stingerea creantelor bugetare (1)

8/15/2019 stingerea creantelor bugetare (1)

1/6


2/6

CAP.VI - STINGEREA CREAN ŢELOR BUGETARE

DREPT FINANCIAR ŞI FISCAL _________________________________________ 2

întârziere. Este de precizat c ă mai vechea instituţie a major ărilor de întârziere2 a fost

abrogată prin O.G. nr.61/2002 privind colectarea creanţelor fiscale, care la rândul său afost abrogată prin Codul de procedsur ă fiscală ce men ţine în mare parte dispoziţiile înO.G.nr.61/2002.

Doctrina dreptului financiar a avut o poziţie mai nuanţată faţă de natura juridică a acestei institu ţii, opinii care ş i-au găsit concretizarea în dispoziţiile legale actuale. Astfel, noile opinii exprimate în doctrina dreptului financiar publiuc, consider ă că major ările de î ntârziere aveau o dblă funcţie, respectiv reparatorie (de desp ăgubire) ş ide san ţionare3.

Sec ţiunea a II-a Modalit ăţ i de stingere a crean ţelor fiscale care nuconduc la realizarea acestora

1. Prescrip ţiaRealizarea crean ţelor fiscale, prin intervenţia for ţei de constrângere a statului,

este posibilă după împlinirea termenului de scadenţă , dar nu mai târziu de împlinireatermenului de prescripţie.

Împlinirea acestui termen are ca efect stingerea dreptului creditorului bugetar(ş iimplicitş i a organului de executare) de a mai cere, prin mijloace de constrângere,executarea crean ţei.

Deci, stingerea crean ţelor fiscale prin prescripţie apare ca o sanc ţiune la adresacreditorului bugetar pentru neglijenţa manifestată faţă de crean ţele pe care estechemat s ă le administreze.

Termenul de prescripţie în materia urmăririi creanţelor fiscale este de 5 ani ş i începe s ă curgă de la 1 ianuarie a anului urmă tor celui în care s-a stins crean ţa. Acesttermen este valabil pentru toate categoriile de crean ţe fiscale, inclusiv pentru cele ceprovin din amenzi contravenţionale.

Suspendarea termenului de prescrip ţie are ca efect faptul că , pe durataexistenţei cauzei care a atras suspendarea,cursul prescrip ţiei este sistat.

Situaţiile care atrag suspendarea termenului de prescrip ţie sunt:• în cazurile ş i în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea

termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;• în cazurile ş i în condiţiile în care suspendarea execut ării este prevăzută

de lege sau este dispus ă de instan ţa de judecat ă , ori alt organ

competent;• pe perioada valabilităţ ii înlesnirii acordate potrivit legii;• cât timp debitorul î ş i sustrage veniturile ş i bunurile de la executarea

silită ,• în alte cazuri prevăzute de lege.

Întreruperea termenului de prescripţie este o a doua modificare care poate s ă osuporte cursul pres cripţiei.

Potrivit legii4, situaţiile care atrag întreruperea termenului de prescripţie serefer ă la:

2 Instituţia major ă rilor va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2006, ca urmare a modifică rilor aduse Codului deprocedur ă fiscală , prin Legea nr.210 din 20053 A se vedea Cristina Oneţ Răspunderea juridică în domeniul finanţelor publice, Teză doctorat, Univ.Babeş Bolyai Cluj-Napoca, 20014 Codul de procedur ă Fiscal, art.128


3/6



- cazurile ş i condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de

prescripţie a dreptului la acţiune;- data îndepliniri de că tre debitor, înainte de începerea execut ării silite sau încursul acesteia, a unui act voluntar de plat ă a obligaţiei prevăzute în titlulexecutoriu;

- pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită ;- pe data întocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a insolvabilităţ ii

debitorului;- în alte cazuri prevăzute de lege.

După împlinirea termenului de prescripţie, organul de executare va proceda la încetarea m ăsurilor de realizare a crean ţei ş i la scăderea acesteia din eviden ţaanalitică pe plă titori.

2. Stingerea crean ţelor fiscale prin declararea st ării de insolvabilitate adebitorului

Crean ţele fiscale se mai pot stinge, f ăr ă ca acest lucru s ă ducă la realizarea lor,ş i prin declararea stă rii de insolvabilitate a debitorului.

Declararea st ării de insolvabilitate se produce în una din situaţiile:• când debitorul nu are bunuri sau venituri urmă ribile;• când, după încetarea execut ă rii silite pornite împotriva debitorului,

r ămân debite neachitate;• când debitorul a dispărut sau a decedat f ă r ă să lase avere;• când debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut, sau în

alte locuri unde există indicii că a avut avere, nu g ăsesc venituri saubunuri urmăribile;

• când, potrivit legii, debitorul persoană juridică încetează existenţa ş i aur ămas neachitate crean ţe fiscale.

Organele de executare silită sunt obligate să urmăreasc ă situaţia debitorilor petoată perioada existen ţei stării de insolvabilitate, până la împlinirea termenului deprescripţie, chiar dacă acesta a fost suspendat sau întrerupt.

Verificarea insolvabilităţ ii debitorului se va face de cel puţin o dată pe an,repetându-se ori de câte ori se consider ă necesar.

În cazul în care se constat ă că debitorul a dobândit venituri sau bunuriurmăribile, după declararea st ării de insolvabilitate, organele de executare vor luamăsuri de redebitare a sumelor ş i de executare silită a debitorului, dacă este necesar.

3. Stingerea crean ţelor fiscale prin deschiderea procedurii de organizare judiciar ă sau faliment

Creanţele fiscale datorate de c ă tre comercianţi, societăţ i comerciale, ori chiar persoane fizice vor fi „urmărite” de că tre organele de executare prin solicitareaadresat ă instanţelor judecă toreş ti de a începe procedura reorganiz ă rii judiciare sau afalimentului.

Procedura falimentului, va fi efectuată de că tre organele competente, potrivitlegii comerciale, urmând ca organele de executare care au solicitat declan şarea ei, s ă înscrie pe lista creditorilor ale căror creanţe urmeaz ă a fi satisf ăcute din activul deţinutde că tre comerciantul-debitor fiscal.


4/6


5/6



aceast ă procedur ă a fost considerată una de recurs administrativ, modificare de

jurisprudenţă ce nu a fost sub nici o formă motivată7

.

A. Competen ţa de solu ţionare a contesta ţiilor

Constesta ţiile al că ror cuantum se situeaz ă sub plafonul de 500.000 ron sesoluţionează de că tre organele competente constituive la nivelul Direcţiilor Generaleale Finanţelor Publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureş ti unde contestatorii audomiciliul fiscal sau, după caz, de c ă tre organul fiscal pe al cărui teritoriu se realizează , în întregime sau cu preponderen ţă , cifra de afaceri a contribuabililor nerezidenţi caredesf ăş oar ă activităţ i pe teritoriu României.

Contestaţiile marilor contribuabili al căror cuantum este sub 500.000 ron sesoluţionează de că tre organul competent constituit în cadrul Direcţiei generale deadministrare a marilor contribuabili.

Contestaţiile al căror cuantum este de 500.000 ron sau mai mare, precum ş icele formulate împotriva actelor emise de organele centrale se solu ţionează de că treDirecţia generală de soluţionare a contesta ţiile din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală .

Contestaţiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale, altele decâtcele care au ca obiect impozite, taxe, contribu ţii, datorie vamală , precum ş i accesoriiale acestora, se solu ţionează de că tre organele fiscale emitente.

Contestaţii formulate de că tre cei vă tămaţi prin refuzul nejustificat de emitere aactului administrativ fiscal se soluţionează de c ă tre organul ierarhic superior organuluifiscal competent să emită acel act.

Atunci când actele administratice fiscale sunt emise de autorităţ ile administraţieipublice locale, contestaţiile vor fi soluţionate de acestea.

B. Procedura de solu ţionare a contesta ţiilor

I. Procedura administrativ ă prealabil ă

Organul de soluţionare, la cerere sau din oficiu poate introduce în cadrulprocedurii de soluţionare ş i alte persoane al c ăror interese juridice au fost lezate prinemiterea deciziei de impunere sau a actului administrativ fiscal.

În calea de atac administrativă contestatorului nu i se poate crea o situa ţie maigrea, decât cea stabilit ă de organul fiscal constatator.

Procedura administrativ-prealabilă presupune verificarea motivelor de fapt ş i dedrept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal atacat, solicitareapunctului de vedere al direcţiilor de specialitate din minister sau a altor instituţii ş iautorităţ i, administrarea de probe noi.

Organul de soluţionare se pronun ţă ş i asupra excep ţiilor de procedur ă sau acelor de fond, ş i dacă le va considera întemeiate, nu se va mai trece la analiza de fonda contesta ţiei.

Pentru motive bine întemeiate, organul de soluţionare poate dispune, prindecizie, suspendarea procedurii administrativ-prealabile8. Introducerea contesta ţiei pecale administrativă , nu suspend ă executarea actului administrativ fiscal, ceea ce. În

7 Daniel Dască lu, Că tă lin Alexandru, op. Cit., p. 4828 A se vedea art. 184 C.proc.fisc.


6/6



tăcerea legiuitorului, ne face să credem că nici suspendarea procedurii administrativ-

prealabile a contestatorului nu produce acest efect. La cererea temenic justificat ă ,organul de soluţionare poate suspenda executarea actului administrativ atacat pân ă larezolvarea contesta ţiei.

II. Solu ţiile în contesta ţie ş i c ă ile de atacOrganul competent va soluţiona contesta ţia prin decizie sau prin dispoziţie.Decizia se emite de c ă tre organele de solu ţionare competente ale Agen ţiei

Naţionale de Administrare Fiscală , având un caracter definitiv în cadrul proceduriiadministrativ-fiscale. Prin urmare, aceasta poate fi atacată numai în faţa instan ţelor decontencios administrativ-fiscale în baza Legii nr.554/2004 privind contenciosuladministrativ. Decizia se emite în formă scrisă ş i cuprinde: preambulul, considerenteleş i dispozitivulş i este semnat ă de că tre conducă torul direcţiei generale a finanţelor publice, sau, după caz, de directorul genertal al Direcţiei generale de solu ţionare acontesta ţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ori, acolo unde seimpune, de conducă torul organului fiscal emitent al actului administrativ fiscal atacat.

Dispozi ţia se pronun ţă în soluţionarea contesta ţiei de că tre autorităţ ileadministraţiei publice locale. Deş i Codul de procedur ă fiscală nu face nici o precizarecu privire la aceasta, pentru identitate de ra ţiune, ş i dispoziţia aidoma deciziei, trebuieemisă în formă scrisă , având u preambul, considerente, dispozitiv ş i va fi semnată deconducă torul autorităţ ii administraţiei publice locale. Ş i dispoziţia are un caracter definitiv putând fi atacată numai în faţa instan ţelor de contencios administrativ-fiscale.

Prin decizie sau dispoziţie, contesta ţia poate fi admisă , în totalitate sau în parte,ori respinsă .

În cazul admiterii contestaţiei, se poate decide anularea total ă sau par ţială saudesfiinţarea totală sau par ţială .

Decizia sau dispoziţia va fi comunicată contestatorului, persoanelor introduse încauză ş i organul emitent.

În termen de 6 luni de la comunicarea deciziei sau dispoziţiei, instanţele decontencios administrativ pot fi sesizate, pentru verificarea legalităţ ii acestora. Termenulde 6 luni este un termen de prescrip ţie, dar pentru motive temeinice, cererea poate fiintrodusă ş i peste acest termen, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului,acesta din urmă fiind un termen de decădere.

Litigiile privind actele administrative se soluţionează pe fond de că tre tribunaleleadministrativ-fiscale sau de secţiile de contencios administrativş i fiscal ale cur ţilor deapel, dac ă legea special ă nu prevede altfel, iar recursurile, după caz, vor fi decompeten ţa Cur ţilor de Apel sau a Înaltei Cur ţi de Casa ţie ş i Justiţie .

stingerea creantelor bugetare (1)

Documents

Transcript of stingerea creantelor bugetare (1)