Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor

8/13/2019 Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor

1/54

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Contabilitatea datoriilor si creantelor privindContabilitatea datoriilor si creantelor privind

personalul, asigurarile si protectia sociala, cu studiu de caz lapersonalul, asigurarile si protectia sociala, cu studiu de caz la

S.C. TRATTORIA DI VENETIA S.R..S.C. TRATTORIA DI VENETIA S.R..

Profesor coordo!"or#

Cof$ U%&$ Dr$ IONESCU LUMINITA

S"'de"# MITROFAN ( MIRESCU ) I$ MIA

Anul IV ID, Seria B


2/54

CUPRINS

CA!ITO" #

De*%+%"!r% ,r%&%d cre!"e*e s% d!"or%%*e c' ,erso!*'* s% ,ro"ec"%! soc%!*!

1.1 Metode de evaluare a costurilor resurselor umane1.2 Forme de salarizare1.3 Sistemul sporurilor, adaosurilor si altor drepturi cuvenite salariatilor1.4 Prezentarea societatii comerciale TRATTORIA DI VEETIA S!R!"!

CA!ITO" $

C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! deco"'r%*or c' ,erso!*'*

2.1 Sistemul de documente privind decontarile cu personalul2.2 Sistemul de conturi privind decontarile cu personalul2.3 #alculul si conta$ilitatea salariilor datorate personalului %inclusiv cu avanta&e in natura'2.4 #azuri speciale privind salariile

2.4.1#alculul si conta$ilitatea concediilor de odi(na2.4.2#alculul si conta$ilitatea primelor de vacanta2.4.3#alculul si conta$ilitatea concediilor medicale2.4.4 #alculul si conta$ilitatea indemnizatiei de maternitate si de crestere a copilului

CA!ITO" %

C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! deco"!r%*or c' !s%.'r!r%*e s% ,ro"ec"%! soc%!*!

3.1 Sistemul de documente privind decontarile cu asi)urarile si protectia sociala3.2 Sistemul de conturi privind decontarile cu personalul3.3 #alculul si conta$ilitatea contri$utiilor la asi)urarile sociale3.4 #alculul si conta$ilitatea contri$utiilor la *ondul de accidente de munca si $oli

pro*esionale

3.5 #alculul si conta$ilitatea contri$utiilor la asi)urarile sociale de sanatate3.6 #alculul si conta$ilitatea contri$utiilor la *ondul de soma&3.7 #alculul si conta$ilitatea privind #ontri$utia pentru concedii si indemnizatii3.8 #alculul si conta$ilitatea privind Fondul de )arantare pentru plata creantelor salariale

CA!ITO" &

S%s"e+'* %for+!"%c !* co"!-%*%"!"%% cre!"e*or s% d!"or%%*or ,r%&%d ,erso!*'*/ !s%.'r!r%*e

s% ,ro"e"%! soc%!*!

4.1 Sistemul in*ormatic si sistemul in*ormational

4.1.1Analiza modelului conceptual4.1.2Analiza modelului relational

4.2 Ela$orarea pro)ramelor4.3 Ela$orarea rapoartelor

CA!ITO" '

A!*%0! .es"%'%% res'rse*or '+!e

5.1 Dinamica e*ectivului de personal pe total si cate)orii5.2 Analiza sta$ilitatii personalului5.3 Analiza cali*icarii *ortei de munca5.4 Analiza utilizarii timpului de munca5.5 Analiza e*icientei utilizarii resurselor umaneCA!ITO" (

+


3/54

Coc*'0%%

)I)IO*RA+IE

CAPITOLUL 1

De*%+%"!r% ,r%&%d cre!"e*e s% d!"or%%*e c' ,erso!*'* s% ,ro"ec"%! soc%!*!

! Me"ode de e&!*'!re ! cos"'r%*or res'rse*or '+!e

Factorul munca reprezinta un element determinant in procesul de creare a $o)atiei!

#resterea preocuparilor teoretice si metodolo)ice, le)ate de re*lectarea in conta$ilitate a

capitalului uman si a modului cum acesta participa la crearea $o)atiei, a *acut posi$ila

conturarea unui nou domeniu, conta$ilitatea resurselor umane, care isi asuma trei *unctii

ma&ore-

. sa *urnizeze o in*ormatie ci*rica privind costul si valoarea indivizilor ca resurse ale unei

or)anizatii/

. sa serveasca la luarea unor decizii, in special cele privind recrutarea, selectia si *ormarea

personalului, adica sa *urnizeze un mi&loc de evaluare a politicilor de )estiune a

resurselor umane/

. de a motiva decidentii in ce maniera sa adopte o perspectiva a resurselor umane, adica sa

incite patronii sa.si 0ima)ineze1 salariatii ca o resursa a or)anizatiei, resursa ce poate sa.

si sporeasca valoarea sau sa se deprecieze, in *unctie de modul cum este )estionata!

Pentru a putea *i conta$ilizat, capitalul uman tre$uie comensurat valoric! otiunea de

valoare a capitalului uman nu este aceeasi pentru di*eritii parteneri ai intreprinderii! Politica de

remunerare a *actorului munca constituie un element in motivarea si inte)rarea personalului in

intreprindere si se a*la in le)atura directa cu costul *actorului munca suportat de intreprindere!

#ostul *actorului munca sau c(eltuielile de personal includ ansam$lul remuneratiilor

$rute acordate personalului cat si c(eltuielile cu caracter social suportate de intreprindere %cum

sunt cotizatiile la asi)urarile sociale, la *ondul de soma&, la un re)im complementar de pensii

acordate personalului'! Deoarece c(eltuielile sociale suportate de patronat sunt destinate sa*inanteze actiuni sociale in *avoarea personalului cum sunt indemnizatii de $oala, indemnizatii

de soma&, pensii, acestea pot *i considerate o 0*orma indirecta de salarii1!

Insa, costul *actorului munca nu se limiteaza doar la c(eltuielile de personal an)a&ate de

intreprindere! 2estiunea personalului an)a&eaza si diverse alte c(eltuieli cum sunt c(eltuielile cu

transportul personalului suportat de intreprindere, c(eltuieli cu *ormarea personalului,

conta$ilizate drept c(eltuieli dupa natura lor si care nu se re)asesc in c(eltuielile de personal!

2estiunea *actorului munca nu se re*era numai la costul resurselor umane, ci si lasta$ilirea unui parteneriat intre intreprindere si salariati in procesul de creare al $o)atiei si

3


4/54

e4pansiunea economica a *irmei! In acest scop, intreprinderea poate o*eri un sistem de

actionariat al salariatilor %ac(izitionarea de actiuni de catre an)a&atii *irmei', ca o *ormula de

implicare a personalului in )estiunea intreprinderii %salariatii devin ast*el interesati nu doar de

sta$ilitatea locului de munca si marimea salariului, ci si de rezultatul *irmei, in calitate de

salariati actionari' si de *avorizare a dialo)ului social! Aceasta *ormula, ca si asi)urarea

participarii salariatilor la pro*it si alte masuri de stimulare a personalului au drept scop crearea

unei comunitati de interese in interiorul intreprinderii si asocierea motivata a personalului in

actiunea de e4pansiune economica a *irmei!

1$2 For+e de s!*!r%0!re

"e)atura intre marimea salariului si rezultatele o$tinute in activitate se realizeaza prin

di*erite *orme de salarizare!Forma de salarizare %sistemul de salarizare', consta in principiile %te(nicile' si metodele

prin care se determina marimea si dinamica salariului individual, toate acestea *acand le)atura

intre marimea rezultatelor unei unitati economice, partea ce revine salariatilor din aceste

rezultate si munca prestata de salariat!

Potrivit art! 35 din #ontractul colectiv de munca unic la nivel national, *ormele de

or)anizare a muncii si de salarizare ce pot *i aplicate sunt urmatoarele-

. in re)ie sau dupa timp/

. in acord/

. pe $aza de tari*e sau cote procentuale din veniturile realizate/

. alte *orme speci*ice unitatii!

Forma de or)anizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice *iecarei activitati se

sta$ileste prin #ontractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupa caz, institutie!

Or)anizarea activitatii, prin sta$ilirea unei structuri or)anizatorice rationale, repartizarea

tuturor salariatilor pe locuri de munca cu precizarea atri$utiilor si raspunderilor lor, precum sie4ercitarea controlului asupra modului de indeplinire a o$li)atiilor de serviciu de catre salariati

sunt de competenta e4clusiva a celor care an)a&eaza! In cazul societatilor privatizate, patronul va

asi)ura or)anizarea rationala a muncii pentru *iecare loc de munca si pe aceasta $aza se sta$ilesc

sarcini si raspunderi su$ *orma de norme de munca!

ormele de munca pot *i-

. norme de timp %se sta$ileste timpul necesar pentru realizarea unei lucrari'/

. norme de productie %se sta$ileste cantitatea de produse sau lucrari ce tre$uie realizata in

unitatea de timp 6 ora sau zi'/

7


5/54

. norme de personal %numarul de personal din *ormatie si structura acestuia, ce este necesar

pentru realizarea sarcinilor de munca sta$ilite, insotite de descrierea s*erei de atri$utii si a

zonei de deservire, menite sa asi)ure utilizarea inte)rala si e*icienta a timpului de lucru'!

+ora de salarizare in regie sau dupa tip

In cazul acestei *orme de salarizare, salariul de $aza sta$ilit pe ora, zi sau luna se acorda

personalului pentru timpul e*ectiv lucrat, in realizarea inte)rala a sarcinilor de serviciu! Sarcinile

de serviciu pot *i e4primate pentru muncitori *ie su$ *orma unor norme de productie zilnica sau

lunara, *ie su$ *orma de atri$utii complete, ce se sta$ilesc pe o zona de deservire precizata, iar in

cazul celorlalte cate)orii de personal, prin sarcini de serviciu, atri$utii si raspunderi concrete

pentru *iecare loc de munca si pentru *iecare salariat!

Pentru personalul de administratie, care, de re)ula, este salarizat in re)ie, aceste sarcini si

atri$utii sunt prevazute in *isa postului!Aplicarea *ormei de salarizare in re)ie *ara o masurare corespunzatoare a muncii prestate

poate conduce la o crestere a c(eltuielilor cu *orta de munca si la reducerea competitivitatii

intreprinderii respective!

+ora de salarizare in acord

Salarizarea in acord consta in sta$ilirea drepturilor in $ani ale persoanei, pe operatii, pe

activitati des*asurate, pe numar de $unuri produse! Durata timpului de munca pe care.l va c(eltui

*iecare pentru e*ectuarea unei operatii, a unui $un, nu este *i4ata in contract! Aceasta este insadata de ritmul )eneral al muncii in intreprindere, de nevoia de sincronizare a activitatilor

di*eritelor sectii! In )eneral, acest sistem de salarizare este pre*era$il celui in re)ie! Aceasta si

pentru utilizator, dar si pentru cei mai multi dintre an)a&ati! umai ca adoptarea lui presupune

unele premise te(nico.or)anizatorice, care nu se intalnesc in orice intreprindere!

In cadrul acestei *orme de salarizare, potrivit #ontractului colectiv de munca unic la nivel

national, se distin) urmatoarele variante ale acordului- acord direct, acord pro)resiv, acord

indirect!In cazul acordului direct, salariul cuvenit este direct proportional cu cantitatea de produse

sau lucrari realizate, *iind sta$ilit prin inmultirea tari*ului pe unitatea de produs sau lucrare, cu

cantitatile realizate!

In cazul acordului pro)resiv, la un anumit nivel de realizare a sarcinilor, dinainte sta$ilit,

tari*ul pe unitatea de produs sau lucrare se ma&oreaza in anumite proportii! Tari*ul ma&orat se

poate aplica *ie la cantitatea de produse realizate peste nivelul sta$ilit, *ie la intrea)a cantitate

realizata, atunci cand s.a atins nivelul de productie sta$ilit!

In cazul acordului indirect, salariile personalului care deserveste nemi&locit mai multi

8


6/54

lucratori salariati in acord si ale caror realizari sunt conditionate de *elul cum sunt deserviti, se

acorda proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor de catre lucratorii respectivi!

+ora de salarizare pe baza de tari-e sau cote procentuale din veniturile realizate

In cazul acestei *orme de salarizare, salariul cuvenit pentru munca prestata se calculeaza

pe $aza de tari*e sau cote procentuale, aplicate la volumul incasarilor din deservire, prestari

servicii, ac(izitii etc! Tari*ele sau cotele procentuale se sta$ilesc lunar, trimestrial, pe sezoane

sau anual, dupa caz, tinand seama de *actorii independenti de personalul respectiv, ce pot

in*luenta volumul incasarilor!

Aceasta *orma de salarizare se aplica de re)ula- in activitatea de comert cu amanuntul si

cu ridicata, in alimentatia pu$lica, in turism, in activitatea de prestari servicii!

"a sta$ilirea tari*elor si cotelor procentuale se au in vedere salariile de $aza ale

personalului platit pe $aza acestor tari*e si cote procentuale, sta$ilite pe $aza de norme depersonal si volumul de incasari posi$il de realizat in conditii o$isnuite!

Alte -ore de salarizare

Formele de salarizare prezentate mai sus asi)ura le)atura intre marimea salariului acordat

si rezultatele cantitative o$tinute! Pentru asi)urarea unui plus de e*icienta, in unele unitati s.au

sta$ilit, prin #ontractul colectiv de munca, *orme de salarizare speci*ice care permit o corectie,

in plus sau minus, a drepturilor cuvenite pentru realizarile cantitative, in raport cu modul de

realizare a unor indicatori calitativi, cum ar *i- consumurile speci*ice la unele materii prime saumateriale, cu pondere in total c(eltuieli, rata pro*itului etc!

#.% S%s"e+'* s,or'r%*or/ !d!os'r%*or s% !*"or dre,"'r% c'&e%"e s!*!r%!"%*or

Salariul cuprinde- salariul de $aza, sporurile si adaosurile la acesta!

Salariul de $aza poate *i sta$ilit pe ora, zi sau luna! In cazul in care o persoana nu a lucrat

intrea)a luna, salariul de $aza corespunzator perioadei lucrate se calculeaza prin inmultirea

salariului de $aza ce revine pentru o zi lucratoare din acea luna %calculat prin impartireasalariului de $aza lunar la numarul de zile lucratoare din luna respectiva, sta$ilite potrivit le)ii'

cu numarul de zile lucrate!

In unitatile economice sunt *recvente situatiile in care, pentru anumite cate)orii de

personal, in special pentru personalul care este salarizat in acord, salariul de $aza este sta$ilit pe

ora sau pe zi! Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se *ace prin utilizarea duratei

medii anuale, in ore sau in zile, a unei luni! Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe

$aza salariului orar sau zilnic, nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de

zile lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asi)ura o le)atura mai $una intre c(eltuielile de

9


7/54

personal si volumul de munca prestat!

Intrucat in raport cu salariul de $aza se calculeaza si alte drepturi salariale %cum este

cazul sporului de vec(ime sau al sporurilor pentru conditii de munca' si se sta$ilesc unele

drepturi si o$li)atii ale salariatului %cum este cazul a&utorului de soma& si al contri$utiei la *ondul

de soma&', este necesar ca in contractele colective de munca, precum si in cele individuale de

munca, sa se precizeze elementele ce se includ in salariul de $aza!

S,or'r%*ese utilizeaza pentru di*erentierea salariilor in raport cu conditiile in care se

des*asoara activitatea, cu vec(imea in munca sau in raport cu alte elemente! Dintre acestea, cele

mai des intalnite sunt-

#.Sporul pentru vechimea in munca

Marimea acestui spor este sta$ilita, de re)ula, pe urmatoarele transe de vec(ime-

Transa de vec(ime in munca #ota de calculIntre 3 si 8 ani 8:

De la 8 la ; ani ;:

De la ; la 8 ani 8:

De la 8 la +; ani +;:

Peste +; ani +8:

Valoarea sporului de vec(ime in munca se determina prin aplicarea cotei de calcul la

salariul de $aza corespunzator timpului lucrat in pro)ramul normal de lucru!"a sta$ilirea transei de vec(ime in munca, in ma&oritatea cazurilor se ia in calcul toata

vec(imea inre)istrata, indi*erent daca aceasta s.a realizat in unitatea respectiva ori in alte unitati

sau daca reprezinta vec(imea in specialitatea postului pe care este incadrata persoana respectiva,

ori in alte activitati *ara nici o le)atura cu aceasta!

In aceste conditii, sporul de vec(ime nu mai are practic nici o motivatie deoarece-

. nu contri$uie la di*erentierea salariilor in raport cu e4perienta in activitate a persoanei

respective/. nu asi)ura o sta$ilitate a personalului in unitatea respectiva, luandu.se in calcul si

vec(imea realizata in alte unitati/

. conduce la o crestere in timp a costurilor cu salariile, independent de rezultatele o$tinute

in munca!

Pentru aceste motive, la *irmele cu capital privat se mani*esta tendinta de a nu se utiliza

sporul de vec(ime! Rolul pe care ar *i putut sa.l &oace acest spor a *ost preluat printr.un sistem

de di*erentiere a salariilor de $aza in *unctie de vec(imea in specialitatea respectiva, iar pentru

asi)urarea sta$ilitatii in unitate, s.a introdus, in unele cazuri, un spor de *idelitate, a carui


8/54

marime este di*erentiata in raport cu vec(imea in acea unitate!

$. Sporul pentru conditii de munca periculoase

Acest spor se utilizeaza acolo unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se

mentine un anumit risc de accidente sau de im$olnavire, cum ar *i- cadere de la inaltime, pericol

de e4plozie, pericol de iradiere, pericol de accidentare in munca cu animalele!

%.Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare

Acest spor se utilizeaza atunci cand-

. in perimetrul de lucru al salariatului se de)a&a, in procesul de productie, di*erite su$stante

nocive su$ *orma de pul$eri %az$est, siliciu, mica, di*erite metale etc!' sau su$ *orma de

vapori sau )aze %acizi, diluanti, $io4id de sul*, amoniac, alte su$stante to4ice'/

. la locul de munca se inre)istreaza z)omote sau trepidatii puternice/

. conditiile de microclimat %temperatura, umiditate, curenti de aer' sunt ne*avora$ile, *iindmult di*erite de cele normale/

. salariatul este e4pus actiunii radiatiilor ionizante, in*rarosii, luminoase sau ultraviolete!

Sporul se acorda atunci cand, cu toate masurile luate, se depasesc limitele ma4ime

admise de normele )enerale de protectia muncii!

#uantumul sporului se sta$ileste in *unctie de- )radul de depasire a limitelor admise,

actiunea concomitenta a mai multor no4e, )radul de a)resivitate a no4elor asupra or)anismului,

indicii de mor$iditate inre)istrati!Potrivit #ontractului colectiv de munca unic la nivel national, la unitatile la care salariile

se sta$ilesc prin ne)ociere, valoarea minima a acestui spor este de ;: din salariul minim la

nivel de unitate!

&.Sporul pentru conditii grele de munca

Acest spor se acorda acolo unde e*ortul *izic solicitat pentru realizarea sarcinilor este

mult mai ridicat decat cel normal, sau munca se des*asoara in conditii di*icile- deplasare in teren

accidentat, pozitie de lucru incomoda, lucru in aer li$er cu variatii mari de temperatura etc!Potrivit #ontractului colectiv de munca unic la nivel national, la unitatile la care salariile

se sta$ilesc prin ne)ociere, cuantumul minim al acestui spor este de ;:!

'.Sporul pentru conditii de munca penibile

#uantumul acestui spor, mentionat in #ontractul colectiv de munca unic la nivel national,

*ara a se preciza insa ce se intele)e prin munca peni$ila, este de minim ;:!

#on*orm =otararii nr!>;, pu$licata in Monitorul O*icial nr! +5; din >

noiem$rie >>+, pentru munca depusa in activitatile de salu$ritate si canalizare ale localitatilor,

se acorda ?spor pentru munca in conditii de)radante civic?, calculat la salariul tari*ar ast*el-

5


9/54

!)8;: pentru muncitorii de la colectarea, transportul, neutralizarea )unoiului si cel de la

vidan&area, intretinerea si repararea sistemelor de canalizare, inclusiv so*erii si mecanicii de

utila&e care participa e*ectiv la operatiunile din aceste activitati/

-)+8: pentru activitatea de reparatii si intretinere recipienti, utila&e de salu$ritate si

autospeciale de canalizare si muncitori care e4ecuta lucrari de dezinsectie, dezin*ectie si

deratizare/

c)8: pentru personalul operativ si te(nic productiv care lucreaza direct cu personalul

prevazut la lit! a' si $'!

(.Sporul pentru lucrul in timpul noptii

Potrivit art! ++ din #odul muncii, se considera munca in timpul noptii aceea care se

presteaza in intervalul cuprins intre orele ++!;; 6 9!;;, cu posi$ilitatea a$aterii, in cazuri

&usti*icate, cu o ora in minus sau in plus *ata de aceste limite! Aceasta precizare a *ost cuprinsa siin #ontractul colectiv de munca unic la nivel national %art! 9'!

In aceasta situatie, munca prestata in timpul noptii se plateste cu un spor de +8: din

salariul de $aza, daca timpul ast*el lucrat reprezinta cel putin &umatate din pro)ramul de lucru!

De acest spor $ene*iciaza si salariatii care lucreaza in conditii deose$ite, unde durata timpului de

munca este mai mica de 5 ore@zi!

.Sporul pentru ore suplimentare

In #ontractul colectiv de munca unic la nivel national se prevede ca orele prestate, lasolicitarea patronului, peste pro)ramul normal de lucru sta$ilit in unitate, sunt ore suplimentare!

