Strategia Militara a Romaniei in Contextul Noilor Repere Europene

7/26/2019 Strategia Militara a Romaniei in Contextul Noilor Repere Europene

http://slidepdf.com/reader/full/strategia-militara-a-romaniei-in-contextul-noilor-repere-europene 1/120

UNIVERSITATEA NAŢ IONALĂ DE APĂRARE„CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate

Dr. Petre DUŢU

Cristina O!"EANU

STRATE!IA #ILITAR Ă A RO#$NIEI %NCONTE&TUL NOILOR REPEREEUROPENE ŞI EURO'ATLANTICE DESECURITATE

EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE „CAROL I”

ucureşti( )*++

Descrierea CIP a i,li-tecii Naţi-nale a R-/niei DUŢU( PETRE

Strategia ilitară a R-/niei 0n c-nte1tul n-il-r repere eur-pene

şi eur-'antlantice de securitate / dr. Petre Duţu, Cristina Bogzeanu. – Bucureşti : Editura Universităţii Naţionale de Apărare "Carol ", !##

Bi$liogr.%BN &'()&'*)++*)&#)&

. Bogzeanu, Cristina

*-&(

2 T-ate drepturile asupra pre3entei ediţii sunt re3er4ateUni4ersităţii Naţi-nale de Apărare

Lucrarea a fost discutat ă în şedinţ a Consiliului Ştiinţ ific al CSSAS Responsabilitatea privind conţ inutul revine în totalitate autorilor



ISN 567'568'998'5+:'5

!CUPRINS

Intr-ducere '

Capit-lul + ; Riscuri şi aeninţări la adresa R-/niei şip-si,ilele strategii n-nilitare şi ilitare de c-ntracarare

a acest-ra &

#.#. Precizări conceptuale &#.!. Noile repere europene şi euro)atlantice de securitate #*

#.*. 0iscuri şi a1eninţări la adresa securităţii 0o12niei ##.. Posi$ile strategii non1ilitare şi 1ilitare de contracararea riscurilor şi a1eninţărilor de securitate #'Capit-lul ) ; Strategia #ilitară a R-/niei ' d-cuent

<undaental 0n plani<icarea apărării . +*

!.#. %tatutul şi rolul strategiei 1ilitare +*

!.!. Necesitatea strategiei 1ilitare a 0o12niei +&!.*. 0elaţia 3ntre %trategia 1ilitar ă şi politica 0o12niei '!

!.. %tructura %trategiei 1ilitare a 0o12niei ''

!.. Co1ponentele %trategiei 1ilitare a 0o12niei '(

!.+. 1pactul %trategiei 1ilitare a 0o12niei asupra

plani4icării apăr ării naţionale ((Capit-lul 8 ; Anali3a strategică a apărării= criterii de

e4aluare a puterii arate a statului r-/n &

*.#. Co1ponentele analizei strategice ale apăr ării &

*.!. 5odelul de analiză strategică %678 &*

*.*. Criterii de evaluare a puterii ar1ate a unui stat &

*.. Criterii de evaluare a puterii ar1ate a statului ro12n #Capit-lul > ; Plani<icarea apărării 0n c-nte1tul derulării

pr-cesului de trans<-rare a Aratei R-/niei #+

.#. Necesitatea plani4icării apăr ării #+.!. Plani4icarea apăr ării – proces co1ple9, 4le9i$il şi

pluridi1ensional #&Capit-lul : ; C-p-nenta ilitară a strategiei=caracteristici( e4-luţii şi deterinări c-nceptuale ##'

.#. Consideraţii generale privind conceptul de strategie ##'

.!. Caracteristici ale co1ponentei 1ilitare a strategiei #!

.*. Evoluţii şi deter1inări conceptuale #!+

C-nclu3ii şi pr-puneri #*+

i,li-gra<ie #*'

Ane1e #!

* R-ania?s #ilitar@ Strateg@ in te C-nte1t -< NeB Eur-pean and Eur-'Atlantic Securit@



Landars

Intr-ducti-n• Riss and treats t- R-ania?s securit@ and p-ssi,le n-nilitar@ and ilitar@ strategies -<c-unteracti-n Conceptual approac; 8;e ne< Europeanand Euro)Atlantic securit= land1ar>s 0is>s and t;reats to

0o1ania?s securit= Possi$le non1ilitar= and 1ilitar=strategies o4 counteracting securit= ris>s and t;reats •

R-ania?s #ilitar@ Strateg@ ; <undaental d-cuent inde<ence planning 5ilitar= strateg=?s status and role 8;e rationale o4 0o1ania?s 1ilitar= strateg= 8;e 0elation $et<een 0o1ania?s 1ilitar= strateg= and politics 8;estructure o4 0o1ania?s 1ilitar= strateg= 8;e co1ponents o4 0o1ania?s 1ilitar= strateg= 8;e i1pact o4 0o1ania?s1ilitar= strateg= on national de4ence planning • Testrategic anal@sis -< de<ence= e4aluati-n criteria -<

R-anian ilitar@ p-Ber Co1ponents o4 strategicanal=sis o4 de4ence %678 strategic anal=sis pattern Evaluation criteria o4 a state?s 1ilitar= po<er Evaluationcriteria o4 0o1ania?s 1ilitar= po<er • De<ence planning inte c-nte1t -< R-anian Ared -rces? trans<-rati-n 8;e rationale o4 de4ence planning De4ence planning – aco1ple9, 4le9i$le and 1ulti)di1ensional process • Teilitar@ c-p-nent -< strateg@= caracteristics(e4-luti-ns and c-nceptual deterinati-ns @eneralconsiderations o4 t;e concept o4 strateg= C;aracteristics o4

t;e 1ilitar= co1ponent o4 strateg= Evolutions andconceptual deter1inations • C-nclusi-ns and pr-p-siti-ns• i,li-grap@ • Anne1es.

Abstract

A state?s 1ilitar= strateg= ;as to adapt to t;e 1ilitar= and non)1ilitar= securit= ris>s and t;reats, to t;e co1ple9it= o4 social,

political, econo1ical and 1ilitar= realit=, as <ell as to ot;er4actors.

Additionall=, t;e preservation o4 national securit= and de4encesuppose t;e ela$oration o4 a 1ilitar= strateg= $= ever= countr=.Actuall=, a state?s 1ilitar= strateg= represents a 4unda1entaldocu1ent 4or national de4ence planning. Plus, <e consider t;at0o1ania?s 5ilitar= %trateg= ;as a signi4icant i1pact on nationalde4ence planning. 8;ere is a $i) univocal relation $et<een de4ence

planning and t;e national 1ilitar= strateg=.At its turn, $= t;e <a= in <;ic; ta>es place, t;e strategic anal=siso4 de4ence allo<s eventuall= de4ining t;e evaluation criteria o4 astate?s 1ilitar= po<er.

n our countr=, national de4ence planning develops <it;in t;e4ra1e<or> o4 0o1anian Ar1ed orces? trans4or1ation, on t;e one;and, and <it;in t;e conte9t o44ered $= t;e ne< European andeuro)atlantic land1ar>s, on t;e ot;er ;and.

Besides social, political, tec;nical and ps=c;ological co1ponents,t;is >ind o4 strateg= ;as a 1ilitar= di1ension, <;ic; evolvesconstantl= under t;e actions o4 t;e econo1ic, social, political,1ilitar= and environ1ental deter1inants.

5oreover, t;e 1ilitar= co1ponent o4 a strateg= ;as a series o4c;aracteristics, suc; as continuit=, co1ple9it=, 4le9i$ilit=,d=na1is1, <;ic; deter1ine t;e need 4or t;e 1ilitar= co1ponent toevolve in ti1e and space accordingl= to t;e need o4 1aintainingnational securit= and de4ence.



+

INTRODUCERE

Astăzi, statele lu1ii şi cet ăţenii acestora se con4runtă cu o paletă largă de pericole, riscuri şi a1eninţări de securitate. Printreacestea, 4recvent sunt a1intite teroris1ul, proli4erarea ar1elor dedistrugere 3n 1asă, cri1inalitatea organizată, catastro4ele naturale,con4lictele şi crizele internaţionale.Despre pericole, riscuri şi a1eninţări de securitate vor$esc o serie dedocu1ente progra1atice adoptate de guvernele statelor lu1ii şi dedi4erite organizaţii politico)1ilitare. 5ai 3nt2i, este vor$a 4ie de strategii naţionale de securitate -de e9e1plu, Strategia naţ ional ă apă rare a României sau de Carta al$ă asupra apăr ării şi securităţ ii -de e9e1plu, e Livre blanc sur la défense et la sécurité nationale,în Franţ a) . Apoi, este vor$a de strategii de securitate adoptate de di4erite organizaţii. Ast4el, Uniunea Europeană a adoptat 3n !* La stratégie européenne de sécurité sau Alianţa Nord)Atlantică cu al său !Concept stratégi"ue pour la défense et la sécurité des membres de l#$rganisation du %raité de l#Atlanti"ue &ord adoptat la %u11it)ul NA87 din #&)! noie1$rie !# de la isa$ona.

Pe l2ngă aceste docu1ente, statele lu1ii şi nu nu1ai ela$orează şiadoptă diverse strategii speci4ice unor do1enii de activitate, cu1 ar 4i,de e9e1plu, ar1ata. Ast4el, ar1atele statelor au adoptat di4eritestrategii. n acest sens, pentru ţara noastr ă, se pot 1enţiona: Strategiamilitar ă a României' Strategia de transformare a Armatei României.Aceste docu1ente vor$esc de pericole, riscuri şi a1eninţări desecuritate şi apărare cărora 0o12nia tre$uie să le 4acă 4aţă, at2t peteritoriul naţ ional, c2t şi 3n a4ara acestuia, ca ur1are a du$lului săustatut de stat 1e1$ru al NA87 şi al Uniunii Europene.

1portante par a 4i at2t cunoaşterea pericolelor, riscurilor şia1eninţărilor de apărare, securitate naţ ională şi colectivă, c2t şi pregătirea 3n vederea proteFării statelor şi a cetăţenilor lor de e4ecteledăunătoare sau c;iar nocive ale acestora. Prin ur1are, este a$solutnecesar ca evaluarea şi gestionarea riscurilor şi a1eninţărilor deapărare şi securitate să se 4ondeze pe: cunoaşterea acestora su$ toateaspectele -surse, 4or1e de 1ani4estare, 1iFloace 3ntre$uinţate pentru aaFunge la ţintă, e4ectele lor negative şi durata de 1ani4estare,1etode, te;nici şi procedee de contracarare a lorG anticiparea

producerii ori manifest ării lor. n acest scop, se i1pune creareaunor siste1e adecvate de descoperire oportună a pericolelor,riscurilor şi a1eninţărilor i1ediate de securitateG prevenirea

producerii lor prin apelul co1$inat şi e4icace at2t la 1iFloace1ilitare, c2t şi la instru1ente civileG apărarea efectivă şi eficaceîmpotriva riscurilor şi ameninţărilor de securitate naţ ional ă şicolectivă. n acest scop, se 4olosesc at2t structurile de apărare şisecuritate naţionale, c2t şi cele colective.

Cunoaşterea, anticiparea, prevenirea şi apărarea 31potrivariscurilor şi a1eninţărilor de securitate presupun e4orturi susţinuteşi concertate ale tuturor statelor lu1ii, prin instituţiile lorco1petente, pe de o parte, şi ale organizaţiilor cu vocaţie 3n1aterie de securitate, pe de altă parte. Printre organizaţiile cuvocaţie 3n 1aterie de securitate a1inti1 NA87 şi UniuneaEuropeană, din care şi 0o12nia 4ace parte.

Prezentul studiu 3şi propune să r ăspund ă succint at2t la aspectele1enţionate 1ai sus, c2t şi la unele c;estiuni privind plani4icareaapăr ării 3n conte9tul derulării procesului de trans4or1are aAr1atei 0o12niei şi analiza strategică a ap ăr ării ţării noastre. nacest din ur1ă caz, se va insista pe criteriile de evaluare a puteriiar1ate a statului ro12n.

De ase1enea, vo1 analiza posi$ile strategii non1ilitare şi 1ilitarede contracarare a riscurilor şi a1eninţărilor de securitate la adresa0o12niei.

n 4inal, studiul va veni cu unele concluzii şi propuneri re4eritoarela pro$le1atica a$ordată.



' (Capit-lul +

RISCURI ŞI A#ENINŢĂRI LA ADRESA RO#$NIEI ŞIPOSIILELE STRATE!II NON#ILITARE ŞI #ILITAREDE CONTRACARARE A ACESTORA

+.+. Preci3ări c-nceptuale

Pornind de la nevoia eli1inării unor con4uzii sau 3nţelegeri eronatea unor concepte din prezentul studiu le vo1 de4ini pe ur1ătoarele:ameninţ are, pericol, risc şi vulnerabilitate de securitate;strategie; securitate naţ ional ă , cultur ă de securitate.

Pute1 de4ini conceptul de ameninţ are ca reprezent2nd un pericol potenţial, e9pri1at prin cuvinte sau gesturi, care are autor, scop,o$iectiv şi o ţintă. A1eninţarea are indicatori concre ţi,

reprezent2nd o declarare a unei intenţii de a pedepsi sau a r ăni o persoană, un grup u1an, o colectivitate locală sau o ţar ă. Practic,a1eninţarea de securitate reprezintă un ansa1$lu coerent deacţiuni şi activităţi se1ni4icative de origine u1ană şi/sau naturalăce aduce atingere securităţii unei persoane, unui grup u1an, uneicolectivităţi sociale, unei co1unităţi locale sau unei ţări.

Natura speci4ică a a1eninţărilor şi a1eninţarea, 3n sine, pot 4i3nţelese nu1ai 3n relaţie cu caracterul particular al o$iectului dere4erinţă. Hiaţa u1ană variază 3n 4uncţie de cadrul 3n care sedes4 ăşoar ă şi, din acest 1otiv, pe $aza aceluiaşi criteriu, se poatevor$i şi despre do1enii di4erite 3n care tre$uie studiate tipurile dea1eninţări: politic, econo1ic, social, 1ilitar, de 1ediu.

n do1eniul politic, a1eninţările sunt de4inite, 3n 1od tradiţional,3n ter1eni de suveranitate, independenţă şi integritate teritorială.7$iectele de re4erinţă pot 4i entităţi politice at2t naţionale, c2t şisupranaţionale. De e9e1plu, suveranitatea este a1eninţată de

punerea la 3ndoială a recunoaşterii, legiti1it ăţii sau autorităţiiguvernării, iar la nivel supranaţional, structurile internaţionale sunta1eninţate de situaţii ce su$1inează regulile, nor1ele şiinstituţiile ce le co1pun.

n prezent, se vor$eşte şi scrie 4recvent despre a1eninţări noi. nopinia noastr ă, 1ulte dintre acestea, dacă nu 3n totalitate, nu sunta1eninţări noi dacă se au 3n vedere e4ectele produse, ci este vor$ade noi autori, te;nologii şi victi1e ale acestora. Astăzi, tot 1ai1ult

a1eninţările de securitate vizează populaţia civilă 3n pri1ul r2ndşi apoi alte ţinte, 3ndeose$i cele cu se1ni4icaţie si1$olică naţională.

Pericolul de securitate este un posi$il eveni1ent, 4apt, acţiune sauactivitate cu ur1ări grave pentru securitatea unei persoane, a unuigrup u1an, a unei colectivităţi sociale sau a unei ţări. Pe de altă

parte, pericolul ar putea 4i de4init drept caracteristică a unei acţiunisau inacţiuni de a aduce preFudicii valorilor unei societăţi,

persoanelor sau $unurilor acestora gener2nd, ast4el, direct sau

indirect atingerea securităţii acestora. n cazul pericolului, sursa,adresa, scopul, o$iectivele şi e4ectele sunt pro$a$ile.

Riscul de securitate este reprezentat de pericole cunoscute sau $ănuite, de origine naturală, te;nologică sau u1ană, suscepti$ilesă aducă atingere: persoanelor, colectivităţilor u1ane şi $unuriloracestoraG 4uncţionării nor1ale a instituţiilor statului şiorganizaţiilor statale şi din structura societăţ ii civile cu e4ectenegative asupra securităţii cetăţenilorG 1ediului a1$iant a4ect2ndast4el securitatea individului, co1unităţilor u1ane sau a unei ţări.n acelaşi ti1p, riscul constituie posi$ilitatea unui individ, a unuigrup, co1unităţi u1ane sau ţări de a avea de 3n4runtat un pericol.iecare risc de securitate se distinge prin caracteristicile sale

proprii şi condiţiile necesare şi su4iciente pentrue9istenţa/1ani4estarea sa.

După felul 3n care se produc, riscurile pot 4i: naturale' accidentale-neintenţionateG provocate -adică intenţionate.

Potrivit criteriului mărimea efectelor produse, e9istă: risc ma(or'risc mediu' risc minor. Riscul ma(or se de4ineşte prin: nu1eroasevicti1e u1aneG pagu$e i1portante aduse $unurilor persoanelor,



4uncţionării 3ntreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor statale şinonstatale, precu1 şi econo1iei naţionaleG atingeri dura$ile a1ediului a1$iant. %e constată că datorită 4recvenţ ei scăzute de

producere a acestor riscuri societatea are tendinţa de a le ignora.

Vulnerabilit ăţ ile reprezintă stări de lucruri, procese sau 4eno1ene

din viaţa internă, care di1inuează capacitatea de reacţie lariscurile e9istente ori potenţiale sau care 4avorizează apariţia şidezvoltarea acestora. De 4apt, 3ntr)un sens larg, vulnera$ilitateaindică punctele sla$e ale unei persoane, ale unui grup, ale uneico1unităţi u1ane sau ale unei ţări 3n ceea ce priveşte securitateaacestora. De aceea, 3n opinia noastr ă, prezentarea detaliată a

& #vulnera$ilităţilor entităţ ilor 1enţionate anterior este o gravă eroare. Ast4el, practic, se o4er ă pe tavă adversarului locul ce poate4i ţinta unei a1eninţări de securitate. Prin ur1are, aprecie1 că tot ceea ce se cunoaşte despre vulnera$ilităţile de securitate aleunei ţări, organizaţii sau institu ţii tre$uie să 4ie trecute 3n regi1 dein4or1aţii şi date clasi4icate. He;icularea lor prin di4erite 1ateriale

pu$licate, prin dez$aterea lor 3n e1isiuni 8H sau radio, ori 3n presascrisă nu 4ace dec2t să le popularizeze şi să o4ere in4or1aţii utileunui eventual atac asupra unor do1enii se1ni4icative alesecurităţii naţionale. De e9e1plu, vulnera$ilităţile concrete ale

unei in4rastructuri critice dacă sunt cunoscute, ele se pot 4olosi decătre cei care vor să organizeze un atentat terorist asupra sa.

Strategia naţi-nal ă de apărare a ţării# vor$eşte de ur1ătoarelevulnera$ilităţi şi dis4uncţionalităţi speci4ice 0o12niei: dependenţ a accentuat ă de unele resurse vitale greu accesibile' tendinţ elenegative persistente în plan demografic şi migraţ ia masivă'nivelul ridicat al st ării de insecuritate social ă , persistenţ a st ăriide săr ăcie cronică şi accentuarea diferenţ elor sociale' propor ţ iaredusă , fragmentarea şi rolul încă insuficient al clasei de mi(loc înorganiarea vieţ ii economico*sociale' fragilitatea spiritului civic

şi a solidarit ăţ ii civice' infrastructura slab devoltat ă şiinsuficient prote(at ă' starea precar ă şi eficienţ a redusă a sistemului de asigurare a sănăt ăţ ii populaţ iei' carenţ eleorganiatorice, insuficienţ a resurselor şi dificult ăţ ile de adaptarea sistemului de învăţământ la cerinţ ele societ ăţ ii' organiareainadecvat ă şi precaritatea resurselor alocate pentrumanagementul situaţ iilor de criă' anga(area insuficient ă a

societ ăţ ii civile în debaterea şi soluţ ionarea problemelor de securitate.

Strategia , 3n sens larg, poate 4i de4inită ca deter1inare a

o$iectivelor pe ter1en lung ale unei organizaţii ce vizează alegerea1odurilor de ac ţiune şi de alocare a resurselor care vor per1iteatingerea acestor o$iective. Pe de altă parte, strategia esteansa1$lul de decizii şi acţiuni re4eritoare la alegerea 1iFloacelor

pentru a atinge o$iectivele, av2nd 3n vedere resursele şi 1ediulecono1ic, politic, social. 8re$uie reţinut 4aptul că strategiile suntalegeri -opţiuni

# Strategia naţ ional ă de apărare a României, ;ttp://<<<.dreptonline.ro/ legislatie/;gIstrategieInationalaIaparareItaraI*I!(.p;p, p. !.



re4eritoare la ele1ente i1portante, iar orizontul unei strategii, 3ngeneral, se situează 3ntre *) ani dar poate aFunge c;iar şi la #ani. E9istă o diversitate de strategii. Printre acestea se a4lă şistrategia militar ă . Aceasta este de4inită ast4el: #. Parteco1ponentă a artei 1ilitare care se ocupă cu conducerea tuturor4or ţelor ar1ate de uscat, aer şi apă, pe toată durata r ăz$oiului şi

pe durata 4iecărei ca1panii, organiz2nd şi conduc2nd operaţiile

duse de 1ari grupări de 4or ţe. ). Ştiinţa conducerii lupteirevoluţionare prin deter1inarea direcţiei principale a acţiunilor şi

prin ela$orarea planului de unire şi de utilizare Fustă a 4or ţelorrevoluţionare, a rezervelor revoluţiei. 8. - Fig. Arta de a 4olosi cudi$ăcie toate 1iFloacele disponi$ile 3n vederea asigur ării

succesului 3ntr)o luptă!.

Strategiile de contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresasecurităţii naţionale reprezintă ansa1$lul de activităţi, acţiuni şidecizii re4eritoare la sta$ilirea 1iFloacelor şi instru1entelor necesare şi su4iciente pentru 3ndeplinirea 1isiunilor şi atingerea

o$iectivelor de4inite 3ntr)un docu1ent o4icial asu1at de o instituţiea statului sau alta cu co1petenţ e 3n 1aterie de apărare şisecuritate. %e poate vor$i de două tipuri de strategii de

contracarare a riscurilor şi a1eninţărilor de securitate, la nivelnaţional, şi anu1e: strategii militare şi strategii nonmilitare.8ranspunerea 3n viaţă a acestor strategii este puternic dependentă de resursele u1ane, econo1ice, 4inanciare şi 1ilitare alocate desocietate 3n acest scop.

Securitatea naţ ional ă este un construct conştient, intenţionat,

responsa$il şi continuu la care participă 3ntreaga societate, di4erenţiat,ca aport, şi concertat, ca 1od de acţ iune, prin care se ur1ăreşteasigurarea condiţiilor propice vieţii şi activităţii populaţ iei ţării, a4uncţionării nor1ale a 3ntregii societăţi. De aceea, se poate aprecia căsecuritatea naţională este o 4uncţie esenţială a unui stat care vizează să asigure, 3n orice loc, ti1p şi circu1stanţe, integritatea teritoriului, protecţia populaţiei şi prezervarea intereselor naţionale 31potrivaoricărui tip de a1eninţări şi agresiuni. n literatura de specialitate,ter1enul securitate priveşte at2t a1eninţările ce provin din interiorulţării, c2t şi pe cele glo$ale -de e9e1plu, di1inuarea resurselor naturale, in4rastructurile critice, 1odi4icările cli1atice, teroris1ulinternaţional. Un alt punct de vedere asupra securităţii naţionale este

! Strategie, ;ttp://de9online.ro/de4initie/strategie.

## #!ur1ătorul: Prin securitate naţională se 3nţelege totalitatea

politicilor 4or1ulate şi procesul de aplicare a acestora 3n scopul1enţinerii integrităţ ii statului, a protecţiei populaţiei, a drepturilorcet ăţenilor, a 1ediului 3nconFur ător şi a asigur ării stării delegalitate şi sta$ilitate prin utilizarea instru1entelor politice,

econo1ice, diplo1atice c2t şi 1ilitare*.

Cultura de securitate reprezintă totalitatea noţiunilor, ideilor şi in4or1aţiilor de care dispun, la un 1o1ent dat, cetăţenii statului,re4eritoare la valorile, interesele şi necesităţile naţionale desecuritate, dar şi 1odalitatea de dezvoltare a unor atitudini,1otivaţii şi co1porta1ente necesare apăr ării şi protecţiei

personale, de grup şi statale 4aţă de vulnera$ilităţi, 4actori de risc,a1eninţări, stări de pericol sau agresiuni potenţiale, precu1 şi

pro1ovării lor 3n 1ediul intern şi internaţional de securitate.Educaţ ia de securitate este una preventivă şi de gestiune a noului

1ediu de securitate intern şi internaţ ional, precu1 şi a tipurilor dea1enin ţări la adresa securităţii. 5ai pe 3nţelesul tuturor: culturade securitate a 4iecăruia se realizează prin educaţ ia de securitate şiaFută 4iecare individ, 4a1ilie sau grup să se apere 3n 4aţaagresiunilor la care este supus din e9terior, inclusiv din partea

propriului stat.

+.). N-ile repere eur-pene şi eur-'atlantice de securitate

n prezent, toate politicile de securitate ale statelor europene iau 3n

calcul noile repere europene şi euro)atlantice de securitate.

Existenţ a Alianţ ei NordAtlantice şi a !niunii Europeneconstituie un pri1 reper european şi euro)atlantic, de o i1portanţă 1aFor ă. Pri1a este o organizaţie politico)1ilitar ă ce 3şi asu1ă roluri diverse 3n 1aterie de apărare şi securitate colectivă, de luptă



31potriva e9tre1is1ului violent, 3n asigurarea păcii şi sta$ilităţii3n lu1e. A doua este o organizaţie interguverna1entală econo1ică,

Legea securit ăţ ii naţ ionale -proiect, ;ttp://<<<.gov.ro/upload/articles/ (''/legea)securitatii)nationale.pd4, art. #.

Strategia şi incultura de securitate, ;ttp://<<<.arss.org.ro/strategia)si)incultura)de)securitate/ p. #.0eper J corp sau siste1 de corpuri la care se raportează poziţia unui corp4i9 sau 1o$ilG se1n sau o$iect care uşurează orientarea. -De9 online,;ttp://de9)online.ro/reper/cauta/.

politică şi socială ce 3şi asu1ă din ce 3n ce 1ai 1ult un rol activ3n apărarea europeană co1ună, 3n prevenirea crizelor şicon4lictelor regionale şi 1ondiale, 3n asigurarea păcii şi sta$ilităţii1ondiale.

Extinderea !niunii Europene şi a NA"#, prin pri1irea de noi 1e1$rii 3ndeose$i dintre ţările Est şi Central europene, este un

reper european şi euro)atlantic i1portant 3n direcţia ela$or ăriistrategiilor 1ilitare naţionale a statelor 1e1$re ale celor două organizaţii. Procesul lărgirii NA87 şi UE a 3nceput după #&& şiva continua 3n anii ce vin.

Apartenenţ a Rom$niei la NA"# %&''() şi !niunea Europeană %&''*) este un reper european şi euro )atlantic se1ni4icativ 3n4unda1entarea strategiei 1ilitare a 0o12niei. Aceasta presupunear1onizarea strategiei 1ilitare a ţă rii noastre cu docu1ente alecelor două organizaţii re4eritoare la apărarea şi securitateacolectivă, la apărarea europeană co1ună, la prevenirea crizelor şi

con4lictelor 3n lu1e, la asigurarea păcii şi sta$ilităţ ii regionale şi1ondiale. n acest sens, ela$orarea %trategiei 1ilitare a 0o12nieitre$uie să ţină sea1a de &oul concept strategic al &A%$

-adoptat la %u11it)ul din noie1$rie !# de la isa$ona şi de%ratatul de la Lisabona -adoptat 3n dece1$rie !& cu privire la

+olitica de Securitate şi Apărare Comună.

Strategia europeană de securitate, de care 4iecare stat 1e1$ru alUE tre$uie să ţină sea1a 3n ela$orarea propriilor docu1ente 3n1aterie de apărare şi securitate naţională şi colectivă la niveleuropean, este un reper european şi euro)atlantic cu i1pact asupra

strategiilor 1ilitare naţ ionale a statelor 1e1$re ale UniuniiEuropene, inclusiv asupra %trategiei 1ilitare a 0o12niei.

Evoluţ ia conceptului strategic al NA"# constituie un reper european şi euro)atlantic 1aFor pentru conţinutul strategiilor1ilitare naţionale a statelor 1e1$re ale acestei organizaţii.Dina1ica sc;i1$ărilor produse 3n 1ediul de securitateinternaţional i1pune adaptarea conceptului strategic al Alianţei

Nord)Atlantice la acestea. De aici, o continuă activitate deela$orare şi i1ple1entare a unui concept strategic adecvat



realităţii sociale, politice, econo1ice şi 1ilitare a4late 3ntr)ocontinuă sc;i1$are.

Relaţ iile dintre NA"# şi !E reprezintă un reper european şi euro)atlantic cu o i1portanţă 1aFor ă şi o in4luenţă deter1inantă

#* #

asupra strategiilor 1ilitare a statelor 1e1$re ale celor două

organizaţii.

Sistemul de parteneriate ale NA"# şi !E aprecie1 că reprezintă un reper european şi euro)atlantic cu in4luenţă asupra strategiilor1ilitare naţionale.

Constituirea de coali ţ ii militare internaţ ionale sub mandat #N!şi nu numai , pentru soluţionarea unor crize şi con4licte ce a4ectează securitatea regională/internaţională, aprecie1 că este, 3nopinia noastr ă, un reper european şi euro)atlantic cu rol consistent3n ela$orarea strategiilor 1ilitare naţionale.

+.8. Riscuri şi aeninţări de securitate la adresa R-/niei

Principalele riscuri şi a1eninţări, de natur ă politică, econo1ică,socială şi 1ilitar ă, capa$ile să pună 3n pericol siguranţacetăţeanului şi securitatea naţională a 0o12niei, valorile şiinteresele sale ca stat 1e1$ru al co1unităţii europene şi euro)atlantice sunt: terorismul internaţ ional structurat în reţ eletransfrontaliere -3n prezent, specialiştii vor$esc de lupta 31potrivae9tre1is1ului violent, 3n cadrul căruia teroris1ul are un locaparte' proliferarea armelor de distrugere în masă' conflictele

regionale' criminalitatea transnaţ ional ă organiat ă' guvernareaineficient ă+. Aceste riscuri şi a1eninţări ce vizează securitatea

naţională a ţării noastre sunt 1enţionate at2t 3n %trategia de

securitate naţională, c2t şi 3n alte docu1ente o4iciale'.

7 a1eninţare convenţ ională -adică de natur ă 1ilitar ă asupra0o12niei nu este previzi$ilă pe ter1en scurt, 1ediu sau lung.8otuşi, du$lul statut al ţării noastre de 1e1$r ă a NA87 şi aUniunii Europene, pe de o parte, şi 4aptul că 1ulte regiuni şi ţăridin lu1e s)au lansat 3n ac;iziţia de i1portante capacităţi 1ilitare

1oderne, cu consecinţe di4icile de prevăzut pentru sta$ilitateainternaţională şi

Strategia de securitate naţ ional ă a României, ;ttp://<<<.presidenc=.ro/ static/ordine/%%N0/%%N0.pd4, pp. #)#'.Strategia naţ ional ă de apărare a României' Strategia militar ă a României' Strategia de transformare a Armatei României.



securitatea euro)atlantică(, pe de altă parte, 4ac ca a1eninţareaconvenţională să nu 4ie ignorată.

n opinia noastr ă, printre riscurile şi a1eninţările de securitateactuale la adresa 0o12niei se cuvin avute 3n vedere ur1ătoarele: proliferarea armelor nucleare, a altor arme de distrugere în masă şia vectorilor lor G proliferarea racetelor balisticeG terorismulinternaţ ional -ac;iziţie de te;nologii 1oderne şi de capacităţi nucleare, c;i1ice, $iologice, radiologice. 8eroris1ul internaţ ionalstructurat 3n reţele trans4rontaliere, 3n special, reprezintă cea 1aigravă a1eninţare la adresa vieţii şi li$ertăţii oa1enilor, a de1ocraţieişi altor valori 4unda1entale pe care se 3nte1eiază co1unitatea de1ocratică a statelor euro)atlanticeG guvernarea ineficient ă este unalt pericol pentru e9ercitarea drepturilor şi li$ertăţilor 4unda1entaleale o1ului şi a4ectează 3ndeplinirea o$ligaţiilor internaţ ionale aleunor state, e9ist2nd riscul producerii unor crize u1anitare cu i1pacttrans4rontalierG ciberatacurile -cresc 3n 4recvenţă, sunt 1ai $ineorganizate şi produc daune tot 1ai 1ari persoanelor, ad1inistraţ iilor,3ntreprinderilor, econo1iilor, reţelelor de transport şi de

aprovizionare, in4rastructurilor criticeG criminalitatea transnaţ ional ă organiat ă. Aceasta reprezintă o 4or1ă de in4racţionalitate 4oarte

gravă, care a do$2ndit capacitatea de a in4luenţa politica statelor şiactivitatea instituţiilor de1ocraticeG riscuri sanitareG scimbarea climatică' dependenţ a energetică a României de resursele e-terne'vulnerabilitatea infrastructurile critice' conflictele îngeţ ate. a aceste riscuri şi a1eninţări de securitate se i1pun 4i adăugate cele ce provin din catastro4e naturale sau provocate de o1 -intenţionat sau nu. Ast4el, 4recvent, 3n ţara noastr ă au loc inundaţ ii 3n di4erite zone ale

ţării, alunecări de teren, ploi torenţ iale, tornade, căderi masive de ă pad ă sau cutremure de pământ care produc şi victi1e u1ane pe l2ngă distrugerile de $unuri -locuinţe, 3ntreprinderi, cale 4erată,şosele, poduri şi podeţe, culturi agricole etc..

(

%e &e Strategic Concept/ Active 0ngagement, 1odern 2efence , ;ttp://<<<.nato.int/cps/en/natolive/opinionsI++'!'.;t1, p. *.

# #+

+.>. P-si,ile strategii n-nilitare şi ilitare de c-ntracarare ariscuril-r şi aeninţăril-r de securitate

Contracararea riscurilor şi a1eninţărilor de securitate este posi$ilă prin concertarea e4orturilor instituţiilor a$ilitate prin lege cuase1enea co1petenţe, a organiza ţiilor societăţii civile cu vocaţie

securitar ă, ale sectorului privat şi ale cetăţenilor. %trategiilenon1ilitare şi 1ilitare de securitate tre$uie să r ăspundă e4icace,oportun, creator şi 4le9i$il la evantaiul de riscuri şi a1eninţări laadresa securităţii 0o12niei. Dacă ave1 3n vedere actualele riscurişi a1eninţări 3n 1aterie de securitate pentru ţara noastr ă atuncicontracararea acestora se poate 4ace at2t prin strategii non1ilitare,c2t şi prin strategii 1ilitare. 1ple1entarea acestor strategii 3n ţara noastr ă va avea e4ectele scontate 3n 1aterie de securitate. Acestee4ecte aprecie1 că sunt cu1ulative şi interdependente.

+.>.+. Strategii n-nilitare de securitate

n opinia noastr ă, strategiile non1ilitare de securitate se3n4 ă ptuiesc, 3n esen ţă, prin: buna guvernare a ţării' devoltarea durabil ă economică şi social ă a fiecărui stat' asigurarea

securit ăţ ii umane prin diferite strategii sectoriale.

+.(.+.+. una guvernare

Buna guvernare, ca activitate u1ană, se 3nte1eiază pe o serie de principii ce au 4ost prezentate 3ntr)un docu1ent al Progra1ului

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare 3n #&&'&. Ansa1$lul acestor principii sunt o $ază de re4lecţie 3n do1eniu şi se re4er ă la: participare. 8o ţi oa1enii ar tre$ui să participe la luarea deciziilor, direct sau prin inter1ediari 3n instituţiile legiti1e ce le reprezintă interesele. 7 participare largă este 4ondată pe li$ertatea de asociereşi a cuv2ntului, ca şi capacităţile necesare pentru a participa de o



1anier ă constructivă 3n luarea deciziilorG primordialitateadreptului . Cadrele Furidice ar tre$ui să 4ie ec;ita$ile şi te9tele

Furidice aplicate de o 1anier ă i1par ţială, 3n special legile relativela drepturile o1ului. 8ransparen ţa este 4ondată pe li$era circulaţiea in4or1aţiei. Persoanele vizate pot direct să ai$ă acces la

procesele şi instituţiile şi in4or1aţia accesi$ilă este su4icientă pentru a 3nţelege şi a asigura

& Rapport mondial sur le développement umain 3445 ,;ttp://;dr.undp.org/ en/1edia/ ;drI#&&'I4rIcontenu.pd4.

ur1ărirea c;estiunilorG capacitatea de a-ustare. nstituţiile şi procesele tre$uie să vizeze să r ăspund ă nevoilor tuturor păr ţilori1plicateG orientarea consensului . Buna guvernare Foacă un rol deinter1ediar 3ntre interese di4erite pentru a aFunge la un larg consensasupra a ceea ce serveşte cel 1ai $ine interesele grupului şi asupra

politicilor şi procedurilorG ecitate. 8oţi oa1enii au posi$ilitateasă-şi a1elioreze sau să-şi 1enţină condiţ iile de viaţă. E4icacitate

şi e4icienţă – procesele şi instituţ iile dau rezultate 3n 4uncţie denevoi, 4olosind cel 1ai $ine resurseleG responsabilitate. Decidenţ iila nivelul guvernului, sectorului privat şi organizaţiilor societăţiicivile dau sea1a pu$lic, ca şi păr ţile i1plicate instituţional.Această responsa$ilitate di4er ă 3n 4uncţie de organizaţie şi potrivitcu decizia este internă sau e9ternă organizaţieiG vi/iuneastrategică. Conducătorii şi pu$licul au o vastă perspectivă peter1en lung a $unei guvernări şi al dezvoltării u1ane, ca şi o ideea ceea ce este necesar la o ase1enea dezvoltare. De alt4el, elecuprind 3n toată co1ple9itatea datelor istorice, culturale şi sociale3n care se 3nscrie această perspectivă.

Aceste caracteristici esen ţiale, care sunt interdependente, se3ntăresc reciproc şi nu pot e9ista şi 4uncţiona independent.

Buna guvernare tre$uie să per1ită c-nugarea ver$ului a <i cu ceaa ver$ului a a4ea drepturi şi 0ndat-riri( interese la nivelindividual, grupal şi de co1unitate u1ană..

n esenţă, $una guvernare este un concept di4icil de de4init, căci eldepinde de noţiuni culturale şi etnice ce pot 4i di4erite de la o ţar ă laalta, sau de la o cultur ă la alta. 8otuşi, se poate circu1scrie principiilor dreptului internaţional reieşite din Carta universal ă a

drepturilor omului. De ase1enea, noţiunea de $ună guvernare desc;ide dez$aterile după de4iniţia de1ocraţiei şi asupra variantelorsale de origine culturală. De alt4el, concepţia sa poate varia potrivit4uncţiei ce i se atri$uie: ea poate 4i considerată ca o pre1isă a uneidezvoltări Fuste şi ar1onioase sau o consecinţă a politicilor şiacţiunilor de dezvoltare. n Uniunea Europeană se vor$eşte despreguvernarea de1ocratică, văzută ca un concept care tre$uie să seaplice s4erelor sociale, econo1ice, a1$ientale şi politice a unei ţări.n sens larg, guvernarea de1ocratică cuprinde pro$le1atici at2t dediverse ca: respectul drepturilor o1ului şi a li$ertăţ ilor 4unda1entaleGaccesul tuturor la Fustiţie şi la serviciile sociale de $azăG pro1ovarea



deplin consens cu nevoile reale ale cet ăţenilor. De ase1enea, $unaguvernare 3nsea1nă ca ad1inistraţiile pu$lice să 4ie capa$ile să pro$eze că activitatea şi deciziile lor sunt con4or1e cu o$iectivelesta$ilitate şi convenite. n acest scop, $una guvernare tre$uie să sede4inească prin: obligaţ ia guvernanţ ilor de a da seama în fa ţ a cet ăţ enilor de ceea ce au 3ntreprins pentru a) şi 3ndeplini pro1isiunile 4 ăcute electoratuluiG transparen ţ a. 8ot ceea ce 3ntreprind guvernaţii

tre$uie să se caracterizeze prin o transparenţă totalăG eficacitatea şi eficienţ a. Acestea constituie tr ăs ături interdependente ale unei $une guvernări şi se1ni4ică 1ăsura 3n care se ating o$iectivele sta$ilite decătre guvernanţi, pe de o parte, şi cu ce costuri se 4ace aceasta, pe dealtă parte' primordialitatea dreptului: autorităţile pu$lice tre$uie să aplice legile, regle1entările şi codurile 3n 1od egal şi transparent,indi4erent de statutul social al cetăţenilorG receptivitatea: autorităţile pu$lice vor tre$ui să dispună de 1iFloace şi de 4le9i$ilitatea dorite pentru a r ăspunde rapid 3n evoluţia societăţii. 8otodată, ele tre$uie să ţină sea1a de aşteptările societăţii civile atunci c2nd de4inesc interesul general şi vor tre$ui să 4ie gata să e9a1ineze critic rolulstatuluiG prospectiva: autorităţile pu$lice se o$ligă să anticipeze

pro$le1ele ce se pun plec2nd de la datele disponi$ile şi tendinţele

o$servate, precu1 şi să ela$oreze politici ce ţin sea1a de evoluţiacosturilor şi de sc;i1$ ările previzi$ile -de1ogra4ice, econo1ice,a1$ientale, de e9e1plu 3n ţar ă şi, desigur, 3n lu1e.

n acelaşi ti1p, $una guvernare reprezintă ansa1$lul coerent aldi1ensiunilor ur1ătoare: elaborarea şi punerea în practică de

politici economice şi sociale (udicioase. Aceste politici tre$uie să

ţină sea1a at2t de resursele disponi$ile, c2t şi de angaFa1enteleguvernanţilor c2nd au preluat puterea politică 3n statG o gestionare competent ă a sectorului public, e-istenţ a unui nucleu deadministratori profesionişti şi o funcţ ie publică eficace. Aici sunt

prezentate ele1entele de4initorii ale unei gestionări co1petente atre$urilor pu$lice. n pri1ul r2nd, e9istenţa unor pro4esionişti 3naltcali4icaţi 3n 3ntreg sectorul pu$lic de activitate. Apoi, este vor$a deo 4uncţionare nor1ală a tuturor instituţ iilor pu$lice. Personalulacestor instituţ ii nu tre$uie să uite niciodată că acestea sunt createşi e9istă pentru a servi contri$ua$ilii din $anii căror sunt plătiţiGe-istenţ a unui cadru (uridic bine conceput, previibil şi asortat cuo putere (udiciar ă fiabil ă şi independent ă. 7 Fustiţie independentă3nsea1nă

#& !

ca aceasta să servească cetăţ enii 3n deplin consens cu prevederileactelor nor1ative 3n vigoareG un foarte scă ut grad de corupţ ie în viaţ a publică şi e-istenţ a mecanismelor eficace de lupt ă împotrivaacestei corupţ ii atunci când ea este constatat ă. n opinia noastr ă, concep ţia potrivit căreia corupţia se cere lic;idată, des4iinţată esteo utopie. Practic, aceasta tre$uie ţinută su$ control prin inter1ediulaplicării coerente şi concertate de către instituţiile a$ilitate a

legilor 3n 1aterie, pe de o parte, şi prin supraveg;erea atent ă decătre organizaţii ale societăţ ii civile a locurilor şi persoanelor

predispuse la corupţie, pe de altă parteG integritate şiresponsabilitate financiar ă , ca şi preenţ a structurilor ce

garanteaă că un guvern d ă seama asupra gestiunii financiare şi face proba transparenţ ei. iecare stat dispune de anu1ite resurse4inanciare pe care ar 4i 4iresc să le c;eltuiască e4icace şi e4icient

pentru atingerea o$iectivelor sociale, politice, culturale,econo1ice, 1ilitare, de 1ediu etc. pe de o parte, şi pentru a veni 3n3nt21pinarea aşteptărilor cet ăţenilor, pe de altă parteG un nivel

pertinent al celtuielilor militare şi e-ercitarea de for ţ ele armatede roluri similare cu cele din via ţ a civil ă . După căderea MiduluiBerlinului şi disoluţia U0%%, c;eltuielile pentru apărare 3n aproapetoate statele lu1ii scad se1ni4icativ. Practic, guvernele vor să culeagă dividendele păcii generate de conte9tul descris 1ai sus.

0ealizarea $unei guvernări 3ntr )o ţ ar ă creează condiţiile1ani4estării plenare a securităţ ii u1ane şi a securităţii naţionale

3n toate co1ponentele şi pe toate di1ensiunile acestora. De aceea,se poate a4ir1a că $una guvernare, prin conţinutul său de4initoriu,

prin o$iectivele ur1ărite consecvent, prin 1etodele pro1ovate şigradul sporit de i1plicare a cetăţenilor 3n activităţile pu$lice, seconstituie 3ntr)o verita$ilă strategie non1ilitar ă de contracarare a

pericolelor, riscurilor şi a1eninţărilor de securitate.De 4apt, $una guvernare contri$uie la asigurarea securităţii naţionale prin: folosirea raţ ional ă , fle-ibil ă , creatoare, eficace, eficient ă şiresponsabil ă a resurselor umane, materiale, economice şi financiareale ţării pentru realiarea de produse şi servicii utile populaţ iei



pentru derularea vieţ ii în condiţ ii decenteG crearea condiţ iilor socialeşi psiosociale prielnice vieţ ii şi activit ăţ ii cet ăţ enilor ţării. Estevor$a de linişte, de solidaritate şi coeziune socială, de consensnaţional, 1oral individual şi colectiv $un şi 4oarte

$unG protecţ ia mediului ambiant ce conduce la 1ini1izarea saueli1inarea e4ectelor negative ale inundaţiilor, alunecărilor de teren,

poluării solului, aerului şi apelor.+.(.+.&. 0eg ătura 1ntre de/voltarea durabil ă şi securitate

8er1enul de dezvoltare dura$ilă este 4oarte 4recvent 4olosit. Ast4el, else 3nt2lneşte de la pu$licitate, 1ass)1edia trec2nd prin te9tele o4iciale

p2nă la discursurile politice. Dezvoltarea dura$ilă este un conceptela$orat 3n cursul anilor #&(. 7$iectivul său este de a r ăspundenevoilor din prezent, 4 ăr ă a co1pro1ite capacitatea pentru generaţiileviitoare de a şi le satis4ace pe ale lor##. Este vor$a să se vizeze odu$lă solidaritate: orizontal, 3n privinţa celor 1ai neaFutoraţi indivizi

ai 1o1entului, şi vertical, 3ntre generaţii#!. n această optică,

dezvoltarea dura$ilă se 4ondează pe piloni 1aFori#*: mediul1ncon-ur ător . Pe acest plan, atingerea o$iectivului unei dezvoltăridura$ile, 3nsea1nă respectarea ur1ătoarelor condiţii principale: folosirea, gestionarea durabil ă a resurselor naturale -aer, apă, sol,viaţă şi cunoştinţele u1aneG menţ inerea marilor ecilibre naturale

-cli1at, diversitate $iologică, oceane, păduri etc.G controlul energieişi economia resurselor neregenerabile -petrol, gaz, căr$une, 1inereuriG economia. Pe plan econo1ic, dezvoltarea dura$ilă depinde 3n particular de: o devoltare economică cu respectul1ediului natural de unde provin resursele de $ază -agricultur ă şi pescuitG o scimbare profund ă în relaţ iile economice internaţ ionale pentru a pro1ova un co1er ţ ec;ita$il şi un turis1 solidar şi de a pretinde ca 3ntreprinderile să ia 3n sea1ă condiţiile unei dezvoltăridura$ileG anularea datoriei ţărilor sărace şi augmentarea investiţ iilor pentru ca ele să nu 1ai 4ie constr2nse la a opta pentru pro4ituri peter1en scurt 3n contradicţie cu dezvoltarea lor dura$ilă şi cea a planeteiG o reflecţ ie privind o descreştere sustenabil ă în ţările

devoltat eG socialul. actorii sociali ai dezvoltării dura$ile sunt accesul la educaţie, ;a$itat, ali1entaţie, 3ngriFirile 1edicale pentru:

## B0UND8AND @ro Karle1 , &otre avenir 8 tous, Rapport de la Commission mondiale sur l#environnement et le développement , #&((, p.#.

