Studiu de Caz IAS 17

download Studiu de Caz IAS 17

of 7

Transcript of Studiu de Caz IAS 17

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    1/7

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    2/7

    Durata contractului de leasing reprezint perioada de timp irevocabil pentru care locatarul a contractat bunul n leasing l orice alte termenesuplimentare pentru care locatarul are opiunea de a continua utilizarea bunului n regim de leasing, cu sau fr plat suplimentar, opiune a crei exercitarede ctre locatar este cert, ntr-o msur rezonabil, la nceputul contractului de leasing.

    Valoarea just este suma la care poate fi tranzacionat un activ sau decontat o datorie, de bunvoie, ntre pri aflate n cunotin de cauz, n cadrulunei tranzacii n care preul este determinat obiectiv.

    Durata de via economic este fie: perioada de-a lungul creia se estimeaz c un bun este utilizabil economic de ctre unul sau mai muli utilizatori, fie: numrul unitilor de producie sau al unitilor similare care se a se obine prin utilizarea bunului de ctre unul sau mai muli utilizatori.Durata de viat util este perioada estimat care rmne, de la nceputul duratei contractului de leasing, fr a fi limitat la acesta, pe parcursul creia

    se ateapt ca beneficiile economice ncorporate n bun s fie consumate de ctre ntreprindere.Valoarea rezidual garantat este:

    n cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o parte afiliat acestuia (valoarea garaniei constituind valoarea

    maxim ce devine pltibil, n orice situaie); i n cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o ter parte neafiliat locatorului ce este capabil, din punctde vedere financiar, s onoreze obligaiile asumate prin garanie.

    Valoarea rezidual negarantat reprezint acea parte din valoarea rezidual a bunului n regim de leasing, a crei realizare, de ctre locator, nu estesigur sau este garantat numai de o parte afiliat locatorului.

    Investiia brut n leasing este suma plilor minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului i orice valoarerezidual negarantat acumulat n contul locatorului.

    Investiia net n leasing este investiia brut n leasing, mai puin venitul financiar nerealizat.Venitul financiar nerealizat reprezint diferena dintre:

    suma dintre plile minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului, i orice valoare rezidual negarantatacumulat n contul locatorului, i valoarea actualizat a sumei de la punctul (a), determinat la rata implicit a dobnzii din contractul de leasing.

    Rata implicit a dobnzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la nceputul contractului de leasing, determin ca valoareaactualizat cumulat (a) a plilor minime de leasing i (b) a valorii reziduale negarantate s fie egal cu valoarea just a bunului n regim de leasing.

    Rata dobnzii marginale a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar trebui s o plteasc pentru un leasing similar sau, dac aceasta nu estedeterminabil, rata pe care, la nceputul contractului de leasing, locatarul ar trebui s o suporte pentru a mprumuta, pentru aceeai perioad, i cu o garaniesimilar, fondurile necesare pentru achiziionarea bunului.

    Chiria contingent este acea parte a plilor de leasing care nu are o valoare determinat, dar este stabilit n funcie de un factor, altul dect trecereaimpului (de exemplu, un procentaj din vnzri, gradul de utilizare, indici de pre, ratele dobnzilor practicate pe pia).

    Costurile directe initiale sunt costurile suplimentare direct atribuibile negocierii contractului de leasing, cu exceptia costurilor aparute in cazulproducatorilor si dealerilor de leasing.

    Leasing-ul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar in conditiile in care: survine un eveniment contingent a carui producere era putin probabila; se obtine permisiunea locatorului; locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent, sau

    n momentul platii de catre locatar, a unei sume suplimentare, astfel incat, la inceputul contractului de leasing, continuarea lui este certa, intr-o masurarezonabila.

    Obiectivul standarduluiObiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari i locatori, politicile contabile corespunztoare i elementele ce trebuie evideniate cu privire

    a leasingul financiar i operaional. 3

    Leasing-ulAprut ca o noutate n economia noastr de tranziie, metoda Leasing i are origini mai vechi n relaiile economice dintre oameni, manifestndu-se,

    a nceput, ca o form simpl de nchiriere pe termen mediu sau chiar lung, a unor anumite bunuri ce puteau fi exploatate sub aceast form, contra uneianumite pli convenite de pri.

