Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

62
CUPRINS 1.INTRODUCERE....................................... ................................................ 3 2.CAPITOLUL 1 Evaluarea si contabilitatea creantelor......................... 5 3.CAPITOLUL 2 Evaluarea si contabilitatea datoriilor.........................13 4.Studii de caz privind evaluarea si contabilitatea creantelor si datoriilor unei societati comerciale........................................ .................................... 5. CONCLUZII......................................... .................................................. .. 1

Transcript of Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Page 1: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

CUPRINS

1. INTRODUCERE....................................................................................... 32. CAPITOLUL 1 Evaluarea si contabilitatea creantelor......................... 5 3. CAPITOLUL 2 Evaluarea si contabilitatea datoriilor.........................134. Studii de caz privind evaluarea si contabilitatea creantelor si datoriilor

unei societati comerciale............................................................................

5. CONCLUZII.............................................................................................

1

Page 2: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Capitolul 1. Introducere

Realizarea operatiilor specifice activitatii de exploatare impun ca entitatea sa se angreneze in

mediul economico-social in care activeaza, sa intre in relatii cu o multitudine de persoane fizice si juridice

( cunoscute sub denumirea de “terti”), cum sunt: clientii, personalul, organismele de asigurari si protectie

sociala, bugetul statului, unitatile din cadrul grupului, asociatii, diversi debitori si creditori. Legaturile

stabilite intre entitate si tertii sai se concentreaza in raporturi economico – juridice, cunoscute sub

denumirea generice de “datorii si creante”. Datorita impactului pe care il au datoriile si creantele asupra

marimii si structurii patrimoniului, contabilitatea financiara a relatiilor cu tertii detine locul central in

sistemul informational – contabil ai fiecarui entitati. Informatiile furnizate de aceasta componenta a

contabilitatii sunt utile, in egala masura, conducerii entitatii si tertilor cu care aceasta intra in relatii.

2

Page 3: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Creantele reprezinta valorile avansate temporar de societate tertilor (persoane fizice sau juridice)

pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent(o suma de bani sau un serviciu).

Ca urmare creantele sunt drepturi ale societatii fata de tertii ei. Principala categorie de creante este

reprezentata de creantele de natura comerciala: creante-clienti; efecte de primit ; clienti incerti sau litigiu;

clienti facturi de intocmit etc. La aceasta se adauga creantele salariale, sociale, fiscale; creantele fata de

asociati privind decontarile referitoare la capital; creantele fata de debitori etc.Datoriile societatii

reprezinta obligatiile actuale ale intreprinderii, ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora

se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice, iesirea beneficiilor

economice pentru decontarea datoriilor presupunand plati in numerar, transferul altor active, prestarea

de servicii sau inlocuirea respectivei datorii cu o alta.

Standardul international IAS 1 defineste si realizeaza cele doua mari categorii de datorii, tinand

cont de gradul lor de exigibilitate:datoriile necurente si datoriile curente. Primele sunt datorii pe termen

lung (scadenta mai mare de un an) iar celelalte sunt datorii pe termen scurt (scadenta mai mica de un an).

In categoria datoriilor curente este inclusa si partea pe termen scurt (achitate in urmatoarele 12 luni) a

datoriilor pe termen lung.

Astfel datoriile curente sunt acele obligatii ce se asteapta sa fie achitate in cursul normal al ciclului

de exploatare al societatii; sau sunt exigibile in termen de 12 luni de la data bilantului.

Datoriile necurente sunt obligatii ce se asteapta sa nu fie achitate in cursul normal al ciclului de

exploatare al societatii; sau sunt exigibile intr-un termen mai mare de 12 luni de la data bilantului.Datoriile

se mai pot imparti si astfel: datorii financiare, datorii comerciale si alte datorii unde o mare pondere o au

datoriile fiscale.

Capitolul 2. Evaluarea si contabilitatea creantelor

Conform OMF 1752/2005 elementele de activ sunt grupate dupa natura si lichiditate.

Astfel conform OMF 1752/2005 postul din bilant creante cuprinde urmatoarele:

1. Creante comerciale ( ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* - 2968* + 4092 + 411 + 413 +

418 - 491)

3

Page 4: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Sumele înscrise la acest rând şi preluate din conturile 2675 la 2679 reprezintă creanţele aferente

contractelor de leasing financiar şi altor contracte asimilate, precum şi alte creanţe imobilizate, scadente

într-o perioadă mai mică de 12 luni.

2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct. 451** - 495*)

3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de

participare (ct.453 – 495*)

4. Alte creante (ct.425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 +

446** + 447**+ 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187)

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

**) Solduri debitoare ale conturilor respective.

Evaluarea la incheierea exercitiului financiar conform OMF 1752/2005 se va face astfel:

- La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ se evalueaza si se reflecta in situatiile

financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

- In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita

valoare de inventar.

Astfel atunci cand la inchiderea exercitiului, la inventarierea creantelor, valoarea posibila de

incasare este inferioara valorii nominale exprimata in contabilitatea curenta, pentru diferenta se constituie

un provizion pentru depreciere.

Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum ar fi creante in

valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si

valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre

cursul de la data inregistrarii creantelor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare

anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau

cheltuieli financiare, dupa caz.

De asemenea pentru creantele, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei

valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se

inregistreaza la venituri sau cheltuieli de exploatare sau financiare, in functie de natura operatiunii.

Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza asemeni celor in valuta prezentate mai sus.

Conform OMF 1752/2005 evenimentele ulterioare datei bilantului favorabile sau nefavorabile, care

au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare si

4

Page 5: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

care aduc informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului despre creante in cazul de fata ,

pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului informatiile respective se prezinta in notele

explicative, fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate

Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, care trebuie reflectate in situatiile financiare

anuale pot fi urmatoarele:

a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut

sau recunoasterea unui nou provizion;

b) insolventa unui client, inregistrata ulterior datei bilantului, confirma ca la data bilantului exista o

pierdere aferenta unei creante comerciale si, in consecinta, entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila

a creantei comerciale.

In conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele acordate tertilor

in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii. La alte imprumuturi acordate

se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti.

Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate creantele aferente contractelor de

leasing financiar, precum si alte creante imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant,

la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la

creante.

Contabilitatea creantelor asigura evidenta entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii-debitorii, clientii,

personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociatii/actionarii, debitorii diversi.

In contabilitatea clientilor se inregistreaza operatiunile privind, livrarile de marfuri si produse,

lucrarile si serviciile executate, precum si alte operatiuni similare efectuate.

Avansurile primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

Operatiunile privind vanzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe

baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de primit.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si

se mentioneaza in notele explicative.Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si

fond prevazute de legislatia in vigoare,

fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data

efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.

5

Page 6: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Contabilitatea clientilor si a celorlalte creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica

sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in

cadrul acestora pe termene de incasare. In cadrul conturilor de clienti, se grupeaza distinct creantele

rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.

Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.

Sumele care urmeaza sa fie incasate de la personal, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca

alte creante in legatura cu personalul.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si

echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite

in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se

inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.

In cazul impozitului pe profit/venit, daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie

recunoscut drept creanta.

Creantele entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si furnizorii debitori, se

inregistreaza in conturile de debitori diversi.

Atunci cand creanta in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a si

survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand creanta in valuta

este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu

financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor

de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

In cadrul notelor explicative din cadrul situatiilor financiare de sfarsit de exercitiu financiar(nota 5) :

- suma cumulata a creantelor care devin scadente dupa mai mult de un an trebuie sa fie prezentata in

notele explicative

- o persoana juridica trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale creantelor prezentate in

bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii desfasurate, iar sumele de incasat de la

societatea mama, filiale si intreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat.

In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza indicatori de activitate care

analizeaza creantele societatii ,viteza de rotatie a debitelor-clienti.

Contabilitatea creantelor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.

După perioada de timp la care se referă, creantele se împart în:

6

Page 7: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

creante pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;

creante pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;

creante pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.

Creantele pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor financiare ( creante

legate de participatii, împrumuturi acordate pe termen lung).

O categorie importanta in cadrul creantelor sunt creantele comerciale in care se încadrează si

majoritatea conturilor din cadrul Clienţii şi conturile asimilate:

- 4111 Clienti

- 4118 Clienti incerţi sau în litigiu

- 413 Efecte de primit

418 Clienti – facturi de întocmit

exceptie facand contul 419 Clienti-creditori care se incadreaza la datorii- avansuri incasate in

contul comenzilor.

Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza de cambii, bilete la

ordin, trate, Waranturi, CEC-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti in contul creantelor. Ele

reprezinta forme de credit comercial acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.

Evidenta sumelor datorate de clienti interni şi externi sumele platite de acestia ca acont sau

decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clienti si conturi asimilate. Cea

mai des intalnita si cunoscuta creanta este contul 4111 Clienti. Ca un opus al acestora sunt datoriile

comerciale unde cea mai des intalnita datorie este contul 401 Furnizori.

Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii stocurilor, respectiv realizarii lucrarilor si a

serviciilor si au în contrapartida venituri din exploatare.

Pe baza facturii, creantele se inregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care

corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata si anume valoarea sau preţul negociat plus

TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitări. In cazul în care se acorda reduceri comerciale,

valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia în care se acorda

clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul

acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale

printr-o înregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda posterior printr-o factura

de reducere.

7

Page 8: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Clientii în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuări

operatiunilor. Diferentele de curs valutar, între data inregistrari creantelor în devize si data încasari lor, se

inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

Contul 4111 este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor

livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu sumele incasate

de la clienti. Soldul contului este debitor şi reprezinta sumele datorate de clienti.

In debitul contului 4111 Clienti se inregistreaza:

- pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor

executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin

creditul conturilor :

701 Venituri din vanzarea produselor finite,

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor,

703 Venituri din vanzarea produselor reziduale,

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate,

705 Venituri din studii si cercetari,

706 Venituri din redevente, locatii de gestiune, chirii,

707 Venituri din vanzarea de marfuri,

708 Venituri din activitati anexe,

4427 TVA colectata,

4428 TVA neexigibila pentru livrarile cu plata în rate;

- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se factureaza, prin

creditul contului 418 Clienti – facturi de întocmit;

venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare

urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta contul 472 Venituri inregistrate in avans si

contul 4428 TVA neexigibila;

- valoarea avansurilor facturate clientilor contul 419 Clienti –creditori , contul 4427 TVA colectata;

- valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar 267-contul Creante imobilizate;

- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 Venituri din creanţe recuperate;

8

Page 9: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

- diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului

financiar contul 765 Venituri din diferente de curs valutar;

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul contului

419 Diferenţe de conversie – cont de pasiv;

In creditul contului 4111 Clienti se înregistreaza:

- sumele incasate de la clienti, prin debitul conturilor:

- 512 Conturi curente la bănci,

- 531 Casa;

- decontarea avansurilor incasate de la clienti contul 419- Clienti creditori;

- contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau prestatiilor facute,

prin debitul contului 413 Efecte de primit si contul 511 Valori de incasat;

- sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla in litigiu, prin debitul

contului 4118 Clienti incerti sau in litigiu

- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, decontate pe seama

avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419 Clienti – creditori

- diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasari creantelor exprimate în devize,

prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienti , prin debitul contului

419 Clienti – creditori

- valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 Cheltuieli privind sconturile

acordate

- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu in debitul

contului 654 Pierderi din creante si debitori diversi .

Soldul contului este debitor şi reprezinta sumele datorate de clienti, deci creante fata de acestia

neincasate înca.

Pentru exemplificare prezentam in continuare cateva operatiuni din debitul si creditul contului 4111

Clienti, intalnite in cadrul societatii comerciale SC Zentiva SA:

- livrarea produselor finite cu factura se va inregistra in contabilitate astfel( presupunem ca livram

produse finite cu pretul de vanzare de 1.100 la care se adauga un TVA de 19%):

4111 = % 1.309

701 1.100

9

Page 10: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

4427 209

- exista situatii cand produsele pleaca la client doar pe baza avizului de insotire urmand ca

ulterior in 5 zile sau cel mai tarziu la sfarsitul lunii in care se face livrarea sa se intocmeasca factura si sa

se evidentieze in contabilitate prin urmatoarea inregistrare:

418 = % 1.309

701 1.100

4428 209 - ulterior se intocmeste factura si se inchide avizul

care urma sa fie facturat prin urmatoarea inregistrare :

4111 = 418 1.309

- concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA colectata astfel:

4428 = 4427 209

- avansurile incasate de la clienti se inregistreaza in creditul contului 419 urmand ca ulterior sa se

inchida creanta clientului respectiv cu avansul incasat ( presupunem ca avansul incasat este de 50% din

valoarea produselor care urmeaza a fi livrate si anume 50% din 2.380 la care se adauga TVA-ul de 19%- si

sumele incasate ca avans sunt purtatoare de TVA ):

incasarea avansului de la client :

5121 = % 1.190

419 1.000

4427 190

inchiderea creantei clientului cu avansul incasat:

419 = 4111 1.000

- cand clientul prezinta la ridicarea produselor ca garantie pentru diferenta de suma datorata un

bilet la ordin sau CEC atunci se inchide suma echivalenta din datoria clientului astfel :

413 = 4111 1.190

- daca la termenul stabilit pentru incasarea efectului de primit se observa ca clientul nu are

disponibil necesar incasarii creantei pentru care s-a emis efectul si se concluzioneaza ca acest client al

societatii a devenit incert, insolvabil, dubios sau deschidem actiune de recuperare a sumei si ca urmare

societatea se afla in litigiu cu acest client, atunci soldul acestui client se transfera in debitul contului 4118

Clienti incerti si se evidentiaza in contabilitatea urmatoarea inregistrare (presupunem ca diferenta de suma

10

Page 11: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

de 1190 a ramas ca sold debitor clientului si incasarea acestei sume a devenit incerta):

4118 = 4111 1.190

Se observa astfel ca intre contul 4111 Clienti si celelalte conturi incadrate in Clienţii şi conturile

asimilate exista o stransa legatura , evidentind astfel inca o data importanta acestui cont 4111 Clienti in

cadrul clasei.

Astfel sumele care au legatura cu clientii se evidentiaza in conturi diferite din aceasta clasa in

functie de semnificatia lor astfel:

- sumele care deconteaza datoria clientului se evidentiaza in contul 4111 Clienti,

- sumele ce sunt incasate ca avans al clientului se evidentiaza in contul 419 Clienti –creditori dar in

acelasi timp inchid si soldul debitor al contul 4111 Clienti;

- efectele comerciale primite de la clienti pentru datoriile lor catre societate se evidentiaza in contul

413 Efecte de primit si inchid de asemenea din soldul debitor al contului 4111 Clienti;

- sumele care devin incerte sunt transferate din contul 4111 Clienti in contul 4118 clienti incerti sau

in litigiu tocmai pentru a avea o evidenta a acestor tip de clienti;

- sumele care evidentiaza expedierea produselor livrate fara factura doar pe baza avizului de

insotire se evideteaza in contul 418 urmand apoi ca la intocmirea facturii sa se transfere in contul 4111

Clienti.

Capitolul 3. Evaluarea si contabilitatea datoriilor

Conform OMF 1752/2005 elementele de datorii sunt grupate dupa natura si exigibilitate.

Datoriile care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an conform OMF 1752/2005 cuprind:

1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea

de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169)

2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192

+ 5198)

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419)

11

Page 12: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401 + 404 + 408)

5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405)

6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare

(ct.1663 + 1686 + 2692 + 453***)

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile social sociale (ct. 1623 + 1626

+ 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431***+ 437***+ 4381 + 441***+ 4423 +

4428***+ 444***+ 446***+ 447***+ 4481 + 455 + 456***+ 457 + 4581 + 462 + 473***+ 509 + 5186 +

5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)

Datoriile care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an conform OMF 1752/2005 avem:

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea

de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169)

2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 +

5198)

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419)

4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401 + 404 + 408)

5. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405)

6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare

(ct.1663+ 1686 + 2692 + 453***)

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale sociale (ct. 1623 + 1626 + 167

+ 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423+ 4428***

+ 444*** + 446*** + 447*** +4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 +

5194 + 5195 + 5196 + 5197)

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

**) Solduri debitoare ale conturilor respective.

***) Solduri creditoare ale conturilor respective.

12

Page 13: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Conform principiului necompensarii prezentat in OMF 1752/2005 eventualele compensari intre

creante si datorii ale entitatii fata de acelasi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor

legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.

Evaluarea la incheierea exercitiului financiar conform OMF 1752/2005 se va face astfel:

- La incheierea exercitiului financiar, elementele de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se

reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

- In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita

valoare de inventar.

In cazul datoriilor atunci cand la inchiderea exercitiului la inventariere valoarea contabila neta a

datoriei este mai mica decat valoarea de decontare este necesara constituirea unui provizion pentru riscuri

si cheltuieli. Iar in cazul in care valoarea contabila neta a datoriei este mai mare decat valoarea de

decontare potrivit principiului prudentei castigul nu se inregistreaza in contabilitate.

Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt:

a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare;

b) instrumente financiare derivate.

Evaluarea la valoarea justa nu se aplica:

a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta;

b)imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul tranzactionarii.

Datoriile privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt consecinta aplicarii standardului IAS

37 ,, Provizioane, datorii eventuale si active eventuale” Acest standard defineste provizioanele ca fiind

datorii a caror scadenta sau marime este nesigura. In conformitate cu standardului IAS 37, un provizion va fi

recunoscut numai in momentul in care: entitatea are o obligatie actuala (legala sau implicita), care rezulta

dintr-un eveniment trecut, la inchiderea exercitiului; pentru a stinge obligatia, este probabil sa fie necesara

o iesire de resurse care sa reprezinte avantaje economice; marimea obligatiei poate fi estimata in mod

fiabil.

Elementele monetare exprimate in valuta, in acest caz datorii in valuta, trebuie evaluate si raportate

utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului

financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii

datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb

de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

13

Page 14: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

De asemenea pentru datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei

valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se

inregistreaza la venituri sau cheltuieli de exploatare sau financiare, in functie de natura operatiunii.

Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza asemeni celor in valuta prezentate mai sus.

Evenimentele ulterioare datei bilantului favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data

bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare si care aduc informatii

suplimentare fata de cele existente la data bilantului despre datorii, pentru evenimente care avusesera

deja loc la data bilantului informatiile respective, conform OMF 1752/2005 se prezinta in notele

explicative, fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate.

Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului, care trebuie reflectat in situatiile financiare

anuale pot fi rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului care impune ajustarea unui provizion deja

recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion.

Conform reglementarilor prezentate in OMF 1752/2005 o datorie financiara este orice datorie care

reprezinta:

a) o obligatie contractuala:

- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau

- de a schimba instrumente financiare sau alte datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt

potential nefavorabile pentru entitate;

sau

b) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii si

este:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligatã sa livreze un numar

variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul unei sume fixe

de numerar, sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii

ale entitatii. In acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care

pot fi ele insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii

ale entitatii.

Astfel in intelesul prezentelor reglementari, contractele bazate pe marfa care dau oricareia dintre

partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte instrumente financiare se considera

instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor in care:

14

Page 15: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

a) acestea au fost incheiate si continua sa indeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind

cumpararea, vanzarea sau utilizarea produsului de baza;

b) acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si

c) se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii.

Contabilitatea datoriilor asigura evidenta entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii-creditori,

personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociatii/actionarii, si creditorii diversi.

Contabilitatea furnizorilor asigura inregistrarea operatiunilor unei societati cu privire la achizitia de

active imobilizate, active circulante (materii prime, materiale), la executarea si prestarea de catre terti a

unor lucrari sau servicii.

Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

Operatiunile privind cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate

pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de

platit.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si

se mentioneaza in notele explicative.Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si

fond prevazute de legislatia in vigoare,

fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data

efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.

Contabilitatea furnizorilor si a celorlalte datorii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana

fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii se grupeaza astfel: interni si externi, iar

in cadrul acestora pe termene de plata. In cadrul conturilor de furnizori se grupeaza distinct datoriile

rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile,

premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru

incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura

datorate de entitate personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in

vigoare, din fondul de salarii.

15

Page 16: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei in vigoare,

nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate

potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe

persoane.

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii

ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri

executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal)

aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu personalul.

Sistemul de documente privind relatiile entitati cu personalul sunt: state de salarii, liste de avans

chenzinal, liste de indemnizatii pentru concedii de odihna, dispozitii de incasare sau de plata, contracte,

decizii de imputare, condica de prezenta, bon de lucru individual si colectiv, raport de productie si

salarizare, pontajul lucrarilor efectuate, fisa orelor suplimentare.

Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la

asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de

somaj.

Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente

exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale.

In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit,

taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite,

taxe si varsaminte asimilate.

Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei

exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru

cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila).

In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA

se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila potrivit

legii, se trece la TVA colectata sau TVA deductibila, dupa caz. De asemenea, in contul de TVA neexigibila se

inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu

au sosit sau nu s-au intocmit facturile. Diferenta de taxa, in plus sau in minus, dintre TVA colectata si TVA

16

Page 17: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de plata sau TVA de recuperat) si se regularizeaza in

conditiile legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul

impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind:

accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome,

impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate

de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si

varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea in contabilitate a accizelor si

fondurilor speciale incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara

a tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli.

Sistemul de documente privind relatiile cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale si alte

organisme publice: declaratii de impozite si taxe, situatii de calcul, deconturi, ordine de plata, chitante.

Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum

si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului. In

acest sens, sumele reprezentand dividende, respectiv, varsaminte la buget vor fi reflectate in conturile

corespunzatoare de datorii.

Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia entitatii, precum si

dobanzile aferente se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

Datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clienti creditori si furnizorii, se

inregistreaza in conturile de creditori diversi.

Atunci cand datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a si

survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand datoria in valuta

este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu

financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor

de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

In cadrul notelor explicative din cadrul situatiilor financiare de sfarsit de exercitiu financiar(nota 5)

pentru datoriile din bilantul persoanei juridice, se mentioneaza valoarea totala a datoriilor incluse in bilant,

pentru care s-au depus anumite garantii si informatii privind natura acestor garantii depuse.

In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza o serie de indicatori de activitate care

evidentiaza datoriile societatii, viteza de rotatie a creditelor-furnizor.

17

Page 18: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

In cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta urmatoarele informatii:

a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii;

b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia;

c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in caz afirmativ, natura

acelei garantii.

De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare viitoare pentru care nu s-

au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situatia economica a entitatii.

Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o prezentare detaliata.

Valoarea totala a angajamentelor financiare sub forma garantiilor, girurilor si ipotecilor de orice fel,

in cazul in care nu indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod

clar in notele explicative, in masura in care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare.

In cadrul anexelor situatiilor financiare la nota 9 se evidentiaza indicatori care analizeaza datoriile

societatii. Iar viteza de rotatie a creditelor-furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care

entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Viteza de rotatie a creditelor-furnizor = ( Sold mediu furnizori/Achizitii de bunuri (fara

servicii) )x365

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

Contabilitatea obligatiilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.

După perioada de timp la care se referă, datoriile se împart în:

datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;

datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;

datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.

Datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor financiare (titluri de

participare, titluri imobilizate ale activitătii de portofoliu).

O categorie importanta in cadrul datoriilor sunt datoriile comerciale in care se încadrează si o mare

parte din Furnizori si conturi asimilate si anume:

401. Furnizori

404. Furnizori de imobilizari

18

Page 19: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

408. Furnizori - facturi nesosite

exceptie facand :

403. Efecte de platit

405. Efecte de platit pentru imobilizari

409. Furnizori - debitori

4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari

Conturile 403 si 405 sunt incadrate tot la datorii dar la categoria : Efecte de comert de platit iar

contul 409 se incadreaza astfel: 4091 la active circulante - stocuri iar 4092 la creantele comerciale.

Contul 401 Furnizori e considerat ca fiind cel mai des utilizat cont din aceasta categorie putem sa

spunem ca ar fi opusul contului 4111.

Cu ajutorul contului 401 Furnizori se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii

pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate.

Datoriile catre furnizori se înregistrează în baza documentelor de livrare care însoţesc bunurile

intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia si anume avizul de expeditie sau direct factura.

O datorie se înregistrează în momentul în care se creează obligaţia.

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare, datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.

Datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data

efectuarii operatiunilor, cat si in devize.

Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare,

aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, valabil la data

efectuarii tranzactiei.

Contul 401 Furnizori este un cont de pasiv.

In creditul contului 401 Furnizori se inregistreaza:

- valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor

consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat, marfurilor si

ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi prin debitul

conturilor :

- 301 Materii prime,

- 302 Materiale consumabile,

19

Page 20: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

- 303 Materiale de natura obiectelor de inventar,

- 341 Semifabricate,

- 346 Produse reziduale,

- 351 Materii si materiale aflate la terti,

- 354 Produse aflate la terti,

- 356 Animale aflate la terti,

- 357Marfuri aflate la terti,

- 358 Ambalaje,

- 361 Animale si pasari,

- 371 Marfuri,

- 381 Ambalaje,

precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la

preturi standard:

-308 Diferente de pret la materii prime si materiale,

-348 Diferente de pret la produse reziduale ,

- 368 Diferente de pret la animale si pasari,

- 378 Diferente de pret la marfuri,

- 388 Diferente de pret la ambalaje;

- valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa cu debitul contului

604 Cheltuieli privind materialele nestocate, si al contului 605 Cheltuieli privind energia si apa ;

- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori cu debitul contului

409 Furnizori - debitori;

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor etc. achizitionate, in

cazul folosirii metodei inventarului intermitent cu debitul conturilor :

- 601 Cheltuieli cu materiile prime,

- 602 Cheltuieli cu materialele consumabile,

20

Page 21: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

- 607 cheltuieli privind marfurile ,

- 608 cheltuieli privind ambalajele;

- valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti pe debitul conturilor de la 611 la

626 si anume:

- 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile,

- 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chiriile,

- 613 Cheltuieli cu primele de asigurare,

- 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile,

- 621 Cheltuieli cu colaboratorii,

- 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile,

- 623 Cheltuieli de protocol , reclama si publicitate,

- 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal,

- 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, si transferari,

- 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii,

precum si debitul contului 628 Alte cheltuieli cu servicii executate de terti , si 471 Cheltuieli

inregistrate in avans;

- valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite

cu debitul contului 408 Furnizori – facturi nesosite;

- taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor cu debitul conturilor 4426 TVA

deductibila si 4428 TVA neexigibila;

- valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori

achizitionate cu debitul contului 532 Alte valori;

- valoarea despagubirilor ,amenzilor si penalitatilor datorate cu creditul contului 6581 Despagubiri ,

amenzi si penallitati,

- diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in

valuta cu debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar.

In debitul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza:

21

Page 22: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

- platile efectuate catre furnizori prin creditul conturilor:

- 162 Credite bancare pe termen lung,

- 512 Conturi curente la banci,

- 531 Casa,

- 541 Acreditive,

- 542 Avansuri de trezorerie;

- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit cu creditul contului 403 Efecte de platit 403;

- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la decontare sau evaluare

la sfarsitul exercitiului cu creditul contului 765 Venituri din diferente de curs valutar;

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia cu creditul

contului 409 Furnizori-debitori;

- sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut pe creditul conturilor:

-512 Conturi curente la banci,

-531Casa,

-444 Impozitul pe salarii;

- valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura

potrivit prevederilor contractuale cu creditul contului 345 Produse finite;

- datorii prescrise sau anulate creditul contului 758 Alte venituri din exploatare;

- valoarea sconturilor obtinute de la furnizori creditul contului 767 Venituri din sconturi obtinute ;

- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului creditul contului

409 Furnizori –debitori .

Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Pentru exemplificare prezentam in continuare cateva operatiuni din debitul si creditul contului 401

Furnizori, intalnite in cadrul societatii comerciale SC Zentiva SA:

- aprovizionarea cu materii prime a societatii pe baza de factura se evidentiaza prin urmatoarea

inregistrare ( presupunem ca achizitioneaza materii prime in valoare de 900 lei plus TVA 19%):

22

Page 23: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

% = 401 1.071

301 900

4426 171

- in cazul in care aprovionarea se face initial pe baza avizului de insotire a marfii si apoi se realizeaza

facturarea :

% = 408 1.071

301 900

4428 171

- ulterior se intocmeste factura si se inchide avizul care urma sa fie facturat prin urmatoarea

inregistrare :

408 = 401 900

- concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA deductibila astfel:

4426 = 4428 171

- un alt exemplu este prezentarea unor servicii care sunt prestate pentru SC Zentiva SA si anume:

-servicii de spalatorie auto pentru parcul auto al societatii SC Zentiva SA are contract cu BIAMI COM SRL

pentru facturarea lunara a serviciilor de spalatorie efectuate pentru autovehiculele aflate in patrimoniul

firmei:

% = 401 443,00

628 372,27

4426 70,73

-servicii de telecomunicatii prestate de VODAFONE ROMANIA SA:

% = 401 3.439,78

626 2.773,29

6581 139,56

4426 526,93

23

Page 24: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Se observa ca furnizorul a facturat catre SC Zentiva SA si o penalizare de intarziere a platii si

mentionam ca aceasta nu este purtatoare de TVA.

O legatura intre contul 4111 Clienti si contul 401 Furnizori o intalnim intr-o operatiune mai speciala

si anume compensarea.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea

incapacitatii de plata si Hotararea Guvernului nr. 685/ pentru aprobarea Normelor metodologice privind

monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea

diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a

datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice s-a aprobat :

- compensare fără numerar – adica stingerea obligaţiilor de plată reciproce între două sau mai

multe persoane juridice, până la concurenţa obligaţiei celei mai mici, prin ordine de compensare.

- compensare de mică valoare - anularea obligaţiilor de plată reciproce sub 10.000 lei.

- compensare succesivă închisă - adica modalitatea de stingere a obligaţiilor din operaţiuni

economice care privesc perioada trecută şi care sting datoriile existente la un moment dat între părţi.

- compensare succesivă deschisă - modalitatea de stingere a obligaţiilor din operaţiuni economice

între două sau mai multe persoane juridice pentru datorii certe existente, înregistrate în contabilitate, cu

excepţia celor pentru care s-au introdus acţiuni la instanţele judecătoreşti.

Iar in cazul valorilor de peste 10.000 lei aceasta compensare se realizeaza numai cu aprobarea

Institutului de Management şi Informatică din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului

Ordinul de compensare emis de Serviciul de compensare reprezintă document justificativ de

înregistrare în contabilitate a stingerii creanţelor şi a datoriilor care au făcut obiectul compensării .Ordinul

de compensare este insotit de Procesul verbal de compensare Ordinul de compensare se anexează la nota

contabilă.

Astfel acest ordin de compensare dupa cum este inscris si pe fata acestuia :

- nu se deconteaza prin banca, nu se schimba contra numerar,

- priveste numai obligatii certe fara dobanzi si penalitati,

- circula numai in original,

- diminuarea obligatiei se face pe ordinul de compensare.

Un exemplu semnificativ in cadrul societatii studiate este cazul in care societatea SLIK IMPEX SRL

este atat clientul societatii dar si furnizorul acesteia , prin facturarea serviciilor prestate conform

contractului incheiat intre cele doua partii. Astfel inchiderea facturilor de la furnizorul SLIK IMPEX SRL se

24

Page 25: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

face prin ordin de compensare cu facturile clientului SLIK IMPEX SRL, adica cu datoria clientului SLIK IMPEX

S.R.L. fata de SC Zentiva SA clientul nu va achita sumele inscrise in aceste ordine dar nici nu va incasa

datoria ce-i revenea.

Atat SC Zentiva SA cat si SLIK IMPEX SRL evidentind in contabilitatea inregistrarea (dar cu analiticele

respective – SC Zentiva SA - analiticul SLIK IMPEX SRL, iar la SLIK IMPEX SRL cu analiticul SC Zentiva SA) :

401 = 4111 cu suma inscrisa in ordinul de compensare

Capitolul 4. Prezentarea societatii Zentiva SA

S.C ZENTIVA S.A. Bucureşti a fost înfiinţata în 1962 ca Intreprinderea de Medicamente BUCUREŞTI

(“IMB”), fiind specializata în fabricarea a trei produse:Vitamina C, Novalgina si Piramidon. Procesul de

producţie a inceput în anul 1963 cu sinteza celor trei medicamente menţionate.Dupa unificarea cu doua

fabrici mai vechi, Tableta şi Fiola, au fost deschise două secţii de condiţionare la sfârşitul anilor ’60, secţii ce

produceau soluţii injectabile, respectiv tablete,drajeuri şi capsule.

În anii ’70 nomenclatorul de produse a fost extins prin introducerea unor noi facilitaţi de producţie

pentru Catgut,Dextran şi soluţii perfuzabile.

Începând cu anii ’80 a fost realizată o investiţie masivă în echipamente de producţie, precum şi o

modernizare a fluxului tehnologic.

În 1990, Întreprinderea de Medicamente Bucureşti a devenit Sicomed S.A. Din luna august 1998,

societatea este listată la Bursa de Valori Bucureşti, fiind de nenumarate ori cea mai listată acţiune de la

categoria a II-a a Bursei.

În anul 1999, în urma unei succesiuni de tranzacţii constând intr-o creştere de capital şi un

plasament privat, pachetul majoritar de acţiuni (58.41% din capitalul social) a fost preluat de către grupul

de investitori instituţionali format din Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fundaţia Post-

Privatizare, GED Eastern Fund, Euromerchant Balkan Fund, Black See Fund şi Galenica North East, prin

intermediul companiei cipriote Venoma Holdings Limited. Societatea Sicomed a devenit 100% privată în

august 2000.

25

Page 26: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Sicomed este cel mai mare producator de medicamente de uz uman din România. Principala

activitate constă în fabricarea şi comercializarea de preparate şi medicamente.

Obiectul de activitate este constituit din activităţi de producţie : sinteză şi condiţionare de

medicamente de uz uman, veterinar şi alte produse chimice, asimilarea de principii active şi intermediari de

sinteză ;conceperea şi fabricarea de ambalaje specifice; activităţii de comerţ şi marketing.

Din noiembrie 2005 pachetul majoritar de actiuni detinut de compania Venoma Holdins Limited a

fost preluat de Zentiva ,o companie farmaceutica internationala,specializata in dezvoltarea,producerea si

comercializarea de medicamente generice moderne,ce detine pozitii de lider pe pitele din Cehia,Slovacia si

Romania, precum si unul dintre cei primii cinci furnizori de produse farmaceutice din Europa Centrala si de

Est.Ca urmare a acestui fapt SC Sicomed SA la 24 ianuarie 2006 isi schimba denumirea in SC Zentiva SA.

Capitolul 5. Studii de caz privind evaluarea si

contabilitatea creantelor si datoriilor la SC Zentiva SA

5.1 CAZUL 1- Prezentarea unui contract de parteneriat

Contractul de parteneriat incheiat intre SC Zentiva SA (denumita “Vanzator”) si SC HARD INDUSTRY

SRL(denumita “Partener-Distribuitor”) are ca obiect distribuirea si comercializarea produselor Zentiva.

In urma comenzi numarul 30 din data de 16.12.2008 trimisa de SC HARD INDUSTRY SRL prin e-mail, se

emite factura de produse finite si marfuri, cu numarul 009883 din data de 18.12.2008 in valoare totala de

38.100,40 lei. Conform contractului de parteneriat, clientului i se acorda un discount de distributie. Valoarea

acestuia este de 15.066,37 lei, adica 32% din valoarea vanduta de Vanzator catre Partener-Distribuitor, si se

trece pe factura. Termenul de plata a facturilor emise de catre Vanzator este de 45 zile calendaristice de la

data facturarii, pentru fiecare factura in parte.

53.166,77 % = % 53.166,77

26

Page 27: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

38.100,40 411101 701001 43.597,61

15.066,37 667001 707001 3.485,90

442701 6.083,26

Amintesc ca imediat dupa facturare se face operatiunea de scoatere din gestiune a produselor si marfirilor

vandute.

Partener-Distribuitor se obliga sa achite Vanzator pretul produselor cumparate prin: ordin de

plata,CEC sau bilet la ordin avizat de banca sau numerar. La data facturari SC Zentiva SA accepat un CEC

stipulat la ordin, scadent la data inscrisa pe factura (01.02.2009), cu valoarea totala a facturi, 53.166,77 lei.

413001 = 411101 53.166,77

Remiterea spre incasare a efectului comercial se face la data scadenta inscrisa pe CEC, acesta se

depune in banca.

511201 = 413001 53.166.77

Incasarea CEC-ului se face prin extrasul de cont si presupune efectuarea urmatoarei inregistrari:

512101 = 511201 53.166,77

Ca urmare a acestei operatiuni la SC Zentiva SA scad creantele fata de clienti.Deoarece clientul

SC HARD INDUSTRY SRL si-a indeplinit obiectivele volumice stipulate in contractul de parteneriat si a

obligatiilor, acesta va primi un bonus pentru realizarea obiectivului de vanzari catre piata cumulat, in cea de

a doua saptamana a lunii urmatoare. Bonusul pentru realizarea obiectivului de vanzari va fi acordat numai

daca SC HARD INDUSTRY SRL nu are sume restante de plata, care depasesc termenul de 45 zile

calendaristice de la data facturari. Ca urmare a acestui fapt se emite factura cu numarul 014935 din

02.02.2009 in valoare de -7.110,06 lei care se refera la vanzarile din luna decembrie 2008. Facturile cu

bonusuri se scad din cele mai vechi facturi neincasate, de comun acord cu clientul pentru a nu exista

neconcordante intre evidenta contabila a clientului si evidenta contabila vanzatorului.

% = 411101 7.110,06

667002 5.974,84

442701 1.135.22

Conform contractului SC Zentiva SA se angajeaza sa transporte marfa. In cazul in care transportul

este asigurat de SC HARD INDUSTRY SRL, acesta va primi un discount suplimentar de 1% din valoarea

27

Page 28: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

marfii . In data de 15.02.2009 SC HARD INDUSTRY SRL a primit discountul cu factura numarul 016374 care

face referire la facturile de marfa din aceeasi zi, deci discountul de 1% se acorda pe loc.

% = 411101 315.22

624002 264,89

442701 50,33

La data scadenta a facturilor emise pe 15.02.2009 se va plati mai putin cu valoarea facturi de

transport.

Prin emiterea facturilor de transport si de bonus de performante scade datoriile societatii SC HARD

INDUSTRY SRL fata de SC Zentiva SA.

5.2 CAZUL 2 – Creante din vanzari la export

Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigore la data efectuari

operatiilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari creantelor in devize si data incasarilor, se

inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

Un exemplu semnificativ in cadrul societatii studiate este cazul in care SC Zentiva SA vinde unui client

extern - Feoneks EOOD - produse finite si marfuri, cu discount de distributie. Valoarea discountului este de

32% la valoarea preturilor din lista de preturi. Discountul se acorda pe loc si este inclus in factura.

La societatea studiata SC Zentiva SA, evidenta elementelor monetare exprimate in devize se tine cu ajutorul

conturilor statistice, spre exemplu evidenta clientilor externi in EURO contravaloarea in lei se evidentiaza in

contul 411102, iar valoarea in EURO in contul statistic 9411102. Aceste conturi nu apar in situatiile

financiare, tot odata ele ajuta la verificarea in orice moment a valorilor in devize de incasat.

28

Page 29: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

In data de 01.12.2008 SC Zentiva SA emite factura cu numarul 005098 in valoare de 2.483,01 EURO,

termenul de plata este de 45 de zile calendaristice de la data facturari. Cursul de schimb EURO-LEI stabilit

de Banca Nationala in ziua facturari este de 3,7232 lei /EURO

13.591,95 % = % 13.591,95

9.244,74 411102 701002 10.654,31

4.347,21 667004 707002 2.937,64

2.483,01 9411102 EUR

Incasarea de la extern a produselor finite si marfurilor apare in extrasul de cont din data de

14.01.2009. Cursul de schimb stabilit de Banca Nationala, la data incasari este de 3,6198 lei/EURO.

Valoarea de incasat 2.483,01 EUR * 3,6198 lei = 8.987,99 lei

Valoarea in lei la facturare 2.483,01 EUR * 3,7232 lei = 9.244,74 lei

Diferenta de curs valutar (-) 256,75 lei

9.244,74 % = 411102 9.244,74 lei

8.987,99 512402

256,75 665002

9411102 2.483,01 EUR

Dupa aceasta operatie se stinge creantra pe care o avea SC Zentiva SA fata de Feoneks EOOD.

5.3 CAZUL 3 –Achizitionarea unei imobilizari din import cu

plata in devize

29

Page 30: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

SC Zentiva SA incheie un contract cu OLIVER BATLLE SA pentru achizitia unui echipament din

import, la un pret de 167.850,00 EURO.

Conditiile de plata sunt stipulate la punctul 4 din contract :

- 30% din total (50.355 EURO) se achita dupa 3 zile de la data semnari contractului de ambele partii,

cursul de schimb la data platii stabilit de BNR este de 3,6760 lei/EURO.

232002 = 512402 185.104,98 lei

9232002 = 9512402 50.355 EURO

- 50% din total (83.925 EURO) se achita in termen de 7 zile de la primirea utilajului, cursul de schimb

la data de 20.02.2008, 3,6475 lei/EURO.

232002 = 512402 306.116,44 lei

9232002 = 9512402 83.925 EURO

Restul de 20% se achita in termen de 10 zile de la primirea facturii . Inregistrarea facturii numarul

24750 din 02.03.2008, curs valutar 3,7197 lei/EURO.

Valoarea totala a facturi: 167.850 EURO*3,7197 lei/EURO = 624.351,64 lei

231002 = 404002 624.351,64 lei

9231002 = 9404002 167.850 EURO

Se scade din factura totala avansul.

30% avans 50.355 EURO*3,6760 lei/EURO = 185.104,98 lei

50% avans 83.925 EURO*3,6475 lei/EURO = 306.116,44 lei

Valoare in lei la facturare: 134.280 EURO*3,7197 lei/EURO = 499.481,32 lei

Diferenta de curs valutar 8.259,90 lei

404 = % 499.481,32 lei

232 491.221,42

765 8.259.90

Se achita si restul de 20%: 33.570 EURO*3,7197 lei/EURO = 124.870,32 lei

30

Page 31: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

404 = 5124 124.870,32 lei

Dupa aceasta operatie datoria SC Zentiva SA fata de OLIVER BATLLE SA sa stins.

D 404 Furnizori de imobilizari C

232 + 765 499.481,32 lei

(134.280 EURO)

5124 124.870,32 lei

(33.570 EURO)

624.351,64 lei 231

(167.850 EURO)

TSD 624.351,65 lei

TSC 624.351,64 lei

5.4 CAZUL 4 –Contract de prestari servicii

In data de 04.10.2008 SC Zentiva SA incheie un contract de prestari servicii cu SC TITANII SECURITY PAZA SI

PROTECTIE SRL pe o perioada de un an incepand cu data de 11.10.2008 si pana la data de 11.10.2009.

Obiectul contractului il constituie realizarea serviciilor de paza, supraveghere si monitorizare a obiectivului

SC Zentiva SA. Factura de prestati servicii se emite de catre TITANII SECURITY PAZA SI PROTECTIE SRL in

ultima zi a luni.

Conform contractului ,in data de 31.12.2008 SC Zentiva SA primeste factura pentru luna decembrie in

valoare de 31.872,96 lei, numarul facturi este 0000551

% = 401 31.872,96

31

Page 32: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

628 26.784,00

4426 5.088,96

La Art.3 din contract este prevazut ca plata se efectueaza pana la data de 10 a luni urmatoare, pentru luna

expitata, prin ordin de plata

401 = 5121 31.872,96

In urma acestei operati SC Zentiva SA si-a stins datoria pe luna decembrie fata de SC TITANII SECURITY PAZA

SI PROTECTIE SRL.

5.5 CAZUL 5 – Primirea marfurilor cu aviz de insotire

In urma comenzi date catre furnizorul SC OMYA CALCITA SRL in data de 19.01.2009, SC Zentiva SA

primeste avizul de insotire a marfi cu numarul 803. Cantitatea receptionata este de 19,200 Kg materiale

pentru ambalat, pretul negociat fiind de 299,34 lei/Kg, TVA=19%. Inregistrarea avizului:

% = 408 6.839,41

3023 5.747,40

4428 1.092,01

Ulterior, in data de 29.01.2009 SC Zentiva SA primeste factura cu numarul 5340, de la furnizor si inchide

avizul de expeditie prin urmatoarea inregistrare:

408 = 401 6.839,41

Concomitent se transforma si TVA-ul neexigibil in TVA deductibil, astfel:

4426 = 4428 1.092,01

Conform contractului, in data de 17.02.2009 se efectueaza plata catre SC OMYA CALCITA SRL:

401 = 5121 6.839,41

32

Page 33: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

5.6 CAZUL 6 – Vanzarea unei imobilizari corporale

SC Zentiva SA hotaraste sa vinda un autoturism Dacia 1310 break valoare de intrare de 8274 , amortizarea

cumulata a mijlocului fix este de 7722,40 . Valoarea de vanzare a autoturismului este de 9200 la care se va

adauga taxa pe valoarea adaugata.

Astfel prin vanzarea autoturismului are loc o marire a creantelor prin debitarea contului 461 si se va

inregistra in contabilitate astfel:

461= % 10.948

7583 9.200

4427 1.748

Scoaterea din gestiune a autoturismului se va evidentia in felul urmator, tinand cont de valoarea

acestui mijloc fix dar si valoarea amortizata pana in momentul vanzarii:

% = 2133 8.274,00

2813 7.722,40

6583 551,60

5.7 CAZUL 7- Stat de salarii luna Decembrie N

SC Zentiva SA are un numar de 21 de angajati cu contract individual de munca pe perioada

determinata. Conform negocierilor colective, salariul la nivel de firmă se plăteste după cum

urmează:

-avans pentru luna curentă pe data de 20 a fiecărei luni şi poate fi maximul 40% din salariul brut.

-lichidarea drepturilor salariale pe data de 7 ale lunii pentru luna trecută.

In cadrul statului de plata avem obligatii fiscale care se retin angajatului si anume:

33

Page 34: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

- contributia personalului la asigurarile sociale 9,5% se calculeaza astfel :

-pana la 5 salarii medii pe economie adica 1270 x 5=6350 avem

Total drepturi x 9,5%

-peste 6350 lei avem indiferent de suma

6350 lei x 9,5 %

- contributia personalului la fondul de somaj, care se calculeaza:

Salariul tarifar x 1%

- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate care se calculeaza:

Total drepturi x 6,5%

- impozit salariu care reprezinta :

Total impozabil x 16% -totalul impozabil se obtine scazand din venitul net deducerile.

Deducerile se calculeaza conform tabelului de mai jos in functie de salariu si de numarul de

persoane aflate in intretinere.

Tip deducere Venit lunar brut Suma deducere

Deducerea personală Până la 1.000 RON - fără persoane în întreţinere - 250 RON;

- pentru o persoana în întreţinere - 350 RON;

- pentru doua persoane în întreţinere - 450 RON;

- pentru trei persoane în întretinere - 550 RON;

- pentru patru sau mai multe persoane în întreţinere

- 650 RON.

Intre 1.000 şi 3.000

RON

(250 + 100 * Nr. persoane întreţinere) * [1 – (Venit

brut – 1.000)/2.000]

Peste 3.000 RON Nu se acordă deducere personală.

Si avem obligatii fiscale ale societatii :

- contributia unitatii la asigurarile sociale : pentru conditii normale 19,5 %

Total drepturi x 19,5%

- contributia unitatii la fondul de somaj :

Total drepturi x 2%

- contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate :

34

Page 35: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Total drepturi x 6%

- contributia unitatii pentru accidente si boli profesionale – este in

functie de codul CAEN , in cazul nostru este 5190 comertul cu ridicata al altor

produse si are 0,653 % ( procentul este cuprins intre 0,4% - 3,6%) :

- Total drepturi x 0.653%

- contributia unitatii pentru concedii si indemnizatii :

Total drepturi x 0,85%

- contributia unitatii la fondul pentru garantarea creantelor salariale :

Total drepturi x 0,25%

- comision camera de munca : total drepturi x 0,75 %

Atat obligatiile salariatului care i se retin acestuia pe statul de plata cat si obligatiile

societatii privind salariile personalului se vireaza de catre societate, ele reprezentand datorii fiscale

ale societatii pana in momentul stingerii acestora prin plata lor.

In cazul in care se vireaza mai mult decat suma datorata atunci sumele platite in plus devin

creante ale societatii urmand ca societate sa-si recupereze sumele prin platile urmatoare unde va

plati mai putin cu sumele achitate anterior in plus.

Salariile neridicate de catre personal se trec in contul 426 drepturi de personal neridicate si

reprezinta de asemenea o datorie a societatii pana in momentul ridicarii acestora.

Sumele retinute din salarii datorate tertilor daca e cazul

 (cotizatie de sindicat, diverse rate, pensii ocupationale) se inregistreaza in contul 427 retineri din

salarii datorate tertilor si pana in momentul stingerii prin virarea sumelor retinute ele reprezinta o

datorie a societatii.

Societatea trebuie sa intocmeasca si sa depuna apoi pe baza obligatiilor salariale ale

personalului si a obligatiilor unitatii stabilite in urma intocmirii statului de salarii lunar, declaratiile

lunare obligatorii la asigurarile sociale, la somaj, la sanatate si la Inspectoratul Teritorial de Munca.

Astfel in declaratia privind asigurarile sociale se evidentiaza contributia unitatii la

asigurarile sociale 19.5 % in conditii normale , contributia personalului la asigurarile sociale 9.5%

precum si fondul pentru accidente si boli profesionale in functie de codul caen al activitatii de baza

al societatii. De asemenea se evidentiaza personalul societatii cu tipul contractului de munca al

fiecarui angajat, cu codul numeric personal si salariul realizat.

In declaratia la fondul de somaj se va evidentia atat contributia unitatii la fondul de somaj

2% cat si contributia personalului la fondul de somaj 1% si de asemenea se evidentiaza personalul

societatii cu salariul aferent fiecaruia.

In cadrul declaratiei aferenta contributiei sociale pentru asigurari de sanatate, societatea

declara contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6%, dar si contributia personalului la

35

Page 36: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

asigurarile sociale de sanatate 6.5% nominal pe fiecare angajat in parte. De asemenea tot la

sanatate societatea declara contributia unitatii pentru concedii si indemnizatii 0,85%  .

In ceea ce priveste declaratia catre Inspectoratul Teritorial de Munca societatea raporteaza

comisionul pentru camera de munca datorat de aceasta conform statul de plata intocmit pentru

perioada respectiva.

De asemenea trebuie sa intocmeasca si sa depuna la Administratia Finantelor Publice a

sectorului de unde are sediul social unitatea, declaratia 100 si anume Declaratia privind obligatiile

de plata la bugetul general consolidat in cadrul careia societatea raporteaza sumele stabilite ca

obligatii la toate contributiile salariale atat ale personalului cat si ale unitatii. Exceptie face

comisionul pentru camera de munca care nu se raporteaza catre Adminisatratia Finantelor Publice.

Pentru statul de salarii aferent lunii ianuarie anul N au rezultat urmatoarele inregistrari

contabile:

REGISTRU JURNAL

Nr

crt

Explicatia CONTURI SUME

D C D C

1 Avans salarii 425 5311 5.050 5.050

2 Cheltuieli cu salarii 641 421 36.480 36.480

3 Ch. contrib.unitatii la asig.sociale 19,5% 6451 4311 7.114 7.114

4 Ch.privind contrib.unitatii la somaj 2% 6452 4371 730 730

5 Ch.privind contrib.angaj.la asig.sanatate 6% 6451 4313 2.189 2.189

6 Ch.unitatii pentru fond acid si boli 0.653% 6451 4315 238 238

7 Ch. unitatii la contrib pt concedii si

indemniz 0.85%

6453 4316 310 310

8 Ch. unitatii la fd de garantare a creantelor

salariale 0.25%

6452 4317 91 91

9 Comision camera de munca 0,75% 635 4471 274 274

10 Retineri din salarii 421 % 15.386 15.386

36

Page 37: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Contrib personalului la asig soc 9,5% 4312 3.465 3.465

Contrib personal.la fondul de somaj 1% 4372 365 365

Contributia personal.la asig de sanatate

6,5%

4314 2.369 2.369

Impozit pe veniturile din salarii personal 444 3.887 3.887

Retinere avansuri salarii 425 5.050 5.050

Retinere pensie alimentara 427 250 250

11 Evid salarii neridicate Nastasia Gabriel 421 426 317 317

Total nota contabila x x 68.179 68.179

Verificat, Intocmit,

5.8 CAZUL 8 – Leasing financiar

SC Zentiva SA a achizitionat in anul 2007 printr-un contract de leasing financiar un autoturism VW

PASSAT HIGHLINE 2.0 TDI DSG.

Mentionam ca in cazul unui contract de leasing financiar bunurile ce fac obiectul contractului de

leasing se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea clientului (utilizatorului) acesta deducand

cheltuielile cu amortizarea lui, iar din rata de leasing cheltuielile cu dobanda.

Contractul de leasing financiar nr 9061083/30.07.2007 este incheiat intre SC Zentiva SA si PORSCHE

LEASING ROMANIA IFN SA, perioada de leasing fiind de 36 de luni si valoarea bunului este de : 30.309,19

eur care va fi achitata dupa cum urmeaza:

37

Page 38: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

avans 15%din valoarea bunului 3.820,49 eur

rata de leasing lunara 672,96 eur

valoare reziduala 0,39% 99,33 eur

taxa de management 1,90% 483,93 eur

Asfel inregistrarea in contabilitate a bunului conform contractului de leasing cand se realizeaza

receptia bunului este urmatoarea :

30.309,19 EUR * 3.1334 lei/EUR = 94.970,22 lei

2133 = 167 94.970,22 lei

Se plateste avansul si astfel se reduce valoarea datorata cu valoarea acestuia astfel:

3.820,49 EUR * 3,1291 lei/EUR = 11.954,70 lei

% = 404 14.226,09

167 11.954,70

4426 2.271,39

Se inregistreaza si se achita lunar rata si dobanda aferenta scadentarului si se inregistreaza astfel:

rata de leasing lunara: 672,96 eur * 3,7035 lei/EUR = 2.492,30 lei

rata: 554,93 * 3,7035 lei/EUR = 2.055,18 lei

dobanda: 118,03 * 3,7035 lei/EUR = 437,12 lei

% = 404 2.965,83

167 2.055,18

4426 473,53

666 437,12

Lunar se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni amortizarea aferenta mijlocului de transport :

6811 =2813

La sfirsitul contractului transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala se va

inregistra astfel:

            99,33 EUR * 3,1291 lei/EUR = 310,81 lei

     %   =   404 369,86

                167               310,81

          4426  59,05

Pe toata perioada de 3 ani de derulare a leasingului financiar la raportarile situatiilor

financiare de la 30.06 si cele de final de exercitiu financiar de la 31.12 se va inregistra datorie

aferenta leasingului ramasa la data respectiva impartindu-se pe datoria care trebuie platita intr-o

38

Page 39: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

perioada mai mica de un an, capitalul si datoria din scadentarul leasingului datorata pe aceasta

perioada si la datoria care trebuie platita intr-o perioada mai mare de un an capitalul si dobanda din

scadentar aferenta acestei perioade.

Sumele neachitate din valoarea leasingului datorata raman in sodul creditor al contului

404.In cazul in care aceste sume neachiatae exista si la finalul exercitiului financiar ele vor fi

evidentiate si in nota 10 a situatiilor financiare la alte informatii.

39

Page 40: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Capitolul 6 Prezentarea sistemului informatic utilizat la SC Zentiva SA

Societatea foloseste urmatoarele programe informatice:

MultiCash este o solutie software structurata care permite gestionarea optima a platilor si incasarilor.Programul standard este instalat pe un calculator din biroul Departamentului Financiar-Contabil si permite urmatoarele operatiuni:

Vizualizarea extrasului de cont zilnic si a extrasului intermediar actualizat în timpul zilei, din ora in ora;

Efectuarea de plati in lei si valuta;

Transmiterea/primirea de fisiere tip text.

La sistemul MultiCash are acces doar o persoana, Coordonatorul de Plati. Utilizarea programului facandu-se pe baza de parola.

Scala reprezinta principalul sistem informatic al Companiei. Prin modul in care a fost conceputa implementarea, Scala modeleaza procesele principale (aprovizionare, gestiune, planificarea si controlul productiei, vanzare si contabilitate) din Zentiva. Schema bloc este prezentata in figura de mai jos:

Sistemul informatic Scala este structurat pe module:

1.Contabilitate Generala = Modulul in care converg inregistrarile contabile aferente tuturor tranzactiilor operationale din companie

40

Page 41: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

2. Registrul de Clienti = Modulul in care sunt evidentiate toate tranzactiile aferente clientilor (facturi, plati, etc.)

3.Registrul de Furnizori = Modulul in care sunt evidentiate toate tranzactiile aferente furnizorilor (facturi, plati, etc

4. Comenzi de Vanzare = Modulul care gestioneaza comenzile de vanzare catre clienti, emite facturi, certificate de conformitate, avize de expeditie, etc

5. Comenzi de Cumparare = Modulul care gestioneaza comenzile de cumparare introduse de utilizatori sau generate sub forma de propuneri de comenzi de cumparare de catre submodulul MRP (master requirement planning) din cadrul modulului de controlul si planificare a productiei.

6. Gestiunea Stocurilor = Modulul care gestioneaza articolele de gestiune din depozitele definite in sistem. De asemenea contine o parte de gestiune a binurilor din depozite

7. Planificarea si Controlul Productiei = Modulul contine doua submodule:

MRP (master requirement planning) care tinand cont de previziunile de vanzari, stocurile de produse finite, semifabricate si materii prime genereaza propuneri de comenzi de aprovizionare si comenzi de productie si SFC (shop floor control) in care se raporteaza operatiile si consumurile efectuate pentru realizarea planului de productie..

Din punct de vedere al gradului de utilizare a sistemului informatic, toate posturile sunt conectate la serverul dotat cu programul care modeleaza principalele procese, dar difera intre ele prin drepturile de acces pe care le au la functiile meniului. Astfel, exista 24 posturi la care se poate face introducerea de marfuri in gestiune, 9 posturi la care se pot emite avize de insotiea marfurilor, 4 posturi de la care se poate factura marfa( un post la Departamentul Financiar-Contabil si 3 posturi la Departamentul Logistica Vinzari), conform avizelor, urmand ca restul posturilor sa nu aibe decat posibilitatea da a consulta baza de date a programului ( volumul vanzarilor pe fiecare client si pe intreaga firma, valoarea stocurilor pe fiecare departament de vanzare).

Referitor la programul de contabilitate, exista 21 de posturi cu drept de contabilizare, introducere informatii conform documentelor primite,consultare rapoarte.Restul de posturi sunt amplasate in sectiile de productie si in toate departamentele firmei.

41

Page 42: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Capitolul 7. Concluzii

Atat creantele cat si datoriile unei societati comerciale sunt elemente importante in cadrul

contabilitatii societatii, cat si in cadrul situatiilor financiare ale acesteia.

Evaluarea corecta a acestor posturi confera o imagine fidela a patrimoniului societatii in cadrul

bilantului fapt care este cu atat mai solicitat si datorita importantei celor 2 posturi.

Astfel in cadrul situatiilor financiare de la sfarsitul exercitiului financiar se observa in cadrul anexei 3

prezentarea situatiiei creantelor si datoriilor societatii defalcate pe termene de lichhiditate a creantelor si

de exigibillitate a pasivelor.

42

Page 43: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Creantele societatii trebuie recuperate in cea mai mare masura conform termenelor stabilite, iar

datoriile societatii trebuie platite de asemenea intr-o proportie cat mai mare.

Intre aceste doua elemente exista o stransa legatura astfel recuperarea creantelor creaza flux de

numerar societatii care ulterior este folosit pentru plata datoriilor.

Chiar daca prin contractarea unor imprumuturi care reprezinta datorii ale societatii ,aceasta isi

mareste disponibilul acesta trebuie valorificat astfel incat pe langa functia de plata el trebuie sa aduca in

cadrul societatii stocuri care sa fie ulterior transformate apoi in creante iar incasarea acestora sa conduca la

posibilitarea achitarii datoriilor deci inclusiv a acestor imprumuturi.

Astfel se creeaza un adevarat lant in cadrul societatii.

Perturbarea unuia dintre elementele acestui lant pot conduce la producerea unor fenomene cu

consecinte destul de grave in cadrul societatii. Astfel imposibilitatea recuperarii unei parti importante din

creantele societatii poate conduce la neplata datoriilor.

Deasemenea o valoare prea ridicata a datoriilor unei societati poate conduce la imposibilitatea de

stingere a acestora chiar si prin recuperarea tuturor creantelor.

Astfel viteza de rotatie a debitelor-clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor

sale si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate.

Viteza de rotatie a debitelor-clienti = (Sold mediu clienti /Cifra de afaceri )x 365

O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat

clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici)

Ca urmare un bun echilibru in cadrul elementelor bilantiere ale societatii , in speta a creantelor si

datoriilor acesteia, conduce la buna desfasurare a activitatii chiar la asigurarea continuitatii acesteia.

43

Page 44: Evaluearea Creantelor Si Datoriilor Unei Societati Comerciale

Bibliografie :

1. Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga - Contabilitate Financiara – O abordare europeana si internationala volumul I , Editura InfoMega, Bucuresti, 2005.

2. Liliana Malciu, Niculae Feleaga , - Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

3. Niculae Feleaga , Ion Ionascu - Tratat de contabiliatate financiara Vol.II, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Legislatie fiscala

4. Guvernul Romaniei - Regulament de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice din 23.08.1999

5. Ministerul Finantelor Publice - OMF 1752/2005

44