Studiu de caz:Latinitate si dacism

Premisa

Descrierea si analiza cazuluiConcluzie

Aplicatii.Evaluare

Bibliografie

PremisaDefinirea termenilor

Dacismul este un curent în istoriografie, afirmat la jumatatea secolului al XIX-lea, prin absolutizarea (mitizarea) contributiei dacilor la formarea poporului român. Acesta îsi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales în perioada interbelica, de multe ori fiind asimilat cu orientarea traditionalista. Latinitate este un termen care denumeste actiunea de impunere a limbii latine si a civilizatiei latine în urma cuceririi Daciei de catre romani.. Ideea de latinitate începe sa fie afirmata la noi de generatia cronicarilor – secolele XVI – XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir.

Motivatiile aparitiei si persistentei celor doua curente de idei sunt dintre cele mai diverse (politice, psihologice, culturale, economice). Tocmai de aceea ele au, in vreme, un caracter relativ unitar, cu interferente, cu reveniri si deplasari de accent pe una sau pe alta dintre pozitii. Mai ales in perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute de pe pozitii adesea opuse, aflandu-se in confruntare directa; sunt folosite, direct sau indirect, ca suport argurnentativ pentru diferite antinomii: traditie - modenitate, spirit national – cosmopolitism, Orient-Occident,

Cercetarile ultimilor decenii aduc in prim-plan noi perspective. Mircea Martin, de exemplu, in G. Calinescu si “complexele” literaturii romane se refera la existenta periferica, inceputul continuu, ruralitate, imitatie pe care le discuta din perspectiva complexelor nationale fata de culturile europene. Mircea Muthu in Balcanismul literar romanesc se refera la balcanism, balcanitate, bizantinism, orientalism. Alexandru Dutu, in Cultura romana si civilizatia europeana moderna extinde cercetarea dincolo de domeniul strict literar, analizand raporturile dintre fenomenul national si cel occidental.

Context istoric-Dovezi ale latinitatiiEtaplele

formarii limbii romaneSubstart

vs. AdstratSustinatori ai latinitatiiSustinatori

ai dacismului

Dovezi ale latinitatiiDovezi ale latinitatii se regasesc atat sub forma

influentelor romanice asupra limbii romane, cat ca si influente in ceea ce priveste cultura.

Romanizarea lingvistica , fundamentala si decisiva pentru aparitia limbii romane , a constat in invatarea limbii latine de catre populatia autohtona; generalizarea latinei a determinat fenomenul contrar, de regres si de eliminare treptata a limbii materne, traco-daca.

Aceasta substitutie de limbi s-a produs in cadrul unui proces incet, indelungat, pasnic si mai ales necesar; numai latina putea garanta populatiilor cucerite posibilitatea de comunicare cu reprezentantii imperiului- soldati, functionari publici, colonisti si comercianti. In astfel de conditii limba latina era elementul de unitate si de coeziune, situat deasupra diversitatii sociale, politice , etnice si lingvistice.

1.RomanizareaDupa cucerirea Daciei, dacii au continuat sa traiasca in spatiul carpato-

danubiano-pontic, alaturi de colonistii romani adusi pe acest teritoriu. Datorita acestui fapt, numele de ape Alutus = Olt; Samus = Somes; Maris = Mures s-au transmis romanilor prin intermediul dacilor.Semnificativ este si faptul ca imparatul Traian, dupa cucerire a numit capitala noii provincii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, asemanator cu denumirea capitalei vechiului stat dac.O alta dovada a continuitatii dacice sub stapanire romana este si rascoala dacilor din 117.

Graitoare este apoi descoperirea, in circa 100 de puncte de pe teritoriul Daciei romane, a urmelor de cultura materiala dacica datand din sec II-III. Astfel, continuitatea dacica a fost demonstrata pe baza unor numeroase documente arheologice, epigrafice, numismatice, si lingvistice.

In urma cuceririi Daciei, procesul de romanizare a autohtonilor se intensifica. Prin romanizare se intelege insusirea de catre daci a obiceiurilor, credintelor, culturii romane si limbii latine. Principalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii), administratia romana si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului, cultura romana si in mod deosebit, limba latina, limba oficiala in imperiu. Pocesul de roma nizare a fost un proces ireversibil; prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana, care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.

2.EtnogenezaIn urma atacurilor popoarelor migratoare si a dacilor liberi, imparatul

Aurelian se vede nevoit sa retraga in anul 275 trupele la sud de Dunare. In teritoriile autohtonilor daco-romani patrund, in jurul sec al IV-lea,

primele populatii migratoare. Aeste valuri sunt insa trecatoare pe teritoriul Daciei si influenta lor asupra populatiei autohtone a fost redusa. Prezenta gotilor, impartiti in cele doua ramuri — ostrogotii si vizigotii— a fost atestata in sec III-IV in Moldova si Muntenia, iar din sec IV in Transilvania. Venirea hunilor condusi de Attila i-a alungat peste Dunare unde au intrat in conflict cu autoritatile romane. Dupa moartea lui Attila, statul se destrama, dominatia asupra Daciei fiind preluata de gepizi. Avarii, originari din Mongolia preiau dominatia in Europa Centrala pana la sfarsitul sec VII.

Slavii patrund in populatia romanizata pe la mijlocul sec VI. Majoritatea lor s-au stabilit la sud de Dunare, rupandu-se, astfel, legaturile dintre populatiile romanizate de pe cele doua maluri ale fluviului.

Desi atacati in permanenta de populatiile migratoare, daco-romanii au rezistat pe aceleasi locuri stramosesti, pastrandu-si fiinta etnica, limba latina si elementele esentiale ale culturii sale.

Substrat vs. adstrat

Substratul = Elemente patrunse într-o limba din limba populatiei autohtone care a adoptat-o, parasindu-si limba proprie in urma unei cuceriri, a unei migratiuni sau a unei colonizari. (Din fr. subs trat, lat. substratum .)

Substratul este reprezentat de circa 100 de cuvinte pastrate din geto-daca (abur, barza, brad, a se bucura, buza, caciula, copac, mos, vatra, viezure etc.), dar si de anumite cuvinte latine pastrate pana astazi (a avea,brun,casa, om, timp etc.).

Adstratul = Il reprezinta totalitatea imprumuturilor, pe care o limba le-a realizat si au dus la imbogatirea acesteia.

Influente: 1)Vechi: -slava (cleste, cocos, deal), maghiara (aldamas, alean, arpacas),

greaca (anapoda, anghinare).2)Noi: -turca (cafea, sarma, ciubuc, chibrit), germana (cartof, pantof,

surub), rusa (bors, politie, steag, votca), franceza (adresa, bijuterie, machiaj, sofer), italiana (capodopera, strada, maestru).

Sustinatori ai latinitatii

Letopisetele lui Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.

„Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” de Dimitrie Cantemir

“[…] a Dachii adevarati mostenitori i-au pus si cu curat sângele fiilor sai, pre Dachia, care mai denainte varvara iera, au evghenisit-o.”

Scoala Ardeleana

care sustinea latinitatea prin

exagerari, deoarece nu recunostea

originile dace ale românilor.

Sustinatori ai dacismului

Lucian Blaga prin articolul „Revolta fondului nostru nelatin” din revista”Zamolxe”.

”Avem însa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic în constiinte.”

B.P.Hasdeu prin lucrarea „Perit-au

dacii?” din 1860, în care punea la îndoiala

latinismul românilor si linia trasata de

Scoala Ardeleana, catre o directie cu

totul noua: originea geto-daca a poporului

român.

Istoricul Vasile Parvan prin opera

„Getica” – realizata pe baza

studiilor si descoperirilor

arheologice din acea vreme

Mihai Eminescu în poezia „Memento mori”( „Nu uita că

vei muri”)

,,Şi-n zenit opri oştirea-i peste armia romană.-Decebal! el strigă-n nouri- îi detun, îi iau în goanăŞi Danubiul o să beie a lor sacre legiuni.Decebal s-arată palid în fereastra naltă-ngustăŞi coroana şi-o ridică către-imaginea augustăŞi se uită cu durere la divinii săi străbuni.Iar pe plaiuri verzi de munte oştile-urbei risipitePrivesc cerul, zeii dacici, armiile lor pornite-Rupt e şirul lor pe-alocuri de al soarelui foc roş.”

Concluzie Limba româna provine din limba latina vorbita în

partile de est ale Imperiului Roman, dar nu continua direct limba latina clasica, ci latina populara. Ea face parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale, altele au ramas limbi regionale sau chiar au disparut. În timp, limbile se modifica, iar când se acumuleaza modificari ale limbii, astfel încât varianta de origine nu mai e înteleasa de vorbitori, se poate vorbi de o limba noua.

Deci limba româna vorbita azi este rezultatul modificarii, limbii latine vulgare în decursul anilor ce au trecut, este o limba vie ce va suferi modificari si în anii ce vor urma, dar originea sa va ramâne întotdeauna limba latina populara.

Evaluare

Testul1

Testul 2

Testul 3

Testul 1Dacismul este un curent în istoriografie, afirmat la

jumatatea secolului al :

Limba româna provine din limba greaca / latina vorbita în partile de est ale Imperiului Roman.

XX XIX XVIII XVI

Testul 2Dovezi ale latinitatii se regasesc atat sub forma

influentelor romanice asupra:

Limbii Culturii Limbii si culturiiUn sustinator al latinitatii este:

Blaga HasdeuCantemir

Testul 3

Şi-n zenit opri oştirea-i peste armia romană. ¬ Decebal! el strigă-n nouri ¬ îi detun, îi iau în goană Şi Danubiul o să beie a lor sacre legiuni. Decebal s-arată palid în fereasta naltă-ngustă Şi coroana şi-o ridică cătr-imaginea augustă Şi se uită cu durere la divinii săi străbuni. Iar pe plaiuri verzi de munte oştile-urbei risipite Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor pornite ¬ Rupt e şirul lor pe-alocuri de al soarelui foc roş. Pe un trunchi înalt de stâncă chiar cezarul stă-n uimire: ¬ Ridicaţi semnale urbei înspre-a cerului oştire Şi strigaţi: Cu noi e Roma! ¬ Codri-adânci şi-ntunecoşi Clocotesc de lungul freamăt şi de-a armelor sunare. Armia: ,,Cu noi e Roma! " Acvilele-i ard în soare Van din Sarmisegetuza vin săgeţi în roşii ploi, Scuturi se îndrept spre dânsa, oprind grindina de-aramă, Zeii urlă ¬ stânci se clatin, norii-n fâşii se distramă Şi pe fulgeri lungi şiroaie curg în munţii rupţi şi goi.

De ce credeti ca in urmatorul fragment din poezia Memento mori de M.Eminescu Decebal nu apare intr-o ipostaza eroica, ci este palid?

Bibliografie

http://ro.wikipedia.orghttp://www.referat.ro/http://www.scribd.comhttp://www.docstoc.com

Realizatori:1.Ghimici Gabriel2.Angheluta Alexandru3.Luncasu Anca4.Mititelu Razvan5.Hortolomei Bogdan

Corect

Corect

Gresit

Gresit