    Originea etimologic i-o regsete n englezescul lease, care, sub aspect economic poate mbrca mai multe sensuri, printre care:contract de nchiriere;contract de arend;contract de concesiune etc.

    Lesing-ul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun (imobilizarecorporala sau teren) pentru o perioada convenita de timp. Alte aranjamente care sunt in esenta asemanatoare cu leasingul, cum ar fi contractele de

    angajament cumparare, carterele maritime si asa mai departe sunt considerate a fi leasing-uri in contextul standardului. [ ]Conform IAS 27 leasingul poate fi operationalsi financiar, atat din perspective locatorului cat si a locatarului. In ambele cazuri, societatea de leasing,persoana juridica romana, cumpara de la furnizor (intern sau extern) mijlocul fix, pe care il inregistreaza la valoare ade intrare (cost de achizitie). Existaposibilitatea ca societatea de leasing sa fie sa fie persoana juridica straina si cu sediul in strainatate, ceea ce implica inregistrari contabile specifice, legatede : taxe vamale, impozit pe redevente si pe dobanzi, TVA de plata in vama (in functie de criteriul membru UE ) etc.

    Societatea de leasing transmite mijlocul fix utilizatorului, in baza unui contract de leasing (vezi Anexa 1) incheiat cu acesta, care prevede: valoarea mijlocului fix care face obiectul contractului si care este egala cu costul de achizitie ; durata contractului in ani (de cele mai multe ori acoperitoare pentru durata de folosinta) ; durata normala de utilizare si metoda de amortizare aplicata (conform L 15/94) ; rata anuala a dobanzii (sau dupa caz, marja profitului) ; valoarea reziduala prevazuta prin contract (aceasta din urma se factureaza utilizatorului la data expirarii contractulu de leasing, ca valoare

    ramasa).

    Avantajele leasingului4:

    1. Tratament fiscal avantajos :deductibilitatea platilor de leasing (amortizare, dobanda, asigurare, diferente de curs valutar) ;esalonarea platilor TVA de-a lungul perioadei de leasing si amanarea obligatiilor de plata aferente importului, aplicate la valoarea reziduala de 20% dinvaloarea de achizitie.2. Management eficient al resurselor financiare :

    IAS 17, revizuit in 2005.

    Avantaje conform: www.bcr.ro/Leasing;

    3

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    3/7

    eliberarea/utilizarea resurselor financiare proprii pentru dezvoltarea altor investitii sau proiecte cu randament superior ;valoarea constanta a ratei de leasing permite o programare mai riguroasa a cashflow-ului ;bunurile achizitionate in sistem leasing participa la crearea sursei de venit care contribuie la plata ratelor de leasing.3. Rapiditate/Accesibilitate :documentatie simplificata ;obtinerea si derularea unei finantari in sistem leasing sunt mai rapide (in comparatie cu creditul bancar) ;easingul este accesibil pentru segmente mai largi de utilizatori.

    Dezavantajele leasingului5: Nu mareste patrimoniul , intreprinderea va trebui sa inchirieze din nou ; . Daca un contract se incheie pe o perioada mai mare decat garantia bunului , intreprinderea locatar va trebui sa suporte costurile asociate reparatiilor

    bunului respectiv ;

    De obicei , leasingul este mai scump ca un imprumut ; In cazul leasingului financiar , cheltuielile cu intretinerea si reparatiile cad in sarcina locatarului ; Locatarul trebuie sa demonstreze ca bunul care a facut obiectul contractului a fost folosit corect si ca s-au facut cheltuielile cu intretinerea

    necesare ; Rezilierea contractului determina plata de daune importante pentru locatar .

    Etapele procedurii de leasingn general, n derularea unui contract de leasing, sunt implicate, n diverse etape ale procesului de finanare, cel puin cinci pri: societatea de

    easing, clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achiziionat, banca finanatoare i, nu n ultimul rnd, societate de asigurare.Alegerea bunului si a furnizorului:

    n funcie de necesitile clientului, acesta decide att asupra caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.Toate detaliile legate de naturabunului (pre, caracteristici tehnice, amnunte privind livrarea, condiii de instalare i punere n funciune, n cazul echipamentelor) vor fi negociate deutilizator direct cu furnizorul ales, urmnd a respecta n contractul de vnzare cumprare i n contractul de leasing, toate aspectele negociate.

