STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPM...“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal...

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3,

comuna Nicoresti, judeţul Galaţi”

1

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATA

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna

Nicoresti, judeţul Galaţi”

2011



2

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul

Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin

Ord.19/13/01/2010 si pe aria de studiu bazata exclusiv pe documentaţia primită de la

beneficiar.

CUPRINS

1. Informatii privind proiectul

1.1. Informatii generale privind proiectul

1.1.1 Denumirea proiectului

1.1.2 Descrierea generală a proiectului

1.1.3 Obiectivele proiectului

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

1.2 Localizare geografica si administrativa

1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect

1.3.1 Etapa de construcţie

1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

1.3.1.2 Echipare cu utilitati

1.3.2 Etapa de operare

1.3.3 Etapa de închidere

1.4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului

1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

1.13 Alte informatii relevante

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectuluI

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

2.2.1 Pasari

2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului



3

79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

2.2.2 Flora

2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat

2.2.4 Fauna

2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judeţul Galaţi”

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

3. Identificarea si evaluarea impactului

3.1 Evaluarea impactului

3.1.1 Impactul direct si indirect

3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung

3.1.3 Impactul in faza de constructie

3.1.4 Impactul in faza de operare

3.1.5 Impactul in faza de inchidere

3.1.6 Impactul rezidual

3.1.7 Impactul cumulativ

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

3.3 Masuri de reducere a impactului

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

4.1 Materiale si metode

4.2 Echipa de elaborare a studiului

Bibliografie



4

1. Informatii privind proiectul

1.1 Informatii generale privind proiectul

1.1.1 Denumirea proiectului

Exploatare agregate minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni 3, comuna Nicoreşti, Judeţul Galaţi 1.1.2 Descrierea generala a proiectului S-a avut în vedere faptul că zona se va afla în anii viitori în cuveta lacului de acumulare al viitorului baraj de la Cosmeşti Vale. Din această perspectivă, datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea punctului de extracţie în terasa inferioară a râului Siret, mal stâng, aval la cca 2 km de barajul Călimăneşti, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti, extravilanul localităţii Mălureni, Judeţul Galaţi este necesară şi oportună pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor, în scopul utilizării lor în construcţii şi refacerea infrastructurii. Pe tronsonul de râu în care se află perimetrul Mălureni 3, propus pentru exploatare, albia minoră a râului Siret prezintă o tendinţă naturală de meandrare. Din cauza neuniformităţii pantei albiei minore, a regimului de exploatare a acumulărilor cu rol hidroenergetic din amonte (acumulările Bereşti şi Călimăneşti) s-au produs pe cele două maluri ale râului eroziuni active. Pe zona perimetrului de exploatare propus, pe malul drept al râului Siret sunt executate lucrări de îndiguire, pentru scoaterea localităţilor riverane de sub efectul inundaţiilor, malul stâng al râului Siret fiind mai înalt cu 18 – 20m. Perimetrul temporar propus pentru exploatare în albia majoră nu intră în Planul de amenajare teritorială a comunei Nicoreşti. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona respectivă, terenul fiind neproductiv. Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2: „ dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii”. Pentru autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/ societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.”



5

Perimetrul de exploatare este situat în terasa malului Siret, mal stâng şi are forma unui poligon cu lungimea de 490 m, lăţimea de 430m şi suprafaţa de 3,0 ha. Evaluarea volumelor exploatabile de nisip şi pietriş din terasă, la stâng, perimetrul Mălureni 3 s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, modificată de Legea nr. 112/2006 şi Legea minelor nr. 85/2003. Gabaritatea volumelor de nisip şi pietriş în cadrul perimetrului s-a realizat prin metoda profilelor transversale (secţiuni perpendiculare pe direcţia de curgere) ce delimitează unităţile de calcul. La baza calcului a stat ridicarea topografică în proiecţie STEREO 70, profilele transversale (P1-P3) realizate cu această ocazie. Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coroborate cu situaţia topografică reactualizată a zonei. Capacitatea de extracţie (rezerve estimate) este de cca 114.012,90mc şi poate fi încadrată în categoria „resurse minerale posibile – cod 331”. 1.1.3 Obiectivele proiectului

Informaţii privind producţia care se va realiza Societatea a solicitat la ANRM obţinerea permisului de exploatare pentru un volum de 50.000mc; eşalonarea pe trimestre a producţiei: - Trimestrul III 2011 – 10.000mc; - Trimestrul IV 2011 – 20.000mc; - Trimestrul I 2012 – 5.000 mc; - Trimestrul II 2012 – 15.000 mc; Din materialul extras se va obţine o producţie de 15.000 mc nisip şi pietriş sub formă de balast, gradul de valorificare fiind de 100%. Intrebuinţări produse obţinute produs brut – balast: - material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare, metoda ploturilor şi a pernelor de balast; - materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 – Bc 7,5; - balast pentru straturi de fundare la drumuri; - balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere; sorturi: - materie primă pentru betoane clasa Bc 3,5 – Bc 7,5, ca adaos la mortarele de tencuială şi zidărie sau pentru prepararea betoanelor de clasă superioară; - amestecuri optimale pentru straturi de fundaţie – lucrări de drumuri; nisip, sortul 0 – 7 mm stabilizat cu ciment sau lianţi puzzolamici pentru straturi rutiere; pietriş, sortul 7 – 31 mm, poate fi utilizat pentru :

- straturi rutiere de agregate naturale stabilizate cu ciment; - straturi de fundaţie pentru sisteme rutiere nerigide şi rigide, indiferent de clasa

de trafic;



6

- strat de bază din mixturi bituminoase executate la cald; sortul > 31 mm, ca perne de balast pentru drumuri pietruite sau poate fi concasat şi folosit ca pietriş concasat pentru tratamente bituminoase; Informaţiile privind producţia şi necesarul resurselor energetice Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL).