Salariatii pot *i c(emati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar

pentru prevenirea sau inlaturarea e*ectelor unor calamitati naturale ori altor cazuri de *orta

ma&ora, salariatii au o$li)atia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce an)a&eaza!

Potrivit art! 7; din #ontractul colectiv de munca, pentru orele suplimentare si pentru

orele lucrate in zilele li$ere si in zilele de sar$atori le)ale se acorda un spor de ;;: din salariul

de $aza, pana la +; de ore@salariat@an/ ceea ce depaseste +; de ore@salariat@an se plateste cu unspor de 8;: din salariul de $aza/

#on*orm #ontractului colectiv de munca unic la nivel national, numarul de ore

suplimentare nu tre$uie sa depaseasca anual +; ore! In cazuri cu totul deose$ite se poate a&un)e

pana la 39; ore suplimentare anual, dar in ast*el de situatii tre$uie sa se solicite si acordul

or)anelor sindicale, iar pentru unitatile $u)etare si acordul institutiilor ierar(ic superioare!

"imitarea numarului de ore suplimentare ce pot *i prestate de un salariat are in vedere

prote&area starii de sanatate a salariatului, stiind ca un e*ort prelun)it, insotit de accentuarea starii

de o$oseala, poate duce la reducerea rezistentei or)anismului *ata de di*erite $oli! Din aceste

>


10/54

motive, este de pre*erat ca cele 39; de ore suplimentare sa nu *ie concentrate intr.o anumita

perioada a anului, ci, pe cat posi$il, sa *ie repartizate in tot cursul anului!

/.Sporul pentru exercitarea si a unei alte functii

Acest spor, al carui cuantum a a&uns pana la 8;: din salariul de $aza al *unctiei

inlocuite, intervine in temeiul contractelor colective de munca la nivel de ramura, )rupuri de

unitati sau unitati! Acest spor in mod normal, ar tre$ui sa se acorde atunci cand se preiau si

sarcinile unei *unctii cu alta specialitate decat cea a *unctiei pe care este incadrata persoana

respectiva! Daca aceasta este de aceeasi specialitate, preluarea sarcinilor altui post nu reprezinta

decat o crestere a )radului de ocupare a timpului de lucru spre valorile optime!

0.Sporul pentru titlu stiintific de doctor

Acest spor a *ost introdus in anul >>5 in aproape toate activitatile din sectorul $u)etar!

#uantumul sporului este de 8: din salariul de $aza si se poate acorda persoanelor care au titlustiinti*ic de doctor, daca isi des*asoara activitatea in domeniul pentru care au primit acest titlu!

#1.lte sporuri

In a*ara de sporurile prezentate mai sus, cele mai uzuale, se utilizeaza si alte sporuri, cum

ar *i- sporul de izolare, sporul pentru *olosirea unei lim$i straine, sporul pentru incordare psi(ica,

sporul de *idelitate *ata de intreprindere, spor de santier si altele!

Sporurile se acorda, de re)ula, in raport cu timpul cat salariatul s.a a*lat in conditiile ce

se au in vedere la acordarea lor, deci independent de rezultatele o$tinute in munca! #a urmare,atunci cand nu se realizeaza volumul de activitate pro)ramat, sporurile conduc la o crestere a

c(eltuielilor de personal pe unitatea de produs, deci la o reducere a competitivitatii produselor!

#a adaosuri la salariul de $aza sunt considerate- adaosul de acord, premiile acordate din

*ondul de premiere calculate intr.o proportie de minimum ,8: din *ondul de salarii realizat

lunar si cumulate, cota.parte din pro*it ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la ;: in

cazul societatilor comerciale si de pana la 8: in cazul re)iilor autonome, tic(etele de masa

acordate con*orm prevederilor le)ale si intele)erii partilor, alte adaosuri!

#.& Pre0e"!re! Soc%e"!"%% Co+erc%!*e TRATTORIA DI VENETIA S$R$L$

Societatea comerciala TRATTORIA DI VEETIA S!R!"!1 are *orma &uridica de

societate cu raspundere limitata, cu sediul in Bucuresti, strada #onstantin Brancusi nr! .3,

sector 3, inre)istrata la O*iciul Re)istrului #omertului Bucuresti su$ numarul 7;@


11/54

%#AE' in sectiunea =, diviziunea 883!

Structura organizationala a S.C. TRATTORIA DI VENETIA S.R..

Structura or)anizationala a Societatii #omerciale TRATTORIA DI VEETIA S!R!"! se

prezinta ast*el-

Directorul 6 are in su$ordine urmatoarele compartimente-

. #ompartimentul #onta$ilitate/

. #ompartimentul Aprovizionare 6 Des*acere/

. #ompartimentul Personal Operativ/

. Sistemul In*ormatic!

Or.!%.r!+! S$C$$ TRATTORIA DI VENETIA S$R$L$

!ompartimentul provi"ionare # $esfacereindeplineste urmatoarele sarcini-

. Asi)ura zilnic necesarul de materii prime si mar*a pentru o $una des*asurare a activitatii

de $aza a societatii/. Raspunde de des*asurarea operatiunilor de decontare cu *urnizorii si $ene*iciarii si

urmareste incasarea contravalorii produselor livrate sau a serviciilor prestate/

. Raspunde de evidenta clientilor urmarind incasarile de la acestia/

!ompartimentul !ontabilitate # asi)ura si raspunde de evidenta si cunoasterea situatiei

patrimoniului, a modului de realizare a indicatorilor prevazuti in plan si modul in care se

)ospodaresc *ondurile materiale si $anesti puse la dispozitia societatii comerciale, avand

urmatoarele atri$utii-

Raspunde de e*ectuarea corecta si la timp a inre)istrarilor conta$ile privind-

AG

DIRECTORDIRECTOR

CompartimentCompartimentContabilitateContabilitate

SistemSisteminformatic

CompartimentCompartimentoperativoperativ

CompartimentCompartimentAprovizionare -Aprovizionare -

DesfacereDesfacere


12/54

. conta$ilitatea operatiilor de capital/

. conta$ilitatea imo$ilizarilor corporale, necorporale si *inanciare/

. conta$ilitatea stocurilor si a productiei in curs de e4ecutie/

. conta$ilitatea *urnizorilor interni si e4terni/

. conta$ilitatea creditorilor/

. conta$ilitatea veniturilor, c(eltuielilor si rezultatului e4ercitiului!

Or)anizeaza si e*ectueaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale si

urmareste valori*icarea rezultatelor inventarierii/

Intocmeste lunar $alanta de veri*icare pentru conturile sintetice si urmareste concordanta

cu $alantele analitice si depune raportarile conta$ile con*orm normelor metodolo)ice

ela$orate de Ministerul Finantelor/

Intocmeste situatia principalilor indicatori economico 6 *inanciari lunari, $ilanturile

semestriale si anuale cu ane4ele respective/

Raspunde de intocmirea si pastrarea documentelor conta$ile, con*orm le)ii conta$ilitatii/

Raspunde de intocmirea lunara a &urnalului de cumparari in vederea evidentierii ta4ei pe

valoarea adau)ata deducti$ila/

Intocmeste lunar sau trimestrial declaratia pentru impozitul pe pro*it si asi)ura depunerea

ei la or)anele *iscale, in termen le)al/

Asi)ura evidenta corecta a creditorilor si ia masuri pentru lic(idarea acestora intr.un timp

cat mai scurt!

Asi)ura si raspunde de e*ectuarea corecta si la timp a calculelor privind drepturile

salariale ale personalului si a varsamintelor a*erente acestora/ urmareste constituirea

resurselor *inanciare si e*ectuarea platilor la termenele le)ale sta$ilite/

Or)anizeaza activitatea de casa pentru plati si incasari in numerar/ raspunde de

completarea re)istrului de casa si de securitatea valorilor detinute in casa/

Raspunde de respectarea o$li)atiilor cu caracter *inanciar ce decur) din prevederile

contractului colectiv de munca/

Raspunde de e*ectuarea corecta si la timp a inre)istrarilor conta$ile privind-

. Incasarile si platile e*ectuate prin $anca, pe $aza e4traselor de cont/

. Incasarile si platile in numerar/

. Drepturile salarile si o$li)atiile le)ale ce decur) din acestea *ata de institutiile statului

%$u)etul de stat, $u)etul de asi)urari sociale, asi)urarile de sanatate etc!'/

. Varsamintele *ata de $u)etul de stat $u)etul de asi)urari sociale, asi)urarile de sanatate si

+


13/54

$u)etele locale %impozite si ta4e' si alte o$li)atii le)ale/

. Avansurile spre decontare,de$itorii, retinerile din salarii/

. Avansurile incasate de la clienti/

. Fondurile speciale!

Sistemul %nformatic # Sistemul in*ormatic al societatii are rolul de a coordona si raspunde de

$una des*asurare a activitatilor in*ormatice! Atri$utiile sistemului in*ormatic sunt urmatoarele-

. Avizeaza modelele si proiectele de aplicatii in*ormatice ela$orate de *irmele specializate

in domeniul in*ormatic, implementeaza si dezvolta sistemele proiectate, in s*era

operationala/

. Or)anizeaza si veri*ica utilizarea corecta a calculatoarelor de catre personalul ce le are in

e4ploatare/

. Prelucreaza date cerute de di*erite compartimente/ centralizeaza date la nivel desocietate/

. Raspunde de con*identialitatea datelor prelucrate/

. Realizeaza ar(ivarea $azelor de date importante pe suport ma)netic, in vederea emiterii

unor situatii ulterioare!

Analiza activitatii S.C. TRATTORIA DI VENETIA S.R.. pe ultiii % ani, pe baza

principalilor indicatori

Id%c!"or% A'* 2334 A'* 2335 A'* 2336

r! salariati 7 5 +#i*ra de a*aceri %lei' +7!;5 +9!9


14/54

#i*ra de a*aceri realizata a crescut pro)resiv aceasta datorandu.se cresterii volumului de

activitate! In anii +;;8 si +;;9 ci*ra de a*aceri a crescut semni*icativ, a&un)and la valoarea de

+9!9


15/54

CAPITOLUL 2

C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! deco"!r%*or c' ,erso!*'*

$.# S%s"e+'* de doc'+e"e ,r%&%d deco"!r%*e c' ,erso!*'*

Statul de salarii serveste ca-

. document pentru calculul drepturilor $anesti cuvenite salariatilor, precum si al

contri$utiei privind protectia sociala si a altor datorii/

. document &usti*icativ de inre)istrare in conta$ilitate!

Se intocmeste in doua e4emplare, lunar, de catre compartimentul care are aceasta

atri$utie si se semneaza pentru con*irmarea e4actitatii calculelor de catre persoana care

determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii $

Documentele care stau la $aza intocmirii statului de salarii sunt- *isele de evidenta a

timpului e*ectiv lucrat, documentele de centralizare a salariilor individuale, pentru personalul

salarizat in acord, documentele privind retinerile le)ale- contracte comerciale pentru platile in

rate %ale di*eritelor $unuri ac(izitionate de catre an)a&ati in sistem de rate', retinerile in contul

$u)etului de stat, al $u)etului asi)urarilor sociale, al altor institutii de stat, retineri con*orm

listelor de avans c(enzinal si concedii de odi(na, certi*icate medicale, popriri pe $aza sentintelor

&udecatoresti!