    Obinerea ofertei i solicitarea de leasing:

    Pe baza preurilor negociate cu furnizorul se ntocmete o ofert general de finanare, n care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoareaasigurrii, etc. n urma transmiterii solicitrii de leasing, oferta transmis iniial poate suferi modificri n funcie de clasa de risc n care se va ncadraclientul. Analiza riscului are la baz att documentele financiare puse la dispoziie de ctre client (bilan, balan, cont de profit si pierderi) ct i altedocumente solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activitii companiei, business-plan, etc.).

    Analiza i aprobarea solicitrii de leasing:Evaluarea solicitrii de leasing se realizeaz de ctre specialiti ntr-un interval de timp ce nu depete 48 ore. n funcie de complexitatea

    proiectului supus finanrii, societatea de leasing poate solicita clientului informaii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, rspunsul final alevalurii urmnd a fi prelungit n funcie de furnizarea informaiilor solicitate.

    n cazul unui rspuns afirmativ, se va ncheia un contract de leasing, financiar sau operaional, ce va include att clauzele negociate de utilizator cufurnizorul bunului, ct i clauze specifice politicii societii de leasing privitoare la modalitatea de plat a ratelor, asigurarea efecturii plilor, etc.

    Asigurarea general a bunului:

    Bunul ce urmeaz a fi achiziionat urmeaz a fi asigurat de ctre societatea de leasing, pe toat derularea contractului de leasing, n opiunea pentruoate riscurile, n condiiile stabilite cu societatea de asigurri i banca finanatoare, iar prima de asigurare va fi achitat de ctre utilizator.

    n cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP6a bunului.

    Livrarea bunurilor:Obligaia livrrii bunurilor revine n ntregime furnizorului, operaiunea fiind asistat de specialitii societii de leasing

    Documentele necesare analizei:n funcie de personalitatea juridica a solicitantului (persoan juridic, persoan fizic autorizat, persoan fizic) sunt necesare diferite tipuri de

    documente menite s reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia.n principal, documentele solicitate sunt:Cererea de Finanare sau Formularul de Comand, documente tipizate;Documente financiare, care sa prezinte situaia financiar din ultimii doi ani de activitate;Documente legale (certificat de nregistrare, cod fiscal, certificat constatator, act constitutiv si acte adiionale, etc.)Declaraie angajament a utilizatorului;Factur proform , cu o descriere detaliata a bunului i a caracteristicilor tehnice, a modalitilor de plat i livrare, preul i moneda de

    plat.

    Leasing financiarLeasingul financiareste un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun (imobilizare

    corporala sau teren) pentru o perioada convenita de timpi in urma acestei operatiuni se transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferentedreptului de proprietate asupra bunului (titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat).

    De asemenea locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar in bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala, la data inceperiiduratei contractului de leasing, cu valoarea justa a bunului n regim de leasingsau cu valoarea actualizata a platilor minime de leasing, in cazul in careaceasta este mai mica. Pentru a calcula valoarea actualizata a platilor minime de leasing, se considera cafactor de actualizare rata implicita a dobanzii dincontractul de leasing, daca se poate determina, altfel, trebuie utilizata rata dobanzii marginale a locatarului. Toate costurile initiale directe, pe care lesuporta locatarul pentru a-si asigura finantarea, sunt recunoscute ca active.7

    Titlul de proprietate poate fi transferat, n cele din urm, sau nu.IAS 17 mai stabilete c trebuiesc indeplinite una sau mai multe condiii: riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului n momentul ncheierii contractului de leasing; n contract s-a prevzut expres c la expirarea acestuia se transfer utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului preul de cumprare al bunului reprezint cel mult jumtate din valoarea pe care o are bunul la data exprimrii opiunii ; perioada de utilizare a bunului n regim de leasing acoper cel puin 75% din durata de utilizare a bunului.

    n cazul leasingului financiar, la locator se nregistreaz: acordarea bunului n leasing ca o crean pe termen lung n contrapartid cu creditarea contului de imobilizri; concomitent, se evidenentiaz i valoarea

    dobnzilor de primit ca fiind creane pe termen lung;costurile directe iniiale (comisioane, taxe juridice) aferente negocierii i perfectrii contractului deeasing sunt evideniate de ctre locator ca un venit imediat sau alocat termenului de leasing, atunci cnd locatarul le include n valoarea bunului primit neasing;

    Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2008, pag.16.