#!ean)Paul 5A0ECKA, Alternatives 0conomi"ues, n9343, Avril !#,



p. (.#* Le développemen t durable ;ttp://<<<.riti1o.org/dossiersIt;e

1atiOues/developpe1entIdura$le/ddIintro.;t1l.

!# !! satisfacerea nevoilor esenţ iale ale populaţ ieiG co1$atereae9cluziunii su$ toate 4or1ele sale -sociale, pro4esionale etc.G

stabiliarea creşterii demografice' controlul creşterii urbane şi al flu-urilor migratoareG democraţ ia participativă. Dezvoltareadura$ilă pretinde de1ocraţie şi participare e4ectivă la această de1ocraţie, adică ceea ce se nu1eşte de-craţie participati4ă.

Aceşti patru piloni tre$uie să 4ie 3n interacţiune constantă:dezvoltarea socială şi econo1ică, 1ediul şi cetăţenia tre$uie să 4ie considerate ca 3ntr)o legătur ă indestructi$ilă, la toate nivelurileorganizării societăţilor u1ane şi a 1ediilor lor de e9isten ţăGdezvoltarea dura$ilă este a4acere locală, naţională, internaţionalăGea nu se va realiza dec2t dacă 4ac 4ront co1un de luptă şisolidaritate: pentru gestionarea dura$ilă a resurselor, pentru

dispariţia dezec;ili$relor sociale şi econo1ice, pentru de1ocraţie.Procesul realizării dezvoltării dura$ile se1ni4ică li1itarea saueli1inarea e4ectelor pe care le pot genera pericolele, riscurile şia1eninţările de securitate. Pe de altă parte, contracararea provocărilor de securitate -pericole, riscuri şi a1eninţări 3nsea1nă, de 4apt,asigurarea securităţii locale şi naţionale. Ast4el, se poate a4ir1a că e9istă o str2nsă legătur ă 3ntre dezvoltarea dura$ilă a unei ţări şisecuritatea ei. De4inirea acesteia din ur1ă, este necesar să 4ie adaptată la realităţile de astăzi, care i1pun ca accentul să 4ie tot 1ai1ult pus pe securitatea populaţiei ţării. Practic, dezvoltarea dura$ilă a

ţării, pe planurile economic, social, de mediu şi politic -de1ocraţie

participativă, pune $azele te1einice pentru securitatea populaţiei#

.Ast4el, 3n plan economic, dezvoltarea dura$ilă prin atingereao$iectivelor propuse asigur ă, printre altele: creşterea cantit ăţ ii şi calit ăţ ii bunurilor şi serviciilor oferite populaţ iei' folosirea eficace şieficient ă a populaţ iei active prin posibilitatea real ă a ocupării unuiloc de muncă' amplificarea volumului investiţ iilor naţ ionale şi str ăine' înt ărirea infrastructurii -transport, co1unicaţii, ap ă, produse petroliere etc.. Aceasta 3nsea1nă că securitatea naţională şi desigurşi cea u1ană are o co1ponentă econo1ică solidă şi 4ia$ilă.Atingerea o$iectivelor dezvoltării dura$ile, pe plan social , conduce la

3ntărirea co1ponentei sociale a securităţii naţionale şi a securităţiiu1ane.

# n opinia noastr ă, ter1enii securitatea populaţ iei şi securitatea umană, 3n prezentul studiu, sunt sinoni1i. -N. A.

Persoanele care au satis4 ăcute nevoile esenţiale, au un loc de1uncă sigur şi pe ter1en lung, au acces la educaţie, asistenţă 1edicală şi la protecţie socială se si1t 3n siguranţă, tr ăiesc unsenti1ent de satis4acţie. 2n planul mediului , dezvoltarea dura$ilă o4er ă garanţia că populaţia va tr ăi şi 1unci 3ntr)un 1ediu sănătos,iar generaţiile viitoare nu se te1 că resursele naturale vor 4iepuizate. Din punctul de vedere al securităţii aceasta 3nsea1nă că e9istă 3n 1od real co1ponenta de 1ediu a securităţii naţ ionale şi

a celei u1ane. Din punct de vedere politic, dezvoltarea dura$ilă creează condiţiile participării populaţ iei la tre$urile pu$lice 4iedirect, 4ie prin reprezentanţi. Acest 4apt se re4lectă 3n 1aterie desecuritate naţională şi de securitate u1ană prin e9istenţa şi4uncţionarea nor1ală a co1ponentei politice a acestora.

n opinia noastr ă, e9istă o str2nsă legătur ă 3ntre dezvoltareadura$ilă şi securitatea naţ ională/securitatea populaţiei. Practic,dezvoltarea dura$ilă creează şi consolidează condiţiile necesare şisu4iciente li1itării/eli1inării e4ectelor pericolelor, riscurilor şia1eninţărilor de securitate. Alt4el spus, dezvoltarea dura$ilă a uneiţări conduce la eli1inarea insecurităţii populaţ iei prin 3ntărirea securităţii naţionale pe toate co1ponentele sale. 7 ase1eneasituaţie se realizează prin:demersuri coerente ale autorit ăţ ilor publice, sectorului privat şi

societ ăţ ii civile naţ ionale în domeniul securit ăţ ii şi devolt ării durabile. Un de1ers esenţial 3l reprezintă instaurarea, la toate nivelurile ad1inistraţiei, a 1ecanis1elor ce vizează acţiuni pentrudezvoltarea dura$ilă care tre$uie să 4ie coerentă şi să acopereansa1$lul s4erelor de acţiune guverna1entală, 1ai ales 3ndo1eniul re4or1ei siste1elor de securitate ca şi 3n alte do1enii ceinteresează securitateaG



ameliorarea coerenţ ei strategiilor pe care guvernanţ ii şi al ţ i actoriimplicaţ i social, economic şi politic le desf ăşoar ă pentru a a$ordac;estiunile de securitate şi de dezvoltare dura$ilă a tuturorlocalităţilor şi zonelor ţării. Coerenţa presupune 1o$ilizarea, 3n

serviciul o$iectivului co1un, a 3ntregii palete a 1iFloacelor deacţiune şi a instru1entelor de 4inanţare la dispoziţie 3n do1eniilesc;i1$urilor, 4inanţelor şi investiţiilor, a apăr ării şi cooper ării

pentru dezvoltare. De alt4el, o dezvoltare dura$ilă esteinco1pati$ilă cu con4lictele sociale, cu insecuritatea populaţieiG

!* !) punerea în practică coerent ă şi adaptat ă de strategii

guvernamentale prin care ministerele sunt determinate să cooperee adecvat, adică 4le9i$il, creator, responsa$il. Adoptareade1ersurilor coordonate presupune ela$orarea de strategii glo$aleşi speci4ice la conte9t, ca şi 1iFloace supli1entare, inclusiv

punerea 3n practică de noi dispozitive instituţionale.

Pe de altă parte, e9istenţ a şi a4ir1area securităţiinaţionale/securităţii populaţiei creează condiţiile propice, necesareşi su4iciente, dezvoltării dura$ile a ţării. Deci, se poate spune că relaţia 3ntre dezvoltarea dura$ilă a unei ţări şi contracararea

pericolelor, riscurilor şi a1eninţărilor de securitate este una $iunivocă de4inită prin interdependenţă se1ni4icativă şiconstantă. Cu alte cuvinte, dezvoltarea dura$ilă generează securitate, iar aceasta din ur1ă creează condiţii 4avora$ileia4ir1ării dezvoltării dura$ile.

+.(.+.3. Siguranţ a cet ăţ eanului şi strategiile sectoriale de prote-are a sa%iguranţa cetăţeanului se poate asigura, 3n a4ara $unei guvernări şia dezvoltării dura$ile, şi 4olosind o serie de strategii sectoriale.Printre acestea din ur1ă ave1 3n vedere ur1ătoarele:

Strategia naţ ional ă de prevenire a situaţ iilor de urgenţă , Strategianaţ ional ă de ordine publică :;3;*:;3<, Strategia energetică a

României :;;5 = :;:;, Strategia &aţ ional ă antidrog :;;>*:;3:.

a asigurarea securităţ ii u1ane contri$uie at2t $una guvernare, c2tşi dezvoltarea econo1ică şi social ă dura$ilă. n plus, 4iinţau1ană este a1eninţată şi de 4eno1ene ale naturii, care, de regulă,odată produse generează ceea ce poartă nu1ele de situaţii deurgenţă. Pentru a li1ita sau 1ini1iza consecinţele unor inundaţii,tornade, ploi torenţiale, alunecări de teren, cutre1ure de pă12nt

etc., la nivel naţional, 3n 0o12nia, s)a ela$orat Strategianaţ ional ă de prevenire a situaţ iilor de urgenţă

+45. Ela$orareaacestei strategii a 4ost deter1inată de necesitatea asigur ării unui1ediu opti1 de 1uncă şi viaţă pentru cetăţenii 0o12niei.

Pe de altă parte, practica 1ondial ă a de1onstrat că eveni1entelegeneratoare de situaţii de urgenţă nu pot 4i evitate, 3nsă,

# Strategia naţ ional ă de prevenire a situaţ iilor de urgenţă, ;ttp://<<<.1ai. gov.ro/Docu1ente/8ransparenta!decizionala/Ane9aIstrategieIsitIurgenta.pd4.

uneori, acestea pot 4i gestionate, iar e4ectele lor pot 4i reduse printr)un proces siste1atic ce i1plică sta$ilirea de 1ăsuri şi acţiuni1enite să contri$uie la di1inuarea riscului asociat acestor4eno1ene. Caracteristic 1anage1entului situaţiilor de urgenţă este4aptul că predicti$ilitatea locului de 1ani4estare a situaţiilorrespective deter1ină posi$ilitatea avertizării populaţiei din zonele

potenţial a 4i a4ectate, precu1 şi a autorităţilor ad1inistraţiei pu$lice centrale şi/sau locale.

5anage1entul situaţiilor de urgenţă 3nsea1nă aplicarea unor politici, proceduri şi practici av2nd ca o$iective identi4icarea,analiza, evaluarea, tratarea, 1onitorizarea şi reevaluarea riscurilor3n vederea reducerii acestora ast4el 3nc2t co1unităţile u1ane şicetăţ enii, să poată tr ăi, 1unci şi să-şi satis4acă tre$uinţele şiaspiraţiile 3ntr)un 1ediu 4izic şi social dura$il.

8otodată, ela$orarea %trategiei naţ ionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă a 4ost i1pusă şi de 1odi4icarea radicală a cadruluinor1ativ de nivel superior, de reco1andările organis1elorinternaţionale care i1pun necesitatea eurocon4or1iz ării practiciişi procedurilor 3n 1aterie de situaţii de urgenţă şi, 1ai ales, de



solicitarea i1perativă de a o4eri un r ăspuns adecvat la creştereaaşteptărilor co1unităţii 4aţă de prestaţia pro4esională aco1ponentelor %iste1ului Naţional de 5anage1ent al %ituaţiilorde Urgenţă.

n acest conte9t, se i1pune a1pli4icarea 1ăsurilor de 1enţinere anivelului de siguranţă a persoanelor, colectivităţilor şi $unurilor, 3n

scopul identi4icării, 3nregistr ării şi evaluării tipurilor de risc, pentru 3nştiinţarea 4actorilor interesaţi, avertizarea populaţiei,li1itarea, 3nlăturarea sau contracararea 4actorilor de risc, precu1şi a e4ectelor negative şi a i1pactului produs de eveni1entele

e9cepţionale respective.

n ulti1ii ani se constată creşterea 4recvenţei 1ani4estăriiriscurilor care a1enin ţă viaţa şi sănătatea populaţiei, 1ediul3nconFur ător şi valorile patri1oniului naţional, precu1 şi apariţiaunor noi riscuri, generate 3ndeose$i de sc;i1$ările cli1atice şidiversi4icarea activităţilor econo1ice care utilizează, produc şi

co1ercializează su$stanţe/1ateriale periculoase. Este, ast4el,evident că securitatea naţională poate 4i pusă 3n pericol de o seriede 4eno1ene grave, de natur ă geo4izică, 1eteo)cli1atică oriasociată,

! !+inclusiv ca ur1are a unor activităţi u1ane periculoase, dăunătoare sau iresponsa$ile. ntre acestea se pot 3nscriecatastro4ele naturale, industriale, ecologice ori posi$ilitateacrescută a producerii unor pande1ii. 8otodată, inundaţiile care aua4ectat 3ntinse regiuni ale ţării, 3n ulti1ii ani, au scos 3n eviden ţă

vulnera$ilitatea co1unităţilor u1ane e9puse riscului, 1ani4estată prin sla$a lor capacitate de a putea a$sor$i e4ectele 4eno1enului şide a se re4ace după trecerea acestuia.

7$iectivul 4unda1ental al strategiei 3l reprezintă consolidareacapacităţii instituţiilor specializate şi a autorităţilor ad1inistraţiei

pu$lice locale şi naţionale pentru prevenirea producerii situaţiilorde urgenţă, precu1 şi pentru gestionarea acestora.Activitatea de prevenire are ca o$iectiv 4unda1ental cunoaştereacaracteristicilor şi 4or1elor de 1ani4estare a riscurilor, realizarea,3n ti1p scurt, 3n 1od organizat şi printr)o

concepţie unică, a 1ăsurilor necesare, credi$ile, realiste şiadecvate de protecţie a populaţiei 3n cazul apariţiei situaţ iilor deurgenţă, 3n scopul eli1inării sau li1itării pierderilor de vieţio1eneşti, valorilor 1ateriale şi protecţia 1ediului.%trategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă conţ ineat2t obiective generale -econo1ice, sociale şi de 1ediu, c2t şiobiective specifice -prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale, prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscurite;nologice ) accidente industriale, accidente nucleare şiradiologice, accidente pe ti1pul transportului 1aterialelor

periculoase ), prevenirea incendiilor#+. Aceste o$iective suntaduse la 3ndeplinire de către autorităţile centrale şi locale, cetăţeni

prin planuri, progra1e şi parteneriate.

Co1ple1entar acestei strategii de prevenire a situaţiilor de urgenţă

aprecie1 că este !Strategia naţ ional ă de ordine publică :;3;*:;3<#'. Aceasta o4er ă ansa1$lul o$iectivelor 1aFore pe

Strategia naţ ional ă de prevenire a situaţ iilor de urgenţă, ;ttp://<<<.1ai. gov.ro/Docu1ente/8ransparenta!decizionala/Ane9aIstrategieIsitIurgenta.pd4, pp. ')#.Strategia naţ ional ă de ordine publică :;3;*:;3<, ;ttp://<<<.drepton line.ro/legislatie/;gI#I!#IstrategiaInationalaIdeIordineIpu$licaI!#I!#*.p;p.



ter1en 1ediu, 3n do1eniul ordinii pu$lice, coro$orate cu principalele 1odalităţi de realizare şi resurse necesare pentru1enţinerea, asigurarea şi resta$ilirea ordinii pu$lice şi contri$uiela sta$ilirea unei direcţii unitare, la nivelul tuturor instituţiilor deordine pu$lică. ntr)un spaţiu european, pentru 4iecare cetăţeantre$uie să e9iste un 1ediu de securitate, 3n care li$ertatea,securitatea şi Fustiţia sunt garantate. Astăzi, este necesar să se

construiască un siste1 integrat de ordine pu$lică orientat proactivcătre nevoile de securitate şi 3n serviciul cetăţenilor.

5ai 1ult ca oric2nd, este necesar ca la nivelul siste1ului de ordine pu$lică să se cristalizeze o cultur ă strategică $azată pecunoaşterea 3n pro4unzi1e a realităţ ii 0o12niei şi a tendinţelor1aFore desprinse din evoluţia glo$ală a a1eninţărilorcri1inalităţii. Ast4el, se creează pre1isele proiectării unei noiar;itecturi, care să per1ită valori4icarea integrată a capa$ilităţilorinstituţionale, pro1ovarea de standarde operaţionale, ocupaţionaleşi pro4esionale şi prioritizarea e4orturilor 3n aplicarea egii.

i$ertatea de 1i şcare, protecţia, inclusiv Furidică, a persoanelorcelor 1ai vulnera$ile, a 4e1eilor si copiilor victi1e ale violentei, a

persoanelor dependente, protecţia datelor cu caracter personal şi avieţii private, participarea la viata de1ocratica a Uniunii Europene,

$ene4icierea de protecţie 3n ţările ter ţ e tre$uie să 4ie consolidate.Dezvoltarea protecţ iei civile 3n 4aţa dezastrelor naturale sau asituaţiilor de urgenţă tre$uie asigurată.

Strategia energetică a României :;;5 = :;:;3?este un alt docu1ent care, prin transpunerea lui 3n viaţă, va contri$ui lasiguranţa cetăţeanului, la 1enţinerea şi ridicarea calităţ ii vieţiiacestuia. n acest sens, un rol esenţial 3l Foacă at2t o$iectivulgeneral, c2t şi o$iectivele strategice ale acestei strategii naţionale.Ast4el, obiectivul general al strategiei sectorului energetic 3lconstituie satis4acerea necesarului de energie at2t 3n prezent, c2t şi

pe ter1en 1ediu şi lung, la un preţ c2t 1ai scăzut, adecvat uneiecono1ii 1oderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, 3ncondiţii de

#( Strategia energetică a României pentru perioada :;;5*:;:;, ;ttp://<<<.enero.ro/doc/%80A8E@A!ENE0@E8CA!A!075ANE!PEN80U!PE07ADA!!')!!.pd4.

!' !(calitate, siguranţă 3n ali1entare, cu respectarea principiilordezvoltării dura$ile.

n calitate de obiective strategice sunt 1enţionate: siguranţ a energetică -creşterea siguranţei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi li1itarea dependenţ ei de resursele energeticede i1portG diversi4icarea surselor de i1port, a resurselor energetice şi

a rutelor de transport a acestoraG creşterea nivelului de adecvanţă areţelelor naţionale de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolG protecţia in4rastructurii criticeG devoltarea durabil ă -creşterea e4icienţei energeticeG pro1ovarea producerii energiei pe $ază de resurse regenera$ileG pro1ovarea producerii de energieelectrică şi ter1ică 3n centrale cu cogenerare, 3n special 3n instala ţiide cogenerare de 3naltă e4icien ţăG susţinerea activităţilor de cercetare)dezvoltare şi dise1inare a rezultatelor cercetărilor aplica$ileGreducerea i1pactului negativ al sectorului energetic asupra 1ediului3nconFur ătorG utilizarea ra ţionala şi e4icienta a resurselor energetice

pri1areG competitivitate -dezvoltarea pieţelor concurenţiale deenergie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certi4icate verzi,certi4icate de e1isii a gazelor cu e4ect de sera şi servicii energeticeGli$eralizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului per1anentşi nediscri1inatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distri$uţie şi intercone9iunile internaţionaleG continuarea procesuluide restructurare şi privatizare 3n sectoarele energiei electrice, ter1ice

şi gazelor naturaleG continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, 3n vederea creşterii pro4ita$ilităţii şi accesului pe piaţa de capital.

Strategia &aţ ional ă antidrog :;;> *:;3:34 este ela$orată 3n concordanţă cu prevederile noii %trategii Europene 3n do1eniu şista$ileşte o$iectivele generale şi speci4ice pentru reducerea cereriişi o4ertei de droguri, pentru 3nt ărirea cooper ării internaţionale şidezvoltarea unui siste1 glo$al integrat de in4or1are, evaluare şicoordonare privind 4eno1enul drogurilor. %copul strategiei este



1enţinerea la un nivel scăzut a consu1ului de droguri 3n r2ndul populaţiei generale, 3n pri1a etapă -!) ani, şi de reducere acazurilor de noi consu1atori, 3n a doua etapă, 3n paralel cureducerea cri1inalităţii organizate 3n legătur ă cu drogurile. as42r şitul

#& Strategia naţ ional ă antidrog ,

;ttp://<<<.ana.gov.ro/ro1/strategia#.;t1.

perioadei !)!#!, 3n 0o12nia va 4uncţiona un siste1 integrat deinstituţii şi servicii pu$lice, care va asigura reducerea incidenţei şi prevalen ţei consu1ului de droguri 3n r2ndul populaţiei generale,asistenţa 1edicală, psi;ologică şi socială a consu1atorilor de drogurişi e4icientizarea activităţilor de prevenire şi co1$atere a produc ţiei şi tra4icului ilicit de droguri şi precursori. Practic, transpunerea 3nviaţă a prevederilor sale va contri$ui la creşterea siguranţei

cetăţeanului care ast4el va 4i 3ntr)o 4oarte $ună 1ăsur ă 4erit de tentaţiadrogurilor 4ie 3n calitate de consu1ator, 4ie ca distri$uitor.

8ranspunerea 3n viaţă a strategiilor non1ilitare şi a celor 1ilitarese 4ace, 3n 1od concertat, siste1atic şi coerent, de către o paletă largă de actori instituţionali şi noninstitu ţionali. n pri1a categorie

se includ!: serviciile de in4or1aţii şi protecţie pentru riscurile şia1eninţările de securitateG structurile specializate ale 5inisteruluiAd1inistraţiei şi nternelor, 5inisterului ustiţiei şi Parc;etului@eneral, precu1 şi de celelalte structuri guverna1entale cu

atri$uţii 3n do1eniile prevăzute 3n lege!#G %erviciul 0o12n de

n4or1aţii este autoritatea in4or1ativă responsa$il ă, potrivitco1petenţ elor sta$ilite prin lege, pentru realizarea şi asigurareasecurităţii naţionale. n realizarea o$iectului său de securitate%erviciul 0o12n de n4or1aţii derulează activităţi de in4or1aţii şicontrain4or1aţii pe 3ntreg teritoriul 0o12niei cu scopul de a

preveni producerea situaţiilor de natur ă a a4ecta securitateanaţionalăG 5inisterul Apăr ării Naţionale este responsa$il deela$orarea strategiilor, politicilor şi regle1entărilor 3n do1eniulin4or1aţiilor pentru apărare, 3n care sens plani4ică, organizează şides4 ăşoar ă activităţi de in4or1aţ ii, contrain4or1aţii şi securitate1ilitare, pe ti1p de pace, 3n situaţii de criză şi la r ăz$oi şi asigur ăin4or1aţ iile necesare pentru luarea deciziilor politico)1ilitare şi

1ilitare 3n do1eniul apăr ării naţionaleG 5inisterul Ad1inistraţieişi nternelor organizează şi des4 ăşoar ă activităţile de in4or1aţii,şi contrain4or1aţii strict necesare realizări protecţiei in4or1aţiilorclasi4icate, 1isiunilor, patri1oniului şi personalului propriuG5inisterul de E9terne, prin departa1entele sale specializate,ela$orează politica e9ternă a statului ro12n şi contri$uie la

Legea securit ăţ ii naţ ionale -proiect, art.*, ', (, &, #,##. $ide1, art. .



!& * producerea securităţii prin dezvoltarea relaţiilor 0o12niei cu aliaţiisăi din cadrul 7rganizaţiei 8ratatului Atlanticului de Nord.

Este evident că, 3n prezent, capacitatea 1ilitar ă nu este dec2t oco1ponent ă a strategiei glo$ale ce per1ite să se asiguresecuritatea cetăţenilor săi 3n ţar ă şi 3n a4ara acesteia. Principiul

securităţii u1ane, inerent politicii e9terne a 0o12niei, recunoaştecă securitatea statelor este esenţială, dar că ea nu este su4icientă

pentru a garanta securitatea persoanelor. Este pri1ordial să seatace cauzele non1ilitare ale con4lictelor ce desta$ilizează societăţile şi creează condiţii propice dezvoltării e9tre1is1elor

politice sau religioase. Din cauza pericolelor pe care le reprezintă statele eşuate sau prost guvernate, co1unitatea internaţ ională tre$uie să le aFute pe acestea să-şi 3ntărească instituţiileguverna1entale şi siste1ele lor Fudiciare, să)i responsa$ilizeze peconducătorii acestora şi să apere pri1ordialitatea dreptului.%ta$ilizarea statelor eşuate i1plică prevenirea con4lictelor şi

spriFinul reconstrucţiei statelor ce ies dintr)un con4lict. 0o12nia poate duce la $un s42r şit aceste sarcini dec2t cu concursulcelorlalte guverne, instituţ ii 1ultilaterale, a sectorului privat şi aorganizaţiilor societăţii civile.

De ase1enea, parteneriatele internaţionale sunt esenţiale pentru acontracara celelalte a1eninţări ca săr ăcia, $olile in4ecţioase şidegradarea 1ediului. 8re$uie să se apere calitatea aerului şi a apei,nu doar pentru propria noastr ă securitate, ci pentru sta$ilitatea1ondială.

8otodată, 0o12nia a$ordează celelalte c;estiuni de securitate cu

1iFloace ale unei acţ iuni 1ultilaterale pe celelalte 4ronturi. Ast4el,ţara noastr ă este parte a 1ai 1ultor acorduri internaţionalere4eritoare la: interdicţia 4olosirii, stocării, producţ iei şitrans4erului de 1ine antipersonal şi asupra distrugerii lorG

protocolul de la Q=otoG controlul ar1a1entelor, neproli4erarea şidezar1area.

n acelaşi ti1p, 0o12nia, ca stat 1e1$ru al NA87 şi al UniuniiEuropene se i1plică activ şi responsa$il 3n prevenirea crizelor şigestionarea con4lictelor internaţ ionale. n acest sens, a1inti1

participarea cu Fandar1i 3n Qosovo, cu structuri 1ilitare 3n ra> şiA4g;anistan.

ncep2nd cu # ianuarie !', 0o12nia participă cu drepturidepline la activităţile derulate de structurile politico)1ilitare aleUniunii Europene 3n diverse 4or1ate, precu1: 1iniştrii apăr ării



-reuniuni in4or1ale şi cele derulate 3n 4or1atul Consiliului A4aceri@enerale şi 0elaţii E9terne, directorii politici din 1inisterele apăr ăriidin statele 1e1$re UE, reuniunile Co1itetului 5ilitar al UE inclusivla nivelul şe4ilor %tatelor 5aFore din statele 1e1$re UE, reuniunile@rupului Politico)5ilitar. !@ntrarea 3n UE a condus, de ase1enea, şila aderarea la Agen ţia European ă de Apărare -EDA, structur ă care are un rol c;eie 3n dezvoltarea capa$ilit ăţilor de apărare pentru

operaţiile de 1anage1entul crizelor su$ egida PE%A. n acest conte9t,0o12nia este interesată să participe la iniţiativele europene decooperare 3n do1eniul ar1a1entelor şi la proiectele de cercetare şite;nologie din do1eniul apăr ării derulate su$ egida Agenţiei.

A doua categorie de actori i1plicaţi 3n i1ple1entarea strategiilorde securitate 1ilitare şi non1ilitare include: organizaţii cu vocaţiesecuritar ă ale societăţ ii civile naţionaleG sectorul privatG cetăţeniiro12ni. iecare dintre aceşti actori contri$uie, prin 1etode, te;nicişi procedee speci4ice, la asigurarea şi garantarea securităţiinaţionale, la siguranţa cetăţeanului.

+.>.). Strategii ilitare de c-ntracarare a riscuril-r şi

aeninţăril-r de securitate

%trategia 1ilitar ă poate 4i privită din 1ai 1ulte ung;iuri devedere. 5ai 3nt2i, aceasta poate 4i analizată ca disciplinăştiinţi4ică ce se studiază 3n di4erite instituţii 1ilitare de3nvăţă12nt. Apoi, strategia 1ilitar ă poate 4i cercetată 3n calitate deconcept al ştiinţei 1ilitare. n 4ine, ea poate 4i văzută ca docu1ent

al unei ţări 3n 1aterie de apărare şi securitate naţională.

n literatura de specialitate se 3nt2lnesc di4erite variante alestrategiei 1ilitare. Ast4el, se vor$eşte despre: strategia militar ă de descura-are; strategia militar ă preemptivă; strategia militar ă

preventivă.+.(.&.+. Strategia militar ă de descura-are

n do1eniul ap ăr ării, sensul 1ilitar al ter1enului, descura(area constă 3n a deter1ina un stat, un grup de state sau o alianţă 1ilitar ă să pre4ere pacea 3n locul unui r ăz$oi prea costisitor pentru atacant. Pe plan strict argu1entativ, descuraFarea este o 4or1ă retorică ce se

*# *! $azează pe ele1ente dialectice!!. Ea operează 3n virtual pentru aavea e4ecte 3n lu1ea reală. n acest sens, ea constituie un 1odel1intal 3ntruc2t ea acţionează natural asupra registrului psi;ologic.%copul său este de o 1anier ă esenţială negativ deoarece vizează neutralizarea acţiunii adversarului 3nainte ca aceasta să 4ie iniţiată.Cu alte cuvinte, esenţial este să se găsească 4or1ula prin care să se convingă adversarul de inutilitatea acţiunii sale c;iar 3nainte dea se produce aceasta.

deea este vec;e. n acest sens, să ne a1inti1 de Si vis pacem, para bellum. Astăzi, descuraFarea do$2ndeşte o nouă di1ensiunedatorită ar1elor de distrugere 3n 1asă. Pe durata 0 ăz$oiului 0ece,se vor$ea de un ec;ili$ru al terorii. De 4apt, at2t NA87, c2t şiPactul de la Har şovia 3şi 3nte1eiau descuraFarea pe deţinerea ar1einucleare şi pe posi$ilitatea 4olosirii ei 3n caz de agresiune din

partea celuilalt $loc 1ilitar. 8ea1a de consecinţele utilizării ar1einucleare a 4 ăcut ca pe ti1pul 0 ăz$oiului 0ece cele două $locuri1ilitare să nu se con4runte 3n 1od direct prin 1iFloace clasice de

luptă niciodată şi cu at2t 1ai 1ult prin apelul la ar1a nuclear ă.Practic, 3n perioada a1intită s)a asistat la o acer$ă co1petiţie a3nar1ărilor celor două ta$ere. Datorită e9cepţionalei sale puteriletale ar1a nuclear ă a apărut vre1e 3ndelungată ca ar1ă de

presiune politică. Ast4el, se poate e9plica rolul 4or ţei dedescuraFare nuclear ă 4ranceză, ela$orată din #&( de cătregeneralul de @aulle.

Doctrinele cele 1ai reprezentative 3n 1aterie de strategie nuclear ă sunt doctrina Dulles, sau doctrina de represalii 1asive, şi doctrina5ac Na1ara. Pri1a a 4ost doctrina nuclear ă a %UA din perioada#&*)#& şi ea se 4onda pe un principiu si1plu: orice atacsovietic 31potriva unei ţări 1e1$r ă a NA87 e9punea U0%% larepresalii 1asive asupra oraşelor sale, 4 ăr ă preaviz şi reţ inere. n#&+!, doctrina Dulles a 4ost 3nlocuită cu doctrina 5ac Na1ara-cunoscută su$ nu1ele de doctrina ripostei graduale care devenealinia geopolitică aleasă de a1ericani 3n 1aterie de strategienuclear ă: ea i1plica un recurs progresiv şi adaptat la ar1ele de



distrugere 3n 1asă. n cazul 3n care descuraFarea eşua, re4uz2nd ostrategie

!! Ν. R@E07%, La dissuasion/ une stratégie virtuelle dune efficacité réelle, ;ttp://<<<.l=geros.org/!&+)4r.;t1l, p. #.

nuclear ă apocaliptică, doctrina 5ac Na1ara căuta un 1iFloc de

continuat negocierile pentru a pune capăt con4lictului, c;iar după o pri1ă 4olosire a ar1elor nucleare.

E9istă două tipuri de descuraFare: descura(area unilateral ă şidescura(area bilateral ă. n a1$ele cazuri, raportul de 4or ţe 3ntrestate este deter1inant. ată c2teva e9e1ple: # ndia şi Pa>istan

posedă 4iecare ar1a nuclear ă -relaţie si1etrică dar prin această descuraFare niciuna dintre cele două state nu 3ncearcă să 4acă uzde acest tip de ar1ăG ! episodul de$arcării 3n Baia porcilor dinCu$a ilustrează un raport de 4or ţe asi1etric. %UA dispunea de onetă superioritate nuclear ă.

Doctrina lui @eorge Qennan -diplo1at a1erican consta 3ndescuraFarea şi 3ndiguirea U0%%. n acest scop, ea a 4olosit 4actorul1ilitar ca o sa$ie a lui Da1ocles 1ai degra$ă dec2t ca o 4or ţă distrugătoare angaFată 3ntr)un 1o1ent sau altul 31potriva ina1icului.Cursa epuizantă a 3nar1ării la care s )au angaFat cele două 1ari puteri

–%UA şi U0%% – şi acu1ularea de o parte şi de alta de un arsenalnuclear uriaş care parado9al a servit pacea. ntr)adev ăr, convingerea5oscovei şi a 6as;ingtonului e9istenţa posi$ilităţii de distrugerea1utuală a 4 ă cut ca doctrina lui @eorge Qennan să ai$ă succes. n plus, această doctrină desc;idea calea co1petiţ iei 3ntre cele două

1ari puteri pe plan politic, econo1ic, ideologic şi cultural!*.

Astăzi, descuraFarea se poate 4onda şi pe recunoaşterea 4or ţei1ilitare de care dispune un stat sau o alianţă politico)1ilitar ă decătre oricare stat sau grup de state ce ar dori să)l/să o atace cu1iFloace 1ilitare.

5esaFul descuraFator nu poate 4i astăzi de aceiaşi natur ă cu cel dinti1pul 0 ăz$oiului 0ece căci dictatorii g2ndesc şi acţ ionează 1ai1ult 3n ter1eni de putere şi pro4it personale dec2t 3n interesul şi pro4itul populaţiei şi a ţării lor. Pentru a descuraFa un agresor de acesttip, tre$uie 3ntr)adevăr, potrivit acestor de1ersuri, să a1eninţi cuatacarea a ceea ce este esenţial 3n oc;ii săi, adică puterea şi susţinereasa, resursele econo1ice personale, c;iar viaţa sa şi cea a apropiaţilor

săi. n ter1eni de 1iFloace, este necesar să se dispună de capacităţide

!* K1ida BEN 075DKANE, L#éritage de 6eorge Bennan/ 7ne stratégie 8 méditer , ;ttp://<<<.tunizien.co1/**'!&)tunisie))l;eritage)de)george)>ennan.;t1l

** *

distrugere adaptate la aceste o$iective, că este vor$a de 1iFloaceconvenţionale de 3naltă te;nologie -descuraFare convenţională sau

cu ar1e nucleare 1iniaturizate ce per1it, prin precizia lor şi sla$a3ncărcătur ă, să se realizeze lovituri c;irurgicale!. Dezvoltareaacestor noi 1iFloace, ce pot să distrugă case dar nu un oraş 3ntotalitate, ar per1ite e9ecutarea de lovituri adaptate şi/saulovituri li1itate. n realitate, aceste noi strategii de descuraFare,sau 1ai $ine spus noile tipuri de ar1a1ente nucleare propuse, auavut o pri1ire de4avora$ilă din partea autorităţilor politice care sete1 că noile ar1e nucleare păr ăsesc s4era descuraFării pentru aintra 3n cea a luptei, a 4olosirii lor e4ective 3n teatrele de operaţii.

După #&, ca ur1are a cre şterii i1portan ţei rolului atri$uitar1elor nucleare 3ntr)un eventual con4lict ar1at, s)a trecut de lastrategia de acţiune tradiţională la o strategie de descuraFare de

esenţă nouă. @eneralul Beau4re!

a 4ondat teoria strategică privind1odurile de punere 3n practică a acestei strategii: un 1od activ,acţ iunea, şi un 1od negativ, descura(area. De 4apt, se poate vor$ide descuraFare atunci c2nd tea1a agresorului de consecinţeleacţiunii sale este at2t de 1are 3nc2t 3l opreşte să treacă la 4apte.

Astăzi, se vor$eşte de co1ple1entaritatea acestor două 1oduri.Strategia acţ iunii este cea care a e9istat din totdeauna 3n istorie. Eaapar ţine do1eniului strategiei convenţionale. %copul său este

pozitiv: a acţiona 1ilitar pentru a constr2nge adversarul prin



4olosirea 4or ţei. Dacă, tradiţional, acţiunea strategică era3ndreptată esenţial spre 4or ţele ar1ate ina1ice, dezvoltarea aviaţieia per1is să se e9ercite această constr2ngere direct asupra

populaţiei sau a guvernului advers, prin $o1$arda1ent strategicconvenţional.

Di1potrivă, strategia descura(ă rii vizează drept scop să conving

ă adversarul să nu acţioneze, să renunţe la o agresiune 1ilitar ă pecare o avea 3n vedere. Ast4el, strategia se $azează pe

%tSp;ane AB0A, Annie B7U0D, KervS B078, ean)Rves CAPU,Paul DE%8ABE, La dissuasion nucleaire est*elle encore necessaire dans leconte-te géostratégi"ue actuel, ;ttp://lesrapports.lado cu1entation4rancaise.4r/B0P/#+*/.pd4, p. +.

C4. %erge @ADA, Dissuasion et action, ;ttp://<<<.cesa.air.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/DissuasionIetIaction)!.pd4, p. #.

folosirea for ţ ei -strategia acţiunii sau ameninţ area cu folosirea sa

-strategia de descuraFare.%trategia nuclear ă este 3n esenţă o strategie de descuraFare. ntr)adev ăr, dacă strategia nuclear ă ar putea teoretic să ur1ărească un scop pozitiv. actorul nuclear a stat la $aza strategiilor 1ilitareale lu1ii occidentale, deter1in2nd toate 4uncţiile de apărare.

Ar1ele nucleare erau considerate at2t se1ne supre1e ale puterii politice, c2t şi ca instru1ente 1ilitare indispensa$ile. DizolvareaPactului de la Har şovia şi disolu ţia U0%% au sc;i1$at radical

peisaFul geostrategic şi, ca un corolar, a $ulversat percepţianuclear ă. ăr ă a1enin ţarea 1asivă, ar1a nuclear ă şi)a pierdut4uncţia sa 1ilitar ă i1ediată. aţă cu noile a1eninţări de după 0 ă z$oiului 0ece, ea pare at2t inoportună, c2t şi insu4icientă.Pierderea se1ni4icaţiei 1ilitare a antrenat o reducere enor1ă agreutăţ ii sale politice: astăzi, o 1are putere se de4ineşte 1ai puţin

prin statutul său nuclear dar esenţial prin per4or1anţa econo1ică.n acelaşi ti1p, disoluţia U0%% şi 0 ăz$oiul din @ol4 au atrasatenţia internaţională asupra noilor pericole ale proli4er ării.Anar;ia nuclear ă a1eninţă să ur1eze ordinii nucleare din vre1ea0 ăz$oiului 0ece. 7 delegiti1are progresivă a ar1elor nucleare

este consecinţa acesteia!+. Dat 4iind aceste sc;i1$ări, c;estiuneanuclear ă a acordat atenţie, 3n aceşti ulti1i ani, aproape e9clusiv

neproli4er ării şi dezar1ării!'.

Ast4el, actuala discuţie privind descuraFarea europeană este oconsecinţă logică a 1odi4icărilor ce s)au produs după cădereazidului Berlinului. At2t ti1p c2t ar1ele nucleare r ă12n un ele1entc;eie al securităţii occidentale, c;iar 3n calitate de ulti1 1iFlocconvingător 31potriva reapariţiei 1arilor con4licte, dez$atereaasupra unei identităţi europene de apărare cuprinde o$ligatoriuaceastă di1ensiune. Bruno 8ertrais, de e9e1plu, distinge patru

etape succesive 3n construcţia descuraFării europene !(: odescura(are reciprocă -1utualized deterrence. Aceasta se va $aza

pe un

5arcel DUHA, +erspectives davenir de la dissuasion franDaise,DS4ense Nationale, dSce1$re #&&+, p. ')!.Bur>ard %CK58, L#0urope et la dissuasion nucléaire, ;ttp://<<<.iss.europa.eu/uploads/1edia/occ*.pd4, p. #.



Bruno 8E080A%, 0uropes &uclear FutureEs), Adelp;i Paper, #&&', 3nnote #.

* *+

angaFa1ent de apărare 1utuală con4ir1ată, incluz2nd e9plicit odi1ensiune nuclear ă. n cadrul UE7, un co1itete nuclear cu

reprezentanţi ai ţărilor interesate ar putea trata aspectele politiceale descuraFăriiG descura(area comună -co11on deterrence. UnangaFa1ent 1utual la o apărare co1un ă ar 4i co1pletată de unco1itet european de plani4icare şi de consultareG descura(area întrunit ă -Foint deterrence. ranţa şi Anglia ar partaFa 4or1aldecizia de 4olosire, ceilalţi participanţi nonnucleari dispun2nd deun drept de vetoG descura(area unificat ă -single deterrence.Aceasta su$ autoritatea politică 4ederală ar avea o 4or ţă dedescuraFare europeană, co1plet integrată cu un singurco1anda1ent.

Desigur, acesta este un punct de vedere interesant şi util 3nţelegeriirolului actual al strategiei descuraFării la nivel european. 8otuşi,r ă12ne de văzut cu1 va evalua concepţia privind apărareaco1ună europeană.n esenţă, se poate aprecia că şi pe viitor strategia descuraFării,3ndeose$i a celei 3nte1eiată şi pe posesia ar1ei nucleare, var ă12ne de actualitate.+.(.&.&. Strategia militar ă preemptivăAstăzi, 3ndiguirea şi descuraFarea, apreciate doctrine ale0 ăz$oiului 0ece nu 1ai sunt su4iciente pentru a asigura pacea şista$ilitatea 3n lu1e. n acest sens, 6as;ington)ul esti1ează că datorită naturii potenţialilor adversari, grupuri teroriste şi state

eşuate, descuraFarea nu 1ai poate 4i r ăspunsul unic şi că op ţiunea pentru acţiune pree1ptivă tre$uie să 4ie avută 3n vedere!&.nainte de a 3ncerca o descriere a ceea ce a1 denu1it strategiemilitar ă preemptivă vo1 e4ectua o e9plicare a ter1enilor

pree1ptiv şi preventiv. Ast4el, 3n li1$a engleză se 4ace distincţie3ntre preemptiv şi preventiv, 3n ti1p ce 3n li1$a 4ranceză nu secunoaşte dec2t ter1enul preventiv. Cu toate acestea şi 3n ranţa, 3n1ediul politic şi 1ilitar se vor$eşte tot 1ai intens de loviturile

pree1ptive*. n li1$a ro12nă se 4olosesc a1$ii ter1eni. Dease1enea, li1$aFul strategic

+reemptive action, la guerre impériale américaine, ;ttp://1e1$res.1ulti 1ania.4r/returnli$ert=/pree1ptive.;t1, p. *.

ean)Do1iniOue 5E0CKE8, Les frappes préemptives, une doctrine franDaise, ;ttp://secretde4ense.$logs.li$eration.4r/de4ense/!'/#/les)4rappes)pre.;t1l



a1erican separ ă lovitura preventivă sau rece de lovitura preemptivă sau cald ă. Ast4el, atacul preemptiv sau cald ar 4i acţ iunea de ripostă anticipată la o a1eninţare i1inentă. Pentru%UA, un r ă boi !preemptiv poate 4i dus 3n cazul e9isten ţei

pro$elor 1ateriale ce de1onstrează i1inenţa unui pericol 3n1aterie de securitate ce i1pune necesitatea de a ac ţiona. 0 ăz$oiul preventiv sau rece se 4oloseşte atunci c2nd se ur1ăreşte

angaFarea 3n lupta 31potriva unei a1eninţări de natur ă strategică -e9e1plu de r ăz$oi preventiv strategic: r ăz$oiul din Hietna1 pentru a 31piedica propagarea co1unis1ului 3n sud)estul asiatic.

n acelaşi ti1p, ter1enul de r ă boi preemptiv i1plică, pe l2ngă un adversar concret, o a1eninţare reală şi care poate 4i constatată

prin 1iFloace adecvate. Nu1ai 3n ast4el, această a1eninţare poate4i asi1ilată şi recunoscută de dreptul internaţional ca un recurslegal la legitima apărare. ntr)adevăr, Carta 7NU stipulează laarticolul # că nicio dispoziţ ie a prezentei Carte nu aduceatingere dreptului natural al legiti1ei apăr ări, individuale saucolective, 3n cazul 3n care un 1e1$ru al 7NU este o$iectul uneiagresiuni ar1ate p2nă ce Consiliul de %ecuritate ar lua 1ăsurilenecesare pentru 1enţinerea p ăcii şi securităţii internaţionale. n

1od unic, 3n cazul unei agresiuni ar1ate, un r ăz$oi pree1ptiv estelegal dar nu aceiaşi legiti1itate are recursul la 4or ţă 3n cazul uneia1eninţări percepută ca 4iind 3ndreptată 31potriva intereselornaţionale ale unui stat sau ale altuia.

n esenţă, r ăz$oiul pree1ptiv ar servi ca r ăspuns la ecuaţiaur1ătoare: reţele teroriste –state eşuate ) ar1e de distrugere 3n 1asă.

Aceste trei ele1ente individual sau 3ntrunit reprezintă o a1eninţare pentru securitatea naţională, regională şi internaţ ională. nsă declanşarea loviturilor pree1ptive din partea statului ce se si1tea1enin ţat tre$uie să se producă atunci c2nd e9istă indici 4er1i privind i1inenţa agresiunii asupra sa. Prin această acţiune pree1ptivăstatul cel o 4oloseşte caută să-şi asigure un avantaF strategic. Deaceea, cel care apelează la loviturile pree1ptive sta$ileşte ce ta$ăr ă va 4i pri1a care va Fuca rolul de ţintă. Această strategie nu este nouă şi a 4ost deFa 4olosită 3n r ăz$oiul din #&+' declanşat de srael.

n acelaşi ti1p, se cuvine 4 ăcută distincţia 3ntre operaţiile pree1ptive şi operaţiile preventive. !$ operaţ ie preemptivă

const ă într*o acţ iune imediat ă pe baa probelor ce indică că uninamic este

*' *( pe punctul de a te lovi. 2eci, acţ iunea este legitimă/ preemţ iunea este foarte aproape de noţ iunea de legitimă apărare autoriat ă statelor prin articolul >3 al Cartei $&7. Gn scimb, o operaţ ie preventivă implică acţ iuni întreprinse pentru a împiedica o ameninţ are viitoare

plauibil ă dar ipotetică , adică f ăr ă probe şi f ăr ă legitimitate*#.

Gn documentul oficial !PrSparer les engage1ents de de1ain*! este

e9plicit scris că, 3n cadrul luptei împotriva prolifer ării , o logică de coerciţ ie ar putea să antreneze lovituri pree1ptive 3n caz de legiti1ă apărare, lovituri ce ar viza 1iFloacele de producţie,centrele de decizie, locurile de lansare şi de co1unicare aleina1icului etc.