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea

anuală Denumirea Cantitate anuală Furizor

Nisip şi pietriş 114.000 mc

Motorină 70.000 litri Staţie de distribuţie

carburanţi autorizată

Ulei

hidraulic 300 litri

Furnizor autorizat Ulei de

transmisie 600 litri

1.1.4 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Societatea nu va prelucra prin spălare – sortare balastul extras. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare sau direct la beneficiari. In procesul de extracţie nu se folosesc substanţe chimice periculoase.

Denumirea

materiei

prime, a substanţei

sau a preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea

substanţelor sau a preparatelor chimice*) Categorie-

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Nisip şi pietriş 114.000 mc N - -

1.2 Localizare geografica si administrativa

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul balastierei se află în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, în terasa mal stâng a râului Siret, la cca 2,0km aval de barajul Călimăneşti, într-o zonă neinundabilă şi la o distanţă mai mare de 3,5 km faţă de Satul Mălureni. Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice)

Nr. punct X Y

1 494081 676182

2 494058 676191

3 493995 676209

4 493870 676195

5 493870 676051

6 493899 675952



7

Fig. 1. Vedere de ansamblu a amplasamentului balastierei

Vecinătăţi. Conform Contractului de vânzare – cumpărare încheiat între Primăria Nicoreşti (în calitate de vânzător) şi SC Nelu Gălbeunuş Import Export SRL Tecuci (în calitate de cumpărător), terenul cu suprafaţa de 30.000mp din tarlaua T130, parcela P 2316 cu nr, cadastral 100471, are următoarele vecinătăţi: la nord – lotul cu nr. cadastral 100470, la sud – râul Siret şi ROMSILVA, la est – ROMSILVA, la vest – lotul cu nr. cadastral 100470. Acces. Amplasamentul se află în extravilanul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi cu acces rutier la zona de exploatare: - din drumul european DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localitatea Ionăşeşti, cu lungimea de 4km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 3,5km, până în perimetrul de extracţie; - din drumul comunal Ionăşeşti – Mălureni, Coasta Lupei (până în localitatea Coasta Lupei) şi pe un drum de exploatare cu lungimea de 1,5km.

1.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect

1.3.1. Etapa de construcţie 1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

Exploatarea nisipului şi pietrişului din perimetrul Mălureni 3 se va face ţinând cont de:

- Caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisipuri şi bolovănişuri, cu intercalaţii argiloase, cu o dezvoltare tabulară;

- Dotare tehnico-materială; Metoda cadru de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului într-o singură traptă cu o adâncime de 4,0m, luând în calcul şi grosimea medie a copertei zăcământului (0,1m), încadrabilă în condiţii de siguranţă (respectarea normelor de protecţia muncii în exploatări miniere la zi) şi de eficienţă economică maximă. În stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va ţine cont de înălţimea utilajului folosit (excavator tip OK cu cupa de 1,2m), de dezvoltarea tabulară a



8

zăcământului, de stratificaţia cavsiorizontală a depozitului şi de natura rocii. Unghiul de taluz va fi de 450. Exploatarea se va face deasupra nivelului hidorstatic, nepunându-se problema asecării sau evacuării apelor din perimetru. Se va acţiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren, prin dirijarea apelor de şiroire provenite din ploi în şanţuri de preluare a acestora. O atenţie deosebită se va acorda păstrării distanţei impuse de 5m faţă de terenurile învecinate. Intreaga suprafaţă va forma un singur panou de exploatare, care va fi împărţit în fâşii paralele cu latura lungă a perimetrului (latura 1 – 6), lăţimea acestora fiind de 10m. Atacarea fâşiilor se va face din tranşeea de atac către latura 1 – 6, dinspre această latură către drumul de acces. 1.3.1.2. Echipare cu utilitati

Alimentarea cu apă Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi din material plastic PET). Necesarul de apă potabilă este de 2 - 4 l/zi/operator, respectiv 10 -20 l apă potabilă/zi. Evacuarea apelor uzate - Utilajele vor fi deservite de 5 operatori. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică. - Nu se produc ape uzate tehnologice. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul. Cantitatea de apă, existentă în stare liberă între fragmentele de pietriş şi nisip în momentul excavării este levigată în perioada de depozitare temporară a agregatelor; permeabilitatea mare a depozitelor asigură infiltrarea rapidă a acestor ape în masa de depozite fluviatile grosiere. Alimentarea cu energie electrică Nu este cazul. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină).

1.3.2. Etapa de operare

Etapa de operare include urmatoarele aspecte tehnologice de exploatare: - îndepărtarea vegetaţiei cu excavatorul pe suprafaţa panoului de exploatare, încărcarea materialului extras, transportul în locurile de stocare temporară a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos; - nivelarea cu buldozerul; - trasarea fâşiilor de exploatare şi materializarea lor în teren prin bornare; - excavarea fâşiilor în fâşii paralele cu latura lungă (latura 1-6), excavatorul înaintând printr-o tranşee de atac, care începe din această zonă;



9

- încărcarea materialului depozitat în autobasculante cu capacitatea de 18 – 28 mc; - transportul agregatelor minerale în stare brută (nisip şi pietriş) cu autobasculantele proprii direct la beneficiari; Respectând condiţiile de mai sus, extracţia nisipului şi pietrişului se va face într-o singură treaptă cu o adâncime de 4,0m, luând în calcul şi grosimea medie a copertei zăcământului (0,1m), încadrabilă în condiţii de siguranţă (respectarea normelor de protecţia muncii în exploatări miniere la zi) şi de eficienţă economică maximă. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Transportul agregatelor minerale se va face cu autobasculantele proprii cu bene etanşe (fără pierderi de transport).