    In conformitate cu INCOTERMS 2000-Valoare/pret DDP inseamna pretul incluzand transportul si asigurarea platite pana la locul de destinatie dar si toate taxele vamale.

    Tatiana Molico, Eugen Wunder, Leasingul un instrument modern de finantare, Bucuresti, Editura CECCAR, 2003, pag. 356.

    4

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    4/7

    o ntr-un cont in afara bilanului (8038) se evidentiaza valoarea ratelor de ncasat; facturarea ratelor de leasing presupune nregistrarea venitului din chirii (706) pe de o parte, iar pe de alt parte nregistrarea venitului financiar

    corespunzator dobnzii aferente ratei respective; o data cu nregistrarea unei rate se diminueaz i valoarea ratelor de prirmit evidentiate n contul din afara bilanului;dup ultima rat, dac se nregistreaz transferul dreptului de proprietate ctre locatar, atunci se ntocmete factura pentru valoarea rezidual.

    La locatar, in cazul leasingului financiar, se parcurg urmatoarele etape: recunoaterea activelor in bilan, concomitent cu recunoaterea unei datorii pe termen lung i a dobanzilor de pltit, evidentiate ca fiind cheltuielinregistrate n avans; evaluarea bunului primit n leasing se face la cea mai mic valoare dintre valoarea just a bunului i valoarea actualizat a plilor

    minime de leasing, n funcie de rata dobnzii stipulate n contract; valoarea ratelor de pltit va figura ntr-un cont n afara bilanului (8036), care se va diminua pe masura plii ratelor de leasing; bunul fiind evideniat in bilanul locatarului, amortizarea acestuia se calculeaz i se nregistreaz de ctre utilizator pe perioada estimat de obinerea a

    beneficiilor economice; se poate lua n calcul cea mai mic perioada dintre durata contractului de leasing (dac utilizatorul nu va achizitiona bunul) i durata

    de via utila (n cazul n care utilizatorul va opta pentru achiziia bunului); durata de viata util este difet de durata de via economic, n sensul dc unbun poate fi folosit de ctre mai multi utilizatori; la primirea facturii privind rata de leasing, datoria pe temen lung se va diminu corespunztor marimii ratei i numai partea aferent dobnzii va influena

    cheltuielile perioadei; n final, dac utilizatorul va opta pentru achiziia imobilizrii, acesta va primi i va nregistra factura pentru valoarea rezidual.

    Studiu de caz :Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C.JeanionIntertrans S.R.L. dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasingcuprinde urmatoarele informatii :

    costul de achiziie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de10.000 EUR*4,20lei/ =42.000lei; durata de utilizare a bunului =7 ani; durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre); valoarea rezidual estimat=1.200 ;

    valoarea unei rate far TVA=920 ; dabnda folosit pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ; cursurile de schimb:

    - la facturarea primei rate 1 = 4,25 lei ;- la vnzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 = 4,50 lei;

    valoarea recuperat8 de locatar este de 9158 ; in urma repartizrii ratelor pe trimestru rezult:

    - dobnda total =1882, din care in primul trimestru =275;- diferena de rat=645 .

    Locator (societatea X):

    1. Achiziia mijlocului de transport:

    % = 404 49.9802133 42.0004426 7.980

    2. Predarea n leasing a bunului9:2678 = 2133 42.000

    3. nregistrarea n afara bilanuluia ratelor10:8038 = 46.368

    4. Facturarea primei rate de leasing11:

    4111 = % 4.430,842678 2.709766 1.155

    765 464427 520,84

    3.864 = 803812

    Observatie !!! Intrucat durata contractului este de 3 ani si se precizeaza ca rambursarea are loc in 12 trimestre. Dupa primul trimestru am inregistratoperatiunile, mai ramane sa efectuam aceleasi inregistrari dupa alte 11 trimestre.

    5.Vnzarea bunului la valoarea rezidual 13:

    461 = % 6.4262678 3.536,47583 1.863,64472 1.026

    8Rezulta ca urmare a actualizrii valorii reziduale;

    Predarea in leasing a bunului se face la cost de achizitie0 Contul 8308, in partida simpla, se debiteaza ;1 In contractul de leasing se stipuleaza ca rata se factureaza trimestrial;2 Contul 8038, clasa 8, se crediteaza.3

    In contract se stipuleaza cursul valutar la vanzarea bunului (1200 *4,50 lei /= 5400 fara TVA).

    5

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    5/7

    Observatie !!! Suma ce apare pentru contul 2678 se calculeaza astfel:10000 - 9158= 842842 *4,20 lei /= 3536,4

    Acestea sunt toate inregistrarileb care se fac in contabilitatea locatorului.

    Contabilitatea locatarului1.Primirea bunului n leasing:

    2133 = 167 42.0002.nregistrarea ratelor de pltit :

    8036 = 46.368

    3.nregistrarea amortizrii lunare: 6811 = 2813 500,15

    Ca14= 100/7=14,29% ;Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;Al = 6001,80/12 = 500,154.Primirea facturii pentru rata de leasing:

    % = 401 4.430,84167 2.709666 1.155665 46

    4426 520,84

    3.864 = 8036

    5.Primirea facturii pentru valoarea rezidual :% = 404 6.426

    167 3.536,42133 1.863,64426 1.026

    Leasing-ul operationalLeasingul operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar,deci nu ndeplinete nici una din condiiile menionate..

    Aici se concretizeaz principiul prevalenei economicului asupra juridicului.De exemplu, un vehicul are o durat de exploatare determinat de numrul de kilometrii parcuri. Valoarea just a vehiculului este de 40.000 milioane lei. Elparcurge, n mod obinuit, 100.000 km nainte de a fi casat. Se ia n considerare un anumit aspect al contractului, i anume cumulul de km pentru carevehiculul a fost nchiriat de locatar, care este:

    a.30.000 km.b.50.000 kmc.75.000 km.

    La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate n mod substanial beneficiile. n cazul c), acest lucru este mai puin evident, dar sepoate argumenta c procentul de 75% poate fi considerat substanial.Contractul mai prevede, de asemenea, c n cazul a) avem un leasing financiar, iar n cazul c) un leasing operaional. Aceste declaraii sunt

    nerelevante deoarece au doar form legal i nu substan economica.Ambele contracte de la cazurile a) si b) au opiuni de cumprare exercitabile de ctre locatar. Acest lucru pare s satisfac problema transferrii

    riscurilor i beneficiilor. Cazul a) stabilete un pre de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un pre de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca n cazul a)societatea s achiziioneze activul la sfritul termenului de leasing, probabilitate neexistent n cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.

    n fine, n cazul c), locatorul accept s repare, s ntrein i s furnizeze un alt vehicul n cazul n care cel existent se va defecta. Locatorul are, deasemenea, dreptul ca n orice moment s nlocuiasc activul cu unul similar, dac ofer indicaii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai puinprobabil clasificarea cazului c) n categoria leasingului financiar.

    Concluzia exemplului de mai sus este aceea c toi termenii unui contract de leasing trebuie luai n considerare mpreun. Este, prin urmare, o problemde raionament profesional att pentru administratorii locatarului, ct i pentru cei ai locatorului. Trebuie reinut c este posibil contabilizarea operaiunii deeasing drept leasing operaional de ctre una din prile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalt parte contractant. Cu toate acestea in IAS

    17 se specifica ca, contractul de leasing operational solicita un tratament contabil mai putin complex decat decat contractul de leasing de finantare.La locatar,leasingul operaional impune urmtoarele operaiuni: nregistrarea n afara bilnului att a bunului primit (8031)ct i a valorii ratelor de pltit(8036) ; plile de leasing trebuie vzute ca o cheltuial de exploatare n contul de profit i pierdere, linear, de-a lungul termenului de leasing; dac ,n final, bunul va fi cumprat, acesta se evideniaz n bilanul locatarului n acest moment.

    In contabilitatea locatorului se nregistreaz: achiziia imobilizrii i amortizarea acesteia pe durata util de via a bunului, avnd n vedere c n acest caz bunul rmne evideniat n

    contabilitatea locatorului; facturarea ratelor presupune nregistrarea venitului de exploatare corespunztor; dac la expirarea contractului de leasing, bunul este cedat utilizatorului, atunci se va nregistra tranzacia privind vnzarea.

    Exemplu de contabilizare a unuileasing operational

    Contractul de leasing dintre locator si locatar cuntine urmatoarele elemente : costul de achiziie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de

    10.000 EUR*4,15lei/ = 41.500lei; durata de utilizare a bunului = 8 ani; durata contractului de leasin = 2ani(8 trimestre); valoarea rezidual estimat = 3.000 ; valoarea unei rate far TVA = 1200 ; Se dau urmtoarele cursuri de schimb:

    4 Ca - cota amortizarii, Aa - amortizare anuala, Al - amortizare lunara6

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    6/7

    - la facturarea primei rate 1 = 4,25 lei;- la vnzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 = 4,40 lei.

    Contabilitatea locatorului1.Achiziia mijlocului de transport:

    % = 404 49.3852133 41.5004426 7.885

    2.nregistrarea amortizrii lunare:6811 = 2813 432,29

    3.Facturarea primei rate de leasing(trimestrial) :

    4111 = % 6.069 . 7065.100

    4427 969Observatie !!! In mod similar procedam si la incheierea celorlalte 7 trimestre.

    4.La sfarsitul contractului de leasing, se transfera utilizatorului dreptul la proprietate asupra bunuluila valoarea reziduala(3000 *4,40lei/) :

    461= % 15.7087583 13.2004472 2.508

    5.Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport :

    % = 2133 41.5002813 10.374,966583 31.125,04

    ncasarile locatorului sunt de 12.600Contabilitatea locatarului

    1.Preluarea bunului in leasing si inregistrarea ratelor de platit :

    8031 = 41.5008036 = 39.840

    2.Primirea facturii pentru prima rata de leasing :% = 401 6.069

    612 5.1004426 969

    4.980 = 80363.Cumpararea bunului la valoarea rezidual :

    % = 404 15.7082133 13.2004426 2.508

    41.500 = 8031Impactul economic al leasingului

    Din punctul de vedere al locatorului, este esenial faptul c contractul de leasing i protejeaz dreptul de proprietate i deci poate aciona direct asuprabunului n cazul n care utilizatorul nu se achit de obligaiile contractuale. De asemenea, obiectul finanrii fiind legat direct de contract i fiind personalizat,exist posibilitatea urmririi afacerii n intimitatea ei i este mult mai uor de luat o decizie n caz de insolvabilitate temporar a utilizatorului.

    Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regsesc la utilizator. Acesta poate s plteasc dreptul de folosin i, n cele din urm, sachiziioneze un bun investiional pe msur ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate i cadenate nct s permit plata ratelor i chiar obinerea unuiprofit fr a supune utilizatorul la sarcini mpovrtoare. De exemplu, pentru activiti sezoniere - cum ar fi industria zahrului - ratele pot fi orientate spresfritul perioadei de producie, cnd veniturile nregistrate din vnzarea produselor vor permite achitarea obligaiilor de plat. n aceste cazuri, ratele sunt decele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotriv, pentru activiti unde ncasrile sunt ritmice i se ntind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificaia,ndustria laptelui - ratele pot fi lunare.

    Contractul de leasing se ncheie pe o perioad de cel puin un an. Nu exist o cerin expres ca contractul s fie ncheiat n form scris, dar Ordonananr. 51 reglementeaz clauzele obligatorii ntr-un contract de leasing, astfel c forma scris trebuie subneleas.

    Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adic poate fi pus n executare contra utilizatorului fr nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare)dac utilizatorul refuz s napoieze bunul, n urmtoarele situaii:la sfritul perioadei de leasing, dac acesta nu a formulat opiunea cumprrii bunului sau a prelungirii contractului;n cazul rezilierii contractului din vina exclusiv a utilizatorului.

    Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse nregistrrii n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare, n condiiile Legii nr.99/1999, pentru opozabilitate fa de teri, dar interesul unei astfel de nregistrri este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca n cazul leasing-uluimobiliar).

    Achiziionarea de mijloace fixe (ntre care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intr sub incidena legislaiei referitoare la amortizare (nprincipal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, astfel cum a fost modificat i republicat), astfelnct deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratat difereniat. Astfel, o parte a ratei este deductibil ca dobnd, o alt parte ca prim de asigurare i o alt

    parte ca preul de achiziionare a bunului, acesta din urm fiind determinat conform legislaiei referitoare la amortizare.

    Ordonana nr. 51 conine i unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse n ar de ctre utilizatori, persoane fizice sauuridice romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate cu societi de leasing, persoane juridice strine, sau de societi de leasing persoane juridice

    romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romne, bunul se ncadreaz n regimul vamal de admitereemporar, pe toat durata contractului de leasing, cu exonerarea total de la obligaia de plat a sumelor aferente drepturilor de import. Dac utilizatorul

    opteaz pentru cumprarea bunului la sfritul perioadei de leasing, el va fi obligat s achite taxa vamal calculat la valoarea rezidual a bunului dinmomentul ncheierii contractului de vnzare-cumprare, care nu poate fi mai mic de 20% din valoarea de intrare a bunului (preul pltit de locatorfurnizorului). Cu toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie s cumpere bunul ntr-o perioad de 7 ani de la datancheierii contractului.

    7

  • 7/28/2019 Studiu de Caz IAS 17

    7/7

    Unul din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativa financiara atat de populara in lume este acela care sintetizeaza de fapt "filozofia"easing-ului: Nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care aduce profit. Aspectul cheie este folosirea judicioasa a

    resurselor de capital: investirea banilor in ceea ce genereaza "business" si aduce profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea superioara a personalului, stocuri,explorarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, in locul blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe.

    Resursele financiare limitate, modaliatea greoaie si birocratica de acces la credite de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai catevadin motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme, obligandu-le sa renunte la o serie de proiecte de investitii pe care ar dori sa lerealizaze. Leasing-ul este solutia care permite depasirea acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital investit, a unor echipamentemoderne, performante, care maresc eficienta si atrag marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai mult profit.

    In contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile dedezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat. Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net balanta decizieinvestitorilor in favoarea alegerii leasing-ului:Folosirea eficienta a resurselor: se atinge varianta optima de respectare a bugetului stabilit, graficele de plati din contractul de leasing permitand

    esalonarea planului investi-tional pe termen mediu;Managementul taxelor: se pot folosi facilitatile fiscale legate de deductibilitatea platilor aferente leasingului precum si cele legate de amortizare;Posibilitate de finantare pe termen mediu si lung: o alternativa flexibila si accesibila unei largi categorii de societati;Rapiditate si accesibilitate: procedura de obtinere a unei finantari in sistem leasing este mult mai simpla si mai accesibila decat in cazul procedurilor clasicede creditare.

    Bibliografie:

    Oana, Mihai, Contabilitate aprofundata-Note de curs, Galati, 2008; Feleag, N., Sisteme contabile comparate, Editura Economic, Bucureti, 2000, vol. 2 ; Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2009 ; Tatiana, Molico, Eugen, Wunder, Leasingul-un instrumeny modern de investitii si finasntare, Bucuresti, Edituran CECCAR, 2003, CECCAR, GHID pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate LEASING, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004 ; Adriana Florina, Popa,Ileana Coswmina, Pitulice, Mirela, Nichita, Iulia, Jianu, STUDII PRACTICE privind aplicarea Standardelor Internationale

    de Raportare Financiara in Romania, Editura Contaplus, 2007 ;

    IFRS cu modificarile din 2005 ; Violeta, Isai, Contabilitate Financiara, Editura Pedagogica, Bucuresti, 2003 ; www.bcr.ro/leasingro ; www.otpleasing.ro/ro/ ; www.finantare.ro/ghid-leasing.html ; http://www.contabilul.ro/index.php?pag=a&aid=270 ;

    http://www.bcr.ro/leasingrohttp://www.otpleasing.ro/ro/http://www.otpleasing.ro/ro/http://www.finantare.ro/ghid-leasing.htmlhttp://www.finantare.ro/ghid-leasing.htmlhttp://www.contabilul.ro/index.php?pag=a&aid=270http://www.bcr.ro/leasingrohttp://www.otpleasing.ro/ro/http://www.finantare.ro/ghid-leasing.htmlhttp://www.contabilul.ro/index.php?pag=a&aid=270