A1ericanii sunt partizanii atacurilor pree1ptive 3n principal pentru căei au 3nţeles că a1eninţarea de securitate s)a sc;i1$at radical, 1aiales după data 4atidică de ## septe1$rie !#. Noua a1eninţare nucuprinde 3n 1od unic ar1ele nucleare, $iologice sau c;i1ice. Acestea

nu reprezintă un nou 4actor 3n analiza a1eninţării actuale. Ceea ce a1arcat o nouă a$ordare este conFugarea a trei a1eninţări de natur ă di4erită: proli4erarea ar1elor de distrugere 3n 1asă, cea a vectorilorlor -rac;ete şi rac;ete de croazier ă şi a1eliorarea razei de acţiune şi preciziei ar1a1entelor. Din ce 3n ce 1ai 1ult statele şi organizaţiileneguverna1entale sunt acu1 3n 1ăsur ă să proiecteze o puteredistructivă la 1ari distanţe. Acestea din ur1ă reprezintă un 4actor 1ai

puţin i1portant 3n analiza a1eninţării. n sc;i1$, cei care tre$uie să se apere au din ce 3n ce 1ai pu ţ in ti1p pentru a reacţiona. NA87 aavut 3ntotdeauna ca principiu de a aştepta să ai$ă dovada că ina1iculare intenţ ia de a ataca -de e9e1plu, 1işcarea ostilă de trupe aPactului de la Har şovia 3nainte de a lansa dispozitive de apărare.Aceast ă a$ordare, vala$ilă pe ti1pul 0 ăz$oiului 0ece, este din ce1ai contestată. n zilele noastre, pro$a că un ina1ic se pregăteşte să atace ar putea 4i e9plozia unei ar1e c;i1ice 3ntr)o 1are 1etropolă. Ar 4i neFusti4icat să se aştepte ca un ase1enea atac să se producă, ţin2ndsea1a de nu1ărul pro$a$il de victi1e. 8re$uie să 4ie 3n 1ăsur ă, 3ncaz de urgenţă, să se



ean)Do1iniOue 5E0CKE8, Les frappes préemptives, une doctrine franDaise, ;ttp://secretde4ense.$logs.li$eration.4r/de4ense/!'/#/les)4rapp es)pre.;t1l.

C4. ean)Do1iniOue 5E0CKE8, art. cit., p. #.

contracareze a1eninţările 3nainte ca acestea să nu se trans4or1e 3nrealitate.A1ericanii 4ac 3n 1od curent distincţia 3ntre atacurile preemptiveşi preventive, o di4erenţă care 1erge dincolo de dispute. Un atac

preemptiv este dus 31potriva unui ina1ic asupra punctului de atac.Un atac preventiv este 4ondat 3n 1od unic pe posi$ilitatea că ina1icul va ataca. Pree1ţiunea 3n calitate de 1iFloc de apărare

poate 4i apreciată ca 3n 3ntregi1e legiti1ă dacă pericolul estei1inent, dar este 3n general di4icil de Fusti4icat un r ăz$oi preventiv3n care se des4 ăşoar ă resurse 1ilitare pentru a)şi proteFa intereselenaţionale. n practică, totu şi, această distincţie nu este de loc

pertinentă. Pe de o parte, aceste de4iniţii sunt contestate. De 4apt,3n Europa, anu1iţi specialişti 3n drept internaţ ional dau acestorter1eni sensul invers. Pe de altă parte, ar 4i practic i1posi$il de aclasa 3n una dintre aceste categorii de pericole sau de scenariiconcrete şi speci4ice care, 3n orice 1od, se pretează la o anu1ită

interpretare. Ţara ce 4oloseşte 4or ţa va pretinde 3ntotdeauna că estevor$a de o 1ăsur ă pree1ptivă, 3n ti1p ce cei care se opun acestei1ăsuri vor aprecia preventivă sau si1plu agresivă.

7ricare ar 4i ter1inologia 4olosită, nu se 1ai poate eluda c;estiunilecu1 ar 4i: c2nd poate să se 4acă apel la 4or ţele ar1ate şi 3n carecircu1stan ţeL Nu doar 6as;ington)ul, 3n caz de pericol e9tre1, va

acţiona prin atacuri pree1ptive. Nu1eroase ţări care 1ai 3nainte aue9pri1at rezerve 4aţă de 4olosirea loviturilor pree1ptive apreciază acu1 că ele sunt necesare. C;iar ranţa, care 1ult ti1p s )a opus cu3nver şunare acestor acţiuni pree1ptive, revendică 3n noua sa progra1are 1ilitar ă, dreptul de a)şi des4 ăşura 4or ţele de o 1anier ă

pree1ptiv ă**. Potrivit sursei citate, şi alte state a4ir1ă că 3 şi rezervădreptul la pree1ţiune. Ast4el, 0usia şi Australia 3şi rezerv ă dreptul la pree1ţiune. C;iar 3n aponia, a cărei constituţie co1portă restricţii pe plan 1ilitar, guvernul a a$ordat c;estiunea loviturilor pree1ptive.

%tatele nu sunt singurele care s )au aplecat asupra pree1 ţ iunii. Ast4el,organizaţiile şi alianţele 4ac la 4el. a %u11it) ul NA87 de la Praga,

3n noie1$rie !!, s)a adoptat o nouă doctrină 1ilitar ă pentru aco1$ate teroris1ul -5C'!. Aceasta includea pree1ţiunea, cel

** Qarl)Keinz QA5P, P;. D., La défense préemptive/ 7ne nouvelle réalité politi"ue, ;ttp://<<<.Fournal.dnd.ca/vo+/no!/vie<s)vues)4ra.asp, p. !.

*& puţin i1plicit. Dacă ter1enii preemţ iune şi legitimă apărare prin anticipare nu 4igurează 3n docu1entul a1intit, este clar că NA87nu e9clude loviturile pree1ptive 3n lupta 31potriva teroris1ului.a r2ndul său, Uniunea Europeană a studiat c;estiunea loviturilor

pree1ptive 31potriva a1eninţărilor teroriste. Acest aspect estesu$liniat 3n strategia de securitate a UE, ce a 4ost adoptată 3n

dece1$rie !**.

n prezent, o operaţie 1ilitar ă pree1ptivă nu 1ai este, cu1 secrede 3n general, o reacţie e9cesivă a unui preşedinte a1erican laatentatele din ## septe1$rie !#. Practic, ea r ăspunde unornecesităţi de asigurare a securit ăţii naţionale şi nu nu1ai. Deaceea, loviturile pree1ptive se cer a 4i analizate av2nd 3n vederenoile a1eninţări iar co1unitatea internaţională ar tre$ui să revadă

conceptul de apărare, de4inindu)l av2nd 3n vedere actualul 1ediude securitate glo$al şi actorii statali şi nonstatali cu rol esenţial 3nevoluţia acestuia 3n anii ce vin.

Pe de altă parte, loviturile pree1ptive se i1pun a 4i analizate şi din perspectiva dreptului internaţional. Ast4el, apelul la acest tip delovituri, potrivit dreptului internaţional, nu este 3ntotdeauna legiti1.Potrivit unei interpretări stricte, Carta 7NU interzice intervenţiile1ilitare şi dă pri1ordialitate suveranităţii naţionale. olosirea 4or ţeinu poate să se Fusti4ice dec2t 3n caz de legiti1ă apărare sau aautorizării ei de către Consiliul de %ecuritate. E9presia state delincvente, la 1odă de c2ţ iva ani, lasă să se 3nţeleagă că o ţar ă carenu ţine sea1a de valorile 4unda1entale, de regulă, pro1ovate 3nsocietăţ ile de1ocratice occidentale, poate să-şi piardă drepturile 3n



calitate de naţiune, ceea ce pune 3n discuţ ie pri1ordialitateasuveranităţii naţionale. Pe de altă parte, acţiunile u1anitare ale unorstate sau organizaţii politico)1ilitare nu respectă 3ntotdeaunainterpretarea o$işnuită a Cartei 7NU. De e9e1plu, acţiunileu1anitare ale NA87 3n Qosovo nu au respectat această interpretaretradiţională a Cartei 7NU. Cu1 1e1$rii Consiliului de %ecuritate al7NU nu au aFuns să se 3nţeleagă asupra tipului de intervenţie ar1ată,

Alianţa a privilegiat lupta 31potriva violărilor 4lagrante ale drepturilor persoanei 3n loc de a 3ncerca să pună capăt 4olosirii 4or ţei.

* 7ne 0urope sHre dans un monde meilleur , ;ttp://<<<.diplo1atie.gouv.4r/4r/5@/pd4/*#!(E%%0)*.pd4.

Ca ur1are, NA87 a plasat protecţia drepturilor persoanei deasupradreptului unui stat de a se apăra 31potriva intervenţiilor e9terne.Potrivit opiniei unor autori, aceasta este c;eia evolu ţiei dreptuluiinternaţional. n loc de a ur1a reguli rigide, ar tre$ui de acu13nainte să se interpreteze şi evalueze situaţia. Pentru 4iecare caz,tre$uie să se esti1eze valorile 4unda1entale ale dreptului

internaţionale ce sunt a4ectate. Din acest punct de vedere, Fusti4icarea unui r ăz$oi pree1ptiv nu se reduce la nevoileu1anitare sau la un pericol pus de e9istenţa reală sau de

presupunerea prezenţei ar1elor de distrugere 3n 1asă a4late 3n posesia unui actor statal şi/sau nonstatal. n 1od logic, ar 4i deconceput să se intervină pree1ptiv pentru a proteFa $ogăţiilenaturale indispensa$ile vieţii dacă, de e9e1plu, proiecte de $araFedăunătoare din punct de vedere ecologic sau prezenţa centralelornucleare nesecurizate 3n pro9i1itatea unei 4rontiere generează un

reduta$il pericol pentru securitatea zonală.

E9istă aproape 3ntotdeauna un vid Furidic c2nd se 3ncearcă să seinterpreteze strict dreptul internaţional pentru a 4olosi unui organdiscreţionar şi deli$erant. n acest sens, decizia de des4 ăşurare detrupe ar tre$ui 3ntotdeauna să se ia 3n deplin consens cu e9igenţe şicriterii precise, cu1 ar 4i i1inenţa pericolului, caracterul plauzi$il

al a1eninţării şi propor ţionalitatea 1iFloacelor 4olosite. Nici unuldintre aceste criterii nu poate 4i 1ăsurat cu e9actitate sau nici nuare o 4or ţă e9ecutorie. n plus, lista condiţiilor ce ar per1ite4olosirea de către un stat sau o organizaţie politico)1ilitar ă aloviturilor pree1ptive este inco1pletă. De aceea, ar 4i a$solutnecesar ca statele şi 7NU, să organizeze şi să des4 ăşoare odez$atere politică pentru a o$ţine un larg consens asupra 1oduluide a$ordare a a1eninţărilor 3n anii ce vin, ţin2nd sea1a de noiledate 3n 1aterie de securitate. 8otuşi, c;iar cu e9istenţa unui ast4elde consens, nu se va putea 31piedica niciodată 4olosirea a$uzivă a4or ţei. Nu se poate 3ndepărta posi$ilitatea ca un stat să e9agerezedeli$erat i1portanţa pericolului pentru a)şi legiti1a intervenţia3ntr)o altă ţar ă sau 31potriva unui actor nonstatal. 7 interpretarestrictă a Cartei 7NU nu va rezolva această c;estiune. n ulti1eledecenii, au e9istat su4iciente cazuri 3n care unele ţări au 3ncercatsă-şi Fusti4ice operaţiile 1ilitare spriFinindu)se pe principiile delegiti1itate incontesta$ile.

Pe l2ngă rolul aug1entat al dreptului internaţional 3n asu1arealoviturilor pree1ptive de către un stat sau de către o organizaţie

# !

politico )1ilitar ă ar 4i necesar ă 4unda1entarea riguroasă a deciziei politice de autorizare a punerii 3n practică a unor ase1enea acţiuni.De 4apt, se i1pun a 4i de4inite cu rigurozitate ur1ătoarele aspectelegate de loviturile pree1ptive: circu1stanţele 3n care se adoptă decizia de autorizare a acestor lovituriG 1odalit ăţile 3n care ar 4idecizia luată se aplicăG 1o1entul 3n care pericolul devine su4icientde i1inent pentru a Fusti4ica aceste lovituriG sursele de in4or1aţii

pe te1eiul cărora se adoptă decizia.

De e9e1plu, r ăsturnarea unui guvern care 3ncalcă drepturile

4unda1entale ale o1ului, susţine desc;is sau tacit grupărileviolente e9tre1iste, organizează şi dezvoltă producerea ar1elorde distrugere 3n 1asă nu este dec2t o 1ă sur ă pree1ptivă printre1ultele altele. De ase1enea, se pot 4olosi 1iFloacele paşnice sause1i )1ilitare 31potriva guvernelor sau actorilornonguverna1entali, 4ie pe teritoriul unui stat, 4ie, de e9e1plu, 3napele internaţionale: 3ntreruperea 4lu9ului de in4or1aţii, a$ordaFulnavelor, interceptarea aeronavelor, $locada totală, sa$otaFul etc.Aceste 1ăsuri pot 4i aplicate de 4or ţele ar1ate regulate, de 4or ţelespeciale sau de serviciile secrete. Ţintele pot 4i instalaţii de



4a$ricare sau stocare a ar1elor de distrugere 3n 1asă, centrele deco1anda1ent al organizaţiilor teroriste sau alte instalaţiiguverna1entale. Accepta$ilitatea şi 4eza$ilitatea 4iecăreia dinaceste opţiuni nu sunt aceleaşi. Ast4el, opinia pu$lică naţională şiinternaţională este 1ai suscepti$ilă să apro$e distrugerea uneita$ere teroriste de antrena1ent dec2t r ăsturnarea unui guvern.8oate aceste 1ă suri au un punct co1un: ele nu se pot Fusti4ica

dec2t dacă pericolul este 3ntr)adevăr i1inent şi de o gravitatea$solută. 8otuşi, dacă se ur1ează acest raţiona1ent, noţiunea degravitate pune o teri$ilă dile1ă atunci c2nd este vor$a de ar1e dedistrugere 3n 1asă. Dacă se decide să nu se recurgă la lovituridec2t 3n ulti1ul 1inut pentru a se asigura că a1eninţarea esteevident i1inentă, contrao4ensiva riscă să 4ie 1ult 1ai puţine4icace. ntre ti1p, ina1icul va putea cu siguranţă să-şi constituieun arsenal, pe care 3l va pune la adă post dispers2ndu)l sau

plas2ndu)l 3n instalaţii su$terane 3ntărite. n cazurile e9tre1e,atunci c2nd se sesizează gravitatea situaţiei, se poate să 4ie preat2rziu pentru a reacţiona. Şansele de succes sunt 4 ăr ă 3ndoială cele1ai $une dacă se acţ ionează asupra sursei pericolului 3n 1odul

cel 1ai rapid posi$il. n sc;i1$, este 1ult 1ai di4icil dede1onstrat urgenţa

situaţiei şi o$ţinerea spriFinului pu$lic pentru declanşarea uneiase1enea acţiuni.

Dată 4iind această dile1ă, pare di4icil să se găsească o de4iniţieconsensual ă a ceea ce este o situaţ ie de urgenţă. DeFa, 3n anii#&', a1ericanii dez$ăteau c;estiuni ale r ăz$oiului drept şinedrept şi se 3ntre$au dacă nor1a legală 3n 1aterie de intervenţie

1ilitar ă era 3n 1od necesar un atac i1inent sau era 1ai $ine să seacţ ioneze atunci c2nd o a1eninţare era su4icientă. Deoarece

pragul nu se poate 4i9a cu precizie, se pot adopta anu1ite criterii*:

intenţia adversarului de a produce un preFudiciu tre$uie să 4ieevidentă. De e9e1plu, un şe4 de stat sau şe4 al unui grup terorist a4 ăcut declaraţii 3n acest sensGtre$uie să 4ie evident că pregătirile şi 1ăsurile luate vizează

producerea unui preFudiciu: o deplasare o4ensivă de trupe sau pregătiri de lansare de rac;ete, de e9e1plu. n această privinţă, progresele te;nologice sunt un 1are atu. Dacă raza de acţiune a

rac;etelor creşte şi dacă eventualele victi1e au 1ai puţin ti1p pentru a reacţiona, se poate accepta că se 4ac pregătiri pentru unatac ce va avea loc 1ai t2rziuGeste evident că inacţiunea creşte enor1 pericolele sau 4ace reacţiilece ur1ează cvasi)i1posi$ile, cu1 a ilustrat)o $o1$arda1entulreactorului nuclear ira>ian 3n #&(#. sraelul a a4ir1at că reactorular 4i 4olosit pentru a 4a$rica 1ateriale destinate progra1ului de3nar1are nuclear ă al ra>)ului şi a decis atacarea acestuia.5o1entul lovirii a 4ost ales av2ndu)se 3n vedere că peste o lună reactorul ur1a să 4ie ali1entat cu co1$usti$il nuclear. ntr)adevăr,nu ar 4i 4ost util, e4icace şi e4icient să se $o1$ardeze un reactor

plin cu su$stanţe radioactive.

n ceea ce priveşte aceste criterii, tre$uie să se vadă care este provenienţa in4or1aţiilor pe $aza cărora se evaluează pericolul. Caregulă generală, ele sunt 4urnizate de serviciile de in4or1aţii, caretre$uie să dea o apreciere a potenţialului a1eninţării -ar1e, 4or ţear1ate ca şi intenţiile şi cultura strategică a adversarului pentru adescrie cu e9actitate situaţia. 8otodată, tre$uie sta$ilit curigurozitate

şi ur1ătoarele ele1ente: intenţia ina1icului de a atacaG voinţa şi



* Qarl)Keinz QA5P, P;. D., La défense préemptive/ 7ne nouvelle réalité politi"ue, ;ttp://<<<.Fournal.dnd.ca/vo+/no!/vie<s)vues)4ra.asp, p. .

* putinţa acestuia de a o4eri ar1e de distrugere 3n 1as ă unui ter ţG1aniera de a reacţiona a ina1icului la un atac pree1ptivG cantitateaşi calitatea in4or1aţiilor de care decidenţii politici ai atacului

pree1ptiv dispun pentru a decide acţiunea respectivăGcredi$ilitatea şi su4icienţa surselor de in4or1aţii asupra i1inenţei

pericolului.

7 des4 ăşurare 1ilitar ă preventivă se poate dovedi necesar ă 3n caz dee9tre1ă urgenţă, dar ea tre$uie să 4ie 4ondată pe condiţii precise.8otuşi, nu se poate de4ini cu precizie nici unul din criteriile propuse şinici dotarea sa cu 4or ţă e9ecutorie. De alt4el, lista condiţiilor Furidiceşi politice necesare loviturilor pree1ptive este inco1pletă. Diverseţări dar şi 7NU tre$uie să ţină o dez$atere pentru a atinge cel 1ailarg consens posi$il asupra 1odului de 3n4runtare a viitoarelor pro$le1e de securitate. Aceast ă dez$atere pu$lică se i1pune dacă se

doreşte evitarea 4olosirii a$uzive a loviturilor pree1ptive. C;iar dacă se adoptă criterii clar de4inite şi unani1 recunoscute internaţional pentru des4 ăşurarea 1ilitar ă pree1ptivă, legiti1itatea şi propor ţionalitatea unei ase1enea acţ iuni ar putea 3ntotdeauna să 4ieevaluată di4erit. De aceea, nu se pot e9clude a$uzurile a priori. Din4ericire, 4aptul că decidenţii tre$uie să-şi Fusti4ice acţiunile 3n 4aţa pu$licului critic şi avertizat şi să accepte consecinţele deciziilor lornepotrivite creează un anu1it o$stacol 3n calea 4olosirii inte1pestivea puterii 1ilitare. Dacă pu$licul re4uză să participe la o ase1eneadez$atere, el renunţă să se servească de un puternic instru1ent decontrol asupra guvernului său.

n opinia noastr ă, pro1ovarea şi punerea 3n practică a strategiei1ilitare pree1ptive este apanaFul statelor ş i organizaţiilorinterguverna1entale care 3ndeplinesc si1ultan două condiţii: unade natur ă economică. Este vor$a de e9istenţa resurselorecono1ice, necesare şi su4iciente, pentru a susţine u1an, 1aterialşi 4inanciar organizarea, conducerea ş i derularea loviturilor

pree1ptiveG a doua de natur ă militar ă. Aici, este vor$a de e9isten ţa 4or ţelor 1ilitare capa$ile să ducă, 3n orice condiţii, 3n orice ti1pşi oriunde 3n lu1e, de 4apt, acolo unde interesele strategicenaţionale şi nu nu1ai o i1pun, acţiuni pree1ptive.

+.(.3.3. Strategia militar ă preventivăAceasta constituie un alt tip de strategie 1ilitar ă ce se poate aplica 3ncazul riscurilor şi a1eninţărilor la adresa securităţii naţionale,

regionale şi internaţionale. nainte 3nsă de 4ace o prezentare



detaliată a acestei strategii vo1 analiza o serie de ele1ente ce aucondus la apariţia şi punerea sa 3n practică de către unele state saude unele coaliţii 1ultinaţionale.

După cu1 se ştie, strategia generală 1ilitar ă se spriFină pe patru

4uncţ ii: descura(area, protecţ ia, prevenirea şi proiecţ ia*+. Printreele, prevenirea ocupă un loc special 3n 1ai 1ulte privinţe prin:

caracterul său per1anent şi speci4icitatea sa de a se situa 3n amontde celelalte 4uncţiiG rolul său 3ncă puţ in cercetat şi deci cunoscutG1ediatizarea sa delicatăG $ilanţul său di4icil de apreciat. 8oateacestea 4ac să e9iste opinii 31potriva recursului la aşa nu1itulr ăz$oi preventiv. Ast4el, se apreciază că r ăz$oiul preventiv estecontrar dreptului internaţional 3ntruc2t co1portă riscuriconsidera$ile pentru 1enţinerea păcii şi a securităţii internaţionale

pe ter1en lung, 3n 1ăsura 3n care un nu1ăr cresc2nd de ţări ar

putea să)l invoce 3n calitate de precedent*' . n plus, 3n caz derecurs la 4or ţă pentru a preveni a1eninţări ce nu sunt 3ncă concretizate, este di4icil să se pro$eze că această acţiune este

con4or1 o$ligaţiilor Furidice ale necesităţii şi propor ţionalităţii. nacelaşi ti1p, o ast4el de practică aduce atingere pertinenţei,credi$ilităţii şi legiti1ităţii Consiliului de %ecuritate al 7NU 3n

acest do1eniu. Pe de altă parte, riscul de recurs unilateral lar ăz$oiul preventiv arată urgenţa de a găsi un acord asuprare4or1ei Consiliului de securitate al 7NU pentru a resta$ili rolulsău legiti1 de a decide 3n ceea ce priveşte acţiunile 3ntreprinse

pentru a 4ace 4aţă rapid şi e4icace a1eninţărilor la adresa păcii şisecurităţii. 8otuşi, prin ansa1$lul de 1ăsuri de se 3nscriu 3n cea1ai 1are parte a ti1pului pe ter1en lung şi 3n cadrul 1ai general

al relaţiilor internaţionale, prevenirea vizeaz ă să 3ntreţ ină uncli1at 4avora$il apăr ării păcii, sau cel puţin, să 31piedicee1ergenţa şi iz$ucnirea crizelor. n plus, prevenirea, ca proces, se1ani4estă la di4erite niveluri. Ast4el, se disting: prevenirea

permanent ă, prevenirea înt ărit ă şi proiecţ ia for ţ ei.

La prévention Eprévention des crises et diplomatie de défense, ;ttp://<<<.cicde.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/PA/CDA/DAI))#.pd4, p. #.

La notion de guerre préventive et ses consé"uences pour les relations

internationales, ;ttp://asse1$l=.coe.int/Docu1ents/6or>ingDocs/Doc' /D7 C##!&*.pd4, p. #.

+Pe de altă parte, prevenirea este o stare de spirit, ce decurge dincultura şi din tradiţia u1anistă a 4iecărui stat. Ea caută 3nainte detoate să e9plice, să convingă, c;iar să negocieze pentru a evitaiz$ucnirea de con4licte şi e9acer$area lor. Apoi, prevenireaconstituie un interes $ine 3nţeles de toţi, căci ea apăr ă vieţi şicostă 1ai puţin scu1p dec2t o intervenţie şi ca reconstrucţia uneiţări. n 4ine, prevenirea este o 1isiune 4i9ată ar1atelor care,31preună cu diplo1aţia, participă la securitatea şi 1enţinerea

păcii.

Prevenirea se poate realiza printr)o paletă largă de 1ăsuri cu1

ar 4i:diplomaţ ia apăr ării. n acest sens, un ansa1$lu de actori vor pune3n 1işcare 4or ţe, cu1 sunt relaţiile internaţionale, o 1ai $ună coordonare 3n aplicarea 1ăsurilor e9tre1e diverse -veg;ea

strategică, cooperarea de apărare, controlul ar1a1entelor sau pre) poziţionarea 4or ţelorGnecesitatea creării unei veritabile culturi a prevenirii 3n cadrulstatelor 1aFore ale 4or ţelor, 3n special cele care sunt nu1ite să sedes4 ăşoare dincolo de 4rontierele naţionale. Este necesar caaceastă cultur ă să se concretizeze prin aplicarea ansa1$lului deacţiuni preconizate a 4i 3ntreprinse de către cei 3n drept şi revinecadrelor 1ilitare de ale pune 3n practică cu discernă12ntG

sarcini deosebite revin efectivelor aflate în diferite teatre deoperaţ ii şi ataşaţ ilor militare a4laţi la post 3n di4erite state. Aceştia din ur1ă pot 4ace cunoscute posi$ilele pericole, riscuri saua1eninţări de securitate din ţara unde sunt la post pentru ţara lor.

n esenţă, prevenirea vizează: să contri$uie la sta$ilitateainternaţională, la garantarea păcii, la dezvoltarea şi prosperitatea



naţiunilorG să 31piedice apariţia situaţiilor potenţial periculoase şia a1eninţărilor directe sau indirecteG să li1iteze recursul la 4or ţăGsă 1enţină crizele şi con4lictele la cel 1ai scăzut nivel.Prevenirea se e9ercită de o 1anier ă glo$ală cu o 3ntreagă ga1ă de1ăsuri, diplo1atice, econo1ice, u1anitare, 1ilitare, care tre$uie să 4ie puse 3n oper ă ast4el 3nc2t să 4ie e4icace şi e4icientă. Pentru ar1ate, prevenirea se spriFină 1ai 3nt2i pe dezvoltarea relaţiilor internaţionale

de apărare şi de securitate cu str ăinătatea, prin dialogul strategic,sc;i1$urile de in4or1aţii, relaţiile de cooperare 3n 1aterie de apărare,antrena1entul unor structuri 1ilitare 3n co1un, contri$uţia lanegocierile privind controlul ar1a1entelor, se1narea

de acorduri de apărare. n toate aceste activităţi, in4or1aţiile Foacă un rol pri1ordial at2t la pace c2t şi 3n situaţii de criză. n caz deeşec al prevenirii, aceste 1ăsuri tre$uie să per1ită să se treac ă 4 ăr ă discontinuitate la operaţii ce intr ă atunci 3n cadrul protecţieisau al intervenţiei.

%e pot distinge trei 4or1e de prevenire şi anu1e: prevenire

permanent ă' prevenire înt ărit ă' prevenire reactivă*(. +revenirea permanent ă ce se 3nte1eiază pe o diplo1aţie a apăr ăriistr2ns coordonată cu acţ iunea diplo1atică guverna1entală 3n careea este un ele1ent esenţial. n acest stadiu, ea 3ndeplineşte un rol1ai ales pe ter1en lung căut2nd să creeze şi să 3ntreţină un cli1atde 3ncredere de4init prin: transparenţă, valori de1ocratice,controlul ar1a1entelor, relaţia ar1ată)societate.

+revenirea înt ărit ă priveşte 1ai ales 1ăsuri cu1 sunt cooperarea 3napărare, pre)poziţionarea 4or ţelor şi se1narea de acorduri de apărare,a căror pertinenţă este legată de interesele strategice ale ţării. n aceststadiu, acţiunea preventivă se 4ondează pe o diplo1aţie de apărare1ai ţintită pentru a se1ni4ica deter1inarea statului respectiv 3n privinţa apăr ării intereselor sale 4unda1entale.

+revenirea reactivă cuprinde activarea progresivă a 1iFloacelor pre) poziţionate, acţiuni de asistenţă operaţională, proiecţia4or ţelor, cu, dacă este cazul, punerea 3n practică a operaţiilorspeciale. De ase1enea, acest tip de prevenire poate să includă de1onstraţia de 4or ţă şi prezenţa 1iFloacelor aeriene, terestre saunavale, ce per1it să 4acă si1ţită o a1eninţare de intervenţie. nacest stadiu, este vor$a de a garanta, printr)o acţiune preventivă, oreacţie i1ediată 3n caz de eşec a prevenirii.

%copul strategiei 1ilitare naţionale este să asigure apărarea intereselor 4unda1entale ale ţării, să contri$uie la securitatea sa prin prevenireaşi soluţ ionarea crizelor şi să 1enţină sta$ilitatea internaţională. Bunae9ecutare a 1isiunilor 3ncredinţate 4or ţelor ar1ate presupunestă p2nirea a patru 1ari 4uncţii strategice care sunt: descuraFarea,

prevenirea, proiecţia şi protecţia*&. +revenirea are drept scop să 31piedice e1ergenţa situaţiilor con4lictuale şi 1ai ales să

La prévention Eprévention des crises et diplomatie de défense,



;ttp://<<<.cicde.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/PA/CDA/DAI))#.pd4, p. . $ide1, p. +.

' (

anticipeze reapariţia unei a1eninţări 1aFore contra ţării. Deşiadaptată la caracterul co1ple9 şi insta$il al 1ediului internaţional,

ea este astăzi o prioritate a strategiei 1ilitare.

uncţia strategică vizează să evite apariţia, dezvoltarea sauresurgenţa unei a1eninţări sau a unui risc ce poate să producă ocriză, prin punerea 3n practică a 1ăsurilor de ordin diplo1atic,econo1ic, 1ilitar, Furidic şi nu nu1ai.

Prevenirea, descuraFarea şi protecţia constituie 4uncţiile per1anente ale oricărei strategii 1ilitare. Ele se co1pletează şi sevalorizează reciproc 3n strategia 1ilitar ă generală. Din 1o1entul3n care angaFa1entul a 4ost decis, strategia de prevenire sc;i1$ă

1odul de acţiune pe c;iar teatrul de operaţ ii 1ilitare. Capacităţilede intervenţie 1ilitar ă, ce constituie a patra 4uncţie strategică -4uncţia de proiecţie, nu1ită acţiune sau intervenţie, 3i 3ntăresccredi$ilitatea. Din 1o1entul 3n care angaFa1entul 4or ţelor estedecis, strategia de prevenire sc;i1$ ă 1odul pe c;iar teatruloperaţiilor 1ilitare, dar nu o$ligatoriu pe un teatru regional vizat.

Prevenirea, ca 4uncţie a strategiei 1ilitare, se 1aterializează 3ncadrul relaţiilor internaţionale. a realizarea sa, un rol 3nse1nat 3l

au 4or ţelor ar1ate prin diplo1aţia apăr ării. %ingure 1ăsurile ce preced un eventual angaFa1ent -pre)poziţionarea, pre)des4 ăşurarea, e1$argoul, $locada, plani4icarea operaţiei şioperaţiile speciale ies din această regulă, dar punerea lor 3n

practică contri$uie direct la reuşita acestei diplo1aţii. Diplo1aţiaapăr ării poate 4i de4inită ca participarea 4or ţelor ar1ate la acţiunilediplo1aţiei statului, care caută să prevină orice risc de criză şi să contri$uie la realizarea o$iectivelor naţionale 3n str ăinătate.

Diplo1aţ ia apăr ării se e9ercită 3n per1anenţă: în timp de pace, ea seidenti4ică prevenirii 3n di4eritele sale 4or1e de 1ani4estareG în timp decriă, rolul prevenirii se esto1pează progresiv pentru a lăsa loculintervenţiei. 8otuşi, rolul diplo1aţ iei de apărare se continuă, 3n

spriFinul acţiunii diplo1atice naţionaleG pe durata unui anga(ament ,diplo1aţia de apărare de dedu$lează: # pe teatrul de operaţii, unde ease concentrează pe susţinerea politico)1ilitar ă a operaţiilorG ! la

peri4eria teatrului, unde ea 3ntăreşte acţiunile de prevenire pentru a

Kenr= MPPE0 de ABAN, 2iplomatie de défense et diplomatie preventive, ;ttp://<<<.diplo1atie.gouv.4r/4r/5@/pd4/D#+!.pd4.



evita orice a1pli4icare a crizei, 4acilit2nd derularea operaţiilorG în teatrul de operaţ ii, diplo1aţia apăr ării aFută pe ti1pul procesului ieşirii din crizăG în forma de consolidare a pă cii, diplo1aţiaapăr ării Foacă un rol direct pe l2ngă antagonişti pentru a 4acilitareconstrucţia păcii.

Diplo1aţia apăr ării se spriFină pe 1odurile de acţiune ur1ătoare:

veg;ea strategicăG dialogul strategic -$ilateral şi 1ultilateralGsusţinerea activităţii diplo1atice 3n cadrul organizaţiilorinternaţionaleG controlul ar1a1entelor şi 1ăsurile de 3ncredereasociateG cooperarea 3n apărareG acţ iunile civil)1ilitareG

participarea la dialogul internaţionalG contri$uţia la eradicareagrupurilor 3nar1ate -dezar1are, de1o$ilizare, reintegrare,repatriere şi reinser ţ ieG reconstrucţia 4or ţelor de securitate şi deapărare ale ţării ce a ieşit din con4lictul ar1at.

Controlul ar1a1entelor, de1ers co1ple1entar al dialogului strategicşi al cooper ării 3n apărare, ocup ă un loc special 3n diplo1aţia deapărare şi se 3nscrie 3n a1ont de 1ăsurile de prevenire. Ea are ca

4inalitate instaurarea păcii şi securităţii prin 3ncredere şi 4ondarea pe

o participare activă şi li$er consi1ţit ă a statelor la 1ăsurile cevizează li1itarea potenţialelor 1ilitare şi sc;i1$area siste1atică dein4or1aţii asupra evoluţiei lor. Ea se e9ercită uneori 3ntr)un cadru $ilateral, cel 1ai adesea 1ultilateral 3n cadrul instanţelorinternaţionale şi vizează să se evite e1ergenţa potenţialelor 1ilitarea1eninţătoare pentru securitatea regională sau internaţională. Printr)un ansa1$lu de 1ăsuri acceptate cu titlu de angaFa1enteinternaţionale, ea caută să garanteze că nici unul dintre statele,aderente la aceste 1ăsuri: nu posedă, nu do$2ndeşte, nici nu dezvoltăar1e ce 4ac o$iectul unei interdicţii sau a unei li1itări a 4olosirii printratate internaţionale: ar1e nonconvenţionale -nucleare, $iologice,radiologice, c;i1iceG ar1e convenţionale -1ine antipersonal, lasereor$itoareG nu constituie o a1eninţare 1ilitar ă directă pentru 1ediulregional: dispropor ţia resurselor $ugetare consacrate apăr ării saleGsupra3nar1area -posesia, ac;iziţia, dezvoltarea de ar1a1enteconvenţionale 3n cantitate crescutăG antrena1ent sau activitatei1portantă a 4or ţelor sale, cooperare 1ilitar ă str ăină notorieG nudezvoltă riscuri crizogen pe teritoriul său: concept de 4olosirestrategic ă a 4or ţelor ar1ate sau conte9t ideologic neliniştitorGslă $iciuni ale controlului de1ocratic al 4or ţelor

&

ar1ateG a$senţa controlului circulaţiei ar1elor -ar1e uşoare şi decali$ru 1ic pe teritoriul său sau de4icit 3n controlul activităţilorilegale.

Acţiunea internaţională constă 3n veg;erea adeziunii statelorstr ăine, 1ai ales a statelor nu1ite de risc, la instru1entele decontrol a ar1a1entelor e9istente, la participarea la activităţilor de

ela$orarea de instru1ente 3n devenire şi la voinţ a lor detransparenţă. Dacă este cazul, activitatea diplo1atică vizează să incite aceste state la o 1ai $ună i1plicare a acestor 1ăsuri. Dealt4el, co1porta1entul unui stat 3n generarea 1ăsurilor de controla ar1a1entelor este apreciat drept un indicator al preocupărilorsale 3n 1aterie de politică de apărare.

Punerea 3n practică a prevenirii este 4ondată pe ur1ătoarele principii: globalitate, permanenţă , anticipare, precauţ ie,economie, continuitate a acţ iunii şi viibilitate. n opinia noastr ă,

punerea 3n practică a acestor principii tre$uie să se de4inească prin: interdependenţă, cu1ulare a e4ectelor, coerenţă şi concertare. +rincipiul globalit ăţ ii pleacă de la realitatea că apărarea naţionalăeste glo$ală, 3n sensul că sunt vizate toate co1ponentele societăţii.7 concepţie glo$ală a apăr ării asociază apăr ării 1ilitare odi1ensiune civilă, econo1ică, socială, culturală. 7 ase1eneaa$ordare este singurul r ăspuns la diversitatea a1eninţărilor -3ntrecare a1enin ţarea teroristă care apasă asupra societăţii şi poate

pune 3n pericol coeziunea naţionalăG 3n orice criză, e9istă predo1inanţa aspectelor politice, ce 3nglo$ează ansa1$lul altoraspecte: diplo1atice, econo1ice, u1anitare, Furidice, 1ediatice,1ilitare etc. or ţele ar1ate sunt un instru1ent speci4ic, 3n serviciulintereselor naţionale şi a o$iectivelor politice ur1ărite, instru1enta cărui 4olosire nu poate 4i disociată de alte di1ensiuni al unei

acţiuni glo$ale şi de 4acto politic#.

Prevenirea este 4uncţia strategică de4inită prin glo$alitate 3ntruc2tdo1eniile vizate sunt 1ultiple şi diversi4icate. Printre acestea se a4lă



do1eniul: diplomatic -relaţii diplo1atice, tratate şi alianţe, acţiunispre guverne, organizaţii internaţionale, pacte de sta$ilitateG (uridic-acţiuni la Furisdicţiile internaţionale şi localeG psiosocial

# La prévention Eprévention des crises et diplomatie de défense) , ;ttp://<<<.cicde.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/PA/CDA/DAI))#.pd4, p.#.

-coeziune socială, 1oral, cli1at şi consens naţ ionalG militar -diplo1aţia de apărare: veg;ea strategică, controlul ar1a1entelor,cooperare 3n apărare, acţiuni civil)1ilitareG pre)poziţionareGeconomic -cooperare, sancţ iuni, e1$argo, acţiuni asupra actorilor internaţionali -5, Banca 5ondială etc.G umanitar -acţiuni deaFutorare a re4ugiaţilor şi victi1elor con4lictelor, 4oa1etei şicatastro4elor naturale.

Pe 1otivul acestei diversit ăţi, şi 3n cadrul unei politici glo$ale,1ăsurile de prevenire necesită o coordonare la nivelinter1inisterial. De alt4el, interdependenţa cresc2ndă a intereselorstrategice 3ntre principalii aliaţi, 3n particular 3n do1eniulecono1ic, i1plică ca aceste 1ăsuri de prevenire să se 3nscrie nudoar 3ntr)un cadru inter1inisterial, dar, de ase1enea, 3ntr)un cadruinternaţional, cu o prioritate europeană.

Deci glo$alitatea este un principiu de ac ţiune 1aFor pentru prevenire, a cărui e4icacitate reală este larg dependentă de ocoerenţă glo$ală a ansa1$lului 1ăsurilor luate. Di1ensiunea1ilitar ă a prevenirii este str2ns dependentă de cadrul coordonării

interguverna1entale. El este instru1entul privilegiat al diplo1aţieiapăr ării şi se spriFină pe capacităţile operaţionale ale 4or ţelorar1ate care, 3n acest scop, tre$uie să r ă12nă credi$ile.

+rincipiul permanenţ ei su$liniază că e4ortul de prevenire se 3nscrie 3n continuitate. El se e9pri1ă 3n grade diverse 3n spaţiu şiti1p, dar e4ectul său nu poate 4i rezultatul unei acţiuni 4 ăr ă

perspectiv ă, nici e9perienţă. Cunoaşterea unei situaţii o$ţinută printr)o lentă şi pro4undă 1aturare este o condiţie deter1inantă,necesar ă dar nu su4icientă, a corectei adaptări a acţiunilor

preventive cu o$iectivul ur1ărit. A$senţa continuităţii 3n e4ortul de

prevenire este adesea la originea unei pierderi de in4luenţă şidi1inuarea capacităţii de 3nţelegere a situaţiilor de risc saua1eninţare cu care o ţar ă sau alta se con4runtă, 3n 1aterie desecuritate, la un 1o1ent dat. Principiul per1anenţei este deci oconstantă a 4uncţiei de prevenire. El tre$uie să se 3nscrie pe ter1enlung, c;iar dacă se poate să se traducă 1ai 1ult sau 1ai puţinscurtă scadenţă.

+rincipiul anticipării susţine că prevenirea are ca scop, 3nainte detoate, să proteFeze ţara 31potriva riscurilor şi a1enin ţările ce pot



să aducă atingere intereselor 4unda1entale, că sunt ele vitale,strategice sau de altă natur ă. Ast4el, prevenirea tre$uie să per1ită

să

# !

se anticipeze şi, dacă este posi$il, să 31piedice e1ergenţa situaţiilorsuscepti$ile să devină con4lictuale. Anticiparea strategică vizează să

detecteze, să evalueze şi, dacă este necesar, să analizeze 1aidevre1e, şi deci la cel 1ai scăzut nivel al crizei, orice situaţie put2ndsă prezinte un risc sau o a1eninţare. n ar1ată, acest principiu setraduce prin căutarea constantă a tendinţelor principale de evoluţie alecadrului operaţional viitor, şi pertinenţa alegerilor de 4 ăcut 3ndo1eniul plani4icării apăr ării şi progra1ării -siste1e de 4or ţ e,siste1e de ar1e. nstru1entele de in4or1are, de analiză, de veg;e şide alertă strategică sunt indispensa$ile pentru această anticipare.

+rincipiul precauţ iei traduce, 3n ti1p de pace, voinţa per1anentă de a se li1ita incertitudinile şi i1pasurile privind riscurile şia1eninţările de luat 3n sea1ă pentru a apăra interesele

4unda1entale naţionale, 3ntr)un 1ediu insta$il. Este vor$a de aevita ca un risc identi4icat să nu se trans4or1e 3n a1eninţare şi,dacă este cazul, să se poată controla 1ai $ine cauzele, dacă nuconsecinţele, pentru că ea să nu aducă atingere acestor interese.Aplicarea principiului precau ţiei se 4ondează pe acţ iuni de

prevenire, şi pe e9istenţa planurilor de acţiune. 0espectarea acestui principiu per1ite să se li1iteze caracterul contingent al evoluţieicrizelor, dar i1pune de a 3ntări nevoia de prevedere şi de3nţelegere a situaţiilor locale sau regionale, ceea ce estecondiţionată de autono1ia deciziei statului respectiv.

+rincipiul economiei re4lect ă

capacitatea per1anentă

a preveniriide a avea un cost 1ai 1ic dec2t acţiune a 4or ţ elor ar1ate.Deciziile de luat pun 3n perspectivă costul aşteptat al 1iFloacelorangaFate şi rezultatele 1ereu incerte, şi c;iar riscul de eşec3ntotdeauna posi$il al 1ăsurilor de prevenire. Aceste 1ăsuri suntcu at2t 1ai e4icace şi 1ai puţin costisitoare cu c2t se intervine 3na1ont, atunci c2nd a1eninţ area este scăzută, c;iar ine9istentă.Acţ iunile preventive pe ter1en lung sunt cele care, a priori, costă cel 1ai puţin pe 1o1ent, dar necesită o investiţie de durată. Cuc2t ter1enul de angaFare este 1ai scurt, cu at2t costul este 1ai

ridicat, r ă12n2nd totuşi in4erior celui al operaţiilor 1ilitare potenţiale şi celui indus de reconstrucţia ţării. n acest cadru,diplo1aţia apăr ării şi dispozitivul de veg;e strategică necesită o

investiţie per1anentă, 3n do1eniile te;nic, u1an şi 4inanciar.



+rincipiul continuit ăţ ii acţiunii apreciază că prevenirea este cu at2t 1ai e4icace şi credi$ilă cu c2t se inserează 3n cadrul 1aigeneral al unei strategii de in4luenţă, care poate şi tre$uie să

preceadă des4 ăşur ările sau angaFa1entele de 4or ţe. Cu acest e4ect,acţiunile de prevenire tre$uie s ă 4ie duse, dacă este posi$il, 3n

perspectiva unui recurs la 4or ţă 3n caz de eşec. Atunci esteindispensa$il să se conceapă continuitatea 3ntre aceste două

1oduri de acţiune, 3ntr)un ansa1$lu coerent şi progresiv.

+rincipiul viibilit ăţ ii acţ iunii are 3n vedere 1ultiplele avantaFe alevizi$ilităţ ii. Printre acestea se nu1ăr ă: 3ntărirea legiti1ităţii politiciiduse prin spriFinul celorlalte state 1e1$re 7NU, c;iar o$ţinereasusţinerii Consiliului de %ecuritateG presiunea interna ţională e9ercitatăasupra celor ce produc tul$ur ăriG c2ştigarea adeziunii opiniei pu$liceinternaţionale şi a opiniei pu$lice naţionaleG percepţia consecinţeloreventuale sau contralovituri posi$ile, induse de această politică -riscuri sau şantaFe teroriste 3n specialG de1onstrarea e4icacităţiiaparatului diplo1atico) 1ilitar, 3n caz de succes al politicii ur1ăriteG Fusti4icarea i1plicită a necesităţ ii de a dispune de un instru1ent de

apărare per4or1ant pentru a contri$ui la politica de prevenire dusă de4iecare stat. 8otuşi, unele 1ăsuri, că sunt diplo1atice -presiune,

negocieri sau 1ilitare -in4or1aţii, operaţii speciale, tre$uie, pentru ase dovedi e4icace, să r ă12nă discrete.

Prevenirea, ca 4uncţie a strategiei 1ilitare, decurge ca un proces.Aceasta 3ntruc2t pentru a preveni ca o criză suscepti$ilă să survină3ntr)o ţar ă, acţ iunea guverna1entală tre$uie să coordonezeansa1$lul 1iFloacelor disponi$ile, 4ie 3n do1eniul diplo1atic,

econo1ic sau 1ilitar.

Din perspectiva procesualităţii prevenirii, aceasta din ur1ă poate4i 3nţeleasă prin analiza sa pe ur1ătoarele di1ensiuni şi anu1e:crearea unui climat ce favorieaă devoltarea şi securitatea,uneori adaptările structurale de stat sau de regiune avizatăGreducerea factorilor de riscG influenţ a actorilor perturbatoriG

sl ăbirea pârgiilor actorilor perturbatori de acţ iune.

Aceste patru di1ensiuni sunt co1ple1entare şi tre$uie să 4iee9a1inate 3n per4ectă sinergie, acord2nd totuşi o 1are prioritate4actorului u1an. Pentru a 4i 3n 1ăsur ă să acţioneze preventiv, oţar ă tre$uie 3nainte de toate să dispună de in4or1aţii clare asupraintenţiilor politice ale actorilor sau pertur$atorilor potenţiali, pe

* teren, 4actorilor de risc sau de dezec;ili$ru, p2rg;iilor potenţiale deagravare sau de sta$ilizare a situaţiei. De ase1enea, tre$uie să 4ie 3n1ăsur ă să se analizeze cu discernă12nt aceste in4or1aţii-spriFinindu)se 3n special pe e9per ţii din zonă, să se sintetizeze, să sede1onteze 1ecanis1ele 3n oper ă, căut2nd interesele actorilor, pentrua se 3nţelege evoluţiile situaţiei, şi a se prevedea dezvoltările viitoare.

Deci tre$uie 3nainte de toate cunoscută situaţia de criză respectiv ă pentru a o 3nţelege. 7 dată 4actorii de criză identi4icaţi cu claritate,acţiunea guvernului ar tre$ui să 4ie adaptat ă 3n 4uncţie de scopulur1ărit. Această acţiune este 3ndreptată spre actori, victi1e sau

pertur$atori, prieteni sau ostili, care acţionează la r2ndul lor asupra1ediului sau 4actorilor de risc. Pe aceste $aze, guvernul poateatunci să acţioneze la trei niveluri: 1ai 3nt2i, nivelul de a(utor sau

susţ inere a actorilor utili sta$ilizării 1ediului şi dezvoltării ţăriiG nivelul de convingere a actorilor pertur$atori potenţiali, cu scopulde a le in4luenţ a, 3n sensul dorit, co1porta1entulG nivelul de

neutraliare a actorilor pertur$atori potenţiali prin a1eninţare cu 4olosirea 4or ţei ar1ate.