Statele de salarii circula-

. la persoanele autorizate sa e4ercite controlul *inanciar preventiv si sa apro$e plata

%e4emplarul '/

. la casieria unitatii pentru e*ectuarea platii sumelor cuvenite %e4emplarul '/

. la compartimentul *inanciar.conta$il, pentru inre)istrarea in conta$ilitate %e4emplarul

impreuna cu e4emplarul al $orderoului de salarii neridicate'/

. la compartimentul care a intocmit statele de salarii %e4emplarul + impreuna cu

e4emplarul + al $orderoului de salarii neridicate si Drepturi $anesti 6 #(enzina a II.a1,

care va servi la acordarea vizei atunci cand se solicita plata salariilor neridicate'!Statele de salarii se ar(iveaza-

. la compartimentul *inanciar.conta$il, separat de celelalte acte &usti*icative de plati

%e4emplarul '/

. la compartimentul care a intocmit statele de salarii %e4emplarul +'!

"ista de avans c(enzinal serveste ca-

. document pentru calculul drepturilor $anesti cuvenite salariatilor ca avansuri c(enzinale/

. document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor c(enzinale platite/

. document &usti*icativ de inre)istrare in conta$ilitate!

8


16/54

Se intocmeste lunar, de catre compartimentul care are aceasta atri$utie, pe $aza

documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat e*ectiv, a certi*icatelor medicale prezentate

si se semneaza pentru con*irmarea e4actitatii calculelor de persoana care a calculat avansurile

c(enzinale si a intocmit lista!

"ista de avans c(enzinal circula-

. la persoanele autorizate sa e4ercite controlul *inanciar preventiv si sa apro$e plata

%e4emplarul '/

. la casieria unitatii cu Drepturi $anesti 6 #(enzina I, pentru e*ectuarea platii avansurilor

cuvenite %e4emplarul '/

. la compartimentul *inanciar . conta$il, pentru inre)istrarea in conta$ilitate %e4emplarul

'/

. la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor desalarii la s*arsitul lunii %e4emplarul +'!

"ista de avans c(enzinal se ar(iveaza-

. la compartimentul *inanciar.conta$il %e4emplarul '/

. la compartimentul care a intocmit lista de avans %e4emplarul +'!

$.$ S%s"e+'* de co"'r% ,r%&%d deco"!r%*e c' ,erso!*'*

#onta$ilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,adaosurile, premiile din *ondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odi(na, precum si

cele pentru incapacitate temporara de munca platite din *ondul de salarii si alte drepturi in $ani

si@sau in natura datorate de unitatile patrimoniale personalului pentru munca prestata si care se

suporta, potrivit re)lementarilor in vi)oare, din *ondul de salarii!

Evidenta decontarilor cu personalul se tine cu a&utorul contului 7+ Personal 6 salarii datorate1!

Acest cont este un cont de pasiv!

In creditul contului 7+ Personal 6 salarii datorate1 se inre)istreaza salariile si altedrepturi cuvenite personalului %97'!

In de$itul contului 7+ Personal 6 salarii datorate1 se inre)istreaza retineri din salarii

reprezentand avasuri %7+8', contri$utia pentru asi)urari sociale %73', contri$utia pentru a&utorul

de soma& %73


17/54

$.% C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! s!*!r%%*or d!"or!"e ,erso!*'*'%

"a S!#! TRATTORIA DI VEETIA S!R!"!, salariul se calculeaza lunar, platindu.se in

luna urmatoare celei la care se re*era, la data sta$ilita prin contractul individual de munca, si

anume ; a lunii/ drepturile de personal neridicate in termen de trei zile lucratoare se

inre)istreaza intr.un cont distinct, 7+9 Drepturi de personal neridicate1, dezvoltat pe persoane!

S!#! TATTORIA DI VEETIA S!R!"! are un numar de + salariati, an)a&ati cu contract

individual de munca pe durata nedeterminata!

Structural, salariile sunt *ormate din-

. salariul de $aza cuvenit an)a&atilor, care nu este su$ limita salariului minim pe economie,

. indemnizatii %indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, indemnizatia de

maternitate, indemnizatia pentru cresterea copilului sau in)ri&irea copilului $olnav'/

. alte $ene*icii, cum ar *i- servicii de transport 6 pentru deplasarea pe distanta dus.intors dela domiciliu la locul de munc, pentru personalul cu *unctii de conducere/ tele*on mo$il,

pentru personalul cu *unctii de conducere/ tic(ete de masa 6 acordate corespunzator

numarului de zile lucratoare din luna pentru care se *ace distri$uirea!

Toate aceste elemente ce compun venitul unui an)a&at pentru o luna de activitate sunt

prevazute in contractul individual de munca!

Re*lectarea decontarilor drepturilor de personal pentru salariile cuvenite acestuia se

realizeaza prin intermediul contului 7+ Personal 6 salarii datorate1, care se crediteaza cuo$li)atia *ata de salariati la nivelul *ondului de salarii $rute si se de$iteaza cu retinerile din

salarii, salariile nete ac(itate personalului si sumele neridicate de personal in termenul le)al!

Soldul creditor al contului indica remuneratiile datorate personalului!

Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile in $ani si@sau in natura o$tinute de o

persoana *izica ce des*asoara o activitate in $aza unui contract individual de munca sau a unui

statut special prevazut de le)e, indi*erent de perioada la care se re*era, de denumirea veniturilor

ori de *orma su$ care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara demunca!

Bene*iciarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, reprezentand plati

anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri!

Impozitul lunar se determina ast*el-

. la locul unde se a*la *unctia de $aza, prin aplicarea cotei de 9: asupra venitului

impoza$il determinat ca di*erenta intre venitul $rut din salarii, a*erent unei luni,

contri$utiile o$li)atorii retinute salariatului si deducerea personala acordata pentru luna

respectiva/


18/54

. pentru veniturile o$tinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 9: asupra venitului

impoza$il determinat ca di*erenta intre venitul $rut si contri$utiile o$li)atorii pe *iecare

loc de realizare a acestora!

Venitul impoza$il lunar este e)al cu venitul $rut din care se scad contri$utiile le)al

sta$ilite si deducerea personala acordata salariatului pentru luna respectiva!

Impozitul pe venit o$tinut din salarii se calculeaza aplicand la venitul impoza$il, cota de

9: sta$ilita prin le)e!

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au o$li)atia de a calcula si de a retine

impozitul a*erent veniturilor *iecarei luni, la data e*ectuarii platii acestor venituri, precum si de

a.l vira la $u)etul de stat pana la data de +8 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc

aceste venituri!

Ded'cer% ,erso!*e

Persoanele *izice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume su$

*orma de deducere personala, acordata pentru *iecare luna a perioadei impoza$ile numai pentru

veniturile din salarii la locul unde se a*la *unctia de $aza! Deducerea personala se acorda pentru

persoanele *izice care au un venit lunar $rut de pana la !;;; lei inclusiv, ast*el-

. pentru contri$ua$ilii care nu au persoane in intretinere . +8; lei/

. pentru contri$ua$ilii care au o persoana in intretinere . 38; lei/

. pentru contri$ua$ilii care au doua persoane in intretinere . 78; lei/

. pentru contri$ua$ilii care au trei persoane in intretinere . 88; lei/

. pentru contri$ua$ilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere . 98; lei!

Pentru contri$ua$ilii care realizeaza venituri $rute lunare din salarii cuprinse intre

!;;;,; lei si 3!;;; lei, inclusiv, deducerile personale sunt de)resive *ata de cele de mai sus si

se sta$ilesc prin ordin al ministrului *inantelor pu$lice! Pentru contri$ua$ilii care realizeaza

venituri $rute lunare din salarii de peste 3!;;; lei nu se acorda deducerea personala!

Persoana in intretinere poate *i sotia@sotul, copiii sau alti mem$ri de *amilie, rudelecontri$ua$ilului sau ale sotului@sotiei acestuia pana la )radul al doilea inclusiv, ale carei venituri,

impoza$ile si neimpoza$ile, nu depasesc +8; lei lunar! #opiii minori, in varsta de pana la 5 ani

impliniti, ai contri$ua$ilului sunt considerati intretinuti!

Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele a*late in intretinerea

contri$ua$ilului, pentru acea perioada impoza$ila din anul *iscal in care acestea au *ost

intretinute! Perioada se rotun&este la luni intre)i in *avoarea contri$ua$ilului!

u sunt considerate persoane a*late in intretinere-

!)persoanele *izice care detin terenuri a)ricole si silvice in supra*ata de peste ;!;;; mp in

5


19/54

zonele colinare si de ses si de peste +;!;;; mp in zonele montane/

-)persoanele *izice care o$tin venituri din cultivarea si din valori*icarea *lorilor, le)umelor si

zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si@sau in sistem iri)at, din

cultivarea si din valori*icarea ar$ustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din

e4ploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indi*erent de supra*ata!

#ontri$ua$ilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele &usti*icative

care sa ateste persoanele a*late in intretinere, cum sunt- certi*icatul de casatorie, certi*icatele de

nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria

raspundere si altele! Documentele vor *i prezentate in ori)inal si in copie, platitorul de venituri

din salarii pastrand copia dupa ce veri*ica con*ormitatea cu ori)inalul!

Co"!-%*%"!"e! !*"or dre,"'r% de ,erso!*

Drepturile de personal reprezinta drepturile $anesti si in natura cuvenite personaluluipentru munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii de salariat! Venitul impoza$il cuprinde

salariul tari*ar la care se adau)a sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest *el,

compensarile si inde4arile primite ca urmare a cresterii preturilor si tari*elor, avanta&e in natura

%salariul in natura', diminuate cu contri$utia personalului pentru asi)urarile sociale si la *ondul

de soma&, si alte elemente prevazute de le)e! Inde4area reprezinta suma rezultata din aplicarea

unui procent la salariul de $aza/ compensarea reprezinta o suma *i4a ce se acorda indi*erent de

marimea salariului!Avanta&ele in natura %salariul in natura' reprezinta o parte a remuneratiei care nu este

varsata su$ *orma $aneasca, ci su$ *orma de $unuri si servicii %de e4emplu acordarea unei

locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, tele*on, primirea unei parti din salariu

su$ *orma unor produse etc!'! Drepturile acordate salariatilor su$ *orma de avanta&e in natura

%salarii in natura' *ac parte din venitul $rut, ceea ce *ace ca si aceasta componenta a salariului sa

*ie supusa impozitarii! Pretul sau tari*ul la care sunt evaluate aceste $unuri si servicii include si

ta4a pe valoarea adau)ata, daca este cazul!Pentru conta$ilizarea acordarii avanta&elor in natura %plata e*ectiva' pot e4ista

urmatoarele variante- de$itarea contului 7+ Personal 6 salarii datorate1 si creditarea unuia

dintre urmatoarele conturi-

. *ie un cont de c(eltuieli, in cazul acordarii de avanta&e in natura care provin din

cumparari/

. *ie un cont de venituri din e4ploatare, in cazul acordarii de avanta&e in natura care provin

din productie proprie!

In cate)oria ?alte drepturi de personal? se mai include si acordarea tic(etelor de masa!

>


20/54

Salariatii incadrati pe $aza unui contract individual de munca pot primi o alocatie de

(rana, acordata su$ *orma tic(etelor de masa, suportata inte)ral pe costuri, de an)a&ator!

Tic(etele de masa se acorda in $aza "e)ii nr! 7+@>>5 cu modi*icarile ulterioare,

privind acordarea tic(etelor de masa, in limita prevederilor $u)etului de stat!

Potrivit le)ii, an)a&atorul poate acorda salariatilor lunar, un numar de tic(ete de masa

corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se *ace distri$uirea!

Valoarea nominala a unui tic(et este de


21/54

de zile lucratoare- + persoane 4 +; zile +7; tic(ete

Articolul conta$il pentru distri$utia tic(etelor de masa-

6342 5829 !


22/54

temporare de munca, ast*el-

. pana la +; de an)a&ati, din prima zi pana in a ,+95+ G ;!


23/54

Insemnizatia cuvenita pentru cele 9 zile de concediu medical este de 3+ lei din care ;

lei suportati din *ondul de salarii si ++ lei se vor recupera din F!!C!A!S!S! de societate!

Inre)istrarea c(eltuielilor cu salariul-

641 421 83;

#(eltuieli cu salariile personalului Personal 6 salarii datorate

Retineri din salariul a*erent zilelor lucrate-

421 7 8,3 lei Personal 6 salarii datorate

444 33,9 lei Impozit salarii

48:2 8,< lei #ontri$! pers! la *d! de soma&

4812 7> lei#ontri$! personalului la asi)! sociale

4814 +< lei#ontri$! an)a&atilor la asi)! soc! de sanatate

Retineri a*erente zilelor de concediu medical-

428 7 3,9> lei Personal 6 a&utoare materiale acordate

444 ,3> lei Impozit pe salarii

48:2 ;,3; lei #ontri$! pers! la *ond soma&

4812 +,;; lei#ontri$! pers! la asi)! sociale

#oncediu medical din contri$utia pentru concedii si indemnizatii-

4818CCI 428 ++ lei #ontri$! pt! concedii si indemnizatii Personal 6 a&utoare materiale acordate

#ontri$utiile societatii-

6451 4811ACC 3,;; lei #ontri$! unitatii la *ond acc! Fond acid! si $oli pro*esionale

6452 48:1 ,;; lei #ontri$! unitatii pt! a&ut! de soma& #ontri$! unitatii la *ond soma&

6452CS 48:1CS ,;; lei#ontri$! unitatii la *ond )arantare creante salariale Fond )arantare creante salariale

6458 4818 3+,;; lei #ontri$! an)! la asi)! sociale de sanatate #ontri$! an)! pt! asi)! soc! de sanatate

+3


24/54

6451 4811 ;8,;; lei #ontri$! unitatii la asi)! sociale #ontri$! unitatii la asi)! sociale

6458CCI 4818CCI 8,;; lei #(elt! Cnit! #u contri$! pt! ##I #ontri$! unit! pt! ##I

685 44:CM 7,;; lei #(elt! cu alte imp! si ta4e #ontri$! pentru com! ITM

Plata salariu-

421 5811 78,;; lei Personal 6 salarii datorate

428 5811 5,;; lei Personal 6 a&utoare materiale acordate

Evidenta a&utoarelor de $oala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru

in)ri&ire copil, a a&utoarelor de deces si a altor a&utoare acordate se tine cu a&utorul contului 7+3

Personal 6 a&utoare materiale datorate1! Acesta este un cont de pasiv si in creditul contului 7+3

se inre)istreaza a&utoarele materiale suportate din contri$utia unitatii pentru asi)urari sociale,

precum si alte a&utoare acordate %73, 978'!

In de$itul contului 7+3 se inre)istreaza a&utoarele materiale ac(itate %8+, 83'/ retinerile

reprezentand avansurile acordate, sumele datorate unitatii sau tertilor, contri$utia pentru

asi)urari de sanatate si pentru a&utorul de soma& si impozitul datorat %7+8, 7+


25/54

soma&ul %:' la salariul de incadrare pentru primele 3; de zile de concediu medical!

Indemnizatia cuvenita pentru acest concediu este scutita de impozit pe venit!

E4emplu de calcul pentru un concediu medical pentru sarcina si lauzie de ++ zile %cod ;5 ' -

"una are +; zile lucratoare! Salariul de incadrare este de 9;; lei! In lunile anterioare,

veniturile pentru care s.a contri$uit la F!!C!A!S!S! sunt-

L'! Ve%" -r'" Z%*e s"!.%' Z%*e co"%0!re

9;; +3 +3+ 9;; + +3 9;; ++ ++7 9;; ++ ++8 9;; 5 59 9;; + +To"!* 8$633 12:

Se poate $ene*icia de concediu prenatal platit din $u)etul F!!C!A!S!S!, deoarece se

indeplineste aceasta conditie!

#alculam salariul mediu zilnic pentru concediul prenatal ca medie a veniturilor $rute la

care s.a contri$uit la #AS in cele sase luni de sta)iu de cotizare-

Sal 3!9;;@+< G 58: +7,;>77

Indemnizatia cuvenita pentru concediu prenatal +7,;>77 lei@zi G +; zile 75+ lei

Pe perioada concediului de maternitate se suspenda #!I!M, deci nu se datoreaza soma&

:!

#on*orm #od Fiscal, art! 7+, nu se datoreaza nici imp pe venit! Deci, pentru concediul de

maternitate sin)ura contri$utie care se datoreaza este cea de >,8: la un salariu minim pe

economie % 3>; lei ', contri$utie pe care o suporta salariatul!

Suma

! Ide+%0!"%e 75+

+! Ve%" -r'" 75+

3! #ontri$utia la *d de soma& :Gindemnizatie 3@+;;; privind sistemul pu$lic de pensii si alte drepturi de

asi)urari sociale, pu$licata in Monitorul O*icial al Romaniei, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, cu

modi*icarile si completarile ulterioare, este de >,8:, indi*erent de conditiile de munca! Bazalunara de calcul a contri$utiei individuale de asi)urari sociale in cazul asi)uratilor o constituie

salariile individuale $rute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, re)lementate prin le)e

sau prin contractul colectiv de munca!

#ontri$utia individuala de asi)urari sociale, datorata de asi)urati se retine inte)ral din

salariu $rut lunar al asi)uratului si se vireaza lunar de an)a&ator la casa teritoriala de pensii in

raza careia se a*la sediul acestuia!

Pentru inre)istrarea operatiunilor privind contri$utia an)a&atului la Fondul asi)urarilorsociale, se poate consulta Ae

Co"r%-'"%! '%"!"%% *! Fod'* !s%.'r!r%*or soc%!*e

Dreptul la asi)urari sociale este )arantat de stat si se e4ercita, in conditiile "e)ii nr!

>@+;;; cu modi*icarile ulterioare, prin sistemul pu$lic de pensii si alte drepturi de asi)urari

sociale, denumit sistemul pu$lic!

Persoanele &uridice sau *izice la care isi des*asoara activitatea asi)uratii , denumitean)a&atori, sunt o$li)ate sa depuna in *iecare luna, la termenul sta$ilit de #!!P!A!S!, declaratia

privind evidenta nominala a asi)uratilor si a o$li)atiilor de plata catre $u)etul asi)urarilor

sociale de stat! Declaratia se depune la casa teritoriala depensii in raza careia se a*la sediul

an)a&atorului!

Declaratia privind evidenta nominala a asi)uratilor si o$li)atiilor de plata catre $u)etul

asi)urarilor sociale de stat constituie titlu de creanta si devine titlu e4ecutoriu la data la care

creanta $u)etara este scadenta con*orm le)ii!

In sistemul pu$lic prestatiile de asi)urari sociale reprezinta venit de inlocuire pentru

+5
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=24081http://intranet/mof/2000/140.pdfhttp://intranet/mof/2000/140.pdfhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=24081http://intranet/mof/2000/140.pdf


29/54

pierderea totala sau partiala a veniturilor pro*esionale, ca urmare a $atranetii, invaliditatii,

accidentelor, $olii, maternitatii sau decesului, denumite riscuri asi)urate!

Prestatiile de asi)urari sociale se acorda su$ *orma depensii, indemnizatii, a&utoare, alte

tipuri de prestatii prevazute de le)e, corelative cu o$li)atiile privind plata contri$utiei de

asi)urari sociale!

In sistemul pu$lic sunt contri$ua$ili, dupa caz- asi)uratii care datoreaza contri$utii

individuale de asi)urari sociale, an)a&atorii, persoanele &uridice la care isi des*asoara activitatea

persoanele in *unctii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii e4ecutive, le)islative ori

&udecatoresti, pe durata mandatului, A)entia ationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care

administreaza $u)etul asi)urarilor pentru soma&, persoane care inc(eie un contract de asi)urare!

#otele de contri$utii de asi)urari sociale sunt di*erentiate in *unctie de conditiile de

munca normale, deose$ite sau speciale! #otele de contri$utii de asi)urari sociale se apro$a anualprin le)ea $u)etului asi)urarilor sociale de stat!

#on*orm art! +2 alin! %' din "e)ea nr! 75< din +

O*icial, Partea I nr! !;7< din +>!+!+;;9, in anul +;;< cotele de contri$utie de asi)urari sociale

se sta$ilesc dupa cum urmeaza-

a' pentru conditii normale de munca . +> :

$' pentru conditii deose$ite de munca . 37 :

c' pentru conditii speciale de munca . 3> :In sensul "e)ii nr! >@+;;; cu modi*icarile ulterioare, locurile de munca in conditii

deose$ite reprezinta acele locuri care, in mod permanent sau in anumite perioade, pot a*ecta

esential capacitatea de munca a asi)uratilor datorita )radului mare de e4punere la risc!

#riteriile si metodolo)ia de incadrare a locurilor de munca in conditii deose$ite se sta$ilesc prin

(otarare a 2uvernului, pe $aza propunerii comune a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si

a Ministerului Sanatatii!

"ocurile de munca in conditii deose$ite se sta$ilesc prin contractul colectiv de muncasau, in cazul in care nu se inc(eie contracte colective de munca, prin decizia or)anului de

conducere le)al constituit, cu respectarea criteriilor si metodolo)iei de incadrare! Avizul

inspectoratului teritorial de munca este o$li)atoriu pentru incadrarea locurilor de munca in

conditii deose$ite!

#ontri$utia de asi)urari sociale datorata de an)a&atori reprezinta di*erenta dintre nivelul

cotelor de contri$utii de asi)urari sociale sta$ilite di*erentiat, in *unctie de conditiile de munca,

prin le)ea anuala a $u)etului asi)urarilor sociale de stat, si nivelul cotei contri$utiei individuale

de asi)urari sociale! #ota contri$utiei individuale de asi)urari sociale, datorata potrivit art! +

+>


30/54

alin! %+' din "e)ea nr! >@+;;;, cu modi*icarile si completarile ulterioare, este de >,8:,

indi*erent de conditiile de munca! Baza lunara de calcul, la care an)a&atorul datoreaza contri$utia

de asi)urari sociale, o constituie *ondul total de salarii $rute lunare realizate de salariati! Baza

lunara de calcul nu poate *i mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asi)uratilor din

luna pentru care se calculeaza contri$utia si valoarea corespunzatoare a 8 salarii medii $rute!

Salariul mediu $rut utilizat la *undamentarea $u)etului asi)urarilor sociale de stat pe anul +;;@+;;;, cu modi*icarile si completarile ulterioare!

#ontri$utiile se sta$ilesc in *unctie de tari*e si clase de risc! Tari*ul de risc se determina

pentru *iecare sector de activitate in *unctie de riscul de accidentare si de im$olnavire

pro*esionala din cadrul sectorului respectiv! In cadrul tari*elor de risc, di*erentierea pe cate)orii

de activitati se realizeaza prin clase de risc!Baza lunara de calcul pentru care se datoreaza contri$utia de asi)urari pentru accidente

de munca si $oli pro*esionale o reprezinta *ondul total de salarii $rute lunare realizate! In situatia

in care intr.o unitate e4ista activitati incadrate in mai multe clase de risc, $aza lunara de calcul o

reprezinta *ondul total de salarii $rute lunare realizate corespunzator activitatilor incadrate in

*iecare clasa de risc!

#otele de contri$utie datorate de an)a&atori in *unctie de clasa de risc sunt sta$ilite de la

;,7: la 3,9:, aplicate asupra *ondului total de salarii $rute lunare realizate!#ontri$utia de asi)urari pentru accidente de munca si $oli pro*esionale nu se aplica

asupra sumelor reprezentand-

= prestatii de asi)urari sociale care se suporta din *ondurile asi)urarilor sociale sau din

*ondurile an)a&atorului si care se platesc direct de catre acesta, potrivit le)ii/

= drepturile platite potrivit dispozitiilor le)ale in cazul des*acerii contractelor individuale

de munca, al incetarii calitatii de *unctionar pu$lic sau de mem$ru cooperator, altele

decat cele acordate potrivit le)ii pentru perioada de preaviz/

= diurnele de deplasare si de dele)are, indemnizatiile de dele)are, detasare si trans*er,

3
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=38000http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=38000http://intranet/mof/2002/454.pdfhttp://intranet/mof/2002/454.pdfhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=24081http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=24081http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=38000http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=38000http://intranet/mof/2002/454.pdfhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=24081http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/legis_pck.htp_act%3Fida=24081


32/54

precum si drepturile de autor/

= sumele reprezentand participarea salariatilor la pro*it/

= premii si alte drepturi e4ceptate prin le)i speciale!

#ontri$utiile de asi)urare pentru accidente de munca si $oli pro*esionale, dupa calculare

si retinere, se vireaza pana la data de +8 a lunii urmatoare celei pentru care se e*ectueaza plata

drepturilor salariale!

Pentru inre)istrarea operatiunilor privind contri$utia an)a&atorului la *ondul de risc si

accidente se poate consulta Ae

%.' C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! co"r%-'"%%*or *! !s%.'r!r%*e soc%!*e de s!!"!"e

#onstituirea *ondului national unic de asi)urari sociale de sanatate se *ace din contri$utia

de asi)urari sociale de sanatate, suportata de asi)urati, de persoanele *izice si &uridice carean)a&eaza personal salariat, din su$ventii de la $u)etul de stat, precum si din alte surse . donatii,

sponsorizari, do$anzi, potrivit le)ii!

Sunt asi)urati, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si

apatrizii care au domiciliul sau resedinta in Romania! In aceasta calitate, au o$li)atia platii

contri$utiei de asi)urare! #alitatea de asi)urat si drepturile de asi)urare inceteaza o data cu

pierderea dreptului de domiciliu sau de resedinta in Romania!

O$li)atia virarii contri$utiei pentru asi)urarile sociale de sanatate revine persoanei&uridice sau *izice care an)a&eaza persoane cu contract individual de munca sau contract

individual de munca cu timp partial, precum si persoanelor *izice, dupa caz! Persoanele &uridice

sau *izice la care isi des*asoara activitatea asi)uratii sunt o$li)ate sa depuna lunar la casele de

asi)urari, declaratii privind o$li)atiile ce le revin *ata de *ond!

Asi)uratii au dreptul la un pac(et de servicii de $aza care cuprinde servicii medicale,

servicii de in)ri&ire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale!

Persoanele care nu *ac dovada calitatii de asi)urat $ene*iciaza de servicii medicale numaiin cazul ur)entelor medico.c(irur)icale si al $olilor cu potential endemo.epidemic in cadrul unui

pac(et minimal de servicii medicale, sta$ilit prin contractul.cadru!

Fiecare asi)urat are dreptul de a *i in*ormat cel putin o data pe an, prin casele de

asi)urari, asupra serviciilor de care $ene*iciaza, a nivelului de contri$utie si a modalitatii de

plata, precum si asupra drepturilor si o$li)atiilor sale! Persoana asi)urata are o$li)atia platii unei

contri$utii $anesti lunare pentru asi)urarile de sanatate, cu e4ceptia persoanelor care $ene*iciaza

de asi)urare, *ara plata contri$utiei!

#ontri$utia lunara a persoanei asi)urate se sta$ileste su$ *orma unei cote de 9,8:, care

3+


33/54

se aplica asupra-

!) veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit/

-) veniturilor din activitati des*asurate de persoane care e4ercita pro*esii li$erale sau

autorizate potrivit le)ii sa des*asoare activitati independente!

#ontri$utiile se platesc ast*el-

!) lunar, pentru veniturile din salarii care se supun impozitului pe venit/

-) trimestrial, pentru veniturile din activitati des*asurate de persoane care e4ercita

pro*esii li$erale sau autorizate potrivit le)ii sa des*asoare activitati independente!

Pentru inre)istrarea operatiunilor privind contri$utia an)a&atului la Fondul de asi)urari

sociale de sanatate, se poate consulta Ae

Co"r%-'"%! '%"!"%% *! Fod'* de !s%.'r!r% soc%!*e de s!!"!"e

#onstituirea *ondului national unic de asi)urari sociale de sanatate se *ace din contri$utia

de asi)urari sociale de sanatate, suportata de asi)urati, de persoanele *izice si &uridice care

an)a&eaza personal salariat, din su$ventii de la $u)etul de stat, precum si din alte surse . donatii,

sponsorizari, do$anzi, potrivit le)ii!

Persoanele &uridice sau *izice la care isi des*asoara activitatea asi)uratii au o$li)atia sa

calculeze si sa vireze casei de asi)urari o contri$utie de 9: datorata pentru asi)urarea sanatatii

personalului din unitatea respectiva/ acestea au o$li)atia sa anunte casei de asi)urari oricesc(im$are care are loc in nivelul veniturilor!

O$li)atia virarii contri$utiei pentru asi)urarile sociale de sanatate revine persoanei

&uridice sau *izice care an)a&eaza persoane cu contract individual de munca sau conventie civila,

precum si persoanelor *izice, dupa caz! Persoanele &uridice sau *izice la care isi des*asoara

activitatea asi)uratii sunt o$li)ate sa depuna lunar la casele de asi)urari declaratii privind

o$li)atiile ce le revin *ata de *ond! An)a&atorii si asi)uratii care au o$li)atia platii contri$utiei si

care nu o respecta datoreaza ma&orari pentru perioada de intarziere, e)ale cu ma&orarile a*erentepentru intarzierea ac(itarii de$itelor catre $u)etul de stat! In cazul neac(itarii la termen, potrivit

le)ii, a contri$utiilor datorate *ondului, #AS, direct sau prin casele de asi)urari, procedeaza la

aplicarea masurilor de e4ecutare silita pentru incasarea sumelor cuvenite $u)etului *ondului si a

ma&orarilor de intarziere, potrivit le)ii!

Pentru inre)istrarea operatiunilor privind contri$utia an)a&atorului la Fondul de asi)urari

sociale de sanatate se poate consulta Ae

%.( C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! co"r%-'"%%*or *! fod'* de so+!>

33


34/54

In sistemul asi)urarilor pentru soma& sunt asi)urate, in conditiile prezentei le)i,

persoanele *izice, denumite asi)urati!

Asi)uratii pot *i-

!) cetateni romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania,

in conditiile le)ii, cu e4ceptia persoanelor care au calitatea de pensionari/

-) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile le)ii/

c) straini care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt

incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile le)ii!

Asi)uratii au o$li)atia sa plateasca contri$utiile de asi)urari pentru soma& si au dreptul sa

$ene*icieze de indemnizatie de soma&, con*orm "e)ii nr!

In sistemul asi)urarilor pentru soma& sunt asi)urati, in conditiile "e)ii nr!


35/54

catre $u)etul asi)urarilor pentru soma& si dovada e*ectuarii acestei plati!

#on*or+ !r"$ 28alin! %' lit! a' din "e)ea nr! 75< din +@+@+;;9, in anul +;;< cota de contri$utie la $u)etul asi)urarilor

pentru soma& datorata de an)a&atori, prevazuta la art! +9 din "e)ea nr! 8$: C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! ,r%&%d Co"r%-'"%! ,e"r' coced%% s% %de+%0!"%%

#on*orm Ordonantei de ur)enta nr! 85 din < noiem$rie +;;8, pu$licata in Monitorul

O*icial nr! ; noiem$rie +;;8, incepand cu data de ianuarie +;;9, cota de

contri$utie pentru concedii si indemnizatii, este de ;,58:, aplicata la *ondul de salarii sau,

dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de soma&, asupra veniturilor supuse

impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asi)urari sociale, si se

ac(ita la $u)etul Fondului national unic de asi)urari sociale de sanatate!

Persoanele asi)urate pentru concedii si indemnizatii de asi)urari sociale de sanatate in

sistemul de asi)urari sociale de sanatate, au dreptul, pe perioada in care au domiciliul sau

resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asi)urari sociale de

sanatate, daca-

. des*asoara activitati pe $aza de contract individual de munca sau in $aza raportului de serviciu/

. des*asoara activitati in *unctii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii e4ecutive,

le)islative ori &udecatoresti, pe durata mandatului, precum si mem$rii cooperatori dintr.o

or)anizatie a cooperatiei mestesu)aresti,

. $ene*iciaza de drepturi $anesti lunare ce se suporta din $u)etul asi)urarilor pentru soma&, in

conditiile le)ii!

De aceleasi drepturi $ene*iciaza si- asociatii, comanditarii sau actionarii/ administratorii

sau mana)erii care au inc(eiat contract de administrare ori de mana)ement/ mem$rii asociatiilor

*amiliale, persoane care inc(eie un contract de asi)urari sociale pentru concedii si indemnizatii

pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru in)ri&irea copilului $olnav, in conditiile in

care au inceput sta)iul de cotizare pana la data de ianuarie +;;9!

#oncediile medicale si indemnizatiile de asi)urari sociale de sanatate, la care au dreptul

asi)uratii, in conditiile prezentei ordonante de ur)enta, sunt-

38


36/54

a' concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de $oli

o$isnuite sau de accidente in a*ara muncii/

$' concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea im$olnavirilor si recuperarea capacitatii

de munca, e4clusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau $oli

pro*esionale/

c' concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate/

d' concedii medicale si indemnizatii pentru in)ri&irea copilului $olnav/

e' concedii medicale si indemnizatii de risc maternal!

Baza de calcul pentru concediile medicale si indemnizatiile de asi)urari sociale de sanatate

se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 9 luni din cele + luni din care se

constituie sta)iul de cotizare, pana la limita a + salarii minime $rute pe tara lunar, pe $aza

carora se calculeaza contri$utia pentru concedii si indemnizatii! Din duratele de acordare a concediilor medicale, e4primate in zile calendaristice, se

platesc zilele lucratoare! "a sta$ilirea numarului de zile ce urmeaza a *i platite se au in vedere

prevederile le)ale cu privire la zilele de sar$atoare declarate nelucratoare, precum si cele

re*eritoare la sta$ilirea pro)ramului de lucru, prevazute prin contractele colective de munca!

Asi)uratii $ene*iciaza de concedii si de indemnizatii, in $aza certi*icatului medical eli$erat

de medicul curant, con*orm re)lementarilor in vi)oare!

Pentru inre)istrarea operatiunilor privind contri$utia pentru concedii si indemnizatii sepoate consulta Ae

8$9 C!*c'*'* s% co"!-%*%"!"e! ,r%&%d Fod'* de .!r!"!re ,e"r' ,*!"! cre!"e*or s!*!r%!*e

Din Fondul de )arantare se asi)ura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele

individuale de munca si din contractele colective de munca inc(eiate de salariati cu an)a&atorii

impotriva carora au *ost pronuntate (otarari &udecatoresti de*initive de desc(idere a procedurii

insolventei si *ata de care a *ost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului deadministrare, denumiti in continuare an)a&atori in stare de insolventa!

#onstituirea, )estionarea si utilizarea Fondului de )arantare are la $aza urmatoarele principii-

a' principiul contri$utivitatii, con*orm caruia Fondul de )arantare se constituie pe $aza

contri$utiilor datorate de an)a&atori/

$' principiul o$li)ativitatii, potrivit caruia an)a&atorii au, con*orm le)ii, o$li)atia de a participa

la constituirea Fondului de )arantare/

c' principiul repartitiei, pe $aza caruia *ondul realizat se redistri$uie pentru plata drepturilor

salariale datorate de an)a&atorii in stare de insolventa/

39


37/54

d' universalitatea o$li)atiei de plata a creantelor salariale, indi*erent de indeplinirea sau

neindeplinirea o$li)atiei de contri$utie a an)a&atorilor/

e' Fondul de )arantare este independent de resursele )estionate de institutia de administrare/

*' Fondul de )arantare nu poate *ace o$iectul masurilor asi)uratorii sau al e4ecutarii silite!

Resursele *inanciare ale Fondului de )arantare se constituie din-

a' contri$utia an)a&atorilor/ venituri reprezentand do$anzi, ma&orari de intarziere pentru

neac(itarea in termenul de plata a contri$utiei la Fondul de )arantare, precum si din alte sume

provenite din surse admise de le)e/ sume provenite din recuperarea de$itelor create in conditiile

prezentei le)i, altele decat cele provenind din contri$utiile la Fondul de )arantare!

An)a&atorii au o$li)atia de a plati lunar o contri$utie la Fondul de )arantare, in cota de

;,+8:, aplicata asupra *ondului total de salarii $rute lunare realizate de salariati!

An)a&atorii au o$li)atia de a declara lunar contri$utia la Fondul de )arantare la or)anul *iscalcompetent, pana la data de +8 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile

salariale!

Pentru inre)istrarea operatiunilor privind contri$utia an)a&atorului la Fondul de )arantare

a creantelor salariale se poate consulta Ae

3


38/54

CA!ITO" &

S%s"e+'* %for+!"%c !* co"!-%*%"!"%% cre!"e*or s% d!"or%%*or ,r%&%d

,erso!*'*/ !s%.'r!r%*e s% ,ro"ec"%! soc%!*! B!0! de d!"e % Access

&.# S%s"e+'* %for+!"%c s% s%s"e+'* %for+!"%o!*

Sistemul in*ormational este un ansam$lu de principii, concepte, re)uli si te(nici *olosite

pentru cule)erea, inre)istrarea si transmiterea datelor in vederea prelucrarii, pentru a o$tine

in*ormatii care stau la $aza luarii deciziilor!

Sistemul in*ormatic este o parte componenta a sistemului in*ormational care realizeaza

trans*ormarea datelor in in*ormatii! Toate aceste trans*ormari sunt e*ectuate de catre calculator!

O$iectivul *undamental al unui sistem in*ormatic consta in *urnizarea de in*ormatii

corecte, relevante si la timp atat conducerii, cat si nivelelor operationale speci*ice unei unitatieconomice %compartamente sau servicii *unctionale', in vederea im$unatatirii si cresterii

e*icientei economice!

In concepere si realizarea unui sistem in*ormatic tre$uie sa se respecte mai multe

principii-

. *undamentarea realizarii sistemului in*ormatic se va *ace pe criterii de e*icienta

economica! Aceasta presupune evaluarea c(eltuielilor necesare pentru conceperea, realizarea,

implementarea si e4ploatarea curenta a sistemului in*ormatic si compararea acestora cu e*ectele

economice directe si indirecte o$tinute de unitatea economica/

. conceperea si realizarea unui sistem in*ormatic tre$uie sa *ie in concordanta cu cadrul

le)islativ 6 normativ/

- de*inirea o$iectivelor *undamentale ale sistemului in*ormatic tre$uie sa se *aca in

concordanta cu cerintele in*ormationale ale conducerii unitatii, adica tre$uie sa se respecte

aceste criterii *unctionale/

- in conceperea si realizarea sistemului in*ormatic se recomanda utilizarea de solutii

per*ormante/

- participarea nemi&locita a conducerii unitatii la conceperea si realizarea sistemului

in*ormatic este o$li)atorie in toate etapele de concepere, realizare si implementare a sistemului

in*ormatic! Acest lucru se impune deoarece $ene*iciarul sistemului in*ormatic sta$ileste atat

o$iectivul )eneral, dar si o$iectivele speci*ice ale viitorului sistem in*ormatic si asi)ura resursele

materiale, umane si *inanciare pentru realizarea si implementarea sistemului in*ormatic/

- asi)urarea unui )rad inalt de securitate si con*identialitate a datelor si prelucrarilor!

E4ista mai multe metodolo)ii de realizare a sistemelor in*ormatice! Acestea sunt-

metodolo)ia clasica, metodolo)ia sistemica, metodolo)ia orientata o$iect!

35


39/54

Metodolo)ia sistemica, *olosita in realizarea sistemului in*ormatic, in cazul de *ata, are la

$aza teoria sistemelor! Sistemul in*ormatic este privit pe 3 niveluri- nivelul conceptual, nivelul

relational %lo)ic', nivelul *izic!

vanta'eleutilizarii acestei metodolo)ii sunt- se a4eaza pe conceptul de $aza de date,

o*era coerenta si sta$ilitate, elimina redundanta! #a de"avanta'e putem aminti- de*iciente in

modelare si prelucrare, posi$ilitatea aparitiei de discrepante intre modelele datelor si modelele

prelucrarilor!

&.#.# A!*%0! +ode*'*'% coce,"'!*

Scopul modelului conceptual al datelor consta in e4primarea modului in care datele din

sistemul in*ormational re*lecta realitatea, urmarind sa serveasca drept suport de comunicare intre

utilizator si in*ormatician!

Modelul ETITATE.ASO#IERE are in vedere conceptele lumii reale care sunt )rupatein doua clase distincte- entitati si asocieri.

"a $aza *ormalismului ETITATE.ASO#IERE sta entitatea, care reprezinta un o$iect

concret sau a$stract si care se caracterizeaza prin urmatoarele elemente-

Entitatea reprezinta un o$iect concret sau a$stract si care se caracterizeaza prin

urmatoarele elemente-

Apartine spatiului pro$lemei de rezolvat %*ace parte sau este relevant pentru realitatea

o$servata'/ Are o e4istenta de sine statatoare /

Poate *i identi*icat in raport cu celelalte o$iecte de acelasi tip!

Ansam$lul tuturor entitatilor care au aceleasi caracteristici constitutive *ormeaza tipul de

entitate! O entitate poate apartine mai multor tipuri de entitati di*erite! O entitate este

reprezentata de un ansam$lu de atri$ute!

Atributuleste o caracteristica a entitatii, el poate lua pentru o anumita entitate una sau

mai multe valori sau )rupuri de valori de un anumit tip! El poate *i privit ca o varia$ila careia ise pot asocia o multime de valori prin intermediul unui indicator comun! Atri$utele sunt

re*lectate printr.un continut concret denumit valoare, care reda nivelul real al *enomenelor si

proceselor economice cuanti*icate prin intermediul entitatii!

In realizarea modelului entitate.asociere o importanta deose$ita o reprezinta sta$ilirea

corecta a identi*icatorului entitatii, notiune care desemneaza un atri$ut sau un )rup minimal de

atri$ute care primesc valori unice pentru *iecare atri$ut si care pot servi ast*el la identi*icarea

*ara ec(ivoc a acestora! De cele mai multe ori, pentru simplitate, se recur)e la coduri, care sunt

atri$ute construite special ast*el incat sa raspunda cerintelor de identi*icare sau atri$ute de tip

3>


40/54

numar de ordine sau numarul aparitiei!

Asocierea reda le)aturile sau corespondentele dintre doua sau mai multe entitati, in care

*iecare &oaca un anumit rol! O asociere nu are o e4istenta de sine statatoare, ea depinzand de

e4istenta entitatilor pe care le lea)a! Cn alt element cu o importanta deose$ita in proiectarea

$azei in*ormationale il reprezinta sta$ilirea corecta a cardinalitatilor, adica a modului in care

entitatile participa la asociere! Valorile uzuale pentru cardinalitati sunt- ;, / , / ;,n / ,n!

Practic, modelul conceptual privind $aza in*ormationala a sistemului in*ormatic privind

evidenta personalului si calculul salariilor se prezinta ast*el -

Principalele entitati ale modelului sunt-SA"ARIATI, STATEHSCB, STATHSA"ARII!

= E"%"!"e! S!*!r%!"%)rupeaza atri$utele necesare descrierii in*ormationale a oricarui

salariat( avand cheie primaraatri$utulID( chei externe ) atri$utul %d?s!*!r%!"prin care

se *ace le)atura cu ta$ela STATEHSCB, si STATHSA"ARII! #elelalte atri$ute sunt- nume,

prenume, *unctie, salarH$rut, dataHintrare, dataHiesire!

= E"%"!"e! STATE?SUB, are cheie primara atri$utul ID, iar celelalte atribute sunt-

idHsalariat, zileHlucrate, $rutHrealizat, avans, restHplata, deduceri, luna, an!

= E"%"!"e! STAT?SALARII are cheie primara atri$utul ID, iar celelalte atribute sunt-

idHsalariat, salariuH$rut, casHsalariat, soma&Hsalariat, sanatateHsalariat, venitHnet,

deducereHpers, $azaHcalcul, impozit, net, avans, restHplata !

&.#.$ A!*%0! +ode*'*'% re*!"%o!*

Pornind de la modelul relational am o$tinut $aza de date *olosind S2BD Access, mai

intai prin crearea ta$elelor corespunzatoare pornind de la relatiile o$tinute, apoi prin

implementarea le)aturilor dintre acestea, in vederea asi)urarii restrictiilor de inte)ritate

re*erentiala!

#oncret, la nivelul S2BD Access, restrictiile de inte)ritate re*erentiala se indeplinesc cu

a&utorul relatiilor %Relations(ips' de*inite la crearea $azei de date!Modul in care se prezinta $aza de date si relatiile dintre ta$ele, asa cum sunt ele

reprezentate in cadrul Relations(ips din cadrul $azei de date realizate in A##ESS este redat mai

&os!

7;


41/54

&.$ E*!-or!re! ,ro.r!+e*or

Ela$orarea componentei operationale a sistemului in*ormatic privind evidenta

personalului si calculul salariilor, s.a *acut pornind de la sistemul de meniuri proiectat!

Butoanele prezentate au urmatoarele *unctii-. prin e*ectuarea unui clic cu mouse.ul pe $utonul SA"ARIATI1, utilizatorul va

desc(ide *orma SA"ARIATI , unde va putea introduce noi inre)istrari sau e*ectua

modi*icari!

7


42/54

#el de.al doilea meniu poate *i accesat prin e*ectuarea unui clic pe $utonul "CA

OCA1 unde se pot introduce date pentru )enerarea statului de salarii-

Pentru a desc(ide *orma STATE "CARE1 mai intai tre$uie intoduse, intr.o *ereastra de

dialo) luna si anul pentru a se )enera statul de salarii pentru luna si anul respectiv,

7+


43/54

dupa care se va desc(ide *orma STATE, unde putem vizualiza inre)istrarile si claculele pentru

impozitele a*erente salariilor!

Apasand pe $utonul de comanda se poate vizualiza si lista statul de salarii pentru

luna selectata, iar apasand pe $utonul de comanda se va putea vizualiza si lista notele

conta$ile a*erente inre)istrarii salariilor! Aceste rapoarte pot *i consultate la sectiunea Ane4e!

Baza de date EVI?SALcuprinde- ta$ele, intero)ari, rapoarte!

4$8$ E*!-or!re! r!,o!r"e*or

#u a&utorul rapoartelor, utilizatorul sistemului in*ormatic poate vizualiza cu usurinta

in*ormatiile prelucrate sau le poate printa, in *unctie de necesitati!

Principalele rapoarte ale sistemului sunt- SA"ARIATI JCERK, STATE,

OTA#OTABI"A!

73


44/54

Sistemul in*ormatic pentru evidenta personalului si calculul salariilor, asa cum a *ost

conceput, permite o utilizare *acila, precum si o compati$ilitate *oarte mare cu sistemul de

operare Lindos NP! In ceea ce priveste cerintele in*ormationale *ormulate de catre conducerea

intreprinderii pentru care a *ost conceput sistemul in*ormatic, el *urnizeaza toate in*ormatiile

considerate necesare de catre acestea, pentru evidenta salariatilor!

#a etapa urmatoare a ela$orarii practice a sistemului in*ormatic se prezinta etapa de

e4ploatare si mentinere in *unctiune! E4ploatarea curenta a sistemului in*ormatic consta in

mentinerea acestuia intr.o permanenta stare de *unctionare, prin care se *olosesc in mod practic

$aza de pro)rame si $aza de date! Mentinerea starii de *unctiune consta in corectarea tuturor

erorilor care apar pe parcurs, deoarece unele anomalii aparute in timpul e4ploatarii pot conduce

la modi*icari in structura si conceptia pro)ramelor! Tot le)at de mentinerea in *unctiune a

sistemului in*ormatic este si *unctionarea corecta a sistemului electronic de calcul pe toata duratade e4ecutie a pro)ramelor, inclusiv remedierea oricaror de*ectiuni aparute!

E4ploatarea curenta si mentinerea in *unctiune a sistemelor in*ormatice asi)ura

*unctionarea acestuia pe toata durata lui de e4ecutie! Implementarea sistemului in*ormatic se

poate realiza cu usurinta, instalarea sa *iind *oarte usoara !

Sistemul in*ormatic pentru evidenta personalului si calculul salariilor este usor de *olosit,

iar modul in care a *ost )andit urmeaza in mod natural lo)ica conta$ila, *iind usor de asimilat!

"a testarea sa cu date reale rezultatele o$tinute au *ost corecte!

77


45/54

CA!ITO" '

Analiza gestiunii resurselor uane

Functionarea oricarei activitati economio 6 sociala, este de neconceput *ara prezenta si

interventia omului, care nu este numai purtatorul unor nevoi de consum, ci si posesor al unora$ilitati ce.i permit sa actioneze in scopul satis*acerii acestor nevoi!

In analiza )estiunii resurselor umane la nivel microeconomic, se are in vedere *aptul ca

munca se mani*esta ca *actor de productie numai in stare activa si nu su$ *orma unei resurse

stocate! "a nivelul intreprinderii, analiza )estiunii resurselor umane, vizeaza atat aspecte

cantitative, re*eritoare la dinamica personalului pe total si anume anumite cate)orii, utilizarea

timpului de munca, cat si calitative, re*eritoare la cali*icare, or)anizare si impactul asupra

productivitatii precum si e*ectele cresterii acesteia!

In consecinta, principalele pro$leme care *ac o$iectul analizei )estiunii resurselor umane

sunt- dinamica e*ectivului de personal pe total si cate)orii , analiza sta$ilitatii personalului,

analiza cali*icarii *ortei de munca, analiza utilizarii timpului de munca, analiza e*icientei

utilizarii resurselor umane!

5$1$ D%!+%c! efec"%&'*'% de ,erso!* ,e "o"!* s% c!"e.or%%

Dinamica e*ectivului de personal pe total si cate)orii pune in evidenta dimensiunea

potentialului te(nico.economic le)ata de acest *actor de $aza al productiei 6 munca, in raport de

realizarile perioadelor anterioare si necesarul presta$ilit! In consecinta, se sta$ileste modi*icarea

a$soluta %', pe total personal si cate)orii!

;, *** =

in care- numarul de personal %mediu sau scriptic' realizat %' si cel din $aza de comparatie

%;'

5$2$ A!*%0! s"!-%*%"!"%% ,erso!*'*'%

O conditie importanta pentru utilizarea deplina si e*icienta a *ortei de munca e4istente in

unitatile economice o constituie asi)urarea unei sta$ilitati cat mai mari a acesteia! Mo$ilitatea

*ortei de munca apare atat su$ *orma intrarilor, cat si a iesirilor indi*erent de cauza )eneratoare si

poate modi*ica numarul mediu scriptic intr.o anumita perioada! Insa, in analiza miscarii *ortei de

munca se *ace distinctie intre circulatie si *luctuatie, in *unctie de cauzele care le provoaca!

!irculatia fortei de muncareprezinta miscarea personalului intreprinderii, in cursul unei

perioade, atat din punctul de vedere al intrarilor, cat si al iesirilor din cauze normale %trans*er,

$oala, pensionare, deces, invaliditate, studii, o$li)atii cetatenesti etc!'!

+luctuatia fortei de muncaconstituie un *enomen anormal, *iind determinat de iesirile

78


46/54

din intreprindere *ara apro$area conducerii sau prin des*acerea contractului de munca, urmare a

incalcarii prevederilor contractului colectiv de munca!

In analiza sta$ilitatii personalului se utilizeaza o serie de indicatori care caracterizeaza

intensitatea acestui *enomen-

= Coef%c%e"'* +%sc!r%% "o"!*e%#m', calculat ca raport intre totalul intrarilor %I' si iesirilor

%E' si numarul mediu scriptic %'-

,;;*

,%!m

+=

,;;'%,;;'%*

%i!

*

,e! ==

= Coef%c%e"'* de f*'c"'!"%e, sta$ilit ca raport intre totalul iesirilor ne&usti*icate sau *ara

apro$area conducerii %En' si numarul mediu scriptic-

,;;*

,n!f =

In cazul nostru, nu este necesara calcularea acestui coe*icient, deoarece nu au e4istat

iesiri ne&usti*icate!

Analiza dinamicii sta$ilitatii permite descoperirea tendintelor *enomenului si adaptarii

celor mai adecvate masuri pentru limitarea lui! Totodata, se impune adancirea studiului

sta$ilitatii personalului la nivelul su$diviziunilor intreprinderii, pentru a descoperi cauzele si

locurile in care intensitatea ei este mai mare!O atentie deose$ita tre$uie acordata *luctuatiei, care poate avea pro*unde implicatii in

activitatea intreprinderii! In acest sens, *luctuatia se prezinta su$ doua *orme-

. ca un *apt consumat . *luctuatia e*ectiva %activa' si

. ca un *enomen in devenire . *luctuatie potentiala %latenta', su$ *orma intentiei de a parasi

intreprinderea, din cauze mai mult sau mai putin intemeiate!

Fluctuatia potentiala se poate trans*orma in *luctuatie activa daca nu s.au luat intre timp,

masuri de preintampinare, *iind c(iar mai )rava, prin dimensiunile mai mari pe care le poateavea, precum si prin e*ectele ne)ative pe care le )enereaza asupra climatului psi(osocial din

intreprindere! Din acest motiv, cunoasterea dimensiunilor *luctuatiei latente si a componentei

*luctuantilor potentiali reprezinta o necesitate in cadrul or)anizarii stiinti*ice a muncii!

Proportiile *luctuatiei o)lindesc, printre altele, )radul de inte)rare a oamenilor in munca,

in pro*esie si in intreprindere, relatiile *ormale si ne*ormale, satis*actia muncii si conditiile

psi(osociale din intreprindere, modul de or)anizare sindicala, modul de re

Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor

Documents

Transcript of Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor