Studiu de caz latinitae si dacism

8/20/2019 Studiu de caz latinitae si dacism

1/46

0


2/46

FIŞA STUDIULUI DE CAZ

Titlu: Între istorie şi mit

Tema: Romanitate ş dacitateComponenţa grupei de elevi:1. Alexandru Emil Eduard2. Ardelean Vlduţ!. "ucur #iana Corina$. "u%te &ia 'aria(. Coman Andreea #iana). *op Adelina

Calendarul ca+ului:*regtire:,usţinere:

1


3/46

Cuprins

I. Introducere...........................................................................................!

II. Argumente susţinând originea latin sau dacic a poporuluiromân

a- 'itul %ondator: "aa #acia / "aa #oc0ia.........................................$ - #oc0ia şi Traian....................................................................................(

c- #ate istorice romani+area #aciei.......................................................)d- Romanitatea romnilor........................................................................13e- 4ormarea limii romne......................................................................12%- Elogiu adus latinitţii 5n creaţia lui Alecsandri66666666...1)g- Caracteristici ale dacilor......................................................................170- Continuitatea dacilor dup cucerirea roman......................................2!i- ,inte+a spiritual: creştinismul la daco8romani...................................2( 9- Vestigii ar0itecturale dacice şi romanice pe teritoriul Romniei........2

III. Conclu!ie............................................................................................$2

I". #i$liogra%ie ........................................................................................$!

". Ane&e

Anexa 1: ;mparatul roman Traian............................................................$$

Anexa 2: ;mparatul dac #eceal..............................................................$(Anexa !: Trop0aeum Traiani....................................................................$)

Anexa $: Columna lui Traian...................................................................$

Anexa (: Ruinele ,armi+egetusei.............................................................$7

2


4/46

Introducere

rigore


5/46

'ituri %ondatoare


6/46

i8a artat spre mia++i. Împaratul a luat8o 5n goan 5ntr8acolo şi "aa #oc0ia armas stpn pe ţinutul acela şi de atunci poate mai trieşte 5nc 5n munţi@.

D(C)IA ŞI T*AIA+ de >0org0e Asac0i

,u muntele *ion= 5n 'oldova

;Între *iatra #etunat8al ,a0astrului *icior=Ve+i o stnc ce8au %ost %at#e un mare domnitor.Acolo de rea %urtunE lacaşul cel cumplit=


7/46

*reste nouri luminea+Ca o stea pentru pstori.

Date istorice , romani!area Daciei

*entru romni= singurul popor neolatin din sud8estul europei= romani+area poporului şi a populaţiei daco8getice din antic0itate pre+it o importanţdeoseit= pentru c acest proces des%şurat 5n ţinuturile carpato8danuiene8

pontice= st la a+a constituirii şi apariţiei poporului pe arena istoriei.

În conceptul de romani+are includem cele dou laturi %undamentale aleaceluiaşi proces unitar şi anume:

a- coloni+area teritoriului daco8getic cu populaţie romani+at=latino%on= venit din toate prţile ;mperiului Roman= adic romani+area

prin coloni+areO - asimilarea ştinaşilor daco8geţi= 5n msura 5n care aceştia auadoptat lima latin= şi8au 5nsuşit %elul de viaţ roman provincial= au

preluat oiceiurile şi civili+aţia roman= sc0imndu8şi ast%el mentalitateaşi 5nsşi %iinţa lor etnic.

Romani+area repre+int 5n ansamlu un proces istoric de mari proporţii şicu uriaşe consecinţe= o mutaţie social8politic şi organi+atoric structural= 5ncare se remarc totodat şi particularitţile sale= legate de locul= timpul şi a+aetnic pe carea ea s8a altoit.

*entru #acia= pornim de la premisa c romani+area su amele laturimenţionate mai sus a %ost deplin posiil şi a devenit o realitate ce se poatedemonstra documentar.

*rocesul de sinte+a si conlocuire a %ost att de intens deoarece dacii insisierau urmasi ai tracilor= precum %oarte posiil erau si romanii. Ast%el= este maimult dect proail ca gene+a poporului romn are un caracter de altoire etnicaa doua popoare congenere= re+ultatul ei %iind cel mai latin dintre popoareleurmase ale latinilor si cea mai latina dintre limile romanice. ;nsusi numele

romnilor vine de la romani= cum poate %oarte ine sa vina de la RGH'AJ;= poporul stravec0i= ancestral din care insisi romanii sunt descendenti. 'areleistoric romn Constantin C. >iurescu a%irma: K,untem singurii dintre popoareleromanice 8 astractie %acnd %ragmentul etnic neinsemnat al romansilor 8 care

pastram numele stapnitorilorK.

Este 5ndeoşte cunoscut c cea mai mare parte a #aciei lui #eceal=cucerit cu mari e%orturi militare şi trans%ormat lui domnia lui Traian 5n

provincie roman anul 13)- a %ost desprins din lumea popoarelor aşa8+ise?arare@ de la nordul #unrii şi 5ncadrat 5n comunitatea ;mperiului

Roman.#e aici 5nainte pn la Aurelian= cnd aparatul de stat roman a %ost retras

6


8/46

la sud de #unre= istoria #aciei ocupat de romani este istoria unei provincii a;mperiului.

Romanii au introdus 5n #acia relaţiile sociale= %ormele proprii deorgani+are politic= militar şi administrativ= cultura şi civili+aţia lor= lima

latin= 5ntreg sistemul de organi+are şi %elul de viaţ roman provincial. #ar 5ntoate acestea intervin vec0ile %orme de organi+are= civili+aţia= moravurile şitradiţiile poporului auto0ton dacic. #eci= se 5ntlneau dou sisteme sociale şieconomice di%erite= dou civili+aţii cu un nivel inegal de de+voltare.

#up ce Traian a 5nvins #acia= aici a 5nceput o coloni+are masiv."ogţiile #aciei atrgeau ca un mira9 mulţimi de colonişti. Eutropius spunea c:?Traian= dup ce a cucerit #acia= a adus aici din tot imperiul roman marimulţimi de oameni= ca s cultive ogoarele şi s popule+e oraşele@.

;mediat dup cucerire= la %el ca 5n alte provincii de %rontier= pe teritoriulnord8dunrean au staţionat numeroase trupe romane: dou legiuni &egiuneaB;; >emina la Apulum= &egiunea V 'acedonica la *otaissa- şi trupe auxiliare.*e lng aceştia= 5n provincie au %ost aduşi %uncţionari ai aparatuluiadministrativ= comercianţi= meşteşugari= oameni de a%aceri= slu9itori ai religiei=sclavi. Aceştia au determinat progresul vieţii economice 5n #acia. Totodat s8aude+voltat şi artele: ar0itectura= sculptura= pictura. Au %ost 5n%iinţate colegii= careerau 5n %apt asociaţii de tipul reslelor sau asociaţii etnice şi religioase= 5n scopulde a9utor reciproc sau de practicare a cultului.

Grganul superior era &egatus Augusti= dar local exista un Concilium*rovinciarum #aciarum trium= un %el de mic parlament. Resedinta lui &egatusAugusti era in %osta capitala a #aciei= in ,armi+egetusa= iar dupa anul 117 d.C.s8a mutat la Apulum. Tot la ,armi+egetusa se a%la si Kpreotul incoronat al celor trei #acii si care slu9ea la altarul imparatului ,acerdos arae Augusti Coronatus#aciarum ;;;K= dat %iind ca imparatul roman isi luase si titlul sacru= divin. *reotiicare o%iciau cultul imparatului aveau la ,armi+egetusa un templu= AedesAugustalium= %oarte impunator

*re+enţa romanilor s8a %cut simţit şi prin moderni+area statului=construcţia unei vaste reţele de drumuri= 5n%iinţarea unor aşe+ri civile= ridicareaunor aşe+ri rurale la nivel de oraş şi c0iar 5ntemeierea unei capitale pe loculcelei vec0i= Sarmizegetusa devenind Ulpia Traiana Augusta DacicaSarmizegetusa. Jumrul oraşelor s8a ridicat la 11= unele lund %iinţ 5nc dintimpul lui Traian.

Apararea provinciei #acia era asigurata prin %orti%icatii de tipul: valuri=castre si castele. Jenumarate descoperiri ar0eologice atesta pre+enta acestui tipde %orti%icatii romane pe teritoriul Romniei de a+i #acia de atunci-. ,8au

intarit si orasele= in 9urul carora s8au construit +iduri de aparare. ;n #acia

7


9/46

romana au existat ca si in restul ;mperiului Roman= ase+ari de trei tipuri:colonii= municipii si sate.

Coloniile erau urmatoarele ase+ari: ,armi+egetusa sau


10/46

celelalte limi romanice KpamntK- a dat in lima romna cuvntul tara= cuvntcare trimite la pamnt= la posesiunea teritoriala= ceea ce este %oarte elocvent

pentru un popor care este poporul romn care a locuit pe aceleasi pamnturi= din preistorie si pna asta+i. #rumurile romane cele mai importante erau numite

imperiale si se rami%icau in drumuri mai mici= colaterale= de mai micaimportanta. 'ulte dintre soselele construite de romani urmau traseul vec0i=dacic= al cailor de acces existente anterior cuceririi romane.


11/46

*omanitatea românilor

Cucerirea lui Traian impuse populaţiei geto8dace o noua direcţie dede+voltare= de la care simio+a geto8daco8roman nu va putea %i aatut nici deevenimentele care preau menite sa condamne la dispariţie romanitatea nord8dunreana: retragerea armatei şi administraţiei ocrotitoare si odat cu ele ainstrumentului de aprare a acestui crmpei al Romniei orientale de prime9dianvlirii popoarelor migratoare.

;n veacurile care s8au succedat dup dispariţia puterii Romei in partea dersrit a imperiului= romnii s8au menţinut si a%irmat acolo unde au re+istat

elementului migrator= inainte de toate slavilor= si acolo unde "i+anţul in ciuda unor e%orturi aproape permanente n8a reuşit sa oţina dect re+ultate e%emere aparţiale=anume in spaţiul nord8dunrean.

,crisoarea 5mpratului i+antin Vasile al ;;8lea 'acedoneanul este printre primele documnte care atest naşterea poporului romn din anul L73 #.H. numelesu care 5ntlnim poporul roman 5n 0risovul imperial este cel de vlahi .

&a 5nceputul altor mrturii ce a%irm rspicat originea roman a poporului şilimii romne se a%la un alt 5mprat i+antin= Constantin al V;;8lea *or%irogenetul pe

la mi9locul veacului al B8lea. ;i numeşte romni pe aceşti coloni de origine romantotodat a%irmnd c ei ar %i urmaşi ai unor locuitori coloni+aţi de ctre 5mparaţiiromani ?ei se numesc romni şi acest nume l8au pstrat pn [email protected]%lm deci caceşti urmaşi ai coloni+rii romane işi +ic romani şi c li se mai +icea români invremea lui Constantin al V;;8leaO 5mparatul deci nu %ace altceva dect sa reproduccele spuse de ei sau despre ei.

*rima a%irmaţie cu privire la s%rşitul procesului de %ormare etnic şilingvistic a poporului romn se a+ea+ pe Strategikonul lui Maurikios caremenţionea+ existenta elementului roman la nord de #unre la 5nceputul veacului al

V;;;8lea şi 5n Acta s. #emetri despre controversata c0estiune romn 5n scrieriistorice= continuitatea romnilor in #acia- dovada persistenţei elementului roman lanord şi sud de #unre la s%rşitul sec. al V;;;8lea şi 5n a doua 9umatate a celuiurmtor.

Aprut 5n sec al BV;;; /lea= coala Ardelean avea drept scop a%irmareadrepturilor politice ale poporului romn din Transilvania. *trunşi de ideileiluministe= repre+entanţi acesteia= ,amuil 'icu= >0eorg0e incai= *etru 'aior şi"udai / #eleanu= priveau instrucţia = prin şcoal sau prin intermediul crţii= ca unmi9loc de luminare şi de progres= modul prin care se a9ungea la conştiinţa de sine= la

descoperirea valorilor umane= deci a drepturilor lor= 5n primul rnd= ca oameni. Gpera

10


12/46

de cultur a repre+entanţilor colii Ardelene pre%igurea+= prin tematica ei= unitatearomneasc şi originea pur roman a poporului romn.

,amuil 'icu este cel care= 5ncercnd s dovedeasc provenienţa latin aromnilor= conc0ide c acest lucru reiese din patru elemente : ?5ntiu din scriitori= a

doua din oiceiuri= a treia din lim= a patra din nume.@

Asemenea lui= şi >0eorg0e incai= 5n opera ?Hronica romnilor şi a maimultor neamuri...@= 5ncearc s dovedeasc sorgintea roman a poporului romn :?#in partea coloniei= carea au remas 5n #ac0ia Vec0e...s8au prsit apoi toţi romniic5ţi s5nt de8a st5nga #unrei= cum cur 5n 'area JeagrO iar din partea colonieicarea s8au trecut #unrea şi s8au aşe+at 5n #ac0ia cea Joao= aşişderea şi din romanii

pre carii i8au adus 'arele Constantin din Trac0ia= 'ac0idonia şi T0essalia= s8au prsit romnii cei ce s5nt de8a dreapta #unrei= carii s8au numit dup aceaia= amu

vla0i= amu cot+o= sau cu+o8vla0i= iar mai pre urm ţinţari= tocma cum s8au numit şiceii ce au remas de8a st5nga #unrei= 5nt5iu romni= apoi aotriţi= dup aceaia comanişi paţinac0ite= mai pre urm munteni= moldoveni= mrgineni= mocani= %rtuţiO ci oricum s8au numit= sau se numesc şi acum= tot de o viţ şi porodiţ s5nt= adec romanide s5nge= precum %irea şi v5rtutea 5i mrturiseaşte ...-@.

#intre istoricii colii Ardelene= *etru 'aior este teoreticianul intransigent alrdcinii pur romane a poporului nostru. El este acela care acord cel mai mult spaţiudiscutrii puritţii neamului nostru şi %ace cea mai lung demonstraţie a acestei

proleme 5n opera cu caracter polemic ?;storia pentru 5nceputul romnilor 5n

#ac0ia@.

11


13/46

Formarea lim$ii române

&ima romn provine din latina popular vorit sau latina vulgar lat.

vulagarisSpopular-.Acest aspect al latinei st şi la a+a celorlalte limi romanice: italiana=

spaniola= portug0e+a= catalana= occitana sau provensala= romansa sauretoromana şi %rance+a. A mai existat una= a +ecea= dalmata= dar 5n secolul alB;B8lea ea a 5ncetat s mai %ie %olosit.

*rocesul de %ormare al limii romne se 5nc0eie 5n secolul al V;;8lea.;nva+iile popoarelor migratoare: goţii= gepi+ii= 0unii= avarii= slavii= etc. au

in%luenţat lima= %r a modi%ica %ondul principal de cuvinte şi structuragramatical de origine latin.

;storia cuvintelor şi a %ormelor se numeşte etimologie= iar metoda cua9utorul creia lucrm se numeşte metoda istorico8comparativ.

4olosind aceast metod s8au stailit reguli %onetice= asemnri şideoseiri 5ntre lima romn şi latin sau 5ntre romn şi celelalte limiromanice. ;at cteva din regulile de evoluţie a limii:

;- un l @ simplu= 5ntre dou vocale= pronunţat aspru= devine r ex: lat. %ilum U %irO

lat. gula U gurO lat. palus U pr.

Totuşi l dulu= nepronunţat aspru= nu devine r ex. lat. callis U caleO

lat. olla U oal

;;- orice m= n= s şi t din %orma de a+ dispar din rostire atunci cnd se gsesc

la s%rşitul unui cuvnt= sau al uneia din %ormele lui gramaticale:ex. lat. %ilum U %ilm U %ira U %ir

;;;- 5ntre dou vocale cade:ex. caallus U caallu U calu U calseum U seu U seutii U ţie

'or%ologia limii romne moşteneşte= 5n un msur= realitatea limii

latine populare. 'a9oritatea prţilor de vorire= %lexiile şi in%lexiile= suntmoştenite din lima latin: sustantivul= cu cele trei declinriO articolulO

12


14/46

ad9ectivul cu gradele de comparaţieO pronumeleO numeralulO verul cu cele patrucon9ugri.

,intaxa limii romne simpli%ic timpurile şi modurile verale= modi%ic

topica= cu predicatul la s%rşitul propo+iţiei= pre%er raportul de coordonare %aţde cel de suordonare= etc. dar are ca a+ aceeaşi latin popular.4ondul principal de cuvinte al limii romne este 5n proporţie de )38)) deorigine latin= moştenit. Acestora li se adaug aproximativ 133 de cuvintei+olate abur brad barz! brusture c!tun galbeaz! guş!- şi 2233 de nume

proprii Arges "riş Dun!re Motru Mureş #lt $rut Someş Timiş Tisa- decuvinte moştenite de la daco8geţi. Toate celelalte popoare ce au trecut pe aici aulsat in%luenţe şi 5n %ondul principal de cuvinte. Ast%el= din slav avem:

aproximativ 23822 din %ondul principal de cuvinte- cleşte boal! mil! cocoşdeal a iubi munc! noroc vorb!O din mag0iar: chip fel gând oraş% din turc:alai cişmea ciulama ciubucO din neogreac: c!r!mid! a pedepsi prosopO iar din %rance+: bancnot! a defini geniu stil etc germana şi latina 8 coalaArdelean-.

*rimul document cunoscut scris 5n romneşte este o scurt scrisoare dinanul 1(21 K,crisoarea lui Jeacşu de la CmpulungK. #up aceast dat= avemmulte scrisori= acte de vn+are şi cumprare= %oi de +estre= 5nsemnri= etc.O iar

dup 1($3= şi crţi tiprite= cele mai multe la "raşov. Ele sunt traducerireligioase din slavon. *rimele au %ost traduse 5n 'aramureş= unde li s8au gasitmanuscrisele. #e aici au a9uns la diaconul Coresi= un vestit tipogra%= care le8atiprit 5n decurs de mai mulţi ani. &a Grştie s8a tiprit 5n 1(7181(72 prima

parte din Vec0iul Testament.

Crţi religioase s8au pulicat mereu dup secolul al BV;8lea. Cu toate cerau şi crţi de legende şi c0iar romane populare traduse= iar dup 1)33 se scriudirect 5n lima romn şi cronici despre istoria romnilor= ele nu se tipreau= secopiau de mn şi circulau 5n mai multe cWpii.

Aspectul cel mai 5ngri9it= din punct de vedere %onetic= lexical= al structuriigramaticale= al limii comuneO cu a9utorul creia se exprim ideile culturii şi aleştiinţei= se numeşte lima literar.

&ima literar se deoseeşte de vorire prin %aptul c nu 5ngduie%olosirea unor %orme sau rostiri locale p! 5n loc de pe= d! 5n loc de de= ghinesau bini 5n loc de bine-= 5ntreuinţarea unor cuvinte cu rspndire regional

13


15/46

oghial 8plapum= batâr 8mceş- sau a unor expresii %amiliare sau de ma0ala a feştelit iacana gagiu mişto-.

*e lnga %orma literar şi %orma popular= regional= lima romn mai

este şi lim a literaturii artistice. În literatura artistic= a+a este lima literar=ca lim a culturii. &iteratura artistic nu se 5nscrie 5n graiurile locale= undeexist literatura popular sau %olcloric= dar care se transmite oral. ,predeoseire de lima literar= lima literaturii artistice poate s 5ntreuinţe+e orice%orme= cuvinte sau expresii= att din lima popular= ct şi din graiuri. *rinurmare= lima literaturii artistice utili+ea+ toate posiilitţile limii cu scopulde a ilustra intenţia scriitorului.

#ialecte ale limii romne sunt: dacoromna vorit la nordul #unrii-=

aromna vorit 5n 'acedonia-= meglenoromna vorit 5n 'eglenia-=istroromna vorit 5n peninsula ;stria= disparut ast+i-.

În cadrul dacoromnei se pot identi%ica unele deoseiri= ceea ce %ace s sevoreasc de sudialecte= %r 5ns a modi%ica unitatea gramatical- a limii:muntean= moldovean= maramureşean= crişan= nţeanO dar se voreşte şi despregraiuri: vrncean= oltean= etc.

În secolul al B;;8lea şi al B;;;8lea a %ost introdus al%aetul slav 5n

cancelaria domneasc= lima romn %iind scris cu caractere c0irilice. Îns 5n17)3 se instituie 5ntreuinţarea al%aetului latin. Cţiva din traductorii acelei

perioade sunt : ,imion te%an ?Joul Testament de la "ldrad@- = Varlaam ?Ca+ania@ - = #oso%tei ?*saltirea@ / 5n versuri- = Antim ;vireanu ?#ida0iile@-.,ecolul BV;;; este marcat= de asemenea= de scrieri originale= >rigore


16/46

gin...ei +ic galina= muierea...mulier Y...Z şi altele multe din lima latin= c den8am socoti pre amnuntul= toate le8am 5nţelege.@

&ui >rigore


17/46

Elogiu adus latinitţii -n creaţia lui Alecsandri

În ciclul M!rg!rit!rele@ a lui Vasile Alecsandri poe+iile latinitţii nusunt att de importante pentru valoarea lor literar ct pentru cea ideologic.

,antinela roman@ este o sinte+ a gene+ei poporului roman 5n registru eroic şivite9esc= gre%at pe re+istenţa 5n %aţa popoarelor migratoare. *arcursul poeticre+umnd luptele cu nvlitorii conţine %ragmente exemplare de poe+ieimitativ= remarcaile prin dinamismul ritmului şi energia enumerrilor verale:

&'in şi hunii vin şi go(ii

'in potop potop cu to(ii

$e cai iu(i ca rândunele

"ai sirepi ce fug ca gândul

De cutremur! p!mântul

)

'ie* "a o stânc!+nalt!

"e din vârf de munte salt!

Tun! se rostogoleşte

"ade rumpe şi zdrobeşte

"odrii vechi din a sa cale

$ân!+n fund ,n fund devale-

Astfel crunt ostaşul meu

Îşi zdrobeşte calul s!u

.l ,i spare şi+i r!zbeşte

Snopuri snopuri ,i coseşte/i+i ,nfrânge şi+i respinge

/i+0 alung! şi+i ,nvinge-1

În Marg!rit!rele = Alecsandri inaugurea+ tendinţa de consacrare literara originilor şi existenţei unice ale neamului precum şi intenţia de a populari+a 5nEuropa latinitatea poporului romn. &egturile sale europene= prietenia cu mari

personalitţi literare ale vremii şi = 5n a%ara acestor %apte extra8literare= %recvenţa

5n opera propriu8+is a trimiterilor la vec0imea ş noleţea originii romnilor

16


18/46

mrturisesc o 5ntreag strategie= des%şurat pe toat durata vieţii= vi+nda%irmarea dreptului de naţiune suveran a Romniei.

>etta din 2ântâna 3landuziei@ de care se 5ndrgosteşte marele Horaţiueste de origine geto8dac= ceea ce dovedeşte c 2ântâna 3landuziei@ este o

descriere meta%oric a sincretismului dintre daci şi romani.