Pe de altă parte, 3n esenţă, ver$ul a pre4eni poate 4i interpretat 3n1odalităţi di4erite. Ast4el, 1ai 3nt2i, el 3nsea1nă a cun-aşte

pentru a 0nţelegeF 3n al doilea r2nd, 3n 4uncţie de intereselenaţionale, el se1ni4ică a auta şi a susţineF 3n al treilea r2nd, el se

traduce prin a c-n4inge şi in<luenţaF 3n 4ine, el reprezintă aaeninţa şi neutrali3a. De aceea, de1ersul punerii lor 3n practicătre$uie să parcurg ă ur1ătorii paşi succesivi: # a cunoaşte pentrua înţ elege':) a a(uta şi susţ ine' <) a convinge şi a influenţ a ' I) aameninţ a şi a neutralia.

+rimul pas , a cunoaşte pentru a 1nţ elege presupune o $ună percepţie a intereselor şi priorităţilor ţării, culegerea 1ai 1ultorin4or1aţii posi$ile privind ele1entele suscepti$ile să Foace un rol3ntr)o criză, detectarea evoluţiei lor, veri4icarea acestor in4or1aţii,



controlul şi sintetizarea lor. n acest do1eniu, acţiunile ce i1plică 4or ţele ar1ate antrenează 3ntr) un cadru 1ai larg veg;ea strategică,ce co1portă nu doar e9ploatarea surselor desc;ise, dar la 4el,culegerea de in4or1aţii speci4ice. 5iFloacele puse 3n oper ă tre$uiesă per1ită să se culeagă de o 1anier ă continuă a in4or1aţiilor ce

provin din surse diverse -analize electro1agnetice, surse u1ane.

Controlul in4or1aţ iei, sau controlul lui a cunoaşte, presupune ocapacitate dina1ică de procesare a in4or1aţiilor şi datelor, pentru ae9trage 3n ti1p util orice in4or1aţie, c;iar anodină, suscepti$ilă să alerteze sau să aFute decidentul. Culegerea in4or1aţiilor este orientată asupra ansa1$lului para1etrilor suscepti$ili să 4ie legaţi cu creştereaunei crize sau cu declan şarea sa. Di4eritele in4or1aţii $rute apoi seanalizează şi regrupează de un organis1 specializat. %inteza lor esteapoi destinată autorităţilor politice, diplo1atice sau 1ilitare ce pot să decidă punerea 3n practică a unui siste1 de alert ă, sau de 3ntărire asupraveg;erii asupra zonei, apoi să se activeze o celulă de criză.Heg;ea strategică 1ilitar ă, la care participă dialogul strategic condusde 3naltele autorităţi 1ilitare, este analizată şi sintetizată deconducerea in4or1aţiilor 1ilitare, ce este 3n contact per1anent cunu1eroase organis1e naţionale şi 1ultinaţionale -NA87, UE.

Cunoaşterea 3nse1nă culegerea şi procesarea in4or1aţiilornecesare şi su4iciente de către structurile 1ilitare de in4or1aţii şinu nu1ai. Dacă se asigur ă cunoaşterea prin in4or1aţiile culeseatunci este posi$ilă 3nţelegerea adecvat ă a pericolelor, riscurilor şi

a1eninţărilor de securitate cu care o ţar ă sau alta se con4runtă.

Culegerea in4or1aţiilor necesare despre posi$ile pericole, riscuri şia1eninţări de securitate de către structurile 1ilitare de specialitatese e4ectuează 3n 4uncţie de orientările date de către cei 3n drept.Apoi, aceste in4or1aţii se analizează calitativ, pentru a evidenţ iaeventualele consecinţe ale provocărilor de securitate şi apărare şi,3n 4ine, ele se 3naintează 4actorilor de decizie 1ilitar ă şi politico)1ilitar ă pentru 4unda1entarea 1ăsurilor concrete ce se adoptă.

n 1od prioritar, este nu doar indispensa$il să se detecteze 4actoriide risc 3n zonele de interes naţional şi să se identi4ice actorii sau

pertur$atorii potenţiali suscepti$ili să agraveze aceşti 4actori de

risc, precu1 şi să se cunoască cu precizie di4eritele p2rg;ii de careei ar putea dispune pentru a le li1ita consecinţele.

Al doilea pas, a a-uta pentru a spri-ini, vizează reducerea 4actorilor de risc. Pentru a reduce 4actori de risc, este indispensa$ilsă se di1inueze tensiunile ce e9istă 3ntr)un 1ediu dat, ceea cei1plică, cel 1ai $ine, să se participe la dezvoltare şi, cel puţin, să 4ie 3n 1ăsur ă să lupte 31potriva violenţelor, săr ăcia şinedreptăţile, spriFinindu)se pe pro1ovarea valorilor de1ocratice,apărarea



+de1nităţii o1ului şi acţ iunea pentru o 1ai $ună repartiţie a

$ogăţiilor. n acest cadru, poate este necesar să aFute şi să susţină anu1iţi actori, sau pur şi si1plu să aducă aFutor victi1elor.Esenţialul acestor acţ iuni este de resortul diplo1aţiei sau alecono1iei. Diplo1aţia apăr ării, 3n susţinerea acestor acţiuni, vederolul său centrat pe cooperarea 3n apărare, controlul ar1a1entelor

şi o participare la dialogul strategic şi, 3n calitate de nevoie, cuasistenţa u1anitar ă. n acest cadru al cooper ării apăr ării, 4or ţelear1ate particip ă la prevenire prin:

sc;i1$urile şi trans4erurile de e9pertiză 3n do1eniile operaţionale-doctrină, antrena1ent tactic, 4or1are te;nică, plani4icareoperaţională, in4or1aţii etc. şi organis1e -4inanţă, organizare,4uncţionare G

4or1area personalului 1ilitar sau de securitate -Fandar1erie, poliţie pe loc, sau 3n şcoli de pro4il. nvăţă12ntul poate să se4acă nu nu1ai 3n do1eniul 1ilitar, ci şi asupra 1ediului Furidic,securităţii pu$lice, controlului 4rontierelor -4lu9uri 1igratoare,contra$andă, droguri, luptă 31potriva 1a4iei şi valorile4unda1entale ale de1ocraţieiGantrena1entul, 3n do1eniul 1ilitar sau securitar, e9erciţiile duse 3n1ediul 1ultinaţional ce per1it să se arate ţărilor vecine potenţiala1eninţate valoarea 1ilitar ă a 4or ţelor ast4el 4or1ate, şi celor ce

produc tul$ur ări interne e4icacitatea 4or ţelor de securitate internăG

asistenţă logisticăGsusţinerea politicii de e9port, prin dotarea cu ec;ipa1ente 1ilitaresau de securitate a 4or ţelor ţări vizate, 3n special su$ 4or1ă de

cesiuni, respect2nd ec;ili$rul regional.

n acelaşi ti1p, ar1ata poate să se i1plice activ şi responsa$il, dar li1itat, 3n acordarea aFutorului u1anitar 3n caz de catastro4enaturale sau epide1iologice. Practic, este vor$a de sus ţinereaacestui aFutor prin garantarea securităţii acţiunilor angaFate c2nde9istă o a1eninţare şi ocazional, să co1penseze pe 1o1entcarenţa organis1elor specializate 3n anu1ite do1enii -transport,asistenţă 1edicală etc..

Al treilea pas , a convinge şi a influenţ a, se re4er ă la acţiunea asupra voinţei actorilor sau pertur$atorilor potenţiali, cu scopul dea)i convinge de inutilitatea actelor lor ostile şi de a le 1odi4ica



co1porta1entul viitor. Aceste 4or1e de acţiune preventivă see9ercită 3nainte de toate 3ntr )un cadru diplo1atic, care 4ace apel latoate resursele disponi$ile 3n acest do1eniu -presiuneinternaţională, a1enin ţări sau pro1isiuni, alianţe şi tratate, acţ iuni econo1ice. or ţele ar1ate pot să contri$uie vizi$il la aceastăacţiune. n acest scop, di4erite dispozitive preventive se pot aveaaici 3n vedere şi anu1e:

pre)poziţionarea per1anentă a 4or ţelor ar1ate, sau des4 ăşur ările preventive a unor nave de luptă sau de avioane 1ilitare, destinatesă a4ir1e voinţa ţării de a 4i 3n 1ăsur ă să acţioneze, dacă estenecesar şi prin 1iFloace 1ilitare, asupra pertur$atorilor potenţialiG

1ăsurile de 3ncredere şi de securitate, 1isiunile de o$servare, decontrol, de veri4icare, realizate 3n cadrul de decizii aleorganizaţiilor 1ondiale sau regionale, ca şi propunerile de1ediereG

acordurile de apărare sau de cooperare, 3n care rolul preventiv poate 4i sporită prin se1narea, evocarea şi 1ediatizarea e9istenţeilorG

controlul ar1a1entelor su$ toate 4or1ele sale, 1ai ales tratate dedezar1are, supraveg;ere a e9porturilor, lupta 31potriva 4lu9urilor

clandestine, 1isiuni de veri4icareG

tri1iterea de consilieri te;nici pentru lupta 31potriva 1ariicri1inalităţi internaţionale -Fandar1erie, poliţieG

operaţiile de in4or1areG

operaţiile speciale.

Aceste dispozitive eviden ţiază o strategie de in4luenţă indispensa$ilă punerii 3n practică a unei politici de prevenire.

Al patrulea pas, a ameninţ a şi a neutrali/a , este un ulti1 recurs preventiv care 4ace apel la o a1eninţare vizi$ilă indic2nd cuclaritate riscurile la care potenţiali actori pertur$atori se e9pundacă vor continua să acţioneze pentru atingerea o$iectivelor

propuse. Aceast ă acţiune poate să 1eargă p2n ă la neutralizarealor par ţială sau totală. A1eninţarea şi neutralizarea, 3n calitatea lor de ulti1e ac

ţiuni guverna1entale posi$ile, 3nainte de a i1plica

activ 4or ţele ar1ate, se derulează cu spriFinul acestora din ur1ă.

0ecursul la a1eninţare poate 4i 3ntreprins, direct sau indirect, cu sau4 ăr ă concentrare, de o 1anier ă unilaterală, 3ntr)un cadru o4erit

' (de o coaliţie sau su$ 1andatul unei organizaţii internaţionale serealizează prin:

o a4işarea desc;isă a e9istenţei acordurilor de apărare sau de

cooperare cu un actor aliat a1eninţat, şi intenţia ţării de a)şi onoraangaFa1entele asu1ateGo particip2nd te;nic la susţinerea 4or ţelor unei ţări prietene a1eninţ ateGo pre)poziţionarea de 4or ţe 3n pro9i1itateGo pregătirea vizi$ilă a unei eventuale operaţii 1ilitareGo participarea la controlul unui e1$argo sau $locade decisă de oorganizaţie internaţională recunoscută.Pentru a 4ace evidentă o a1eninţare asupra unei 1inorităţi sau

grupuri transnaţionale, se i1pun 3ntreprinse ur1ătoarele acţiuni:

de a 3ntări statul a1eninţat, printr)o cooperare 1ilitar ă sporită 3n pro4itul 4or ţelor ar1ate sau de securitateG

de a aFuta la controlul 4rontierelor pentru a evita in4iltrareaele1entelor pertur$atori sau tranzitul ilicit de ar1a1entG

de a a1eninţa statelor vecine care susţin pertur$atoriiGde pre)poziţionarea 4or ţelorGde a des4 ăşura o$servatoriGde a participa activ la lupta internaţională 31potriva1a4iei.n 4ine, tre$uie să a1intească responsa$ililor crizei -şe4i de state,



lideri c;aris1atici, conducători de grupuri transnaţionale că recursul la violenţă nu poate 4i o soluţie a crizei 3n curs şi că li$ertatea 1o1entană de care ei pot să $ene4icieze nu)i va31piedica, dacă este cazul, să 4ie aduşi 3n 4aţa unei cur ţi de Fustiţieinternaţională pentru a r ăspunde pentru actele lor.

Neutralizarea actorilor pertur$atori poate 4i de ordin diplo1atic,econo1ic, 1ediatic, 1ilitar şi necesită recursul la 1iFloace

1ilitare sau nu. Cadrul Furidic internaţional tre$uie să 4ie luat 3nsea1ă, căci acest gen de acţiune poate 4i asi1ilată cu 4olosireasancţiunilor preventive.

Participarea 4or ţelor ar1ate la acest tip de ac ţiune poate acoperi1ai 1ulte 4or1e:

la 3nt2lnirea cu un stat pertur$ator: 4olosirea de 1iFloace 1ilitare pentru a asigura o $locadă econo1ică sau un e1$argo, ori pentru aconduce operaţii specialeG

vizavi de 1inorităţi: operaţii de poliţie duse de 4or ţele de ordine custatut 1ilitar -prevenirea plauzi$ilă 3ntr)un cadru legal, participareactivă la 1ăsuri de siguranţă -plan de precauţieG

3n cazul grupurilor transnaţionale: operaţii de control duse 3n apeleinternaţionale, a$ordări, arestări 3n ape teritoriale, la 4rontierele sau pe teritoriul naţionalG

3n cazul indivizilor: punerea 3n oper ă a unor 1iFloace 1ilitare pentru a localiza şi participa la arestarea de persoane căutate pentru cri1e de r ăz$oi sau cri1e 31potriva u1anităţii prin8ri$unalul penal nternaţional.

n a4ara 1iFloacelor clasice, acţiunile 3ntreprinse ar putea să 4acă apel 3n 4uncţie de circu1stanţe la 1iFloace sau te;nici 3n c21pul

psi;ologic -decepţie, operaţie psi;ologică, lupta in4or1atică,acţiuni 1ediatice.

Cele trei 4or1e de prevenire se 3nscriu 3n cadrul diplo1aţieiapăr ării. Ele se spriFină pe coerenţa strategiei de in4luenţă dusă deţara respectivă pentru a)şi prezerva interesele şi pe cele ale ţărilor

prietene, ca şi asupra noţiunii de progresivitate a 1ăsurilor de luat4aţă de o situaţie cu riscuri. Această noţiune de interes este4unda1entală căci, 3n a$senţa a1eninţării asupra intereselor sale,1ăsurile de prevenţie/prevenire vor 4i li1itate la o veg;e 1ini1ă,c;iar dacă ele pot să 4ie 4 ăcute 1ai 1ult su$ diverse in4luenţe, ca

presiunea internaţională sau 1ediatică, rezoluţiile 7NU sau aFutor

u1anitar.

Dispozitivele de prevenire puse 3n practică pentru a evitae1ergenţa crizelor 3n lu1e sunt necesare inter1inisterial şi, cel1ai adesea, internaţional. Cele trei situaţii pot 4i luate şi corespund4iecare la un nivel al riscurilor esti1ate sau la o anu1ită sensi$ilitate a zonei: situaţia per1anentăG situaţia 3ntărităG situaţiareactivă. Acestea pun 3n practică 4ie 1iFloace des4 ăşurate 3n

per1anenţă -a1$asade, cooperare, 4or ţe pre)poziţionate, 4ie1odule te1porare şi proiecta$ile, aşa cu1 sunt supli1entări de



personal sau de 1aterial.

n cadrul prevenirii, şi potrivit o$iectivului 4inal ur1ărit de

guvern, 4or ţele ar1ate dispun de un evantai destul de larg de1odalităţi de acţiune şi de capacităţi asociate, 3n susţinereaacţiunii

& +diplo1atice trecute printr)o acţiune 3ntărită de diplo1aţia apăr ării,3n relaţie directă cu a1pli4icarea crizei.

n concluzie, aprecie1 că prevenirea este a$solut necesar ă 3n apărareaintereselor naţ ionale, 3n 3ntărirea securităţii regionale şiinternaţionale 4 ăr ă a se aFunge totuşi la con4lict ar1at 3ntre statul posi$il a 4i vizat de a1eninţările unor actori statali şi nonstatali ostili.De 4apt, s)a aFuns la ela$orarea şi punerea 3n practică a strategiei1ilitare preventive de către unele state puternic dezvoltate econo1icşi 1ilitar. n acest sens, un e9e1plu 3l constituie %UA care, pe $aza unor studii apro4undate, au constatat că un atac $acteriologic31potriva unui 1are oraş a1erican poate 4ace 1ii de victi1e şi va 4idi4icil de contracarat. Această sc;i1$are a naturii a1eninţăriiteroriste a condus %UA să pună 3n practică o nouă strategie te;nico)

1ilitar ă de r ăz$oi preventiv la nivel 1ondial şi la 1odi4icareacorelativ ă a ec;ili$rului geopolitic şi strategic planetar, 1ai ales 3n

7rientul 5iFlociu, Asia Centrală şi 3n E9tre1ul 7rient!. n lista cuţinte din a9a r ăului pre şedintele %UA Bus; a 4 ăcut să evolueze o$iectivele strategice ale ca1paniei sale anti)teroriste. n nouaconcepţie strategică a1ericană, nu 1ai este vor$a doar de a avea o putere 1ilitar ă egală cu cea a tuturor adversarilor poten ţiali reuniţi,ci dea 4ace 4aţă tuturor a1eninţărilor, din toate direcţiile şi de la oricedistanţă, la nevoie prin r ăz$oi preventiv. Acest nou cadru geostrategicde acţ iune a %UA a 4ost 4or1alizat şi dezvoltat 3ntr)un docu1ento4icial pu$licat 3n septe1$rie !! de Casa Al$ă şi intitulat strategie

naţională de securitatea %UA*. Acest docu1ent nu doar a Fusti4icat

acţiunile 1ilitare preventive 31potriva statelor eşuate şi aorganizaţiilor teroriste ci a 4 ăcut din aceste con4licte preventive nouac;eie de $oltă a politicii de apărare de securitate a1ericane. n acestsens, %trategia de securitate a %UA 1enţiona: Pentru a contracara şi31piedica ase1enea acte de ostilitate din partea adversarilor noştri,%UA vor ac ţiona, dacă este necesar, de 1anier ă preventiv ă. or ţelornoastre vor 4i destul de puternic pentru a descuraFa to ţi adversarii

0enS 80T@7U8 , Juel"ues réfle-ions sur la guerre du futur ;ttp://<<<.rt4las;.4r/OuelOues)re4le9ions)sur)guerre)4utur/article, p. #.Hezi: %e &ational SecuritK StrategK of te 7nited States of America,;ttp://<<<.<;ite;ouse.gov/nsc/nss.;t1l.



potenţiali de a se angaFa 3ntr)o cursă a 3nar1ării 3n speranţa de a

depăşi sau egala puterea %UA .

Actuala strategie 1ilitar ă a %UA -adoptată 3n !# pune, accentul pe a1eninţările la adresa civilizaţiei 1ondiale şi nu doar la adresa

A1ericii. 7 ase1enea strategie 1ilitar ă e9plică, 3n $ună 1ăsur ă, responsa$ilităţile asu1ate de către %UA 3n 1aterie deasigurare a securităţii regionale şi internaţionale.

0enS 80T@7U8, op.cit. p. !. &ouvelle stratégie militaire 7S/ vers un rapprocement avec 1oscou

-e9pert, ;ttp://4r.rian.ru/<orld/!#!!/#(&''&&!.;t1l, p. #.

+# +!Capit-lul )

STRATE!IA #ILITAR Ă A RO#$NIEI ; DOCU#ENTUNDA#ENTAL %N PLANIICAREA AP

ĂR

ĂRII

).+. Statutul şi r-lul strategiei ilitare

De 4apt, eti1ologic, strategia este arta şe4ului ar1atei, artar ăz$oiului. 5ilitarii, care din totdeauna au studiat pro$le1elede strategie, notează că este vor$a de un dialog 3ntre g2ndireşi acţiune: strategia pune g2ndirea la lucru 3n universula$stract al ideilorG acţiunea pune 3n practică voinţa 3n

universul cunoscut şi a acţiunilor reale+.

n ela$orarea unei strategii $une sunt deter1inante

ur1ătoarele ele1ente: concepte, realism, viiune şi creativitate. Conceptele per1it structurarea g2ndirii.0ealis1ul este necesar pentru a interpreta corect o situaţie, laun 1o1ent dat. Prospectiva este indispensa$ilă, căci tre$uiesă 4ie capa$il de a anticipa evoluţiile. Creativitatea este unele1ent deter1inant, căci tre$uie să 4ie 3n 1ăsur ă să sei1agineze di4eritele acţiuni ce se vor derula pentru a aveasuccesul scontat. a toate acestea tre$uie adăugată voinţa dea acţiona.



%trategia 1ilitar ă, de 4oarte 1ultă vre1e, se 3nvaţă şi se ştiecă 1ilitarii 3şi 4or1ează cei 1ai $uni o4iţeri 3n strategie 3n instituţii 1ilitare de 3nvăţă12nt superior, 3n aşa nu1iteleşcoli de r ăz$oi. 5arile concepte 3n 1aterie de strategie1ilitar ă s)au 4orFat, puţin c2te puţin, plec2nd de la analiza1anierei 3n care, 3n 3ntregul curs de istorie a u1anităţii, cei1ai 1ari co1andanţi 1ilitari -Kanni$al, Cesar, @ustave ,rederic cel 5are, Napoleon etc. au aFuns, graţie geniuluilor, să c2ştige 4oarte i1portante $ătălii.

De)a lungul evoluţiei g2ndirii u1ane şi, 3n cadrul acesteia ag2ndirii 1ilitare, conceptul de strategie militar ă a pri1it

+ Claude %CA0D , Comment analKser votre stratégie et évaluer ses cances de succs 6uide de diagnostic de la stratégie dune entreprise, ;ttp://;dl.;andle.net/!**!/#+*, p. !.

di4erite de4iniţii. 5ai 3nt2i, s)a 4 ăcut a4ir1aţia că ter1enulstrategie 1ilitar ă vine de la cuv2ntul grec stratos cese1ni4ică ar1ată şi agein ce 3nsea1nă a conduce.n sens larg, acest ter1en se apreciază că se re4er ă la:

arta de a coordona a acţiunea de ansa1$lu a 4or ţelor uneinaţiuni – politice, 1ilitare, econo1ice, 4inanciar, 1orale....) pentru a conduce un r ăz$oi, a gestiona o criză sau a prezerva pacea. %trategia este de co1petenţa guvernului şi de cea a

3naltului co1anda1ent al 4or ţelor ar1ate a a4ir1at C;arles

de @aulle'.şi prin e9tensie, ela$orarea unei politici, de4ini 3n 4uncţie de4or ţele şi slă $iciunile sale, ţin2nd cont de a1eninţări şioportunităţi, 3n celelalte do1enii dec2t cel al apăr ării, 1ai ales 3n activităţile econo1ice -strategie co1ercială,industrială, 4inanciar ă etc. şi, de ase1enea, 3n Focurile

co1ple9e cu cu1 de e9e1plu, strategia 3n c21pul relaţiilorinternaţionale.

De aici, se poate a4ir1a că strategia are 1ize co1ple9e darriguros de4inite. Ast4el, strategia per1ite:

) conducerea şi coordonarea acţiunilor pentru a atinge uno$iectiv. Acestea sunt vala$ile pentru orice tip de acţiuni: politice, econo1ice, personaleG

) plani4icarea şi coordonarea acţiunii 4or ţelor 1ilitare ale unei

ţări pentru a ataca sau a se apăra.n privinţa naturii conceptului de strategie aceasta este unaco1ple9ă şi clar de4inită prin caracteristice speci4ice ce odisting tactică. Contrar tacticii a cărei 1iză este locală şili1itată 3n ti1pul -de e9e1plu, să c2ştige o $ătălie, strategiaare ca o$iectiv glo$al şi 3n plus pe ter1en lung -să c2ştiger ăz$oiul. De aici, şi distincţia clar ă a 4actorului care 3şi asu1ă r ăspunderea pentru strategie şi a celui pentru tactică. Ast4el,do1eniul strategiei apar ţine politicii, 1ai precis politicului care,

pe de o parte, alege pacea sau r ăz$oiul şi, pe de altă parte,

'

C4. &iveau dorganisation et mode de conduite en stratégie militaire,;ttp://<<<.tec;no)science.net/LongletJglossaireVde4initionJ+&&, p. #.

+* +atri$uie resursele necesare şi su4iciente 1aterializă riistrategiei 1ilitare pe c21pul de luptă sau celei diplo1atice 3nnegocieri.

%u$ aspect 1ilitar, strategia se poate aprecia ca 4iind arta de a

co1$ina 1iFloacele şi resursele 3n 4uncţie de contingenţe, treiniveluri:nivelul strategic, sau 1ai curent astăzi politico)1ilitar, la cel1ai 3nalt nivel de stat, 3n dialogul iterativ 3ntre responsa$ilii politici, diplo1atici şi 1ilitariG



nivelul operaţ ional , 3ntre 3naltul co1anda1ent 1ilitar şico1andantul unui teatru de operaţiiG

nivelul tactic, care este cel, local, al co1andantului de unitateangaFat 3ntr)o acţiune 1ilitar ă anu1e.Prin ur1are, strategia constă 3n de4inirea acţiunilor coerentece intervin potrivit unei logici secvenţiale pentru a realiza sau pentru a atinge unul sau 1ai 1ulte o$iective. Ea se traduceapoi, la nivel operaţional 3n planurile acţiunilor pe do1enii şi pe perioade, inclusiv eventual planuri alternative 3n caz deeveni1ente ce sc;i1$ă puternic situaţia.

%e 3nţelege prin 4or ţe strategice, 4or ţele, ce pun 3n oper ă descuraFarea nuclear ă, 3n cazul statelor dotate cu ar1enucleare strategice -atri$ut al politicului, livrate prin $o1$ardiere strategice sau rac;ete $alistice strategice.

Construirea unei strategii i1pune: pe de o parte, esti1area pro$a$ilităţii de realizare a eventualităţilor suscepti$ile de a4i reţinuteG pe de altă parte, adoptarea unei reguli sau a unuiindicator de pre4erinţă ce per1ite clasarea rezultatelorscontate prin punerea 3n practică a di4erite scenarii.

%trategia se prezintă su$ două 4or1e: nivelul de organizare şi1odul de conducere. Ca 1od de conducere, strategia este o1odalitate de a acţiona 3n incertitudine incluz2ndincertitudinea 3n conducerea acţiunii. Atunci, ea este aproape

de viclenii şi stratage1e. n această 1anier ă, strategia sedistinge de e9ecuţia unui progra1, a unui produs sau a ceeace este predeter1inat. Pe de altă parte, ca nivel de organizare,

+

e9istă nivelul politic care: alege 3ntre r ăz$oi sau paceGatri$uie resursele necesareG orientează şi deli1itează strategiile posi$ile de r ăz$oi sau de pace.

n practică, se 3nt2lnesc trei niveluri 3n 1ani4estareastrategiei:

nivelul strategic sau nivelul politico*militar . Aici se e9pri1ă opţiunile pentru o activitatea sau alta, se orientează şideli1itează acţiunile 1ilitare posi$ile 3n interiorul unui r ăz$oisau de cele diplo1atice 3n cadrul unei negocieri de pace. aacest nivel se des4 ăşoar ă un dialog iterativ la cel 1ai 3nalt nivelal statului 3ntre responsa$ili politici, diplo1atici şi 1ilitariG

nivelul operativ. Aici, deciziile sunt luate 3ntre 3naltul co1anda1ent 1ilitar şi co1andantul dintr)un teatru deoperaţii de nivel tacticG

nivelul tactic. a acest nivel acţiunea este articulată şi pilotată local de 4iecare co1andant de unitate angaFată 3ntr)oacţiune particular ă.n ceea ce 3i priveşte, 1ilitarii co1$ină pe aceste trei niveluri1iFloacele şi resursele 3n 4uncţie de contingenţe.%trategia 1ilitar ă este o latur ă se1ni4icativă a co1ponentei1ilitare a vieţii oa1enilor, un 1od co1plicat de a g2ndi, a plani4ica, a organiza şi, evident, a acţiona 3n cazul unuir ăz$oi sau al unui con4lict 1ilitar, 3n procesul de gestionare-şi prin 1iFloace 1ilitare a unei crize sau 3ntr)o situaţie

con4lictuală)li1ită.%trategia 1ilitar ă r ă12ne, 3n esenţa ei, ştiinţa, priceperea,a$ilitatea, e9perienţa, arta şi 1etoda de a pune 3n aplicare, prin1iFloace 1ilitare, o decizie de 1are anvergur ă -3n speţă, odecizie politică 1aFor ă, 3n condiţiile unui 1ediu internaţionalşi regional co1ple9 condiţionat, di4icil, con4lictual, cu nu1eroase restricţii, provocări, s4idări, pericole, a1eninţări şivulnera$ilităţi, care cere o 4ilozo4ie de identi4icare, calculare şiasu1are a riscului i1plicit, inclusiv a riscului e9tre1, deela$orare, pe această $ază, a unui cadru naţional -de alianţă sau



++de coaliţie al unui co1porta1ent adecvat şi, 3n acelaşi ti1p,de asigurare a unei e9pertize corespunzătoare siste1elor şi

proceselor de generare a deciziei politice(.

a originea ei, strategia 1ilitar ă a 4ost 3nţeleasă ca a$ilitate aoa1enilor dotaţi, a 1arilor co1andanţi de a)şi depăşi

adversarul, at2t 3n r ăz$oi, c2t şi 3n pregătirea r ăz$oiului,4olosind 3n 1od inteligent 4or ţ ele, 1iFloacele ş i resurselealocate de decidentul politic şi, 3n acelaşi ti1p, de a creacondiţiile necesare pentru a o$ţine victoria 3ntr)o $ătălie sau3ntr)un r ăz$oi, de a realiza scopurile ş i o$iectivele 4i9atesau propuse. Şi, dacă ne g2ndi1 $ine, aşa a şi r ă1as. Ea ţinede e9perienţa, priceperea ş i arta co1anda1entului 1ilitar, aco1andantului 1ilitar, a 1anagerului 1ilitar de a concepe, plani4ica, organiza, relaţiona, operaţionaliza şi actualiza, 3ntr)o 1anier ă realistă, inteligentă şi curaFoasă , siste1ele şi procesele acţionale, precu1 şi 1etodologiile care pun 3n

oper ă o decizie politică, opti1izată, desigur, prin 4iltrulsinergic al unei strategii de securitate naţională, de alianţă sau de coaliţie.

Aşadar, strategia 1ilitar ă presupune e9istenţa a cel puţin patru elemente ma-ore care se cer cone9ate 3n siste1e şi procese structurale şi acţionale, 3n condiţiile unor deter1inărico1ple9e, cu evoluţii i1previzi$ile: o deciie politică ela$orată de cei 3n dreptG un mediu strategic conflictual G unconcept strategic de for ţ e, mi(loace, acţ iuni şi resurseG un suport de anga(are legal ă şi legitimă. 8oate cele patru

co1ponente se condiţionează reciproc şi, 3n opinia noastr ă,nu poate e9ista unul 4 ăr ă celălalt 3n di1ensionarea şiredi1ensionarea acţiunii strategice.%trategia 1ilitar ă nu operează nu1ai cu teorii, e9perienţe,

priceperi, a$ilităţi şi capacităţi creative 4olosite pentru a pune 3noper ă o decizie politică 1aFor ă cu privire la 3ntre$uinţarea

( Dr. @;eorg;e H ĂDUHA , Consonanţ e şi reonanţ e strategice încondiţ ii de normalitate, de criă şi de risc militar e-trem,

;ttp://ss.Ucdc.0o/%tudii)Pd4/Consonante!strategice.Pd4, p. !.



4or ţelor, 1iFloacelor, resurselor şi acţiunilor 1ilitare pentrui1punerea voinţei proprii asupra adversarului şi realizareaunor scopuri şi o$iective din do1eniul securităţii şi apăr ării.or ţele, 1iFloacele, resursele şi acţ iunile 1ilitare sunt4olosite şi 3n alte scopuri dec2t cele care ţin strict de4eno1enul r ăz$oi. Ele sunt 4or ţe de acţiune 1ilitar ă şi dereacţie 1ilitar ă 3n orice situaţ ie pe care decidentul politic oconsider ă trata$ilă şi rezolva$ilă prin ast4el de 1iFloace, cucondiţia ca intervenţia 1ilitar ă să 4ie legală şi legiti1ă şisă respecte principiile şi regulile sta$ilite prin dreptulinternaţional.

Niciun stat din lu1e nu)şi poate per1ite să 3ntreţină 4or ţear1ate doar pentru a 4ace 4aţă unui r ăz$oi, deşi o ast4el deraţiune nu va dispărea niciodată din 4ilozo4ia şi 4iziono1iainstituţiei 1ilitare. 7 ar1ată tre$uie să r ăspundă pro1pt unuico1anda1ent strategic naţional sau internaţional, de alianţă sau

de coaliţie, 3n li1itele responsa$ilităţilor 4i9ate prin Constituţieşi legi organice. Astăzi, ţara nu se apăr ă nu1ai la 4rontiere,deşi 4rontierele unei ţări vor tre$ui totdeauna securizate şiapărate c;iar şi atunci c2nd ele vor 4i doar si1$olice. At2tavre1e c2t o ţar ă are parla1ent, guvern, suveranitate asupra

propriului teritoriu şi responsa$ilitate 4aţă de trecutul, prezentulşi viitorul ei, indi4erent care sunt şi care vor 4i condiţiile

internaţionale, va e9ista şi cerinţa e9presă, vitală, de păstrare aidentităţii naţionale, de securizare şi apărare a 4rontierelor

proprii şi a celor ale aliaţilor şi partenerilor.

Potrivit celor a4ir1ate 1ai sus, aprecie1 că se poate spunecă strategia 1ilitar ă are un statut 3nalt, e9pri1at prinansa1$lul rolurilor i1portante ce 3i revin 3n societatea 3n carear1ata naţională 4iinţează şi 3şi asu1ă responsa$ilităţile prevăzute 3n Constituţia ţării, 3n alte legi re4eritoare laapărarea naţională şi colectivă, precu1 şi 3n tratatele la carestatul respectiv este parte.

+' +().). Necesitatea Strategiei ilitare a R-/niei

%trategia 1ilitar ă a 0o12niei este docu1entul esenţial ce serveştedrept 4unda1ent punerii 3n practică a politicii de ap ărare şisecuritatea naţională. Ea constituie o necesitate stringentă, pentruorice stat, inclusiv pentru ţara noastr ă, 3n condiţiile glo$alizării şiintegr ării regionale, a dezvoltării 4 ăr ă precedent a te;nologiilorin4or1aţiilor şi co1unicaţiilor. Necesitatea sa rezidă 3nur1ătoarele:

%trategia 1ilitar ă a 0o12niei este documentul destinat pu$licităţii,ela$orat de către 5inisterul Apăr ării Naţionale care trasea/ ă orientarea strategică 1n vederea 1ndeplinirii obiectivului fundamental sta$ilit 3n %trategia de naţională de apărare a 0o12niei şi prevederilor Cartei Al$e a @uvernului. Ar1ata este şi va r ă12ne o instituţie 4unda1entală care asigur ă apărarea naţională. Aceastaresponsa$ilitate devine cu at2t 1ai co1ple9ă prin 1enţinereasi1ultană a unui potenţial adecvat de luptă şi e9ecutarea proceselorde restructurare at2t de necesare. Apărarea naţională a 0o12niei nu

poate să 4ie izolată de aceea a Europei din care ţara noastr ă 4ace parteat2t geogra4ic, c2t şi politic, econo1ic şi social, ca 1e1$r ă a UniuniEuropene. 0o12nia va continuă să 4ie un generator de sta$ilitateregională 3ntr)un 1ediu de securitate care prezintă 1ulte incertitudini,caracterizat de riscuri previzi$ile, precu1 şi de acelea care pot 4isurprize totale. n cadrul unor li1ite de risc accepta$ile, ar1ata arecapacitatea să proteFeze şi să garanteze apărare naţională a 0o12nieişi participarea la apărarea colectivă 31preună cu celelalte state1e1$re ale NA87. 7$iectivul 4unda1ental al apăr ării naţionale a0o12niei 3l constituie realizarea capacităţii 1ilitare necesare şi

adecvate pentru apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale, aintegrităţii şi unităţii teritoriale, a de1ocraţiei constituţionale şi astatului de drept, precu1 şi a 1isiunilor internaţionale asu1ate decătre statul ro12n 3n calitate de 1e1$ru aş NA87 şi al UE.

%trategia 1ilitar ă a 0o12niei este documentul ce gidea/ ă ansamblul activit ăţ ilor reieşite din politica guvernului 1n materiede apărare naţ ional ă . iecare guvern ce aFunge la putere, 3n ur1a alegerilor, 3şi sta$ileşte, prin Progra1ul de guvernare, principalele



o$iective de atins şi sarcini de 3ndeplinit 3n 1aterie de apărarenaţională. n acest conte9t, %trategia 1ilitar ă este destinată să

4aciliteze punerea 3n practică a sarcinilor şi o$iectivelor de apărarenaţionalăGConţ inutul integrator şi complex al %trategiei 1ilitare a 0o12niei. Ast4el, potrivit Legii privind planificarea apăr ării

%trategia 1ilitar ă, ... cuprinde: evaluarea 1ediului internaţionalde securitate din punct de vedere strategico)1ilitar, identi4icarea

potenţialelor riscuri şi a1eninţări 1ilitare, de4inirea o$iectivelor1ilitare naţionale, sta$ilirea conceptelor strategice şi operaţionale

pentru 3ndeplinirea acestor o$iective şi a 1isiunilor ar1atei&.Caracterul integrator al %trategiei 1ilitare a 0o12niei este dat de conţinutul acestui docu1ent care se re4er ă la: caracteristicile şitendinţele de evoluţie a 1ediului de securitate internaţionalGidenti4icarea potenţialelor riscuri şi a1eninţări la adresa ţăriinoastre c2t şi a aliaţilor noştri din NA87G de4inirea o$iectivelor1ilitare naţionale. Prin toate aceste ele1ente, %trategia 1ilitar ă aţării noastre o4er ă concret terenul de cooperare a 5inisteruluiApăr ării Naţionale cu celelalte 1inistre cu sarcini speci4ice 3n1aterie de apărare naţională. Atributul complex al %trategiei1ilitare a 0o12niei derivă din aceea că acest docu1ent sta$ileşte

conceptul strategic şi conceptele operaţionale, principiile şiresursele necesare 3ndeplinirii o$iectivelor 1ilitare naţionale şi acelor asu1ate de către statul ro12n 3n calitatea sa de 1e1$ru al

NA87 şi al UEG

Armoni/area sa cu strategiile militare ale statelor membre ale NA"# şi !E 3n scopul 3ndeplinirii r ăspunderilor asu1ate de către

cele două organizaţii, la nivel regional şi glo$al, 3n 1aterie deapărare şi securitate colectivă, prevenirea crizelor şi con4lictelorar1ate din di4erite zone ale lu1ii. Desigur, 4iecare stat 3şi

păstrează ele1entele de4initorii de interes naţional atunci c2nd 3şiconcepe şi pune 3n practică propria strategie 1ilitar ă. Aceasta estea$solut necesar ă 3ntruc2t riscurile şi a1eninţările de securitate cucare se con4runtă o1enirea, pe de o parte, s)au 3n1ulţit, şi pe dealtă parte, şi)au 1odi4icat 4or1ele de 1ani4estare, iar 4iecare statare capa$ilităţi di4erite de r ăspuns la aceste provocăriG

Contextul complex 1n care statele exist ă şi 1 şi desf ăşoar ă

viaţ a lor. Strategiile militare ur1ează alte scenarii: de e9e1plu,

& E@E Nr. '*/! privind plani4icarea apăr ării, ;ttp://<<<.lege9.ro/ege)'*).##.!)&.asp9, art. '.

+& '

proiectarea 4or ţei pentru a para a1eninţ area asupra unui interes peri4eric sau pentru a aFuta la soluţ ionarea unei crizeinternaţionale. 5utaţia este considera$ilă şi 3nscrie dezvoltareanoastr ă 1ilitar ă 3ntr)un cadru 4oarte di4erit de cel cu care

nu1eroase secole ne)au o$işnuit. Ceea ce ti1p 3ndelungat a de4initaparatul nostru de apărare, aceasta este constituirea şiuniversalizarea progresiv ă a 4or1ei statale ce a captat 3n pro4itulsău 4or1ele şi aparatele pree9istente ale violenţei pentru a le

3ntoarce spre e9terior . Cu statul, 1area 4or1ă a r ăz$oiului s)aa4ir1at: interstatal şi se re4er ă 4 ăr ă 3ncetare la 4or ţele u1ane şi1ateriale. 0evoluţia din secolul al WH)lea -artileria, co1$inată cu cea a secolului al WH -ar1atele de 1asă, a produs acestr ăz$oi contingent şi spectaculos pe care l)a1 avut 3n secolul al

WW)lea, ca s42r şit al c;iar istoriei ar1elor: r ăz$oiul napoleonian,dotat cu 1iFloace te;nice de r ăz$oi total.

• Noi tr ăi1 s42r şitul acestei constante concentr ări de putere speci4ice duelului, şi declinul conco1itent al ar1atelor de 1asă.

Evantaiul ipotezelor de 4olosire a instru1entului 1ilitar se lărgeşteşi se ra4ineaz ă pe 1ăsur ă ce el se 3ndepărtează de aceste 1odelevec;i. Postura de apărare naţ ională de4inea conco1itent 4or1elede r ăspuns 4aţă la a1eninţarea unică, conceptele strategice, şie9tensia 1o$ilizărilor $ugetare şi u1ane necesare. Ea apar ţinetrecutului, şi este vor$a de acum 1nainte de adaptarea punctual ă a formelor de acţ iune cu obiectivul urmărit , de 4iecare dată singular: păstrarea reziduală a teritoriului, acţiune e9ternă, apărare

31potriva atacurilor diverse etc#. Această capacitate de adaptare



este noua o$sesie a raţiona1entului nostru strategic.0edescoperirea unei 4olosirii dozate, adaptate, a 4or ţei, atunci c2ndtr ăi1 de două secole cu i1aginea unui 1ilitar concentrat,

$ulversează apropierea noastr ă de 4eno1enele 1ilitare.

5aniera 3n care aparatul 1ilitar se inserează 3n societatea este dinaceastă cauză, desigur, a4ectată: se glisează spre un r ăz$oi post)

Hezi: DE00ENC, ean)Pierre, Les 6uerres civiles, Presses de %ciencesPo, Paris, !#.Do1iniOue DAHD, La mondialisation et le militaire, ;ttp://<<<.i4ri.org/4iles/ra1!I#.#ItestUpload.pd4, p. *.

eroic! unde violenţa va 4i reglată pro4esional ca terapie 1aicur2nd dec2t o apărare)re4le9L C;iar cultura ar1atelor este pusă 3ndiscuţie. 0e4erinţele psi;ologice şi pro4esionale ale 1ediului1ilitar sunt valorizate di4erit dacă este vor$a de apărarea patriei,de a se interpune 3ntre 4acţiuni 3ndepărtate, de 1ani4estare asi1plei prezenţe a drapelului, sau de a releva o societate civilă devastată. n 4ine, 4olosirea 1ilitarului dozată, declinată, adaptată

la diversitatea lu1ii, pretinde 4 ăr ă 3ndoială să 4ie negociat un nouec;ili$ru 3ntre 4actorul politic şi 4actorul 1ilitar. C2nd patria este 3n pericol, nicio negociere nu este i1agina$il ăG dacă este vor$a deintervenţii discri1inate, de proiecţ ii adaptate, pe scurt de alegericontigente, 4actorul politic tre$uie să a4işeze o doctrin ă clar ă şi4actorul 1ilitar să ştie cu1 să traducă 3n acţiuni concrete intenţiile4actorului politic. 0elaţiile lor evoluează 3ntr)un cadru 1ai puţinconstr2ngător, 1ai puţin de4init, dec2t cel al re4le9elor şio$işnuinţelor de apărare naţională.

).8. Relaţia 0ntre Strategia ilitară şi p-litica R-/niei

Ni1eni nu 1ai ezită astăzi să ad1ită că strategia ocupă un loc1ai i1portant dec2t altădată 3n conducerea a4acerilor de stat.Puterea de distrugere teri4iantă a ar1elor nucleare, o1niprezenţain4or1aţiei, ideologiile dina1ice şi progresele te;nice rapidedo1ină principalele aspecte ale vieţii statelor, şi din aceastarezultă adesea situaţii periculoase. iecare ţar ă tre$uie să-şie9ploateze resursele cu o anu1it ă rigoare, şi uneori să seconcentreze asupra esenţialului pentru a evita crize grave, pe de o

parte, şi pentru a)şi asigura dezvoltarea nor1ală, pe de altă parte.Ast ăzi, se asistă la o coordonare a e4orturilor caracteristice alestrategiei şi o preluare a 1etodelor sale de către toate do1eniile de

activitate, inclusiv de către politic.

%i1plul acord, 3n conFunctura actuală, a ter1enilor de strategie şide politică desc;ide perspective e9tinse şi variate a cărei i1portanţe ţine de nivelul de responsa$ilitate la care tre$uieo$ligatoriu tre$uie să le situeze.Politica este articulată şi articuleaz ă. Ea ocupă un loc 3n di4eritetipuri de practici sau de procese şi, 3n acelaşi ti1p, locul său 3i

! Hezi: 5aoz, MEEH et Azar @A8 -dir. -!#, Mar in a Canging



Morld , 8;e Universit= o4 5ic;igan Press.

'# '!este dat prin di4erite practici, di4erite procese: 1oduri de producţie,

1oduri de distrugere şi 1oduri de co1unicare*. Aceste 1oduricorespund la trei strategii generale, econo1ică, 1ilitar ă şiculturală.

Pe de altă parte, politica este o triadă ce co1portă proiectul ce se vrearealizat, lupta pentru a aFunge la putere şi de a se 1enţine aici, adică arta de a guverna, şi proiecţia puterii, şi, 3n 4ine, dese1narea prietenilor şi a ina1icilor, responsa$ilii politici av2nd 3n principiu casarcini prioritare de a veg;ea la concordia interioar ă a unităţii politice, 3n general statul – este a1eninţat din interior prin 4eno1enedezintegratoare sau su$versive -ina1ici interni: 1işcări secesioniste)şi la securitatea e9ternă a acestei unităţi, 1ereu potenţial a1eninţatădin e9terior -de către di4eriţi actori statali şi nonstatali.

n acelaşi ti1p, politica 4i9ează scopurile şi 1o$ilizează

1iFloacele necesare realizării unei strategii. %tatele sunt sursaautorităţii strategice, pe care ele o delegă pentru o 1isiunedeter1inată. Pentru a)şi atinge scopurile propuse, şe4ii politici au

nevoie de o 1etodă şi de 1iFloace, adică de strategie. Cu altecuvinte, strategia reprezintă ansa1$lul de 1etode şi 1iFloace ce

per1it atingerea scopurilor prin politică. n esenţă, strategiaur1ăreşte să realizeze scopuri politice.

n opinia noastr ă, e9istă o relaţie directă 3ntre strategia 1ilitar ă şi politică. Din perspectivă sociologică aceast ă relaţie este una ierar;ică de su$ordonare a strategiei 3n raport cu politica. Deşi,

strategia 1ilitar ă şi politica sunt legate printr)o str2nsă su$ordonare, 4olosesc 1oduri de acţiune puternic di4erite ceea ceare consecinţe diverse. Pare necesar ca cele două – strategia1iliar ă şi politica ) să r ă12nă 4oarte clar distincte, at2t pentru ao$ţ ine rezultatele cele 1ai $une ale conlucr ării lor, c2t şi pentru aevita serioase inconveniente. De aici, aprecie1 că se i1pun 4 ăcuteur1ătoarele o$servaţii:

) strategia militar ă nu se confund ă cu politica, ea îi este subordonat ă. De aceea, este i1portant să se de4inească de la

3nceput acest raport de su$ordonare a strategiei 1ilitare 3n raportcu politica. Pentru a 4ace această distincţie, se poate spune că

politica se

*

Do1iniOue C7A%, Sociologie politi"ue, Paris, PU, #&&, pp. !*)!.C4. Ale9andre DE HAE, 2e la stratégie 8 la géopoliti"ue, "uel"ues éléments dune approce pluridisciplinaire", ;ttp://<<<.strategicsinterna tional.co1/4*strategigeopo.;t1, p. *.



realizează nor1al prin căile diplo1atice, econo1ice şi nu nu1ai.Ast4el de activităţi sunt adaptate la necesitatea realizăriio$iectivelor naţionale, pentru a nu se ivi o$stacole insur1onta$ile

pentru 4iecare dintre ele, sau o a1eninţare ce ar putea atingeansa1$lul vieţii naţionale. De aceea, tre$uie să e9iste o voinţă unică 3n 1ăsur ă să coordoneze str2ns, 3ntr)o acţiune deconstr2ngere, toate 1iFloacele, de orice natur ă ar 4i ele, care pot să

aFute la depăşirea o$stacolului sau la supri1area a1eninţării. De4apt, este vor$a de intrarea 3n rol a politicii care pune 3n practică strategia 1ilitar ă. n acest 1od, se evită riscurile şi se previna1eninţările 3n do1eniul apăr ării naţionale şi colective.

Astăzi, a1eninţarea poate să atingă toate do1eniile, şi 4olosirea4or ţei ar1ate 31potriva lor tre$uie să 4ie ulti1a 1ăsur ă politică.De aici, nevoia de a găsi alte 1iFloace de constr2ngere a celui carea1eninţă apărarea ţării sau aduce atingere intereselor naţionale. nacest sens, ela$orarea strategiilor particulare noi, lărgeşte c21pulde acţiune al strategiei 1ilitare tradiţionale. Coordonarea lorriguroasă 3n cadrul unei strategii generale unice, 3n serviciul

aceleiaşi politici, poate deveni at2t de presantă că aceasta din

ur1ă este 4oarte adesea dese1nată prin ter1enul de strategietotală. Nici structura de stat, nici 4uncţionarea instituţiilor nu 1ai

pot să ignore ase1enea realit ăţi. Aceasta este o pro$le1ă di4icilă 3n care analiza tre$uie să 4i re3ncepută 3n per1anenţă pentru că soluţiile e1pirice, i1puse de eveni1ente, nu vin să deturnezestrategia 1ilitar ă de la rolul său esenţial de su$ordonat al politiciişi să nu antreneze unele consecinţe greu de evitat.

) necesitatea coe-istenţ ei strategiei militare cu politica. Caracterultotal pe care 3l pot acoperi con4lictele 1oderne conduce la concepereaunei strategii totale, ce include o$ligatoriu strategia 1ilitar ă şi, plec2nd de aici, o politică totală 3n care această strategie să-şi poată găsi sursa. Dar tre$uie su$liniat că o ast4el de politică totală nu poatesă e9iste, 3n lu1ea actuală, dec2t pentru a inspira o strategie total ă c2nd aceasta este 4 ăcută necesar ă prin conFunctur ă. n a4ara acestuicaz, nu e9istă dec2t politica 3n sensul tradiţional al ter1enului. ntr)adevăr, dacă politica unei ţă ri ar avea 3n per1anenţă caracterul unei politici totale, aplicată prin 1etodele unei strategii totale, toateactivităţile interne şi e9terne, pu$lice şi private ar tre$ui să 4ieconstant

şi e9clusiv ordonate la aceast

ă politic

ă. n plus,

'* 'organizarea statului şi cea a tuturor grupurilor sociale ar tre$ui să 4ie concepută 3n 4uncţie de acest scop ceea ce ar a4ecta, 3ntr)unsens nedorit, viaţa şi activitatea tuturor cetăţenilor săi.

E9perienţa de1onstrează că e9isten ţa unei singure ideologiico1une poate Fusti4ica constr2ngerea 4oarte puternică ast4ele9ercitată asupra indivizilor, ideologie care ar 4i 4ost ela$orată a

priori sau care ar rezulta inevita$il din structurile realizate căci

acestea nu ar putea să su$ziste şi să 4uncţioneze 4 ăr ă ea. %tatuldevine atunci totalitar, şi nu 1ai e9istă alternativă la aceasta.Di1potrivă, dacă se vrea respectat cel 1ai $ine principiile dede1nitate a persoanei şi li$ertatea individuală, tre$uie să sead1ită coe9istenţ a per1anent ă a 1odurilor de acţiune alestrategiei 1ilitare cu cele ale politicii 3n conFunctura actuală.

Desigur, 1iFloacele 1oderne de in4or1are şi de persuasiune suntast4el 3nc2t 4iecare este 3n per1anenţă supus la presiuni1ulti4or1e. 7 conducere politică 1ai 4er1ă şi 1ai coerentă dec2t

altădată se i1pune pentru ca o ţar ă să poată să se dezvolte şic;iar să su$ziste, dar este vor$a 3ntotdeauna de o activitate denatur ă politică. Aceasta nu se 3nt21pl ă dec2t atunci c2ndo$stacolele devin i1posi$ile de depăşit prin căile o$işnuite, sauc2nd a1eninţarea poate să atingă un nivel vital, pentru care eltre$uie să recurgă la o constr2ngere organizată. Atunci politica iate1porar 4or1a unei politici totale prin de4iniţie 1ult 1ai precisăşi e9clusivă a o$iectivelor de atins. Ea se aplică prin procedeele

unei strategii generale sau totale ce suscită şi coordonează toateactivităţ ile suscepti$ile să aFute la atingerea acestor o$iectiveoricare le)ar 4i natura.

n lu1ea 1odernă, 4iecare ţar ă 3ntreţine cu uşurin ţă relaţii cutoate celelalte. Niciuna nu este co1plet indi4erentă la pro$le1elecelorlalte şi toate participă 1ai 1ult sau 1ai puţin regle1entat lac;estiunile i1portante. Deci statul tre$uie 3ntotdeauna să 4ie

pregătit să 4olosească 4ie a relaţiilor nor1ale, 4ie procedurile decon4lict 3n raport cu situaţia concretă cu care se con4runtă.



) problema trecerii de la politică la strategie. n acest sens, sei1pune acţionat de o 1anier ă concertată şi coerentă a

partidului/coaliţiei de partide a4late la guvernare pentru ca această trecere să 4ie at2t 4acilă, rapidă c2t şi reversi$ilă, adică capa$ilă să r ăspundă adecvat solicitării eveni1entelor care, astăzi,1odi4ică

situaţii 3ntr)un ti1p 4oarte scurt. De aici, necesitatea ca 1iFloacele deconstr2ngere, adică 4or ţa şi c;iar 4or ţa ar1ată, să poată 4i 3ntotdeaunadisponi$ile pentru a da acestei 1anevre o e4icacitate su4icientă. n4ine, se i1pune organizarea sc;i1$ării stilului de acţiune pentru ca easă 4ie realiza$ilă 3n 1o1entul 3n care este nevoie de ea. 7peraţia va 4i3ntotdeauna destul de su$tilă la nivelul de decizii superioare. ntr)adevăr, ea e9pri1ă o 3ntărire a voin ţei de atinge o$iectivele propuse,dar aceasta tre$uie să se traducă la diverse niveluri de e9ecuţie prin

1ăsuri concrete anunţate sau e4ectiv luate. De 4apt, oa1enii sunt ceicare, 3n spaţiul responsa$ilităţilor politice, care după ce au 4ost 4i9aterezultatele de o$ţinut tre$uie să decidă dacă le continuă sau nu princăile strategiei, dacă aleg soluţiile strategice adecvate şi de aiciconducerea e9ecuţiei. Evident, nu este posi$il să se dea un r ăspunsunic şi dura$il al toate c;estiunile 1enţionate. ntr)adevăr, este vor$ade pro$le1e str2ns şi 4oarte legiti1, legate de personalul curesponsa$ilităţi, de structura instituţiilor şi la cursul eveni1entelor.8otu şi, se pot 3ntrevedea c2teva principii pe care va 4i 1ereu necesarsă le respecte pentru a aFunge la solu ţii e4icace.

nainte de toate, tre$uie să se aFungă la o conştientizare pro4undăşi precisă a interesului naţional şi să se dea periodic acestuia dinur1ă o e9presie pu$lică, adaptată la circu1stanţe şi accesi$ilă tuturor. 7 4or1are co1ună a tuturor personalităţilor care pot

participa 3ntr)o zi la decizii 1aFore tre$uie, 3n plus, să le per1ită să do$2ndească o viziune 4oarte clar ă a ceea ce distinge strategia1ilitar ă de politică, şi circu1stanţele ce pot să pretindă ca să setreacă de la una la alta. Aceasta este o condiţie preala$ilă 3n4uncţionarea suplă şi e4icace a tuturor structurilor guverna1entale.n aceiaşi ordine de idei, tre$uie să se generalizeze o$iceiul de a

prevedea evoluţia eveni1entelor cu 1etode nu doar prospective, cişi strategice. %tudiul viitorului nu 1ai se poate li1ita la cea a

anu1itor 4actori sau grupuri de 4actori, 3n 4uncţie de dina1is1ullor speci4ic. De ase1enea, nu 1ai este su4icient introducerea aici ao$iectivelor naţionale sta$ilite pentru un ter1en anu1e.Perspectiva strategică i1pune să se 4acă intervenţii at2t la voinţelee9terne, eventual ostile, cu repercusiunile posi$ile asuprao$iectivelor naţionale.

' '+

).>. Structura Strategiei ilitare a R-/niei %trategia 1ilitar ă a 0o12niei, 3n calitatea sa de docu1ent



progra1atic, serveşte Ar1atei 0o12niei să-şi plani4ice activitatea,3n concordanţă cu resursele destinate apăr ării ar1ate a ţării,

pentru a 4i capa$ilă să 3şi 3ndeplinească 1isiunile 3ncredinţate. nopinia noastr ă, ca docu1ent, %trategia 1ilitar ă a 0o12niei artre$ui să ai$ă ur1ătoarea structur ă:

introducere -sensul şi se1ni4icaţia %trategiei 1ilitareG

docu1entele ce stau la $aza acesteiaG scopul strategiei 1ilitare cadocu1ent al plani4icării apăr ăriiG

un număr de capitole care succesiv tre$uie să descrie:

¾ evoluţ ia mediului de securitate internaţ ional -prezentarea succintă a 1ediului de securitate, a riscurilor şi a1eninţărilor desecuritate cu care statele lu1ii, inclusiv 0o12nia se pot con4runtaşi a con4lictului 1ilitar 1odernG

¾ principiile şi obiectivele militare naţ ionale, ca şi misiunile Armatei României -principiile strategice 1ilitare ale 0o12nieiG

o$iectivele 1ilitare naţionale: se sta$ilesc 3n consens cu prevederile %trategiei naţionale de apărare a 0o12niei şi a CarteiAl$e a apăr ăriiG 1isiunile Ar1atei 0o12niei ) cele re4eritoare laapărarea ţării şi participare ala 1isiuni internaţ ionale potrivitangaFa1entelor asu1ate internaţional şi du$lului statut al0o12niei de stat 1e1$ru al NA87 şi UEG nivelul de aspiraţie1ilitar ă al 0o12niei -reprezintă instru1entul de plani4icarestrategică, ce orientează sta$ilirea capa$ilităţilor necesare pentru3ndeplinirea 1isiunilor 3ncredinţate Ar1atei 0o12niei. Şi3ndeplineşte at2t o 4uncţie internă, c2t şi una e9ternăG

¾ conducerea acţ iunilor militare şi structura de for ţ e

-conducerea se realizează la nivelul: strategic, operativ şi tacticGstructura 4or ţelor ar tre$ui să includă: 4or ţ e luptătoareG de spriFinde luptăG logisticeG pentru operaţii specialeG de 3nvăţă12nt 1ilitarşi instrucţieG

¾ conceptul strategic şi conceptele operaţ ionale -principalul rol alconceptelor este de a 4unda1enta soluţiile de 3ndeplinire ao$iectivelor sta$ilite 3n do1eniul 1ilitar, privind 1odul de

dezvoltare şi 3ntre$uinţare a capa$ilităţilor, pe ter1en 1ediu saulungG



¾ capabilit ăţ i militare -du$lul statut al 0o12niei de stat 1e1$ru NA87 şi UE tre$uie să)i per1ită acesteia asu1area unor roluri pe1ăsur ă 3n 1aterie de apărare naţională şi colectivă, precu1 şi desecuritateG

conclu/ii -rolul, scopul şi 1odalităţile de punere 3n practică a strategiei 1ilitare.

).:. C-p-nentele Strategiei ilitare a R-/niei

Pe l2ngă statutul 3nalt evidenţiat prin rolurile 3ndeplinite, %trategia1ilitar ă a 0o12niei se poate descrie şi de4inindu)i co1ponentele.n acest conte9t, 1enţionă1 co1ponentele: s-cială, p-liticăFten-l-gicăF psi-l-gicăF ilitară.C-p-nenta s-cială de4ineşte conţ inutul re4eritor la resursa u1ană de care ar1ata naţională dispune la un 1o1ent dat. Prinur1are, aici ar tre$ui analizate succesiv ur1ătoarele aspecte:raporturile dintre societate şi armata naţ ional ă; asigurarea unor condi ţ ii de muncă şi de viaţă decente personalului armatei;

protecţ ia social ă a personalului armatei.

n ceea ce priveşte raporturile dintre societate şi armata naţ ional ă, se pot 4ace o serie de precizări: astăzi, 0o12nia este 1e1$r ă a NA87 şi a UE, organizaţii 4aţă de care, laintegrare/aderare şi)a asu1at şi angaFa1ente 3n 1aterie de 4or ţear1ate pe care să le pună, con4or1 unui calendar convenit 3ntrereprezentanţii statului ro12n şi ai celor două organizaţii, ladispoziţia lorG 1isiunile 3ncredinţate ar1atei privesc at2t apărarea

şi securitatea teritoriului na

ţional, c2t

şi ap

ărarea

şi securitatea

colectivă. n acest scop, este necesar ca să se asigure 3n per1anenţă e4ectivele de 1ilitari şi de personal civil contractualde care este nevoie pentru 3ndeplinirea oricărei 1isiuni legale3ncredinţate. De aici, nevoia 4or1ării şi per4ecţionării pro4esionalecontinue a personalului ar1atei, prin parcurgerea a di4erite şidiverse stagii de pregătire 3n con4or1itate cu 6idul cariereimilitareG alocarea de către societate a resurselor 4inanciarenecesare şi su4iciente 3ndeplinirii 1isiunilor de apărare şisecuritate cele revin, precu1 şi alte sarcini trasate de către cei 3ndrept.

Asigurarea unor condi ţ ii de muncă şi de viaţă decente personalului armatei constituie o altă di1ensiunea co1ponentei sociale a strategiei 1ilitare. 3n acest sens, %trategia 1ilitar ă a

'' '(0o12niei tre$uie să 4acă 1enţiuni necesare, desigur 3ncon4or1itate cu actele nor1ative 3n vigoare. Această di1ensiuneare un rol se1ni4icativ 3n ceea ce priveşte 3ndeplinirea integrală şila para1etrii i1puşi a 1isiunilor 3ncredinţ ate ar1atei. Aceasta3ntruc2t 1unca şi traiul personalului ar1atei 3n condiţii perceputeca cel puţin decente 3l 1otivează şi deter1ină să ai$ă un 1oralcorespunz

ător situa

ţ iei tr

ăite. n acest conte9t, soldele pri1ite s

ă

4ie 1otivante, adică să le per1ită 1ilitarilor să asigure per1anent4a1iliilor lor condiţii de viaţă decente.

Protecţ ia social ă a personalului armatei , 3n opinia noastr ă, tre$uie să cuprindă at2t 1ilitarii şi civilii 3n activitate, c2t şi pe ceiieşiţi din siste1 prin pensionare sau disponi$ilizare. 0e4eritor lacei disponi$ilizaţi un rol se1ni4icativ ar preocuparea reală şiconcretă a conducerii 5ApN de a asigura reconsversia 1ilitarilorşi personalului civil atunci c2nd voit sau nevoit păr ăsesc siste1ul.

n acest sens, reconversia, 1ai ales spre sectorul privat, va 4ideter1inantă. Ea va $ene4icia de o 1ai $ună valorizare a pregătirii

pro4esionale. n acelaşi ti1p, se i1pune creat un dispozitiv deaco1pania1ent social al restructur ărilor const2nd 3n: pri1e deangaFare, 1ecanis1e de aco1pania1ent social, aFutor de1o$ilitate, incitare la plecare din siste1, aFutor de reconversie.

C-p-nenta p-litică a %trategiei 1ilitare a 0o12niei co1portă 1ai 1ulte di1ensiuni. 7 pri1ă di1ensiune, cea a conduceriiarmatei de către politic, constă 3n raporturile de autoritate ierar;ice de su$ordonare a instituţiei 1ilitare 4aţă de puterea

politică. Practic, 3ntr)un stat de drept, ar1ata se a4lă su$ controlulde1ocratic civil e9ercitat de societate prin Parla1ent, Preşedinteleţării, @uvern. n practică, conducerea acţiunilor 1ilitare serealizează pe trei niveluri: strategic, operativ şi tactic, de cătreco1andanţi şi şe4i, potrivit co1petenţelor cu care sunt investiţi.



n caz de agresiune ar1ată, la instituirea stării de asediu,declararea stării de 1o$ilizare sau a st ării de r ăz$oi, conducereaacţiunilor 1ilitare la nivel strategic se realizează de cătreco1andantul Centrului Naţional 5ilitar de Co1andă -CN5C. anivel operativ, autoritatea de co1andă este atri$uită Co1andantului @rupării de or ţe ntrunite, su$ordonat direct

co1andantului CN5C şi spriFinit 3n activitatea de conducere de unCo1anda1ent 7peraţional ntrunit -C7p, constituit 3n acestscop.

n cadrul apăr ării colective, conducerea acţiunilor 1ilitare peteritoriul naţional sau 3n a4ara acestuia, se e9ercită, pentru 3ntreagagrupare de 4or ţe participantă la acţiuni, de către Co1andantulor ţei ntrunite NA87.

Cooperarea şi coordonarea 3n cadrul NA87 şi al altor organizaţiiinternaţionale, se asigur ă prin reprezentanţele naţionale, structurile

de reprezentare 1ilitar ă sau ec;ipele de legătur ă acreditate pel2ngă acestea şi se va realiza 3n $aza legilor naţionale,1e1orandu1urilor de 3nţelegere şi procedurilor de operarestandard.0ealizarea co1enzii şi controlului se $azează pe un siste1 deco1unicaţii şi in4or1atic per4or1ant care să asigure sc;i1$ul dein4or1aţii, la toate nivelurile, necesar 3ndeplinirii 3ntregii ga1e de1isiuni ce revine Ar1atei 0o12niei, at2t 3n spaţiul naţional, c2t şi3n cel internaţional.7 altă di1ensiune a co1ponentei politice a strategiei 1ilitare a0o12niei aprecie1 a 4i definirea misiunilor ce se pot încredinţ a armatei naţ ionale. %ta$ilirea a ceea ce tre$uie să e9ecute ar1ata, la

pace, la starea de urgen ţă, starea de 1o$ilizare şi/sau la starea deasediu o 4ace politicul, 1ai concret Parla1entul, Preşedintele şiguvernul, desigur, 3n consens, cu Constituţia ţării şi a altor legire4eritoare la apărarea naţională şi coelctivă.

Neutralitatea politică a armatei este o altă di1ensiune i1portantăa co1ponentei politice a strategiei 1ilitare. n 0o12nia, potrivit

%tatutului cadrelor 1ilitare personalul 1ilitar 3n activitate aurestricţionate drepturi cu1 sunt:

să 4acă parte din partide, 4or1aţiuni sau organizaţii politice ori să

des4 ăşoare propagandă prin orice 1iFloace sau alte activităţi 3n4avoarea acestora ori a unui candidat independent pentru 4uncţii pu$liceGsă candideze pentru a 4i alese 3n ad1inistraţia pu$lică locală şi 3nParla1entul 0o12niei, precu1 şi 3n 4uncţia de Preşedinte al 0o12nieiGsă declare sau să participe la grevăG opiniile politice pot 4ie9pri1ate nu1ai 3n a4ara serviciuluiG



>> Statutul cadrelor militare, legea nr. (/#&&, ;ttp://<<<.dreptonline.ro/le gislatie/statutulIcadrelorI1ilitare.p;p, art.!( şi !&.

'& (

e9pri1area 3n pu$lic a unor opinii contrare intereselor 0o12niei şi4or ţelor ar1ate nu este per1isăG

aderarea la culte religioase este li$er ă, 1ai puţin la cele care, potrivit legii, contravin nor1elor de păstrare a ordinii pu$lice, precu1 şi la cele care 3ncalcă $unele 1oravuri sau a4ectează e9ercitarea pro4esieiG

constituirea 3n di4erite 4or1e de asociere cu caracter pro4esional,te;nico)ştiinţi4ic, cultural şi sportiv)recreativ, cu e9cepţia celorsindicale ori care contravin co1enzii unice, ordinii şi disciplineispeci4ice instituţiei ar1atei, este per1isă 3n condiţiile sta$ilite prinregula1entele 1ilitareG

participarea la 1itinguri, de1onstraţii, procesiuni sau 3ntruniri cucaracter politic ori sindical este interzisă, cu e9cepţia activităţilorla care se participă 3n 1isiune.C-p-nenta tenică a strategiei 1ilitare devine decisivă 3n zilele

noastre+. 7 primă dimensiune a acestei co1ponente o constituie1n/estrarea for ţ elor armate. n acest sens, 3nzestrarea este unul dinele1entele de $ază ale procesului de dezvoltare a capa$ilităţilor1ilitare, reprezent2nd, 3n esenţă, asigurarea 1iFloacelor şiec;ipa1entelor necesare 3ndeplinirii 1isiunilor. n acest 1od,0o12nia va aFunge să dispună de o 4or ţă 1ilitar ă credi$ilă,di1ensionată ec;ili$rat, 3n raport cu populaţia, teritoriul şi1isiunile ce revin, 3n 1ăsur ă să asigure apărarea intereselor

naţionale de securitate şi 3ndeplinirea angaFa1entelor asu1ate pe plan internaţional. 0ealizarea cu succes a acestui o$iectiv 1aFor presupune ca procesul de 3nzestrare a ar1atei să vizeze cu prioritate:

asigurarea capacităţii de a e9ecuta 1isiuni speci4ice pe ti1p de pace, cu1 ar 4i: supraveg;erea aeriană şi apărarea spaţiului aerian,transport aerian, supraveg;erea căilor de co1unicaţii 1ariti1e,

paza şi apărarea unor o$iective de i1portanţă strategicăG

dotarea cu ec;ipa1ente şi siste1e de ar1ă necesare creşteriinivelului protecţiei şi securităţii 4or ţelor pentru 3ndeplinirea1isiunilor şi angaFa1entelor asu1ateG

+ es di1ensions non 1ilitaires de la stratSgie, ;ttp://<<<.cesa.air.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/lesIdi1ensionsInonI1ilitairesIdeIlaIstrategie.pd4, p .!.



ac;iziţia ec;ipa1entelor necesare 4inalizării i1ple1entăriiconcepţ iei de co1andă)control la nivel naţionalGdotarea cu siste1e de ar1a1ente şi ec;ipa1ente a 4or ţelor cucapacitate operaţională scăzută şi a celor cu ter1en lung deconstituire.7 dimensiune ma(or ă a co1ponentei te;nice a strategiei 1ilitare oreprezintă implementarea tenologiilor informaticii şi comunicaţ iilor 3n 3ntreaga institu

ţie 1ilitar

ă. Ast

ăzi, procesarea

in4or1aţiilor ) culegere, stocare, analiză şi interpretare – din toatedo1eniile dar cu precădere a celor privind apărarea naţională estea$solut necesar ă dacă se vrea ca Ar1ata 0o12niei să 4ie 3n1ăsur ă să 3ndeplinească 1isiunile 3ncredinţate de către cei 3ndrept. De ase1enea, conducerea 4or ţelor ar1ate 3n procesul de

pregătire 1ilitar ă, adoptarea deciziilor, la toate nivelurilestructurilor 1ilitare, participarea cu succes 3n di4erite teatre deoperaţii e9terne, 3n cadrul unor coali ţii 1ilitare internaţionale, su$1andat 7NU, i1pun e9istenţa aparaturii electronice necesare şi aunui personal 1ilitar şi civil cali4icat să o 3ntre$uinţeze opti1.

7 dimensiune i1portantă a co1ponentei te;nice a strategiei 1ilitarese re4er ă la st ă p$nirea4* tenicii de lupt ă din dotare de către militarii ce o deservesc. Această di1ensiune, aprecie1 că include şi:

revitalizarea, 1odernizarea şi creşterea per4or1anţelor te;nicii deluptă e9istenteG

creşterea utilizării rezultatelor cercetării 1ilitareG

ar1onizarea 3nvăţă12ntului 1ilitar cu politicile NA87 şi UE 3n

do1eniul educaţiei şi asigurarea specialiştilor

1ilitari necesari, con4or1 standardelor asu1ate şi cerinţelor desecuritate şi apărare a ţării.

7 altă dimensiune a componentei tenice a strategiei 1ilitare oconstituie modalitatea de asigurare a unor mi-loace de lupt ă moderne, $ine3nţeles 3n consens cu resursele econo1ice şi4inanciare alocate de societate apăr ării naţionale. n acest sens, sei1pune, ca cei 3n drept, să acţioneze pe direcţiile ur1ătoare:

' Prin stă p2nirea te;nicii de luptă 3nţelege1 cunoaşterea, e9ploatarearaţională şi 3ntreţinerea acesteia de către personalul ce o deserveşte -N.A..

(# (!

cooperarea cu alte state 3n realizarea siste1elor de ar1a1enteG plani4icarea şi derularea unor progra1e de 3nzestrare, nu1ai atunci4inanţarea şi adaptarea acestora la cerinţele de dezvoltare acapa$ilităţilor sunt asigurate Gsti1ularea, prin co1enzi şi cooperare, a industriei naţionale de

apărareGatragerea de investiţii str ăine şi a trans4erurilor de te;nologieGrealizarea capa$ilităţilor operaţionale a 4or ţelor 3n 4uncţie

de resursele la dispoziţie şi nivelul de instruire. C-p-nentapsi-l-gică dese1nează 4actorul intelectual

i1plicat 3n e9istenţa şi 1ani4estarea strategiei 1ilitare. actorulintelectual -psi;ologic ocupă un loc decisiv 3n descuraFarea

adversarului 3ntr)un con4lict ar1at, 3n care e4ectivitatea rezultă 1ai1ult dintr)o percepţie a riscurilor şi reacţiilor posi$ile a adversarului

dec2t din realitatea raportului 4or ţelor 1ateriale(. Practic, co1ponenta psi;ologică co1portă 1ai 1ulte di1ensiuni. 7 di1ensiune a acesteiao constituie influenţ area comportamentului adversarului dintr)uncon4lict ar1at unde acţiunea 4or ţelor este ele1entul 4unda1ental. ntr)

o strategie a acţiunii, e4ectul psi;ologic se 1a9i1izează datorită 4ocalizării pe ţinta aleasă, conco1itent reduc2ndu)se se1ni4icative4orturile 1ateriale. 7 altă di1ensiune a co1ponentei psi;ologice oreprezintă impactul factorului psiologic asupra procesuluiadopt ării deci/iilor 1n mediul militar . %e cunoaşte că 3n de1ersulluării deciziilor de către co1andanţii/şe4ii 1ilitari 3nsuşirile lor psi;ologice individuale -te1pera1ent, aptitudini, caracter, a4ectivitate,1otivaţie şi voinţă dar şi cele psi;osociale ale grupurilor u1ane pecare le co1andă sunt e4ectiv prezente şi 3şi e9ercită in4luenţaspeci4ică. Evident, co1ponenta psi;ologică nu se li1itează nu1ai la



adoptarea deciziei, ci ea intervine 3n deznodă12ntul r ăz$oiului. Deaceea, o di1ensiune esenţială a co1ponentei psi;ologice a strategieieste influenţ a sa decisivă

( 2imension psKcologi"ue et dualisme de la stratégie,

;ttp://<<<.cesa.air .deense.gouv.4r/5@/pd4/Di1ensionIps=c;ologiOueIetIdualis1eIdeIlaI st rategie.pd4, p. (.

asupra moralului trupelor proprii , 3ntărindu)l, consolid2ndu)l şi asupra 1oralului ina1icului tinz2nd, ca prin procedee speci4ice să)l 4acă să scadă, 1ani4est2ndu)se prin renunţarea la luptă. Ast4el,victoria 3n luptă poate decurge şi dintr)un 4actor psi;ologic, ceeace generalul Beau4re a rezu1at 3ntr)o 4or1ulă provocatoare şi

sintetică: Eşti 3nvins atunci c2nd te recunoşti 3nvins&.

Este necesar să se insiste pe co1ponenta psi;ologică a strategiei1ilitare 3ntruc2t, 3n prezent, opinia do1inantă este că decisivă esteco1ponenta te;nică. Practic, strategia 1ilitar ă se Foacă nu 3nliniştea unui ca$inet sau $irou, ea se dezvoltă 3n tu1ultul unui con4lictşi 3n zăngănitul ar1elor. Decizia strategică nu se e9pune cu o o$iecţieteoretică, ci cu o sancţiune practică, ce poate să se traducă prindistrugerea unei ar1ate, pierderea unei $ătălii, eşecul 4inal al uneica1panii, c;iar ruina unui stat. n acest sens, se poate a1inti cu1 adecurs con4lictul ar1at 3ntre Coaliţia 1ilitar ă internaţională şiregi1ul lui %adda1 Kussein. De 4apt, decizia strategică nu seconstruieşte 3n vid, ci cu o ar1ată, de4inită ca 4iind 4or1ată, oricarear 4i volu1ul şi co1poziţia sa, per1iţ2nd să se conducă o ca1panie

pe unul sau 1ai 1ulte teatre de operaţii şi să se o$ţină rezultate denivel strategic. %trategia 1ilitar ă nu este doar un proces intelectual, dease1enea, ea este o activitate ce necesită 1iFloace a cărei natur ă şi4olosire ea le deter1ină. a r2ndul său, strategia 1ilitar ă estedeter1inată de aceste 1iFloace. Prin ur1are, se poate vor$i de ointerdependenţă 3ntre strategia 1ilitar ă şi 1iFloacele de punere a ei 3n practică. Arta r ăz$oiului are o nevoie continuă de

4olosirea co1$inată şi de apropierea continuă a inteligenţei şi a

4or ţei+.n concluzie, 1enţionă1 că e9istă şi se 1ani4estă o interdependenţă 3ntre co1ponentele strategiei 1ilitare. Aceasta vrea să spună că

e4ectele generate de o co1ponentă a strategiei se cu1ulează cu celede acelaşi se1n produse de altă co1ponentă. Pe de altă parte, nu se poate a4ir1a că o co1ponentă sau alta a strategiei 1ilitare estedeter1inantă 3n raport cu alta. De 4apt, rolurile lor se

$ide1, p. (.Colonel CA007N)N%A%, 0ssai sur l#istoire générale de l#art militaire, to1e , p. H, E9trait du 8raitS de stratSgie de 5onsieur KervS C7U8AU)BE@A0E, pp.#)#!.



(* (31pletesc şi conduc, 3n 4inal, la atingerea o$iectivelor sta$ilite destrategia 1ilitar ă, ca docu1ent unitar, coerent şi 3n 1ăsur ă să concerteze e4orturile celor angaFaţi la punerea ei 3n oper ă.

C-p-nenta ilitară a strategiei 1ilitare a 0o12niei dese1nează prin inter1ediul c2torva di1ensiuni rolurile asu1ate

de ar1ată at2t 3n ţar ă c2t şi in a4ara acesteia. 7 pri1ă di1ensiune aco1ponentei 1ilitare aprecie1 că este structura de for ţ e a Ar1atei0o12niei. Procesul de trans4or1are a Ar1atei 0o12niei, a4lat 3nderulare, are ca o$iectiv general realizarea unei structuri 1oderne,

pro4esionalizate, cu un grad sporit de 1o$ilitate, e4iciente, 4le9i$ile,disloca$ile, sustena$ile, av2nd capacitatea de a ac ţiona 3ntrunit şide a 4i angaFată 3ntr)un spectru larg de 1isiuni, con4or1 nivelului1ilitar de aspiraţie asu1at.

Pentru a r ăspunde provocărilor şi di4icultăţilor curente şi viitoareale unui 1ediu de securitate 3n continuă sc;i1$are, structura de4or ţe a Ar1atei 0o12niei tre$uie să 3ndeplinească ur1ătoarele

cerinţe:nivel crescut de adapta$ilitate la tipul operaţiei la care participă şispeci4icul 1isiunii de 3ndeplinitG

superioritate in4or1aţională şi viteză de reacţie crescută, pentrurealizarea unui e4ect 1a9i1, cu costuri 1ini1e, 3n 3ntreg spectrulde 1isiuniG

co1punere 1odular ă, grad ridicat de dislocare, capa$ile să acţioneze 3ntrunit, 3n a4ara teritoriului naţional, av2nd susţinerealogistică necesar ăG

capa$ilitatea de a des4 ăşura conco1itent şi 3n 1od susţinut,1isiuni de luptă, de 1ică sau 1are intensitate, 3n cadrul aceluiaşispaţiu de angaFare.%tructura de 4or ţe a Ar1atei 0o12niei cuprinde: categoriile de 4or ţeale ar1atei ) 4or ţele terestre, 4or ţele aeriene şi 4or ţele navale, la carese adaugă co1anda1ente de spriFin şi 4or ţe pentru operaţiispeciale.

iecare categorie de 4or ţe ale ar1atei este 4or1ată din: statul 1aFor

al categoriei de 4or ţe, co1anda1ente de nivel operativ şi tactic,structuri luptătoare, structuri de spriFin de luptă, structuri logistice,structuri pentru operaţii speciale, structuri de instrucţie, instituţii1ilitare de 3nvăţă12nt şi alte structuri sta$ilite potrivit legii.Potrivit destinaţiei, structurile de 4or ţe sunt:

luptăt-are destinate ducerii acţiunilor 1ilitare, care cuprind: $rigăzi 1ecanizate şi si1ilare, de v2nători de 1unte, 1ari unităţişi unităţi de rac;ete sol)aer, escadrile de aviaţie, divizioane de4regate, nave purtătoare de artilerie, rac;ete torpile şi sca4andri,

$atalioane de paraşutişti, in4anterie 1arină şi de in4or1aţii, unităţişi su$unităţi pentru operaţii speciale, alte 4or1aţiuni şi ele1enteconstituite pentru luptăG

de spriin de luptă destinate spriFinului strategic, operativ şi tactical acţiunilor 1ilitare, care cuprind: $rigăzi de artilerie şi geniu,unităţi şi su$unităţi de rac;ete şi artilerie antiaeriană pentru4or ţele terestre şi de radiolocaţie, regi1ente şi $atalioane de geniu,

cercetare, de co1unicaţii şi in4or1atică, apărare nuclear ă, $acteriologică şi c;i1ică, $atalioane şi su$unităţi de poliţie1ilitar ă, divizioane şi nave pentru spriFin 1ariti1 şi 4luvial, alteunităţi, 4or1aţiuni şi su$unităţi de spriFin de luptăG

l-gistice destinate realizării spriFinului logistic al 4or ţelor luptătoare corespunzător do1eniilor 4uncţionale ale logisticii,ast4el: 1anage1entul resurselor 1aterialeG 1entenanţaG 1işcareaşi transportulG spriFinul naţiunii gazdăG spriFinul 1edicaloperaţionalG in4rastructura şi serviciile de ca1panie. Acestestructuri includ: $aze logistice, $atalioane de spriFin logistic,4or1a

ţiuni de 1entenan

ţă şi de spriFin 1edical opera

ţional, alte

4or1aţiuni de spriFin logisticG

pentru -peraţii speciale, care constituie co1ponenta specializată de intervenţie rapidă, cu ele1ente co1ponente din toate categoriilede 4or ţe ale ar1atei, instruită şi dotată pentru e9ecutarea1isiunilor speci4ice de cercetare specială, acţiune directă şiasistenţă 1ilitar ă pe teritoriul statului ro12n sau 3n alte teatre deoperaţii, 31preună cu 4or ţele speciale ale coaliţiilor şi alianţelor lacare 0o12nia este parte, potrivit legiiG



de 0n4ăţă/nt ilitar şi instrucţie destinate instrucţiei individuale de $ază şi per4ecţionării pregătirii de specialitate a

personalului 1ilitar 3n activitate şi 3n rezervă.

n vederea 3ndeplinirii 3ntregului spectru de 1isiuni asu1ate,4or ţele ar1ate tre$uie: să 4ie disloca$ile – să poată 4i deplasate şides4 ăşurate 3n orice zonă de operaţiiG să ai$ă un nivel de reacţieadecvat – să poată 4i angaFate oportun 3n 1isiuni de apărare ateritoriului naţional sau 3n a4ara acestuia, 3n operaţii de sta$ilizare,

( (+

reconstrucţie şi asistenţă u1anitar ăG să 4ie sustena$ile – să poată des4 ăşura acţiuni pe o perioadă lungă de ti1p.

n 4uncţie de destinaţie şi nivelul de operaţionalizare, 4or ţele vor 4i:cu capacitate operaţională ridicată, cu capacitate operaţională scăzută, cu ter1en lung de constituire şi 4or ţe de rezervă.

For ţ ele cu capacitate operaţ ional ă ridicat ă cuprind structuri luptătoare, de spriFin de luptă, de spriFin logistic şi pentru operaţiispeciale care au un nivel de 3ncadrare 3ntre & şi # la

personal şi # la te;nica de luptă, 4aţă de necesarul de r ăz$oi,capa$ile să acţioneze rapid şi i1ediat, pentru apărarea teritoriuluinaţional, apărare colectivă sau operaţii de r ăspuns la crize.

For ţ ele cu capacitate operaţ ional ă scă ut ă cuprind structuri luptătoare, de spriFin de luptă, de spriFin logistic, care au un nivelde 3ncadrare 3ntre ' şi & la personal şi ( la te;nica deluptă, 4aţă de necesarul de r ăz$oi. Acestea vor 4i 3ntre$uinţate 3noperaţii după atingerea capacităţii operaţionale ridicate. For ţ ele cu termen lung de constituire se co1pun din structuri luptătoare, de spriFin de luptă şi de spriFin logistic. Acestea au, 3n ti1pde pace, un nivel de 3ncadrare cu personal 3ntre şi ', iar la

te;nica de luptă (, 4aţă de necesarul de r ăz$oi. Acest tip de 4or ţe seoperaţionalizează prin punerea 3n aplicare a planurilor 1o$ilizare 4iinddestinate să e9ecute 1isiuni de luptă cu caracter li1itat şi să participela e9ecutarea 1isiunilor de spriFin pentru situaţii de urgenţă.

For ţ ele de reervă asigur ă resursa u1ană necesar ă structurilor 1ilitare, prevăzute a 4i 3n4iinţate la 1o$ilizare şi r ăz$oi, potrivitstatelor de organizare şi procedurilor e1ise din ti1p de pace.

7 altă di1ensiune i1portantă a co1ponentei 1ilitare a %trategiei

1ilitare a 0o12niei o reprezintă 6pacetul unic de for ţ e5 at2t pentru apărarea naţională, c2t şi pentru contri$uţia naţională cu4or ţe la NA87 şi UE, potrivit angaFa1entelor asu1ate. n esen ţă,aici este vor$a de con4igurarea structurii de 4or ţe pe care 0o12niatre$uie să)l asigure pentru cele două organizaţii ) NA87 şi UE )

potrivit angaFa1entele pe care ţara noastr ă şi le)a asu1at laintegrare/aderare 3n acestea. n acest scop, Ar1ata 0o12niei 3şi vaangaFa 4or ţele gradual, 3n 4uncţie de rit1ul procesului deoperaţionalizare şi a nivelului de operativitate, pe teritoriul statuluiro12n sau 3n a4ara acestuia, 3n cadrul Alianţei, UE sau al unorcoaliţii de 4or ţe.



Nivelul de dotare cu tenică de lupt ă a armatei constituie o di1ensiune 1aFor ă a co1ponentei 1ilitare a %trategiei 1ilitare a0o12niei. Acesta se re4er ă, 3n principal, la: 1odernizarea şicreşterea per4or1an ţelor te;nicii de luptă e9istenteG 3nzestrareaar1atei cu ar1a1ent şi 1iFloace de luptă 1oderneG e4ectuarea deco1enzi consistente industriei naţionale de apărare pentru aasigura 1iFloacele de luptă şi ar1a1entul de care ar1ata arenevoie pentru instruire şi 3ndeplinirea 1isiunilor 3ncredinţate.

).9. Ipactul Strategiei ilitare a R-/niei asupra plani<icăriiapărării naţi-nale

n opinia noastr ă, %trategia 1ilitar ă a 0o12niei, are un i1pactse1ni4icativ asupra plani4icării apăr ării naţionale. Aceasta dintr)oserie de 1otive printre cele 1ai i1portante aprecie1 că sunt şiur1ătoarele:ea este docu1entul care e9pri1ă orientările şi opţiunile4unda1entale privind plani4icarea şi 1odul de 3ntre$uinţare a4or ţelor ar1ate, 3n vederea 3ndeplinirii o$iectivelor politicii de

apărare a statului ro12nG

evalu2nd 1ediul strategic 1ilitar şi posi$ile riscuri şi a1eninţăride securitate pentru statul ro12n, %trategia 5ilitar ă a 0o12nieitrasează liniile directoare ale realizării unei ar1ate 1oderne,ro$uste, 4le9i$ile şi e4iciente, capa$ilă să-şi 3ndeplinească 1isiunile de apărare a intereselor şi valorilor naţionaleG

prin nivelul de aspiraţie 1ilitar ă sta$ilit, %trategia 1ilitar ă a0o12niei de4ine

şte structura de 4or

ţe a Ar1atei 0o12niei. Aceast

ăstructur ă de 4or ţe se va di1ensiona ast4el 3nc2t să 4ie 3n 1ăsur ă să susţină, pe teritoriul naţional, operaţii 1ilitare 1enite să-şi

per1ită să-şi 3ndeplinească 1isiunile constituţionale, pe de o parte, şi să-şi respecte angaFa1entelor curente asu1ate 3n cadrul NA87 şi UEG

sta$ilirea tr ăsăturilor de4initorii ale structurii de 4or ţe ) 1odernă, pro4esionalizată, cu un grad sporit de 1o$ilitate, e4icientă, 4le9i$ilă,disloca$ilă, sustena$ilă, av2nd capacitatea de a acţiona 3ntrunit şi de a4i angaFată 3ntr)un spectru larg de 1isiuni – per1ite dezvoltareacapa$ilităţilor esenţiale 3n ur1ătoarele do1enii: co1andă şi control,

asigurarea in4or1aţiilor şi cercetare, 1o$ilitate, angaFare e4icace,spriFin şi susţinere logistică, protecţie şi de cooperare cu celelalteorganizaţii internaţionale şi guverna1entale, 3n parteneriat,

(' ((

precu1 şi cu structurile civile care participă la ast4el de 1isiuni. nacest scop, %trategia 1ilitar ă a 0o12niei orientează activitatea de1odernizare a te;nicii şi ec;ipa1entelor, de pregătire a 4or ţelor şiutilizare a rezultatelor cercetării ştiinţi4iceG

) %trategia 1ilitar ă a 0o12niei prin 3ntregul său conţinut susţinenecesitatea realizării unei politici de personal dina1ice, e4icienteşi realiste, 3ntruc2t 4actorul u1an nu şi)a epuizat potenţialul i1ens

pe care –l deţine 3n cadrul 3ndeplinirii 1isiunilor ar1atei.

8oate acestea evidenţiază că Ar1ata 0o12niei va r ă12ne garantulsuveranităţ ii şi independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţiiteritoriale şi va continua să contri$uie activ la sta$ilitatea şisecuritatea regională, 3ndeplinindu)şi e9e1plar o$ligaţiile şi sarcinile ce)i revin.

Capit-lul 8

ANALI"A STRATE!ICĂ A APĂR ĂRII= CRITERII DEEVALUARE A PUTERII AR#ATE A STATULUI RO#$N

8.+. C-p-nentele anali3ei strategice a apărării

Analiza strategică este de4inită 3n 1od di4erit de către diver şiautori. Ast4el, analiza strategică se de4ineşte ca 4iind procesul princare o situaţie dată este desco1pusă 3n diversele sale ele1ente şi3n cursul căruia se studiază rolul Fucat de aceste ele1ente pentru

deter1inarea unei strategii+#. 7 altă opinie a4ir1ă că analizastrategică reprezintă at2t un 1odel teoretic de analiză a

sc;i1$ării, c2t şi un de1ers de cercetare ipotetico)inductivă+!.



De ase1enea, analiza strategică poate 4i de4inită prin două 1ari postulate: organizaţ ia este o construcţie socială ce rezultă dinacţiunile indivizilorG indivizii -sau actorii sunt de4iniţi prin spaţiul

de li$ertate ce e9istă 3ntre constr2ngerile datorate organizaţiei+*.Plec2nd de la aceste două postulate, se poate desco1pune analizastrategică 3n ' etape: identi4icarea pro$le1elor şi a 1izelorGsta$ilirea actorilor -indivizi sau grupuri 1aForeG cali4icarea

actorilor –caracteristici)1ize)atuuri);andicapuri)strategieG sintezasusţinerilor şi antagonis1elorG deter1inarea zonei de incertitudineGde4inirea siste1ului de acţiune concretG propunere de planuri deacţiuni corespondente.

Pe de altă parte, analiza strategică reprezintă o teorie e9plicativă plec2nd de la 1o1entul 3n care 1odelele de tip deter1inist sunt puse 3n discuţie. Ea este e9pusă de o 1anier ă clar ă de Crozier şi

ried$erg+. n opinia autorilor citaţi, analiza strategică este o paradig1ă a teoriei organizaţiilor.

+etite Larousse, apud Alain %P7DEN, Un centre d?anal=se et de prSvision,;ttp://<<<.1il.$e/rdc/doc/vie<doc.aspLANJnlVEJVDJ#

Denis V C;a1pagne, #&&.

+*' étapes pour appli"uer l#analKse stratégi"ue au lobbKing ,;ttp://<<<.ili>ep1.co1/$log/lo$$=ing/!#/&/')etapes)pour)appliOuer)l)anal=se)strategiOue)au)lo$$=ing/, p. #.

+ C07ME0 5ic;el, 0EDBE0@ Er;ard, LActeur et le SKstme, Les contraintes de laction collective, e %euil, Paris, #&''.

(& &Analiza strategică aşa cu1 a 4ost prezentată de c ătre 5ic;elCrozier şi Er;ard ried$erg -#&'', se 4ondează pe patru

postulate+: organiaţ ia este un construct, în niciun ca un r ă spunsla constrângeri. Acestea sunt actorii care construiesc ansa1$lul de r ăspunsuri la aceste constr2ngeri. Ha 4i vor$a să se e9plice cu se4ace această construcţieG oa1enii nu acceptă niciodată să 4ie trataţica 1iFloace 3n serviciul scopurilor organizatorilor. iecare arescopurile sale, o$iectivele sale propriiG accentul este pus pelibertatea actorului

şi pe autonomia sa. Aici, rolul nu este prezent potrivit 1anierei clasice 3n sociologie ca o aşteptare de co1porta1ente 3n poziţiilede4inite social. El este văzut su$ aspectul li$ertăţii de interpretare a

actorului care din această cauză 1odi4ică 3ntotdeauna de4iniţia şiconţinutulG strategiile actorilor – se reţine ter1enul de actor,eli1in2nd pe cel de individ şi/sau de grup – sunt 3ntotdeaunaraţionale, dar de o raţionalitate li1itată şi contigentă. Nu estevor$a doar de li1ite ce vin din i1per4ecţiunile cunoaşterii şi ain4or1ării. Ci 1ai degra$ă de un 4eno1en legat de reprezentărileşi capacităţile cognitive: 4iecare vede organizaţia su$ aspectulo$iectivelor -co1ercianţii valorizează 4uncţia lor 31potrivaoa1enilor de producţie care 4ac la 4el. iecare actor are un c21p

de co1petenţe particulare şi de cunoştinţe li1itare prin acestc21p. iecare nu)şi poate apăra do1eniul şi 4aptul este cu at2t 1aiardent cu c2t el 3şi pune convingerile 3n practica sa cotidiană, 3nlogica sa.

Deci conceptul strategic este central. Dar cu condiţia de a nu)l rei4ica:actorul nu are dec2t rar o$iective clare sau proiecte coerente.Co1porta1entul său este activ, raţional dar raţionalitatea sa sede4ineşte 1ai 1ult 3n raport cu oportunităţile pe care i le o4er ă organizaţ ia şi co1porta1entelor celorlalţi actori dec2t 3n raport cuo$iective sau cu proiecte coerente. El nu caută niciodată soluţiaopti1ă, ci decide de o 1anier ă secvenţială şi alege pentru 4iecare pro$le1ă pe care el o rezolvă pri1a soluţie care corespunde pentru el

unui prag 1ini1 de satis4acţie

++

. El poate 4i o4ensiv, căut2ndoportunităţi pentru a)şi a1eliora situaţia, sau de4ensiv, 1enţin2ndu)şi

L#analKse des sKstmes d#acteurs, ;ttp://lara.inist.4r/$itstrea1/;andle/!**! /#(/CE08UIanal=seIacteurIca;ier#.pd4LseOuenceJ, pp. !)!+.$ide1, p. !+.



1arFa sa de li$ertate şi capacitate de a acţiona. n 4ine, strategiaunui actor se evidenţiază prin regularităţile co1porta1entelor sale.

Analiza strategică introduce conceptul de actor -3n sens teatral deinterpretare de roluri. Actorul, ca organizaţie, nu poate să se analizezeindependent de 1ediul său. Acesta se 1ani4estă prin reţele şi relee, ca4urnizorii, $anc;erii..., agenţiile de plasa1ent al 12inii de lucru,c;iar sindicatele 1uncitoreşti, reţelele reprezentanţilor, -.... Acestea

pot 4i asociaţii de părinţi ale elevilor, -...., aleşi politic...+' Acesterelee au du$lu rol: ele 4or1ează organizaţia şi o reprezintă. Ele Foacă rolul de reductori de incertitudine, lărgind siste1ele şi su$siste1elede Focuri ce structurează organizaţiile. Aceleaşi pre1ise

– a raţiona asupra actorului independent de organizaţie) aFunge laalte si1pli4icări viguros denunţate de autorii noştri. Pri1a este ceacare caută să e9plice relaţiile 3ntre individ şi organizaţie plec2ndde la nevoi, 1ateriale sau psi;ologice, ale indivizilor.Dis4uncţionalităţile din organizaţ ie vor 4i e9plicate prininsatis4acţie, a$senţa congruen ţei 3ntre nevoile indivizilor şi

structurile organizaţiei. %ă a1inti1 aici că satis4acerea nevoilorindivizilor ca principiu de analiză a 3ntreprinderii – c;iar dacă

aceştia o$ţin un salariu, au un interes 3n 1uncă etc. – nu are niciuninteres pentru 3nţelegerea 4uncţionării unei organizaţii.

5ai 3nt2i, pentru că nevoile sunt in4inite, că toată lu1ea aici esteservit ă, şi că atunci ei nu 1ai Foacă rolul de varia$ile, ci deconstante. Apoi, deoarece valorizarea unei ase1enea nevoi este deresortul 4iecărui individ, deci pe care ei nu le pot ierar;iza pentruun ansa1$lu. n 4ine, pentru c

ă 3n orice grup, deci 3n 3ntreprindere

de ase1enea, ei sunt trans4or1aţi 3n 1ize şi că sunt aceştia caretre$uie să 4ie o$iectul analizei.

Cealaltă si1pli4icare ce denaturează raţiona1entul plec2nd de la actor este cel care se $azează pe analiza 3n ter1eni de piaţă. 0elaţia 3ntreindivid şi organizaţie se va 4onda potrivit unui 1odel de ec;ivalenţă de tip contri$uţ ie)retri$u ţie. ndividul sau actorul aşteaptă retri$uţiide la organizaţie şi nu se va i1plica, prin contri$uţia sa, dec2t dacă retri$uţiile 3l vor satis4ace. Aici, pare că actorul se g2ndeşte doar laavantaFele lui 3n relaţia cu organizaţ ia. n acest 1odel, individul nuacţionează dec2t ţin2nd sea1a de cadrul său

+' $ide1, p. !.

&# &!individual de re4erinţă, de 1ediul său de apartenenţă şi de 1ediulspre care el aspir ă. 5ediul său organizaţional nu Foacă niciun rol.7r, 3n 4apt, dacă este adevărat că individul ia 3n calcul aspiraţiileşi proiectele sale, co1porta1entele sale sunt legate de oportunităţ ile pe care i le o4er ă situaţia de ac ţiune 3n care el este angaFat.iecare poate să aspire la ase1enea post sau 4uncţie pentru oin4initate de 1otive. Acelea pe care el şi le dă lui 3nsăşi – sevalorizează, au putere, str ălucesc 3n anturaFul său, c2ştigă $anietc. – nu per1it să se 3nţeleagă 1ai $ine 4uncţionarea organizaţiei.El sc;i1$ă aspiraţii şi proiecte 3n 4uncţie de oportunităţ i care 3isunt 4urnizate. Deci este indispensa$il de a pleca nu de la aspiraţiisau nevoi – ar 4i 3ntr)un 1odel individualist )deter1inist, nevoi şiaspiraţii ce dictează conduita ) dar 3n al doilea r2nd, oportunităţile.8eoria ce g;idează analiza aici nu este individualis1ul, ciindividualis1ul 1etodologic 3n care actele individuale, orientate deconte9tul de acţiune, sunt sursa co1porta1entelor.

8. ). #-delul de anali3ă strategică SGOT

Analiza strategică se 3n4 ă ptuieşte prin o serie de 1odele+(. Dintreacestea a1 ales 1etoda analizei S7#" pe care o consider ă1adecvată aplicării şi 3n do1eniul apăr ării naţionale şi colective.

Analiza %678 rezu1ă concluziile esenţiale ale analizei 1ediului

şi a analizei capacităţii strategice a organizaţiei. %678, caacroni1 vine de la %trengt;s, <ea>ness, opportunities, t;reats, adică 4or ţe, slă $iciuni ale organizaţiei, oportunităţi ş i a1eninţări -ale1ediului . Această analiză este un instru1ent al analizeistrategice. El co1$ină studiul 4or ţelor şi slă $iciunilor uneiorganizaţii, a unui teritoriu, al unui sector, al unei ar1ate etc. cucea a oportunităţilor şi a1eninţărilor din 1ediul său, cu scopul dea aFuta la de4inirea unei strategii de dezvoltare.



%copul analizei este de a lua 3n calcul 3n strategia ce va 4i adoptată de către o organizaţie at2t 4actorii interni, c2t şi e9terni,1a9i1iz2nd 4or ţele potenţiale şi oportunităţile şi 1ini1iz2nde4ectele slă $iciunilor şi a1eninţărilor. Cea 1ai 1are parte dinti1p

N?

Strategie/ les modeles d#analKse stratégi"ue,;ttp://dec4.desc4.4ree.4r/7@ E/esI1odelesIdIanal=seIstrategiOue.;t1.

această analiză este condusă su$ 4or1a reuniunilor ce reuneşte persoane co1petente 3n do1eniile vizate.Analiza %678 per1ite identi4icarea a9elor strategice de dezvoltat.Deşi 3nainte de toate este destinat ă plani4icării, %678 poate servila veri4icarea dacă strategia pusă 3n practică constituie un r ăspunssatis4 ăcător 3n situaţia descrisă de analiză. Ea poate 4i 4olosită 3nevaluarea: e- ante pentru a de4ini a9ele strategice sau 3n a veri4ica

pertinenţei -de e9e1plu, atunci c2nd se redacteaz ă C%P -categoriisocio)pro4esionale sau evaluarea lorG inter1ediar pentru a Fudeca

pertinen ţa şi eventual coerenţa progra1elor 3n cursG e- post pentrua veri4ica pertinenţa şi coerenţa strategiei sau a progra1ului, a4ortiori dacă acest e9erciţiu nu a 4ost e4ectuat pe ti1pul ela$or ăriilor.

Scema global ă de punere 1n practică a anali/ei S7#" este ur1ătoarea:

Condiţ ii de folosire a analiei SM$% . Acestea privesc aproape e9clusiv alegerile participanţilor la reuniuniG alegerea nivelului de

analiă. Dacă nivelul de analiză este agenţ ia -de e9e1pluCo1isia Europeană, o$iectul de analiză intern ă va 4i agen ţia şicel al analizei e9terne, ţ araG dacă o$iectul principal al analizei esteţara 3nsăşi, 3n acest caz analiza internă va 4i 4ocalizată pe ţar ă şianaliza e9ternă va 4i 4ocalizată pe ţările 3nvecinate şi restul lu1iiGdacă o$iectul analizei este un sector, tot ceea ce poate 4i controlat

prin acţiuni 3n sector va constitui internul şi tot ceea ce nu poate 4i,e9ternul, preg ătirea reuniunilor. 7ricare ar 4i 1etoda aleasă,

preala$ilul indispensa$il pregătirii reuniunilor se $azează peanaliza docu1entar ă, repartiţia ec;ita$ilă a participanţilor pegrupuri de interes, respectarea ti1pului acordat 4iecărei persoane ladez$ateri.

8.8. Criterii de e4aluare a puterii arate a unui stat

Analiza strategică se poate 4olosi şi 3n do1eniul apăr ării naţionale. nacest caz, ea a$ordează studiul unei situaţ ii date prin analizaco1ponentelor ur1ătoare: for ţ ele armate; actorii importanţ i; economia; mediul geografic; ştiinţ a şi tenologia; populaţ ia şi

cultura; transporturile şi telecomunicaţ iile89 . n acest scop, analiza



+& Alain %P7DEN, Un centre d?anal=se et de prSvision, ;ttp://<<<.1il.$e/rdc/doc/vie<doc.aspLANJnlVEJVDJ#'*, p. +.

&* &strategică tinde să identi4ice slă $iciunile şi punctele 4orte ale

păr ţilor analizate pentru ca, de aici, să se deter1ine centrele degravitate. 8oate co1ponentele sunt i1portante. Dar, ştiinţa şite;nologiile transcend toate celelalte co1ponente şi e9istă

in4luenţe reciproce 3ntre co1ponente. Deşi nu reprezintă oco1ponentă 3n sine, viiunea şi abordarea istorică 4ac parteintegrantă din analiza strategică deoarece antecedentele uneisituaţii actuale sunt critice pentru 3n ţelegerea prezentului şi

proiecţiei 3n viitor. nteresul de a vedea 1ai 3n detaliu ceea cereprezintă aceste co1ponente rezidă 3n 4aptul că ele tre$uie să

poată să se regăsească 3n ter1eni de capacităţi 3n cadrul uneistructuri interdependente.

actorii de putere ai unei ţări se 31part 3n două 1ari grupe: 4actori1ateriali şi 4actori i1ateriali. n pri1ul grup se includ: resurselede baă -teritoriul şi populaţia. Aici se au 3n vedere resursele

1iniere şi energetice -auto)su4iciente, e9cedentare cu posi$ilităţide e9port, de4icitare cu i1port, a$undenţa şi calitatea soluluiGcapacitatea militar ă -posesia ar1ei nucleare, vectori de purtare a3ncărcăturilor nucleare la ţintă, e4ective 1ilitare pro4esionalizatesu4iciente, capa$ilităţi de proiectare a 4or ţelor 3n orice teatru deoperaţii, 3nzestrarea 4or ţelor ar1ate cu te;nică 1ilitar ă 1odernă şide v2r4, apartenenţa sau nu la o alianţă 1ilitar ă se1ni4icativă Gcapacitatea economică -capacităţi de producţie industrială şiagricolă, in4rastructuri dezvoltate, participare activă şi consistenţăla co1er ţul internaţional, capacităţi 4inanciare deose$ite –investiţii, 1onedă puternică, capitalizare $ursier ăG potenţ ialul ştiinţ ific şi tenologic -nivelul de 4or1are a unei populaţii, ec;ipa1ent universitar, centre de cercetare)dezvoltare.

act-rii iateriali cuprind ur1ătoarele ele1ente co1ponente: coe/iunea naţ ional ă -cu1 este: puternică sau sla$ăLG influenţ acultural ă -prin istorie, 1odă, producţie artistică, piaţa de artă, audiovizual, cine1a, televiziune, Focuri electronice, ideologie politică sau religioasăG influen ţ a asupra instituţ iilor internaţ ionale -7NUşi organis1e specializate, grupul @(, 7CDE etc..

n prezent, asistă1 la o trans4or1are a puterii statelor. %e poatespune că evoluţiile ulti1elor decenii au 1odi4icat datele şi aua4ectat tipologia resurselor care astăzi deter1ină puterea. Ast4el,

puterea se di4uzează su$ e4ectul a cinci tendinţe: 3ntărirea

interdependenţei econo1iceG e1ergenţa şi a4ir1area actorilorinternaţionaliG



dezvoltarea naţionalis1ului 3n statele sla$eG e9pansiunea

te;nologieiG 1odi4icarea 1arilor 1ize ale politicii internaţionale'.

Dezvoltarea 1ondială a te;nicilor de transport şi de co1unicaţie,dezvoltarea 1ultinaţionalelor, e9pansiunea 1ondială a co1er ţului,av2ntul 4lu9ului 4inanciar internaţ ional au creat condiţiile uneiinterdependenţe econo1ice glo$ale al căror pri1 e4ect estereducerea considera$ilă a 1arFei de 1anevr ă a autorităţilor

naţionale 3n 1aterie econo1ică şi 1onetar ă şi de a 4ace 1ult 1aialeatoare iniţiativele izolate. Apariţia zonelor econo1ice regionaleeste par ţial la originea a acestui 4eno1en dar 3n acela şi ti1p elconstituie un r ăspuns la constr2ngerilor pe care le)a creat pentrustatele naţionale. Propagarea puterii se e9plică, de ase1enea, şi setraduce prin 3ntărirea statelor sla$e. Dacă 1arile puteri şi)au

păstrat un avantaF 1arcat 3n 1aterie de te;nologie 1ilitar ă,nu1ărul de state ale lu1ii a 8reia pot astăzi să alinie capacităţicare nu 1ai sunt negliFa$ile şi 4ac 1ulte din interven ţiile regionaleale unei 1ari puteri 1ult 1ai costisitoare sau 1ai riscante.

Dise1inarea 3naltei te;nologii 1ilitare, dezvoltarea industriilor

1ilitare naţionale, proli4erarea ar1elor de distrugere 3n 1asă

participă la acest 4eno1en. Ast4el că, posi$ilităţile o4eritediplo1aţiei canoniere -adică i1punerea propriei voinţei şi aintereselor sale printr)o de1onstraţie de 4or ţă 1ilitar ă se reducede o 1anier ă spectacular ă.

n 4ine, apariţia pe agenda internaţională a unui nu1ăr de c;estiuninoi ca datoria ţărilor sărace, şo1aFul 1asiv 3ntr)un nu1ăr de ţăridezvoltate, e4ectul de ser ă sau ploile acide 3n 1aterie de 1ediu.Aceste c;estiuni transnaţionale nu pot pri1i un r ăspuns dec2t printr) oacţiune colectivă concertată prin care capacitatea de in4luenţă şi de1anipulare 3n 1arile instituţiile internaţionale pregnante contează 1ai1ult dec2t puterea 1ilitar ă sau volu1ul resurselor 3n ceea ce priveşte1ateriile pri1e. Ast4el, pentru o ţar ă ca %UA, c;estiunea crucială nueste de a şti dacă ele se vor angaFa 3n secolul al WW)lea ca osuperputere dotată cu resurse le cele 1ai largi, ci 3n ce 1ăsur ă ele vor 4i capa$ile să controleze 1ediul internaţional pentru a deter1inacelelalte naţiuni să acţioneze potrivit vederilor lor.

' osep; %. NRE r, Oound to Lead * %e Canging &ature of American +oer,Basic Boo>s, Ne< Ror>, #&&#

& &+5en ţinerea rangului de superputere se va releva 3n deceniile ce vin1ult 1ai co1plicate şi i1plic ă un ansa1$lu 1ai larg de c;estiuni

şi o vastă pluralitate de actori'#.

Puterea se di4uzează, e9ercitarea sa se trans4or1ă. Ea devine potenţ ial 1ai puţin trans4era$ilă, 1ai pu ţin coercitivă, 1ai puţin4izică. 5ai puţin trans4era$ilă, adică di4eriţi 4actori de putere sunt1ai puţin suscepti$ili să in4luenţeze 3n do1eniile care nu le sunt

speci4ice.

Dacă capacitatea 1ilitar ă şi poten ţialul econo1ic deter1ină 3ntotdeauna en gros rangul de putere, 4olosirea 4or ţei pentru ar ăspunde a1eninţărilor altele dec2t 1ilitare devine din ce 3n ce 1ai puţin 4eza$ilă. Ast4el, dezvoltarea internă, capacitatea de atracţie ainvestiţiilor str ăine sunt 1iFloace 1ult 1ai renta$ile şi e4icace pentrua)şi 3ntări puterea econo1ică dec2t să cucerească o provincie $ogată sau teritorii $ine dotate 3n resurse naturale. nvers, conversia potenţialului econo1ic 3n capacitate 1ilitar ă se dovedeşte 1ult 1ai

costisitoare: aponia şi)a per4ectat 1iFloacele de a)şi dota 4or ţelenucleare şi a unei 4lote aeronavale, dar sla$ă 1arFă de 1anevr ă internă şi internaţională, repercusiunile pro$a$ile asupra per4or1anţeiecono1ice glo$ale constituie puternice o$stacole a unei ase1eneadezvoltări. De alt4el, coerciţia devine un 1od 1ult 1ai delicat dee9ercitat al puterii. Acesta este adevărul privind coerciţia 1ilitar ă, 3ncare reticenţ ele opiniei pu$lice, presiunea internaţională, 3ntărirea1icilor state 4ac, cu1 se ştie, 1ult 1ai di4icilă diplo1aţia canonier ă.C;iar interdependen ţă econo1ică reduce considera$il posi$ilităţ ile

de constr2ngere: %UA ar putea 4oarte $ine să 4or ţeze aponia să-şidesc;idă piaţa internă, dar deţinerea prin investitorii Faponezi a unei1ase enor1e de $onuri de trezorerie a1ericane 4ace ca ase1eneaacţiuni să 4ie puţin 4eza$ile. %i1etric, dacă aponia ar vrea să 4or ţeze%UA să-şi reducă de4icitul $ugetar a1eninţ2nd )le cu re4uzareacu1păr ării de $onuri, şi)ar asu1a riscul de a arunca pieţele 4inanciare



'# La notion de +7@SSA&C0 revient fré"uemment dans le programme de géograpie,;ttp://1apage.noos.4r/1oulin;g#/@eograp;ie/puissance.;t1l, p. !.

3ntr)o stare de panică ce ar putea să se dovedească 1ult 1ai

costisitoare dec2t c2ştigul realizat'!.

ntr) un studiu'* privind structura de putere, se trec 3n calitate de4actori de putere 1ilitar ă a unui stat, printre alţii, ur1ătorii: arma nuclear ă -posesia ei. n opinia noastr ă, aici, i1portantă este nu doar posesia acestui tip de ar1ă, ci şi calitatea ei, adică at2t nu1ărul de

3ncărcături nucleare e4ective, c2t şi a vectorilor capa$ili să otransporte la ţinta aleasăG tenologia. n acest caz, se cere avut 3nvedere 1ai ales su1a alocată, la nivel statal, cercetării şi dezvoltăriite;nologiilor de v2r4, 1ai ales acelor cu aplicaţie 1ilitar ăG produsul intern brut. 5ări1ea acestuia in4luenţează se1ni4icativ partea alocatăapăr ării şi securităţii naţionale şi asu1ării de responsa$ilităţi sporite,3n do1eniu, pe plan internaţionalG for ţ e armate. 5ări1ea -e4ective,nivelul 3nzestr ării cu 1iFloace de luptă 1oderne şi de ulti1ă generaţie, capa$ilităţi su4iciente pentru proiecţia 4or ţelor 3n di4eriteteatre de operaţii pe glo$, 1ări1ea $ugetului alocat apăr ăriiGapartenenţ a unui stat la o alianţă militar ă credi$ilă şi capa$ilă să -şi3ndeplinească 1isiunile asu1ate 3n do1eniul apăr ării naţionale şi

colective, precu1 şi al asigur ării sta$ilităţii, păcii şi securităţiiinternaţionaleG independenţ a economică. Acest 4actor indică 4aptul că statul respectiv dispune de resurse econo1ice, 4inanciare şi u1anecare 3i per1ite să-şi asigure dezvoltarea econo1ică şi socială prin4or ţe propriiG diplomaţ ia. Aceasta este apreciată ca un 4actor i1portantal puterii 1ilitare a unui stat av2nd 3n vedere şi rolul Fucat aici dediplo1aţia apăr ăriiG moneda. 7 1onedă puternică şi co1petitivă 3nco1petiţia cu alte 1onede este un 4actor al puterii 1ilitareGcoeiunea social ă. Acest 4actor de natur ă psi;osocială are un roli1portant 3n deter1inarea puterii 1ilitare a unui stat prin e4ectele pozitive -solidaritatea, voinţă de acţiune, susţ inere reciprocă pe carele produce at2t 3n r2ndul 1ilitarilor, c2t şi al populaţiei ţării. De 4apt, ocoeziune socială 3naltă se1ni4ică raporturi str2nse 3ntre

La notion de +7@SSA&C0 revient fré"uemment dans le programme de géograpie,;ttp://1apage.noos.4r/1oulin;g#/@eograp;ie/puissance.;t1l, p. *.

ean)Rves CA07, Structures de la puissance/ pour une métodologie "uantitative, ;ttp://<<<.diplo1atie.gouv.4r/4r/5@/pd4/D##+.pd4, p.



&' &(ar1ată şi populaţia ţăriiG populaţ ia . Nu1ărul de locuitori ai uneiţări se 1ani4estă ca un 4actor de putere 1ilitar ă 3ntruc2t ar1ataare o $ază de alegere şi selecţie deose$it de 1areG sistemuleducativ. Acesta are un rol i1portant 3n 4or1area senti1entelor şiatitudinilor patriotice at2t la 1ilitari, c2t şi la populaţia ţării,

precu1şi a1pli4icarea atractivit

ăţ ii, 3n r2ndul tinerilor, a

pro4esiei 1ilitare. Aceasta cu at2t 1ai 1ult cu c2t 1aForitate astatelor lu1ii au trecut la pro4esionalizarea ar1atelor lorG teritoriu.5ări1ea teritoriului naţional corelează direct cu posi$ilitateae9istenţei unor resurse de 1aterii pri1e necesare dezvoltăriiecono1ice şi sociale.

Pornind de la clasa1entul i1portanţei deter1inanţilor puterii1ilitare a unui stat se poate 4ace o sinteză a sc;e1ei de percepţieacestei puterii care, potrivit sursei citate, ar cuprinde ur1ătoarele

ele1ente': primul element 3l constituie do1inaţ ia asociată pecare o e9ercită deter1inanţii econo1ici şi 1ilitari de putere.

Acestea se 1ani4estă at2t prin sensi$ilitatea capacităţilor speci4iceapreciate ca critice, ar1a nuclear ă şi te;nologia, şi prini1portanţa acordată potenţialului glo$al, produsului naţional şi4or ţelor ar1ateG al doilea element 1aFor 3l reprezintă centrarea pedi1ensiunile 1ateriale, o$iectiv, ale puterii. %paţiul de Focrecunoscut diplo1aţiei nu este de negliFat, dar r ă12ne poateinsu4icient pentru a per1ite depăşirea eventualelor li1ite 3n

potenţial econo1ic şi/sau 1ilitar. coeziunea socială apare ca ocondiţie necesar ă dar nu şi su4icientă a puterii ce acţionează caun catalizator al 4actorilor o$iectivi ai puterii. nstituţiile, siste1uleducativ, cultura nu au dec2t o in4luenţă secundar ă căci puterea

o$iectivă se aco1odează destul de 4acil cu o varietate deorganizaţii socialeG al treilea element ma-or priveşte apartenenţala o alianţă 1ilitar ă şi/sau la o organizaţie regională. Aceasta3ntruc2t puterea unui stat nu stă doar 3n propriile resurseecono1ice şi/sau 1ilitare ci şi 3n cele o4erite de o alianţă politico)1ilitar ă se1ni4icativă ca statut şi rol internaţionale şi de calitateade 1e1$ru al unei organizaţii regionaleG al patrulea elementma-or 3l constituie capacitatea de adaptare, de auto)3ntreţinere, asc;e1elor de percepţie a puterii.

n evidenţ ierea puterii 1ilitare a unui stat, si1ularea pare a 4i o 1etodă 4recvent 4olosită 3ntruc2t per1ite să se introducă de o 1anier ă

' $ide1, pp. &)&(.

statistică satis4 ăcătoare trei varia$ile se1ni4icative ale acestui tip de

putere şi anu1e: capacit ăţ i nucleare; efectivele armatei; bugetul

apăr ării '.

8.>. Criterii de e4aluare a puterii arate a statului r-/n

Plec2nd de la aspectele re4eritoare la puterea ar1ată a unui stat prezentate anterior, dar şi de la realităţile societăţ ii actualero12neşti pute1 alege, ur1ătoarele criterii ale puterii ar1ate astatului ro12n: economic; militar; demografic; psiosocial;

geografic; politic.

Criteriul economic dese1nează capacitatea econo1iei naţionale de asusţine dezvoltarea dura$ilă a societăţii ro12neşti, su$ toateaspectele şi pe toate planurile. 8otuşi, tre$uie 4 ăcută 1enţiunea că actuala criză econo1ico)4inanciar ă a creat di4icultăţi serioaseecono1iei ro12neşti. Prin ur1are, şi posi$ilităţile econo1ico)4inanciare ale ţării s)au restr2ns se1ni4icativ 3n această perioadă. De4apt, inclusiv 1ăsurile de austeritate adoptate 3n !# şi continuate3n anii ur1ători s)au re4lectat negativ 3n capacitatea econo1iei de asusţine e4orturile de dezvoltare a ţării, inclusiv di1inuarease1ni4icativă a celor destinate apăr ării naţionale.

Practic, econo1ia naţională, prin crearea de $unuri şi serviciinecesare şi su4iciente derulării nor1ale a vieţii şi activităţiiro12neşti, dar şi pentru e9port asigur ă resursele 1ateriale şi4inanciare susţinerii apăr ării şi securităţii naţionale. Analiza PB al

0o12niei o vo1 4ace prin inter1ediul datelor din ta$elele nr.#G !G *

şi '+:Ta,elul nr. +. -re şi 4al-ri ale PI al R-/niei 0n anul )**5



or)Paritatea0ataPBPB pe sectoare econo1ice1e ale puterii deo4icia)

pe

PBcu1)lă delocui)

păraresc;i1$tor

Agriculturandustrie%erviciiHalo)!*,*#(,##.#!,(*+#,!

$ide1.0o1ania, ;ttps://<<<.cia.gov/li$rar=/pu$lications/t;e)<orld)4act$oo>/geos/ro.;t1lG Produsul intern $rut al 0o12niei,;ttp://ro.<i>ipedia.org/<i>i/ProdusulIinternI$rutIalI0o1C*A!niei.

&& #

ri

1ld X

1ld. X0

X



oc

&

!"

&+

-

-

-

lu1e

Ta,elul nr. ). Val-area PI'ului pe ani )***')*+*



Anul

)*+*

)**5

)**7

)**6

)**9

)**:

)**>

)**8

)**)

)**+

)***

PB )



1iliarde

#*.+

&#,*

"*,&

.".,'

*!,

!(',!

!*(,'

#(&,#

##,##+,'(,*

07N



PB )

#!!."

##,&

#*+,(

#!#,!

&',#

'&,!

(,&

,*(,

,(,!

1iliarde

Euro



PB )

1iliarde

#+#,+

#+#,#

!"","

#++#!#,&

&(,+

'*,#

+,&,(

,#*'

U%D



Ta,elul nr. 8. Val-area PI'ului pe ani +55+'+555

Anul

+555



+557

+556

+559

+55:

+55>

+558

+55)

+55+

PB ) 1ii

**(

!!

#"&

'!,#

&,'

!"

+

!,!

1iliarde

07



PB )

**,

**,&

*#,!

!(,!

!',

!,*

!!,+

#

!,*

1iliarde



Euro

PB )

*,+

*(,#

*,!

*,*

*,

*"

!+,*

#&,+!(,&

1iliarde



Ta,elul nr. >. Val-area PI'ului pe ani +57:'+55*



Anul

+55*

+575

+577

+576

+579

+57:

PB ) 1iliarde

((

(""

('

(

(*(

(#'



07

PB ) 1iliarde

,(

*,+

+"

(

!

' +



',+

U%D



Datele statistice din ta$elele nr.#) arată că 0o12nia are un potenţial 3nse1nat 3n dezvoltarea sa econo1ică şi socială dura$ilă. De alt4el, datele din ta$elele nr.!G * şi arată că

produsul intern $rut al 0o12niei a crescut 3n 4iecare an 3ncep2nd

cu #&&#. Din PB, 4iecare 1inister pri1eşte un procent decis deParla1ent, prin inter1ediul egii $ugetului de stat anual.5inisterul Apăr ării Naţionale a pri1it un procent varia$il dinPB. Ast4el, 3n !& şi !#, anii 3n care 0o12nia a 4ost a4ectatăse1ni4icativ de criza econo1ico)4inanciar ă, 5ApN a pri1it#,*# din PB. 74iciali din ar1ată au apreciat ca insu4icientacest $uget. De aceea, 3n !##, s)a solicitat ca 3ncep2nd din anul!#!, la !,*( din Produsul ntern Brut -PB, pentru asigurarea

dotării Ar1atei, in4or1ează 5ApN''. De aceea, potrivit surseicitate, 5inistrul Apăr ării Naţionale a 4 ăcut de1ersuri pentru ca

procentul sa 4ie cuprins 3n strategia 4iscal)$ugetar ă !#! ) !#, pentru asigurarea unui nivel corespunzător de dotare a Ar1atei, pentru asigurarea securităţii naţionale şi pentru ca 0o12nia sa3şi 3ndeplinească angaFa1entele internaţionale, 3n calitate de1e1$ru NA87".

Criteriul militar al puterii ar1ate a statului ro12n re4lectă resurseleu1ane, 1ateriale, 4inanciare şi in4or1aţionale de care dispun4or ţele ar1ate naţionale pentru a)şi 3ndeplini 1isiunile constituţionale şi cele asu1ate de 0o12nia prin tratate internaţionale lacare este parte. Acest criteriu dese1nează structura Ar1atei

0 2 i i t ii d 4 ţ şi 4 ţ l t t 4 ţ l i



0o12niei pe categorii de 4or ţe şi anu1e: 4or ţele terestreG 4or ţele aerieneG

4or ţele navale şi 4or ţele speciale'(. n opinia noastr ă, apartenenţ a 0o12niei la NA87 este un ele1ent 4unda1ental al criteriului 1ilitar. Aceasta at2t datorită prevederilor articolului al 8ratatului 7rganizaţiei Atlanticului de Nord, c2t şia participării active şi responsa$ile a unor structuri 1ilitare ro12neşti,31preună cu alte 4or ţe ar1ate ale statelor 1e1$re NA87, la e9ecutarea unor1isiuni internaţionale 3n di4erite teatre de operaţii. E4ectivele ar1atei,

1inisterul Apăr ării vrea un buget mai mare,;ttp://<<<.ziare.co1/artic ole/$ugetY1apn.075ANA, ;ttps://<<<.cia.gov/li$rar=/pu$lications/t;e)<orld)4act$oo>/geos/ro.;t1l.

## #!

3n iulie !#, erau de ori 1ai 1ici dec2t 3n #&&, adică nu1ărau

apro9i1ativ (. de persoane'&.

Criteriul demografic dat de populaţia ţării, aceasta văzută at2t

cantitativ, c2t şi calitativ. Potrivit datelor statistice(, la #.'.!#0o12nia avea o populaţie de !#.&.#, ocup2nd locul 3nlu1e. %tructura populaţiei pe grupe de v2rstă era la data1enţionată ur1ătoarea:

)# ani: #,( -$ăr$aţi #.++'.(&/4e1ei #.'&.(

#)+ ani: ', -$ăr$aţi '.+(.#/ 4e1ei '.'!.&',+ ani şi peste= #.( -$ăr$aţi #.*#.#*!/ 4e1ei #.&*!.&+.Din punctul de vedere al v2rstei 1edii populaţia 0o12niei se

prezintă ast4el:la nivelul 3ntregii populaţii a ţării 1edia este: *(,' aniG1edia v2rstei la $ăr$aţi: *',* aniF 1edia v2rstei la 4e1ei: ,! ani.Băr$aţi disponi$ili pentru serviciul 1ilitar -grupa de v2rstă #+)&ani erau, la #.'.!#, .+#.!*. Nu1ărul 4e1eilor disponi$il

pentru serviciul 1ilitar -grupa de v2rstă #+)& ani era,la aceiaşidată, .!(.&*&(#

.

Băr$aţi apţ i pentru serviciul 1ilitar -grupa de v2rstă #+)& anierau, la #.'.!#, ..& iar 4e1ei din aceiaşi grupă dev2rstă erau apte pentru serviciul 1ilitar .'.((.

Datele statistice de 1ai sus atestă că din punct de1ogra4ic nu sunt pro$le1e privind posi$ilităţile de recrutare a e4ectivelor necesare4or ţelor ar1ate ale 0o12niei. De alt4el, e4ectivele actualele 5ApN

nu ridică pro$le1e de selecţie, recrutare şi 4or1are a personaluluinecesar ar1atei 0o12niei.

Criteriul psiosocial deşi 1ai di4icil de cuanti4icat Foacă un rol4oarte i1portant 3n esti1area 4or ţei ar1ate a oricărui stat. nco1punerea acestui criteriu aprecie1 că se pot include: coeiunea

ncepând cu anul 344;, efectivele Armatei României s*au redus cu peste

', ;ttp://<<<.4inanciarul.ro/!#/'/!*/incepand)cu)anul)#&&)e4ectivele)ar1atei)ro1aniei)s)au)redus)cu)peste)'/

Anuarul statistic al României pe :;3;, ;ttp://<<<.insse.ro/c1s/r</pag es/anuarstatistic!&.ro.do, cap. Populaţie.

075ANA, ;ttps://<<<.cia.gov/li$rar=/pu$lications/t;e)<orld)4act$oo>/geos/ro.;t1l.

ţi lă l ţi l l l l ţi i l l cultural De regulă 1oralul populaţiei poate 4i unul pozitiv eviden



naţ ional ă' consensul naţ ional' moralul populaţ iei' moralularmatei' atractivitatea profesiei militare în rândul tinerilor ţării'imaginea publică a armatei.

Coeiunea naţ ional ă de4ineşte gradul de solidaritate, unitatea devoinţă şi de acţiune a cetăţenilor ţării vizavi de pro$le1e 1aForecu care se con4runtă societatea. De e9e1plu, dezvoltarea dura$ilă u1ană, socială şi econo1ică, integrarea 3n di4erite organizaţii

politico)1ilitar ă şi/sau econo1ice, participarea la soluţionareadi4eritelor crize şi con4licte din di4erite zone ale lu1ii unde0o12nia sau aliaţii săi au interese, i1plicarea activă 3nreconstrucţia unei ţări 3n perioada post)con4lict etc. sunt aspecte cei1pun e9istenţa şi 1ani4estarea coeziunii naţionale.

Consensul naţ ional e9pri1ă ansa1$lul atitudinilor ase1ănătoareale 3ntregii sau a 1aForităţii populaţii a ţării 4aţă de pro$le1elegenerale ale societăţii -interesele naţionale 4unda1entale, pace,r ăz$oi, aderarea la o organizaţie regională econo1ică sau de altă natur ă etc. şi 4aţă de ar1ată.

1oralul populaţ iei dese1nează succesiunea stărilor de spirit princare trec oa1enii 3nainte, 3n ti1pul şi după producerea unuieveni1ent se1ni4icativ social, politic, econo1ic, 1ilitar sau

cultural. De regulă, 1oralul populaţiei poate 4i unul pozitiv, evidenţiat 4ie prin 3ncredere, 4ie prin ne3ncredere 3n 4or ţele proprii, 3nceilalţi oa1eni, 3n instituţiile statului, 3n viitorul său, al 4a1ilieisale şi al societăţii 3n 3ntregul său. n pri1ul caz, se spune că 1oralul este $un, ridicat, 3nalt. n cel de)al doilea caz, se vor$eştede 1oral scăzut. Aceiaşi descriere se poate 4ace şi pentru moralularmatei.

Atractivitatea profesiei militare e9pri1ă gradul 3n care tinerii, $ăieţi şi 4ete, si1t că activ2nd 3n uni4or1ă se 31plinesc pe toate planurile: ocupaţional, social, u1an şi nu nu1ai.

@maginea publică a armatei oglindeşte percepţia şi reprezentarea pe care populaţia ţării, 4ie 3n totalitate, 4ie cea 1ai 1are parte a sa,le au despre institu ţia 1ilitar ă. Dacă această i1agine este pozitivăatunci se apreciază că ar1ata este o instituţie 3n care 3ncrederea

populaţiei este 3naltă iar relaţia ar1ată naţiune este unase1ni4icativă.

Corelaţia 3ntre criteriiile psi;osocial)4or ţa ar1ată a unui stat esteuna puternică c2nd co1ponentele sale sau 1aForitatea lor au valori pozitive/3nalte.

#* #Criteriul geografic are rolul său 3n dese1narea 4or ţei ar1ate a unuistat. 0o12nia are o supra4aţă de !*(.*&# >ilo1etri pătraţi,ocup2nd locul (! 3n lu1e. 0elie4ul său este unul variat ceea ce aaFutat)o să lupte cu succes 31potriva di4eriţilor agresori de)a lungulistoriei sale. %upra4aţa sa este str ă $ ătută de o serie de ape curgă toare care, la nevoie, pot 4i un o$stacol 3n calea deplasării unor4or ţe 1ilitare terestre. 8erenul ara$il, circa *&,& din 3ntreg

teritoriul ţării, per1ite dezvoltarea agriculturii şi a industriilor prelucr ătoare a produselor celei dint2i, put2nd ast4el să se asigure $unurile ali1entare necesare şi su4iciente ;r ănirii populaţiei şi ae4ectivelor ar1atei sale. Pe de alt ă parte, resursele naturale –

petrol, gaze naturale, 1inereuri de 4ier şi nu nu1ai – pot asigura1ini1ul necesar 4uncţionării societăţii ro12neşte 3n situaţii decriză, asediu, 1o$ilizare sau urgenţă.

Criteriul politic dese1nează sta$ilitatea 4uncţionării societăţii.

Aceasta 3nsea1nă că partidele politice, instituţiile statului şi populaţ ia au 3nţeles regulile de1ocratice de organizare a vieţii pu$lice şi le respectă. n acest conte9t, ar1ata se a4lă, 3n 1od real,su$ conducerea şi controlul de1ocratice ale societăţii 4iind 3n1ăsur ă să-şi 3ndeplinească 1isiunile constituţionale 3ncredinţatede către cei 3n drept. Pe de altă parte, ar1ata 3şi păstrează neutralitatea politică acţion2nd dor 3n strictă con4or1itate cu

Constituţia şi celelalte legi ale ţării, cu prevederile progra1ului deguvernare e1is de partidul/coaliţia de partide ce a c2ştigatalegerile ş i ale %trategiei naţionale de apărare, precu1 şi cu celeale Cartei al$e a apăr ării.

n opinia noastr ă, acţiunea acestor criterii este una cu1ulativă şiinterdependentă. Aceasta se1ni4ică 4aptul că acţiunea $ene4ică a criteriilor se 3nsu1ează, iar 3n cazul valorilor di4erite ale criteriilor-pozitive unele şi altele negative are loc o su1ă alge$rică a

e4ectelor acestora serie de ele1ente interdependente Printre acestea se includ:



e4ectelor acestora.

Capit-lul >

PLANIICAREA APĂR ĂRII %N CONTE&TUL DERULĂRIIPROCESULUI DE TRANSOR#ARE A AR#ATEIRO#$NIEI

>.+. Necesitatea plani<icării apărării

Plani4icarea apăr ării, atri$ut şi co1ponentă esenţială a politicii deapărare, reprezintă un co1ple9 de activităţi şi 1ăsuri care vizează pro1ovarea intereselor naţionale, de4inirea şi 3ndeplinirea o$iectivelor

securităţii naţionale a 0o12niei 3n do1eniul apăr ării(!.

Este evident că plani4icarea apăr ării unui stat este o activitatea$solut necesar ă. Aceasta 3ntruc2t 4iecare stat are o$ligaţia de aasigura securitatea cetăţenilor săi şi apărarea suveranităţii,integrităţii şi unităţii teritoriale a ţării, precu1 şi responsa$ilităţi

3n 1aterie de apărare şi securitate colectivă asu1ate prin di4eritetratate, 4ie prin apartenenţă la organizaţii cu vocaţie 3n do1eniu, 4ie prin acorduri $ilaterale.

n opinia noastr ă, necesitatea plani4icării apăr ării este cerută de o

serie de ele1ente interdependente. Printre acestea se includ:

e-istenţ a şi volumul resurselor alocate de către societate apăr ării.Aici ave1 3n vedere resursele u1ane, 1ateriale şi 4inanciarevăzute su$ două aspecte şi anu1e: necesare şi su4iciente. Deregulă, 3ntotdeauna resursele, indi4erent de natura lor, sunt li1itate.Pe de altă parte, nu tre$uie o1isă in4luenţa se1ni4icativă o areactuala criză econo1ico)4inanciar ă asupra dezvoltării dura$ile 3n

plan social, econo1ic şi u1an a ţării noastre. n conte9tuldi1inuării producţiei de $unuri şi servicii, al unor valuri succesiveşi i1portante de disponi$ilizări din r2ndul $ugetarilor şiconcedierea unui nu1ăr relativ 1are de lucr ători de către sectorul

privat este evident că asigurarea resurselor u1ane, 4inanciare şi1ateriale se a4lă 3n di4icultateG

eficientiarea planificării apăr ării. Este vor$a de procesul plani4icării apăr ării care r ă12ne o activitate strict legată decalitatea oa1enilor puşi să o aducă la 3ndeplinire, c;iar dacă resursele alocate

sunt su4iciente. E4icientizarea se re4er ă at2t la e4icienţa, c2t şi la

(! Legea I5<P:;;I privind planificarea apăr ării, ;ttp://<<<.legestart.ro/ egea)'*)!)plani4icarea)apararii)-585958gz.;t1, art. #.

# #+e4icacitatea procesului de plani4icare a apăr ării. n acest conte9t,e4icienţa plani4icării apăr ării are 3n vedere per1anent raportuldintre costurile activităţilor plani4icate şi atingerea rezultatelorscontate. E4icacitatea se re4er ă la 3ndeplinirea integrală şi 3n

ti1pul sta$ilit a o$iectivelor de4inite prin plani4icarea apăr ăriiGasigurarea repartiării responsabilit ăţ ilor pe cei în drept pentruîndeplinirea obiectivelor apăr ării şi securit ăţ ii naţ ionale aşa cu1 au4ost ele sta$ilite prin di4erite acte nor1ative interne şi e9terne -ale NA87 şi UE, organizaţii din care 0o12nia 4ace parte. 7$iectivele politicii de apărare a 0o12niei sunt: opti1izarea capacităţilor deapărare ale 0o12nieiG respectarea angaFa1entelor asu1ate 3n cadrulAlianţei Nord AtlanticeG participarea la Politica europeană desecuritate şi apărareG pro1ovarea sta$ilităţii 3n Balcani, regiuneae9tinsă a 5ării Negre şi CaucazG i1plicarea speci4ică 3n lupta

31potriva e9tre1is1ului violent, 3n special a teroris1uluiG

acoperirea obligaţ iilor de apărare şi securitate colectivă asumatede România, în calitate de membr ă a &A%$ şi 70, cu resursele

u1ane, 1ateriale şi 4inanciare necesare şi su4iciente. Plec2nd de lacaracterul li1itat al resurselor ce se pot aloca apăr ării, se ştie că o parte dintre acestea tre$uie repartizate pentru 3ndeplinireao$ligaţiilor ce revin statului ro12n 3n calitatea sa de 1e1$ru al

NA87 şi UE. Pe de altă parte, aşa cu1 se cunoaşte, 0o12nia laaderarea 3n cele două organizaţii şi)a luat o serie de angaFa1ente3n 1aterie de apărare şi securitate colectivă. n acest conte9t,

plani4icarea apăr ării are ca scop să o4ere cadrul legal 3n caresarcinile naţionale de apărare şi cele asu1ate de către 0o12nia ca

1e1$ră NA87 pot 4i ar1onizate pentru a atinge cel 1ai e4icace NA87 au apro$at pentru acest proces un plan de punere 3n practică



1e1$r ă NA87 pot 4i ar1onizate pentru a atinge cel 1ai e4icaceo$iectivele agreate. Ea are ca scop de a 4acilita recensă12ntul,dezvoltarea şi punerea la dispoziţia Alianţei a tuturor 4or ţelornecesare –4or ţe interopera$ile şi pregătite, ec;ipate, antrenate şisusţinute de o 1anier ă adecvată – ca şi capacităţi 1ilitare şinon1ilitare ce corespund necesarului pentru a putea duce 3ntreagaga1ă de 1isiuni asu1ate de către statul ro12n 3n raport cu NA87G

punerea în practică a modelului &A%$ de planificare a apăr ării-NDPP(*. n iunie !&, 1iniştrii apăr ării statelor 1e1$re

(* +rocessus de planification de la défense,;ttp://<<<.nato.int/cps/4r/%D)D#(()!&!/natolive/topicsI&!!.;t1, p. #.

NA87 au apro$at pentru acest proces un plan de punere 3n practicăşi de tranziţie. NDPP, care a introdus ideea unui proces de

plani4icare a apăr ării 1ai coerent şi 1ai glo$al, aplică o a$ordareşi un 1ecanis1 speci4ic prin inter1ediul căruia NA87 ar putea să apropie co1ponentele civile şi 1ilitare, inclusiv co1anda1entelestrategice, şi să le angaFeze 3ntr)o a$ordare co1ună şi integrată lanivel 4uncţ ional al c;estiunii plani4icării ap ăr ării. Această a$ordare are două i1plicaţii 1aFore: 3n pri1ul r2nd, lucr ările ar

tre$ui să 4ie duse de o 1anier ă integrată pe plan 4uncţional, totulgarant2nd că produsele sunt pe deplin coordonate, coerente,convingătoare, clare, a9ate pe rezultate şi 4urnizate 3n ti1p util.Aceasta va necesita o sc;i1$are culturală 3n 4uncţionareacartierelor generale şi statelor 1aFore, 3n special 3ntre e9per ţii civilişi 1ilitari şi di4eritele servicii care spriFină co1itetele responsa$ilede do1enii de plani4icare. Prin ur1are, nevoile de co1unicare, deconsultare şi de coordonare ca şi necesitatea de a găsi soluţii4eza$ile şi realiste susţinute prin toate păr ţile vor 4i cresc2ndeG

• asigurarea concordanţ ei între planificarea apăr ării şi procesul detransformare a Armatei României. 8rans4or1area ar1atei naţ ionaleeste acel proces unitar, coerent şi concertat ce 3şi propune să 4acă e4icace instituţia 1ilitar ă su$ toate aspectele ) u1an, 1aterial,organizaţional, nor1ativ, psi;osocial ) 3n vederea creşteriidisponi$ilităţii sale operaţionale de a e9ecuta 1isiuni de apărare şisecuritate 3n ţar ă şi 3n a4ara acesteia, independent şi/sau 3n structuri

1ultinaţionale(. De 4apt, trans4or1area ar1atei se1ni4ică asigurareaunei 4ineţi 1ai 1ari proceselor operaţionale, structurilor instituţionale,ac;iziţiei şi aplicării te;nologiei, 4or1ării, instruirii, dezvoltării şi per4ecţionării personalului, ca şi a repoziţionării strategice a 4or ţelor.Ca proces, trans4or1area ar1atei naţionale are drept o$iectiv generalrealizarea unei structuri 1oderne, co1plet pro4esionalizate, cu un gradsporit de 1o$ilitate, e4icient

ă, 4le9i$il

ă, disloca$il

ă, sustena$il

ă,

av2nd capacitatea de a acţiona 3ntrunit şi a 4i angaFată 3ntr )un spectrularg de 1isiuni. Derularea procesului de trans4or1are va avea carezultat crearea de capa$ilităţi ce vor per1ite 4le9i$ilitate, viteză crescută de reacţie şi interopera$ilitate -u1ană şi

( Dr. Petre DUŢU, Fenomene şi procese definitorii pentru evoluţ iaarmatei naţ ionale, Bucureşti, UNAp, !(, pp. ()##.

#' #(



#' #(te;nică, ceea ce va o4eri decidenţilor politico)1ilitari oportunităţisporite pentru 3ndeplinirea o$iectivelor ur1ărite, 3n concordanţă cuinteresul naţ ional. n 4ine, trans4or1area ar1atei naţionale nureprezintă un scop 3n sine, ci r ăspunsul adecvat la evoluţia 1ediuluide securitate, la trans4or1area organizaţiilor politico) 1ilitare şi laangaFa1entele pe care 4iecare stat şi le)a asu1at pe plan internaţional.

Procesul de trans4or1are este unul deose$it de co1ple9 şi va aveade 3n4runtat, 4 ăr ă 3ndoială, 1ultiple provocări, 3ncep2nd de lanecesitatea adaptării 1odului de g2ndire, sc;i1$area 1entalităţiişi 31$unătăţ irea capacităţii de adaptare la nou a personalului1ilitar şi civil din ar1ată, p2nă la identi4icarea şi asigurarearesurselor 4inanciare, u1ane şi 1ateriale necesare şi su4icienteatingerii o$iectivelor sta$ilite. Aici, aprecie1 că intervine rolulactiv al plani4icării apăr ării. n plus, statele 1e1$re ale unor alianţe politico)1ilitare sau de altă natur ă dar cu co1petenţe 3n 1ateriede securitate şi ap ărare procesul de trans4or1are a ar1ateinaţionale este asociat celui de trans4or1are a Alianţei/7rganizaţieicu

co1petenţe de securitate şi apărare.

>.). Plani<icarea apărării ' pr-ces c-ple1( <le1i,il şipluridiensi-nal

Plani4icarea apăr ării reprezintă un proces de4init printr)un siste1de caracteristici, cu anu1ite etape de derulare şi do1enii de1ani4estare.(.&.+. Caracteristicile procesului planificării apăr ării

n opinia noastr ă, procesul plani4icării apăr ării se de4ineşte princomplexitate, flexibilitate şi pluridimensionalitate.Complexitatea plani4icării apăr ării rezidă 3n:

• conte-tul fluid al mediului 3n care are loc acest proces. Aici, a1inti1: criza econo1ico)4inanciar ă 1ondială şi naţ ională a4lată3n di4erite stadii de 1ani4estareG dina1ica 1ediului de securitateinternaţională şi regionalăG stagnarea dezvoltării econo1ice 3n

plan naţionalG sarcinile curente şi de perspectivă privind

3ndeplinirea de către 0o12nia a angaFa1entelor asu1ate, 3n plan 1ilitar -dotarea cu te;nică 1odernă a ar1atei şicontinuarea trans4or1ării instituţiei 1ilitare pentru a o 4aceinteropera$ilă cu ar1atele celorlalte state 1e1$re ale

NA87 la aderarea 3n Alianţa Nord)Atlantică şi UE caresolicită e4orturi econo1ice, u1ane, 1ateriale şi 4inanciaredeose$iteG

interdependenţ a factorilor ce se cer luaţ i în calcul la proiectarea apăr ării -4actorul politic, econo1ic, social,1ilitar, ecologic, situaţia internaţională. iecare din 4actorii1enţionaţi Foacă un rol i1portant şi c;iar se1ni4icativ 3n

plani4icarea apăr ării. De e9e1plu, 4actorul politic este celcare decide principalele coordonate ale apăr ării naţionale,ceea ce e9ercită o in4luenţă deter1inantă asupra celorlalţi4actori. Ast4el, prin progra1ul de guvernare, partidul saucoaliţia de partide ce a cucerit puterea politică 3n stat, 3şista$ileşte o$iectivele, direcţiile de acţiune şi alocă resursele

u1ane, 4inanciare şi 1ateriale pentru a asigura apăreanaţională şi 3ndeplinirea angaFa1entelor asu1ate prin tratateinternaţionale la care statul ro12n este parte. 5enţionă1 că 3ntre 4actorii ce in4luenţează plani4icarea apăr ării se sta$ilescraporturi de interdependenţă ca ur1are a interacţiuniiconstante dintre eiG

modificările semnificative ce se produc în devoltareaeconomică a ţării. 0o12nia a 4ost atinsă e9tre1 de dur dee4ectele actualei crize econo1ico) 4inanciare. 7 serie desocietăţi econo1ice 4ie au dat 4ali1ent, 4ie şi)au redussu$stanţial activitatea. De aici, di1inuarea producţiei de

$unuri şi servicii, creşterea nu1ărului şo1erilor, sporireac;eltuielilor de protecţie socială care, toate conduc la o nouărepartiţie şi realocare a resurselor u1ane, econo1ico)4inanciare şi 1ateriale pe di4erite do1enii de activitate. Deausteritatea $ugetului alocat nu este scutită nici apărarea şi,de aici, e4ecte nedorite pentru asigurarea necesar ă şisu4icientă 3n plan u1an, 1aterial şi 4inanciarG

continuarea procesului de reformă din toate domeniile de

activitate inclusiv apărarea naţională @aranţia succesului interacţiunea dintre etapele procesului planificării



activitate, inclusiv apărarea naţ ional ă. @aranţia succesuluiactivităţii din toate sectoarele o constituie continuarea consecventăa re4or1ei. Aceasta din ur1ă tre$uie reprezentată ca un procescontinuu de adaptare creatoare a 4iecărui sector de activitate latrans4or1ările econo1ice, sociale, politice, de 1ediu şi nu nu1aiG

interacţ iunea dintre etapele procesului planificăriinaţ ionale. Procesul plani4icării apăr ării parcurge 3n 1odo$ligatoriu o serie de etape a4late 3ntr)o continuă interacţiune. Aceasta i1pune, 3nainte de toate, parcurgerealor succesivă şi atingerea o$iectivelor sta$ilite prindocu1entele progra1atice ce vizează apărarea naţionalăG

#& ##

• paleta relativ larg ă a documentelor orientative -progra1e, acţiuni şi 1ăsuri iniţiate pe care se 4ondează plani4icareaapăr ării. n cadrul procesului de plani4icare a apăr ării sunt incluse

progra1ele, acţiunile şi 1ăsurile iniţiate de 0o12nia 3n cadrulcontri$uţiei la securitatea şi apărarea colectivă 3n cadrul NA87,

precu1 şi al contri$u ţiei a4erente Uniunii Europene, 3n conte9tulcooper ării 1ilitare $ilaterale şi 1ultilaterale cu alte state şi al3ndeplinirii o$ligaţiilor asu1ate prin participarea la activitatea unor organizaţii şi regi1uri Furidice internaţionale. n plus, plani4icareaapăr ării se realizează pe $aza deciziilor politice ale Preşedintelui,

Parla1entului şi @uvernului 0o12niei, precu1 şi a 1asurilor şiacţiunilor 3ntreprinse la nivelul celorlalte instituţii pu$lice, care, potrivit legii, au r ăspunderi 3n do1eniul apăr ării. Practic, plani4icarea apăr ării, la nivel naţional, se 4unda1entează pe $aza%trategiei naţionale de apărare şi Progra1ul de guvernare. a niveldeparta1ental, plani4icarea apăr ării se 3nte1eiază pe ur1ătoareledocu1ente: Carta al$ă a apăr ării, %trategia 1ilitar ă, Directiva de

plani4icare a apăr ării, Progra1ele 1aFore şi Planurile operaţionalede 3ntre$uinţare a 4or ţelor.

:lexibilitatea plani4icării apăr ării constă 3n capacitatea plani4icatorilor de adaptare 4 ăr ă dis4uncţionalităţi 1aFore la orice

situaţie ivită, 3n asigurarea e4icacităţii activităţii respective şi 3napelul constant la inovare, invenţie şi creativitate 3n concepereaoricărui plan/proiect din do1eniul apăr ării. %c;i1$ările 4recvente şirapide produse 1ai ales la capitolul resurse )u1ane, 1ateriale şi4inanciare – solicită o g2ndire creatoare, inovatoare din partea tuturorinstituţiilor şi persoanelor i1plicate 3n plani4icarea apăr ării naţionale.

Pluridimensionalitatea plani4icării apăr ării este dată de co1ponentele acestui proces. Este vor$a de: for ţ e, resurse,

armamente, logistică , C3 %consultare, comandament şi control),situaţ ii de urgenţă 1n domeniul civil, apărare aeriană ,

gestionarea circulaţ iei aeriene, normali/are, informare,asistenţă medical ă , cercetare şi tenologie. :iecare component ăse planifică separat dar 1n str$nsă corelaţ ie cu conţ inutulcelorlalte planuri ce vi/ea/ ă elementele planificării apăr ării.

n opinia noastr ă, caracteristicile plani4icării apăr ării se cervăzute ca alcătuind un 3ntreg, un ansa1$lu coerent, ale căruiele1ente interacţionează constant şi per1anent.

>.).). Etapele procesului de planificare a apărării progra1ele se ela$orează pentru o perioada de + ani şi se



>.).). Etapele procesului de planificare a apăr ării

Plani4icarea apăr ării, ca proces, acoper ă un ansa1$lu coerent dedo1enii interdependente cu1 sunt: plani4icarea 4or ţeiG plani4icareaar1a1entelorG plani4icarea resurselorG plani4icarea logisticăG

plani4icarea pentru co1andă, control şi co1andăG plani4icarea pentru urgenţ e civile. Procesul de plani4icare a apăr ării sederulează de)a lungul a etape interdependente şi ale căror e4ecte

sunt cu1ulative. Aceste etape sunt:

Etapa +. Elaborarea unei directive de planificare4. Pe $aza

Directivei de plani4icare a apăr ării, 5inisterul Apăr ării Naţionale3şi ela$oreaz ă Progra1e 1aFore, care cuprind totalitatea acţiunilor şi a 1ăsurilor concrete des4 ăşurate pentru constituirea,1odernizarea, 3nzestrarea, instruirea, 3ntreţinerea la pace şi

pregătirea pentru situaţii de criză şi r ăz$oi a unit ăţilor 1ilitare,asigurarea condiţiilor opti1e de viaţ a pentru personal, asigurareaspriFinului logistic şi a rezervelor pentru 1o$ilizare şi r ăz$oi,crearea şi 3ntreţinerea in4rastructurii pentru acţiuni 1ilitare 3n

cadrul apăr ării co1une a NA87, participarea la ac ţ iuni decooperare internaţională cu alte state, precu1 şi resursele necesareanual pentru realizarea acestora. Potrivit legii 3n vigoare,

progra1ele se ela$orează pentru o perioada de + ani şi serevizuiesc anual. De reţinut că ela$orarea, coordonarea şi 1onitorizarea Progra1elor 1aFore intr ă 3n sarcina organelor de

plani4icare din 5inisterul Apăr ării Naţionale, iar de e9ecuţiaacestora r ăspund directorii de progra1e.

Această directivă de plani4icare este corelată cu Directiva politică unică 3n 1aterie de plani4icare a apăr ării e1isă de NA87. Aceasta

din ur1ă de4ineşte scopurile şi o$iectivele generale pe careAlianţa tre$uie să le atingă. Practic Directiva politică unică 3n1aterie de plani4icare a apăr ării e1isă de NA87 tre$uie s ă transcrie e9igenţele docu1entelor generale de orientare -dee9e1plu, conceptul strategic şi directivele politice ulterioare de o1anier ă su4icient de detaliată pentru a conduce activităţile de

plani4icare a apăr ării a diverselor do1enii de plani4icare, at2t 3nţările 1e1$re c2t şi 3n s2nul NA87, 3n vederea de4iniriicapacităţilor esenţiale. Ast4el,

(

Legea I5<P:;;I privind planificarea apăr ării,;ttp://<<<.legestart.ro/e gea)'*)!)plani4icarea)apararii)-585958gz.;t1, art. .

### ##!ea tre$uie să per1ită evitarea ela$or ării celorlalte docu1ente deorientare politică pentru plani4icarea apăr ării.

Directiva politică tre$uie să ţină sea1a de 4actorii politici,1ilitari, econo1ici, Furidici, civili şi te;nologici suscepti$ili să ai$ă o inciden ţă asupra dezvoltării capacităţilor necesare. Estevor$a 1ai ales de de4inirea nu1ărului, a1ploarei şi naturiioperaţiunilor pe care Alianţa ar tre$ui să 4ie 3n 1ăsur ă să ducă 3nviitor -se vor$eşte ast4el curent de nivelul de a1$iţie al NA87. Dease1enea, este vor$a de de4inirea dintr)un punct de vederecali4icativ a capacităţilor esenţiale pentru susţinerea acestei a1$iţiiglo$ale. ăc2nd aceasta, directiva politică tre$uie să servească de1otor a e4orturilor de dezvoltare a capacităţilor şi scadenţelorcorespunzătoare care vor 4i, dacă este cazul, aplicată 3n di4eritedo1enii de plani4icare.

7rice directivă politică tre$uie să 4ie ela$orată ţin2nd sea1a de4aptul că 1aForitatea capacităţilor 3n care Alianţa caută să se3nzestreze sunt şi vor 4i 4urnizate cu titlu individual de ţările1e1$re. Directiva politică va 4i e9a1inată cel puţin la ani. Etapa &. <efinirea nevoilor. Acestea cuprind at2t nevoile interne deapărare ale 0o12niei, c2t şi nevoile i1puse de satis4acereao$ligaţiilor pe care statul ro12n şi le)a asu1at 4aţă de NA87. 7 seriede in4or1aţii pertinente şi o4iciale despre acest su$iect, 3n opinianoastr ă, sunt cuprinse 3n Planul strategic al 5inisterului Apăr ării

Naţionale -!#)!#*(+, 3ndeose$i 3n capitolele H -Priorităţi peter1en 1ediu şi H -Direcţii de activitate.

Etapa 3. Reparti/area nevoilor şi fixarea obiectivelor . Aici, 1ai3nt2i, se au 3n vedere nevoile reale ale apăr ării naţionale, pe de o

parte, şi pe de altă parte, procentul din PB alocat 5ApN, prin 3n ti1p util. n particular, este vor$a de a re1edia cele 1ai



parte, şi pe de altă parte, procentul din PB alocat 5ApN, prin $ugetul apăr ării. Apoi, se iau 3n calcul o$iectivele 4i9ate prininter1ediul di4eritelor docu1ente nor1ative ce stau la $aza

plani4icării apăr ării, unde un loc aparte revine Planului strategic al5inisterului Apăr ării Naţionale -!#)!#*.

Etapa (. :acilitarea punerii 1n practică a planificării naţ ionale. Această etapă contri$uie la e4orturile naţ ionale şi 4acilitează

e4orturile 1ultinaţionale şi colective ce vizează să atingă o$iectivele agreate respect2ndu)se priorităţile, de o 1anier ă coerentă

(+ +lanul strategic al 1inisterului Apăr ării &aţ ionale E:;3;*:;3<),;ttp://<<<.1apn.gov.ro/despre1ap/planI!&.pd4.

3n ti1p util. n particular, este vor$a de a re1edia cele 1aii1portante lacune la nivelul capacităţilor. Pentru aceasta tre$uie săse 3ncuraFeze punerea 3n practică la nivel naţional, să 4aciliteze şisă spriFine punerea 3n oper ă la nivel 1ultinaţional, şi să procedezela punerea 3n practică colectivă -1ultinaţională, interar1e, sau4inanciar ă 3n co1un a capacităţilor sta$ilite de Alianţă. 8otodată,această etapă 4acilitează punerea 3n aplicare la nivel naţional a

produselor de nor1alizare -%8ANA@, pu$licaţii interaliate

ela$orate pentru a a1eliora interopera$ilitatea.

Etapa 4. Examinarea re/ultatelor . Această etapă constă 3n aprecierea 3n ce 1ăsur ă scopurile şi a1$iţiile politice 4or1ulate de0o12nia şi o$iectivele corespunzătoare au 4ost atinse. ntreagaoperaţie se 4ace cu de a 4or1ula orientărilor pentru ciclul ceur1ează procesului de plani4icare a apăr ării.

>.).8. D-enii ale plani<icării apărării

Plani4icarea apăr ării cuprinde ca do1enii pe care le vo1 nu1i

di1ensiuni pentru că, de 4apt, 3ndeplinesc acest rol 3n practică ur1ătoarele: plani4icarea 4or ţeiG plani4icarea ar1a1entelorG plani4icarea resurselorG plani4icarea logisticăG plani4icarea pentruco1andă, control, co1unicaţiiG plani4icarea pentru urgente civile.

Planificarea for ţ elor are ca o$iect să pro1oveze validitatea 4or ţelor şi capacităţilor naţionale pentru toată ga1a de 1isiuniconstituţionale ale Ar1atei 0o12niei şi a celor asu1ate 3n cadrulAlianţei. Este vor$a de crearea şi 3ntreţinerea in4rastructurii pentruacţiuni 1ilitare 3n cadrul apăr ării co1une a NA87, participarea laacţiuni de cooperare internaţionala cu alte state, precu1 şiresursele necesare anual pentru realizarea acestora.

Progra1ele se ela$orează pentru o perioada de + ani şi serevizuiesc anual(' . Ela$orarea, coordonarea şi 1onitorizareaProgra1elor 1aFore intr ă 3n sarcina organelor de plani4icare din5inisterul Apăr ării Naţionale, iar de e9ecuţia acestora r ăspunddirectorii de progra1e. Ur1ătorul pas 3n plani4icarea 4or ţei 3lconstituie realizarea planurilor operaţionale de 3ntre$uinţare a4otelor. Acestea din ur1ă cuprind: 1isiunile Ar1atei si cerinţelespeci4ice co1ponentelor

(' egea '*/! privind plani4icarea apărării, ;ttp://<<<.legestart.ro/ egea )'* )!)plani4icarea)apararii)-585958gz.;t1, art. & -*.



egea '*/! privind plani4icarea apăr ării, ;ttp://<<<.legestart.ro/ g p p - g -

##* ##categoriilor de 4or ţe, scenariile pro$a$ile, 4or ţele 3ntre$uinţate,resursele alocate şi 1odalităţile de acţiune pentru e9ecutareaacestora.

8otu şi, nu tre$uie să vadă 3n plani4icarea 4or ţelor dec2t o re4erirela 4or ţe. Di1potrivă, accentul se i1pune a 4i pus pe capacităţile şi

pe cea 1ai $ună 1anier ă, pentru 4iecare ţar ă, de a)şi sta$ili priorităţile pentru a opti1iza aceste capacităţi.

8er1enul planificarea for ţ elor este adesea con4undat cu planificarea apăr ării şi planificarea operaţ ional ă. Plani4icarea apăr ării este un ter1en 1ult 1ai larg, 3n ti1p ce plani4icareaoperaţională este e4ectuată pentru operaţii speci4ice apro$ate de

NA87.

Planificarea armamentelor este a9ată pe dezvoltarea de progra1e

de dotare a ar1atei cu te;nic ă de luptă 1odernă, co1petitivă şiinteropera$ilă cu cea a statelor 1e1$re ale NA87. n acestconte9t, plani4icarea ar1a1entelor tre$uie să 4avorizeze ac;iziţia

potrivit celui 1ai $un raport cost)e4icacitate, ca şi dezvoltarea şi producţia, de ar1a1ent 3n cooperare. De ase1enea, ea 3ncuraFeazăinteropera$ilitatea ca şi cooperarea te;nologică şi industrială 3ntrealiaţi şi parteneri.

Planificarea resurselor. Acestea includ 3ntotdeauna resursele u1ane, 1ateriale şi 4inanciare necesare şi su4iciente asigur ăriiapăr ării naţionale şi a responsa$ilităţilor asu1ate de către0o12nia prin tratatele internaţionale la care este parte. Plani4icarearesurselor apăr ării vizează să doteze statul ro12n cu capacităţi de

care el are nevoie at2t pentru 3ndeplinirea 1isiunilorconstituţionale ale ar1atei, c2t şi a o$ligaţiilor ce)i revin 3n cadrulapăr ării colective. n această privinţă, plani4icarea resurselor estestr2ns legată de plani4icarea operaţională, ce vizează să 4acă 3naşa 4el 3nc2t Ar1ata 0o12niei să-şi poată 3ndeplini angaFa1enteleoperaţionale actuale şi viitoare şi să co1$ată noile a1eninţăricu1 ar 4i teroris1ul şi dise1inarea ar1elor de distrugere 3n 1asă.

Planificarea logistică are ca scop să asigure o susţinere logistică

reactivă şi adaptată 3n cadrul operaţiilor duse de Ar1ata0o12niei, la nivel naţional, şi de către structuri 1ilitare ro12neştice e9ecută 1isiuni internaţ ionale su$ egida NA87. n acest scop,se preconizează punerea 3n 4uncţiune a capacităţilor logistice1ilitare şi

civile şi sta$ilirea unei cooper ări 1ultinaţionale 3n do1eniul dacă este cazul. 7 altă cerinţă i1pusă siste1elor C* este



ş p ţlogisticii.

Planificarea pentru comand ă , control, comunicaţ ii vizează 3ndeplinirea e4icace a 1isiunilor Ar1atei 0o12niei, pe plan intern,şi 3n a4ara ţării 3n cadrul NA87. n acest scop, este necesar ă utilizarea intensivă a siste1elor, serviciilor şi instalaţiilor deco1andă, control şi co1unicaţii, 4olosind personal cali4icat şidoctrina, organizările şi procedurile speci4ice NA87. %iste1ul C*

cuprinde siste1e de teleco1unicaţii, de in4or1aţie, de navigare şide identi4icare, c aşi siste1e de captatori şi instalaţiile de alertă concepute şi e9ploatate 3n reţea şi su$ o 4or1ă integrată pentru ar ăspunde, pe de o parte, e9igenţelor c21pului de luptă actual, şi pede altă parte, nevoilor NA87. iecare siste1 C* poate 4i 4urnizatde NA87 prin inter1ediul progra1elor 4inanţate 3n co1un, sau decătre 4iecare ţar ă 1e1$r ă, prin progra1ele de cooperare naţionale,1ultinaţionale sau rin 4inanţare 3ntrunită. Plani4icarea C* se 4ace 3n4uncţie de nevoi, pe 1ăsur ă ce acestea apar. n acest caz, nu e9istăun ciclu de plani4icare a C* 4or1al sta$ilit. 8otuşi, activităţile suntar1onizate cu ciclurile celorlalte discipline de plani4icare cone9e,

ţ pinteropera$ilitatea 3ntre siste1ele NA87 şi cele ale ţărilor1e1$re. n plus, este necesar ă corelarea 3ntre structurile naţionaleco1petente -con4erinţa directorilor naţionale ai ar1a1entelor 3nceea ce priveşte progra1ele C* duse 3n cooperare.

Planificarea pentru urgenţ e civile se e9ecută 3n con4or1itate cu prevederile legii speciale. Ar1ata 0o12niei se i1plică, la nevoie,

3n gestionarea situaţiilor de urgen ţă potrivit planurilor operaţionale pentru ase1enea cazuri. Ast4el, ea poate acorda pri1ul aFutor 3ncaz de urgenţ e -inundaţ ii, cutre1ur catastro4al, căderi 1asive deză padă, alunecări de teren etc. populaţiei a4late 3n nevoie,autorităţilor pu$lice locale şi centrale care 3i solicită spriFinul.Practic, ar1ata se poate i1plica 3n acordarea de aFutor 1edicalcelor r ăniţi 3n catastro4a naturală, repararea in4rastructurii detransport, diriFarea circulaţiei -c2nd 4or ţele 5A sunt depăşite deeveni1ente, scoaterea cetăţenilor din zona periculoasă şi nunu1ai.

## ##+

Capit-lul :

CO#PONENTA #ILITAR Ă A STRATE!IEI=CARACTERISTICI( EVOLUŢII ŞI DETER#INĂRICONCEPTUALE

:.+. C-nsideraţii generale pri4ind c-nceptul de strategie

7rganizaţia 1ilitar ă are 1isiunea de a pune 3n practică o decizie

ce apar ţine puterii politice((. Acţiunea sa este con4ir1ată prindecizii diplo1atice. De1ersul 1ilitar se spriFină pe o organizareierar;izată, pira1idală. Ar1ata depinde de puterea politică, cedeter1ină legiti1itatea sa prin 1isiuni generale -descuraFatoare 3nti1p de pace, operaţională 3n ti1p de criză sau de r ăz$oi declarat.Ast4el, organizaţia 1ilitar ă are sarcina de a pune 3n practică deciziile puterii politice.

De ase1enea, relaţiile ierar;ice de autoritate e9istente 3ntre puterea politică şi ar1ata naţională 3i i1pune acesteia din ur1ă să ia 3ncalcul 3n strategia sa constr2ngerile ce nu depind de logica 1ilitar ă.n acest conte9t, ar1ata distinge nu1eroase strategii - general ă, militar ă , operaţ ional ă, ce 4ac apel la cel puţin dou ă niveluri de decizie -politic şi 1ilitar, şi la trei siste1e de constr2ngeriierar;izate: diplo1atice, politice, 1ilitare.

n prezent, ter1enul de strategie se utilizează cu se1ni4icaţiidi4erite, 3n 1ai 1ulte do1enii de activitate:

1n domeniul militar , strategia este parte co1ponentă a artei 1ilitare, care se ocupă cu pro$le1ele pregătirii, plani4icării şides4 ăşur ării r ăz$oiului şi operaţiunilor 1ilitareG

1n domeniul teoriei -ocurilor , strategia este un plan co1plet carespeci4ică opţiunile pe care le are Fucătorul 3n orice situaţie

posi$ilăG

1n domeniul managementului , prin analogie, strategia evocă o date ter1enului de strategie. Ast4el, A. C;andler(& de4ineşte strategia



g p g gstare de luptă, o con4runtare 3ntre organizaţii -co1$atanţi pe unteren reprezentat de piaţă.

iteratura de specialitate cuprinde un 1are nu1ăr de interpretăridate ter1enului de strategie, nee9ist2nd p2nă 3n prezent o de4iniţieuniversală, unani1 acceptată. ată c2teva dintre de4iniţiile

(( Anne 5A0CKA%)07UBEA8, Stratégie militaire, stratégie dentre* prise/ 1Qme combat , ;ttp://gustave1ar.4ree.4r/strategieIentreprise.;t1, p.#.

date ter1enului de strategie. Ast4el, A. C;andler de4ineşte strategiaca 4iind „determinarea pe termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei organiaţ ii, adoptarea cursului de acţ iune şi alocarea resurselor

necesare pentru realiarea obiectivelor. a r2ndul său, . Anso44 & tratează strategia ca a-ul comun al acţ iunilor organiaţ iilor şi produselorPpieţ elor ce definesc natura esenţ ial ă a activit ăţ ilor economice pe care organiaţ ia le realieaă sau prevede să o facă înviitor . n viziunea sa, strategia cuprinde patru co1ponente:

4ect-rul de creştere ge-gra<ică( $azat pe cuplul produs/piaţă,care precizează orientarea şi 1ări1ea activităţilor viitoare aleorganizaţieiG

a4antaul c-petiti4, care se re4er ă la c2ştigarea unei poziţii co1petitive 1ai puternice, prin identi4icarea proprietăţilor 4iecăruicuplu produs/piaţăG

sinergia utili3ării resursel-r -rgani3aţieiF<le1i,ilitatea strategică( $azată pe resurse şi co1petenţe

trans1isi$ile de la un do1eniu de activitate la altul.

Un alt autor, Q. Andre<s&# consider ă strategia ca 4iind sistemulde scopuri şi obiective, de politici şi de planuri pentru atingereaacestor obiective, e-primate într*o manier ă care să contribuie ladefinirea sectorului de activitate în care se afl ă organiaţ ia sau încare accept ă să intre, ca şi a tipului de organiaţ ie care doreşte să

devinăZ. Alţi doi autori, @. Ko4er şi D. %c;endel&! de4inescstrategia ca structura fundamental ă a repartiării resurselor

preente şi previionate şi interacţ iunea cu mediul care indică modul în care î şi va atinge obiectivele.

Pe de altă parte, B. [uinn&* de4ineşte strategia ca 4iind un

1odel sau un plan care integrează 3ntr)un tot coerent scopurile

A. CKANDE0, Stratégie, structure, décision, identité, %80A8E@70,Paris, Dunod, #&&*, p. +*.. AN%7, Stratégie et développement de l#entreprise, Paris, es

Editions d?7rganisation, #&&+, p.##+. @. K7E0, D. %CKENDE, DA8, 0., 1anagement, Ne< Ror>, 8;e



A. QENNE8K, 3n %80A8E@70, p. &(.Dr=den Press, p. ##.

B. [UNN, K. 5N8MBE0@, 5 0. A5E%, %e StrategK +rocess, Ne<Ror>, Prentice Kall, #&((, p. #!+.

##' ##(

1aFore ale organizaţiei, politicile şi progra1ele sale. n viziuneasa,

strategie conţine trei eleente esenţiale:o$iectivele cele 1ai i1portante de realizatG

politicile cele 1ai se1ni4icative de ur1atG progra1ele pentru realizarea o$iectivelor.7 strategia $ine 4or1ulat ă deter1ină o alocare a resurselororganizaţiei 3ntr)un 1od unic şi via$il, $azată pe co1petenţele saleinterne, pe anticiparea sc;i1$ărilor din 1ediu şi a acţiunilorinteligente ale concurenţilor.

Potrivit opiniei lui K. 5intz$erg& strategia nu poate 4i redusă la osi1plă de4inire, de aceea propune prezentarea conceptului 3n cincimoduri , 3ntr)o 1anier ă co1ple9ă:

Strategia ca plan, prin care dese1nează un curs presta$ilit deacţiune, o linie directoare sau un set de linii directoare pentru asoluţiona o situaţie. Ast4el de4inită, strategia prezintă d-uă caracteristici: pre1erge situaţia căreia i se aplicăG este dezvoltată conştient şi cu un anu1it scop.

Strategia ca tactică, 1anevr ă, aplicată 3n scopul deFucării

intenţiilor

concurenţilor sau oponenţilor. Strategia ca model , sta$ileşte o suită de acţiuni 3n plan co1porta1ental, deoarece strategia rezultă din acţiunile oa1enilorşi nu din intenţiile lor. 0. Da4t&, un alt autor str ăin, consider ă că strategia are patru

componente: scopul, alocarea resurselor, co1petenţele

caracteristice -distinctive şi sinergia.¾ Scopul se re4er ă la nu1ărul şi speci4icul a4acerilor organizaţiei,la produsele şi serviciile care de4inesc do1eniul 3n care organizaţia intr ă 3n corelaţie cu 1ediul.¾ Alocarea resurselor se re4er ă la nivelul resurselor şi la 1odelul4olosit de organizaţie pentru distri$uirea resurselor 3n vederea3ndeplinirii o$iectivelor strategice. %e poate sta$ili şi provenienţaresurselor.

K. 5N8MBE0@, 6randeur et décadence de la planification stratégi"ue,Paris, Edition Dunod, #&&+, p. (&.

0. DA8, 1anagement , 8;e Dr=den Press, Ne< Ror>, #&&, p. #&.

¾ Competenţ ele distinctive se re4er ă la poziţ ia pe care o această 1are artă a curaFului de a situa, 3n acelaşi plan, totdeauna



organizaţie o dezvoltă 4aţă de co1petitorii săi prin deciziile salere4eritoare la alocarea resurselor sau la scop.

¾ Sinergia de4ineşte condiţiile care e9istă atunci c2nd păr ţile co1ponente ale organizaţiei interacţionează, produc2nd un e4ect1ai 1are dec2t cel o$ţinut prin acţiunea separată a păr ţilor.

:.). Caracteristici ale c-p-nentei ilitare a strategiei

Co1ponenta 1ilitar ă a strategiei se caracterizează prin: permanenţă , continuitate, fle-ibilitate, comple-itate, dinamism şiresponsabilitate.

+ermanenţ a dese1nează realitatea că 3n orice strategie re4eritoare laapărarea naţională/colectivă a 4ost, este şi va 4i prezentă, pe l2ng ă celelalte co1ponente, şi una 1ilitar ă. De alt4el, c;iar pri1ele de4iniţiidate strategiei vin 3n susţinerea acestei a4ir1aţii.

Uneori, 4uraţi de viteza de trans4or1are a ar1atelor, de presiunile

nu1eroase care se e9ercită asupra 4actorului 1ilitar, de1ultitudinea şi diversitatea 1isiunilor, de conFuncturile tacticecotidiene sau de o 1ulţi1e de at2tea alte lucruri 1ărunte, uită1 de

co1ple9, dina1ic şi per4ecti$il, teoria, e9perienţa, valoarea,capacitatea, inteligenţa şi cu1pătarea teoreticianului,co1andantului şi co1anda1entului 1ilitar strategic sau

operaţional, sintetizate 3n ceea ce nu1i1 strategie 1ilitar ă&+. Pe dealtă parte, o$iectivele pe care şi le propune strategia 1ilitar ă aunui stat sau a altuia atestă caracterul per1anent al co1ponenteisale 1ilitare.

Continuitatea este o altă caracteristică a co1ponentei 1ilitare a strategiei. Dacă analiză1 strategia 1ilitar ă a oricărui stat, dar 1aiales a unor state cu puternice tradi ţii 3n do1eniul 1ilitar, vo1constata e9istenţa unor ele1ente ce se 3nt2lnesc 3n orice epocă istorică a evoluţ iei g2ndirii 1ilitare. Aceasta se1ni4ică, de 4apt, o3nlăn ţuire a unei succesiuni de ele1ente structurale ce se dezvoltă 3n ti1p şi spaţiu, do$2ndind noi tr ăsături de4initorii dar1enţin2ndu )şi rolurile pe care le)au 3ndeplinit, le 3ndeplinesc saule vor 3ndeplini, 3n

&+

@;. HADUHA, Consonanţ e şi reonanţ e strategice în condiţ ii de normalitate, de criă şi de risc militar e-treme, ;ttp:// iss.ucdc.ro/studii) pd4/Consonante!strategice.pd4, p. ##.

##& #!alte condiţii de derulare a unui con4lict ar1at sau r ăz$oi. Ast4el,orice strategie 1ilitar ă conţine: principiile strategieiG o$iectivele1ilitare naţionaleG 1isiunile ar1atei naţionale respectiveGconducerea 4or ţelor şi structura de 4or ţeG concepte strategice şi

operaţionaleG capa$ilităţi 1ilitare&'.

Fle-ibilitatea este o altă tr ăsătur ă de4initorie a co1ponentei 1ilitarea strategiei. Aceasta presupune adaptarea strategiei 4 ăr ă dis4uncţionalităţi 1aFore la situaţiile noi, inedite 3n care un stat esteo$ligat să-şi des4 ăşoare viaţa şi activitatea 3n 1od nor1al, iar ar1atasa tre$uie să-şi 3ndeplinească 1isiunile 3ncredinţate, 3n ţar ă şi 3na4ara acesteia. n acelaşi ti1p, 4le9i$ilitatea strategiei presupune caadaptarea la noile situaţii ivite sau create aleatoriu ori voluntar caur1are a unui accident industrial sau te;nologic să 4ie 4 ăcută de o1anier ă creatoare şi e4icace. De ase1enea, 4le9i$ilitatea co1ponentei

1ilitare a strategiei este i1pusă de 1utaţiile ce se produc 3n rit1 alert3n 1ediul de securitate regional şi internaţional. n condiţiile3nceputului de 1ileniu, 1ediul internaţional cunoaşte trans4or1ări pro4unde, 3ntr)un rit1 accelerat. Acestea sunt deter1inate dedezvoltarea unor procese şi 4eno1ene de natur ă 1ilitar ă şi ne1ilitar ăcu i1pact at2t asupra st ării de securitate a statelor, c2t şi asupra

politicilor de proteFare şi pro1ovare a intereselor naţionale. u1eadevine tot 1ai co1ple9ă şi interdependentă, iar 4eno1enulglo$alizării se a4ir1ă tot 1ai 1ult ca 4iind ireversi$il, gener2nd, at2tin4luenţe pozitive, c2t şi negative. Dezec;ili$rele regionale sau localece decurg din procesul de glo$alizare, suprapunerea acestui proces cutendinţ ele de regionalizare şi separatis1 politic, generează noi 4actoride risc şi vulnera$ilităţi, a1pli4icate de e4ectele 4eno1enelor socialenegative, ale dezastrelor naturale, evoluţiei de1ogra4ice glo$ale-creşterea de1ogra4ică accelerată 3n statele cele 1ai sărace,31$ătr2nirea populaţiei 3n statele dezvoltate, epuizării resurselor,

precu1 şi ale e9tre1is1ului violent, cri1ei organizate trans4rontaliere şi 1ai ales su$ aspect calitativ -4or1e şi locuri de 1ani4estare,



şi 1igraţiei ilegale. Ast ăzi, şi pro$a$il 3n anii ce vin, riscurile şia1eninţările non1ilitare de securitate vor spori 3n volu1

&' Hezi: Strategia militar ă a României' Fice n9 3;.3 7ne stratégiemilitaire actualisée et réaffirmée pour renforcer la liberté d#action de la France, ;ttp://<<<.livre$lancde4enseetsecurite.gouv.4r/5@/pd4/#.#)[ueditlelivre$lancsurlastrategie1ilitaire.pd4.

durată, actori i1plicaţi. Pe de altă parte, proli4erarea ar1elor dedistrugere 3n 1asă, a rac;etelor $alistice şi a altor vectori purtători,continuă să 3ngriForeze co1unitatea internaţională. Drept ur1are,sporirea e4orturilor de detectare şi prevenire, at2t prin 3ntărirearegi1urilor de veri4icare şi control, c2t şi prin dezvoltarea unor progra1e de co1$atere a a1eninţărilor, care să descuraFeze şi să 3nlăture tendinţele de 3nar1are, reprezintă priorităţi, at2t la nivelstatal, c2t

şi la cel al organis1elor interna

ţionale cu atri$u

ţii 3n

do1eniu.

Ast4el, conte9tul actual şi dina1ica eveni1entelor politico)1ilitareeviden ţiază că securitatea şi apărarea, depăşesc s4era deresponsa$ilitate a unei singure ţări, deter1in2nd creşterea roluluiorganizaţiilor politico )1ilitare -de e9e1plu, NA87 şi de altă natur ă -de e9e1plu, UE 3n asigurarea securităţii şi sta$ilităţiiregionale şi glo$ale.

n plus, a situaţia din zona de pro9i1itate a 0o12niei esteco1ple9ă datorită 3nsu1ării e4ectelor con4lictelor separatiste,

interetnice, religioase, al tra4icului ilegal de ar1e, droguri, persoane şi al altor 4or1e de cri1inalitate trans4rontalier ă. Aceastăstare de 4apt, coro$orată cu dis4uncţionalităţ i ale autorităţilor 3ngestionarea situaţiilor, reprezintă cadrul propice pentrudes4 ăşurarea unor acţiuni generatoare de insecuritate şidezec;ili$ru la nivel regional.

Declanşarea, 3ncep2nd cu anul !(, a celei 1ai grave şi 1aico1ple9e crize econo1ice din ulti1ele două decenii, a 1arcat puternic 3ntreaga societate internaţională. 1plicaţiile acestui 4eno1ensunt de natur ă geostrategică, in4luenţ2nd ierar;iile de putere şicapacitatea statelor de asu1are a responsa$ilităţilor internaţionale.

0ecesiunea econo1ică glo$ală şi criza internă 3n statele din Nordul A4ricii şi 7rientul 5iFlociu generează o presiunesupli1entar ă la adresa securităţ ii şi sta$ilităţii, prin creşterea

preţului resurselor, a posi$ilităţ ii de lărgire a $azei de recrutare aorganizaţiilor teroriste, a nerespect ării tratatelor de neagresiune şia creşterii 4lu9urilor 1igratorii de persoane către statele UniuniiEuropene, cu pro$le1ele asociate -creşterea şo1aFului, di4icultăţide integrare, delicvenţa etc..

duce la diluarea solidarităţii pentru gestionarea 3n cadrul



Co1petiţia econo1ică glo$ală, din ce 3n ce 1ai intensă, poate 1ultinaţional a unor surse de con4lict, 3n special a celor din a4ara

#!# #!!zonei de responsa$ilitate a Alianţei Nord ) Atlantice şi laintensi4icarea a$ordărilor unilaterale, naţionaliste.

Pentru ţările care contestă actualele reguli de gestionare a relaţiilor

internaţionale, posi$ilitatea utilizării 4or ţei reprezintă 3n continuareo opţiune i1portantă. %unt 1ani4estate tendinţe provocatoare,1aterializate 3ndeose$i prin e9ecutarea de atacuri ci$erneticeasupra reţelelor şi siste1elor in4or1atice sau provocarea deli$eratăde acţiuni care pot genera catastro4e ecologice. Conco1itent sea1pli4ică acţiunile de li1itare sau interzicere a accesului unor statela resurse şi oportunităţi regionale, relevante pentru realizareaintereselor naţionale.

Comple-itatea este o altă caracteristică a co1ponentei 1ilitare astrategiei. Ea derivă din:

necesitatea luării 3n calcul 3n ela$orarea strategiei 1ilitare a unuistat de evoluţia 1ediului de securitate naţional, regional şiinternaţional. %e cunoaşte că e9istă şi se 1ani4estă, su$ 4or1ediverse, di4erite riscuri şi a1eninţări de securitate care, 3ntr)un 4elsau altul, pot aduce atingere securităţii naţionale, regionale şiinternaţionaleG

evoluţia rapidă a te;nologiilor in4or1atice şi a co1unicaţiilor, darşi a 1iFloacelor de luptă ce intr ă sau sunt deFa 3n dotarea ar1atelor unor state dezvoltate econo1ic şi cu un statut recunoscut decelelalte state de superputere sau 1are putere 1ondială. Este vor$a

de te;nologii de v2r4, de 1iFloace de luptă so4isticate pe care şi le per1it unele state ale lu1ii puternic dezvoltate econo1ic sau curesurse naturale, 3ndeose$i energetice su4iciente pentru a)şisatis4ace a1$iţiile 1ilitareG

1odi4icarea condiţiilor de iz$ucnire şi 1enţinere a unui con4lictar1at sau de altă natur ă. După 3nc;eierea 0 ăz$oiului 0ece, 3nunele state cu erau ugoslavia şi Uniunea %ovietică au apărutcon4licte interetnice, religioase sau separatiste. Un alt e9e1plu, de

iz$ucnire a unui con4lict ar1at, 3ntr)un anu1e 4el, se poateconsidera ceea ce a 4ost nu1it de către di4eriţi analişti 6primăvaraarabăG

e4ectele nedorite generate de procesul glo$alizării şi al integr ăriiregionale căruia nu)i scapă nicio ţar ăGconsecinţele crizelor econo1ico)4inanciare regionale sau 1ondiale.0ecenta criză 1ondială econo1ico)4inanciar ă 3ncă nu şi)a

ar ătat pe deplin e4ectele negative pentru statele lu1ii, indi4erent ded l d d l i lă i i ă

strategiei 1ilitare a unui stat sau c;iar 3n totalitate o dată cu;i $ă il i l li i ili i d 3



gradul de dezvoltare socială şi econo1icăG

3n1ulţirea şi pervertirea pericolelor, riscurilor şi a1eninţărilor desecuritate la adresa unor state sau a lu1ii 3ntregi. Aici, se cuvinea1intit e4ectele e9tre1is1ului violent, 1ai ales ale teroris1uluiinternaţional care poate tul$ura liniştea, pacea şi sta$ilitatea lu1ii.n acelaşi ti1p, să a1inti1 posi$ilităţile neli1itate ale spaţiului

virtual de a genera riscuri şi a1eninţări de securitate pentru orice persoană, ţar ă şi co1unitatea internaţionalăG

dezvoltarea cri1inalităţii trans4rontaliere care a4ectează toateţările lu1ii, indi4erent de 1ări1e, nivel de dezvoltare econo1ică,

putere 1ilitar ă etc.G

sc;i1$ările cli1atice care au e4ecte nedorite 3n 3ntreaga

lu1eG

lărgirea NA87, a UE şi a altor organizaţii politico)econo1ice prin pri1irea de noi 1e1$ri. 2inamismul este o altă tr ăsătur ă a co1ponentei 1ilitare a strategiei. El descrie rit1ul alert 3n care se sc;i1$ă unele păr ţi ale

sc;i1$ările sociale, politice, 1ilitare, econo1ice ce se produc 3nrit1 alert 3n 3ntreaga lu1e. n acest sens, se pot analiza strategiile

NA87 de la crearea sa, 3n #&&, şi p2nă la %u11it)ul de laisa$ona din noie1$rie !# care a adoptat noul concept strategic

al acestei organizaţii politico)1ilitare&(. Pentru a 3ntări celea4ir1ate, vo1 da ca e9e1plu 1utaţiile produse 3n strategia 1ilitar ăa %UA. Ast4el, de la 3nceputul anilor #&(, strategia 1ilitar ă

generală a1ericană a intrat 3ntr)o 4ază de 1utaţie şi criza din @ol4a ilustrat aceasta&&. %UA, de acu1 3nainte, aveau 3n vedere două 4or1e de strategie:

) o supraveg;ere a 1periului sovietic 3n desco1punere, ceea cecorespundea 4or1ei negative a strategiei -interdicţia şi cu4olosirea virtuală a 4or ţelor, adică o strategie de descuraFareG

) a4ir1area unei prezenţe 1ilitare 1ondiale suplă ce necesită ocapacitate de proiecţie a puterii, ceea ce corespunde 4or1ei

pozitive a

Le nouveau concept stratégi"ue de l#$%A& = pour"uoi et comment L, ;ttp://<<<.nato.int/strategic)concept/<;at)is)strategic)concept)4r.;t1l.Alain 7WE, Za nouvelle grande stratSgie a1Sricaine et l\Europe,Stratégi"ue, n] *, #&(')*, pp. '')##' G n] *+, #&('), pp. #'#)#((.

#!* #!

strategiei -coerciţia şi cu o 4olosire a 4or ţelor, dacă este virtuală,conduce la o strategie de presiune sau de persuasiune, şi dacă este

reală, la o strategie de acţiune o4ensivă#.

Pe de altă parte, 3n prezent, statele cu statut internaţional 3nalt, precu1 %UA a4işează o atenţ ie deose$ită li$ertăţii de 1işcare a4or ţelor. Este vor$a de proiecţia puterii oriunde 3n lu1e, acolo undeo i1pun interesele strategice ale ţării respective. Pentruconducătorii a1ericani, criza din @ol4 a 4ost ocazia de a)şirea4ir1a preocuparea esenţială 3n 1aterie de strategie 1ilitar ă şi

anu1e: prezervarea unei li$ertăţi constante de 1işcare##. De aici,se desprinde concluzia că strategia 1ilitar ă generală tre$uie să

co1porte nu doar o capacitate de descuraFare a adversarilor potenţiali, ci şi o capacitate de acţiune.

