STUDIU DE EVALUARE ADECVATAapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files...“Exploatare...

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judeţul Galaţi”

1

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATA

“Exploatare agregate minerale din

terasa raului Siret, mal stang, in

perimetrul Malureni 3, comuna

Nicoresti, judeţul Galaţi”


2

2011

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul

Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin

Ord.19/13/01/2010 si pe aria de studiu bazata exclusiv pe documentaţia primită de

la beneficiar

CUPRINS

1. Informatii privind proiectul 4

1.1. Informatii generale privind proiectul 4

1.1.1 Denumirea proiectului 4

1.1.2 Descrierea generală a proiectului 4

1.1.3 Obiectivele proiectului 5

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza 6

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate

6

1.2 Localizare geografica si administrativa 6

1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect 7

1.3.1 Etapa de construcţie 7

1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 7

1.3.1.2 Echipare cu utilitati 8

1.3.2 Etapa de operare 8

1.3.3 Etapa de închidere 9

1.4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului 9

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

9

1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de

eliminare a acestora

11

1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

proiectului

12

1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 13

1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului 13

1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 13

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 14

1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul

15

1.13 Alte informatii relevante 16

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de 17


3

implementarea proiectuluI

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de

implementarea proiectului

18

2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

18

2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 –

Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

21

2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata

vecinatate a proiectului

25

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa

II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

25

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

31

2.2.2 Flora 36

2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat 36

2.2.4 Fauna 38

2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate 38

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in

perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judeţul Galaţi”

46

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes

comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar invecinate si distributia acestora

47

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 47

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 48

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

48

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 49

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar

50

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar

52

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes

comunitar

52

3. Identificarea si evaluarea impactului 52

3.1 Evaluarea impactului 52

3.1.1 Impactul direct si indirect 52

3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung 53

3.1.3 Impactul in faza de constructie 53


4

3.1.4 Impactul in faza de operare 53

3.1.5 Impactul in faza de inchidere 55

3.1.6 Impactul rezidual 55

3.1.7 Impactul cumulativ 55

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului 60

3.3 Masuri de reducere a impactului 64

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele de interes comunitar afectate

72

4.1 Materiale si metode 72

4.2 Echipa de elaborare a studiului 72

Bibliografie 73

1. Informatii privind proiectul

1.1 Informatii generale privind proiectul

1.1.1 Denumirea proiectului

Exploatare agregate minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni 3, comuna Nicoreşti, Judeţul Galaţi 1.1.2 Descrierea generala a proiectului

S-a avut în vedere faptul că zona se va afla în anii viitori în cuveta lacului de acumulare al viitorului baraj de la Cosmeşti Vale. Din această perspectivă, datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea punctului de extracţie în terasa inferioară a râului Siret, mal stâng, aval la cca 2 km de barajul Călimăneşti, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti, extravilanul localităţii Mălureni, Judeţul Galaţi este necesară şi oportună pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor, în scopul utilizării lor în construcţii şi refacerea infrastructurii. Pe tronsonul de râu în care se află perimetrul Mălureni 3, propus pentru exploatare, albia minoră a râului Siret prezintă o tendinţă naturală de meandrare. Din cauza neuniformităţii pantei albiei minore, a regimului de exploatare a acumulărilor cu rol hidroenergetic din amonte (acumulările Bereşti şi Călimăneşti) s-au produs pe cele două maluri ale râului eroziuni active. Pe zona perimetrului de exploatare propus, pe malul drept al râului Siret sunt executate lucrări de îndiguire, pentru scoaterea localităţilor riverane de sub efectul inundaţiilor, malul stâng al râului Siret fiind mai înalt cu 18 – 20m.


5

Perimetrul temporar propus pentru exploatare în albia majoră nu intră în Planul de amenajare teritorială a comunei Nicoreşti. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona respectivă, terenul fiind neproductiv. Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2: „ dreptul de exploatare al

agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor,

bălţilor prin exploatări organizate se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în

zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii”. Pentru

autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de

apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor

infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/ societăţilor naţionale/companiilor

naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor,

construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în

vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.”

Perimetrul de exploatare este situat în terasa malului Siret, mal stâng şi are forma unui poligon cu lungimea de 490 m, lăţimea de 430m şi suprafaţa de 3,0 ha. Evaluarea volumelor exploatabile de nisip şi pietriş din terasă, la stâng, perimetrul Mălureni 3 s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, modificată de Legea nr. 112/2006 şi Legea minelor nr. 85/2003. Gabaritatea volumelor de nisip şi pietriş în cadrul perimetrului s-a realizat prin metoda profilelor transversale (secţiuni perpendiculare pe direcţia de curgere) ce delimitează unităţile de calcul. La baza calcului a stat ridicarea topografică în proiecţie STEREO 70, profilele transversale (P1-P3) realizate cu această ocazie. Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coroborate cu situaţia topografică reactualizată a zonei. Capacitatea de extracţie (rezerve estimate) este de cca 114.012,90mc şi poate fi încadrată în categoria „resurse minerale posibile – cod 331”. 1.1.3 Obiectivele proiectului

Informaţii privind producţia care se va realiza Societatea a solicitat la ANRM obţinerea permisului de exploatare pentru un volum de 50.000mc; eşalonarea pe trimestre a producţiei:


6

- Trimestrul III 2011 – 10.000mc; - Trimestrul IV 2011 – 20.000mc; - Trimestrul I 2012 – 5.000 mc; - Trimestrul II 2012 – 15.000 mc; Din materialul extras se va obţine o producţie de 15.000 mc nisip şi pietriş sub formă de balast, gradul de valorificare fiind de 100%. Intrebuinţări produse obţinute � produs brut – balast:

- material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare, metoda ploturilor şi a pernelor de balast; - materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 – Bc 7,5; - balast pentru straturi de fundare la drumuri; - balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere; � sorturi:

- materie primă pentru betoane clasa Bc 3,5 – Bc 7,5, ca adaos la mortarele de tencuială şi zidărie sau pentru prepararea betoanelor de clasă superioară; - amestecuri optimale pentru straturi de fundaţie – lucrări de drumuri; � nisip, sortul 0 – 7 mm stabilizat cu ciment sau lianţi puzzolamici pentru straturi rutiere; � pietriş, sortul 7 – 31 mm, poate fi utilizat pentru : - straturi rutiere de agregate naturale stabilizate cu ciment; - straturi de fundaţie pentru sisteme rutiere nerigide şi rigide, indiferent de

clasa de trafic; - strat de bază din mixturi bituminoase executate la cald;

� sortul > 31 mm, ca perne de balast pentru drumuri pietruite sau poate fi concasat şi folosit ca pietriş concasat pentru tratamente bituminoase;

Informaţiile privind producţia şi necesarul resurselor energetice Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL).

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furizor

Motorină 70.000 litri Staţie de distribuţie carburanţi autorizată

Ulei hidraulic

300 litri Nisip şi pietriş 114.000 mc

Ulei de transmisie

600 litri Furnizor autorizat


7

1.1.4 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate

Societatea nu va prelucra prin spălare – sortare balastul extras. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare sau direct la beneficiari. In procesul de extracţie nu se folosesc substanţe chimice periculoase.

Clasificarea şi etichetarea

substanţelor sau a preparatelor chimice*) Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau a preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/existentă

în stoc

Categorie-

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Nisip şi pietriş 114.000 mc N - -

1.2 Localizare geografica si administrativa

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul balastierei se află în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, în terasa mal stâng a râului Siret, la cca 2,0km aval de barajul Călimăneşti, într-o zonă neinundabilă şi la o distanţă mai mare de 3,5 km faţă de Satul Mălureni. Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice)

Nr. punct X Y

1 494081 676182 2 494058 676191 3 493995 676209 4 493870 676195 5 493870 676051 6 493899 675952

Vecinătăţi. Conform Contractului de vânzare – cumpărare încheiat între Primăria Nicoreşti (în calitate de vânzător) şi SC Nelu Gălbeunuş Import Export SRL Tecuci (în calitate de cumpărător), terenul cu suprafaţa de 30.000mp din tarlaua T130, parcela P 2316 cu nr, cadastral 100471, are următoarele vecinătăţi: la nord – lotul cu nr. cadastral 100470, la sud – râul Siret şi ROMSILVA, la est – ROMSILVA, la vest – lotul cu nr. cadastral 100470.


8

Fig. 1. Vedere de ansamblu a amplasamentului balastierei

Acces. Amplasamentul se află în extravilanul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi cu acces rutier la zona de exploatare: - din drumul european DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localitatea Ionăşeşti, cu lungimea de 4km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 3,5km, până în perimetrul de extracţie; - din drumul comunal Ionăşeşti – Mălureni, Coasta Lupei (până în localitatea Coasta Lupei) şi pe un drum de exploatare cu lungimea de 1,5km. 1.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect

1.3.1. Etapa de construcţie

1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

Exploatarea nisipului şi pietrişului din perimetrul Mălureni 3 se va face ţinând cont de:

- Caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisipuri şi bolovănişuri, cu intercalaţii argiloase, cu o dezvoltare tabulară;

- Dotare tehnico-materială; Metoda cadru de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului într-o singură traptă cu o adâncime de 4,0m, luând în calcul şi grosimea medie a copertei zăcământului (0,1m), încadrabilă în condiţii de siguranţă (respectarea normelor de protecţia muncii în exploatări miniere la zi) şi de eficienţă economică maximă. În stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va ţine cont de înălţimea utilajului folosit (excavator tip OK cu cupa de 1,2m), de dezvoltarea tabulară a zăcământului, de stratificaţia cavsiorizontală a depozitului şi de natura rocii. Unghiul de taluz va fi de 450.


9

Exploatarea se va face deasupra nivelului hidorstatic, nepunându-se problema asecării sau evacuării apelor din perimetru. Se va acţiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren, prin dirijarea apelor de şiroire provenite din ploi în şanţuri de preluare a acestora. O atenţie deosebită se va acorda păstrării distanţei impuse de 5m faţă de terenurile învecinate. Intreaga suprafaţă va forma un singur panou de exploatare, care va fi împărţit în fâşii paralele cu latura lungă a perimetrului (latura 1 – 6), lăţimea acestora fiind de 10m. Atacarea fâşiilor se va face din tranşeea de atac către latura 1 – 6, dinspre această latură către drumul de acces. 1.3.1.2. Echipare cu utilitati

Alimentarea cu apă Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi din material plastic PET). Necesarul de apă potabilă este de 2 - 4 l/zi/operator, respectiv 10 -20 l apă potabilă/zi. Evacuarea apelor uzate - Utilajele vor fi deservite de 5 operatori. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică. - Nu se produc ape uzate tehnologice. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul. Cantitatea de apă, existentă în stare liberă între fragmentele de pietriş şi nisip în momentul excavării este levigată în perioada de depozitare temporară a agregatelor; permeabilitatea mare a depozitelor asigură infiltrarea rapidă a acestor ape în masa de depozite fluviatile grosiere. Alimentarea cu energie electrică Nu este cazul. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină). 1.3.2. Etapa de operare

Etapa de operare include urmatoarele aspecte tehnologice de exploatare: - îndepărtarea vegetaţiei cu excavatorul pe suprafaţa panoului de exploatare, încărcarea materialului extras, transportul în locurile de stocare temporară a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos; - nivelarea cu buldozerul; - trasarea fâşiilor de exploatare şi materializarea lor în teren prin bornare;


10

- excavarea fâşiilor în fâşii paralele cu latura lungă (latura 1-6), excavatorul înaintând printr-o tranşee de atac, care începe din această zonă; - încărcarea materialului depozitat în autobasculante cu capacitatea de 18 – 28 mc; - transportul agregatelor minerale în stare brută (nisip şi pietriş) cu autobasculantele proprii direct la beneficiari; Respectând condiţiile de mai sus, extracţia nisipului şi pietrişului se va face într-o singură treaptă cu o adâncime de 4,0m, luând în calcul şi grosimea medie a copertei zăcământului (0,1m), încadrabilă în condiţii de siguranţă (respectarea normelor de protecţia muncii în exploatări miniere la zi) şi de eficienţă economică maximă. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Transportul agregatelor minerale se va face cu autobasculantele proprii cu bene etanşe (fără pierderi de transport). 1.3.3. Etapa de inchidere

Nu este cazul. În cazul activităţii supuse evaluării nu se poate pune problema unei posibile activităţi de dezafectare, deoarece în perimetrul de exploatare nu se va construi nici un obiectiv. In etapa de închidere, singurele lucrări ce se vor desfăşura sunt lucrări specifice la închiderea exploatării, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul nr. 17/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. Menţionăm că proiectul nu prevede activităţi de dezafectare, datorită lipsei reţelelor de utilităţi, a instalaţiilor şi a construcţiilor. Lucrările de remediere vor consta în lucrări de întreţinere-nivelare a zonei exploatate; acestea se vor executa conform planului de refacere a mediului. 1.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL).

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar, format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă holocenă, alcătuit din fragmente detritice, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formaţiunile de platfomă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret.


11

Structura depozitelor şi succesiunea acestora este următoarea: - depozite cuaternare pleistogen inferioare – sunt cunoscute sub denumirea de „ Stratele Cândeşti” (pe malul drept) ce se dezvoltă pe tronsonul Adjud – Focşani, cu lăţimea de 25 – 30 km şi de „Stratele de Poiana”, pe malul stâng. Peste acestea se suprapun depozitele de terasă. - terasa veche – prezentă numai pe malul drept al râului Siret, în continuarea terasei Valea Seaca, cu înălţimea de 40 – 50m. Depozitele sunt alcătuite din nisipuri cu grosimi de 3-6m, depozite loessoide, cu grosimea cuprinsă între 20 – 25m. - terasa înaltă - prezentă numai pe malul stâng al râului Siret, cu lăţimea maximă de 12km, înălţimea maximă fiind întâlnită în zona localităţii Ghidigeni; la baza acestei terase se întâlnesc bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri grosiere; - terasa inferioară - prezentă pe ambele maluri ale râului Siret, cu grosimi între 18 - 22m. Depozitele sunt alcătuite din formaţiuni psefitice cu intercalaţii de prafuri nisipoase şi argile cu grosimi de 3-6m, de vârstă holocenă.

Structura depozitelor. Structura depozitelor ce aparţin ca vârstă cuaternarului, cu grosimea de 2,5m – 7,0 m (din care exploatabil în albia minoră a râului Siret este un strat cu grosimea de 1,0 – 2,5 m, iar în zona cuprinsă între limita albiei minore – limita terasei înalte se poate exploata un strat cu grosimea de 4 -7m), este torenţială, constituţia litologică fiind dată în principal de nisipuri mediu granulare până la grosiere şi pietrişuri. Depozitele aluvionare de nisipuri şi pietrişuri sunt pe alocuri acoperite de un strat subţire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format neuniform solul vegetal.

Compoziţia mineralogică. Compoziţia mineralogică reflectă rocile de provenienţă, rezistente la procesele fizico - chimice: - fracţiunea nisipoasă, alcătuită din nisip slab, prăfos, mijlociu la mare, cu granule de cuarţ, subrotunjite şi subangulare, cenuşii la care se adaugă granule de feldspat şi muscovit cu fragmente mici de roci (calcare, şisturi, gresii); - fracţiunea grosieră, alcătuită din şisturi cuarţo-feldspatice, gresii calcaroase, calcare, cuarţite, micaşisturi, gresii silicioase, marnocalcare şi microconglomerate; In ceea ce priveşte impurităţile, agregatele de la Mălureni nu prezintă corpuri străine (acizi humici, mică, cărbune, sulfuri).

Compoziţia granulometrică a zăcământului. Compoziţia granulometrică a întregului zăcământ indică prezenţa unor acumulări de nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1243/1974), în care cele trei fracţii se prezintă astfel: Granulometrie (%)

Nisip (0,05 – 2,0 mm) Pietriş (2,0 – 20 mm) Bolovăniş (> 20 mm)

Părţi levigabile

(< 0,05 mm)

33 % 50 % 14 % 3 %


12

Prin separare în produse de balastieră se pot obţine următoarele sorturi în procente (balastiera Ionăşeşti aflată în imediata apropiere): sort 0 – 3 mm (33%), sort 3 – 7 mm (12%), sort 7 – 16 mm (20%), sort 16 – 30 mm (20%), sort 30 – 70 mm (15%). Caracteristicile granulometrice prezintă următoarele valori ale raportului parametrilor geometrici:

Caracteristici granulometrice Condiţii Sort 7 – 16 mm Sort > 16 mm

b/a Minim STAS 0.73 0.68

0.74 0.66

c/a Minim STAS 0.48 0.33

0.47 0.33

Valorile medii obţinute se încadrează în limitele admise de STAS 1667/1984 (min. 0.66) pentru b/a şi min. 0.33 pentru c/a). Aceste valori indică un grad avansat de rulare şi rotunjire, semn al distanţei mari parcurse de sedimente. Caracteristici fizico – mecanice: - densitate aparentă 2500 – 2600 kg/m3; - densitate în grămadă în stare afânată 1970 kg/m3; - densitate în grămadă în stare îndesată 2160 kg/m3; - porozitate aparentă 1,48 – 1,96 %; - rezistenţă la strivire 72 – 78 %; - rezistenţă la îngheţ 0,9 – 2,4 %; - volum de goluri 26 – 30 %; Din datele prezentate mai sus rezultă că substanţa utilă prezintă caracteristici care se încadrează în limitele STAS 1687/1984. Caracteristici fizico – chimice: - conţinut nul în corpuri străine; - conţinut în fragmente de argilă este < 1%; - paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporţie de până la 0,2%; - materia cărbunoasă este absentă; - săruri solubile până la 0,25%; - sulfuri, sulfaţi: urme slabe. Domenii de utilizare. Caracteristicile fizico – mecanice ale nisipurilor şi pietrişurilor din zăcământ şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare – sortare sunt corespunzătoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrări de drumuri, valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile: - STAS 662-89 – Agregate naturale de balastieră pentru lucrări de drumuri; - STAS 1667-76 – Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali; 1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de

eliminare a acestora

Deşeurile generate atât în faza de construire (deschidere exploatare), cât şi în faza de funcţionare sunt :


13

- deşeuri de ambalaje (hârtie, plastic, amestecate); - deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere).

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus.

Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un

impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în

salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin

reciclare a deşeurilor de ambalaje.

In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase: - substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi

Managementul

deşeurilor

Kg/an Denumirea

deşeului

Cantitate

Kg/an

Starea

S - solid,

L - lichid,

Sl –

semilichid

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Cod privind

principala

proprietate

periculoasă*)

Colectare

V E R

Ambalaje din hârtie şi carton

S 15 01 01 - Integral - -

Ambalaje de plastic

S 15 01 02 -

Ambalaje amestecate

150

S 15 01 06 -

Recipiente special amenajate

Deşeuri menajere

300 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral

-


14

procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto.

In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili.

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

proiectului

Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Mălureni 3 este situat în extravilanul comunei Nicoreşti, Satul Mălureni, judeţul Galaţi, în terasa mal stâng a râului Siret, la cca. 2km aval de barajul Călimăneştu, într-o zonă neinundabilă; oficialităţile locale şi-au dat acceptul pentru realizarea proiectului. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 162 din 01.06.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: � la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi, conform PUG aprobat prin HCL Nicoreşti nr. 17/29.07.1999 şi este proprietatea SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL Tecuci, conform Actului de dezmembrare şi Contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 796/05.04.2011 la BNP „PACTA” Tecuci. � la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv. Destinaţia propusă: lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu în comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi.

Fig. 2. Imagine satelitara/perimetru balastiera (Memoriu Tehnic necesar emiterii Certificatului de

Urbanism pentru functionarea punctului de extractie agregate minerale – Malureni 3, 2011).

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret:


15

- Aviz de gospodărire a apelor nr. 105 din 08 iunie 2011 privind exploatarea agregatelor minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni 3, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, emis de AN Apele Romane – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad; - Plan de situaţie; - Fişa de localizare a perimetrului; - Detalii de execuţie: profile transversale în mal; - Formularul standard Natura 2000 – ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior si ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului.

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului

Activitatile propuse in cadrul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”se vor desfăsura pe parcursul unui an calendaristic, care va incepe din momentul obţinerii actelor de reglementare. Există posibilitatea prelungirii lucrarilor si pe anul urmator, în condiţiile în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase. 1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este exploatarea de agregate minerale din albia majoră a râului Siret, pe un amplasament situat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi. Societatea nu va prelucra prin spălare – sortare balastul extras. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare sau direct la beneficiari. 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Procese tehnologice Lucrările propuse prin proiect au ca scop exploatarea controlată de agregate minerale din albia majoră a râului Siret. Exploatarea agregatelor minerale va fi limitată strict la conturul zonei solicitate. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul extras.

Tehnologia de extracţie Extracţia agregatelor minerale se va face cu un excavator tip OK cu cupa de 1,20 m3.

� Lucrări de pregătire:


16

- nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare şi deschidere; în zonele în care apare o copertă, apreciată ca având o grosime maximă de 0,20 m, aceasta va fi tratată ca intercalaţie ce va fi îndepărtată în procesul de spălare – sortare; - se vor executa lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare pentru acces la perimetrul de exploatare;

� Metoda de exploatare

Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, într-o singură treaptă de exploatare, de maxim 4,0m, unghiul de taluz al treptei va fi de până la 450C. Se va excava în fâşii succesive de maxim 490 m lungime, dispuse transversal faţă de axul râului Siret şi lăţimea fâşiilor de 10 m. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare. Adâncimea maximă de excavare nu va fi, în nici o circumstanţă mai mare de 4,0m (incluzând

şi grosimea copertei de 0,20m), fiind limitată de cota de 63,50m mdMN, aşa cum rezultă din

documentaţia tehnică de fundamentare.

Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coroborate cu situaţia topografică reactualizată a zonei. Pe perioada activităţilor de exploatare se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru

utilaje, cu cel puţin 0,5m deasupra nivelului hidrostatic, în scopul evitării poluării stratului

acvifer cu produse petroliere.

Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi transportat în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare-spălare sau direct la beneficiari. In zona de exploatare nu se admit depozite; se va putea realiza un singur depozit intermediar (tehnologic), în limitele capacităţii de transport pentru o zi. În perioadele critice (viituri, îngheţ), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vor fi retrase din albia majoră a râului Siret.

� Lucrări finale

Malurile cuvetei care rezultă din lucrările de excavaţii vor fi taluzate, cu unghiul taluzului amenajat de 450C.

� Pilieri de siguranţă

- minim 10 m faţă de drumul de acces în zona exploatare; - minim 100 m faţă de limita albiei minore, mal stâng a râului Siret; - minim 150 m faţă de limita terasiei înalte a râului Siret, mal stâng;

� Capacităţi

- Capacitatea de extracţie (rezerve estimate): 114.012,90mc;


17

- Suprafaţa perimetrului de exploatare: 3,0 ha; - Adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 4,0m, fără a coborâ sub cota de 63,50mdMN;

� Clasa de importanţă

Conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanţă: IV.

� Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona perimetrului de

exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate:

Pentru urmărirea în timp a fenomenelor de albie, la începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a unui număr de minim 3 profile transversale, iar după viiturile importante şi la terminarea exploatării de agregate minerale se vor efectua măsurători topometrice.

1.12. Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul

Pentru a evalua efectul cumulativ al activităţii de exploatare a agregatelor minerale din albia râului Siret se cuantifică impactul global prognozat pentru SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL, perimetrul Mălureni 3, cu celelalte balastiere, care exploatează pe malul râului: SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1; SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2; SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL are ca profil de activitate extracţia agregatelor minerale (nisip şi pietriş) din albia majoră a râului Siret, perimetru de exploatare care este situat în aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, instituită prin HG nr. 1284/2007, parte a reţelei ecologice europene Natura 2000. Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad a avizat exploatarea controlată a agregatelor minerale din albia majoră a râului Siret, având în vedere faptul că zona respectivă se va afla în anii viitori în cuveta lacului de acumulare al viitorului baraj de la Cosmeşti Vale. Din această perspectivă, datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea punctului de extracţie în terasa mal stâng a râului Siret, este necesară şi oportună pentru expoatarea nisipurilor şi pietrişurilor în scopul utilizării lor în construcţii, refacerea infrastructurii, la drumuri.


18

1.13. Alte informatii relevante

În baza prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006, societatea va elabora o Convenţie cadru PMPSI-Mediu în calitate de beneficiar şi executant pe bază de contract. Scopul acestei Convenţii este evitarea accidentelor de muncă, a incendiilor şi exploziilor, a îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităţii personalului implicat în executarea diferitelor lucrări, a prevenirii fenomenelor de poluare a solului, de contaminare a pânzei de apă freatice şi degradare ambientală, precum şi de aplicare corespunzătoare a legislaţiei în vigoare. Începerea execuţiei lucrărilor aferente acestei investiţii, se va face numai după delimitarea suprafeţei amplasamentului, a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, echipamentelor, stabilite pe baza unui proces verbal încheiat între beneficiar şi executant. Procesul verbal de predare a amplasamentului este parte integrantă la contract. Executantul va delimita zona de lucru, o va inscripţiona şi marca. Personalul executantului nu are voie să depăşească zona de lucru delimitată, să se abată de la traseele stabilite, să intre în zona de lucru a altor beneficiari şi să efectueze lucrări. Traseele pentru accesul personalului, circulaţia mijloacelor de transport şi utilajelor executantului în zona delimitată se stabilesc împreună cu beneficiarul. Drumurile vor fi marcate corespunzător. Pe traseele utilizate, executantul va asigura întreţinerea drumurilor pe toată durata folosirii lor. Se interzice executantului să efectueze depanarea mijloacelor de transport sau repararea şi întreţinerea utilajelor pe traseele stabilite. Personalul executantului este obligat să respecte cu stricteţe pe tot teritoriul beneficiarului prevederile legislaţiei în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, ce vor fi puse la dispoziţia executantului la solicitarea acestuia, înainte de începerea lucrărilor. Organizarea de şantier va cuprinde: 1 vagon dormitor cu amenajarea interioară a spaţiilor; platforma pentru utilaje; utilajele de lucru; drumul de acces; drumurile de exploatare. In conformitate cu prevederile STAS 4273-2/1983 şi STAS 4068/1987 privind probabilitatea de calcul ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare, lucrările de amenajare propuse au următoarele încadrări:


19

- în funcţie de importanţa social-economică a obiectivului – importanţă locală –

categoria 4;

- în funcţie de durata de exploatare – 1 an – construcţie provizorie;

- în funcţie de rolul funcţional – construcţia este o construcţie secundară, care prin distrugere nu afectează localităţile învecinate;

Obiectivul se încadrează în clasa a-4-a de importanţă, ceea ce implică dimensionarea

conform STAS 4068/2-1987 pentru un debit maxim de depăşire cu probabilitate de 10%.

Zona nu este inundabilă.

Zilnic executantul va asigura curăţenia în jurul organizării de şantier şi a zonei de lucru, va evacua deşeurile generate cu mijloace de transport proprii sau închiriate. De asemenea va lua măsurile necesare pentru crearea condiţiilor igienico-sanitare pentru personalul propriu (dotări cu toalete ecologice). Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru inscripţionat cu numele societăţii respective, pentru o mai bună identificare. Personalul va fi instruit cu privire la răspunderile ce revin executantului cu privire la depozitarea şi eliminarea deşeurilor, a măsurilor de protecţie şi prim ajutor, etc. Documentul cuprinde de responsabilităţile ce revin beneficiarului lucrării ce se va executa, precum şi ale executantului. 2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de


In Romania ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.


20

Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.

HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Perimetul solicitat “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judeţul Galaţi”, inclus in Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (Formularul standard Natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se afla in interiorul ariilor protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului inferior (Ord. 2387/2011), si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (HG 971 /2011).

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de


2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081

Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 47

Regiunea biogeografică: continentala/stepica

Regiunile administrative

NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati


21

RO021 7 Braila Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20

B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5

B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid.

Rep

rod.

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B 1335 Spermophilus

citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

1188 Bombina bombina

P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare Global


22

1130 Aspius aspius

P C B C B

1149 Cobitis taenia

P C B C B

2511 Gobio kessleri

P B B C B

1124 Gobio albipinnatus

P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Pelecus cultratus

P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

P C B C B

1160 Zingel streber

P C B C B

1159 Zingel zingel

P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Globa

l

1083 Lucanus cervus

P C B C C

1014 Vertigo angustior

P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv

M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase


23

N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.

Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea


24

Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra

Managementul sitului

Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani

Planuri de management ale sitului:

Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună a acestei arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galati (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%). Este o zonă cu altitudini medii (cca 33 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată. Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt:

• terenuri arabile neirigate (34,2%); • păsuni (7,6%);


25

• păduri de foioase (21,3%); • zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%); • zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%); • mlaştini (4,7%); • cursuri de apă (12,1%); • ape stătătoare (3,5%)

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 1

Nr. crt.

Cod habitat Denumire habitat

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la

cel montan şi alpin 3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea 4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Fig. 3. Aria de protective speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

(harta din Formularul standard Natura 2000)


26

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase


27

N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,

Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea

leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya

ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa

totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias

hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca reprezinta o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta

garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea

leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya

ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa

totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias

hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 -


28

421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundatii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

Managementul sitului

Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management aprobat al acestei arii protejate.

Specifcam ca, in majoritate, speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, desemnate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate pe amplasamentul balastierei Malureni 3, comuna Nicoresti, judeţul Galaţi. Pentru speciile de pasari, posibil a fi afectate de relaizarea investitie au fost propuse recomandari/masuri de reducere a impactului.

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

proiectului

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul

ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parti integrante a retelei ecologice Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in

Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul


29

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata au fost urmatoarele:

- 3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu

vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion,;

- 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii;

- 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris);

- 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention,;

- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;

- 91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;

- 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-

padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Tipurile de habitate mentionate nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de invstitie “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii

proiectului

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului

pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă

de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de

conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul

estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a

realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost


30

identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional



Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul


31

că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel

naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.

Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm

un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului




Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa

sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată

într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei

urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel

naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din


32

terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului



semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)

aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei

speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului





33

Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru

specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de



realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu



speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului



semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru

specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de


34



realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu



speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in taote zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu



speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m. Distributie.

Este o specie europeana, cu aeal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata si in Turcia, Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare


35

agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071

– Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

• Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare.

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei.

• Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei.

• Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal


36

stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. • Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei.


37

• Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior -

Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior

pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei.


38

• Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal


39

stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare


40

agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei.

• Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei. • Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în populaţia speciei.

Urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna (pasari), in special, acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, s-a constatat ca acestea nu au fost observate in migratie si iernat pe suprafaţa proiectului analizat.

Referitor la migratia speciilor de pasari specificam ca pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice.

Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” si suprafeţele învecinate.

Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul


41

Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” , speciile migratoare de pasari, semnalate în zona de studiu, sunt afectate nesemnificativ.

Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, menţionăm următoarele:

• speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în

majoritate păsări acvatice şi silvice, nu au fost identificate pe amplasamentul planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

• habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv,

silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

• speciile de păsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influenţate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie.

2.2.2 Flora

2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat

Referitor la vegetatia de pe amplasamentul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, aceasta este reprezentata de specii ca Conyza canadensis, specie invaziva de origine americana, Xeranthemum annuum, Plantago major, Verbascum phlomoides, Rumex sanguineus, Matricaria perforata, Papaver rhoeas, Euphorbia

sp. s.a., specii ce reprezinta comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de


42

clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000 (Fig. 4).

Fig. 3. Perimetrul de exploatare Malureni 3 (extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi)

Specificam, ca malul stang al râului Siret, în zona implementării proiectului

este foarte abrupt ca urmare a eroziunii îndelungate exercitată de apa râului Siret. Vegetaţia care s-a stabilit la nivelul acestui mal este alcătuită din specii

xeroterme în zonele mai înalte dezvoltate pe un sol luto-nisipos cu deficit de umiditate în timpul verii, şi specii higrofile şi mezofile dezvoltate pe depozitele aluvionare de la baza versanţilor.

Fig. 4. Vegetatia din zona de amplasament

În albia minoră a râului Siret, la nivelul malului stang, în zona analizată s-au

acumulat depozite de balast ca urmare a transportului aluvionar crescut, datorită debitului mărit din timpul viiturilor ultimilor ani. Pe aceste depozite aluvionare s-a dezvoltat o vegetaţie caracteristică alcătuită în principal de exemplare ale genului


43

Salex si Populus sp., cu vârste de 1-4 ani şi înălţimi cuprinse între 40 cm şi 2,5 m. Această vegetaţie este situată pe suprafeţe inundabile.

Vegetaţia versantului abrupt al malului stang este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, cat si aclimatizate, precum salcamul (Robinia pseudacacia), gledicia (Gleditsia triacanthos). Din alte specii arbustive amintim de: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae

rhammnoides), măceş (Rosa canina) s.a. La nivelul acestor versanţi s-au dezvoltat suprafeţe întinse de salcam, care

asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

Valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de realizare a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” şi nu se impun măsuri speciale de conservare.

2.2.4 Fauna

2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate

Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.

Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.

Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha),


44

rădaşcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc.

Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

Fauna de vertebrate. Amfibieni si reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta,

Natrix natrix, care populează atât luciul apei cât şi malul râului. Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi gasita in aproape orice

tip de habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populeaza locurile din

preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Mamifere. Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. În

toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândita în toata Europa. La noi, destul

de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti. Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri,

pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului planului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.


45

Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară,

în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate in terenurile limitrofe perimetrului balastierei. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pasari. In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare.

In cele ce urmeaza prezentam o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”:

Specii de păsări din zona de amplasament a balastierei Malureni 3 Tabel 3

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Nr.ex. observate

Observaţii

1. Phalacrocorax carbo

cormoran mare

Phalacrocoracidae

Pelecaniformes 32 ex. în zbor

2. Egretta garzetta

egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 3 x. în zbor

3. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes 6 ex. în zbor 4. Nycticorax

nycticorax starc de noapte

Ardeidae Ciconiiformes 4 ex. în zbor

5. Falco tinnunculus

vânturel roşu Falconidae Falconiformes 1 ex. în zbor

6. Charadrius dubius

prundăraş gulerat mic

Charadriidae Charadriiformes 4 ex. In zbor/pe sol

7. Vanellus vanellus

Nagâţ Charadriidae Charadriiformes 9 ex. In zbor

8. Larus ridibundus

pescăruş râzător

Laridae Charadriiformes 43 ex. în zbor

9. Larus cachinnans

pescarus argintiu

Laridae Charadriiformes 15 ex. în zbor

10. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes 12 ex. în zbor 11. Hirundo

rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 16 ex. în zbor

12. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 27 ex. în zbor 13. Motacilla alba codobatură

alba Motacillidae Passeriformes 6 ex. în zbor/pe

sol 14. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 2 ex. tufarisuri 15. Parus

coeruleus piţigoi albastru

Paridae Passeriformes 4 ex. în zbor

16. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 9 ex. în zbor 17. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 7 ex. în zbor 18. Corvus

frugilegus cioara de semănătură

Corvidae Passeriformes 62 ex. în zbor


46

Prezentam in continuare caracteristicile speciilor de pasari observate in zona

de amplasament a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” (Tab.4):

Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie:

Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Egretta garzetta (egreta mica). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara perimetrului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Ardea cinerea (starc cenusiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost

observata în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Nycticorax nycticorax (starc de noapte). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei de amplasament a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I.

19. Corvus corone cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes 12 ex. în zbor/pe sol

20. Sturnus vulgaris

graur Sturnidae Passeriformes 65 ex. în zbor/pe sol

21. Passer montanus

vrabia de câmp

Passeridae Passeriformes 35 ex. în zbor/ tufarisuri

22. Fringilla coelebs

cinteză Fringillidae Passeriformes 8 ex. în zbor

23. Carduelis carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes 6 ex. în zbor

24. Emberiza citrinella

presura galbena

Emberizidae Passeriformes 9 ex. în zbor/ tufarisuri


47

Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sterna hirundo (chira de balta). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor in afara perimetrului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul planului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus cachinnans (pescarus argintiu). Specie Identificata în zbor în afara

perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot

cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Riparia riparia (lastun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat:


48

Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul schitului de calugari au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul planului. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului planului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o


49

specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit

preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus monedula (stăncuţă). Specie sedentară. L: 33 cm. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi, Uşor de recunoscut după ceafa şi umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Trăieşte în colonii. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.


50

Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Emberiza citrinella (presură galbenă). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu


51

se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este

cel legat de migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursul raului Siret, frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice.

Observatile efectuate in zona de amplasament a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Studiile realizate in zona de amplasament si imediata vecinatate a proiectului nu au indicat prezenţa unei migratii intense a pasarilor, a unor efective insemnate de pasari.

Având în vedere aceste aspecte putem preciza că prin realizarea lucrarilor de extractie a agregatelor minerale din terasa raului Siret migratia pasarilor nu va fi afectata semnificativ.

In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:


52

a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari;

Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie (Malureni).

c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;

Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zona de amplasament a balastierei Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati.

d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari;

Amplasamentul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona invecinata.

f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;

Pentru speciile necoloniale arealul planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul


53

Galati” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleţi, etc.).

g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni;

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malului raului Siret, localitati si amplasament.

h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a planului,

in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea activitatilor proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul

proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in

perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului planului mentionam următoarele:

• biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

• tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul studiat;

• speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;


54

• flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” este reprezentata de comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000;

• speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat;

• cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor

în perimetrul si vecinatatea planului.

• impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar

invecinate si distributia acestora

Suprafata proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, prevazut realizarii obiectivelor specific proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este reprezentata prin pajisti degradate, terenuri agricole, buruienisuri si tufarisuri. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie.

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar


55

Specificam, ca în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.

Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” este reprezentata de comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et


56

al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, este nesemnificativ.

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului inferior,

flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau


57

detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” se afla in ariile protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Activitatea la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectul analizat, va afecta nesemnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de: cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus

spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion

incanae, Salicion albae). Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus,

Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus,

Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel. La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de

nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis,

Bombina bombina, Triturus cristatus, mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis

silvestris.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează


58

pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha,

Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul

Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas

querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,

Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba,

starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya

ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors -

Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb -

Chlidonias hybridus s.a.

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar

Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivului de investitie

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, inregistreza supafete considerabile., deeacea si aprecierea starii de conservare este dificila.

Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având suprafata de


59

38.496 ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, indeosebi in perioada 2005-2010, şi de intervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, balastiere, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit sportiv s.a.).

In in ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative:

- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului

apelor freatice din albia majora a raului Siret; - practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii

forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.

La fel, si construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

In ceea ce priveste habitatele, la fel si speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a mintim de:

- practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in

perioada migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a

puilor, colectarea oualor etc.). Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din

ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor


60

de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”:

- Decizia etapei de evaluare initiala nr. 432/22.06.2011. ARPM Galati; - Documentatie pentru obtinerea a vizului de gospodarire a apelor perimetrul

Malureni 3, 03.05.2011; - Certificat de urbanism nr. 162/3740 din 01.06.2011; - Memoriu Tehnic necesar emiterii Certificatului de Urbanism pentru functionarea

punctului de extractie agregate minerale – Malureni 3, 2011).

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani. Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor arii protejate. 3. Identificarea si evaluarea impactului

3.1 Evaluarea impactului

3.1.1 Impactul direct si indirect. Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 3,0 ha (lungimea 490 m, lăţimea 430m), proprietatea SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL Tecuci, conform Actului de dezmembrare şi Contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 796/05.04.2011 la BNP


61

„PACTA” Tecuci, pe care se va desfasura proiectul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate si a speciilor de fauna de importanta comunitara enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul balastierei si zonei limitrofe, la fel si asupra speciilor de pasari enumerate în anexa I, II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea fiind observate, doar, in zbor, tranzitand aria obiectivului de investitie, fara a stationa pentru odihna, hranire sau reproducere.

Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung. Se consideră că impactul pe termen scurt

va apărea în fazele de realizare a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” prin realizarea extractiei de agregate minerale, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.1.3 Impactul in faza de executie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare

a agregatelor minerale din rau (nisip, pietris). Specificam, ca exploatarea balastului si a materialului levigabil din perimetrul Malureni 3 se va efectua strict intre limitele perimetrului balastierei.

În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Exploatare agregate minerale


62

din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din

zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de excavatie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc). Speciile de fauna (insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia.

3.1.4 Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor

de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Se vor implementa prevederile PUD şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase.

Emisiile în aer şi în apă pot avea un efect negativ asupra speciilor si habitatelor, in cazul in care depasesc normele admise si sunt generate în interiorul ariilor protejate.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra factorilor de mediu in fazele de executie si operare a obiectivului de investitie sunt specificate urmatoarele aspecte (Memoriu de prezentare, 2011):

• In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca


63

urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş).

Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masive de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul Mălureni 3, unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă; conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87.

Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

• Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare (beneficiari).

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile.

Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 18-28 m3 Lw ≈ 107 dB(A).

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal.

Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB (A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare normală.

3.1.5 Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

3.1.6 Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza recomandari de reducere a

impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a


64

recomandarilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

3.1.7 Impactul cumulativ.

Efectele cumulative - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative;

Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.

Din investitiile existente in imediata apropiere a balastierei cu care proiectul ar putea relaţiona amintim de SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1 cu suprafata de 0,68 ha; SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2 (0,69 ha) SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III (1,00 ha); SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I (0,89 ha); SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II (1,42 ha); SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III (0,64 ha); SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV (0,85 ha). Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an de zile, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative;

Efectele cumulative intre proiectul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” si alte investitii din zona: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile. - identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor;

Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect:exploatarea agregatelor minerale au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa.


65

S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast).

Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (distanta relativ mici dintre obiective – SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV), la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul utilajelor etc.; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc.). In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” si vecinatati, se va folosi in comun un drum de pamant amenajat pentru circulatia transportului auto.

Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV.

Intre proiectul analizat, ce prevede exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor, în scopul utilizării lor în construcţii şi refacerea infrastructurii, efectul cumulat va exista in raport cu balastierele din zona, ce realizeaza acelasi gen de activitati, nu si cu altele, ce au in dotare si statii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc. Mentionam, ca aceste activitati, atat in faza de executie, cat si cea de operare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Incadrarea în procedura de evaluare:

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată,

căi de cumulare a impactului.

Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND


66

SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV.

Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite.

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului:

- evaluarea impactului cumulativ.

Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de exploatare, productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ (balastiere, statii de sortare, statii de betoane etc.).

Activitarile de extragere a agregatelor minerale sunt activitati generatoare de: - zgomot si vobratii produse de utilaje folosite si de autovehicule care

transporta agragatele minerale si celelalte materiale necesare relaizarii exploatarii;

- emisii de gaze arse in atmosfera de la motoarele utilajelor si autovehiculelor;

- discomfort pentru afuana din zona creat de zgomotul produs de utilajele, autovehiculelor si prezenta umana semnalate pe amplasamentele balastierelor.

Extragerea agregatelor de balastiera care se vor desfasura in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati va fi cantonat in faza de excavare la nivelul unor plaje de balast, ce nu au coperta de sol vegetal datorita varstei mici a depozitului aluvionar si submersiei perioadice a suprafetelor. Din aceste cauze excavarea perimetrului balastierei are un efect general de mentinere a cursului raului Siret in aceleasi conditii (fara a intensifica fenomenul de eroziune sau inundare a suprafetelor invecinate) in care au fost declarate siturile protejate din lunca Siretului inferior.

Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior.

Efectele negative ale extargerii de agregate minerale se datoreaza: - functionarii utilajelor;


67

- transportului agregatelor minerale; - prezentei umane in zona s.a.

S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie.

In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată,

căi de cumulare a impactului.

In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” si vecinatati, pe suprafata de cca 5-6 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei.

S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a.

Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma inplementarii masurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele:

- evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere.

In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la balastiere: CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1 cu suprafata de 0,68 ha; SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2 (0,69 ha) SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III (1,00 ha); SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I (0,89 ha); SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II (1,42 ha); SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III (0,64 ha);


68

SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV (0,85 ha), statii de sortare, statii de betoane etc.

Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului (ex. specii de pasari incluse in Anexa I si II a Directivei Pasari: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Falco

tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans

(pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus

(cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur). La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi

modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de

reducere.

Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia balastierei a fost tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu.

Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducere a impactului.

Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de avifauna intalnite pe amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul ce urmeaza a fi implementat.

Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala. Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior.

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, extragerea agregatelor de balastiera care se vor desfasura in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati va fi cantonat in faza de excavare la nivelul unor plaje de balast, ce nu au coperta de sol vegetal datorita varstei mici a depozitului aluvionar si submersiei perioadice a suprafetelor. Din aceste cauze excavarea perimetrului balastierei are un efect general de mentinere a cursului raului Siret in aceleasi conditii (fara a intensifica fenomenul de eroziune sau inundare a suprafetelor invecinate) in care au fost declarate siturile protejate din lunca Siretului inferior.


69

Astfel, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru balastiera Malureni 3, impactul rezidual va inregistra valori minime.

Legat de impactul rezidual urmare a implementarii investitiei in Memoriul de prezentare a proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” se specifica:

• Din activitatatile planificate a fi realizate in cadrul proiectului nu vor

rezulta ape uzate si deseuri. Dupa cum s-a mentionat, necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret, acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci.

• Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi din material plastic PET). Necesarul de apă potabilă este de 2-4l/zi/operator, respectiv 10-20lapă potabilă/zi.

Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate tehnologice. Cantitatea de apă, existentă în stare liberă între fragmentele de pietriş şi nisip în momentul excavării este levigată în perioada de depozitare temporară a agregatelor; permeabilitatea mare a depozitelor asigură infiltrarea rapidă a acestor ape în masa de depozite fluviatile grosiere. În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară în amplasament nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate deoarece nu se produc ape uzate.

• Deşeurile generate atât în faza de construire, cât şi în faza de funcţionare vor fi reprezentate prin: deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, plastic, ambalaje amestecate) si deşeuri menajere.

Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.


70

• In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase:

- substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu,

utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto.

• In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili.

Specificam ca studiile realizate in perimetrul balastierei au demonstrat ca investitia “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

S-au inaintat recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati.

Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii recomandarilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi

asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de

reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

• procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de

importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de cca 3.0 ha, ce reprezinta perimetrul de exploatare situat în terasa malului Siret, mal stâng sub forma unui poligon cu lungimea de 490 m si lăţimea de 430m. Aceasta reprezinta un procent de 0.008% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si 0,083%


71

din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi.

In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, considerand procentul din suprafata ariei naturale protejate care se pierde datorita exploatarilor invecinate balastierei Malureni 3 mentionate in studiu (SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1 cu suprafata de 0,68 ha; SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2 (0,69 ha) SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III (1,00 ha); SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I (0,89 ha); SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II (1,42 ha); SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III (0,64 ha); SC NEGREDOR SRL TECUCI, perimetrul Ionăşeşti IV - 0,85 ha), specificam ca suprafata totala supusa impactului va fi de 6,2 ha, ceea ce alcatuieste 0,04% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si 0,06% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Dupa cum s-a specificat anterior balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă limitata de timp, de maxim 1 an de zile, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun. Asadar, impactul asupra ecosistemelor luncii Siretului inferior, exprimat, doar, in aria perimetrelor amintite, va fi resimtit temporar, in intervale diferite de timp, ce va atenua mult presiunea antropica execitata asupra habitatelor si a speciilor de fauna din zonele mentionate.

Astfel, realizarea obiectivului de investitie nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata exploatarii agregatelor de rau nu va deteriora substantial ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.), gasindu-si conditii similare in zonele invecinate.

Dupa incheierea lucrarilor de exploatare suprafata afectata va fi readusa la starea sa initiala. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

• procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in zbor

tranzitand perimetrul balastierei fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Falco

tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans

(pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus

(cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur).


72

In acelasi context, mentionam ca suprafetele invecinate balastierei Malureni 3 sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc.

• fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);

Prin realizarea planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ariile protejate din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior).

Referitor la habitatele terestre de pe amplasament, acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa.

Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului balastierei si a vecinatatilor. Astfe, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie, operare si dezafectare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

• durata sau persistenta fragmentarii;

In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural presupune afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta populatiile existente.

Legat nemijlocit de realizarea planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, afirmam ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora.

Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau, inclusive prin utilizarea drumului de acces spre balastiera.

• durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar;


73

Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax

nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Falco tinnunculus

(vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) se va mentine pe perioada de executie si operare a

balastierei Malureni 3.

Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii balastierei.

• schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a unei specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite, superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire.

In ceea e priveste ecosistemul natural al luncii Siretului inferior acesta se caracterizeaza printr-o biodiversitate statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel, habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare, viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte: cosaşi şi lăcuste, fluturi., specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejate desemnate pentru lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a balastierei Malureni 3 si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor.


74

• scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a proiectului

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu au identificat prezenta tipurillor de habitate, a speciilor de flora si fauna de importanta comunitarea desemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa. Speciile de pasari identificate in zona de amplasament a balastierei Malureni 3, in majoritate, au fost reprezentate prin specii comune, ce tranzitau zona studiata fara a stationa pentru hranire, odihna si reproducere.

Reiesind din cele expuse mai sus se apreciaza ca habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. Prin implementarea obiectivelor planului şi a măsurilor propuse de reducere a impactului habitatele din zona isi vor recapata starea lor naturala timp de 1-2 ani dupa incheierea exploatarii agregatelor de rau, refacand-se in totalitate.

• indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora.

Asadar, urmare a realizarii proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

3.3 Masuri de reducere a impactului Biodiversitatea amplasamentului planului “Exploatare agregate minerale din

terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in planul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” este nesemnificativ, în


75

general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” (Directiva pasari, Anexa I, 3 specii si 7 specii din Anexa II).

Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea planului au fost

prevazute măsuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” (tab. 4).

Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- Din numarul total de specii de pasari observate (24), 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări) si 7 specii din Anexa II, Directiva Pasari;

- Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 3), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

Masuri de reducere a impactului Tabel 4


76

Etapa Grup de fauna posibil

afectat Masuri propuse de reducere

a impactului

Perioada

Faza de

executie

Avifauna. Specii de pasari

incluse în Anexa I a

Directivei Păsări: egreta mică

- Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo)

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona;

Pe toata durata fazei de constructie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie

Specii de păsări incluse in

Anexa II a Directivei Pasari:

Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus

(pescăruş râzător), Larus

cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica

(coţofană), Corvus monedula

(stancuta), Corvus frugilegus

(cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea perturbării păsărilor in migratie si cuibarit prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie;

Pe toata durata fazei de constructie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie


77

- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Faza de

operare





- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de exploatare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie





cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de

Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării,

Pe toata durata fazei de exploatare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie;


78

semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de

dezafectare





- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata durata fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie





cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari aflate in migratie si cuibarit; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna in timpul migratiei si cuibarit, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie.

Pe toata fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I si II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări:


79

Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în exemplare singulare, inregistrand efective reduse. Pentru perimetrul studiat si vecinatati nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impun măsuri de protecţie.

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) identificat doar în zbor, fiind o pasăre

strict acvatică. În zona amplasamentului si vecinatati a fost identificata doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activitatile de excavare, transportare agregate rau, stocarea si concasarea lor etc.), prevazute a fi realizate in cadrul investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie.

Chiră de baltă (Sterna hirundo). Specia a fost inregistrata in zbor prin

exemplare singulare in zona de amplasament si imprejurimi. Nu s-a inregistrat la cuibarire pe perimetrul studiat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi pe bancurile de nisip din lunca raului Siret. Efective mai mari inregistrate in timpul migratiei. Impactul activitatii de constructii asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie.

Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în

majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de plan. Nu se impun măsuri de protectie.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a

fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursul raului Siret. Specia nu este afectată de activitatea relizarii investitiei. Nu se impun măsuri de protecţie.

Pescarus argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificata în zbor in zona de

amplasament si vecinatati. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a inregistrat la cuibarire in zona de studiu. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi pe cursul inferior al raului Siret. Impactul activitatii de constructii din cadrul planului asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie.


80

Coţofană (Pica pica). Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament si vecinatati a fost

semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si

imprejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Pentru speciile respective au fost prevazute recomandari de reducere a

impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de

reducere a impactului” pentru speciile de pasari incluse in Directiva Pasari, Anexa I si II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.

Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:

� realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari);

� respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

� respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; � a se desfăşura activităţile din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict

necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; � reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex:

autovehicule, excavator), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

� inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

� folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

� circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

� colectarea selectiva a deseurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);


81

� se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitătii de constructie care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.

Pentru impactul datorat poluarii accidentale, managementul defectuos al

hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate si managementului necorespunzator al deseurilor, impact ce poate aparea în toate fazele proiectului cu efect asupra speciilor si habitatelor se recomanda: - aplicarea unui regulament privind circulatia; - depozitare conform legislatiei in vigoare a hidrocarburilor si a altor substante

toxice în perimetrul de realizare a lucrarilor de constructie; - realizarea unui management eficient al deseurilor; - asigurarea evacuarii deseurilor prin efectuarea unui contract cu o firma

autorizata de profil s.a. Recomandam ca toata perioada de implementare pentru proiectul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere,

de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după

caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante.


82

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de

monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 5

Luna

/element de

monitorizare

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate

terestre

Legendă:

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Avand in vedere ca perimetrul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”

Perioada favorabilă Perioada optimă


83

se afla in perimetrul sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a

pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”, a cuprins perioada aprilie 2010 –mai 2011.

Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2010. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada aprilie 2010 –mai 2011.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocarlan,

Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Perdix perdix – potarniche, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella -

presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Turdus merula - mierlă,

Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”mentionam urmatoarele:

• speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protectie speciala


84

avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat (egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax

nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) s-au identificat prin exemplare izolate in afara amplasamentului;

• studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului;

• impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele de interes comunitar afectate

4.1 Materiale si metode

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus: activitati de inventariere a florei zonei de amplasament si vecinatati;colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat; identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.

Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna din perimetrul investitiei sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati a constat in: - identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii

maxime ale acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul planului, cat si pe terenurile limitrofe;

- observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte;

- inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei lor etc.


85

4.2 Echipa de elaborare a studiului

SC DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; Bojoi Silvia P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651 Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în Galaţi, str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755 073 761, e-mail: [email protected]

Bibliografie

1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

2. ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press

3. ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England

4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford;

5. BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany

6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis

7. BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava

8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5,

Ed. Acad. Române, Buc., 274

11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird


86

populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

12. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell

Science

14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti

16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti

17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

18. GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire

19. Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB

20. Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris

21. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London

22. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj 23. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 24. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia,

Editura Academiei Române, Bucureşti 25. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti

26. RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136

27. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti


87

28. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar,

Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu

29. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.

30. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

*** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008; *** HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000; *** Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România; *** HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; *** Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; *** Decizia etapei de evaluare initiala nr. 432/22.06.2011. ARPM Galati; *** Documentatie pentru obtinerea a vizului de gospodarire a apelor perimetrul Malureni 3, 03.05.2011; *** Certificat de urbanism nr. 162/3740 din 01.06.2011; *** Memoriu Tehnic necesar emiterii Certificatului de Urbanism pentru functionarea punctului de extractie agregate minerale – Malureni 3, 2011.


88


89


90

STUDIU DE EVALUARE ADECVATAapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files...“Exploatare...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATAapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files...“Exploatare...