#rama Gvidiu@= prin 5nsşi opţiunea lui Alecsandri pentru acest suiect=era o %orm de a vorii lumii despre romni printr8o asociere ilustr cu iogra%ia

poetului roman exilat la Tomis. Gvidiu moar 5n piesa lui Alecsandri cu vi+iunea pro%etic a unui popor ce se va naşte prin sinte+a daco8roman şi cu a%irmareaoracular a nemuririi latinitţii= a continuitţii acesteia 5n spaţiul carpato8danuiano8pontic: #umne+eiriN JuN >inta latin 5n veci nu moare.@

Alecsandri era preocupat de versi%icarea unor detalii revelatoare istorico8

literare care s populari+e+e legturile de tradiţie dintre romni şi celelalte popoare din aria romanic= cel mai un exemplu in acest sens %iind poemul epic 3anul M!r!cin!@ 5n care de+volt o raritate@ istorico8literar ce se re%er ladescendenţa vala0 a celui mai important poet al *leiadei= *ierre de Ronsard.

Versurile dedicate ;taliei din 'rgritrele $e albumul domnişoarei 0da'egezzi 4uscalla@= 5a $alestra@= 5a Magenta@= $ilotul @= ş.a.-= %r a %inemi9locit propagandistice= au 5n sutext idea re%acerii unei solidaritţi romanice5n Europa. #esigur= 5n acest context ideologic= cea mai important poe+ie rmneCntecul gintei latine@ care i8a adus lui Alecsandri tro%eul feliorilor de la'ontpellier= de care era att de mndru şi care era 5ntiul premiu internaţionalde poe+ie al romnilor.

17


19/46

Caracteristici ale dacilor

Cine sunt daco8geţii I

*entru a a%la cine sunt daco8geţii treuie s mai aşteptm cţiva ani= pnce vestitul Herodot 5şi va scrie 0storisirile sale . El va %i primul care = n+uind sdea o veritail istorie universal pentru vremea lui= va 5nc0ina şi geţilor maimult de cteva cuvinte. Herodot spune c geţii sunt ?cei mai vite9i dintre şi maidrepţi dintre traci@ re+olvnd ast%el pentru noi prolema aparenţei etnice a daco8geţilor. ? *rintele istoriei@ 5i cunoaşte pe geţi ca pe o ramur nordic a mareluineam tracic = ramur distinct = intrucat numele lor generic e di%erit şi

oiceiurile se deoseesc in multe privinţe.#eşi scrie 5n a doua 9umtate a veacului al V8lea 5.e.n= Herodot se re%er la

evenimente de la s%rşitul secolului precedent. Aşadar= geţii erau 5nc dinsecolul al ;V8lea pre+enţi 5n ţinuturile noastreO in%ormaţiile lui Herodot se

potrivesc de minune cu cele ale lui Hecateu 'ilesianul . &a rndul lor=ar0eologii au i+utit s demonstre+e existenţa = 5n veacul al V;8lea = a uneiculturi materiale de tip 0allastattian care se pre[int unitar pe tot cuprinsul ţriinoastre 5şi are rdcinile 5ntr8un trecut 5ndeprtat ce merge pn la 5nceputurile

epocii ron+lui. Conclu+ia pe care specialişti au tras8o a %ost c geţii nu locuiaunumai 5n #orogea = unde8i plasea+ Herodot= ci şi 5n restul Romniei de ast+işi c ei nu se gseau aici numai din veacul al V;8lea= ci de mai multa vreme.

Cercetrile istorico8lingvistice au dovedit c daco8geţii s5nt unul şi acelaşi popor . >eogra%icul antic ,trao= care a trit la cumpna dintre era vec0e şi eranoast = ne spune rspicat c dacii şi geţii voreau aceaşi lim= iar ar0eologia 5iintreşte 5n mod indirect spusele prin dovedirea unitaţi depline a culturii

materiale create de dnşii. Ast%el vom urma exemplul lui ,trao şi vom %olosi%r discernmnt denumirile de daci= geţi= daco8geţi şi geto8daci ca 5nsemnndunul şi acelaşi lucru.

&ima daco8geţiilor

*entru a cunoşte ştiinţi%ic o lim nu e destul s8o poţi vori .

tiinţa limii= c0iar a unei limi ine cunoscute = vii= vorit 5n +ilelenoastre= e o ştiinţ grea. Reconstituirea unei limi este di%icil şi migloas =

18


20/46

acelaşi lucru 5ncercnd s %ac şi cercettorii disprutei limi a dacilor.'aterialul de care dispun e att de puţin şi att de inegal 5nct= ei nici nu8şi

propun mcar ţelul amiţios de a reconstitui = 5n sensul propriu al cuvntului =lima strmoşilor noştri geto8daci.

*rincipala prolema 5n care 5nvţaţii sunt divi+aţi o constituie raporturilelimi vorite de daco8geţi cu lima vorit de tracii de la sud de "alcani . E osingur lim cu dou dialecteI ,au sunt dou limi 5nrudite de aproape = dar di%erite totuşiI *entru prima soluţie 5nclina cercettorul romn ;. ;. Russu=5ntemeindu8se nu numai pe materialul lingvistic propriu +is cu care operea+= cişi pe un pasa9 straonian care a%irm c dacii şi tracii voresc aceeaşi lim.#up prerea lingvistului ulgar >0eorg0iev= recent exprimat şi 5ntr8o

pulicaţie romn de studii clasice= traca şi daco8geta sunt limi di%erite= aceastopinie e susţinut de deoseirile reale 5ntre regiune tracic şi cea daco8getic 5ncea ce priveste structura numelor de localitţi multele din numele tracice deaşe+ri se termin 5n 6para = de exemplu : "endipara= iar multe nume dacice 5n

6dava = de exemplu : ,ucidava- şi de consideraţii %cute de 5nvţatul ulgar asupra sistemului %onetic = dup el di%erit= al celor dou limi.

&ingvşti sunt nevoiţi s opere+e cu un material extrem de redus şiunilateral . &ipsesc aproape cu desvrşire textele= ori cat de scurte şi de

modeste = 5n lima traco8dacic. &a >rdiştea 'uncelului s8a gsit un vas de lutars cu o inscripşie 5n lima dacic stampilat pe pereţii lui = inscripţia const5ns numai din trei cuvinte dintre care dou sunt nume proprii. #in strvec0ealim a tracilor şi a dacilor s8au pstrat doar ne5nsemnate %ragmente . &a lexico8gra%i şi alţi autori antici s8au pstrat ctev a glose traco8dacice = cuvinte i+olatecrora li se d ec0ivalentul grecesc. Ele constituie un material important= deşivaloarea le este mult redusde %aptul c pentru multe dintre ele nu se pot daetimologii sigure= nu se poate şti exact din ce rdcini sau cuvinte mai vec0i

indo8europene deriv.

*artea cea mai ogat a resturilor limi traco8dacice o constituie numele propri de persoane = triuri= divinitpţi= aşe+ri omeneşti = ape şi munţi = pstratela autorii antici = 5n inscripţii greceşti şi latine sau pe monede. ,8a putut stailic numele triului dacic al costobocilor 5nseamn str!luci(ii= c elementulbostes din cuvntul tarabostes 5nseaman str!lucit luminos = c elementul %inaldava are 5nţelesul de aşezaretârgsat .

Cercetrile moderne = 5n special cele ale lui ;. ;. Russu= au demonstrat clima geto8dacilor nu a disprut %r a lsa urme 5n limile vorite a+i. În

19


21/46

romn exist cuvinte care nu pot %i explicate nici prin in%luenţ strin= nici prin moştenirea latin şi care repre[int vestigii ale graiului traco8dacic 7 bacibalaur barz! gard grumaz mistre( mânz prunc strugure strung! urd!vatr! zgard!-

*uţinele elmente de lim tracico8dacic au 5ngduit= totuşi =specialiştilor s8i detrmine caracterul şi s8i preci+e+e locul 5n marea %amilie alimilor indo8europene. Aceste limi se 5mpart 5n dou grupuri numiteconvenţional kentum şi satem. #in grupul \entum %ceu parte limile ca: latina =greaca= celta= germana vec0e etc.= iar din grupul satem = sanscrita= scita= persana=idiomurile alto8slave şi altele. ,8a putut staili c lima traco8dacic %ace partedin grupul de limi satem = %iind 5nrudit cu sanscrita= limile iranice şimai ales

cu illira vorit 5n partea de apus a *eninsulei "alcanice şi 5n ţinuturileCalariei şi Apuliei din ;talia sud8estic .

În%ţişarea poporului geto8dac

Îmrcmintea geto8dacilor= destul de simpl= cu greu poate %i surprins5n toate detaliile şi iposta+ele sale. Columna lui Traian= monumentul de laAdamclisi şi cteva piese de argintrie ,urcea= Herstrau- ne permit s

desprindem doar cteva aspecte din ceea ce se poate numi portul costumul-geto8dacilor. "raţii purtau pantaloni lungi şi largi= strnşi pe gle+n= doutunici= una mai scurt cu manec lung= care= proail= se ga 5n pantaloni= altamai lung= despicat 5n parţile laterale şi 5nc0eiat pe piept= 5ncins pe talie cu ocurea suţire şi cu poalele c+nd pn aproape de genunc0i. *e deasupra purtauo mantie 5nc0is cu o %iul pe umarul drept= care= dupa %ran9urii mari ce omrginesc= putea %i dintr8o testur mitoas. În picioare purtau opinci.

Joilii purtau pe cap o onet moale= asemantoare celei %rigieneOoamenii de rnd umlau descoperiţi= dar se pare c mantiile erau prev+ute cu

glug. 4emeile purtau o tunic lung pn la pmnt= 5ncins pe talie şidega9nd gtul= peste care puneau alta tunic mai scurt= 5nc0is= se pare= la %elca şi cea rteasc. *urtau si ele mantie= care 5ns se drapa lier. *rul ilaveau lung= pieptanat cu crare= 5n onduleuri mari= pe lang ora9i si adunat 5ntr8un coc amplu pe cea%a. Ju purtau nimic pe cap.

Cu anumite oca+ii sau la anumite tipuri de 5mrcminte= cu siguranţ5ns la strile ogate= se purtau tot %elul de podoae rţri spiralate= %iule=colier8lanţ= centura8lanţ= i9uterii din metale noile-. #incolo de aceste aspectegenerale= se poate deduce totusi caracterul sumar si srccios al 5mrcmintei

celor cu stare sociala sc+ut= di%icultatea producerii si asigurrii 5mrcmintei pentru toata %amilia in mod continuu. 'ulte din elementele de 5mrcminte

20


22/46

textile erau 5nlocuite sau suplimentate= pentru timpul rece= cu tot %elul de lnurisi piei= mai mult sau mai puţin prelucrate.

În%ţişarea %i+ic şi moral a dacilor ne este pre+entat şi de Vasile*rvan 5n ?Xara de Apus@ :

8 Acolo sus pe piatr! cresc brazii drep(i şi apoi şi oameni,ina(ti şiusc!(ivi - Aerul tare e bun deopotriv! pentru florile rare şi femeile zvelte-

3uruienilor de mlaştin! şi oamenilor greoi nu le prieşte ,n munte- "a ,n pustiul uscat al Arabiei miasmele şi gr!simile sunt arse si oamenii sunt usca(i ca şi

sfin(ii de pe icoanele vechi iar ierburile sunt pline de arome ca cimbrul-

În mun(ii patriei mele creşte un neam de oameni deosebit de toate

celelalte care umplu şeşurile din pre9ur7 maghiari ,nspre apus slavii de toaten(tiile de celelalte trei p!(ti- /i trupul şi sufletul lui e altfel- "!ci cum,ii estetrupul de vân9os şi usor aşa ,i e şi mintea iute la ,nteles lucruri grele şi gata lahot!râri viteze- St!pân s+a desprins s! nu aib!- "!ci fiecare e imp!rat ,nv!lceau lui dintre dou! dealuri- /i chiar de+o fi piatra plesuv! locul unde s+atrezit pe lume el nu+l d! pe cel mai m!nos ogar de la şeş- Acolo ,n câmpia

f!r! margini el nu se coboar! decât iarna când viscolul cur!(! aerul şi+l faceaspru ca ,n munte- Se coboar! cu oile ori s! coboar! cu oştile ca s! fac!nutre( viitelor şi prad! pentru cei de acas!-

Aşa au f!cut sute de ani dacii- Apoi i+au supus romanii şi i+au silit s!locuiasc! şi câmpiile - Dar nu au r!bdat mult- S+au ,ntors iar sus şi+au f!cut (!rile lor de sine st!t!toare şi de acolo de sus au st!pânit şi câmpiile-::

Religia geto8dacilor

Religia geto8dacilor= ca a tuturor popoarelor din antic0itate= constituieunul dintre suiectele cele mai pasionante= att prin %ascinaţia suiectului 5n

sine= ct mai ales prin aura creat 5n 9urul lui de ctre o literatur de tot %elul.#eşi istoriogra%ia noastr= dar nu numai- a reuşit ac0i+iţii notaile= ea estetotuşi destul de departe de a avea şi a ne o%eri o imagine a religiei geto8dacicect mai complet şi general acceptat.Ca orice neam indo8european= şi geto8dacii aveau o religie politeist. Meul cel mai %recvent menţionat la autorii vec0ieste Malmoxis= +eul carpatic al nemuririi@.


23/46

Apoi= cştigndu8şi liertatea= ar %i dondit avuţie mult şi= dondindavere= s8a 5ntors ogat printre ai lui. Cum tracii duceau o viaţ de srcie cruntşi erau lipsiţi de 5nvţtur= Malmoxis acesta care cunoscuse %elul de viaţ ionianşi moravuri mai alese dect cele din Tracia= ca unul ce trise printre eleni= şi mai

ales alturi de omul cel mai 5nţelept al Elladei= lng *[t0agoras= a pus s i secldeasc o sal de primire= unde8i g+duia şi8i ospta pe cetaţenii de %runteO 5ntimpul ospeţelor= 5i 5nvţa c nici el= nici oaspeţii lui= şi nici urmaşii lor 5n veacnu vor muri= ci se vor muta numai 5ntr8un loc unde= trind de8a pururea= vor avea parte de toate untţile. În timpul ct 5şi ospta oaspeţii şi le cuvntaast%el= pusese s i se %ac o locuinţ su pmnt. Cnd locuinţa 5i %u gata= se %cunev+ut din mi9locul tracilor= coornd 5n adncul 5ncperilor suterane= undesttu ascuns vreme de trei ani. Tracii %ur cuprinşi de prere de ru dup el şi8l

9elir ca pe un mort. În al patrulea an se ivi 5ns iarşi 5n %aţa tracilor= şi aşa 5i%cu Mamolxis s cread 5n toate spusele lui.@

#escoperirile ar0eologice şi studiile recente au adus textului luiHerodot completri şi recti%icri. C Mamolxis ar %i %ost la origine 5ntemeietorulunui cult iniţiatic şi mistic= un persona9 istoric real= un taumaturg şi unre%ormator care= ulterior a %ost divini+at= este o ipote+ acceptail. #iodor din,icilia 5l situea+ alturi de ceilalţi doi mari 5ntemeietori de religii ai omenirii=

Marat0ustra şi 'oise. C ar %i %ost sclav al lui *itagora este 5ns o legend naiv=respins c0iar de Herodot= care era convins c acest Mamolxis a trit cu maimult vreme 5naintea lui *[t0agoras.@

*rivit su raportul practicilor de cult= religia daco8geţilor era o religieiniţiatic şi mistic. *entru aceast religie= caracteristic era actul iniţiatic alretragerii temporare 5n ceea ce semni%ic cealalt lume@= şi anume= 5ntr8olocuinţ suteran sau 5ntr8o grot. #e asemenea= semni%icative pentru concepţiareligioas şi practicile cultice daco8getice= şi din nou con%irmate de Herodot=

erau şi anc0etele rituale ale asociaţiilor religioase secrete pe care le %ormauiniţiaţii. Aceste practici de cult sunt atestate 5n lumea tracilor din sudul şi nordul#unrii.