Responsabilitatea aprecie1 că reprezintă o altă caracteristică de4initorie a co1ponentei 1ilitare a strategiei. Astăzi, lu1ea este

pro4und interdependentă, 4eno1en accentuat şi 1ai 1ult dederularea a două procese co1ple1entare – glo$alizarea şiintegrarea regională. A1$ele procese produc o 1ultitudine dee4ecte at2t $ene4ice, c2t şi de natur ă negativă care se r ăs4r2ngasupra tuturor statelor lu1ii. Pe de altă parte, a1pli4icarea unorriscuri şi a1eninţări de securitate cu1 ar 4i e9tre1is1ul violent, 3ncare teroris1ul internaţ ional este piesa de rezistenţă, proli4erareaar1elor de distrugere 3n 1asă, cri1a trans4rontalier ă -tra4icul dedroguri, de ar1e uşoare, de 4iinţe u1ane, 1igraţia ilegală,

persistenţa aşa nu1itelor con4licte 3ng;eţate -8ransnistria)0 $li 5 ld 7 ti d % d @ i t i4 tă il

:.8. E4-luţii şi deterinări c-nceptuale



0epu$lica 5oldova, 7setia de %ud –@eorgia etc., 1ani4estărileseparatis1ului politic 3n 3ntreaga lu1e, crizele econo1ico)4inanciare regionale şi/sau glo$ale etc. i1pun o a4ir1are 1ai clar ăşi 1ai consistentă a responsa$ilităţii co1unităţii internaţionale4aţă de 1ani4estarea unor ase1enea 4eno1ene. Cu1 apelul la 4or ţa1ilitar ă este o soluţie adesea 4olosită aprecie1 că aceasta

presupune o anu1e responsa$ilizare a co1ponentei 1ilitare a

strategiei statelor lu1ii care, desigur, 3şi asu1ă li$er, constant şiactiv un ast4el de rol.

ran^ois @T0T, Z Les missiles de croisire marins et la stratégie des 0tats*7nis, Stratégi"ue, n] (, #&&), p. #*&. ran^ois @E0E, Les lauriers incertains, Stratégie et politi"ue militaire des

0tats*7nis, 34?;*:;;;, EDN, #&&#, p. *'(.

Conceptele 4olosite de strategia 1ilitar ă a oricărui stat cunosc un proces evolutiv constant, ca ur1are a i1pactului unui ansa1$lu de4actori deter1inanţi. Printre aceştia din ur1ă aprecie1 că se potinclude: 1utaţiile sociale, politice, 1ilitare, econo1ice pro4unde produse 3n 3ntreaga lu1e -dispariţia $ipolarităţii, căderea ziduluiBerlinului, 3ncetarea 0 ăz$oiului 0ece, lărgirea NA87 şi a UEG

accentuarea procesului glo$alizării şi integr ării regionaleG creştereariscurilor şi a1eninţărilor 1ilitare şi non1ilitare de securitateGinterdependenţa dezvoltării sociale şi econo1ice a lu1iiG evoluţiarapidă a te;nologiilor in4or1aticii şi co1unicaţiilorG 3nzestrarea cu1iFloace de luptă so4isticate a 4or ţelor ar1ate ale statelor cu statutinternaţional de superputere econo1ică şi 1ilitar ăG puţinătatearesurselor naturale, 1ai ales a resurselor energetice şi creştereanevoilor 3n acest do1eniu 3n toate statele lu1ii dar cu precădere 3n

statele e1ergente#! -C;ina, ndia, Brazilia, ţările din @ol4, unele ţăriasiaticeG i1plicarea activă şi constantă a co1unităţii internaţionale3n soluţionarea unor crize de securitate şi con4licte ar1ate.

Pentru a ilustra evoluţiile conceptuale 3n 1aterie de strategie1ilitar ă vo1 opta pentru Conceptul strategic al NA87 3ntruc2taprecie1 c ă este cel 1ai reprezentativ 3n 1aterie de trans4or1are,sc;i1$are, 3nnoire.7rganizaţia 8ratatului Nord)Atlantic -NA87 şi)a de4init, prin

actul său 4ondator se1nat la 6as;ington D.C., la aprilie #&&,

scopul: apărarea colectivă şi păstrarea păcii şi securităţii#*.

%ta$ilirea scopurilor şi 1isiunilor Alianţei, coro$orata cu prevederile Legii a(utorului militar pentru apărarea mutual ăZ se1nată de

preşedintele 8ru1an pe + octo1$rie #&& si cu apro$area de către preşedintele %UA, la !' ianuarie #&, a planului de apărare integrataa regiunii Atlanticului de Nord si desc;iderea unui credit de & de1ilioane de dolari, cu titlu de aFutor 1ilitar, a reprezentat

Le rle croissant des paKs émergents sur la scne économi"ue mondiale, ;ttp://<<<.canalacade1ie.co1/ida!'!)PourOuoi)les)pa=s)e1ergents)sont.;t1lHezi Constantin 1$Ş%$FL0@, 0volutia conceptului strategic al Alianţ ei,

;ttp://<<<.presa1il.ro/%55/!/*)/pag!+)(.;t1.



#! #!+de1ararea procesului de ela$orare si i1ple1entare a %trategieiiniţiale a Alianţei.or1ularea acestei strategii NA87 a 4ost cunoscută su$ denu1ireaConceptul strategic pentru apărarea onei &ord*AtlanticeZ.Conceptul a 4ost dezvoltat 3ntre octo1$rie #&& si aprilie #&&

consider2ndu)se ca Alianţa !a stabilit o strategie de operaţ iuni la scar ă larg ă în apărarea teritorial ăZ.

n continuare, strategiile NA87 au 4ost adaptate la riscurile şia1eninţările speci4ice di4eritelor perioade ale 0 ăz$oiului 0ece,r ăspunz2nd cu pro1ptitudine situaţiilor de atunci. %pre e9e1plu,anunţul U0%% ca deţine $o1$a cu ;idrogen -( august #&* şicrearea 8ratatului de la Har şovia -# 1ai #& au stat la $azaela$or ării şi dezvoltării strategiei represaliilor masive. Aceastastrategie constituia un r ă spuns de descura(are, era o strategie)ripostă. Potrivit acesteia, NA87 adopta o pozi ţie clar ă şi 4er1ă,

$azată pe tactica descuraFării, a1eninţ2nd că va r ăspunde, prinorice 1iFloace a4late la dispoziţia sa, inclusiv prin 4olosirea ar1elor nucleare, oricărui act de agresiune 31potriva ţărilor 1e1$re.

Acest 1od de a$ordare şi de4inire a strategiei NA87 a cunoscutnu1eroase discuţii, de la s42r şitul anilor _ şi p2nă 3n #&+', c2nd,3n ur1a unor intense dez$ateri 3n cadrul Alianţei, Consiliul Nord)Atlantic apro$a, la #*)# dece1$rie #&+', Raportul armel Zasupra viitoarelor sarcini ale Alianţei, iar Co1itetul de plani4icare aapăr ării adopta noul concept strategic al NA87 denu1it riposta

fle-ibil ă".

8recerea de la doctrina şi strategia represaliilor masiveZ lariposta fle-ibil ăZ reprezintă una dintre cele 1ai de sea1a1odernizări ale conceptului strategic NA87 din acea perioada.Deşi cursa 3nar1ărilor se declanşase vertiginos, iar %tatele Unitetrecuser ă deFa la aplicarea unei strategii de 3ndiguire 3n relaţia cuUniunea %ovietică, potrivit conceptului geopolitic al rimland )ului,doctrina ripostei fle-ibile relansa ideea su4icientei strategice şi,

pe aceasta $ază, a ec;ili$rului strategic, deci 4acilita dialogul politic şi 1enţinea -dar 1ult 1ai nuanţat conceptul de

descuraFare.

%trategia ripostei fle-ibileZ a per1is asigurarea unei structuri 1aiec;ili$rate a 4or ţelor NA87 şi o ga1ă 1ai largă de opţiuni

politico)1ilitare, 3n 4uncţie de co1ple9itatea situaţiei internaţ

ionale. Conceptul a 4ost ast4el g2ndit 3nc2t să o4ere garanţia că orice 4el de

act de agresiune va 4i perceput ca i1plic2nd riscuri inaccepta$ile sicontracarat pe 1ăsură

apreciat că eveni1entele care se des4 ăşurau 3n Europa vor avea largiur1ări asupra con4iguraţiei spaţiului euro atlantic şi 1odalităţilor de



contracarat pe 1ăsur ă.Doctrina şi strategia ripostei fle-ibile au constituit un progres şiun act de 1aturitate ale Alianţei. Aceasta este susţinută de o te;nologie per4or1antă şi de un siste1 al valorilor de1ocratice.

8oate conceptele adoptate de NA87, de la 3n4iin ţ are şi p2nă cătres42r şitul anilor \(, erau, 3n principal, cunoscute, dar s)a discutat

4oarte puţin despre ele. @uvernele ţărilor 1e1$re dispuneau deinstrucţiuni şi puncte de re4erinţă clare şi de tot ce era necesar pentru activităţile de plani4icare 1ilitar ă, dar lucrurile acestea nuse adresau pu$licului larg. Aceasta con4iguraţie era i1pusa de acelevre1uri si re4lecta realităţile 0 ăz$oiului 0ece, divizarea politica aEuropei şi situaţia ideologică şi 1ilitar ă con4lictuală ce acaracterizat relaţiile dintre Est si Hest ti1p de 1ai 1ulţi ani.a reuniunea de la ondra din iulie #&&, şe4ii de stat şi de guvern dinţările 1e1$re ale NA87 au convenit asupra necesitaţii de a adaptaAlian ţa la noua şi pro1iţătoarea er ă ce se desc;isese 3n Europa,odată cu pr ă $uşirea siste1ului co1unist. 0ea4ir12nd principiile4unda1entale pe care Alianţa se $azează 3ncă de la crearea sa, ei au

ur1ări asupra con4iguraţiei spaţiului euro)atlantic şi 1odalităţilor dea realiza, pe viitor, o$iectivele de securitate şi apărare co1una. %esi1ţea nevoia unor sc;i1$ări strategice 4unda1entale, care 3nse1nau,de 4apt, un nou 3nceput pentru NA87, adică o Alianţă re3nnoită şirecon4igurată. n acest scop, ei au declanşat o ree9a1inare strategicaapro4undata, rezultatul 4iind un nou Concept strategic al Alianţei ce va4i adoptat la reuniunea la v2r4 a Consiliului Nord)Atlantic ţinută la0o1a pe ' si ( noie1$rie #&&#.

Av2nd prea puţine ase1ănări cu anterioarele concepte, el su$liniacooperarea cu 4oştii adversari, 3n locul con4runtării cu aceştia, daradaugă o$ligaţia speci4ică de a depune e4orturi pentru e9tindereaşi 3ntărirea securităţii 3n 3ntreaga Europa. 7 dată cu acest nouconcept, a 3nceput şi procesul de trans4or1are a NA87 dintr)oalianţă 1ilitar ă, 3ntr)o alianţă de apărare şi securitate. 7 ast4el dealianţa se cerea cunoscută şi e9tinsă.

Pentru pri1a dată, Conceptul strategic al Alianţei a 4ost pu$licat,4iind desc;is discuţiilor şi co1entariilor parla1entelor,

specialiştilor 3n securitate, Furnaliştilor şi pu$licului larg.

#!' #!(Conceptul strategic adoptat la 0o1a de4inea, 3n capitole distincte:conte9tul strategic, deter1inat de noul cli1at strategic şi des4idările şi riscurile la adresa securităţiiG o$iectivele şi 4uncţiile desecuritate ale Alianţei, insist2ndu)se pe natura Alianţei şi pesarcinile 4unda1entale ale acesteiaG o concep ţie largă asuprasecurităţii, $azată pe dialog, cooperare, ap ărare colectivă, precu1şi pe gestionarea şi prevenirea con4lictelorG orientări pentruapărare, ce vizau noua structur ă de 4or ţe, 1isiunile şi dispozitivul1ilitar al Alian

ţei, deter1inate de caracteristicile 4or

ţelor

convenţionale şi nucleare ale NA87.

Noul Concept strategic al Alianţei rea4ir1ă caracterul de4ensiv al NA87 ş i voinţa 1e1$rilor săi de a)şi apăra securitatea,suveranitatea şi integritatea lor teritorială, dar şi intenţia de a

participa la gestionarea crizelor şi con4lictelor, la asigurareasecurităţii 3n spaţiul euro)atlantic. El orienta politica de securitate aAlianţei, $azată pe dialog, cooperare şi pe o apărare colectivă

e4icientă, ast4el 3nc2t să 1enţină securitatea, apel2ndu )se lanivelul cel 1ai scăzut de 4or ţe 1ilitare pe care 3l per1it nevoile deapărare.

n 4inalul te9tului Conceptului strategic al Alianţei adoptat 3n #&&#,se aprecia că strategia NA87 va r ă12ne 3ndeaFuns de suplă pentrua putea ţine sea1a de orice nouă evoluţie a situaţiei politico)1ilitare, 1ai ales de progresele 3nregistrate 3n procesul a4ir1ării

unei identităţi europene de securitate, precu1 şi de sc;i1$ărilecare ar interveni 3n riscurile de securitate pentru Alianţă. %e precizacă, pentru aliaţi, Conceptul strategic va sta la $aza acţiunilorulterioare privind politica de apărare a Alian ţei, conceptele saleoperative, dispozitivele de 4or ţe convenţionale şi nucleare şisiste1ul colectiv de plani4icare a apăr ării.

n #&&', liderii NA87 au 4ost de acord cu ree9a1inarea şiactualizarea Conceptului, ast4el 3nc2t acesta să re4lecte sc;i1$ările

din Europa survenite de la adoptarea lui, dar au recon4ir1at, 3n acelaşiti1p ;ot ăr2rea Aliaţilor privind apărarea colectivă şi legătura

şi a li1$aFului acestui docu1ent, din partea tuturor ţărilor 1e1$reale Alianţei Conceptul %trategic al NA87 apro$at la 6as;ington



ti1p, ;ot ăr2rea Aliaţilor privind apărarea colectivă şi legăturatransatlantică şi o4erind garanţia ca strategia NA87 este adaptată co1plet la provocările secolului WW. n cadrul Alianţei s)au depuse4orturi deose$ite pentru 3nc;eierea analizei noului 1ediu strategic desecuritate şi revizuirea corespunzătoare a conceptului, p2nă 3n1o1entul 3nceperii %u11it)ului de la 6as;ington, 3n aprilie #&&&.Apro$area Conceptului a necesitat consensul, 3n privinţa conţinutului

ale Alianţei. Conceptul %trategic al NA87 apro$at la 6as;ington3n #&&& lărgea aria de intervenţie a Alianţ ei, diversi4ica 1isiunileşi 4uncţiile ei, accentu2nd ast4el caracterul NA87 de organizaţie desecuritate şi apărare.

Conceptul %trategic, 4iind declaraţia o4icială a scopurilor şi4uncţiilor NA87 şi reprezent2nd, la cel 1ai 3nalt nivel, cadrul

instrucţ iunilor asupra 1iFloacelor politice şi 1ilitare care tre$uie4olosite pentru atingerea o$iectivelor sale, con4ir1a, 3n varianta sadin #&&&, 4aptul ca scopul esenţial şi dura$il al Alianţei este acelade a garanta li$ertatea şi securitatea 1e1$rilor săi prin 1iFloace

politice şi 1ilitare. El a4ir1a valorile de1ocraţiei, drepturiloro1ului şi literei legii şi e9pri1a angaFa1entul aliaţ ilor nu nu1ai4aţă de apărarea co1ună, ci şi 4aţă de realizarea păcii şista$ilităţii zonei euro)atlantice e9tinse.

Conceptul strategic adoptat la 6as;ington 3n #&&& de4ineşte şi el, 3ncapitole distincte: o$iectivul şi 1isiunile Alianţei, $azate pe securitate,consultare, descuraFare şi apărare, gestionarea crizelor şi parteneriatG

perspectivele strategice deter1inate de un 1ediu strategic 3n evoluţieşi de a1eninţările şi riscurile la adresa securităţiiG 1odul de a$ordarea securităţii 3n secolul WW, incluz2nd, ca ele1ente esenţiale legăturatransatlantică, 1enţinerea capacităţilor 1ilitare ale Alianţei,dentitatea Europeană de %ecuritate şi Apărare, prevenireacon4lictelor şi gestionarea crizelor, parteneriat, cooperare şi dialog, precu1 şi e9tinderea şi controlul ar1a1entelor, dezar1area şi non) proli4erareaG orientări pentru 4or ţele Alianţei, cu re4erire la principiile%trategiei Alianţei, dispozitivul or ţelor Alianţ ei pentru a r ăspunde cue4icacitate la e9igentele 3ntregii ga1e de 1isiuni i1puse decaracteristicile 4or ţelor convenţionale şi nucleare.

C;iar dacă, 3n general, instituţiile nu sunt dispuse 3ntotdeauna să revadă docu1entele pe care le considera 4unda1entale, NA87 ade1onstrat că a 4ost desc;isă 1odi4icării strategiei sale pentru areduce per1anent distanţa dintre concepţia strategică şi realitate.Cu eveni1entele de la ## septe1$rie !#, ## 1artie ! şi nunu1ai, operaţiunile din A4ganistan şi ra>, 1enţinerea unor stăricon4lictuale 3n spaţiul e9) iugoslav, i1plicarea NA87 inco1$aterea teroris1ului, pre4igurarea unei noi Alianţe re4lectata,

printre altele, şi de trans4or1area Co1anda1entului Aliat pentru

Europa intr)o alta



#!& #*structura, denu1ita Co1anda1entul Aliat pentru 7peraţiuni, şicrearea or ţei de 0eacţie NA87, c2t şi lărgirea Alianţ ei cu alte 'state 1e1$re, printre care şi 0o12nia, la !& 1artie !, suntele1ente su4iciente să aprecie1 că la %u11it)ul de la stan$ul, diniunie anul acesta, Alianţa Nord)Atlantică va adopta un nou

Concept %trategic. Niciodată, 3n 3ntreaga sa istorie, Alianţ a Nord) Atlantică nu ar ă1as cra1ponată de principii şi concepte care nu 1aicorespundeau realităţilor. ncă de la 3n4iin ţare, NA87 a dovedit oi1ensă capacitate de adapta$ilitate, realis1 şi 4le9i$ilitate,co1port2ndu)se ca o adevărata organizaţ ie de securitate. %u11it)ul de la stan$ul a conse1nat, desigur, o ast4el de realitate şi arecon4igurat, cu realis1 şi responsa$ilitate, 3nceputul unei noi4iziono1ii a celei 1ai puternice 4or ţe politice, 1ilitare şi desecuritate care a e9istat vreodată pe aceasta planetă.n noie1$rie !#, la isa$ona a avut loc %u11it)ul NA87, undes) adoptat noul concept strategic al Alianţei. n esenţ a sa, noulconcept strategic al NA87 se1ni4ică angaFa1entul activ şi oapărare 1odernă ce i1plică, 3n egală 1ăsur ă, toate statele

1e1$re 3n transpunerea sa 3n practică#, o 3ntărire a securităţiicolective şi internaţionale.n opinia noastr ă, analiza conţinutului te9tului Noului concept strategic al NA"# evidenţiază, două aspecte esenţiale ale acestuia şi anu1e:¾ continuitatea activităţii 7rganizaţiei 8ratatului Atlanticului de

Nord pe toate di1ensiunile sale. n acest sens, NA87:

va continua să-şi (oace rolul său unic şi esenţ ial , acela de a

garanta apărarea şi securitatea co1ună a statelor 1e1$reGva asigura apărarea cet ăţ enilor statelor membre 31potriva noilora1eninţări de securitate -aici, se includ şi riscurile şi a1eninţărilece vin din spaţiul virtualGva preveni criele, gestiona conflictele şi va acţ iona îndirecţ ia stabiliării situaţ iilor post*conflict , acţion2nd

# %e &e Strategic Concept / Active 0ngagement, 1odern 2efence - Address $= NA87 %ecretar= @eneral, Anders og; 0as1ussen.

;ttp://<<<.acus.org/content/ne<)strategic)concept)active)engage1ent)1odern)de4ence)address)nato)secretar=)general)anders.

31preună cu partenerii săi internaţionali, 3n pri1ul r2nd, cu 7NUşi Uniunea EuropeanăG

consultare transatlantică pentru toate c;estiunile ce aduc atingereintegrităţii teritoriale independenţei politice şi securităţii statelor



şi Uniunea EuropeanăG

va oferi partenerilor săi din lumea întreag ă at2t un angaFa1ent politic cu Alianţa, c2t şi un rol su$stanţial 3n orientareaoperaţiunilor conduse de NA87 la care ei contri$uieG

se anga(eaă să creee condiţ iile pentru o lume f ăr ă arme

nucleare – dar Alianţa recon4ir1ă 4aptul că, at2t c2t vor e9istaar1e nucleare 3n lu1e, ea va r ă12ne o alianţă nuclear ăG

3şi va menţ ine por ţ ile descise tuturor democraţ iilor europene carer ă spund criteriilor de aderare, căci lărgirea contri$uie larealizarea o$iectivului unei Europe li$ere, 3ntreagă şi 3n paceG

r ămâne descisă reformei şi transformării continue, pentru ca easă devină 1ai e4icace, 1ai e4icientă şi 1ai suplă iar contri$ua$iliisă o$ţină 1a9i1u1 din $anii pe care 3i investesc 3n apărareG

va continua să repreinte unicul şi indispensabilul forum de

integrităţii teritoriale, independenţei politice şi securităţii statelor1e1$reGelemente de noutate din activitatea NA"# aduse prin adoptarea

Noului Concept strategic. Printre acestea se a4lă: # securitatea prin cooperare. Mona euro)atlantică a suportat,suportă şi va suporta in4luenţa eveni1entelor, 4eno1enelor şi

proceselor 3n 1aterie de securitate produse 3n a4ara sa. Aici, ave1

3n vedere crizele sau con4lictele internaţionale. Pentru a contracarasau li1ita e4ectele nedorite ale acestora din ur1ă, Alianţa vaconstrui dezvoltări politice şi securitare intervenind dincolo de4rontierele sale. Ea va contri$ui activ la 3ntărirea securităţiiinternaţionale, angaF2nd un parteneriat cu ţările şi organizaţiileinternaţionale adecvate, acţion2nd consecvent pentru controlular1a1entelor, neproli4erare şi dezar1areG

aprecierea că terorismul este o ameninţ are direct ă pentrusecuritatea cetăţenilor statelor din NA87 dar şi pentru sta$ilitateaşi prosperitatea internaţională. Astăzi, teroris1ul cunoaşte noi4or1e de 1ani4estare prin recursul la te;nologiile 1oderne şi prin

posi$ila

#*# #*!

ac;iziţionare de capacit ăţ i nucleare, $iologice, c;i1ice şiradiologice. De ase1enea, cunoaşte o a1pli4icare teroris1ulci$erneticG

includerea riscurilor şi ameninţărilor ce vin din spaţ iul virtual în gama ameninţărilor de securitate. n prezent, se constată o creştere 3n 4recvenţă a ci$er)atacurilor care sunt din ce 3n ce 1ai

$ine organizate şi produc daune 1ai costisitoare ad1inistraţiilor,3ntreprinderilor, econo1iilor, c;iar reţelelor de transport şiaprovizionare sau in4rastructurilor critice. %e apreciază că acesteatacuri din spaţiul ci$ernetic riscă să atingă un prag ce poatea1eninţa prosperitatea, securitatea şi sta$ilitatea statelor din zona

euro)atlantică#. or ţe ar1ate şi servicii de in4or1aţii str ăine,cri1inalitatea organizată, grupuri teroriste şi/sau e9tre1iste suntsurse ale unor posi$ile atacuri ci$erneticeG

Alianţ a va contribui activ, responsabil şi eficace la securitateaenergetică , inclusiv prin protecţia in4rastructurilor critice energetice şi a zonelor şi căilor de tranzit critice, printr)ocooperare cu partenerii şi prin consultările 3ntre aliaţi pe $azaevaluărilor strategice şi a planurilor de circu1stanţăG

&A%$ se va anga(a, atunci când este posibil şi necesar, pentru a preveni sau gestiona o criă , stabilia o situaţ ie post*conflict sau pentru a a(uta la reconstrucţ ie. Aceasta 3ntruc2t pot să se producă

crize sau con4licte dincolo de 4rontierele Alianţei ceea cereprezintă a1eninţări directe pentru teritoriul şi securitatea populaţiilor statelor 1e1$reG &A%$ va supravegea şi analia constant mediul internaţ ional pentru a anticipa crizele şi a interveni cu 1ăsuri active pentru a31piedica ca acestea să se trans4or1e 3n con4licteG

Alianţ a se va implica activ, responsabil şi consistent pentru gestionarea conflictelor c2nd acestea nu au putut 4i prevenite. n

acest scop, NA87 dispune de 1iFloacele unice de gestionare acon4lictelor inclusiv o capacitate inegală de a proteFa şi de a

( &A%$ î şi ofer ă serviciile pentru a contribui la stabiliare şi lareconstrucţie cooper2nd şi consult2ndu)se constant cu ceilalţi



con4lictelor, inclusiv o capacitate inegală de a proteFa şi de asusţine pe teren 4or ţe 1ilitare ro$uste. Ast4el, NA87 4ace dovadacontri$uţiei sale la e4orturile internaţionale de gestionare acon4lictelorG

3;> 0ngagement actif, défense moderne,

;ttp://<<<.nato.int/cps/4r/natolive/ o44icialIte9tsI+((.;t1, p. .

reconstrucţ ie, cooper2nd şi consult2ndu se constant cu ceilalţi actori internaţionali interesaţi să soluţioneze un con4lict sau altulG

& promovarea unei vaste reţ ele de relaţ ii de parteneriat cu ţări şiorganiaţ ii din lumea întreag ă pentru ca securitatea euro)atlanticăşi nu nu1ai să poată 4i asigurată cel 1ai $ine. n acest scop,Alianţ a 3şi va 3ntări parteneriatele ur12nd 4or1ule suple, ce

reunesc aliaţii şi partenerii – prin inter1ediul cadrelor e9istente şi3n a4ara acestoraG

aprecierea că securitatea &A%$ şi a Rusiei sunt indisolubil legateşi că un parteneriat solid şi constructiv, ce se spriFină pe 3ncrederereciprocă, va servi 1ai $ine securităţii a1$elor entităţi. Printredo1eniile parteneriatului NA87 cu 0usia se nu1ăr ă: apărareaantirac;etă, contra)teroris1ul, tra4icul de droguri şi securitatea1ariti1ă. n acest sens, se preconizează organizarea de e9erciţii1ilitare, pentru ca toţi aliaţii se si1t 3n securitate şi că Alianţadevine 1ult 1ai polivalentă pentru a 4ace 4aţă noilor pericole cee1ană din sursele ce prezintă o 1are diversitate geogra4ică şite;nologicăGrenovarea Alianţ ei pentru ca ea să facă faţă provocărilor de securitate din secolul TT@. n acest sens, se au 3n vedere at2t prezervarea e4icacităţii sale ca alianţă politico)1ilitar ă care a reuşitcel 1ai $ine 3n lu1e, c2t şi prosperarea NA87 ca sursă a speranţei pentru că ea se 4ondează pe valori co1une ) li$ertatea individuală,de1ocraţia, drepturile o1ului şi statul de drept ) şi are ca o$iectivesenţial şi i1ua$il salvgardarea li$ertăţii şi securităţii 1e1$rilor săiG

recunoaşterea faptului că nu doar mi(loacele militare sunt suficiente pentru soluţ ionarea crielor şi conflictelorinternaţ ionale. Practica socială a ar ătat, cu prisosinţă, utilitatea1iFloacelor politice şi diplo1atice, econo1ice şi sociale 3n

prevenirea şi 1ai ales rezolvarea crizelor şi con4lictelorinternaţionale.n ansa1$lul său, te9tul &oului concept strategic &A%$ o4er ă i1aginea unei organizaţii politico)1ilitare ro$uste, 4le9i$ile,deter1inată şi capa$ilă să-şi 3ndeplinească o$iectivele şir ăspunderile asu1ate 3n 1aterie de apărare şi securitate colectivă,

pe de o parte, şi securitate internaţională, pe de altă parte. n acest

sens, Alianţa dispune de su4iciente resurse – 4inanciare, 1ilitare şi u1ane – pentru a)şi 3ndeplini 1isiunile asu1ate.



#** #*

Evoluţia conceptului strategic al NA87, de la 3n4iinţare p2nă 3nzilele noastre, oglindeşte necesitatea ca orice strategie 1ilitar ă să se adapteze rapid la realităţile sociale, econo1ice, politice, 1ilitareşi nu nu1ai ale lu1ii 3n care se aplică.

CONCLU"II ŞI PROPUNERI

%trategia 1ilitar ă a 0o12niei, prin conţinutul său, reprezintă undocu1ent 4unda1ental pentru plani4icarea apăr ării. De aceea,aprecie1 ca 4iind a$solut necesar prevederea în 0egea planificării

apăr ării şi de sancţ iuni pentru instituţ iaPpersoanele care întârie apariţ ia documentelor ce stau la baa elabor ării, la timp, aStrategiei militare a României. n acest 1od, pro$a$il, se vorrespecta ter1enele de ela$orare a acestui docu1ent at2t dei1portant pentru activitatea instituţiei 1ilitare.

Analiza strategică o4er ă posi$ilitatea sta$ilirii unor criterii pertinente de evaluare a puterii ar1ate a unui stat. n studiu a1 propus o serie de criterii menite să stabilească care este puterea armat ă a statului român. Con4or1 acestor criterii şi grilei dinane9a nr.!. 0o12nia se poate socoti o putere locală ce posed ă 3nsă o anu1e i1portanţă strategică datorită poziţiei salegeogra4ice şi apartenenţei la NA87 şi UE. n plus, apartenenţa la

NA87 dă plusvaloare capacităţii sale de apărare naţională şi nunu1ai.

Plani4icarea apăr ării este şi r ă12ne o activitate co1ple9ă şi de1are responsa$ilitate iar i1pactul său asupra activităţii din ar1atăeste unul se1ni4icativ. De aceea, aceasta trebuie elaborat ă la timp şi în concordanţă cu resursele umane, materiale, financiare pecare societatea î şi permite să le aloce armatei.Co1ponenta 1ilitar ă a strategiei se de4ineşte printr)un siste1coerent de di1ensiuni, prin caracteristici esenţiale iar conceptele

4olosite cunosc o evoluţie constantă 3n 4uncţie de o serie de 4actorideter1inanţi cu naturi diverse. De aici, necesitatea ca instituţ iile militare competente să manifeste operativitate şi fle-ibilitate îndefinirea şi redefinirea conceptelor strategice şi operaţ ionale încadrul Strategiei militare a României.



#* #*+ILIO!RAIE

Lucrări de specialitate

AN%7 ., %tratSgie et dSveloppe1ent de l?entreprise,Paris, es Editions d?7rganisation, #&&+,B0UND8AND @ro Karle1, Notre avenir ̀ tous, 0apport de laCo11ission 1ondiale sur l?environne1ent et le dSveloppe1ent,CKANDE0 A., %tratSgie, structure, dScision, identitS,%80A8E@70, Paris, Dunod, #&&*,

C7A% Do1iniOue, %ociologie politiOue, Paris, PU, #&&,Colonel CA007N)N%A%, Essai sur l?;istoire gSnSrale de l?art1ilitaire, to1e ,C07ME0 5ic;el, 0EDBE0@ Er;ard, \Acteur et le %=st1e,es contraintes de l\action collective, e %euil, Paris, #&'',DA8 0., 5anage1ent, 8;e Dr=den Press, Ne< Ror>,#&&,DE00ENC, ean)Pierre, es @uerres civiles, Presses de%ciences Po, Paris, !#,DUHA 5arcel, Perspectives d\avenir de la dissuasion 4ranâise,DS4ense Nationale, dSce1$re #&&+,

DUŢU Petre, eno1ene şi procese de4initorii pentruevoluţia ar1atei naţionale, Bucureşti, UNAp, !(,@T0T ranôis, Zes 1issiles de croisire 1arins et lastratSgie des Etats)Unis, %tratSgiOue, n] (, #&&),@E0E ranôis, es lauriers incertains, %tratSgie et politiOue1ilitaire des Etats)Unis, #&()!, EDN, #&&#,K7E0,@., D. %CKENDE, DA8, 0., 5anage1ent, Ne<Ror>, 8;e Dr=den Press, #&&,

7WE Alain, Za nouvelle grande stratSgie a1Sricaine etl\Europe, %tratSgiOue, n] *, #&(')*G n] *+, #&('),5A0ECKA ean)Paul, Alternatives Econo1iOues, n]#&#,Avril !#,

K. 5N8MBE0@, @randeur et dScadence de la plani4ication stratSgiOue, Paris, Edition Dunod, #&&+,

#*'

NRE %.osep; r , Bound to ead ) 8;e C;anging Nature o4A1erican Po<er, Basic Boo>s, Ne< Ror>, #&&#, [UNN B., K. 5N8MBE0@, 5 0. A5E%, 8;e %trateg=Process, Ne< Ror>, Prentice Kall, #&((,8E080A% Bruno, Europe\s Nuclear uture-s, Adelp;i Paper,#&&', 3n note #.

MEEH 5aoz, @A8 Azar -dir. -!#, 6ar in a C;anging 6orld,8;e Universit= o4 5ic;igan Press,

#ateriele de pe internet

AB0A %tSp;ane, Annie B7U0D, KervS B078, ean)RvesCAPU, Paul DE%8ABE, a dissuasion nucleaire est)elle encorenecessaire dans le conte9te gSostratSgiOue actuelL,;ttp://lesrapports.ladocu1entation4rancaise.4r/B0P/#+*/.pd4.

Anuarul statistic al 0o12niei pe !#,

;ttp://<<<.insse.ro/c1s/r</pages/anuarstatistic!&.ro.do.BEN 075DKANE K1ida, ?;Sritage de @eorge Qennan: Une

;ttp://<<<.strategicsinternational.co1/4*strategigeopo.;t1.



, g gstratSgie ` 1Sditer, ;ttp://<<<.tunizien.co1/**'!&)tunisie))l;eritage)de)george)>ennan.;t1l.

CA07 ean)Rves, %tructures de la puissance: pour une1St;odologie Ouantitative,;ttp://<<<.diplo1atie.gouv.4r/4r/5@/pd4/D##+.pd4.

DAHD Do1iniOue, a 1ondialisation et le 1ilitaire,;ttp://<<<.i4ri.org/4iles/ra1!I#.#ItestUpload.pd4.DE HAE Ale9andre, De la stratSgie ` la gSopolitiOue,OuelOues SlS1ents d\une approc;e pluridisciplinaire",

Engage1ent acti4, dS4ense 1oderne,;ttp://<<<.nato.int/cps/4r/natolive/o44icialIte9tsI+((.;t1.Di1ension ps=c;ologiOue et dualis1e de la stratSgie,;ttp://<<<.cesa.air.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/Di1ensionIps=c;ologiOueIetIdualis1eIdeIlaIstrategie.pd4.@ADA %erge, Dissuasion et action,

;ttp://<<<.cesa.air.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/DissuasionIetIaction)!.pd4.

#*(QA5P Qarl)Keinz, P;. D., a dS4ense prSe1ptive: Une nouvellerSalitS politiOue, ;ttp://<<<.Fournal.dnd.ca/vo+/no!/vie<s)vues)4ra.asp.

a prSvention -prSvention des crises et diplo1atie de dS4ense,;ttp://<<<.cicde.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/PA/ CDA/DAI))#.pd4.a notion de guerre prSventive et ses consSOuences pour les

relations internationales,;ttp://asse1$l=.coe.int/ Docu1ents/ 6or>ingDocs/Doc'/D7C##!&*.pd4.

#*. es di1ensions non1ilitairesde lastratSgie,;ttp://<<<.cesa.air.de4ense.gouv.4r/5@/pd4/lesIdi1ensions

InonI1ilitairesIdeIlaIstrategie.pd4,egea

securităţiinaţionale-proiect,;ttp://<<<.gov.ro/upload/articles/(''/legea)securitatii)nationale.pd4.e dSveloppe1ent dura$le, ;ttp://<<<.riti1o.org/dossiersIt;e1atiOues/developpe1entIdura$le/ddIintro.;t1l.E@E Nr. '*/! privind plani4icarea apăr ării,;ttp://<<<.lege9.ro/ege)'*).##.!)&.asp9.

R@E07% Ν., a dissuasion: une stratSgie virtuelle d\unee44icacitS rSelle, ;ttp://<<<.l=geros.org/!&+)4r.;t1l.7BE0D70 Kenri, @ouvernance interne de l?UnioneuropSenne, ;ttp://<<<)sciences)po.up14)greno$le.4r/spip.p;p Larticle*'*.5A0CKA%)07UBEA8 Anne, %tratSgie 1ilitaire,stratSgie

d\entreprise:5b1eco1$at,;ttp://gustave1ar.4ree.4r/strategieIentreprise.;t1.

#&. 5E0CKE8 ean)Do1iniOue, es 4rappes "prSe1ptives", unedoctrine 4ran^aise, ;ttp://secretde4ense.$logs.li$eration.4r/de4ense/!'/#/les)4rappes)pre.;t1l.

Dr. 57Ş87E Constantin, Evolutia conceptuluistrategic al Alianţei, ;ttp://<<<.presa1il.ro/%55/! /*)

/pag!+)(.;t1.

Niveau d\organisation et 1ode de conduite en stratSgie1ilitaire,;ttp://<<<.tec;no)science.net/LongletJglossai reVde4initionJ+&&.

!!. Nouvelle stratSgie 1ilitaire U%: vers un rapproc;e1ent avec5oscou -e9pert, ;ttp://4r.rian.ru/<orld/!#!!/#(

De4ence, ;ttp://<<<.nato.int/cps/en/natolive/opinionsI++'!'.;t1.



- p , p&''&&!.;t1l.

Planul strategic al 5inisterului Apăr ării Naţionale -!#)!#*,;ttp://<<<.1apn.gov.ro/despre1ap/planI!&.pd4.

Pree1ptive action", la guerre i1pSriale a1Sricaine,

;ttp://1e1$res.1ulti1ania.4r/returnli$ert=/pree1ptive.;t1.%trategia naţională de apărare a 0o12niei,;ttp://<<<.dreptonline.ro/legislatie/;gIstrategieInationalaIa

parareItaraI*I!(.p;p.

%trategie, ;ttp://de9online.ro/de4initie/strategie.%trategia şi incultura de securitate, ;ttp://<<<.arss.org.ro/strategia)si)incultura)de)securitate/.

%trategia de securitate naţională a 0o12niei, ;ttp://<<<.presidenc=.ro/static/ordine/%%N0/%%N0.pd4.%trategia naţională de apărare a 0o12nieiG %trategia 1ilitar ă a0o12nieiG %trategia de trans4or1are a Ar1atei 0o12niei,

8;e Ne< %trategic Concept: Active Engage1ent, 5odern

0apport 1ondial sur le dSveloppe1ent ;u1ain #&&',;ttp://;dr.undp.org/en/1edia/;drI#&&'I4rIcontenu.pd4.%CA0D Claude, Co11ent anal=ser votre stratSgie et Svaluerses c;ances de succsL @uide de diagnostic de la stratSgie d\uneentreprise, ;ttp://;dl.;andle.net/!**!/#+*.

%trategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă,;ttp://<<<.1ai.gov.ro/Docu1ente/8ransparenta!decizionala/Ane9aIstrategieIsitIurgenta.pd4.

%trategia naţională de ordine pu$lică !#)!#*,;ttp://<<<.dreptonline.ro/legislatie/;gI#I!#Istrategia

InationalaIdeIordineIpu$licaI!#I!#*.p;p.

%trategia energetică a 0o12niei pentru perioada !')!!,;ttp://<<<.enero.ro/doc/%80A8E@A!ENE0@E8CA!A!075ANE!PEN80U!PE07ADA!! ')!!.pd4.

%trategia naţională antidrog, ;ttp://<<<.ana.gov.ro/ro1/strategia#.;t1.

#*& #%CK58 Bur>ard, ?Europe et la dissuasion nuclSaire,;ttp://<<<.iss.europa.eu/uploads/1edia/occ*.pd4.

Une Europe sre dans un 1onde 1eilleur.;ttp://<<<.diplo1atie.gouv.4r/4r/5@/pd4/*#!(E%%0)*.pd4.

80T@7U8 0enS, [uelOues rS4le9ions sur la guerre du 4utur;ttp://<<<.rt4las;.4r/OuelOues)re4le9ions)sur)guerre)4utur/article.8;e National %ecurit= %trateg= o4 t;e United %tates o4 A1erica,;ttp://<<<.<;ite;ouse.gov/nsc/nss.;t1l.

075ANA, ;ttps://<<<.cia.gov/li$rar=/pu$lications/t;e)<orld)4act$oo>/geos/ro.;t1l.075ANA, ;ttps://<<<.cia.gov/li$rar=/pu$lications/t;e)<orld)

4act$oo>/geos/ro.;t1l.

Dr. H ĂDUHA @;eorg;e, Consonanţe şi rezonanţe strategice 3ncondiţii de nor1alitate, de criză şi de risc 1ilitar e9tre1,;ttp://ss.Ucdc.0o/%tudii)Pd4/Consonante!strategice.Pd4.

8;e Ne< %trategic Concept : Active Engage1ent, 5odernDe4ence ) Address $= NA87 %ecretar= @eneral, Anders og;0as1ussen, ;ttp://<<<.acus.org/content/ne<)strategic)concept)active)engage1ent)1odern)de4ence)address)nato)secretar=)general)anders.

MPPE0 de ABAN Kenr=, Diplo1atie de dS4ense et diplo1atie

prSventive, ;ttp://<<<.diplo1atie.gouv.4r/4r/5@/pd4/D#+!.pd4.

criterii econo1ice: PB, nivel te;nologic, putere



p p

Ane1a nr. + E4aluarea puterii ilitare#+

ondată pe analiza critică a datelor $rute econo1ice şistrategice, adesea di4icile 3n interpretarea unui nespecialist,evaluările puterii 1ilitare 3şi propun să dea o vedere sintetică,

at2t o$iectivă, c2t şi posi$ilă, a valorii a$solute a puterii4or ţelor ar1ate ale statelor şi a greutăţii lor reciproce.

5etoda ur1ată pentru a aFunge la un r ăspuns privind utilizarea adouă serii de criterii co1ple1entare:

criterii 1ilitare: capacitatea de descuraFare, capacitatea de luptă clasică, capacitatea de proiecţie a puterii, capacitate de proiecţiea 4or ţelor.

industrială.

Capacitatea de descura(are pe care o de4ini1 3n calitate de

capacitate de descuraFare coercitivă tradusă, pe de o parte,aptitudinea de a descuraFa o agresiune 1aFor ă prin a1eninţarea de

represalii insuporta$ile, şi pe de altă parte, aptitudinea de a e9ercita presiuni asupra eventualilor adversari. Această capacitate se $azează pe posesia ar1elor nucleare -eventual c;i1ice, $acteriologice, c;iara celor clasice, a vectorilor cu $ătaie 1are şi a siste1elor asociatede ac;iziţie a in4or1aţiilor, de detecţie şi de apărare.

Capacitatea de luptă clasic este esenţial caracterizată de posesia, 3nnu1ăr se1ni4icativ, a zeci de siste1e de ar1e do1inante,

#+ Adaptat după La stratégie et ses moKens, ;ttp://<<<.atlas)1onde.net/upload/geopolitiOue/##!8KE70E!%[email protected], p. #.

## #!terestre, 1ariti1e şi aeriene -tancuri, artilerie, rac;ete de toatecategoriile, elicoptere, su$1arine nucleare de atac, avioane deluptă etc.. Dar valoarea acestor ar1a1ente 4iind str2ns legată degeneraţia lor te;nologică, nu1ărul acestor 1ateriale posedată estea4ectată de un coe4icient de ponderare ce penalizează 1aterialeledeFa vec;i sau direct desuete.

Capacitatea de proiecţie a puterii depinde, 3n ceea c e o priveşte, dee9istenţa 1iFloacelor de luptă adaptate -port)avion, avioane, unităţide intervenţie şi de 1iFloace de transport specializate aeriene şi

1ariti1e ce per1it punerea 3n practică şi susţinerea la 1aredistanţă a volu1elor de 4or ţe se1ni4icative.

Această pri1ă serie de criterii per1it ela$orarea $ilanţului critic alcapacităţii operaţionale a 4or ţelor şi de a evalua puterea 1ilitar ă instantanee:

$ogăţia econo1ică este re4lectată prin valoarea PB.

Nivelul te;nologic depinde de două date: aptitudinea de a asi1ila progresul te;nic şi gradul de stă p2nire a te;nologiilor do1inante.

Capacitatea industrială este caracterizată de gradul de autono1iece rezultă din e9istenţa industriei de ar1a1ent naţionale 3n1ăsur ă să producă serii se1ni4icative de 1ateriale şi prin putereaindustrială 3n general, capa$ilă să susţină, să su$stituie şi să de1ultiplice 3n caz de nevoie producţia industriei speci4ice deapărare.

Această a doua serie de criterii pune 3n evidenţă aptitudinea

statelor de a 3ntreţine un aparat 1ilitar, să asigure ec;ipa1entul şi



Ane1a nr. ).



1ilitar ă este 3n general sla$ă. Anu1ite ţări din acest

Clasaent al puteril-r ilitare

grup ating totuşi nivelul grupei C de care se

deose$esc prin a$senţa posi$ilităţii de intervenţie

e9ternă. n această grupă intr ă, printre alte ţări:

ClasaentCaracteristici

Coreea de %ud, Ara$ia %audită, %iria, Egipt.

@rupa A:Aceste puteri deţin un arsenal nuclear



super)puterilesupraa$undent, o ar1ată i1pozantă şi o ga1ă

@rupa E:n această grupă intr ă statele ale căror 1iFloace

co1pletă de ar1a1ente so4isticate. Ele sunt capa$ile

1ilitare prea sla$e nu le con4er ă i1portanţă

să intervină 3n lu1ea 3ntreagă. or ţele lor se de4inesc

strategică se1ni4icativă.

prin 1ări1e, nivel te;nologic ridicat al 1aterialelor,

putere econo1ică. Doar %UA r ăspund 3n 3ntregi1e

acestor criterii.

@rupa B:n această grupă intr ă celelalte puteri nucleare.



1arile puteriEle se disting prin volu1ul 1iFloacelor lor de luptă

clasică: capacitatea lor de proiecţie a puterii este 3n

general i1portantă şi de un $un nivel te;nologic. 7

industrie şi o econo1ie solidă le con4er ă o $ună

putere 1ilitar ă potenţială.

n această grupă intr ă 0usia, C;ina, 5area Britanie,



ranţa, ndia, Pa>istan şi srael.

@rupa C :Posed2nd un aparat 1ilitar i1portant, anu1ite

puterile1iFloace de descuraFare şi coerciţie, precu1 şi de o

regionalecapacitate de proiecţie a puterii li1itată, aceste ţări

au un rol particular 3n zona geostrategică 3n care ele

4iinţează. Practic, ele nu dispun 3ntotdeauna de o



putere 1ilitar ă di4erită se1ni4icativă. Ec;ipa1entul

şi valoarea inegală şi adesea i1portat. Unele dintre

aceste puteri posedă totuşi un potenţial clasic de

acelaşi nivel ca cel al celor din grupa B. Destul de

eterogenă, se a4lă 3n grupa C: aponia, @er1ania,

ran.

@rupa D:Ţă il di ă ă dă iFl d



Ţările din această grupă nu posedă 1iFloace de

puterile

descuraFare/coerciţie şi de proiecţia a 4or ţelor. 8otuşi,

localeele au o anu1ită capacitate de reacţie la a1eninţările

interne şi puternice capacităţi de autoapărare 4aţă de

o agresiune e9ternă. De ase1enea, ele dispun de un

aparat 1ilitar de i1portanţă varia$ilă cu ec;ipa1ente

cel 1ai adesea vec;i şi de origine str ăină. Puterea lor



# #+



EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE „CAROL I”

0edactor: Cristina B7@MEANU

8e;noredactor: 5arioara PE80E)B ĂENA0U

Bun de tipar: "*.#".!"##

K2rtie: A

or1at: A



Coli tipar: &,!Coli editur ă: ,+!

ucrarea conţine#( pagini

Tip-gra<ia Uni4ersităţii Naţi-nale de Apărare „Car-l I”

CENTRUL DE STUDII STRATE!ICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE

Şoseaua Pandurilor, nr. +()'!, sector , Bucureşti 8ele4on: -!# *#&.+.&, a9: -!# *#&..&* E)1ail:cssasunap.ro, Adresă <e$: ;ttp://cssas.unap.ro

#+!/#!#/!##C. !#/!###'

#(

Strategia Militara a Romaniei in Contextul Noilor Repere Europene

Documents

Transcript of Strategia Militara a Romaniei in Contextul Noilor Repere Europene