STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA ELEMENTELOR DE GEOMETRIE LA CLASELE I-IV

Coordonator: Candidat:

Lect. Univ. Dr. Moș Ionel Institutor Cozari Stratenia

Universitatea de Vest Timișoara

CUPRINSUL LUCRĂRII:

CAPITOLUL I – Cunoașterea elevului – Condiție fundamentală în

realizarea sarcinilor de învățare școlară

I.1 Particularităţile dezvoltării fizice şi psihice la şcolarul mic

I.2 Dezvoltarea gândirii logice la vârstă şcolară mică

I.2.1 Gândirea ca proces psihic central

I.2.2 Modalităţi de operare a gândirii

I.2.3 Dezvoltarea gândirii la şcolarul mic

.

CAPITOLUL II - Premise psihopedagogice ale dezvoltării şi

perfecţionării învăţământului matematic

II.1 Dezvoltarea matematicii în epoca contemporană, tendinţe de

modernizare

II.2 Rolul geometriei şi locul ei în procesul predării-învaţării matematicii

II.3 Obiectivele curriculum-lui actual a predării-învăţării elementelor de

geometrie în învăţământul primar

II.3.1 Predarea-învăţarea noţiunilor de geometrie în ciclul achiziţiilor

fundamentale

.

CAPITOLUL III - Metodologia instruirii

III.1 Strategiile instruirii la matematică

III.2 Clasificarea metodelor de predare – învăţare

III.3 Utilizarea mijlocelor de învăţământ

III.4 Modul de organizare a activităţii de învăţare

CAPITOLUL IV - Tema de cercetare – Utilizarea metodelor active

în predarea – învăţarea elementelor de geometrie în

învăţământul primar

CONCLUZII

INTRODUCERE

Modernizarea învăţământului matematic vizează sporirea rolului formativ al acestei

discipline şi îmbunătăţirea tehnologiei predării–învăţării matematicii de către slujitorii şcolii, prin

folosirea de strategii metodice variate în vederea activizării elevilor, a angajării lor în procesul

asimilării cunoştinţelor şi a formării de capacităţi intelectuale.

În ultimii ani se vrea înlocuirea momentelor de predare centrate pe profesor cu cele de

învaţare autentică centrate pe elev. Accentul se comută pe selectarea şi aplicarea strategiilor

didactice incluzive, care fac din spaţiul clasei şcolare un mediu securizant, nu doar pentru elevii

capabili de performanţe superioare, ci şi pentru cei timizi, retraşi, neîncrezători, cu dificultăţi de

adaptare la cerinţele învăţării şcolare. Strategiile didactice deţin o poziţie privilegiată în ansamblul

factorilor responsabili pentru succesul şcolar al elevilor punând în evidenţă capacitatea cadrului

didactic de a alege şi combina într-o anumită ordine metode, procedee şi mijloace de instruire,

forme de grupare a elevilor, de a selecta şi structura conţinutul ştiinţific în funcţie de obiectivele

propuse, de a opta pentru o anume experienţă de învăţare ce urmează a fi trăită de elevi.

IPOTEZA DE LUCRU

Ipoteza de la care a pornit acest experiment este că există anumite strategii care pot

asigura reuşita la învăţătură, dezvoltarea capacităţilor de investigare, a iniţiativei creatoare,

a capacităţilor de muncă independentă cât şi de la premisa că posibilităţile creatoare ale

elevilor nu sunt valorificate suficient datorită angajării relative a elevului în activitatea de

învăţare şi formare.

Prin prezenta lucrare metodico – ştiinţifică doresc să evidenţiez importanţa pe care am

acordat-o strategiilor didactice în vederea optimizării procesului instructiv – educativ în

cadrul orelor de matematică. Aceasta constituie o permanentă preocupare în vederea găsirii

de noi modalităţi de lucru cât mai eficiente.

OBIECTIVE

Stabilirea celor mai variate, mai adecvate şi mai eficiente procedee şi tehnici de

rezolvare a problemelor și exercițiilor de geometrie prin activizarea elevilor;

Cercetarea diverselor metode tradiţionale şi mai ales interactive de predare şi

consolidare a cunoştinţelor, impactul lor asupra elevilor, asupra rezultatelor şcolare;

Metode şi mijloace de imprimare la elevi a unui stil dinamic, angajat prin utilizarea

procedeelor experimentale în activitatea didactică curentă.

Identificarea unor tipuri de jocuri didactice cu funcţii psihopedagogice semnificative

care să sporească interesul elevului pentru activităţile desfăşurate şi implicarea sa maximă;

METODE DE CERCETARE

Observația

Experimentul

Ancheta (convorbirea şi chestionarul)

Analiza produselor activităţii şi a cercetării documentelor

.

STRATEGIILE DIDACTICE

Modalităţi de organizare şi conducere a procesului de predare –

învăţare– evaluare pe baza combinării eficiente a metodelor şi a

mijloacelor de învăţământ, a formelor de grupare, în funcţie de

conţinutul şi cunoştinţele anterioare ale elevilor, vizând obţinerea de

performanţe maxime.

METODELE DIDACTICE

Sunt elementul esenţial al strategiei didactice, ele reprezentând latura

executorie, de punere în acţiune a întregului ansamblu ce

caracterizează un curriculum dat.

METODE DIDACTICE SPECIFICE PREDĂRII-ÎNVĂŢĂRII ELEMENTELOR DE GEOMETRIE ÎN CICLUL PRIMAR

METODE TRADIŢIONALE

PROBLEMATIZAREA

O modalitate instructivă prin care se stimulează elevul să participe conştient şi intensiv la

autodezvoltarea sa pe baza unei probleme capabile să producă un conflict între experienţa

sa şi noua experienţă care tinde să restructureze vechea experienţă.

ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE

Este o modalitate de lucru graţie căreia elevii sunt puşi să descopere adevărul refăcând

drumul elaborării cunoştinţelor prin activitate proprie, independentă, accentul punându-se

pe căutarea şi găsirea soluţiei unei situaţii de învăţare.

.

JOCUL DIDACTIC

Un ansamblu de acţiuni şi operaţii care urmăresc obiective de pregătire intelectuală a

elevilor, generând o motivaţie stimulatorie şi constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul

accentuat al muncii şcolare. Folosit în procesul de învăţământ, jocul didactic asigură

participarea activă a elevului la lecţii, sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul

lecţiilor.