STUDIU DE FEZABILITATE - Oradea.ro · STUDIU DE FEZABILITATE I. DATE GENERALE 1.1. Denumirea...

S.C. 3A arhitectura, ambient, arta S.R.L.

str. General Dragalina, nr. 24, Timisoara, 300162, tel/ fax. 0256292885, e-mail: [email protected] 1

STUDIU DE FEZABILITATE

I. DATE GENERALE 1.1. Denumirea investitei: Reparatii capitale si amenajarea Cinematografului Transilvania in

Sala Studio – Multifunctionala, cu capacitatea de 200 locuri

1.2. Amplasamentul: P-ta Regele Ferdinand, nr. 2, Oradea, jud. Bihor

1.3. Titularul investitiei: Judetul Bihor – Consiliul Judetean

1.4. Beneficiarul investitiei: Teatrul de Stat “ Regina Maria ” Teatrul Maghiar “ Szigligeti Szinhaz ” 1.5.Elaboratorul studiului: S.C.3A Arhitectura, Ambient, Arta S.R.L. II. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1. Situatia actuala si informatii despre entitate a responsabila cu implementarea proiectului Cinematograful Transilvania este situat la parterul cladirii in regim P+2 din Piata Regele Ferdinand nr. 2, in prezent fiind dezafectat. Prin Hotarirea Consiliului Judetean Bihor nr.236/30.11.2011 se constituie dreptul de administrare pe o perioada de 10 ani Consiliului Judetean Bihor, al cinematografului aflat in domeniul public al Municipiului Oradea, situat in Piata Regele Ferdinand , nr.2, inscris in C.F.nr.1678, nr.topo 729/3/IX, (suprafata construita de 480 mp, suprafata desfasurata de 647 mp si teren aferent de 675 mp). Prin contractul de administrare 1856/17.02.2012, se doreste transformarea cinematografului Transivania in sala studio multifunctionala pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii institutiilor de cultura-Teatrul ”Regina Maria” si Teatrul “Szigligeti Szinhaz” din Oradea. 2.2 Descrierea investitiei. Scenarii tehnico-econom ice propuse pentru atingerea obiectivelor proiectului de investitii

Scenariul 1 . Mentinerea functiunii initiale-cinematograf. Aceasta ipoteza ar presupune

reparatii capitale ale spatiilor aferente actualei sali (subsol partial, parter si mezanin), refaceri integrale ale instalatiilor aferente, achizitii de mobilier si dotari specifice. Tinind cont de faptul ca actualele sali de proiectie sunt amplaste de obicei in centre comerciale cu mare afluenta de vizitatori, in sistem multiplex, dotate cu echipamente audio-video de ultima generatie, aceasta sala nu mai poate fi integrata noilor cerinte.



Scenariul 2 . Reconversia salii de cinema in sala studio-multifunctionala in beneficiul a celor doua institutii de cultura oradene (teatrul “Regina Maria” si teatrul “Szigligeti Szinhaz” ).

Este cunoscut faptul ca Oradea, este din punct de vedere cultural, un spaţiu aparte, aflat la confluenţa mai multor etnii, implicit a mai multor culturi, într-un echilibru permanent între dominanta tradiţională şi vectorul de inovaţie.

Pentru un oraş cu peste 150.000 de locuitori, oferta culturala este diversă: doua teatre, filarmonică si un teatru pentru copii si tineret.

Aceste instituţii sînt reprezentative pentru puternica tradiţie culturală a orasului, cu o istorie de peste 150 de ani ( primele mărturii legate de reprezentaţii ale orchestrei filarmonice, si a trupelor ambulante în general, din spaţiul fostului imperiu, precum şi trupe autohtone de teatru care au realizat prima stagiune de teatru romanesc in anul 1927.

Cu toate acestea, Oradea se confruntă in prezent cu o lipsa acută de spaţii de joc, Teatrul

de Stat „ Regina Maria ” si Teatrul Maghiar „ Szigligeti Szinhaz ” împart o singură scenă, ceea ce poate fi tradus printr-o eficienţă scăzută a ambelor instituţii, pierderi semnificative de timp, energie şi, în ultimă instanţă, bani.

Pe de altă parte, spectacologia secolului XXI nu se mai poate adapta decît cu mare greutate şi prin compromisuri păguboase atît în plan estetic, cît şi material, condiţiilor oferite de o scenă de tip „cutie italiană”; libertatea de expresie şi de formă pe care o au astăzi artele spectacolului – teatrul, în primul rînd, dar nu numai – necesită un spaţiu adaptabil si flexibil.

În aceste condiţii, realizarea unei săli studio-multifunctionale se impune cu necesitate si ca urmare a faptului, ca spatiile pentru pregatirea si organizarea productiilor teatrale de care dispun Teatrul de Stat “ Regina Maria ” si Teatrul Maghiar “ Szigligeti Szinhaz ” , la sediul lor sunt insuficiente si greu de gestionat, au condus la ideea amenajarii unei sali studio – multifunctionale cu o capacitate medie de 200 de locuri, in functie de configurarea ei, in spatiul pus la dispozitie de catre Judetul Bihor – Consiliul Judetean Bihor, respectiv actualul Cinematograf Transilvania.

Acest scenariu este cel mai avantajos intrucat spatiul existent poate asigura

conditiile realizarii unui spatiu de joc flexibil, echipat cu trape/platforme mobile, amplasate in subsolul existent, mezaninul la randul sau ofera posibilitatea realizarii cabinelor si a pasarelelor tehnice , iar foyerul existent poate fi functionalizat si pe verticala, oferind la parter spatii pentru public si la etajul partial cabine pentru actori.

Lucrarile de reparatii capitale ce se impun in ambele scenarii, presupun si lucrari de consolidare strucurala, care in varianta a 2-a pot folosi noii functiuni, diminuand astfel costurile interventiei. 2.3 .Descriere constructiva si fuctionala a scenari ului 2

a) Situatia existenta Constructiv Corpul de cladire in regim S + P + 1 cu suprafata construita 380 mp, a fost

realizat in anul 1911 avind lungime totala de 30,80 m si o latime maxima de 16,95 m. Structural, cladirea are:

- fundatii continue din caramida cu talpa din beton ( h = 1, 20 m ) ; - zidarie portanta din caramida dispusa perimetral, cu grosimea de 0,70m, 0,60m si 0,40m; - structura metalica cu profile tip I 300, la stilpi si grinzi in interiorul cladirii - planseul dintre nivele este realizat din beton armat si profile metalice tip I 300; - planseul mezaninelor ( balcoanele celor doua sali ), sunt realizate din beton armat. - sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla zincata faltuita, prevazuta cu un luminator in doua ape, cu lungimea de 14,70 m si latimea de 9,50 m, realizat in doua straturi cu profile metalice tip U 140 , tip L 60 mm si tip T 25 mm.



Foayerul cinematografului cu suprafata construita de 180 mp, a fost realizat in anul 1967, ca o constructie independenta, realizata simultan cu blocul de locuinte in regim S + P + 4, avind, fundatii din beton armat, zidarie portanta din caramida, grinzi si stilpi din b.a. , planseele (peste subsol si peste parter) realizate de asemenea din b.a. si acoperis de tip terasa necirculabila.

Functional Sala Cinematografului Transilvania,cu suprafata utila de 861,45 mp (rezultata in

urma masuratorilor), dispusa pe trei nivele (subsol partial, parter si mezanin) are urmatoarele functiuni:

- parter , cota ± 0,00m cu suprafata utila totala 486,35mp, din care : - acces subsol 8,20 mp - buzunar scena 11,00 mp - scena 37,00 mp - depozit 5,00 mp - buzunar scena 11,80 mp - sala cinema 239,75 mp - foayer 140,00 mp - grup sanitar barbati 5,40 mp - grup sanitar femei 7,40 mp - vestiar 6,50 mp - casa bilete 3,70 mp - scara personal 10,60 mp

- mezanin , cota + 2,50m cu suprafata utila totala 210,50 mp, din care: - balcon sala 139,30 mp - balcon foayer 24,00 mp - birou 12,80 mp - tablou electric 5,00 mp - atelier 3,50 mp - studio proiectie 13,30 mp

- cabina montaj 5,00 mp - scara personal 7,60 mp

- subsol , cota – 2,70 m, cu suprafata utila totala 164,60 mp - camera fochist 9,80 mp - sala cazane 34,00 mp - deposit combustibil 14,00 mp - agregate ventilatie 1 31,50 mp - agregate ventilatie 2 32,30 mp - depozit cinema 35,00 mp - acces subsol 8,00 mp

b) Situatie propusa In scopul executarii lucrarilor de reparatii capitale si amenajarea cinematografului in sala

studio multifunctionala cu capacitatea de 200 locuri si in urma expertizei tehnice elaborata cu aceasta ocazie se impun lucrari de consolidare a structurii existente precum si lucrari de refunctionalizare.

Descriere constructiva Pentru consolidarea structurii „deficitare” pe directie transversala se propune realizarea a

patru cadre metalice cu profile tip HEA dispuse in axele 2’,3’,4’ si 5’, aceste cadre avand un dublu rol, atit structural cit si functional, in configurarea noii sali de spectacol, atat pentru



sustinerea pasarelelor tehnice, cat si pentru fixarea mecanismelor de ridicare a decorurilor si pentru realizarea unui planseu partial in zona foyerului.

Planseul pasarelei tehnice care va face posibila deplasarea personalului tehnic pe cele trei laturi ale salii de spectacol precum si depozitarea echipamentelor de lumini si sunet se va realiza din beton armat cu cofraj pierdut din tabla cutata. Pentru circulatia pe verticala se vor realiza doua scari metalice care vor lega cele 3 nivele.

Lucrarile de la nivelul subsolului partial se refera la: extinderea acestuia de la axa 3 la 4 pe toata latimea cladirii, precum si la realizarea unui culoar tehnic de acces cu latime de 2,60 m interax, cu diafragme din beton armat, care vor asigura legaturi suplimentare pe directiile transversale si longitudinale ale cladirii. Tot la nivelul subsolului se va realiza si o cuva cu peretii din beton armat de 7,50x10,00 m cu adincimea de 0,80 m pentru amplasarea unei baterii de 4 trape mobile pentru manipularea decorurilor si accesul actorilor in spatiul de joc.

Pe intreaga suprafata a salii de spectacol , atit in zona cu subsol cit si in zona fara, se va inlocui pardoseala existenta cu o placa din beton armat, sclivisita mecanic , care va servi atit ca strat suport in zona spatiului de joc, cit si pentru fixarea gradenelor si a peretilor fonoabsorbanti de-a lungul culoarelor de acces.

In zona foyerului la cota +2,85, pe o suprafata de 45,00 mp, utilizind stilpii si grinzile metalice ale consolidarii, se va realiza un planseu din b.a. cu cofraj pierdut din tabla cutata, obtinind astfel spatiul necesar cabinelor pentru actori.

Lucrarile de refunctionalizare a spatiilor existente se refera in principal la: - desfacerea integrala a pardoselilor din parchet si gresie cu strat suport slab armat, a

tavenelor si a mastilor din rabit, a timplariei existente, a doi silpi metalici de sustinere a balconului din axul 4’ ;

- demolarea compartimentarilor din zidarie de caramida plina cu grosimi de 15, 20 cm, planseu mezaninului din beton slab armat, scara din b.a din foyer; -compartimentari cu pereti de tip usor ( gips-carton pe structura metalica de10 cm grosime) in zona depozitelor si a spatiilor de personal si pereti fonoizolanti pe structura metalica 10 cm grosime -tavane lis din gips-carton in zona foyerului si a spatiilor de personal -timplaria exterioara va fi din profile de Al cu geam termopan -usile interioare vor fi din MDF la spatiile tehnice si de personal si usi rezistente la foc intre spatiul de joc si caile de evacuare Descriere functionala Sala Studio-multifunctionala ce va rezulta in urma lucrarilor descrise mai sus, va avea urmatoarele functiuni:

A. SPATII PENTRU SPECTATORI ( max.200 ) 162,05 mp, din care: - Windfang 5,60 mp - administratie 12,70 mp - hol acces cu casa bilete 31,35 mp - depozitare 2,75 mp - Foyer cu bufet 85,50 mp - depozit bufet 4,80 mp - gr.sanitar pers.cu dizabilitati 3,75 mp - gr. sanitar pe sexe pentru public 15,60 mp

B. SPATIU DESTINAT ARTEI SPECTACOLULUI , 267,05 mp, din care: - sala spectacol 230,00 mp ( Sala Spectacol este un spatiu deschis, cu suprafata orizontala, configurabila, cu gradene modulare retractabile si fixe, pentru spectatori, iar spatiul de joc va fi flexibil, functie de tipul de spectacol sau conceptul scenic ales de regizor, spatiul de joc va fi prevazut cu trape / platforme



mobile ( 4 buc. ) montate la nivelul subsolului, precum si cu sisteme pentru ridicarea decorului ( electropalane ).Spatiul de joc este prevazut cu doua buzunare- scena pe laturile opuse) - scara personal tehnic 1 /scena 3,15 mp - scara personal tehnic 2 /regrupare actori 5,05 mp - culoar pentru evacuarea de urgenta 1 15,10 mp - culoar pentru evacuarea de urgenta 2 13,75 mp

C. SPATII PENTRU ACTORI , 113,60 mp, din care:

-Cabina machiaj 1 9,90 mp - Cabina machiaj 2 ( parter ) 14,05 mp - Cabina pentru actori, inclusiv dusuri 25,25 mp - Cabina pentru actrite, inclusiv dusuri 24,05 mp - Spatiu de regrupare actori parter 18,55 mp - Spatiu de regrupare actori subsol 9,25 mp - Grup sanitar femei 6,10 mp - Grup sanitar barbati 6,45 mp

D. SPATII PENTRU PERSONALUL TEHNIC , 161,55 mp ,

amplasate la mezaninul salii de spectacol, din care: - Cabina tehnica sunet si lumini 9,10 mp

- balcon tehnic 1 8,40 mp - balcon tehnic 2 8,40 mp - camera tablou general 2,15 mp - culoar tehnic 83,05 mp - nisa tehnica 3,90 mp

- scara personal tehnic 1 3,15 mp - scara prsonal tehnic 2 5,00 mp - Vestiar personal tehnic 7,15 mp - Vestiar personal de scena (masinisti) 6,90 mp - Oficiu 12,45 mp - Grup sanitar – personal tehnic 8,15 mp - Balcon 1,75 mp E. SPATII PENTRU DEPOZITARE DECOR , 100,05 mp , din care: - Depozit recuzita 1/parter 5,60 mp - Depozit recuzita 2/ parter 10,60 mp - Depozit costume/ mezanin 15,80 mp - Depozit perdele/ mezanin 10,85 mp - Depozit grosimi/mic mobilier 31,35 mp - buzunar depozitare cu lift/subsol 25,85 mp F. SPATII TEHNICE / TRAPE, 170,20 mp, din care:

- tampon acces scara 1 subsol 16,80 mp - tampon acces scara 2 subsol 6,55 mp - peron acces trape 68,10 mp - cuva/ mecanisme trape 75,00 mp - cuva lift 3,75 mp

In ceea ce priveste fluxurile de circulatie, se vor rezolva astfel: - accesul major al spectatorilor se face dinspre zona centrului civic prin foyerul salii de spectacol -iesirea de urgenta a spectatorilor este asigurata prin cele doua iesiri dispuse pe 2 laturi ale cladirii



- accesul spre depozitul de decor se va realiza fluent si accesibil prin gangul de acces dinspre str. Ady Endre - accesul actorilor din zona de regrupare spre spatiul de joc, este flexibil, usor de configurat functie de cerintele spectacolului / evenimentului. - accesul actorilor spre cabinele de machiaj, se va face separat de accesul spectatorilor (actorii pe scara personalului si spectatorii prin foyer) Lucrari exterioare

Pe teren exista doua curti interioare - comune. Prima curte face posibil accesul personalului, decorului si evacuarii PSI din sala de teatru si cea a casei de cultura a municipiului inspre strada Ady Endre, printr-un pasaj realizat la parterul Casei de moda „Venus”. In aceasta curte se afla scara de acces a personalului tehnic in sala studio la cota +3,00 si o rampa care coboara la subsolul tehnic de sub foyer. Tot aici se gaseste si scara metalica in doua rampe pentru evacuarea PSI a casei de cultura.

A doua curte - tehnica este situata intre cladirea salii de spectacol si limita proprietatii din dreapta-hotel Pannonia, accesibila doar de la parterul cladirii. In curtile interioare se va sparge betonul existent, degradat si turnat in diverse perioade, si se vor pava cu cu pavele din beton, pe strat de nisip si se vor face rigole pentru a racorda curtile la canalizarea pluviala . Odata cu inlocuirea timplariei exterioare, se va repara si tencuiala exterioara si zugraveala aferenta. La terasa necirculabila a foyerului se va inlocui tabla de protectie a aticului pentru ca este degradata. Se va face hidroizolatia subsolului cladirii cu membrana de polietilena extrudata de inalta densitate(HDPE) pina la nivelul parterului. Dotari sala de spectacol Mecanisme si echipamente de scena

I. SISTEME DE RIDICARE DECOR / REFLECTOARE

a. STANGI FIXE 10 bucati. - lungime ................................................... 7m; - fixare ....................................................... 4 puncte; - sarcina utila ............................................. 500 kg - cablate DMX;

Fig. 1 Stanga fixa



b. STANGI MOBILE AUTORIDICATOARE 8 bucati. - lungime .................................................... 7m; - fixare ........................................................ 4 puncte; - sarcina de ridicare ................................... 140 kg; - inaltime de ridicare ................................... 5m max. ; - viteza variabila ......................................... 0-8 m/s; - actionare silentioasa ......................... cablu de otel;

Fig. 2 Stanga mobila autoridicatoare

c. MECANISME RIDICARE PUNCTIFORME 8bucati. - sarcina de ridicare ................................... 150kg BGV; - inaltime de ridicare ................................. 5m max. ; - viteza variabila ......................................... 0-8 m/s; - actionare silentioasa ............................... cablu de otel; d. CONTROLLER 1 bucata. - actionare 8 stangi motorizate; - actionare 8 secanisme de ridicare punctiforme.

II. LIFT - pentru manipularea decorului buc 1

- dimensiunea platformei 2,00 x 2,50 m - sarcina maxima 1,5 to - viteza 0,2 m/ sec. - deplasare maxima pe verticala 3,00 m / max.



III. TRAPE / PLATFORME MOBILE - pentru manipularea decorului si accesul actorilor in spatiul de joc

- nr. buc ........................................................... 4 bucati; - dimensiunea platformei ........................ 2,50 x 7,50 m; - dimensiune baterie, ( 4 trape ) .......... 10,00 x 7,50 m; - sarcina statica minima ................ 500 kg/ mp 3 to/buc; - sarcina dinamica maxima ...... 150 kg/mp 900kg /buc; - viteza variabila ..................... comandabila electronic; - deplasare maxima pe verticala ........................4,70 m; - sistem de pozitionare ............................... tip encoder; - controller comanda individuala electronica trape mobile ................................................. 1 bucata; - configurare ............. conform desen anexat ( fig. 3 )

Fig. 3 Trape / Platforme mobile



IV. Gradene modulare / retractabile Pentru o configurare cit mai flexibila a spatiului de joc, se vor folosi baterii de mica dimensiune, prezentate in schemele de mai jos. a. Modul A, 20 locuri buc. 4 - dimensiuni L = 2,80 m, l = 2,50, H = 0,80 - scaune retractabile latime 50 cm; adincime 50 cm; - finisare: tapiterie usoara cu materiale din fibre sintetice,

culori vii - configurare conform desen anexat ( fig. 4 )

fig. 4



b. Modul B, 16 locuri buc. 2

- dimensiuni L = 2,80 m, l = 2,50m, H = 0,80m; - scaune retractabile latime 50 cm; adincime 50 cm; - finisare: tapiterie usoara cu materiale din fibre sintetice, culori vii; - configurare conform desen anexat ( fig. 5 )

fig. 5

V. Scaune spectatori buc. 100 - dimensiune scaun latime 50 cm; adincime 50 cm; sezut 40cm - finisare tapiterie usoara cu materiale din fibre sintetice, culori vii; - fixare individuala, in podea. VI. Sistem de lumini pentru spectacol - Profile ETC Source four 19/36 , PAR (Par led RGB ) 12 buc. ; - Led studio (rivalta cu 1670 leduri/3200K ;dimmabil ) cu volete 6 buc. ; - Cap mobil Wash LED cu zoom RGBA (108 leduri ) 325W, dimmer,shutter, beam 11-20 grade 6 buc. ; - Dimmeri 48 canale DMX= 4x12 canale 16A 4 buc. ; - Rack dimmeri si sistem distributie lumini 125A 1buc. ; - Consola lumini DMX 512 canale x 2 iesiri DMX+ 2 LCD,cutie 1buc. ; - Cap mobil 575W spot 6 buc. ; - Spot PC 500W echipat 10 buc. ; - Spot PC 1000W echipat 10 buc. ;



VII. Sistem audio - Boxa 12’’+3’’ 4 buc.; - Boxa 2x15’’ 4 buc.; - Amplificator T5N 2 buc.; - Amplificator T3N 2 buc.; - Mixer 1 buc.; - DME24 –matrice audio DSP 1 buc.; - MY8ADDA96 placa 8in/8 out 1 buc.; - Amplificator 2x200W -70/100W 2 buc.; - Boxe 50w -70/100V 10 buc.; - Rack 19” 42U cu power connection 1buc.; VIII. Sistem video - Proiector frontal 1buc.; - Proiector retroproiectie 2 buc.; - Ecran proiectie ( electric ), dimensiuni 7,50 x 5,00 m 1buc.; IX. GRID – FOAIER - cadru Al. Tx25 (3.00x3.00 metri ) 1buc.; - proiectoare PAR LED RGBW 36x3W 12 buc.; - dimmeri si miniconsola 1buc.; III. DATE TEHNICE

3.1. Zona si amplasamentul : P-ta Regele Ferdinand, nr. 2, Oradea, jud. Bihor

3.2. Statutul juridic Cinematograful Transilvania este situat la parterul cladirii in regim P+2 din Piata Regele Ferdinand nr. 2, in prezent fiind dezafectat. Prin Hotarirea Consiliului Judetean Bihor nr.236/30.11.2011 se constituie dreptul de administrare pe o perioada de 10 ani Consiliului Judetean Bihor, al cinematografului aflat in domeniul public al Municipiului Oradea, situat in Piata Regele Ferdinand , nr.2, inscris in C.F.nr.1678, nr.topo 729/3/IX, (suprafata construita de 480 mp, suprafata desfasurata de 647 mp si teren aferent de 675 mp). Prin contractul de administrare 1856/17.02.2012, se doreste transformarea cinematografului Transivania in sala studio multifunctionala pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii institutiilor de cultura-Teatrul ”Regina Maria” si Teatrul “Szigligeti Szinhaz” din Oradea. 3.3. Situatia ocuparilor definitive de teren: Suprafata totala a terenului: S teren = 675 mp Suprafata cladire: Sc = 480 mp Suprafata utila cladire Su = 647 mp P.O.T. existent =P.O.T. propus C.U.T. existent =C.U.T. propus



3.4. Studii de teren 3.4.1. Studiu geotehnic a fost realizat in scopul determinarii conditiilor de fundare pentru imobilul existent compus din subsol, parter si mezanin.

În acest sens s-au executat 4 sondaje geotehnice deschise pentru dezvelirea fundatiilor imobilului existent si 5 dezveliri pentru detalii structurale.

Sondajele si dezvelirile sunt amplasate conform planurilor de sitiuatie de la nivelul subsolului, parterului si mezaninului.

Lucrările executate sunt în conformitate cu normativele în vigoare: STAS 1242–89, STAS 3300/2–85, NP 074-2007 şi SR EN ISO 14688/1/2 –2005. 1. DATE GENERALE

a) GEOMORFOLOGIC – amplasamentul studiat este situat în zona Câmpiei de Vest, la nivelul terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, pe malul drept în proximitatea albiei minore, într-un areal plan şi orizontal

b) GEOLOGIC – zona aparţine structurii geologice majore depresionare a Câmpiei Pannonice, în care succesiunea geologică este dată de complexul argilelor şi nisipurilor pannoniene de culoare cenuşiu-vineţie, peste care se dispun discordant formaţiuni recente, nisipuri şi pietrişuri de terasă, formaţiuni aluvionare argiloase-nisipoase, de vârstă pleistocen-holocene, identificate şi în lucrările executate.

c) HIDROGEOLOGIC – apele subterane sunt cantonate la nivelul pietrişurilor şi nisipurilor structurii terasiere a bazinului cursului inferior al Crişului Repede, aparţinând pachetului de strate pleistocen-cuaternare, respectiv terasei aluvionare joase.Nivelul hidrodinamic maxim al apelor subterane este situat la limita stratigrafică dintre nisipurile şi pietrişurile terasei joase şi, respectiv, formaţiunea aluvionară argilo-nisipoasă acoperitoare, la adâncimea de -5,0 m faţă de cota curte de lumină.

d) HIDROLOGIC – apele de suprafaţă sunt tributare Crişului Repede. 2. CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

Sondajele geotehnice deschise executate au pus în evidenţă condiţiile de fundare, astfel:

SONDAJUL DESCHIS 1 - a verificat condiţiile de fundare a zidului exterior al imobilului existent în zona cu subsol, conform plan de situaţie - reperul 0,0 m este cota ±0,00; - Adâncimea fundaţiei = 4,30 m (-1,50 m faţă de cotă pardoseală subsol); - Lăţimea fundaţiei = 0,60 m; - Fundaţia este continuă, din beton; în continuare zidărie de cărămidă de tipul 30x15x7 cm; - Stratul portant - este stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, structural aparţinând terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, alcătuit în principal din fragmente de roci metamorfice şi secundar din roci magmatice şi sedimentare, MEDIU ÎNDESAT după indicele porilor e, NESATURAT după Sr

P. conv. de bază = min. 400 KPa TEREN BUN cf. NP 074-2007 SONDAJUL DESCHIS 2 A-A’ – a verificat condiţiile de fundare fundatia longitudinală, pe care este construit soclul din cărămidă a stâlpului care sustine balconul si planseul peste sala de cinema, conform plan de situaţie; - reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Adâncimea fundaţiei = 4,15 m (-1,50 m faţă de cotă pardoseală subsol); - Lăţimea fundaţiei din beton = 0,85 m;

- Fundaţia este continuă, din beton; în continuare zidăria soclului stâlpului, din cărămidă de tipul 30x15x7 cm;

- Planşeul peste subsol este alcătuit din:



- parchet + şapă ciment cu rumeguş – 8 cm - beton nearmat – 15 cm - umplutură materiale uşoare slab cimentate cu var – 20 cm - placă beton, armată – 12 cm

- Stratul portant - este stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, structural aparţinând terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, alcătuit în principal din fragmente de roci metamorfice şi secundar din roci magmatice şi sedimentare, MEDIU ÎNDESAT după indicele porilor e, NESATURAT după Sr P. conv. de bază = min. 400 KPa

TEREN BUN cf. NP 074-2007 SONDAJUL DESCHIS 2 B-B’ – a verificat condiţiile de fundare a stâlpului din sală de sub balcon, cu zidul transversal si blocul de cărămidă, conform plan de situaţie; - Reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Adâncimea fundaţiei = 4,20 m (-1,50 m faţă de cotă pardoseală subsol); - Lăţimea fundaţiei din beton = 0,80 m;

- Fundaţia este continuă, din beton; în continuare zidul de cărămidă de 0,45m grosime si soclu din cărămidă cu dimensiuni în plan orizontal de 1,50x 0,90m ; (cărămida este de tipul 30x15x7 cm) şi stâlp din 2 profile I ; (130x280x15 mm),

- Stratul portant - este stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, structural aparţinând terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, alcătuit în principal din fragmente de roci metamorfice şi secundar din roci magmatice şi sedimentare, MEDIU ÎNDESAT după indicele porilor e, NESATURAT după Sr P. conv. de bază = min. 400 KPa

TEREN BUN cf. NP 074-2007 SONDAJUL DESCHIS 3 – a verificat condiţiile de fundare a zidului de beton din partea dreapta a foaierului sălii cinema, conform plan de situaţie; - Reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Adâncimea fundaţiei zidului de beton = 3,10 m (-0,60 m faţă de cotă pardoseală subsol); - Lăţimea tălpii fundaţiei = 0,95 m;

- Fundaţia este continuă, din beton; - Zidul paralel din cărămidă are lăţimea de 0,75 cm; adâncimea probabilă similară

cu cea din S1 şi S4 - Stratul portant - este stratul de pietriş nisipos, structural aparţinând terasei

aluvionare joase a râului Crişul Repede, alcătuit în principal din fragmente de roci metamorfice şi secundar din roci magmatice şi sedimentare, MEDIU ÎNDESAT după indicele porilor e, NESATURAT după Sr P. conv. de bază = min. 400 KPa

TEREN BUN cf. NP 074-2007 SONDAJUL DESCHIS 4 – a verificat condiţiile de fundare a zidului exterior al imobilului existent în zona fără subsol, conform plan de situaţie; - reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Adâncimea fundaţiei = 4,30 m (-4,10 m faţă de cotă teren curte de lumină); - Lăţimea fundaţiei = 0,75 m; - Fundaţia este continuă, din beton; în continuare zidărie de cărămidă de tipul

30x15x7 cm; - Stratul portant - este stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, structural

aparţinând terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, alcătuit în principal din fragmente de roci metamorfice şi secundar din roci magmatice şi sedimentare, MEDIU ÎNDESAT după indicele porilor e, NESATURAT după Sr P. conv. de bază = min. 400 KPa

TEREN BUN cf. NP 074-2007 SONDAJUL DESCHIS 5 - dezvelire capitel stâlp şi grindă, sală cinema, conform plan de situaţie; - reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Grindă din 3 profile I 280x150x15 mm



SONDAJUL DESCHIS 6 - a investigat stâlpul din foaierul sălii, conform plan de situaţie; - reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Stâlpul este din beton armat 45x45 cm; - Armare stâlp : 2 PC Ø14 mm, 2 PC Ø16 mm, etrier Ø8 mm la 50 cm ;

- Fundaţia: nu se cunoaşte fundaţia stâlp. SONDAJUL DESCHIS 7 - dezvelire grindă şi planşeu balcon, conform plan de situaţie;

- Grindă din 3 profile I 200x100x 1,5 mm - Planşeul este alcătuit din:

- şapă - placă beton, grosimea 12 cm, armată : Ø8 mm la 28 cm transversal şi Ø5 mm la 5 cm longitudinal

SONDAJUL DESCHIS 8 - dezvelire planşeu peste sala cinema, confom plan de situaţie;

- Planşeul este alcătuit din: - pardoseală parchet – 20 mm - duşumea oarbă scândură brad 24 mm - nervuri dulap brad 48x50 mm - umplutură rumeguş - umplutură zgură - profil I 300x 120 mm - placă beton slab armat : Ø6 mm la 10 cm dispuse transversal - tencuială 1-2 cm ;

SONDAJUL DESCHIS 9 - sectiune zid transversal foaier si fundatie subsol, respectiv dezvelire atic şi planşeu peste foaier, conform plan de situaţie; - reperul 0,0 m este cota ±0,00;

- Adâncimea fundaţiei = 3,98 m (-1,30 m faţă de cotă pardoseală subsol);

- Lăţimea elevatiei de la nivelul subsolului = 0,40 m; - Fundaţia este continuă, din beton; în continuare zidărie blocuri ceramice de tipul

30x14x9 cm, la nivelul parterului; - Planşeul foaier este alcătuit din:

- hidroizolaţie - termoizolaţie – perlit – 15 cm - placă beton armat : PC Ø8 mm la 20 cm dispuse logitudinal, OB Ø8 mm la 30 cm dispuse transversal - rabiţ 5 cm - tavan fals – 13 cm.

Apele subterane sunt cantonate în stratul de pietriş şi nisip la adâncimea de -1,50 m sub talpa fundaţiei, clădirii principale ;

Din date de cunoaştere generală, literatura de specialitate, grosimea stratului de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş este de min. 4,0m.

3. PARAMETRII GEOTEHNICI AI PĂMÂNTURILOR INTERCEPTATE FORAJUL 1 - adâncimea de 3,20 m; - stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, de culoare cenuşiu

negricioasă, alcătuit din fragmente de roci metamorfice şi secundar magmatice şi sedimentare, are următoarele caracteristici geotehnice:



- este MEDIU ÎNDESAT - este SATURAT cu apă, începând cu ad. de aprox. 1,0–1,30m, sub cota coperişului stratului; - Υw = 18 – 20 KN/mc; Φ = 35°; c = 0; - E = 100.000 KPa; K = 80–105 m/zi - stratul are grosime de ordinul metrilor şi dezvoltare regională;

Obs.: Apele subterane cunt cantonate la nivelul depozitelor necoezive ale terasei aluvionare joase, nivelul hidrostatic fiind situat la aprox. – 1,50 m sub talpa fundaţiei în S1,S4;

- Chimismul apelor subterane, conform BULETIN DE ANALIZĂ, emis de DEPARTAMENTUL DE CHIMIE al Universităţii Oradea este caracterizat de: - agresivitate INTENSĂ DE DEZALCALINIZARE, cu bicarbonaţi = 268,4 mg/l; - agresivitate SLABĂ GENERAL ACIDĂ şi CARBONICĂ; - agresivitate FOARTE SLABĂ SULFATICĂ şi MAGNEZIANĂ Obs.: Datele privind chimismul apelor subterane, au caracter informativ si au fost obtinute într-un perimetru din vecinătate. Obs.: Menţionăm că nivelul hidrostatic este relativ constant, datorită regularizării cursului râului Crişul Repede;

4. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

4.1. Perimetrul cu imobilul studiat este situat la nivelul terasei aluvionare joase, într-o zonă plană şi orizontală. 4.2. Formaţiunile interceptate sunt depozite aluvionare pleistocen – holocene, necoezive, aparţinând terasei aluvionare joase, din structura bazinului hidrografic al râului Crişul Repede.

Geomorfologic stratul de pietriş şi nisip nu a fost afectat de procese erozionale, asociate cu migrarea laterală a cursului râului Crişul Repede, astfel că depozitele stratului de pietriş şi nisip sunt “in situ” şi sunt definite de omogenitate structural-texturală şi respectiv din punct de vedere al caracteristicilor geologo-geotehnice. 4.3. Apele subterane sunt cantonate în stratul de pietris din constitutia terasei aluvionare joase. Nivelul hidrostatic este dependent de regimul hidrologic al apelor râului Crisul Repede.

Nivelul apelor subterane în perimetrul cercetat, la data efectuării lucrărilor, a fost interceptat la -1,50 m sub cota fundatiei investigată în sondajul deschis S1.

Din datele de cunoaştere din zonă, nivelul hidrostatic este relativ constant în condiţiile în care imobilul investigat din punct de vedere geotehnic este situat în proximitatea albiei minore a râului Crişul Repede, iar regimul hidrologic are fluctuatii reduse datorită regularizării cursului inferior al râului Crisul Repede.

Apele subterane, din punct de vedere al agresivităţii asupra betoanelor, au agresivitate INTENSĂ DE DEZALCALINIZARE – cu 268,4 mg/l bicarbonaţi, respectiv SLABĂ GENERAL ACIDĂ şi CARBONICĂ si FOARTE SLABĂ SULFATICĂ şi MAGNEZIANĂ. Datele privind chimismul apelor subterane, au caracter informative si au fost obtinute într-un perimetru din vecinătate.

4.4. Stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, din constituția terasei aluvionare joase, interceptat ca strat portant în sondajele executate, este TEREN BUN PENTRU FUNDARE DIRECTĂ , conform STAS 3300/2-85, respectiv TEREN BUN – conform NP074-2007

Datele geotehnice şi presiunile convenţionale de bază pentru stratul de pietriţ şi nisip, interceptat ca strat portant în toate sondaje executate, sunt redate în capitolul 3, respectiv anexa grafică.

4.5. Parametrii fizici şi tehnici ai fundaţiilor si elementelor structurale ale constructiei existente investigate sunt redaţi în cap. 3, respectiv în anexele grafice.

4.6. Presiunile convenţionale vor fi determinate luând în considerare valoarile presiunilor convenţionale de bază, la care se aplică corecţiile de adâncime şi lăţime conform normativelor în vigoare (NP 112 – 2004).



La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale trebuie să se respecte condiţiile:

- la încărcări centrice: Pef ≤ Pconv - la încărcări cu:

- excentricităţi după o singură direcţie: Pef max ≤ 1,2 Pconv - excentricităţi după ambele direcţii: Pef max ≤ 1,4 Pconv

Pef - presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală; Pef max - presiunea efectivă maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală; pconv - presiunea convenţională de calcul.

4.7. Pentru realizarea detaliilor de proiectare recomandăm efectuarea de către proiectantul de specialitate a verificărilor prin calcul ale terenului portant la starea limită de deformaţii (SLD), starea limită de capacitate portantă (SLCP) şi pe baza presiunilor convenţionale (p.conv);

Verificările vor fi făcute în conformitate cu SR EN 1997 – 1 : 2004 şi Anexa Naţională a acestuia (NB : 2007), luând în considerare informaţiile geotehnice prezentate în fişa sondajului/forajului şi parametrii geotehnici de calcul, prezentaţi în cadrul capitolului 4. 4.8. Parametrii geo - seismici, conform indicativ P100 – 2006, sunt:

- perioada de colţ Tc (sec.) = 0,7 - acceleraţia gravitaţională ag IMR=100 ani = 0,12g. Conform SR-11100-93 gradul de intensitate seismică (al cutremurelor) în zona

amplasamentului cercetat este de 7 grade (scara MSK), zona seismică de calcul E. 4.9. Adâncimea de îngheţ este de 0,80 m, conform STAS 6054/77. 4.10. Încadrarea prealabilă a lucrării în CATEGORIA GEOTEHNICĂ asociată cu RISCUL

GEOTEHNIC s-a făcut, conform NP 074 – 2007 (tabelul A3 şi tabelul A4), funcţie de următorii factori, cu următorul punctaj, astfel:

▪ condiţiile de teren: terenuri bune – 1 puncte; ▪ apa subterană: fără epuismente – 1 puncte; ▪ clasificarea construcţiei după categoria de importanţă: deosebită – 5 puncte; ▪ vecinătăţi: risc redus – 1 puncte; ▪ zona seismică: ag IMR=100 ani = 0,12g – 0 puncte Conform acestui punctaj realizat (6 – 9 puncte) rezultă:

- Riscul geotehnic - “REDUS” - Categoria geotehnică - “1”

4.11. La deschiderea săpăturilor pentru fundaţii se va solicita avizul de specialitate. Recepţia terenului de fundare constituie fază determinantă în timpul execuţiei lucrării.

RECOMANDĂRI SPECIALE : 4.12. Pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii vor fi avute în vedere

reglementările tehnice în vigoare privind: • Bazele proiectării structurilor: SR EN 1990 / A1 – Decembrie 2006 şi SR EN 1990 / NA –

Octombrie 2006 (Anexa Naţională). • Stabilirea acţiunilor în conctrucţii: SR EN 1991 – 1, STAS 10100 / 0 – 75, STAS 10101 / 0 –

75, STAS 10101 / 0A – 777, STAS 10101 / 1 – 78. • Normativul pentru calculul fundaţiilor directe: NP 112 - 2004. • Calculul şi execuţia elementelor de beton armat: SR EN 1992 – 1,

NE 012 - 1999 . • Construcţiile de zidărie proiectate: SR EN 1996 – 1, CR 6 - 2006. • Investigarea construcţiile de zidărie existente: MP 007 – 1999. • Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur: SR EN 1998 – 1, SR EN 1998 – 3, SR

EN 1998 – 5. • Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.



3.4.2. Expertiza tehnica 1. MOTIVUL EFECTUARII EXPERTIZEI. Expertiza este necesara in vederea obtinerii acordului de la Inspectoratul Judetean in Constructii Bihor. 2. CATEGORIA DE IMPORTANTA, ZONA DE HAZARD SEISMIC, METODA DE CALCUL STRUCTURAL. Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor aprobat prin H.G.R.nr.766/1997, cladirea se incadreaza la categoria C, constructii de importanta normala. Factor determinant Punctaj Denumire Punctaj

P(n) Coef.de unicitate K(n)

Criterii asociate p(i) executia

p(ii)per-formante

p(iii)exploatare

1.Importanta vitala 3 1 2 3 2 2.Imp.soc.ec.+culturala 3 1 2 3 2 3.Implicare ecologica 2 1 2 1 1 4.Necesit.luarii in consi-derare a duratei de expl

2 1 2 2 2

5.Necesit.adapt.la cond.locale si de mediu

3 1 3 2 2

6.Volum de munca si de materiale necesare

2 1 2 2 2

Total punctaj P(n) = 15, ceea ce corespunde la categoria de importanta normala (C) (Kn, 1 sau 2) Categoria de sistem structural, structura cu pereti din zidarie. Conform Codului de proiectare seismica P 100-1/2006: -clasa de importanta si de expunere al constructiei este II, cu γ I = 1,2

-zona de hazard seismic pentru Oradea, cu acceleratia terenului pentru proiectare ag= 0,12g

-conditii locale de teren descrise prin valoarea perioadei de control (colt) TC = 0,7 Conform P 100-3/2008, evaluarea seismica a constructiilor se face prin: -evaluare calitativa (conformare, deficiente de alcatuire, etc.) -evaluare prin calcul (verificarea constructiilor existente la actiunile seismice) Evaluarea calitativa conduce la stabilirea indicatorilor R1 si R2. Pentru evaluarea prin calcul a constructiilor sunt date trei metodologii: -metodologia de nivel 1,

• cladiri cu zidarie confinata, cu regularitate in plan si elevatie, cu plansee de b.a., avand inaltime < P + 2E in zone seismice cu ag=0,16g si < P + 4E in zone seismice cu ag=0,12g

• cladiri din zidarie nearmata, cu regularitate in plan si elevatie, cu plansee de b.a., avand inaltime < P + 2E in zone seismice cu ag=0,12g si < P + 4E in zone seismice cu ag=0,08g

• constructii cu pereti structurali desi din beton armat monolit (sistem fagure) cu pana la 5 niveluri, amplasate in orice zone seismice.

-metodologia de nivel 2, la toate cladirile la care nu se poate aplica metodologia de nivel 1. -metodologia de nivel 3, pentru constructii importante si complexe Utilizam in mod obisnuit metodologia de tip 2. Conform P 100-3/2008 evaluarea seismica a cladirilor se face pe baza indicatorilor R1, R2 si R3, cu utilizarea informatiilor specifice din anexele:



• anexa B – structuri de beton armat • anexa C – structuri din otel • anexa D – cladiri din zidarie

Pentru cladirile cu pereti structurali din zidarie, indicatorul R3 se stabileste conform procedurilor din anexa D (metodologie de nivel 1, 2 si 3). Interventia structurala este necesara daca R3 < 0,70 pentru sursa seismica Banat Pe baza indicatorilor R1, R2 si R3, constructiile se incadreaza in clase de risc seismic. 3. DESCRIEREA CLADIRII EXISTENTE SI MODIFICARILE PROPUSE. In Piata Regele Ferdinand din Oradea sunt urmatoarele cladiri:

-corpul 1, la nr. 4 cladire cu regim de inaltime parter si doua etaje (P+2E) aliniata la frontul stradal; la parter Banca BRD si intrare la sala Casei de Cultura, la etaje locuinte. -corpul 2, la nr. 2 cladire cu subsol partial, parter si etaj (Sp+P+1E) amplasata in spatele corpului 1; la parter este o sala de cinematograf (Transilvania), cu acces prin parterul blocului S+P+4E; la etaj este o sala a Casei de Cultura cu acces prin casa scarii de la corpul 1 si un pasaj vitrat spre sala de la etaj. -corpul 3 bloc de locuinte cu spatii comerciale la parter (Casa de mode Venus) cu regim de inaltime subsol, parter si cinci etaje (S+P+5E) aliniat la frontul stradal; la parter este acces la sala de cinematograf din spatele blocului, inclusiv foaierul cinematografului

Documentatia se refera la corpul 2 cu sala de cinematograf la parter avand suprafata construita Ac= 375 m2, inclusiv accesul si foaierul salii cu suprafata construita Ac= 140 m2.

Intrare la cinematograf – vedere de ansamblu



Cladirea existenta cu subsol partial, parter si etaj (Sp+P+1E) a fost construita in 1911. In prezent sala de cinematograf de la parterul cladirii este neutilizata si prezinta degradari ale finisajelor si instalatiilor (pardoseli de parchet umflate, zugraveli si tencuieli degradate, instalatii degradate (sanitare, electrice, incalzire, etc.). Sala de la etaj (Casa de Cultura) a fost recent reabilitata, avand conditii normale de exploatare. S-au intocmit releveele pentru cladirea existenta Sp+P+1E, inclusiv accesul la sala de cinematograf. Cota parter +0,00 Cota teren -0,10 m Cota subsol -2,70 m Cota mezanin parter +3,00 m Cota etaj +6,00 m Cota mezanin etaj +10,30 m Cota planseu ac. +13,45 m Cota max. ac. +17,76 m Cladirea existenta are doua zone distincte: -zona cu sali de spectacole la parter si etaj (Sp+P+1E), cuprinsa intre sirurile 1 – 6 -zona de spatii cu alta destinatie (P+E) in exteriorul sirului 6, spre birourile BRD Zona cu sali de spectacole cuprinsa intre sirurile 1 – 6 este alcatuita din: -subsol pentru centrala termica, depozit combustibili si agregate ventilatie. -parter cu mezanin pentru sala de cimnematograf. -etaj cu mezanin petru sala Casa de Cultura Zona de spatii cu alta destinatie din exteriorul sirului este alcatuita din: -parter cu scara de acces la subsol, scara personal si birouri BRD -mezanin cu camera de proiectie si camera tablou electric -etaj cu hol acces si birouri BRD La parter Sala de cinematograf are urmatoarele dimensiuni:

-lungime interioara de 20,78 m -latime interioara de 15,54 m spre scena, pe lungime de 10,97 m -latime interioara de 13,30 m pe lungime de 9,81 m

La etaj sala de spectacole a Casei de Cultura are latime interioara constanta, de 15,54 m. Cladirea existenta Sp+P+1E are structura de rezistenta alcatuita din: -fundatii continui din beton -pereti din zidarie fara samburi din beton armat -planseu din beton armat peste subsol -peste parter planseu din beton armat cu grinzi metalice (INP 32 la interax 1,2 m) -balcoane laterale la parter (mezanin), etaj si acoperis realizate din beton armat

-balcon pe toata latimea salii la parter (mezanin) si acoperis cu planseu din beton armat cu grinzi metalice

-stalpi metalici pentru sustinere balcoane si plansee (2 INP 28) -grinzi metalice fixate pe stalpi pentru sustinere balcoane laterale (3 INP 20)

-grinzi metalice fixate pe stalpi pentru sustinerea planseului de peste parter si a planseului de acoperis. -acoperis cu sarpanta metalica in zona centrala, invelitoare din sticla; -planseu retractabil din metal cu sticla, montat sub acoperis, in zona centrala.



Schita planseu peste parter Din sondajele efectuate si din examinarea cladirii am constatat urmatoarele:

-la etaj sunt pereti laterali sunt dezaxati spre exterior fata de parter cu cca.1,15 m; peretii de la etaj sunt realizati pe console ale planseului cu grinzi metalice. -planseul peste parter are vibratii sesizabile in timpul utilizarii salii de la etaj. -stalpii metalici alcatuiti din 2 profile INP 28 sunt continui pe inaltimea parterului si etajului -stalpii sunt prevazuti cu console pe care reazema grinzile de sustinere a balcoanelor, a planseului de la etaj si acoperis -stalpii si grinzile metalice nu sunt afectate de coroziune -baza stalpilor este inglobata in zidarie de caramida cu mortar de ciment si nu este afectata de coroziune -zidaria de caramida sub stalpi este de calitate excelenta; la incercarea de desfacere a unei caramizi a fost necesara distrugerea ei in bucati, rezistenta mortarului fiind mai mare decat rezistenta caramizii. -profilele metalice inglobate in planseul peste parter (INP 32) au partea inferioara protejata cu trestie pe care s-a realizat tencuiala tavanului; nu s-au constatat grinzi afectate de coroziune. -sarpanta acoperisului nu are contravantuiri in planul acoperisului

Accesul la sala de cinematograf s-a realizat in 1967, impreuna cu blocul S+P+4E. Accesul are o zona comuna cu blocul (la intrare) si o zona in exteriorul blocului (foaier). Toata zona de acces are subsol pentru punct termic, boxe si depozit. In foaier este o scara pentru acces la mezaninul salii de cinema. Cota parter +0,00 Cota teren -0,10 m Cota subsol -2,70 m (depozit, boxe) Cota subsol -3,98 m (punct termic) Cota mezanin parter +3,00 m Cota planseu ac. +5,85 m Accesul la sala de cinematograf are structura de rezistenta alcatuita din: -fundatii continui din beton -pereti din zidarie de caramida fara samburi -plansee din beton armat la parter si acoperis -scara din beton armat pentru acces la mezanin

-doi stalpi cu grinda din beton armat langa cladirea cu sala de cinema, pentru planseul de acoperis.

Studiul geotehnic mentioneaza:

-pe amplasament s-au executat cinci sondaje la fundatii, un foraj geotehnic si o penetrare dinamica mijlocie. -sala cinema zid exterior cu fundatie din beton cu adancime de 4,30 m fata de cota parter (S1); latime fundatie 60 cm; adancime 1,50 m sub cota pardoseala subsol; teren de fundare alcatuit din pietris si nisip cu elemente de bolovanis, mediu indesat



-sala cinema fundatie stalp la balcon; stalp din 2 profile I 28; fundatie din zidarie sub stalp cu dimensiuni 90x150 cm h=210 cm; in continuare fundatie continua din beton cu latime de 80 cm; adancime de fundare 4,20 m fata de cota parter (S2 A-A). -zid foaier langa sala de cinema cu fundatie din beton; adancime 3,10 m fata de cota parter si de 0,60 m fata de cota pardoseala subsol; latime fundatie 0,95 m; teren de fundare alcatuit din pietris si nisip cu elemente de bolovanis, mediu indesat (S3). -sala cinema zid exterior zona fara subsol cu fundatie din beton cu adancime de 4,30 m fata de cota parter (S4); latime fundatie 75 cm; teren de fundare alcatuit din pietris si nisip cu elemente de bolovanis, mediu indesat -p conv. barat = 400 kPa -apa subterana a fost interceptata la 5 m adancime (70 cm sub talpa fundatiei); apa prezinta agresivitate intensa carbonica fata de betoane (XA3 – beton C35/45); nivelul hidrostatic este relativ constanta datorita regularizarii raului Crisul Repede.

Conform CP 012/1-2007: -Clasa de expunere pentru betoane armate la fundatii XA3 (C35/45) -Clasa de expunere pentru betoane armate la suprastructura XC1 (C16/20), betoane protejate cu tencuiala sau placaje Au fost realizate patru sondaje la elemente ale structurii de rezistenta, din care mentionez:

-sondaj la capitelul stalpului de sustinere grinda sub planseu (S5); grinda alcatuita din 3 profile I 280 -sondaj la stalpul din beton armat din foaier (S6); sectiune 45x45 cm; armature PC52 4Ø16, etrieri Ø8/50 -sondaj la grinda balcon parter (S7); grinda alcatuita di 3 profile I 20; planseu din beton armat cu grosime de 12 cm; armatura Ø8/28, repartitie Ø5 -sondaj la planseu peste sala cinema (S8); profile I 32 la interax 1,2 m; placa de baton intre profile; grosime placa 8 cm; armature in placa Ø6/10; -sondaj la planseu acoperis in zona foaierului; grinzi din beton armat cu sectiune de 25x45 cm la interax 2,35 m; placa din b.a. cu grosime de 10 cm; armatura PC52 Ø8/10

Din incercarile nedistructiuve mentionez :

-sala cinema planseul peste balcon, betonul se incadreaza in clasa C8/10 (raport nr.581/2012)

-foaier stalp etaj, betonul se incadreaza in clasa C18/22,5 (raport nr.582/2012) -foaier grinda etaj, betonul se incadreaza in clasa C18/22,5 (raport nr.583/2012)

-foaier grinzi planseu acoperis, betonul se incadreaza in clasa C16/20 (raport nr.584/2012) In vederea executarii reparatilor capitale si amenajarea cinematografului Transilvania in Sala Studio – multifunctionala cu capacitate de 200 locuri, au fost propuse urmatoarele modificari : -reamenajarea subsolului, extindere si modificarea compartimentarilor -reamenajarea parterului -reamenajarea functionala a mezaninului la care publicul nu va mai avea acces. -reamenajarea accesului la sala, inclusiv amenajarea uni spatiu tehnic la mezanin. Reamenajarile propuse necesita urmatoarele modificari constructive:

-modificarea compartimentarii si extinderea subsolului la zona centrala intre stalpi pe o lungime totala de cca. 13 m. -modificarea amenajarii parterului prin reamplasarea spatiilor pentru actori si spectatori, dotarea salii cu mijloace tehnice suplimentare; sunt necesare dispozitive pentru manevrarea decorurilor montate la nivelul planseului peste parter.

-modificarea mezaninului de la parterul salii si utilizarea lui pentru spatiu tehnic -reamenajarea accesului la sala si amenajarea la mezanin a unui spatiu tehnic.



5. EVALUAREA CALITATIVA E1. In Piata Regele Ferdinand din Oradea sunt urmatoarele cladiri:

-corpul 1, la nr.2 cladire cu regim de inaltime parter si doua etaje (P+2E) aliniata la frontul stradal; la parter Banca BRD si intrare la sala Casei de Cultura, la etaje locuinte. -corpul 2, la nr.2 cladire cu subsol partial, parter si etaj (Sp+P+1E) amplasata in spatele corpului 1; la parter este o sala de cinematograf (Transilvania), cu acces prin parterul blocului S+P+4E; la etaj este o sala a Casei de Cultura cu acces prin casa scarii de la corpul 1 si un pasaj vitrat spre sala de la etaj. -corpul 3 bloc de locuinte cu spatii comerciale la parter (Casa de mode Venus) cu regim de inaltime subsol, parter si cinci etaje (S+P+5E) aliniat la frontul stradal; la parter este acces la sala de cinematograf din spatele blocului, inclusiv foaierul cinematografului.

Documentatia se refera la corpul 2 Sp+P+1E cu sala de cinematograf la parter avand suprafata construita Ac= 375 m2, inclusiv accesul si foaierul salii cu suprafata construita Ac= 140 m2. Expertiza a fost intocmita pe baza cunoasterii limitate, luandu-se in considerare: -releveu cladire existenta -propunere de amenajare sala studio multifunctionala -studiu geotehnic -verificari nedistructive la betoane -examinarea vizuala cladirii Cladirea existenta Sp+P+1E a fost realizata in 1911 si prezinta deficiente de alcatuire constructiva fata de reglementarile tehnice (P 100-1/2006, CR 6-2006, P 100-3/2008, etc.), dintre care mentionez: -sunt peretii la parter care nu au continuitate la etaj fiind dezaxati. -pereti din zidarie de caramida fara samburi si centuri; -planseul de beton armat peste parter nu asigura saiba orizontala rigida. In urma examinarii structurii de rezistenta nu se semnaleaza deficiente care pot afecta rezistenta si stabilitatea (fisuri, tasari, sageti, etc.). Accesul si foaierul salii de cinematograf au fost realizate in 1967 si prezinta deficiente de alcatuire constructiva fata de reglementarile tehnice (P 100-1/2006, CR 6-2006, P 100-3/2008, etc.), dintre care mentionez pereti din zidarie de caramida fara samburi din beton armat In urma examinarii structurii de rezistenta nu se semnaleaza deficiente care pot afecta rezistenta si stabilitatea (fisuri, tasari, sageti, etc.). Normativul P 13-63 si STAS 3684-63 prevedea pentru Oradea gradul de protectie antiseismica 6 cu ks=0,02, normativul P100-78 prevedea grad de protectie antiseismica 6 cu ks= 0,07, normativul P100-92 prevedea ks=0,12, codul de proiectare seismica P 100-1/2006 prevede ag=0,12g. Cladirea existenta are doua zone distincte: -zona cu sali de spectacole la parter si etaj (Sp+P+1E), cuprinsa intre sirurile 1 – 6. -zona de spatii cu alta destinatie (P+E) in exteriorul sirului 6, spre birourile BRD. Zona de spatii cu alta destinatie are raportul dintre aria peretilor si aria construita mai mare de 6 % si se incadreaza in prevederile P 100-1/2006 tabel 8.1, care admit pereti din zidarie de caramida fara samburi din beton armat la cladiri cu doua nivele. Zona cu sali de spectacole are alcatuire constructiva necorespunzatoare pentru solicitari seismice fiind necesara analiza structurii de rezistenta si stabilirea masurilor ce se impun.



Cele doua zone ale cladirii nu sunt separate prin rosturi. Analiza zonei cu sali de spectacole s-a efectuat ca structura independenta pentru simplificarea modelului de calcul. Pentru evaluarea performantei seismice a cladirii existente s-a aplicat metodologia de tip 2, conform P 100-3/2008. Evaluarea calitativă detaliată se face ţinând seama de: 1.Principiile de alcătuire constructivă favorabilă care, conform experienţei cutremurelor trecute, au influenţat favorabil comportarea seismică a clădirilor din zidărie; 2.Amploarea fenomenului de avariere din cauza cutremurului şi/sau a altor acţiuni. Aprecierea alcatuirii constructive se face prin notare în raport cu următoarele criterii: 1. Calitatea sistemului structural: 0 pct. 2. Calitatea zidăriei: 8 pct. 3. Tipul planşeelor: 4 pct 4. Configuraţia în plan: 4 pct. 5. Configuraţia în elevaţie: 0 pct. 6. Distanţe între pereţi: 0 pct.

7. Elemente care dau împingeri laterale: 10 pct. 8. Tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor: 10 pct. 9. Interacţiuni posibile cu clădirile adiacente: 0 pct. 10. Elemente nestructurale: 8 pct. Rezultatul analizei calitative detaliate în raport cu criteriile de alcătuire se cuantifică prin indicatorul R1

=44 (Σ pi =44 pct.), clasa de risc seismic asociata Rs II

Aprecierea indicatorului R2 in funcţie de amploarea şi distribuţia nivelului de avariere pe întrega construcţie se face pe baza punctajul detaliat pentru diferitele categorii de avarii, conform tabelului:

Categoria avariilor

Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Suprafaţa afectată Suprafaţa afectată

≤ 1/3 1/3÷2/3 > 2/3 ≤ 1/3 1/3÷2/3 > 2/3 Nesemnificative 70 70 70 30 30 30 Moderate 65 60 50 25 20 15 Grave 50 45 35 20 15 10 Foarte grave 30 25 15 15 10 5

Indicatorul R2 pentru evaluarea calitativă detaliată se calculează cu relaţia : R2 = 70+30=100 R2 = Σ pi = 100 pct., clasa de risc seismic asociata Rs IV.

Evaluarea prin calcul conduce la stabilirea indicatorului R3. Analiza statica si dinamica a structurii de rezistenta s-a realizat prin calcul spatial cu elemente finite de tip bara si elemente de tip placa cu programul SAP 2000. Din breviarul de calcul anexat mentionez: Pentru zidaria de caramida principalele caracteristici adoptate in calcule au urmatoarele valori:



-elemente pentru zidarie din grupa 2 cu fb=7,5 N/mm2 -mortar M5 -rezistenta caracteristica a zidariei fk=3N/mm2 -coeficientul de material γM=2,2 -rezistenta de proiectare a zidariei fd=3/2,2=1,36 N/mm2 -rezistenta caracteristica initiala la forfecare fvk0=0,30 N/mm2

-modulul de elasticitate E = 26.000 daN/cm2

Mentionez ca incercari efectuate la caramizi si mortare pentru zidarii comparabile calitativ, au condus la valori mult sporite fata de cele luate in calcul. Pe baza indicatorului R3 (36 < R3 < 65) cladirea se incadreaza in clasa RsII. Pe baza indicatorilor R1, R2 si R3 cladirea existenta Sp+P+E se incadreaza in clasa de risc seismic RsII, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă. Intervenţia structurală este necesară deoarece valoarea gradului de asigurare structurală seismică este R3 < 0,70 (pentru sursa seismică Banat). Din analiza efectuata la cladirea Sp+P+E existenta mai adaug urmatoarele:

-planseul din beton armat cu grosime de 8 cm nu asigura rigiditatea necesara in plan; sunt necesare masuri de consolidare -sagetile maxime la planseul peste parter sunt de 22,6 mm; deschiderea intre stralpi este de 8,8 m; fmax = 22,6 mm > fadmisibil= 8800/400=22 mm; sagetile maxime depasesc valorile maxime admise si sunt necesare masuri de consolidare. -perioada proprie de vibratia a cladirii Sp+P+E este T = 0,735 sec. -la stalpii existenti in sala pe inaltimea parterului s-a efectuat o verificare la incarcari permanente + utile, din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile de rezistenta si stabilitate -sarpanta metalica a acoperisului necesita contravantuiri in planul acoperisului.

Reamenajarile propuse necesita urmatoarele modificari constructive:

-modificarea compartimentarii si extinderea subsolului la zona centrala intre stalpi pe o lungime totala de cca. 13 m. -modificarea amenajarii parterului prin reamplasarea spatiilor pentru actori si spectatori, dotarea salii cu mijloace tehnice suplimentare; sunt necesare dispozitive pentru manevrarea decorurilor montate la nivelul planseului peste parter.

-modificarea mezaninului de la parterul salii si utilizarea lui pentru spatiu tehnic -reamenajarea accesului la sala si amenajarea la mezanin a unui spatiu tehnic.

Pentru consolidarea si reamenajarea cladirii Sp+P+E au fost luate in considerare urmatoarele variante: Varianta 1: -introducerea unor cadre metalice pentru preluarea solicitarilor seismice -consolidarea planseului peste parter Varianta 2: -introducerea unor stalpi si grinzi in pereti -consolidarea planseului de peste parter Din considerente tehnice si economice recomand beneficiarului sa adopte varianta 1, care prezinta urmatoarele avantajul realizarii lucrarilor de consolidare la parter si in exteriorul cladirii, fara a afecta functionarea spatiului de la etaj. Consolidarea planseului de la etaj este importanta pentru: -reducerea sagetilor maxime ale planseului in limite admisibile



-asigurarea saibei orizontale rigide Solutia de consolidare propusa in varianta 1 consta in realizarea unor cadre metalice pe laturile lungi ale cladirii pentru preluarea solicitarilor seimice alcatuite din: -stalpi interiori pe inaltimea parterului amplasati langa stalpii existenti -stalpi exteriori pe inaltimea parterului si etajului -rigle transversale si longitudinale intre stalpii interior si stalpii exterior

-dispozitive (grinzi) pentru manevrarea decorurilor montate la nivelul planseului peste parter, in zona centrala a salii; grinzile se fixeaza pe stalpii cadrelor.

-centuri din beton armat la peretii exteriori la urmatoarele nivele: • la nivelul planseului de peste parter, cu legaturi la grinzile metalice INP 32 si la stalpii

metalici • la nivelul planseului de la mezanin etaj, cu legaturi la planseu si la stalpii metalici • la nivelul planseului de acoperis, cu legaturi la planseu si la stalpii metalici -fundatii din beton pe directie longitidinala si transversala

Din analiza efectuata la cladirea existenta cu consolidarile propuse metionez urmatoarele: -solicitarile maxime in elementele structurii metalice de consolidare sunt:

• Nmax=21264 kN; Taf= 6,73 kN; MXaf=6,73 kNm ; • Naf=73 Kn; Taf=9,45 kN; MXmax=15,08 kNm ; -solicitarile maxime in elementele structurii metalice permit realizarea ei din profile HEA 200 -solicitari maxime la talpa stalpilor, pentru dimensionarea fundatiilor: • Nmax=212,64 kN • Taf=4,88 kN • MXaf=6,73 kNm

-pentru consolidarea planseului peste parter s-a luat in considerare: • desfacerea pardoselii, indepartarea molozului si demolarea betonului intre grinzi • realizarea unor contravantuiri metalice intre grinzi • realizarea unei placi din beton armat cu grosime de 8 cm peste grinzi, pe cofraj din

tabla cutata -consolidarea planseului asigura:

• saiba orizontala rigida prin realizarea contravantuirilor • sageata maxima fmax = 17,3 mm < fadmisibil= 8800/400=22 mm -perioada proprie de vibratie a cladirii Sp+P+E este T = 0,373 sec. -solicitarile pe stalpii metalici existenti in cladire se reduc, intrucat incarcarile planseului de la mezanin se transmit la structura in cadre metalice nou realizata

Cladirea existenta Sp+P+E cu consolidarile si amenajarile propuse se incadreaza in clasa de risc seismic RsIII, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Solutia de consolidare propusa in varianta 1 are si avantajul ca permite realizarea unei structuri de rezistenta independente pentru amenajarea spatiului tehnic in foaierul existent. 6. CONCLUZII. 6.1. In Piata Regele Ferdinand din Oradea sunt urmatoarele cladiri:

-corpul 1 la nr. 2, cladire cu regim de inaltime parter si doua etaje (P+2E) aliniata la frontul stradal; la parter Banca BRD si intrare la sala Casei de Cultura, la etaje locuinte. -corpul 2 la nr. 2, cladire cu subsol partial, parter si etaj (Sp+P+1E) amplasata in spatele corpului 1; la parter este o sala de cinematograf (Transilvania), cu acces prin parterul



blocului S+P+4E; la etaj este o sala a Casei de Cultura cu acces prin casa scarii de la corpul 1 si un pasaj vitrat spre sala de la etaj. -corpul 3 - bloc de locuinte cu spatii comerciale la parter (Casa de mode Venus) cu regim de inaltime subsol, parter si cinci etaje (S+P+5E) aliniat la frontul stradal; la parter este acces spre sala de cinematograf din spatele blocului, inclusiv foaierul cinematografului.

Documentatia se refera la corpul 2 Sp+P+1E cu sala de cinematograf la parter avand suprafata construita Ac= 375 m2, inclusiv accesul si foaierul salii cu suprafata construita Ac= 140 m2. 6.2. Cladirea existenta Sp+P+1E a fost realizata in 1911 si prezinta deficiente de alcatuire constructiva fata de reglementarile tehnice actuale (P 100-1/2006, CR 6-2006, P 100-3/2008, etc.), dintre care mentionez: -sunt peretii la parter care nu au continuitate la etaj fiind dezaxati. -pereti din zidarie de caramida fara samburi si centuri; -planseul de beton armat peste parter nu asigura saiba orizontala rigida. In urma examinarii structurii de rezistenta nu se semnaleaza deficiente care pot afecta rezistenta si stabilitatea (fisuri, tasari, sageti, etc.). 6.3. Accesul si foaierul salii de cinematograf au fost realizate in 1967 si prezinta deficiente de alcatuire constructiva fata de reglementarile tehnice (P 100-1/2006, CR 6-2006, P 100-3/2008, etc.), dintre care mentionez pereti din zidarie de caramida fara samburi din beton armat In urma examinarii structurii de rezistenta nu se semnaleaza deficiente care pot afecta rezistenta si stabilitatea (fisuri, tasari, sageti, etc.). 6.4. Din analiza efectuata cladirea existenta Sp+P+E se incadreaza in clasa de risc seismic RsII, în care construcţiile sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă. Intervenţia structurală (consolidarea) este necesară deoarece valoarea gradului de asigurare seismică este R3 < 0,70 (pentru sursa seismică Banat). 6.5. Reamenajarile propuse necesita urmatoarele modificari constructive:

-modificarea compartimentarii si extinderea subsolului la zona centrala intre stalpi pe o lungime totala de cca. 13 m. -modificarea amenajarii parterului prin reamplasarea spatiilor pentru actori si spectatori, dotarea salii cu mijloace tehnice suplimentare; sunt necesare dispozitive pentru manevrarea decorurilor montate la nivelul tavanului de la parter.

-modificarea mezaninului de la parterul salii si utilizarea lui pentru spatiu tehnic -reamenajarea accesului la sala si amenajarea la mezanin a unui spatiu tehnic. 6.6. Pentru consolidarea si reamenajarea cladirii Sp+P+E au fost luate in considerare urmatoarele variante: Varianta 1: -introducerea unor cadre metalice pentru preluarea solicitarilor seismice -consolidarea planseului peste parter Varianta 2: -introducerea unor stalpi si grinzi din beton armat in pereti -consolidarea planseului de peste parter 6.7. Din considerente tehnice si economice recomand beneficiarului sa adopte varianta 1, care prezinta urmatoarele avantajul realizarii lucrarilor de consolidare la parter si in exteriorul cladirii, fara a afecta functionarea spatiului de la etaj. Consolidarea planseului de la etaj este importanta pentru reducerea sagetilor maxime ale planseului in limite admisibile si asigurarea saibei orizontale rigide.



6.8. Solutia de consolidare propusa in varianta 1 consta in realizarea unor cadre metalice pe laturile lungi ale cladirii pentru preluarea solicitarilor seimice alcatuite din: -stalpi interiori pe inaltimea parterului amplasati langa stalpii existenti -stalpi exteriori pe inaltimea parterului si etajului -rigle transversale si longitudinale intre stalpii interior si stalpii exterior

-dispozitive (grinzi) pentru manevrarea decorurilor montate la nivelul planseului peste parter, in zona centrala a salii; grinzile se fixeaza pe stalpii cadrelor.

-centuri din beton armat la peretii exteriori la urmatoarele nivele: • la nivelul planseului de peste parter, cu legaturi la grinzile metalice INP 32 si la stalpii

metalici • la nivelul planseului de la mezanin etaj, cu legaturi la planseu si la stalpii metalici • la nivelul planseului de acoperis, cu legaturi la planseu si la stalpii metalici -fundatii din beton pe directie longitidinala si transversala

6.9. Cladirea existenta Sp+P+E cu consolidarile si amenajarile propuse se incadreaza in clasa de risc seismic RsIII, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 6.10. Executia lucrarilor se poate face dupa obtinerea Autorizatiei de Construire, pe baza proiectului tehnic insusit de expert. 6.11. Modificarile propuse se vor consemna in Cartea Tehnica a constructiei. 6.12. Exploatarea cladirii se va face asigurandu-se urmarirea comportarii in timp, conform prevederilor Normativului P 130-99, publicat in Buletinul Constructiilor nr.2 din 2000.

3.5. Caracteristicile principale ale constructiei Lungimea maxima /sala de spectacol 24,00 m Latime maxima /sala de spectacol 16,95 m Lungimea maxima /foyer 22,00 m Latime maxima /foyer 9,50 m Inaltime maxima cladire 17,90 m Inaltimea la cornisa cladire 13,32 m Inaltimea la coama cladire 17,90 m Inaltime maxima foyer 6,15 m Inaltimea la terasa foyer 5,85 m Deschideri 3,77 m; 10,26m; 3,66 m Travee 4,52 m; 4,05m; 5,41m; 4,05m; 3,32 m Aria construita 480 mp Aria utila 974,19 mp Numar de niveluri 3 Inaltimea intre nivele 2,70 m; 3,00 m; 2,60m Inaltimea salii de spectacol 5,60 m Volum total spatii 3712,90 mc Volum sala de spectacol 1363,00 mc Volum spatii pentru actori 303,30 mc Volum spatii administrative 194,75 mc Volum foyer si spatii pentru spectatori 395,00 mc Volum spatii tehnice si de depozitare 1456,85 mc



3.6. Structura de rezistenta 3.6.1. Date generale asupra obiectivului proiectat Corpul de cladire in regim S + P + 1 cu suprafata construita 380, a fost realizat in anul 1911 avind lungime totala de 30,80 m si o latime maxima de 16,95 m.

Structural, cladirea are: - fundatii continue din caramida cu talpa din beton ( h = 1, 20 m ) ; - zidarie portanta din caramida dispusa perimetral, cu grosimea de 0,70m, 0,60m si 0,40m; - structura metalica cu profile tip I 300, la stilpi si grinzi; - planseul dintre nivele este realizat cu profile metalice tip I 300; - planseul mezaninelor ( balcoanele celor doua Sali ), sunt realizate din beton armat. - sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla zincata faltuita, prevazuta cu un luminator

in doua ape, cu lungimea de ……….. si latimea de ……, realizat in doua straturi cu profile metalice tip U 140 , tip L 60 mm si tip T 25 mm. Foyerul cinematografului cu suprafata construita de 180, a fost realizat in anul 1967, ca o constructie independenta, construit simultan cu blocul de locuinte in regim S + P + 4, avind, structural, fundatii din beton armat, zidarie portanta din caramida, grinzi si stilpi din b.a. , planseele ( peste subsol si peste parter ) realizate din b.a., cu acoperis de tip terasa necirculabila.

3.6.2. Dimensionarea structurii de rezistenta

Evaluarea incarcarilor: Structura de rezistenta a clădirii este solicitata la următoarele incarcari: - greutatea proprie si tehnologica; - incarcarea utila; - incarcarile climatice din vânt si zăpada; - acţiunea seismica.

Incarcarile permanente si tehnologice s-au stabilit in baza determinarilor directe, a sondajelor, precum si propunerii arhitecturale si de amenajare interioara. Incarcarile climatice corespunzatoare amplasamentului constructiei s-au stabilit in conformitate cu Cod de Proiectare pentru Evaluarea Actiunii Zapezii asupra C-tiilor,iunie 2005 pentru zapada, respectiv indicativ NP-082-04 pentru actiunea vântului

Acţiunea seismica s-a evaluat in conformitate cu normativul P100-1/2006 corespunzător zonei ORADEA , Tc=0.7s si ag=0,12g.

Ipotezele de încărcare si respectiv combinaţiile de incarcari (conform cod bazele proiectarii) realizate pentru diferitele stari limita se prezintă in cadrul breviarului de calcul. Conformarea structurii

Constructia existenta este alcatuita dintr-o structura metalica conformata sub forma unor cadre transversale dispuse pe o travee de aproximativ 4.75 m. Cadrele transverale sunt alcatuite din stalpi metalici alcatuiti din cate doua profile IPN280 (vezi fig. 1) in timp ce grinzile longitudinale (3XIPN280) sustin planseele de la nivelele +2.75, +6.0, +10.30 si 13.45. Planseele de la cotela +6.0 si +13.45 sunt alcatuite din grinzi metalice transversale IPN320 ce reazama pe grinzile longitudinale 3xIPN280, si placi de beton slab armat. Intre placa de beton armat si finisajul cotei superioare se regaseste o umplutura din zgura (vezi fig. 2)



Fig. 1 – Sectiune stalpi

Fig. 2 – Detaliu realizare planseu

Fig. 3 – Sectiune transversala curenta

Placile de beton de la cotele 2.75 si 10.30 sunt conformate sub forma unor placi de beton cu grosimea de 8 cm ce reazama pe grinzile longitudinale ale structurii metalice (3xIPN280) si pe peretii de zidarie ce au o grosime de 50-70 de cm.

Placa de beton armat de la cota +13.45 prezinta un gol rectangular central acoperit cu o structura metalica din profile UPN160.

Deasupra cotei +13.45 este prevazut un luminator metalic din corniere cu aripi egale 60*60*6 mm.

Stalpii metalici reazama prin intermediul unei placi metalice de baza extinse pe un cuzinet de zidarie, ce reazama la randul lui pe o retea de grinzi de beton armat sub nivelul placii de beton de la subsol.



Analiza statica si dinamica a structurii Analiza statica si dinamica si dimensionarea din conditia de rezistenta si stabilitate a cadrelor structurii principale de rezistenta s-a realizat printr-un calcul spatial cu elemente finite de tip bara si elemente de tip placa. Nivelele de solicitare ale elementelor structurale precum si principalele deplasari ale structurii sub actiunea incarcarilor se prezinta in cadrul breviarului de calcul.

Modelarea de calcul a structurii existente

Structura existenta a fost modelata si discretizata cu ajutorul elementelor de tip bara, si elementelor finite de tip „shell” sau „placa”.

Fig. 4 – Model de calcul



Fig. 5 – Vedere partiala model de calcul

Grinzile transversale IPN320 sunt dispuse pe o trama interax de 1.20 cm asa cum se poate observa in figura de mai jos. Rezemarea lor pe grinzile longitudinale 3xIPN280 se face simplu rezemat.

Fig. 6 – Modelare planseu cota +6.0





Fig. 8 – Modelare structura luminator



3. Evaluarea incarcarilor 3.1. Încărcarea din greutatea proprie (încărcarea permanenta) Valorile normate ale încărcării permanente luate în calcul pentru structura metalica sunt următoarele:

- greutatea proprie a scheletului metalic de rezistenţă; - greutatea proprie a planseului cota +6.0 si +10.35 pn=4.32 kN/m2 - greutatea proprie a planseului cota +2.75 si +13.45 pn=2.40 kN/m2

Coeficientul încărcării este n=1.35 (n=1.35 pentru incarcarile tehnologice ) pentru starea limita ultimă de rezistenţă si stabilitate, respectiv n=1.0 pentru starea limita a exploatării normale.Coeficientul incaracrii utile este 1,5 pentru starea limita de rezistenta si stabilitate,iar pentru grupara speciala este 0,4. 3.2 Încărcarea distribuită din zăpadă (conform Cod de Proiectare pentru Evaluarea Actiunii Zapezii asupra C-tiilor,iunie 2005) Intensitatea normată a încărcării în varianta zăpadă uniform distribuită:

kteik sCCs ,0⋅⋅⋅= µ

- poziţie geografică hala: Oradea ⇒ pe harta de zonare a valorii caracteristice a incarcarii din zapada ii corespunde: 2

0, 1.5ks KN m= (intervalul mediu de recurenta 50 ani).

Ce = 0.8 Ct = 1.0

20, 1, 24 0.8 1.0 1.5 1.49k i e t ks C C s KN mµ= ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ =

Coeficienţii încărcărilor, pentru determinarea valorilor de calcul:

Starea limită ultimă de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea grupării fundamentale

1.5F aγ γ= =

Starea limită a exploatării normale sub efectul încărcărilor totale de exploatare

0 1.05cγ γ= =

Starea limită ultimă sub acţiunea grupărilor speciale

Fracţiunea din zăpadă:

γe=0.40

3.3. Evaluarea încărcării normate distribuite din vânt (conform „Cod de Proiectare.Bazele Proiectarii si Actiuni asupra C-tiilor.Actiunea vantului”,indicativ NP-082-04) Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului: ( ) ( )ref e pw z q c z c= ⋅ ⋅

- presiunea de referinta a vantului: 20.40 /refq kN m= ( pt. zona Oradea)

- factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului: ( ) 1.50ec z = (inaltimea desupra terenului z=13.50 m) - coeficientul aerodinamic de presiune(dati tabelar ,in functie de marimea ariei expuse) : Vant transversal(suprafata expusa 10mp):



Coeficientul aerodinamic Valoarea

CpA -1.0

CpB -0.8 CpC -0.5 CpD +0.6 CpE -0.3

Vant longitudinal(suprafata expusa 10mp):

Coeficientul aerodinamic Valoarea

CpA -1.0

CpB -0.8 CpC -0.5 CpD +0.6 CpE -0.3

Coeficienţii încărcării din vânt sunt:

Starea limită ultimă de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea grupării fundamentale

1.05F aγ γ= =

Starea limită a exploatării normale sub efectul încărcărilor totale de exploatare

0 0.7cγ γ= =

Starea limită ultimă sub acţiunea grupărilor speciale

Nu se ia in calcul vânt maxim cu seism

3.4. Evaluarea încărcării normate utila STAS 10101/2A1-87 – Incarcari tehnologice din exploatarea pentru constructii civile, Industriale si agrozootehnice

qn = 4.0 kN/mp 3.5 Evaluarea acţiunii seismice

Conform „Cod de Proiectare Seismica –Partea I:Prevederi de proiectare pentru cladiri”,indicativ P100-1/2006



0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4Perioada T , s

T B =0.07 T D =3

5.775/T 2

1.925/T

β 0 =2.75

T C =0.7s

Construcţia este situată in localitatea Oradea. Conform normativului P100-2006, pentru acest amplasament încărcarea seismică se determină conform normativului în baza următoarelor valori: γ1=1.2 (clasa de importanta II *) ag = 0.12g Tc=0.7 s; q =1.0 – pentru structura metalica βr = conform diagramei alaturate

Masele structurii s-au considerat concentrate in nodurile cadrelor. *Clasa II - constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora (scoli, gradinite, camine, biserici, sali de spectacole, centre comerciale, cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice, economice deosebite).

3.6 Gruparea încărcărilor (conform cod bazele proiectarii).



P Permanentă

Z Zăpada

U Utila

VT Vânt transversal

VL Vânt longitudinal

ST Seism transversal

SL Seism longitudinal A) Gruparea fundamentala

a) Starea limita ultima de rezistenta si stabilitate

P + Z

P + U

P + Z + U

P + Z + U + VT

P + Z + U+ VL b) Starea limita a exploatării normale

P + Z

P + U

P + Z + U

P + Z + U + VT

P + Z + U+ VL

B) Gruparea speciala

Acest caz s-a luat in considerare pentru verificarea structurilor la starea limita ultima de rezistenta si stabilitate, respectiv pentru evaluarea caracteristicilor proprii de vibraţie si a cuprins următoarele grupări de incarcari:

P + Z + U + ST P + Z + U + SL



4. Solutia de consolidare analizata 4.1. Descrierea solutiei de consolidare propusa

Fig. 9 – Sectiune curenta cu consolidari In solutia de consolidare se propune realizarea unor cadre transversale in dreptul stalpilor

existenti, cu legaturi la nivelele planseelor curente pentru preluarea sarcinilor orizontale. Cadrele transversale de consolidare sunt alcatuite din grinzi si stalpi metalici din profile

europene dispuse simetric fata de axa transversala de simetrie a cladirii. Legaturile cu planseele existente, nivel de calcul a maselor seismice, se realizeaza rigid prin realizarea unei centuri de beton armat la capetele grinzilor metalice.

Stalpii exteriori ai structurii metalice de consolidare vor rezema pe fundatii izolate alcatuite dintr-un bloc de beton simplu si un cuzinet din beton armat. Talpa fundatiei izolate cu o dimensiune in plan de 1.40mx1.40 m se va pozitiona la aceiasi cota cu fundatiile existente. Stalpii interiori ai structurii metalice de consolidare vor rezema pe o grinda transversala metalica ce reazama in exterior pe stalpul metalic exterior si reazama spre interior pe cuzinetul din beton armat al fundatiei de caramaida camasuite. Camasuirea fundatiilor din caramida se va realiza prin confinarea acestei sectiuni printr-un perete de 20 de cm din beton armat dublu armat.

Interventiile la subsolul cladirii includ si realizarea unei cuve din beton armat cu adancimea de 80 de cm si dimensiuniile in plan de 7.50mx10.0 m, precum si un culoar de acces la o scara metalica flncat de ziduri din beton armat cu grosimea de 25 de cm dublu armat. Placa de la cota 0.00 se va realiza prin turnarea unei placi din beton armat in grosime de 10 cm, pe un cofrag pierdut din tabla cutata ce reazama prin intermediul conectorilor de tip Nelson de o structura metalica suport si pe peretii de zidarie existenti.



Mezaninul de la cota +3.0 se realizeaza de asemenea dintr-o structura metalica peste care se va turna o placa din beton armat cu grosimea de 10 cm. Cadrul de consolidare va cuprinde si grinzi longitudinale metalice de legatura la nivelul planseelor curente prin care se va transmite in mod distribuit incarcarea seimica la fundatiile izolate si respectiv consolidate ale structurii. De la cota 0.00 la cota +3.00, intre axele 4 si 5 se va executa o structura metalica din tevi rectangulare ce va avea functiunea de gradena pentru sala de spectacole.

Fig. 10 – Sectiune curenta cu consolidari

Fig. 11 – Sectiune curenta cu consolidari



3.7. Solutii tehnice de asigurare a utilitatilor

a. INSTALATII ELECTRICE

Descriere Prezentul proiect are ca obiect instalatia electrica de distributie joasa tensiune, circuite de iluminat interior, exterior, alimentare iluminat scena, sunet si circuitele de priza, motoare etc. pentru Sala Studio – Multifunctionala. Nu face obiectul prezentei documentatii racordul la reteaua electrica de distributie locala intrucat aceste lucrari au fost realizate deja.

Caracteristici Energetice totale ale consumatorului la nivelul extinderii din tabloul electric general existent sunt urmatoarele: Pi = 157 KW ; Pc = 100 KW ; Un = 3x380V, 50Hz (Li, L2i L3+N+PE) Consumatorii sunt monofazati si se compun din corpuri de iluminat, interior si exterior, prize, motoare de acţionare electropalane scena si trape hidraulice.

Racordul la Reteaua de Distributie. Alimentarea cu energie electrica a fost solutionata prin bransamentul realizat de la reteaua ENEL Oradea in baza cererii intocmita de catre beneficiar, firida de racord fiind pozitionata in holul de acces al salii de spectacol.

Se preconizeaza alimentarea din doua surse distincte de alimentare, una de lucru alta de rezerva cu plecare din linia de joasa tensiune LES situata la subsolul cladirii.

Tablourile FB; TG; TD1- TD4; TTH; TIS; TSD si TS se vor racorda, prin borna proprie de impamintare, cu conductor MYf 16 mmp la priza de pământ locala, având R < 1 ohm.

Din tabloul general TG se alimenteaza toate tablourile . Din tabloul TD1-TD4 circuitele de iluminat, prize subsol, parter, si mezanin, din TTH trapele hidraulice de ridicare a scenei, din TSD sistemul de stangi autoridicatoare, din TIS iluminatul scenei, iar din tabloul TS se alimenteaza circuitele de sunet care vor fi alimentate, de preferinta din sursa de rezerva pentru a elimina eventualele interferente. In firida bransament FB se afla contorul general alimentat prin transformatoarele de masura pentru ambele surse.

Distributia Energiei Electrice se face radial si alimenteaza toate corpurile de iluminat, toti consumatorii-prize si instalatiile de climatizare, conform schemelor monofilare ce vor fi elaborate la etapa proiectului tehnic.

Protectia circuitelor se realizeaza cu intreruptoare automate cu declansatoare magnetotermice, care protejaza circuitele la suprasarcina si scurtcircuit.

Se prevad circuite de iluminat si prize distincte, ale caror caracteristici tehnice vor fi precizate in schemele monofilare, acestea fiind dimensionate astfel incat sa nu depaseasca încarcarile admise.

Toate circuitele sunt prevazute cu conductor de protectie impotriva electrocutarilor cu sectiune egala cu cea a conductorului de alimentare.

Toate conductoarele de energie vor fi din cupru, montate in tuburi, si cabluri CYY-F cu întarziere marita la propagarea flacarii, cu secţiuni variabile functie de marimea consumatorilor. Intreaga aparatura (intrerupatoare, prize) va fi montata in doze pentru aparate (aparent sau ingropat). Conexiunile intre tablou, doze si aparate se va face prin conductoare montate in tub sau canal PVC, pozat ascuns sub gips-carton sau aparent.

Corpurile de iluminat se vor monta aparent, aplicile pe perete, iar corpurile florescente sau incandescente pe tavan, conductoarele fiind protejate in tub PVC rigid.

Tipul constructiv al corpurilor de iluminat si al aparatelor de conectare, respectiv gradul de protectie al acestora va fi in concordanta cu categoria de influente externe ale încaperilor in care sunt montate.



In tabloul general TG se afla intrerupatoarele diferentiale pentru plecarile spre tablourile de distributie, iar tablourile de distributie zonale asigura protectia instalatiei dedicata scopului sau. Se vor utiliza exclusiv prize cu contact de protectie.

Masuri de protectie impotriva electrocutarii se va realiza prin legarea la nulul de protectie conform STAS 12604/5-1990 si conform schemei tip TN-S care presupune legarea neutrului reţelei de alimentare la pamant, aceasta se realizeaza in reţeaua de distributie publica si local la o priza de pământ artificiala.

Contactele de protectie a prizelor, a corpurilor de iluminat si a tuturor aparatelor se vor lega la nulul de protectie al conductorului de protectie (verde- galben) din cablul prin care sint alimentate.

Toate conductoarele ce vin de la consumatorii in tablou, vor avea nulul de protectie legat la bareta PE formata in tablou.

Bareta PE formata in tablou, va fi legata la borna PE a tabloului, prin contact- ferm cu papuc zincat si surub, iar aceasta va fi legata prin conductor tip MYf sau platbanda zincata la centura de impamantare.

Priza de pamant se constituie si se leaga si la structura metalica a cladirii. Legaturile la priza de pamint se verifica astfel incit R < 1 ohm. Toate parţile metalice ale echipamentelor vor fi ferm legate, prin eclisa cu surub si conductor MYf de16mmp la centura de pamint. Sectiunea conductorului de protectie a circuitelor interioare este egala cu a conductorului de faza corespunzătoare circuitului respectiv. Legarea la centura de impamintare este obligatorie pentru toate utilajele cu carcasa metalica si care sint alimentate electric pentru a prevenii posibilitatea electrocutarii in cazul aparitiei unei tensiuni accidentale pe carcasa acestora. Consumatorii vor fi protejati prin intrerupatoare diferentiale montate in tablourile de distributie.

b. INSTALATII SANITARE Alimentarea cu apa rece se va face prin rebransarea salii la conducta publica de apa

potabila situata la subsolul cladirii (zona punctului termic) si se va realiza din teava P.E.LD. 2’, PN10; PE 100. Alimentarea cu apa calda menajera se va asigura prin rebransarea la reteaua de alimentare cu apa calda menajera a orasului situata in punctul termic la subsolul cladirii cu teava din otel zincata izolata D 76. Contorizarea apei calde menajere si a apei reci se va realiza prin montarea unor contoare la subsolul cladirii intr-o zona usor accesibila inainte de intrarea in spatiile salii situate deasupra.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si dusuri vor fi colectate de instalatia interioara de canalizare a intregii cladiri si se vor evacua prin intermediul caminelor de inspectie la canalizarea exterioara. Distributia cu apa rece potabila a obiectelor sanitare se va realiza cu conducte din cupru cu sectiuni cuprinse intre 48-16mm.

Distributia cu apa calda menajera a obiectelor sanitare se va realiza de-asemenea cu conducte de cupru avand sectiuni cuprinse intre 48-16mm.

Conductele de apa se vor monta cu panta de minim 3°/00 spre punctul de racord. Racordurile de apa rece si apa calda ale obiectelor sanitare vor fi de tip flexibil, iar robinetii

vor fi de tip sfera. Pentru conductele de canalizare menajera se vor utiliza tevi si piese fasonate din PVC-U,

STAS 6675/2-80 si tevi si piese din PVC-KG pentru conductele de canalizare montate ingropat. Conductele retelei de canalizare se vor monta cu panta de minim 2°/0 spre punctul de evacuare din clădire.



Limitele admise ale indicatorilor de calitate a apelor uzate descarcate în reţeaua de canalizare se vor încadra în valorile impuse de NTPA - 002/1997. Inaintea începerii lucrarilor se va face coordonarea lucrarilor de instalatii sanitare cu celelalte specialitatii pentru evitarea intersectiilor.

Instalatia de alimentare interioara cu apa tine seama de destinatia si caracteristicile constructiei, conditiile de igiena si confort, cerinţe de estetica, gradul de rezistenta la foc si categoria si clasa de pericol de incediu a constructiilor si instalatiilor.

Fiecare dintre grupurile sanitare au prevăzute a fi echipate cu obiecte sanitare si accesorii necesare specificului încăperilor conform normativelor in vigoare. Obiectele sanitare se vor echipa cu armaturile aferente: -robinet pentru lavoar din alama cromata -robineti de închidere

La amplasarea coloanelor s-a tinut seama de urmatoarele: - coloanelor de alimentare cu apa s-au grupat împreuna cu cele de canalizare; - stabilirea numărului de coloane si poziţia acestora s-a făcut astfel incat legătură la obiectele sanitare sa fie cat mai scurte, iar poziţia si unghiurile de racordare sa nu favorizeze infundarea instalatiei; - s-a dat prioritate la amplasarea coloanelor menajere; - coloanele vor fi protejate in nise acoperite cu rabit sau placi demontabile;

Legaturile de la coloana de alimentare cu apa rece vor fi pozate in tencuiala pereţilor sau in sapa încăperilor. Acestea vor avea robineti de închidere amplasate sub obiectele sanitare.

Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare la coloane vor fi pozate de asemenea in sapa încaperilor.

Racordarea coloanelor cu conducta colectoare se realizeaza cu curbe la 45° si se va admite racordarea prin coturi la 90° numai in cazul apelor meteorice (ape fara suspensii). Trecerile prin fundaţiile zidurilor interioare si ieşirea din clădire se va executa perpendicular pe frontul acestora.

Pe coloana de canalizare se vor monta piese de curatire, care se vor amplasa la parterul si la mezaninul cladirii. Acestea se vor monta o inaltime de 0,6 - 0,8 m, masurata de la nivelul pardoselii finite pana la centrul capacului.

c. INSTALATII TERMICE Racordul cu agent termic se va face de la punctul termic situat la subsolul cladirii in zona

foayerului. Conductele din teava zincata preizolata pentru racord vor avea diametrul de 54 mm si vor fi pozate in spatiul tehnic al subsolului. Racordul va fi prevazut cu contoare si vane de inchidere atat a turului cat si returului.

Traseele de alimentare cu energie termica vor fi refacute integral functie de noile destinatii ale spatiilor. Instalatia termica va tine seama de destinatia si caracteristicile constructiei, conditiile de igiena si confort, cerinţe de estetica, gradul de rezistenta la foc.

Aceasta este alcatuita din radiatoare de otel tip panou precum si din reteaua de transport a agentului termic (conducte din cupru cu sectiuni cuprinse itnre 42-15 mm). De asemenea instalatia mai cuprinde si elementele necesare pentru inchiderea sau deschiderea accesului pe diferitele ramuri ale instalatiei. La baza fiecarei coloane se vor monta distribuitoare pentru echilibrare hidraulica si golire.

In zona tavanelor false, pe holuri si in casa scării conductele de încălzire vor fi izolate cu tuburi de izolaţie din elastomer de grosime 6mm.

Pentru zona de sala de spectacol si foaier s-a optat pentru radiatoare cu un finisaj deosebit, siguranţa la atingere, cu schimbător de căldură din cupru si aluminiu, tehnologie LOW H20 (low water content).



Radiatoarele LOW H20 sunt mult mai eficiente in comparaţie cu radiatoarele clasice. Mărind suprafaţa de contact intre cupru.si aluminiu, cu cel puţin 43%, se obţine o emisie termica optima, chiar daca temperatura agentului termic este de 40°C. Radiatoarele vor fi echipate : pe tur - cu robineti coltar pentru tur radiator; pe retur - cu detentoare coltar pentru retur radiator, cu posibilitatea de reglaj fin hidraulic a instalatiei; pe capat de radiator: o la partea superioara, robineti de aerisire normali o la partea inferioara, robineti de golire cu portfurtun.

d. INSTALATII P.S.I.

Conductele de distributie apa rece, interioare, aferente hidrantilor se vor executa din teava de Ol Zn conform Normativului 19/94. Traseele de distributie se vor realiza prin extinderea celor existente in raport cu noile functiuni rezultate la subsol, parter si mezanin. Sala de spectacol se va echipa cu un numar de 4 hidranti, la mezanin se vor amplasa in zona circulatiilor verticale si orizontale un numar de 5 hidranti, iar la demisol se vor amplasa un numar de 4 hidranti cu un debit specific de 2,5 l/s, numarul acestora a fost stabilit in asa masura ca fiecare punct sa fie atins de 2 jeturi in functiune simultana. Hidranţii interiori vor fi amplasaţi in concordanta cu cerinţele art. 4.5 din NP 086 - 05, in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu. Caracteristicile tehnice ale hidrantilor interiori sunt: - diametrul hidranţilor Tip „C" Dn 50 mm - numărul hidrantilor în funcţiune simultană = 2 bucăţi - lungimea minima a jetului compact: lc=6,0 m; - debitul unui hidrant: 2,5 l/sec - debitul total de calcul = 51/sec Legatura la hidranti se va realiza din teava Ol Zn 2". Accesoriile de trecere a apei (furtun de 20,0 ml. cu diametrul Dn.50 mm., ţeava de refulare simpla, ajutaj de pulverizare a apei si cheie de manevra), vor fi pozate in cutii de hidranţi si nise, astfel incit robinetele sa fie la maxim 1,50 m de pardoseala, corespunzător art. 4.14 din NP 086 - 05. Nu se admit alti robineţi în instalaţia interioară de incendiu, cu excepţia robinetelor de pe conductele principale de alimentare, la intrarea branşamentelor in clădire. Aceste robinete se vor sigila « normat deschis ». Timpul teoretic de funcţionare a instalatiei este, in baza STAS 1478 - 90, al. 3.2.3.1., de 10 minute. Se vor utiliza hidranti de 2", STAS 2501, echipaţi cu teava de refulare cu diametrul orificiului final de 14 mm, care asigura: - debitul specific = 2.5 l/s; - presiunea necesara la ajutajul ţevii de refulare = 14,55 mH20; - lungimea jetului compact: 10 m; Volumul de apa pentru stingerea incendiilor va fi păstrat intr-un rezervor de acumulare amplasat in subsolul clădirii fiind calculat in conformitate cu cerinţele STAS 1478 - 90 astfel: Vhi = 5.0 l/sec x 10 min x 60 sec = 3 m3 Debitul si presiunea necesare funcţionarii reţelei de hidranţi interiori se va asigura cu ajutorul unei gospodarii de apa alcatuita din : - rezerva intangibila pentru hidranti interiori ( un rezervor cu capacitatea de 3000 litri); - grup de pompare care sa asigure : Q = 5 l/s; si H =4.5 bar; - rezervor de hidrofor cu capacitatea de 200 litri. Pentru combaterea incendiului din exterior, in apropierea clădirii s-au prevăzut doi hidranti exteriori Dn 80 alimentati de la reţeaua de distributie a apei reci. Debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu vs fi Qje = 10,0 l/s,

Proiectul de specialitate, care va fi elaborat la etapa proiectului de executie va cuprinde si instalatiile de avertizare (sesizoare de fum) precum si centrala de semnalizare antiincendiu, gestionat de la un pupitru de baza amplasat in zona de control acces al personalului de paza.

STUDIU DE FEZABILITATE - Oradea.ro · STUDIU DE FEZABILITATE I. DATE GENERALE 1.1. Denumirea...

Documents

Transcript of STUDIU DE FEZABILITATE - Oradea.ro · STUDIU DE FEZABILITATE I. DATE GENERALE 1.1. Denumirea...