22


24/46

Continuitatea dacilor dup cucerirea roman

Adepţii te+ei despre nimicirea dacilor 5n teritoriile cucerite şi stpnite deromani la nord de #unre 5şi spri9ineau cu mult nde9de susţinerile lor şi pe

dou texte antice pstrate la doi autori tr+ii.


25/46

descendenţii romanilor rmaşi 5n #acia= a%irmnd ast%el continuitatea daco8roman la nordul #unrii : ?;ar noi 5nt8alt c0ip de ai noştri şi de toţi cţi suntrumni= ţinem şi credem= adeverindu8ne den mai aleşii şi mai adeveriţii trniistorici şi de alţii mai 5ncoace= c vala0ii= cum le +ic ei= iar noi= rumnii= s5ntem

adevraţi romani 5n credinţ şi 5n rţie= den carii


26/46

Sinte!a spiritual cre/tinismul la daco0romani

Înc din primele ei etape= sinte+a romneasc cuprinde un aspectspiritual semni%icativ: trecerea de la credinţa 5n vec0ile divinitţi la o nou

religie= creştinsmul. #in pcate= pentru 5nceputul acestei treceri= i+voareleistorice sunt mai puţin concludente.

Ast%el= att 5n #acia= ct şi 5n 'oesia= ca de alt%el 5n ma9oritatea provinciilor romane= oiectele paleocreştine din secolele ;;8;;; d.Hr. sunt rare.Înc numeroase sunt monumentele pgne. Explicaţia este simpl: pentru aevita persecuţiile puse la cale de autoritţile imperiale= creştinii din perioadarespectiv 5şi mani%est credinţa cu precauţie.

Vreme 5ndelungat= ei apelea+ la simoluri din mitologia greco8roman.Între acestea= del%inul= care ?transport morţii 5n insulele %ericite@ şi?pre5nc0ipuie pe ;isus Hristos@= Cel ce ?duce spre limanul mntuirii coraia ,a@"iserica Creştin-O tridentul= care strpunge del%inul şi= asemenea crucii maitr+iu= este ?instrumentul mntuirii credinicoşilor@O viţa de vie= care prinincrucişarea vre9urilor indic o cruce %loralO punul= care pentru primii creştinidevine simolul 5nvierii trupurilor. Asemenea simoluri= datate 5n veacul al ;;;8lea al erei creştine= apar pe un coronament de altar %unerar de la *otaissa şi pe

alte monumente asemntoare semnalate la Apulum şi 'icia. #escoperite 5n prea9ma castrelor= aceste vesti9ii ilustrea+ contriuţia soldaţilor la rspndireacreştinismului 5n #acia roman. Ct priveşte rolul coloniştilor şi al negustorilor din oraşele pontice 5n pro+elitismul creştin= acesta este con%irmat de alte oiectespeci%ice= opaiţe= mai ales existente la Tomis.

G perioad %avorail propagrii monoteismului creştin 5n provinciileromane din spaţiul carpato8danuian coincide cu domnia 5mpratului ,everusAlexander 22282!(-= un spirit sincretist şi tolerant.


27/46


28/46

"estigii ar1itecturale dacice /i romanice pe teritoriul

*omâniei

Băniţa

"niţa= com. 5n 9ud. Hunedoara= unde= la K*iatra CetţiiK de la limita de Va a+inului vii iului cca. 1333 m alt.-= la $ \m E de sat= a %ost descoperit ocetate dacic %orti%icat sec. 1 a. C0r. 8 sec. 1 p. C0r.-. ,pturile e%ectuate aici5n anii 1L)381L)1 au scos la iveal +idul de aprare al cetţii construit din

locuri de piatr %asonat 5n te0nica dacic inecunoscut şi trei teraseamena9ate special şi 5ntrite cu +iduri de piatr. În interiorul cetţii au %ostdescoperite urmele unui sanctuar dacic cu romuri de piatr de genul celorcunoscuţi la ,armi+egetusa= temelii sau conturul unor construcţii de lemn= unturn de veg0e construit din c0irpici şi lemn= o plat%orm de lupt etc

27

http://www.enciclopedia-dacica.ro/armata_daca/fortificatiile.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/sarmis.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/armata_daca/fortificatiile.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/sarmis.htm


29/46

*rintre particularitţile cetţii de la "niţa se numr lţimea mai mic a+idurilor de aprare care nu depşeşte 2 m= precum şi %elul ingenios de a 5minate0nica de construcţie cu particularitţile relie%ului stncos. Cetatea este5ncon9urat de +iduri de piatr doar pe laturile de J şi ,= cele de E şi V %iind

aprate de pantele arupte ale terenului.

*rintre descoperirile %cute la "niţa senumr: ceramica dacic de di%erite tipuri= uneltede %ier= %iule de metal= vr%uri de sgeţi= rţar deargint= greutţi pentru r+oiul de ţesut= prsnele delut= pietre de rşniţ= tipare de lut pentru turnat

oiecte de metal= creu+et etc

Cetatea

dacic

Coste/ti 0

Cetţuie

28


30/46

Costeşti= sat 5n com. Grştioara de ,us 9ud. Hunedoara-= unde= pe dealulnumit KCetţuiaK= la alt. de ()1 m= se a%l una dintre cele mai 5nsemnatecetţi dacice din ultimele dou sec. dinainte de cucerirea roman.4orti%icaţia acesteia const dintr8un val de pmnt cu palisad= lat la a+ de

cca. ) 8 7 m şi cu o 5nlţime de 2 8 2=(3 m= care prote9a partea superioar adealului= platoul şi terasele.

;n partea de ,8V= %orti%icaţia era dulat de un +id masiv= prev+ut cuturnuri= lucrat din locuri de piatr %asonat pe %eţele exterioareparamente-= legate 5ntre ele prin intermediul unor rne de lemn= interiorul%iind umplut cu pietre şi pmnt emplecton-= tip de +id de aprare dacicnumit murus #acicus. &ţimea lui era de ! m. Acestor 5ntrituri li se mai

adaug şi o dul palisad care 5ncon9ura platoul şi dou turnuri de pa+situate pe coasta de J= un al !8lea turn cu aceleaşi %uncţii %iind gsit pelatura de E.

*e platou se a%l urmele a dou turnuri8locuinţ= construite= la a+= cu temeliide piatr şi 5n partea superioar din crmi+i c0irpici-. G scar monumental=din piatr %asonat= lat de ! m= ducea la unul dintre aceste turnuri. *e laturi era

29

http://www.enciclopedia-dacica.ro/armata_daca/fortificatiile.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/armata_daca/fortificatiile.htm


31/46

prev+ut cu 9g0eauri pentru scurgerea apei= iar 5n %aţ cu o poart de lemn.

*e laturile de E şi de V ale cetţii s8au gsit dou cisterne de ap= la care se

adaug şi cteva gropi spate 5n stnc pentru strngerea apei de ploaie. *eterasele din 9urul platoului au %ost ridicate sanctuarele cetţii= ale cror resturiconstau din şiruri aliniamente- de discuri de piatr de calcar= similare celor dela >rdiştea 'uncelului 8 ,armi+egetusa Regia.

Cetatea de la Costeşti a %ort reşedinţa unora dintre regii geto8daci. ,ituat laintrarea 5n valea apei >rdiştea= centrul de la Costeşti a constituit principalulavantpost al capitalei dacice de la >rdiştea 'uncelului. #istrus 5n timpul

primului r+oi daco8roman= 5n 132 p. C0r.= cetatea este granic re%cut şi apoide%initiv distrus şi aandonat 5n anul 13) p. C0r.= odat cu cucerirea #aciei dectre romani. Ruinele ei au servit drept carier de piatr pentru construireacastrelor. #ealul KCetţuiaK= cu cetatea de pe culmea sa %ormea+ un punct de

pa+ deoseit= cu vedere la mare distanţ= plasat la intrarea 5n masivul stncos al'unţilor ureanu= acolo unde Apa >rdiştei se 5ngustea+ deodat.

Cetatea de la Costeşti a%ost reşedinţa unora dintreregii geto8daci. ,ituat laintrarea 5n valea apei>rdiştea= centrul de laCosteşti a constituit

principalul avantpost alcapitalei dacice de la

>rdiştea 'uncelului.

#istrus 5n timpul primului r+oi daco8roman= 5n 132 p. C0r.= cetatea estegranic re%cut şi apoi de%initiv distrus şi aandonat 5n anul 13) p. C0r.=odat cu cucerirea #aciei de ctre romani. Ruinele ei au servit drept carier de

piatr pentru construirea castrelor. #ealul KCetţuiaK= cu cetatea de pe culmea sa

%ormea+ un punct de pa+ deoseit= cu vedere la mare distanţ= plasat laintrarea 5n masivul stncos al 'unţilor ureanu= acolo unde Apa >rdiştei se

30

http://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/sarmis.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/sarmis.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/sarmis.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/sarmis.htm


32/46

Cetatea

,armi+egetusei a %ost construita in singurul loc de pe #ealul >radistii cucon%iduratie potrivita conceptiei de %orti%icare a dacilor= in 9urul cotei1333= perimetru dominant atat %ata de cartierul de vest al ase+arii civilede la ,armi+egetusa cat si in raport cu incinta sacra a capitalei.Midurilecetatii incon9urau var%ul dealului= urmand con%iguratia terenului siconstruite in stilul clasic 8 Kmurus dacicusK. *e latura de vest= aproape decota maxima au %ost construite ca+emate= dupa tipicul celor de la Costesi8Cetatuie si "lidaru. Ju se stie daca cetatea avea astioane= intrucatinterventia ulterioara a romanilor este posiil sa %i dus la des%iintarea lor.;n interiorul cetatii s8au descoperit doar araci de lemn destinateaparatorilor. ;n con%ormitate cu pacea inc0eiata dupa primul ra+oi daco8roman= o parte din +iduri au %ost demantelate. ;n prea9ma celui de8aldoilea con%lict este au %ost reinaltate. Cetatea a su%erit distrugeriimportante in timpul asediului %inal iar reconstructia romana= sesi+ailaaproape peste tot= nu a respectat nici traseul +idului dacic= nici te0nica sade constructie. Joul traseu dula supra%ata aparata de +iduri.

31

http://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/piatra.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/burebista.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/decebal.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/costesti.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/blidaru.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/piatra.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/alba_iulia/fortificatiile_dace.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/banita.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/tilisca.htm


33/46

Adamclisi

Adamclisi este o comun in 9udeţul Constanţa.

Este un complex din mai multe monumente romane:monument triun%al=mausoleu şi altar %unerar= dintre care primul este cel mai impunator prindimensiuni şi tip de construcţie.

'onumentul trium%al trop0aeum traiani a %ost ridicat de Traian in 13L d.Hr. pentru a comemora victoria greu oţinuta de romani in 132 d.Hr 5n luptele de

aici 5npotriva coaliţiei arare organi+ate de daci. *n de curnd ce mai puteavedea ruina de %orm cilindric la care mie+ul este de +idrie din piatr cumortar. Amplasat pe un platou la una din cele mai 5nalte cote din regiune=monumentul domin ast%el din nou +ona ca 5n antic0itate= %iind vi+iil de la maridisanţe. Înlţimea original era= potrivit unei restituţii mai noi %acute proiectuluiroman= de !=2) m= a+a cu diametrul de $2=(7 m. Era compus din patru prţimari de 5nlţimi apropiate:crepidoma cu tamurul cilindric= acoperişul cu sol+idin piatr doua prisme 0exagonale suprapuse şi tro%eul propriu8+is. Tro%eul

propriu8+is este amplasat pe o prisp la a+a careia sunt trei statui colosale= una5n%aţişnd un pri+onier dac 5n picioare= iar de o parte şi de alta dou repre+entri%eminine şe+nd. &a cca 2(3 de metri de monument se a%l ruina altarului%unerar militar= de %orm ptrat 5n plan= cu latura de aproape 1) metri. #istrus5nc din antic0itatea tr+ie= se mai pstrea+ din el doar a+a cu cteva trepte.Construit tot 5n timpul lui Traian= dup 132 d. Hr= altarul purta inscripţii cunumele soldaţilor romani ca+uţi 5n luptele din acel an. ,itua la distanţ egala cuaceea dintre monumentul trium%al şi altar şi la cca )3 metri de primul= se a% la

tumulul sau mausoleul %unerar de %orm circular= cu diametrul de $) m şi

32

http://www.enciclopedia-dacica.ro/civilizatia_daca/arhitectura/arhitectura_01.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/fetele.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/fetele.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/fetele.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/civilizatia_daca/arhitectura/arhitectura_01.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/dave/fetele.htm


34/46

5nlţime proail de = 13 metri= a carei stuctur const dintr8o serie deconstrucţii şi amena9ri circulare concentrice din piatr= lemn şi pmnt.

Cercetrile au artat c toate tri monumentele sunt contemporane= avnd la

origine un proiect comun pentru tot grupul comemorativ= executat şi pus 5noper dup anul 132 d. Hr= 5n timpul lui Traian.

;maginea aşe+rii romane timpurii se conturea+ att graţie inscripţiilor şiunor alte monumente %olosite ca material de construcţie 5n +idurile oraşuluitr+iu= ct şi altor descoper iri ar0eologice care= toate 5m preun= certi%icexistenţa a trei %a+e mai importante pe acelaşi loc. Cele trei %a+e ţin= pe rnd= deaşe+area de pn la Traian= %orti%icarea ei la 5nceputul sec. al ;; lea d.Hr. şievoluţia acesteia= 5ntrerupt de o distrugere destul de violent datat 5n

momentul atacurilor costoocilor din 13 d.Hr.= şi re%acerea şi de+voltareaaşe+rii 5n epoca ,everilor= 5ntrerupt şi ea la rndu8i de o alt distrugereimportant datorat atacurilor carpogotice datate de9a de V *rvan pe a+epigra%ic la 2!7 d.Hr. şi dup aceea. Gricum inscripţiile ulterioare deceniuluicare a urmat indic decderea oraşului= c0iar dac el 5şi menţinea organi+areamunicipal. "ogţia materialelor descoperite= de la ceramica la urme deconstrucţii monumentale= datnd din a treia %a+ notat mai sus marc0ea+ unsalt calitativ in viaţa aşe+rii= a crei implicare in economia romn= avnd 5n

continuare relaţii %oarte importante cu lumea greco8oriental= este cea mairemarcail din epoca *rincipatului. Cisterna roman creia 5n epoca tr+ie i s8asuprapus asilica C= era singurul edi%iciu timpuriu identi%icat 5n interiorulincintei tr+ii. ,e adaug prin cercetri mai noi= o serie de alte elemente:%racmente din sistemul de %orti%icare= 5ntre care mai important este turnulinterior rectangular= %ragmente de +idrie aparţinnd unor construcţii din sec.;;şi ;;; iar 5n aceeaşi porţiune de cartier te+aur de 1($7 de denari= 5ngropat dup23$ d. Hr. În +ona central au %ost identi%icate elemente ale %ostului %or= iar 5n J8

V cetţii urme ale unr edi%icii din epoca principatului. Alte descoperiri ca piesele de ar0itectur şi sculptur= ceramic= oiecte diverse din metal= sticl= osetc.precum si monedele completea+ imaginea calitţii vieţii oraşului 5n special5n epoca Antoninilor şi ,everinilor.

Aşa cum arat inscripţiile descoperite= populaţia se compunea 5n principaldin localnici geţi şi veterani romani 5mproprietriţi aici. În aşe+are şi teritoriucooexistau şi alte neamuri= 5ntre care un rol mai important prin preocuprileagrar8comerciale pare sa8l %i avut o comunitate greac. Înc 5n 1(811) d.Hr.=locuitorii ridicau o statuie lui Traian= lund numele Traianenses Tropaeenses.

33

http://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/burebista.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/burebista.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/decebal.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/burebista.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/decebal.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/burebista.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/decebal.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/burebista.htmhttp://www.enciclopedia-dacica.ro/regii/decebal.htm


35/46

Alte inscripţii= destul de numeroase= con%irm nu doar convieţuirea daco8roman dar şi romani+area auto0tonilor= masiv 5nc 5n cursul secolului ;; d.Hr.datele existente o%er şi unele indicii despre msura şi direcţia integrriitropeenilor 5n viaţa spiritual roman:Ceres= &ier *ater= Rosalia= Meus

Gmrimos indic nu numai o predominanţ a agricultorilor= dar şi pre+enţa p0anteonului greco8roman 5n viaţa acestora= de unde nu lipsesc nici ;upiter #olic0enus= Apollon= Hera etc.

Graşul din nou monumental şi 5n%loritor= va avea 5ns de su%erit din pricinaatacurilor goţilor şi a intrrii lor 5n ;mperiu apoi ale 0uniilor precum şi din cau+adecderii generale a vieţii urane din provinciile #unrene. Re+ultat direct alevenimentelor din provincie= 5ntre care un rol important revine admiterii goţilor

5n ;mperiu ca %ederaţi= declinul oraşului devine evident. Ast%el 5n decursul celeide8a doua %a+e= cuprinse 5ntre aproximativ ultimele doua decenii ale secoluluiV = 5n interior= asilica %orensis şi alte edi%icii= inclusiv cisterna 5ncep s cad 5nruin. În sc0im= are loc o de+voltare extensiv a oraşului= %apt pn acumne5ntlnit aici exceptnd unele construcţii edilitare.

Ca urmare a rspndirii şi acceptarii o%iciale a creştinismului= 5ncep s seconstruiasc asilici paleocreştine. Ruinele celor vi+iile ast+i aparţin %a+elor mai tr+ii= cu caracter monumental. 'ai vec0e adic din secolele ;V8V este

asilica de cimitir a%lat 5n a%ara cetţii la cca !33 metri J8JE.

Graşul era centru comercial8agrar= de meşteşugari şi totodat de iradiere anoii religii. Înc din timpul domniei lui ;ustinian oraşul a avut de su%erit de peurma atacurilor migratorilor = mai violent 5n ((L şi apoi 5n repetate rnduri pnla decderea şi prsirea lui treptat.

*elie%ul Columnei lui Traian

Valoarea de document istoric a Columnei a %ost şi mai este oiect decontrovers 5ntre 5nvţaţii moderni care vroiau s reconstituie din ce 5n ce maiverosimil des%şurarea detaliat a celor dou ra+oaie de cucerire a #aciei.


36/46

texte antice sau 5n ţinuturile unde au avut loc operaţiunile militare.

;storicul Viene+ C. *atsc0 consider c sculpturile redau 5n general mersul

real al r+oaielor daco8romane= cu une indicaţii generale de ordin geogra%ic şimilitar. În linii mari Columna red %apte care s8au petrecut 5n realitate şi poate %iutili+at ca i+vor istoric.

Cu toate ca relie%urile sunt sla conservate= se poate totuşi distinge destul de ine cea mai mare parte a %iguraţiei. Ast%el 5n partea din stnga se vede un grupde soldaţi romani mergnd spre dreapta= lsnd 5n urma lor o cetate dacicincendiat. În %aţa lor se a%l %emei= copii şi raţi daci= 5nsoţindu8şi turmelecare pasc liniştit.


37/46

lor cotropit se romani şi nici talouri de exterminare a populaţiei civile care s8a predat 5nvingtorului. #impotriv= 5n aceast minunat cronic ilustrat ar+oaielor daco8romane este pre+entat masa populaţiei dacice %cnd denenumrate ori act de supunere 5n %aţa 5mpratului= a armatei romane victorioaseşi oţinnd de la 5nvingtori iertarea= pacea= dreptul la existenţ.

Conclu!ii

,copul acestui studiu de ca+ este determinarea originii poporului romn.

Cu argumente convingtoare= am 5ncercat s dovedim c poporul nostru nu este pe deplin latin sau dacic= ci este o sinte+ 5ntre cele dou= reali+at printr8un

proces istoric de mari proporţii şi cu uriaşe consecinţe= o mutaţie social8politic

şi organi+atoric structural= 5n care se remarc totodat şi particularitţile sale=

legate de locul= timpul şi a+a etnic pe carea ea s8a altoit.

Romanii au introdus 5n #acia relaţiile sociale= %ormele proprii de

organi+are politic= militar şi administrativ= cultura şi civili+aţia lor= lima

36


38/46

latin= 5ntreg sistemul de organi+are şi %elul de viaţ roman provincial. #ar 5n

toate acestea intervin vec0ile %orme de organi+are= civili+aţia= moravurile şi

tradiţiile poporului auto0ton dacic. #eci= se 5ntlneau dou sisteme sociale şi

economice di%erite= dou civili+aţii cu un nivel inegal de de+voltare.

#atorit acestei discrepanţe= poporul latin= ca popor civili+at= asimilea+

ştinaşii daco8geţi= 5n msura 5n care aceştia adopt lima latin= 5şi 5nsuşesc

%elul de viaţ roman provincial= preiau oiceiurile şi civili+aţia roman=

sc0imndu8şi ast%el mentalitatea şi 5nsşi %iinţa lor etnic= %ormnd un nou

popor / românii .

#i$liogra%ie

Armuster=Adol% Romanitatea romnilor= ;storia unei idei= EdituraAcademiei Rep. ,ocialiste Romane= "ucureşti= 1L2=

pag. 11827

"rtianu= >.;. G enigm şi un miracol istoric: *oporul romn= Ed.tiinţi%ic şi Enciclopedic= "ucureşti= 1L7(

Comşa='aria ,ur la romanisation des territoires nord8danuiens aux;;;8e8V;8e siecles= 5n ,tudii noi de istorie= ;;;= p. 2!8$3

#aicoviciu= C. Romani+area= Editura p 2)!

;dem ;storia Romaniei= vol ;= p L

#aicoviciu= Hadrian #acii= Editura pentru &iteratur= "ucureşti= 1L)3

37


39/46

;dem Columna lui Traian= Editura 'aridian= "ucureşti=1L))= pag. 1$823

Eutropius V;;;= 28)

'icu= ,amuil ,curt cunoştinţ a istorii rom5nilor , editat de CornelCmpeanu= "ucureşti= 1L)!

*rvan=Vasile #acia= ?Civili+aţiile strvec0i din regiunile carpato8danuiene@ = Ed. tiinţi%ic= "ucureşti = 1L(

*rotase=#. Auto0tonii 5n #acia= vol ;= #acia Roman= Ed.tiinţi%ic şi Enciclopedic= "ucureşti= 1L73= pg 1!8!1

Russu= ;.;. Auxilia *rovinciae #aciae= 5n ,tudii şi cercetri de

istorie vec0e= "ucureşti= 1L)7,toicescu= Jicolae Continuitatea romnilor= istoricul prolemei= dove+ile

continuitţii= Ed. tiinţi%ic şi Enciclopedic="ucureşti= 1L73

Mu=Alexandru Culegere de ?,crieri@ ale lui Vasile *rvan ?,crieri@=Editura Al. Mu= "ucuresti= 1L71-

Enciclopedia ar0eologiei si a istoriei vec0i a Romaniei= vol ;= Editura

Enciclopedica= "ucuresti= 1LL$= pag. 2$82L;storia Romanilor= 'anual pentru clasa a B;;8a= Ed. Humanitas

Educational= "ucuresti= 2332

38


40/46

Anexa 1: Împratul roman Traian

39


41/46

Anexa 2: Împratul dac #eceal

40


42/46

Anexa !: Trop0aeum Traiani

41


43/46

Anexa $: Columna lui Traian

42


44/46

Anexa (: Ruinele ,armi+egetusei

43


45/46

44


46/46

Studiu de caz latinitae si dacism

Documents

Transcript of Studiu de caz latinitae si dacism