1.3.3. Etapa de inchidere

Nu este cazul. În cazul activităţii supuse evaluării nu se poate pune problema unei posibile activităţi de dezafectare, deoarece în perimetrul de exploatare nu se va construi nici un obiectiv. In etapa de închidere, singurele lucrări ce se vor desfăşura sunt lucrări specifice la închiderea exploatării, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul nr. 17/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. Menţionăm că proiectul nu prevede activităţi de dezafectare, datorită lipsei reţelelor de utilităţi, a instalaţiilor şi a construcţiilor. Lucrările de remediere vor consta în lucrări de întreţinere-nivelare a zonei exploatate; acestea se vor executa conform planului de refacere a mediului.

1.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL).

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar, format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă holocenă, alcătuit din fragmente detritice, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formaţiunile de platfomă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret. Structura depozitelor şi succesiunea acestora este următoarea: - depozite cuaternare pleistogen inferioare – sunt cunoscute sub denumirea de „ Stratele Cândeşti” (pe malul drept) ce se dezvoltă pe tronsonul Adjud – Focşani, cu lăţimea de 25 – 30 km şi de „Stratele de Poiana”, pe malul stâng. Peste acestea se suprapun depozitele de terasă.



10

- terasa veche – prezentă numai pe malul drept al râului Siret, în continuarea terasei Valea Seaca, cu înălţimea de 40 – 50m. Depozitele sunt alcătuite din nisipuri cu grosimi de 3-6m, depozite loessoide, cu grosimea cuprinsă între 20 – 25m. - terasa înaltă - prezentă numai pe malul stâng al râului Siret, cu lăţimea maximă de 12km, înălţimea maximă fiind întâlnită în zona localităţii Ghidigeni; la baza acestei terase se întâlnesc bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri grosiere; - terasa inferioară - prezentă pe ambele maluri ale râului Siret, cu grosimi între 18 - 22m. Depozitele sunt alcătuite din formaţiuni psefitice cu intercalaţii de prafuri nisipoase şi argile cu grosimi de 3-6m, de vârstă holocenă.

Structura depozitelor. Structura depozitelor ce aparţin ca vârstă cuaternarului, cu grosimea de 2,5m – 7,0 m (din care exploatabil în albia minoră a râului Siret este un strat cu grosimea de 1,0 – 2,5 m, iar în zona cuprinsă între limita albiei minore – limita terasei înalte se poate exploata un strat cu grosimea de 4 -7m), este torenţială, constituţia litologică fiind dată în principal de nisipuri mediu granulare până la grosiere şi pietrişuri. Depozitele aluvionare de nisipuri şi pietrişuri sunt pe alocuri acoperite de un strat subţire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format neuniform solul vegetal. Compoziţia mineralogică. Compoziţia mineralogică reflectă rocile de provenienţă, rezistente la procesele fizico - chimice: - fracţiunea nisipoasă, alcătuită din nisip slab, prăfos, mijlociu la mare, cu granule de cuarţ, subrotunjite şi subangulare, cenuşii la care se adaugă granule de feldspat şi muscovit cu fragmente mici de roci (calcare, şisturi, gresii); - fracţiunea grosieră, alcătuită din şisturi cuarţo-feldspatice, gresii calcaroase, calcare, cuarţite, micaşisturi, gresii silicioase, marnocalcare şi microconglomerate; In ceea ce priveşte impurităţile, agregatele de la Mălureni nu prezintă corpuri străine (acizi humici, mică, cărbune, sulfuri). Compoziţia granulometrică a zăcământului. Compoziţia granulometrică a întregului zăcământ indică prezenţa unor acumulări de nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1243/1974), în care cele trei fracţii se prezintă astfel: Granulometrie (%) Părţi levigabile

(< 0,05 mm) Nisip (0,05 – 2,0 mm) Pietriş (2,0 – 20 mm) Bolovăniş (> 20 mm)

33 % 50 % 14 % 3 %

Prin separare în produse de balastieră se pot obţine următoarele sorturi în procente (balastiera Ionăşeşti aflată în imediata apropiere): sort 0 – 3 mm (33%), sort 3 – 7 mm (12%), sort 7 – 16 mm (20%), sort 16 – 30 mm (20%), sort 30 – 70 mm (15%). Caracteristicile granulometrice prezintă următoarele valori ale raportului parametrilor geometrici:

Caracteristici granulometrice Condiţii Sort 7 – 16 mm Sort > 16 mm

b/a Minim STAS 0.73

0.68

0.74

0.66

c/a Minim STAS 0.48

0.33

0.47

0.33



11

Valorile medii obţinute se încadrează în limitele admise de STAS 1667/1984 (min. 0.66) pentru b/a şi min. 0.33 pentru c/a). Aceste valori indică un grad avansat de rulare şi rotunjire, semn al distanţei mari parcurse de sedimente. Caracteristici fizico – mecanice: - densitate aparentă 2500 – 2600 kg/m3; - densitate în grămadă în stare afânată 1970 kg/m3; - densitate în grămadă în stare îndesată 2160 kg/m3; - porozitate aparentă 1,48 – 1,96 %; - rezistenţă la strivire 72 – 78 %; - rezistenţă la îngheţ 0,9 – 2,4 %; - volum de goluri 26 – 30 %; Din datele prezentate mai sus rezultă că substanţa utilă prezintă caracteristici care se încadrează în limitele STAS 1687/1984. Caracteristici fizico – chimice: - conţinut nul în corpuri străine; - conţinut în fragmente de argilă este < 1%; - paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporţie de până la 0,2%; - materia cărbunoasă este absentă; - săruri solubile până la 0,25%; - sulfuri, sulfaţi: urme slabe. Domenii de utilizare. Caracteristicile fizico – mecanice ale nisipurilor şi pietrişurilor din zăcământ şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare – sortare sunt corespunzătoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrări de drumuri, valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile: - STAS 662-89 – Agregate naturale de balastieră pentru lucrări de drumuri; - STAS 1667-76 – Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali; 1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

Deşeurile generate atât în faza de construire (deschidere exploatare), cât şi în faza de funcţionare sunt :

- deşeuri de ambalaje (hârtie, plastic, amestecate); - deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere).

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea

deşeului

Cantitate

Kg/an

Starea

S - solid,

L - lichid,

Sl –

semilichid

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Cod privind

principala

proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul

deşeurilor

Kg/an

V E R

Ambalaje

din hârtie şi

carton

150

S 15 01 01 -

Recipiente

special

amenajate

Integral - -

Ambalaje

de plastic S 15 01 02 -

Ambalaje

amestecate S 15 01 06 -

Deşeuri

menajere 300 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -



12

Notă:

Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi

mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi

de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01

07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01

03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în

ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus.

Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase: - substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili.

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Mălureni 3 este situat în extravilanul comunei Nicoreşti, Satul Mălureni, judeţul Galaţi, în terasa mal stâng a râului Siret, la cca. 2km aval de barajul Călimăneştu, într-o zonă neinundabilă; oficialităţile locale şi-au dat acceptul pentru realizarea proiectului. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 162 din 01.06.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi, conform PUG aprobat prin HCL Nicoreşti nr. 17/29.07.1999 şi este proprietatea SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL Tecuci, conform Actului de



13

dezmembrare şi Contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 796/05.04.2011 la BNP „PACTA” Tecuci. la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv. Destinaţia propusă: lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu în comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi.

Fig. 2. Imagine satelitara/perimetru balastiera (Memoriu Tehnic necesar emiterii Certificatului de

Urbanism pentru functionarea punctului de extractie agregate minerale – Malureni 3, 2011). Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret: - Aviz de gospodărire a apelor nr. 105 din 08 iunie 2011 privind exploatarea agregatelor minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni 3, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, emis de AN Apele Romane – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad; - Plan de situaţie; - Fişa de localizare a perimetrului; - Detalii de execuţie: profile transversale în mal; - Formularul standard Natura 2000 – ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului.

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului Activitatile propuse in cadrul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”se vor desfăsura pe parcursul unui an calendaristic, care va incepe din momentul obţinerii actelor de reglementare. Există posibilitatea prelungirii lucrarilor si pe anul urmator, în condiţiile în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase.



14

1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este exploatarea de agregate minerale din albia majoră a râului Siret, pe un amplasament situat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi. Societatea nu va prelucra prin spălare – sortare balastul extras. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare sau direct la beneficiari.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Procese tehnologice Lucrările propuse prin proiect au ca scop exploatarea controlată de agregate minerale din albia majoră a râului Siret. Exploatarea agregatelor minerale va fi limitată strict la conturul zonei solicitate. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul extras. Tehnologia de extracţie Extracţia agregatelor minerale se va face cu un excavator tip OK cu cupa de 1,20 m3. Lucrări de pregătire:

- nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare şi deschidere; în zonele în care apare o copertă, apreciată ca având o grosime maximă de 0,20 m, aceasta va fi tratată ca intercalaţie ce va fi îndepărtată în procesul de spălare – sortare; - se vor executa lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare pentru acces la perimetrul de exploatare; Metoda de exploatare

Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, într-o singură treaptă de exploatare, de maxim 4,0m, unghiul de taluz al treptei va fi de până la 450C. Se va excava în fâşii succesive de maxim 490 m lungime, dispuse transversal faţă de axul râului Siret şi lăţimea fâşiilor de 10 m. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare. Adâncimea maximă de excavare nu va fi, în nici o circumstanţă mai mare de 4,0m (incluzând şi grosimea copertei de 0,20m), fiind limitată de cota de 63,50m mdMN, aşa cum rezultă din documentaţia tehnică de fundamentare. Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coroborate cu situaţia topografică reactualizată a zonei. Pe perioada activităţilor de exploatare se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5m deasupra nivelului hidrostatic, în scopul evitării poluării stratului acvifer cu produse petroliere. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi transportat în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare-spălare sau direct la beneficiari. In zona de



15

exploatare nu se admit depozite; se va putea realiza un singur depozit intermediar (tehnologic), în limitele capacităţii de transport pentru o zi. În perioadele critice (viituri, îngheţ), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vor fi retrase din albia majoră a râului Siret. Lucrări finale

Malurile cuvetei care rezultă din lucrările de excavaţii vor fi taluzate, cu unghiul taluzului amenajat de 450C. Pilieri de siguranţă

- minim 10 m faţă de drumul de acces în zona exploatare; - minim 100 m faţă de limita albiei minore, mal stâng a râului Siret; - minim 150 m faţă de limita terasiei înalte a râului Siret, mal stâng; Capacităţi

- Capacitatea de extracţie (rezerve estimate): 114.012,90mc; - Suprafaţa perimetrului de exploatare: 3,0 ha; - Adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 4,0m, fără a coborâ sub cota de 63,50mdMN; Clasa de importanţă

Conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanţă: IV. Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona perimetrului de

exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate: Pentru urmărirea în timp a fenomenelor de albie, la începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a unui număr de minim 3 profile transversale, iar după viiturile importante şi la terminarea exploatării de agregate minerale se vor efectua măsurători topometrice.

1.12. Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu proiectul

Pentru a evalua efectul cumulativ al activităţii de exploatare a agregatelor minerale din albia râului Siret se cuantifică impactul global prognozat pentru SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL, perimetrul Mălureni 3, cu celelalte balastiere, care exploatează pe malul râului: SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1; SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2; SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL are ca profil de activitate extracţia agregatelor minerale (nisip şi pietriş) din albia majoră a râului Siret, perimetru de exploatare care este situat în aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, instituită prin HG nr. 1284/2007, parte a reţelei ecologice europene Natura 2000.



16

Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad a avizat exploatarea controlată a agregatelor minerale din albia majoră a râului Siret, având în vedere faptul că zona respectivă se va afla în anii viitori în cuveta lacului de acumulare al viitorului baraj de la Cosmeşti Vale. Din această perspectivă, datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea punctului de extracţie în terasa mal stâng a râului Siret, este necesară şi oportună pentru expoatarea nisipurilor şi pietrişurilor în scopul utilizării lor în construcţii, refacerea infrastructurii, la drumuri. 1.13. Alte informatii relevante În baza prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006, societatea va elabora o Convenţie cadru PMPSI-Mediu în calitate de beneficiar şi executant pe bază de contract. Scopul acestei Convenţii este evitarea accidentelor de muncă, a incendiilor şi exploziilor, a îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităţii personalului implicat în executarea diferitelor lucrări, a prevenirii fenomenelor de poluare a solului, de contaminare a pânzei de apă freatice şi degradare ambientală, precum şi de aplicare corespunzătoare a legislaţiei în vigoare. Începerea execuţiei lucrărilor aferente acestei investiţii, se va face numai după delimitarea suprafeţei amplasamentului, a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, echipamentelor, stabilite pe baza unui proces verbal încheiat între beneficiar şi executant. Procesul verbal de predare a amplasamentului este parte integrantă la contract. Executantul va delimita zona de lucru, o va inscripţiona şi marca. Personalul executantului nu are voie să depăşească zona de lucru delimitată, să se abată de la traseele stabilite, să intre în zona de lucru a altor beneficiari şi să efectueze lucrări. Traseele pentru accesul personalului, circulaţia mijloacelor de transport şi utilajelor executantului în zona delimitată se stabilesc împreună cu beneficiarul. Drumurile vor fi marcate corespunzător. Pe traseele utilizate, executantul va asigura întreţinerea drumurilor pe toată durata folosirii lor. Se interzice executantului să efectueze depanarea mijloacelor de transport sau repararea şi întreţinerea utilajelor pe traseele stabilite. Personalul executantului este obligat să respecte cu stricteţe pe tot teritoriul beneficiarului prevederile legislaţiei în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, ce vor fi puse la dispoziţia executantului la solicitarea acestuia, înainte de începerea lucrărilor. Organizarea de şantier va cuprinde: 1 vagon dormitor cu amenajarea interioară a spaţiilor; platforma pentru utilaje; utilajele de lucru; drumul de acces; drumurile de exploatare. In conformitate cu prevederile STAS 4273-2/1983 şi STAS 4068/1987 privind probabilitatea de calcul ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare, lucrările de amenajare propuse au următoarele încadrări:



17

- în funcţie de importanţa social-economică a obiectivului – importanţă locală – categoria 4;

- în funcţie de durata de exploatare – 1 an – construcţie provizorie; - în funcţie de rolul funcţional – construcţia este o construcţie secundară, care

prin distrugere nu afectează localităţile învecinate; Obiectivul se încadrează în clasa a-4-a de importanţă, ceea ce implică dimensionarea conform STAS 4068/2-1987 pentru un debit maxim de depăşire cu probabilitate de 10%. Zona nu este inundabilă. Zilnic executantul va asigura curăţenia în jurul organizării de şantier şi a zonei de lucru, va evacua deşeurile generate cu mijloace de transport proprii sau închiriate. De asemenea va lua măsurile necesare pentru crearea condiţiilor igienico-sanitare pentru personalul propriu (dotări cu toalete ecologice). Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru inscripţionat cu numele societăţii respective, pentru o mai bună identificare. Personalul va fi instruit cu privire la răspunderile ce revin executantului cu privire la depozitarea şi eliminarea deşeurilor, a măsurilor de protecţie şi prim ajutor, etc. Documentul cuprinde de responsabilităţile ce revin beneficiarului lucrării ce se va executa, precum şi ale executantului.

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

In Romania ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit. Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie



18

declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.

Perimetul solicitat “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judeţul Galaţi” , inclus in Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (Formu larul standard Natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se afla in interiorul sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galati (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%). Este o zonă cu altitudini medii (cca 33 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată. Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt:

terenuri arabile neirigate (34,2%);

păsuni (7,6%);

păduri de foioase (21,3%);

zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%);

zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%);

mlaştini (4,7%);

cursuri de apă (12,1%);

ape stătătoare (3,5%)

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 1

Nr.

crt.

Cod habitat Denumire habitat

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la

cel montan şi alpin

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)



19

Fig. 3. Aria de protective speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

(harta din Formularul standard Natura 2000)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:



20

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula



21

chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca reprezinta o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl.

140 Păşunatul C 0 -

300 Extragere de nisip si pietris A 0 -

701 Poluarea apei B 0 -

164 Curatarea padurii C 0 +

220 Pescuit sportiv B 0 0

230 Vanatoare C 0 -

421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 -

503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0

952 Eutrofizarea B 0 -

941 Inundatii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl.

403 Habitare dispersata B 0 0

421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

Managementul sitului

Situl de importanta comunitara ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate.



22

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul

ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitrar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.

2.2.1 Pasari 2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul

Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită



23

rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.



24

Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe



25

sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN



26

PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.

Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în populaţia speciei.



27

Mentionam ca urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna (pasari), in special, acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, nu au fost observate in migratie si iernat pe suprafaţa proiectului analizat.

Referitor la migratia speciilor de pasari specificam ca pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice.

Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” si suprafeţele învecinate.

Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, speciile migratoare de pasari, semnalate în zona de studiu, sunt afectate nesemnificativ.

Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, menţionăm următoarele:

speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice şi silvice, nu au fost identificate pe amplasamentul planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

speciile de păsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influenţate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie.

2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul

studiat Referitor la vegetatia de pe amplasamentul proiectului “EXPLOATARE

AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, aceasta este reprezentata de specii ca Conyza canadensis, specie invaziva de origine americana, Xeranthemum annuum, Plantago major, Verbascum phlomoides, Rumex sanguineus, Matricaria perforata, Papaver rhoeas, Euphorbia sp. s.a., specii ce reprezinta comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de



28

clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000 (Fig. 4).

Fig. 3. Perimetrul de exploatare Malureni 3 (extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi)

Specificam, ca malul stang al râului Siret, în zona implementării proiectului este foarte abrupt ca urmare a eroziunii îndelungate exercitată de apa râului Siret.

Vegetaţia care s-a stabilit la nivelul acestui mal este alcătuită din specii xeroterme în zonele mai înalte dezvoltate pe un sol luto-nisipos cu deficit de umiditate în timpul verii, şi specii higrofile şi mezofile dezvoltate pe depozitele aluvionare de la baza versanţilor.

Fig. 4. Vegetatia din zona de amplasament

În albia minoră a râului Siret, la nivelul malului stang, în zona analizată s-au acumulat depozite de balast ca urmare a transportului aluvionar crescut, datorită debitului mărit din timpul viiturilor ultimilor ani. Pe aceste depozite aluvionare s-a dezvoltat o vegetaţie caracteristică alcătuită în principal de exemplare ale genului Salex si Populus sp., cu vârste de 1-4 ani şi înălţimi cuprinse între 40 cm şi 2,5 m. Această vegetaţie este situată pe suprafeţe inundabile.

Vegetaţia versantului abrupt al malului stang este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, cat si aclimatizate, precum salcamul (Robinia pseudacacia), gledicia (Gleditsia triacanthos). Din alte



29

specii arbustive amintim de: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides), măceş (Rosa canina) s.a.

La nivelul acestor versanţi s-au dezvoltat suprafeţe întinse de salcam, care asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la nivelul versanţilor nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

Valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de realizare a proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” şi nu se impun măsuri speciale de conservare.

2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata

vecinatate Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona

Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar

o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.

Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.

Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc.

Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

Fauna de vertebrate. Amfibieni si reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei cât şi malul râului.

Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI



30

SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

Mamifere. Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. În toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândita în toata Europa. La noi, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti. Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului planului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate in terenurile limitrofe perimetrului balastierei. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pasari. In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare.

In cele ce urmeaza prezentam o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”:

Specii de păsări din zona de amplasament a balastierei Malureni 3 Tabel 4

Nr.

crt.

Denumire

ştiinţifică

Denumire

populară

Familia Ordinul Nr.ex.

observate

Observaţii

1. Phalacrocorax

carbo

cormoran

mare

Phalacrocora

cidae

Pelecaniformes 32 ex. în zbor

2. Egretta

garzetta

egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 3 x. în zbor

3. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes 6 ex. în zbor

4. Nycticorax

nycticorax

starc de

noapte

Ardeidae Ciconiiformes 4 ex. în zbor

5. Falco

tinnunculus

vânturel roşu Falconidae Falconiformes 1 ex. în zbor

6. Charadrius

dubius

prundăraş

gulerat mic

Charadriidae Charadriiformes 4 ex. In zbor/pe

sol

7. Vanellus

vanellus

Nagâţ Charadriidae Charadriiformes 9 ex. In zbor

8. Larus

ridibundus

pescăruş

râzător

Laridae Charadriiformes 43 ex. în zbor

http://www.animalpedia.ro/nevastuica/



31

Prezentam in continuare caracteristicile speciilor de pasari observate in zona

de amplasament a proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” (Tab.4):

Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie:

Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Egretta garzetta (egreta mica). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a

fost identificata in zbor in afara perimetrului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

9. Larus

cachinnans

pescarus

argintiu

Laridae Charadriiformes 15 ex. în zbor

10. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes 12 ex. în zbor

11. Hirundo

rustica

rândunică Hirundinidae Passeriformes 16 ex. în zbor

12. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 27 ex. în zbor

13. Motacilla alba codobatură

alba

Motacillidae Passeriformes 6 ex. în zbor/pe

sol

14. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 2 ex. tufarisuri

15. Parus

coeruleus

piţigoi

albastru

Paridae Passeriformes 4 ex. în zbor

16. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 9 ex. în zbor

17. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 7 ex. în zbor

18. Corvus

frugilegus

cioara de

semănătură

Corvidae Passeriformes 62 ex. în zbor

19. Corvus corone

cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes 12 ex. în zbor/pe

sol

20. Sturnus

vulgaris

graur Sturnidae Passeriformes 65 ex. în zbor/pe

sol

21. Passer

montanus

vrabia de

câmp

Passeridae Passeriformes 35 ex. în zbor/

tufarisuri

22. Fringilla

coelebs

cinteză Fringillidae Passeriformes 8 ex. în zbor

23. Carduelis

carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes 6 ex. în zbor

24. Emberiza

citrinella

presura

galbena

Emberizidae Passeriformes 9 ex. în zbor/

tufarisuri



32

Ardea cinerea (starc cenusiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Nycticorax nycticorax (starc de noapte). Relevanţa sitului pentru specie:

Specia a fost observata in zbor in afara zonei de amplasament a proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sterna hirundo (chira de balta). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost

identificata in zbor in afara perimetrului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună

zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul planului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus cachinnans (pescarus argintiu). Specie Identificata în zbor în afara

perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot

cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.



33

Riparia riparia (lastun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul schitului de calugari au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele

cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul planului. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară,

de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate

regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului planului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării.

Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.



34

Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus monedula (stăncuţă). Specie sedentară. L: 33 cm. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi, Uşor de recunoscut după ceafa şi umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Trăieşte în colonii. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga

ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile

ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu



35

cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile

ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Emberiza citrinella (presură galbenă). Specie sedentară, comună în toate

regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este

cel legat de migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursul raului Siret, frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice.



36

Observatile efectuate in zona de amplasament a proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Studiile realizate in zona de amplasament si imediata vecinatate a proiectului nu au indicat prezenţa unei migratii intense a pasarilor, a unor efective insemnate de pasari.

Având în vedere aceste aspecte putem preciza că prin realizarea lucrarilor de extractie a agregatelor minerale din terasa raului Siret migratia pasarilor nu va fi afectata semnificativ.

In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:

a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari;

Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie (Malureni).

c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;

Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zona de amplasament a balastierei Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati.



37

d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari;

Amplasamentul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona invecinata.

f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;

Pentru speciile necoloniale arealul planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleţi, etc.).

g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni;

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malului raului Siret, localitati si amplasament.

h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a planului,

in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea activitatilor proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI.



38

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului planului mentionam următoarele:

biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;

flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” este reprezentata de comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000;

speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat;

cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea planului.

impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Suprafata proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, prevazut realizarii obiectivelor specific proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este reprezentata prin pajisti degradate, terenuri agricole, buruienisuri si tufarisuri. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.



39

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie.

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Specificam, ca în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.

Cu toate acestea prezenta speciilor si a habitatelor acestora in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in aria protejata cu statut de conservare: situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate: În formularul Natura 2000 populaţiile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice proiectului “EXPLOATARE AGREGATE

MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” nu va afecta efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitatele învecinate. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Biodiversitatea din zona proiectului este formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” este reprezentata de comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, este nesemnificativ.



40

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi fauna.

In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” se afla in situl de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.



41

Activitatea la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectul analizat, nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.



42

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Deoarece situl Natura 2000 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, sit de protecţie specială avifaunistică, se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având o suprafaţă destul de mare (38.496 ha), starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, indeosebi in ultimii 5-7 ani, şi de intervenţiile antropice (păşunat, poluarea apei, pescuit sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, linii de cale ferată, balastiere, drumuri, practicarea agriculturii s.a.).

Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. Construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” (Decizia etapei de evaluare initiala nr. 432/22.06.2011. ARPM Galati; Documentatie pentru obtinerea a vizului de gospodarire a apelor perimetrul Malureni 3, 03.05.2011; Certificat de urbanism nr. 162/3740 din 01.06.2011; Memoriu Tehnic necesar emiterii Certificatului de Urbanism pentru functionarea punctului de extractie agregate minerale – Malureni 3, 2011). 2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior este administrat de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate.



43

3. Identificarea si evaluarea impactului

3.1 Evaluarea impactului

3.1.1 Impactul direct si indirect. Impactul direct se va manifesta asupra

terenului in suprafata de 3,0 ha (lungimea 490 m, lăţimea 430m), proprietatea SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL Tecuci, conform Actului de dezmembrare şi Contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 796/05.04.2011 la BNP „PACTA” Tecuci, pe care se va desfasura proiectul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

Nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna:

reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung. Se consideră că impactul pe termen

scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” prin realizarea extractiei de agregate minerale, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.1.3 Impactul in faza de constructie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din rau (nisip, pietris). Specificam, ca exploatarea balastului si a materialului levigabil din perimetrul Malureni 3 se va efectua strict intre limitele perimetrului balastierei.

În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de excavatie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc). Speciile de fauna (insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere).



44

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandari de reducere a acestuia.

3.1.4 Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ

asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Se vor implementa prevederile PUD şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. Emisiile în aer şi în apă pot avea un efect negativ asupra speciilor si habitatelor, in cazul in care depasesc normele admise si sunt generate în interiorul ariilor protejate.

3.1.5 Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

3.1.6 Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza recomandari de reducere a

impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

3.1.7 Impactul cumulativ. Efectele cumulative - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – sat Malureni,

comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.

Din investitiile existente in imediata apropiere a balastierei cu care proiectul ar putea relaţiona amintim de SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1; SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2; SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun.



45

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” si alte investitii din zona: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile.

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect:exploatarea agregatelor minerale au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast). Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (distanta relativ mici dintre obiective – SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV), atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul utilajelor etc.; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc.). In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” si vecinatati, se va folosi in comun un drum de pamant amenajat pentru circulatia transportului auto. Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Intre proiectul analizat, ce prevede exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor, în scopul utilizării lor în construcţii şi refacerea infrastructurii, efectul cumulat va exista in raport cu balastierele din zona, ce realizeaza acelasi gen de activitati, nu si cu altele, ce au in dotare si statii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc.



46

Mentionam, ca aceste activitati, atat in faza de constructie, cat si cea de operare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Incadrarea în procedura de evaluare:

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV.

Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite.

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului:

- evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de exploatare, productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ (balastiere, statii de sortare, statii de betoane etc.). S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce



47

sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” si vecinatati, pe suprafata de cca 5-6 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei. S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a. Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma inplementarii masurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele: - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere. In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la: balastiere, statii de sortare, statii de betoane etc. Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat. Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Proiectul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” are drept scop exploatarea de agregate minerale din albia majoră a râului Siret, pe un amplasament situat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi (Memoriu de prezentare, 2011). Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Astfel, studiul de evaluare adecvata specifica urmatoarele informatii (preluare din Memoriu de prezentare, 2011):

In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş).

Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masive de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul Mălureni 3, unde există curenţii



48

de aer permanenţi specifici cursurilor de apă; conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87. Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare (beneficiari).

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 18-28 m3 Lw ≈ 107 dB(A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB (A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare normală.

Din activitatatile planificate a fi realizate in cadrul proiectului nu vor rezulta ape uzate si deseuri. Dupa cum s-a mentionat, necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret, acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci.

Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi din material plastic PET). Necesarul de apă potabilă este de 2-4l/zi/operator, respectiv 10-20lapă potabilă/zi.

Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate tehnologice. Cantitatea de apă, existentă în stare liberă între fragmentele de pietriş şi nisip în momentul excavării este levigată în perioada de depozitare temporară a agregatelor; permeabilitatea mare a depozitelor asigură infiltrarea rapidă a acestor ape în masa de depozite fluviatile grosiere. În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară în amplasament nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate deoarece nu se produc ape uzate.



49

Deşeurile generate atât în faza de construire, cât şi în faza de funcţionare vor fi reprezentate prin: deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, plastic, ambalaje amestecate) si deşeuri menajere.

Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.

In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice

periculoase: - substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. Specificam ca studiile realizate in perimetrul balastierei au demonstrat ca investitia “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. S-au inaintat recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii recomandarilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.



50

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de cca 3.0 ha, ce reprezinta perimetrul de exploatare situat în terasa malului Siret, mal stâng sub forma unui poligon cu lungimea de 490 m si lăţimea de 430m. Aceasta reprezinta un procent de 0.008% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar;

Nu este cazul, suprafetele invecinate sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA

RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar. Pe amplasament nu s-au semnalat habitate de interes comunitar.

durata sau persistenta fragmentarii; Nu este cazul;

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar;

Nu este cazul;

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor

raportate la suprafaţa etc.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea proiectului.

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate

de interes comunitar.



51

3.3 Masuri de reducere a impactului

Biodiversitatea amplasamentului planului “EXPLOATARE AGREGATE

MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in planul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” (Directiva pasari, Anexa I, 3 specii si 7 specii din Anexa II).

Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in

majoritate, in zbor deasupra amplasamentului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- Din numarul total de specii de pasari observate, 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări);

- Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 4), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului, iar altele atât în zbor, cât şi pe sol.



52

Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I si II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări:

Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în

exemplare singulare, inregistrand efective reduse. Pentru perimetrul studiat si vecinatati nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impun măsuri de protecţie.

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) identificat doar în zbor, fiind o pasăre

strict acvatică. În zona amplasamentului si vecinatati a fost identificata doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activitatile de excavare, transportare agregate rau, stocarea si concasarea lor etc.), prevazute a fi realizate in cadrul investitiei “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie.

Chiră de baltă (Sterna hirundo). Specia a fost inregistrata in zbor prin

exemplare singulare in zona de amplasament si imprejurimi. Nu s-a inregistrat la cuibarire pe perimetrul studiat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi pe bancurile de nisip din lunca raului Siret. Efective mai mari inregistrate in timpul migratiei. Impactul activitatii de constructii asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie.

Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de plan. Nu se impun măsuri de protectie.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a

fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursul raului Siret. Specia nu este afectată de activitatea relizarii investitiei “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Nu se impun măsuri de protecţie.

Pescarus argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificata în zbor in zona de

amplasament si vecinatati. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a inregistrat la cuibarire in zona de studiu. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi pe cursul inferior al raului Siret. Impactul activitatii de constructii din cadrul planului asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie.

Coţofană (Pica pica). Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în

zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.



53

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi

a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Pentru speciile respective au fost prevazute recomandari de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice planului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de reducere a impactului” pentru speciile de pasari incluse in Directiva Pasari, Anexa I si II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.

Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:

realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari);

respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; a se desfăşura activităţile din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict

necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex:

autovehicule, excavator), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

colectarea selectiva a deseurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);

se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitătii de constructie care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.



54

Pentru impactul datorat poluarii accidentale, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate si managementului necorespunzator al deseurilor, impact ce poate aparea în toate fazele proiectului cu efect asupra speciilor si habitatelor se recomanda:

- aplicarea unui regulament privind circulatia;

- depozitare conform legislatiei in vigoare a hidrocarburilor si a altor substante toxice în perimetrul de realizare a lucrarilor de constructie;

- realizarea unui management eficient al deseurilor;

- asigurarea evacuarii deseurilor prin efectuarea unui contract cu o firma autorizata de profil s.a.

Recomandam ca toata perioada de implementare pentru proiectul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere,

de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după

caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de

monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.



55

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 5

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate

terestre

Legendă:

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării

planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Avand in vedere ca perimetrul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” se afla in perimetrul sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de

inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât

Perioada favorabilă

Perioada optimă



56

trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”, a cuprins perioada aprilie 2010 –mai 2011.

Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2010. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada aprilie 2010 –mai 2011.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocarlan, Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Perdix perdix – potarniche, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Turdus merula - mierlă, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului “EXPLOATARE

AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI” mentionam urmatoarele:

speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat (egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) s-au identificat prin exemplare izolate in afara amplasamentului);

cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului;

impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.



57

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

4.1 Materiale si metode

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul “EXPLOATARE AGREGATE MINERALE DIN TERASA RAULUI SIRET, MAL STANG, IN PERIMETRUL MALURENI 3, COMUNA NICORESTI, JUDEŢUL GALAŢI”.

Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus: activitati de inventariere a florei zonei de amplasament si vecinatati;colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat; identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.

Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna din perimetrul investitiei sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati a constat in: identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul planului, cat si pe terenurile limitrofe; observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte; inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei lor etc.

4.2 Echipa de elaborare a studiului

SC DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; Bojoi Silvia P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651 Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail: [email protected]

mailto:[email protected]



58

Bibliografie

1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

2. ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press

3. ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England

4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford;

5. BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany

6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis

7. BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava

8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc

5, Ed. Acad. Române, Buc., 274

11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

12. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell

Science

14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti

16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti

17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

18. GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire

19. Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB



59

20. Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris

21. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London

22. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj 23. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 24. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia,

Editura Academiei Române, Bucureşti 25. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti

26. RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136

27. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti

28. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar,

Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu

29. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.

30. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

*** Decizia etapei de evaluare initiala nr. 432/22.06.2011. ARPM Galati *** Documentatie pentru obtinerea a vizului de gospodarire a apelor perimetrul

Malureni 3, 03.05.2011 *** Certificat de urbanism nr. 162/3740 din 01.06.2011 *** Memoriu Tehnic necesar emiterii Certificatului de Urbanism pentru functionarea punctului de extractie agregate minerale – Malureni 3, 2011.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPM...“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPM...“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal...