9 decembrie,- în ajunul sărbătoririii

Zilei Drepturilor Omului, complotul de judecată al unui ilegal tribunal din aşazisa Republică Nistrea- n ă ,-a pronunţat sentinţele deTcohdam nare la moarte sau ani grei de temniţă a patrioţilor români cunos­cuţi sub numele de „grupul Ilaşcu". Opinia publică românească şi-a exprimat şi îşi exprimă oroarea în faţă acestui asasinat poli­tici Alte ţări intervin mili­tar pentru a-şi salva cetă­ţenii, dar noi, românii, ca­re I cunoaştem bine teroa­rea horthystă şi pe cea bolşevico, apelăm la 'forţa de convingere a adevăru­lui; şi dreptăţii pentru a împiedica aplicarea sen-

• tinţei de la Tiraspol. Vă o- ferirm posibilitatea expri­mării publice a indignării* dv. prin semnarea, pe par­cursul unei luni de zile, a unui. apel pentru salvarea membrilor grupului Ilaşcu, condamnaţi pentru simplul fapt că sînt români. Dacă nici acest minim gest nu-l

z i a ri n d e p e n d e n t

’saxsszssmmsisf»"'

ANUL V NR. 1027 SÎMBĂTÂ - LUNI

11-13 DECEMBRIE 1993 12 PAG INI 100 LEI

facem, înseamnă că ne merităm soarta care ne-a fost potrivnică în ; atîtea împrejurări dramatice ale istoriei. Adeziunea la apel poate fi exprimată prin prezentarea ia sediul re­dacţiei zarului „Adevărul

. de Cluj" din strada Napo­ca nr. 16, sau la telefonul

' 11-74-90, între orele 1 0 - » 14 în zilele de sîmbătă şi

duminică, iar începînd de ' luni între orele 8,30-16 la

toata telefoanele înscrisef>e ultima pagină a ziaru- ui. De asemenea, listele

pot fi semnate din proprieF' Tir; '..tîjîŞ

iniţiativă Ia sediile partide­lor politice, ale asociaţii­lor revoluţionare şi socie­tăţilor culturale, în institu­ţii, şcoli, facultăţi, societăţi comerciale etc. Ele pot fi aduse la redacţie sau co­municate prin fax' rir. 095/

; 19-28-28.Credem în puterea de

convingere exprimată:- de un popor întreg şi în sal­varea 'vieţii şi libertăţii patrioţilor români de la Tiraspol. Vieţile lor se află

. şi în mîinile şi conştiinţa dumneavoastră.; ; v -

st va murai :AS0C1AJIA EDITORILOR Of PfltSĂ DIM ROMÂNIA

•Jo i,-la -Centrul Internaţional de Presă-din Bucureşti (Compa­nia Europeană de presă şi co­municaţii) din Str. Batiştei nr. 14, a avut loc o întîlnire a 20 de editori de presă din Bucureşti şi principalele oraşe din ţară cu d-nii .Tom Fenton, director pen­tru Europa a fundaţiei america­ne Freedom Forum,’ ■ şi '.Paltin Nottara,. din Partea Centrului Internaţional de Presă, cu scopul găsirii modalităţilor de coopera­re In tre ; fundaţie şi patronatul presei scrise din România.'; Cu acest prilej, . participanţii s-au constituit într-un comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea A -

M s s

în sep tem b rie 1990, la G en eva,

G E R M A N IA Ş I U N IU N E A S O V IE T IC Ă A U R E ÎM P Ă R T IT E U R O P A D E E S T

-sociaţici Editorilor de Presă din- România şi afilierea el la Fede­raţia Internaţională a Editorilor d e Z ia r e (F.Î.E.J.). Scopul aces­tei asociaţii cu caracter nonpoli- tic, strict profesional, este, coor­donarea acţiunilor editorilor da presă scrisă pentru realizarea u- nor obiective economice specifi­ce activităţii din acest domeniu, Sînt invitaţi să adere la asocia­ţie toţi editorii de presă scrisă din România, prin editor înţele- gindu-se reprezentantul împuter­nicit a l oricărei societăţi comer­ciale" editoare • de presă, asocia­ţie, partid politic, departament etc. şi (co)prdprietar de publica­ţie. Proxima întîlnire — pentru definirea scopurilor, obiectivelor imediate şi de perspectivă şi con­ceperea Statutului asociaţiei — va avea loc în 13 ianuarie 1994," lâ -Centrul internaţional de pre­să din Bucureşti Informaţii su­plimentare pot. fi obţinute de la d -l- I lie Călian, .redactor şef al ■ ziarului ^Adevărul de Cluj" (teL 095/111032, fax 095/19.28.28, te­lex 31444), sau de la d-nii Paltin Nottara şi Ion Rauş, la Centrul International de presă, telefon 01 /210.08.20, fax 01/611.65.76).

Articolul preluat din co­tidianul bucureştean ^Ade­vărul", nr. 1127, din 8 de­cembrie 1993.

Dezvăluirile senzaţionale de mai jos au apăru t îri publicaţia brictnică Intelligence Di- gest. Revista este distribuită numai pe bază de'abonament, informaţiile cuprinse în pa­ginile sale fiind adesea confidenţiale. Autorul materialului pe care-1 reproducem jos este chiar redactorul-şef ..al revistei, Jose ph de Courey. .r-'r'.;

mai

tu ianuarie a.c. am primit in­formaţii despre un prezumtiv a- cortl ruso-german*) (sc spunea că ar f i ' fost încheiat în cadrul u- nor discuţii secrete în septembrie 1990, Ia Geneva) asupra stereior de influenţă din Europa de est. De atunci, ani primit alte indicii (dintr-o direcţie destul de neaş­teptată), care dau girul credibi­lităţii informaţiilor Iniţiale. In aceste condiţii, ne-am gîndit câ . este important să recapitaluăm elementele sale principale.

La discuţiile sovieto-germane, desfăşurate în septembrie 1990 la Geneva, sovieticii au căzut de a- cord asupra următoarelor ches­tiuni:

1) Să nu se opună divizării Ce­hoslovaciei.

2V Republica Cehă va deveni- vparte a sierei de inlluenţă eco­nomică a Germaniei cu scopul posibil de încorporare politică a : regiunii în următorii 12— 15 ani în Germania.

3) In schimb, Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de est.“ 4) Ungariei 1 se va permite

■ urmărirea scopului de a-şi reciş- tiga teritoriile pierdute după pri­mul război mondial din Tratatul < de la Trianon din . 1920 (cînd . Transilvania a fost încorporată în România, Ucraina Transcarpatic că şi teritoriile limitrofe Dunării au revenit Cehoslovaciei, iar Voivodina a trecut la Iugoslavia).

5) Germania ’va spori ajutorul

economic acordat Ungariei p e n ­tru a asigura acolo un standard al vieţii mai ridicat decît cel din Slovacia, făcînd astfel mai atrac-

' tlvă ideea unificării Slovaciei cu Ungaria. • / ' c

6) Să nu ridice obiecţii la di­vizarea Iugoslaviei, să., fie de a-

' cord cU. intrarea Croaţiei şi Slo­veniei în sfera de interese eco­nomice a Germaniei şi să susţi­nă unirea Ucrainei Transcarpati­ce cu Ungaria, dacă naţionaliştii ucraineni ar desfăşura „activităţi distructive".

7) în afară de compensaţia e* conomică pentru pierderile su­ferite, Germania se angajeazâ sâ „nu fie activă1* în chestiuni pri­vind Ucraina şi statele baltice şi ■ să nu Ie considere parte a sferei _

de influenţă economică a Germa­niei. :

Acest acord este important dîn trei motive.

In primul rînd, este important pentru ceea ce spune despre Ger­mania de după unificare şi ati­tudinea ei faţă de problemele de politică externă. Ideea că ambi­ţiile naţionaliste ale Germaniei au tost domolite întotdeauna de constituţia ei non-militaristâ şl de apartenenţa la Comunitatea Europeană1*) nu sînt valabile în faţa revelaţiilor pacturilor secre-

■ (Continuare în pag. 3)* ) fri'text, Rusia se foloseşte cu

semnificaţia Uniunea Sovietică, existentă încă la data semnării documentului de care este vorba în text. (n. red.).

RADIO - TAXI

’ ' %

J

P I Î O M P T

rapid

© 13-44-5513-44-00 (44739)

v IN V IT A Ţ IE W*'Dacă dori’p o relaxară % sufletească, mal multo

cunoştinţe din tainele BIBLIEI şl a asculta muzică creştină ...'1

AMBASADA LUMII CREŞTINEprin pastorul Paul Crlţan, vâ invită

DUMINICĂ 12 DEC. 1993, orala 10, la CASA TINERETULUI Cart.GHEORGHENI.

i n t r a r e a l ib e r ă . (45436)

i a T T K W T i lCHIŞINĂU (Rompres), - Imediat după pro­

nunţarea sentinţei în farsa judiciară de la Tiraspol, Ilie Ilaşcu, condamnat la moarîe de .autorităţile ilegale ale aşa-zisei Republici Nistrone, a decla­rat: '

„Vreau să mă adresez astăzi, în ziua cînd am fost condamnat la moarte pentru participarea mea la mişcarea de eliberare naţională din Basa­rabia, către poporul meu, poporul român, din Ba- rabaria, din ţară, că sînt mîndru câ din 1988 am

participat la această mişcare, în Frontul Popular- socot că aceasta este unica mişcare de elibera­re naţională din Basarabia care sâ poată sâ scoa­tă la mal acel dezastru care este acum în repu­blică. Nu am dc gînd sâ apelez la graţiere către organele anticonstituţionale smirnovisto din Tiras­pol pentru ca socot câ un asemenea stat nu exis­tă. Toate aceste fărădelegi, care s-au făcut împo­triva noastră, au fost executate»după comanda Moscovei,-organele speciale din-Moscova, şi eu

socot că acea sămînţă care a fost semănată în Ba­sarabia de către ruşi, peste oarecare timp singuri o vor secera-o în Rusia. Vreau să mulţumesc tutu­ror celor dinRom ânia, fraţilor dîn România, foru­rilor internaţionale, care au luat atitudine pentru eliberarea noastră şi să le mulţumesc penlru aju­torul şi moral şi m aterial dat familiei. Lâ copii mă adresez să înveţe bine şi să crească. Tăticul.nu a

“fost un fricos, am făcut ceea ce am putut. La )ro* vedero. Vă iubesc, popor român'V

fftAS-A UHW.)

ADEVARUL DE CLUJ STMBATĂ-LUNI, 11-13 DECEMBRIE, PAG. 2

IN V ITAŢIE — CHEMARE

In ziua de 15 decembrie 1993 se împlinesc 50 de ani de Ia încetarea activităţii fostului- „L i­ceu coeducat de stat maghiar cu limba de predire română" din Cluj, care a funcţionat. In pe­rioada ,1940—1944, cînd-Transil-J V'r.ia de Nord a fost atribuită Ungariei, In localul Liceului „Gheorghe Bariţiu" Cu prilejul

1 imolinirii a 50 de ani de la încetarea activităţii acestui aşe­zămînt liceal cu limba de pre­dare romftnă, în urma unor mă­suri administrative ale autorită­ţilor ■ horthyste, va avea loc o In'ilmre a foştilor elevi din cla-

' sele T—VIII. întîlnirea este pro- . gramată sîmbătă,, 18 decembrie,

ora 11,00, în una din sălile de cla<ă ah-.fostului liceu, din str. .Gh Baviţiu nr. 24 — actualul lo­cal al Universităţii Tehnice din

, Cluj-Napoca, . , -Comitetul de iniţiativă -,

NOTES CULTURAL

A Teatrul Naţional. 11-—18 de­cembrie: sîmbătă, î l dec.: Fata

) din pădurea fermecată, ora 14.'W. Spectacol pentru copii; " marţi,' 1,4 deo : Avram Iancu, ora 1Q .

fl) Opera/ Română, 11—18 de­cembrie: duminică, 12 dec.: Car- inen, ora 18,30; sîmbătă, 18 dec.:' Balul operei. -

O Universitatea populară pre­zintă luni, ora 17, în sala festi­vă a Casei municipale de cultu ră Clui-Napoca. Piaţa Libertăţii nr. 24. 'exnunerea: Muzee ale ceasurilor în Europa: Prezintă cu diapozitive: dr. Tosif Viehmann.

A Teatrul dp» păpuşi „Pnck“ pre7intS duminică, orele 10,30 si 12, Prelferifierilprlminl, muzical cu marionete şi un uriaş, după Charles Perrnult: scenariul ţ i re ci a Maria Mierluţ.

0)' Teatrul de păpuşi „OIIO"ar"nţă spectacolul cu piesele „P ” nnuta ru doi bani" şi „Ur- sul. păcălit de vulne" duminică, ora 11, la Raia Sindicatelor de pe Bd. Eroilor nr. 16.

CONFERINŢA DE PRESA

Asociaţia Dialog Interetnic or­ganizează o conferinţă de presă marţi, 14 decembrie ac., la ora 12,00, în sala din Piaţa Libertă­ţii nr. 11, etaj I. Conferinţa de presă va avea drept obiectiv cen­tral unele probleme fierbinţi a- le relaţiilor interetnice, realizări şi perspective In acest domeniu. Sînt invitaţi să participe repre­zentanţi ai mass-mediei scrise, re­prezentanţi ai Studioului RTV Cluj şi ai Radiodifuziunii Române, precum şi alte persoane, intere­sate. -

Asociaţia Dialog Interetnic ' Preşedinte

Dr. Octavian BURACU

EXPOZIŢIE DE ICOANE PE STICLA'

Icoana este o fereastră spre cer, o . punte de legătură între cel ce o face şi o păstrează în­tru credinţă spre Dumnezeu. Vă veţi convinge de aceste adevă­ruri participînd la vernisajul ex­poziţiei de icoane pe sticlă ale artistului Ioan Cosma, ce va a- yea loc marţi, 14 decpmbrie. ora 13,30, la Biblioteca Centrală' U- niversitară „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca. ;

V O LKS W A G E N - A U D l

E L E G A N T A -

P R E S T A N T A

S I G U R A N Ţ A

P R I N " T H E T I S I N V E S T U d . " A L E G E Ţ I

C A L I T A T E A

INFO R M AŢII IA SEDIUL H U M EI: H O T E I ■VICTORIA'. AP. I I I .

TEL.193103. FAX 193102

C IN E PO ARTĂ G RIJA A P R O V IZ IO N Ă R II CU A L IM E N T E ? .

După revoluţie, cooperaţia de consum a suferit numeroase „lo­vituri sub centură", aplicate mai ' ales de cei care s-au privatizat din sînul el, continuînd o vre- me să fie salariaţi ai cooperaţiei, dar -ş i patroni, ce aveau , grijă de afacerile lor, lăsînd vraişte interesele unităţilor, care au a- juns în paragină, 'unele fiind nevoite' a fi chiar închise. To­tuşi, mal sînt şi unele excenţii.

Tn oraşul Gherla, cooperaţia se menţine pe linia bunelor rezul­tate din ultimii ani. Populaţia aşteaptă tot mai mult de la ea, iar magazinele lor joacă un rol important în- aprovizionarea ■- cu bunuri de larg consum. Aici nu s-au desfiinţat alimentare, dim­potrivă, s-a îmbogăţit reţeaua de unităţi. Preocuoarea conducerii în această perioadă este asigu­

rarea unui fond de marfă la 'ni­velul cerinţelor. Astfel, : pentru anotimpul, friguros s-au procurat aproape 100 tone zahăr de . la fabrica din Luduş, iar in medie pe lună se desfac 30—33 tone de Ulei. însuşi preşedintele coopera­tivei s-a deplasat in fabricile de zahăr şi ulei, în vederea reali­zării unor contracte pe termen lung. Deci, la Gherlj . conduce­rea unităţii poartă grija popu­laţiei, ea nu aşteaptă „bunăvo­inţa" altora. Tn ‘ acest sens pot f i ' liniştiţi cetătenii oraşului.

Dar în alte păr{i, ce întreprind 'cei puşi acolo să asigure can­tităţile de. produse alimentare pe timp de iarnă? Prea multe se­sizări avem în privinţa nepă­sării tmor unităţi cooperatiste din mediul rural,- îneît să fim , liniş-

’ titi In acest domeniu. S?,1 Cs.

CRAPFRANjUZfSC

Alimentele şi cantităţile nece­sare pentru 6 porţii:

crap — 1,200 kg; usturoi — 0,060 kg; pătrunjel (frunze) • — 0,030 kg; piper— - 0,001 kg; ro­ş i i — 0,400 kg; untdelemn — 0,100 1; sare — 0,030 kg.

Mod de pregătire: se _ curăţă crapul .de solzi, se scot intesti­nele, se spală; se taie în 6 bu­căţi care se şterg cu un şervet

curat şi se dă un praf de sa­re. Se pun bucăţile de : peşte într-o tavă cu untdelemn / în­cins şi se dă la cuptor, avînd grijă să ungerii peştele din cînd în cînd cu grăsimea din tavă. Cînd e gata prăjit se scoate şl se pune pe un platou! Tn untde­lemnul , rămas» se adaugă ustu­roiul tocat fin (care se căleşte), apoi feliile de roşii curăţate de pielită şi seminţe, sarea şi p i ­perul de cuviinţă. ' Cînd începe să fiarbă se pune pătrunjelul to­cat şi se lasă în clocot m ic, 15 minute după care se toarnă so­sul neste peşte. Vă dorim poftă bună!

BULETIN METEO Azi vremea va fi în general

închisă. cu cerul marmult noros, t.omnnrnr va plnua şi burniţa slab. Vîntul va sufla slab la ’ mo­derat din sector nord-vestic. Tem­

peratura maximă a zilei se va situa în îurul valorii de 4 gra­de. Teri la ora . 12 la ■ Clui-Na- poca tomperatura aerului era de

-8 grade, iar nresiunen atmosfe­rică măsura 733 mm H".-

PROC.RAMULTVR PENTRU Z I! ELE DE SFMBATA, DUMINICA şi LUNI

Sîmbătă, 11 decembrie. Programul ,1: 8,00 Bună dimi- ntaţa.. de la Taşiţ; 9.00 Calendar; 9,10 Ala-bala porto­cala»;, 10.00 Film serial pentru copii: %,Noile aventuri ale Iui Black Beauty14 (27); 10,30 Gimnastica minţii; Şahul de la A la Z; 11,00 Ecran; 11,45 Baschet masculin: Di­namo — Universitatea Cluj (repriza-a Il-a); 12.30 1001 audiţii; 13,30 Curat-murdar!; 14.00 Actualităti; 14,10 Ora 25 — Tranzit _TV- Topul muzical europt-an Caragiale. Secolul „Nobel“ (6). Filrr) serial: „Beverly Hills. 90210“ (5); Dialogul, generaţiilor: Marin şl Constantin Chisăf. Sport. •Mapamond; 19,15 Teleenciclopedia; 20.00 Actualităţi: 20,45 Editorialul săpţămînii de Paul Everac; 20,55 Film serial: «Dallas» (292); 21,50 Săptămînă sportivă; 22.10 De la egal la egal: 23,10 Film serial: „Hunter" (3); 0.05 Ac­tualităţi; 0,25 Un recital de excepţie. Programul 2: 13,00 Video-satelit; 14,00 Actualităţi; 14,10 Muzeele Vienei; 15,00 Tenis; 19,30 Studioul de literatură; 20,30'între noi, com-‘ plexaţilţ; 21,00 TVM. Mesager: 21,30 Divertisment in­ternaţional; 22.00 TV S Furope; 22,30 Turnul de fildeş;23.00 Descoperirea planetei; 23,30 Recital Cornel Con- stantlniu .

Duminică, 12 decembrie. Programul 1; 8,00 Bună di­mineaţa'; 9,00 Calendar; 9,10 Cluhul Iul Gulliver: 10,00 Film serial pentru copii; „Noile aventuri ale lui Black Beauty* (28); 10,30 Lumină din lumină; 11,20 Viaţa sa- tuiul; 12*30 Cnmpionnlpî<» bnlcnnlce de glmnastîră; 13,20 ReflcrtJj rutiere; }3,30 A tU s ; 14,00 A c tu n im U 14.10 Poş- î? TVî ’4.20 V^w-magazln; 17.50 Film serial SF: „Star Ţ rek » (13); 18.50 Spectacolul lumii; 19,20 Roblngo; 20.00 Actualităţi; 20,45 Film artistic: „A şaptea monedă- (SUA, 19fl?): 22.15 Duminica sportivă; 22.30 Maeştrii teatrului rornAnese; 23.25 Actualităţi: 23.45 Pe ultima sută de rnefrl Programul 2: n.OO î-uvru; 14.00 Actualităţi: 14.10 Cfntecele Parisului; 15.00 CIntecul veşnic tînăr; Ifi.OO Te- î?.-î, J;? . ? ’TV: 2000 Tenis: 21,00 TVM Mesager; 2130 Vledo-satellt; 22,00 ŢV 5 Furope: 22,30 Hollywood Rock In concert: 23,00 T* puterea a doua

Luni. 13 decembrie. Programul t : 13,00 Calendar; 13,30 e : . H-OO Actualităţi; 14.10. TVR Taşl; 15,00

\ Civilizaţia montană; 1?45 Ac-t nli .'Ml; 17,00 Rmlsiune fn limba maghiară; 18.30 Mu­zica uşoară; 19,00 Clioj 19,30 Desene animate; 20,00 Ac­

tualităţi; 20.45 De luni pînă luni; 21,15 Teatru liric: „Boema" de G. Puccini; 23,25 Actualităţi; 23,45 Repriza

■ a treia. •" ■ •• ’ . '

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,00 — 16,00 Retrovizor;'Sport; Interpretul săpţămînii; Incursiune în necunoscut

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea în legătură cu eventualele modificări intervenite în programul anunţat.

11 85 9 1; Interno|ioriol- 9/1; n|erurban% 9.9 1 i ' \ j r a c ţa d â : 958, Regio jiulonom ă de term olicare dis» peceralî 11 87 48; ftorjia autonomă de apă canal dispecerat? 11 63 02i SC. „Salubritatea' S A dis* pecorof! 14 40 2?; Comenil speciale oonlru Irans-. port reilduurit 1 1 1 0 l? finlerior' 137*: (Jaro - in­formaţii: 952; inlormafii Ag. voiaj C.F R.î 11 2? 12 (intern); 11 24 75 (inlernclicnal); Apărarea Civilă:11 24 71. - ' y

PROGRAMUL FILMELOR 10—1G DECEMBRIE CT.U.î-NAPOCA - '

Republica — Oamţni de onoare — SUA — PHEMTR- RA (9: 11,30; 14; 16,30; 19) & Mărăşti sala A — For­midabilul 2 — SUA (11; 13; 15; 17; 19); sala B — Tn- dochina — Franţa (14: 17) A Victoria — Cîndva pe aici trecea un rîu — SUA PflFMÎF.RA (9: 11,30; 14: 1R.30: 19) 9 Arta — Retrospectiva filmului romănesc — 10 decem­brie — Balanţa ( I I ; 13: 15: 17; 19); II decembrie — Artista, dolarii şl ardelenii (11; 13; 15: 17; 19): 12 de­cembrie — Veronica (11: 13; 15; 17; 19); 13—16 decem­brie — După gratii — SUA (11; 13; 15; 17; 19) « Fa­vorit — Cum alungi vedetă — SUA — PRRMTRRA (11; 13; 15; 17; 19) A A p o llo '— 10—12 decembrie — .Lady Chatterley — Italia (16; 18); 13— 14 decembrie — The Hitman - SUA ~ PHEM1F.RA (16; 18); 15—16 decem­brie — G iu lla— Italia (16; 18).

SăpISmînn 13—19 decembrieTURDA — Fox — Liceenii tn alertă — Romftnla —•

PREMIERA 0 Tineretului — «ala A — Marele Sikander— India — PREMIERA; sala B — Ţestoasele Ninja 3— SUA — PREMIERA A CÎMPIA TUR7.IT — Muncito­resc — Planeta condamnaţilor — Allen 3 — SUA — PREMIERA; Vîrcolacii — SUA — PRFMtERA A DEJ _ Arta — Asasinul — SUA — PRFMIERA; Oameni de onoare — SUA PREMIERA A GHERLA — Pacca ~ Commander — Italia — PREMIERA; Pasiune fără li­mite — SUA — PREMIERA. / .

Pln-Ari din Clu) Nxpnra (tirnorl «i-r flpu lf jl rs|ili|() spre llornrefl! (orat; 0.S9: 1.52 (nn rlrirntft - «ImhAlS. Ân- mtnlfâ f l In to ,lle li-gdtoi: m ? l: I I IS: 22 2.Î.S 1:O m ilffl'ia i;)! 0.10; 1.JI) (no r irm ll In p<thml« l î V| — 20 IX 1993>: IS.IM»! It IS:/»|/H>: llrr.IjonfS (nreV I Sa: S.lfl} H.tO (rlrm H ra ordin tprrlnlt; 15.11: 12.JII: la$l Inintt 0,44: n<W: 21 nS: llnln Mur» (ntntr S..H: Ifi.lS: lljrgo Mo- ref (nim: Ifi.SI: în.H: CnUţl (ora): 0.0R: SIMo' (oib)»

T IOJ55: 15.30 (ptIn 'Vlnţn dr li>»V

FARM ACII DE SERVICIU: . sîmbătă. 11 decembrie: FARM ACIA nr 1. P-ţa Unirii rir. 37. fel 11-10-40. orar 8—20: FARM ACIA nr. 31 ..BAl.SAMtlM " Cart Mărăşti Bl R 3, tel 11-71-83, orar 8—13: FARM ACIA nr 32

sCart Mănăştur 1,'Compl; Flora, tel 16-18 88, orar 8—13; duminică, 12 decembrie: FAtîM ACÎA nr. 1, P-ţa Unirii nr 37. tel 11-10-49. orar 8—20

FARM ACII CU SERVICIUL PERMANENT* FARMA-. CTA ..CORAFARM", str Ton Meşter nr 4, tel. 17-5105.

GARDA DE NOAPTE- FARM ACIA nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, tel. 11-10-49, orar 20—8.

• Poflffa Clu|i 955: Polijin leroviarfi’ 13-49/ ţ j Pcmpi«fili 981) Salvareat 961) bolvarea C.f.R.i

D f«îl9rt din Cto| Vaporo »p r« H iir«rr»tl (ora)« 9.20 fl IS In (4» mnl plnâ vlntri, lnrhi»lv)| «ImMifl: ■ 9,!<0

f (o sli)|>ur6 cuitâ).

STMBATA-LUMI, 11-13, DECEMBRIE, PAG. 3 ADEVARUL DB CLUJ/

w m M m m m m m m M m m m

S E fflT A C R M Â L Â DE LA TIRASPOLP R O T E S T A L U N IU N II „V A T R A ROMANEASCA" MESAJELE PREŞEDINTELUI ROM ÂNIEI,

IO N ILIESCU

Membrii Uniunii Vatra Ro-' m ânască— Filiala Cluj, au afiat cu cea mai cunipli ă oroa­re de mîrşava şi criminala în­scenare juridică de la Tiraspol, de sentinţa acelui tribunal ile­gal, aşa cum ilegitimă este în­săşi - aşa-numita Republică Nistreană.

Pentru noi, Ilie Ilaşcu şi cei­lalţi români din grupul său reprezintă , tot ceea ce senti­mentul românesc este mal bun, mai reprezentativ şi mai scump' din sufletele noastre, iar, condamnarea lor este im­plicit şi 6 condamnare a noas­tră de către ultimele rm iişiţe, ale' bolşevismului criminal în această Europă a sfârşitului de mileniu II., Nu este p-sibil ca nişte'luptători pentru libertate şi-demnitate naţionnlă şi uma­nă, acţionînd pe teritoriul pa-' triei lor. să fie întemniţaţi şi judecaţi de o forţă' extremistă' bolşevică, cu prerogative de inchizitor' călău, avînd simbo-. Iul Secera şi Ciocanul. întreaga suflare . românească, indiferent de culori politice şi de( religie a rămas constern"tâ si profund indignată de această sentinţă.

" Am fi vrut să - putem vedea prin imagini televizate şi chi­purile celor din sala tribuna­lului, . care şi-au dezlănţuit josnica şi mîrşava bucurie de sălbatici la aflarea condam­

nării lă moarte a eroului nostru Ilaşcu, pentru a- avea ce urî totdeauna acele' hidoase figuri de barbari, pentru care viata, demnitatea, curajul, calităţile sufleteşti şi morale ale unui Om nu înseamnă nimic.

Astăzi, cînd se serbează Ziua Drepturilor Omului, această sfidare a .umanităţii trebuie să pună în gardă tiiată1 lumea ci­vilizată. care este datoare să

'intervină neîntîrzlat psntru sal­varea vieţii grupului de ro­mâni condamnat Ia, Tiraspol. Sperăm în implicarea eficien­tă şi promptă a Organizaţiei Mondiale pentru Drepturile omului în acest caz.

Cerem Preşedintelui Româ­niei. Parlamentului . şl Guver­nului Român să stăruie în.ape­lurile lor pe lîngă toatei foru­rile internaţionale, şefi de state şi guverne în acest scop, deoarece este o problemă Care implică în ce! mai înalt, grad demnitatea românească.

Ne exprimăm'întregul nostru protest faţă de crima judiciară de Ia Tiraspol şi sperăm că Ilie Ilaşcu şi ceilalţi români să fie grabnic eliberaţi si să-i primim cu drag în Cluj-Na- pnea, printre membrii Uniunii Vatra Românească, Filiala Cluj.,

Comitetul Director, al Uniunii ' Vatra Românească, Filiala Ciuj.

ILE G A L, IR A Ţ IO N A L , ILO G IC , BARBAR!

Iată că, în acest sfîrşit de se­col XX , într.un colţ al Europei, este posibil- ca un „act justiţiar" să aibă, caracteristicile de malsus.,, - v s : ; . - V

Sfidîad percepte juridice inter­naţional' acceptate, fa r « i „judi- iiară“ de la Tiraspol prin ABE­RANTA sentinţă pronunţată, ne umple de ■ indignare şi totodată, de nelinişte.

Asasinatul şl detenţia politică pe cale de a” se produce la Tiraspol, sub tutela Armatei aI4-a ruse, DE OCUPAŢIE, ne

, aduce fn memorie procedee STA- LINIŞTE. ■ ;

Protestam vehement Mmpotri va ..sentinţei", CERÎND naţiunilor europene si Rusiei implicarea directă în NEFINAI.IZAREA el.

Consiliul judeţean Cluj al PARTID U LU I LIBERAL ’93

DOMNULUI W ILL IA M JEFFERSON

CLINTON.

Preşedintele Statelor Unite* ale Americil

, „Domnule preşedinte,

Cunosclnd şi preţuind , ataşa­mentul dumneavoastră profund tată de valorile democraţiei şi al<? drepturilor! omului, mă adre­sez pe această cale rugîndu-vă să uzaţi de întreaga dumneavoas-' tră, aiitortfate pentru- a interveni, in favoarea salvării- vieţii lui Ilie Tlaşcu, condamnat la moar­te in- urma sinistrei înscenări, iu­ti fiare de la Tiraspol. > . / '

Prin Restul dumneavoastră' aţi ilustra, încă o dată, preţuirea pe carp dumneavoastră si* poporul n- merican o acordaţi vieţii omului; că valoare supremă**.

S E N A TU L R O M Â N IE I.

Preşedintele Senatului, dl OII. viu Gherman, subliniind că reac­ţia nu poate fi decît una de re­voltă. sentinţa sfidînd drepturile

; omului, a cerut senatorilor să. -păstreze caracterul de for legislativ al Senatului;- Propunerii preşe-; dintelui Senatului, T s-a adăugat una a senatorului PSM, Adrian Păunescu, care'a redactat'şi pre-

; rentat plenului, un mesaj adresat ' Senatului SUA şi ^parlamentelor; lumii. A fost citit, apoi,-un me­saj al Asociaţiei, revoluţionari­lor din întreaga ţară. în care, este exprimat protestul ferm împo­triva sentinţei de.Ia Tiraspol..

A P E LPartidul Alianţei Civice, Fi- ;

• liala Cluj, îşi exprimă profunda indignare^ faţă de1 sentinţa pro-

. nunţată fa Tiraspol, în înscena­rea judiciară de o flagrantă jos­nicie. intentată grupului de pa­trioţi români în frunte cu Ilie Ilaşcu, Este incredibil că ase-, menea penibile farse se mai pot petrece fn Europa.

Solidari cu Întregul popor ro­mân, facem apel lâ toate foru­

rile societăţii civile româneşti, la organizaţiile guvernamentale şi prezindenţiale, pentru a se întreprinde cu maximă urgenţă tot ceea ce este cu putinţă pen­tru anularea acestei decizii ires­ponsabile şi rie o mare gravita­te, o. adevărată s fida re ‘adresată umanităţii şi civilizaţiei. ,

Prof dr. Nicolae M AIER : : V preşedinte

DOMNULUI BORIS ELŢÎN,

Preşedintele Federaţiei Ruse

„Domnule preşedinte,

Vă adresez, y de această dată, rugămintea de a uza .de taat-* prerogativele şi Influenţa dum­neavoastră sf re a opri cursul ne­drepte! petit-pse pronunţate, in cadrul înscenării judiciare de la Tiraspol împotriva lui Ilie Ila?-.

•cu. ■,«V-aţi ilustrat, domnule preşe­

dinte,’ ca un apărător al demo­craţiei şi libertăţilor umane, far gestul dumneavoastră ar întrunio . sinceră apreciere şi ar repre­

zenta un semn că în acest spa­ţiu geopolitic. drepturile omului încep şă se bucure de - respectul care li se cuvine**,

(ROMPRES)

• Profund îngrijorat de sentin­ţ a pronunţată la Tiraspol, sena­torul Mircea Vâlcu (PUNR), a calificat-o ,,o agresiune catego-- rică împotriva poporului român1*. Domnia sa a arătat, de aseme­nea, că neacordarea dreptului la recurs reprezintă un act incom­patibil cu noţiunea de justiţie.r

• Senatorul ' . Koszokar Gabor (UDMR), a exprimat indienarea profundă şi fermă a UDMR faţă de'sentinţă. Motivul principal al acestei poziţii explicat de dl Ga­bor, a fost că în acest sfîrşit de mileniu nu mai este posibil ca o persoană să fie ' condamnată la orice pedeapsă, pentru faptul că a acţionat pentru păstrarea fiin­ţei naţionale . a neamului său.

• Senatorul Gheorghe Dum i-' trâţeu (PDSR) a considerat inad­misibilă sentinţa de la Tiraspol, care încalcă grav legile Repu­blicii Moldova, drepturile omului. ; „La' Tiraspol e judecată România, iar sentinţa e o pedeapsă împo­triva ţării noastre, împotriva Moldovei, împotriva-principiului naţionalităţilor1* a afirmat sena­torul Dumitraşcu. '

• Senatorul Radu Baltazar (PD FSN) a considerat- aşa-numita Republică Transnistreană „avan­

postul înaintat al nostalgiilor bol­şevice ruseşti**. Iar completul de judecată — un comanda de ban-' diţi. „Sentinţa este un asasinat**,

P A R T ID U L D EM O C R A ŢIE I S O CIALE D IN- R O M Â N IA

PDSR a aflat cu stupefacţie că Tribunalul autointitulatei. Repu­blici Transnistrene a pronunţat sentinţă .în procesul patrioţilor români din. grupul Ilaşcu.

PDSR îşi exprimă profunda dezaprobare faţă de acest act contrar principiilor, şi normelor fundamentale ale drepturilor o- mului şi solicită .Preşedintelui, •Parlamentului şi Guvernului Ro­mâniei, tuturor forţelor politice, confederaţiilor sindicale şi orga­nizaţiilor neguvernamentale din România- să se solidarizeze cu , protestul nostru. ,

CONVENŢIA * DEMOCRATICA DIN RO M ANIA -

„Am crezut' că procesul î n ­seamnă numai o încercare de şantaj - şi presiune. - Cred că în acest moment toţi românii tre­buie să fim urtiţi într-un ultim efort. întrucît evoluţiile pot. fi tragice. După aceea, lucrurile- sînt foarte greu de controlat. Dacă se va da curs acestei ho-

. tărîri, probabil că se vor pro­duce evenimente foarte -gqave“, a relevat domnul. Emil,Constan­tinescu, preşedintele Conveftţiei.

P.D. (F.S.N. — CLUJ:

“ Ne adresăm. vouă, PATR IO ŢI moldoveni, care aţi avut cura-, jul să vă ridicat; împotriva na­ţionalismului şi imperialismului

; rus: .Chiar dacă, pentru ; moment,

soarta vâ este potrivnică, nu ui­taţi că ce-i românesc nu piere. :

Tn aceasta pagina pu­blicam materiale furnizate

*de,.

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ

M AŢION>».' mcw? ’ « ftPMCY.'' precum şi din alte surse.

BEE1' 6GE3 . B533 ■ CSSI' g& t* '

In seo iem b rie 1990, la G en eva,

G E R M A N IA S I U N IU N E A : S O V IE T ICE U R O P A 'D E E S T ;

(Urmat-o din pag. I|

le ru Moscova, care nu drept o- biectlv reîmpărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est.

îh al doilea rînd, este Impor­tant datorită semniticiiţiei simte- £i<vi Jl Europei de Est şl a puterii P<* care hegemonia din Europu de Est. o va conleii Germanici,

Geograful brllanlc Slr llattord Maikinder dcScria la (nceputui Qnilor ’-til ţările din Einopa do Est ca acel „liant d*j siliţi* ili’l*"»!- dente intre Germania şi Uusia“ ,

adăugînd: „Oricine conduce Eu­ropa de Est conduce Inima Euro­pei:.cine conduce Inima Europei conduce insula lumii; şl cine conduce insula luniil conduce lu­mea'*. '..V ■

Raţionamentul Iul Macklnder privitor la tmpnrtunţa stţategicA a Europei de Esl a pn\vft^ut ‘-on-. trulul sovietic din perioada post­belică asupra regiunii şl hr pu­tea fl —» în mod liidiihilabll — modificat de acoastă experienţă. Ninienl nu poale nllrmn cu serlo- 7linti* că datorită controlului so­vieticilor asupra Europei de Est

aceasta-n deţinut comanda asu­pra lumii. Sovieticii au putut provoca, insă nu ou învins Ame­rica.

Hegemonia asupra Europei de Est Insă conferă cu siguranţă o influenţă enormă asupra puterii heg^monlco, Iar în ca/ul ti'Tma- niei, neptislă iiitlueiiţă va tt mul* tiplicalS de faptul că Oonnul (sau

Herlinul, care va deveni capitala Germaniei unificate) va. conduce de asemenea ţările Europei de Vest prin Intermediul Comunită­ţii Eliroprne.

tn al treilea rînd. ce so petre­ce cu Moscova în urma acestui pact. Există un puternic şl me reu ascendent curent comunlst- nationalist. Această alianţă comu­nist- naţionalistă este nemulţumi­tă de pierderea Influenţei ruseşti asupra Europei de Esl, îndeosebi privitor la abandonarea sîrbilor propriului destliî. Există de ncum semne c i Moscova răspunde tn

mai mică măsură politicii germa­ne în chestiunea Iugoslaviei,

Esie posibil ca de aceea Mosco­va — împinsă de naţionalişH — să încerce restabilirea influenţei sale în Ralcani. Dacă va face o astfel de încercare, nu va ti pen­tru prima oară în istorie cind un acord ruso-german se năruie datorită ambiţiilor schimbătoare.

In orice ca£, opinia noaslrăest» acetaşi din vremea căderii «Mu­lul de ta Bei-iin: Rusia va răuta, cu .mare probabilitate, sâ şi com­penseze pierderea -Influenţei . ,în.' Europa. de Est prin cîşliguri ' în Orientul Apropiat.

Dacă aceasiă-aha1i7ă' o corecta, atunci perspectiva este a unei hegemonii germane, sprijinită de Rusia într-o Europă îâră nmerl- canl, combinată cu un nou val de presiuni din partea', ruşilor pentru n obţine Influenţă în O- rlcntul Apropiat, 6 oşlfel de. perspectivă poate să însemne nu­mai $1 numai necazuri pentru putetile atlantice. ;

ADEVARUl DE CLUJ SÎMBĂTA-LUNI, 11-13 DECEMBRIE, PAG. 4

Ţabagismu! şi remediile saleDespre fumătorul . nicotinode-,

pcndent. Unii fumători sînt atît de vital legaţi de fumat (nico- tinodependenţa), îneît primul gest matinal pe care îl fac du­pă trezire este aprinderea unei ţigări — gest pe care îl repetă apoi în cursul zilei de zeci de ori. Aici nu este vorba despre simple motive psihologice, so­ciale, amuzament etc., ci de o

răspunde în 4 situaţii cu cifre­le 0, 1, 2, 3, după caz: a) — numărul de ţigări fumate pe zi: sub 10 (0); între 11 — 20 (1); între 21— 30 (2); peste ,31 (3); b) — ora de aprindere a primei ţigări, după trezirea ma-'

: tinală: la mai puţin de 5 minu­te (3); între 6 — 30 minute (2); între 31 — 60 minute (1); după 61 minute (0). Rezultatul testu-

stare’ de; nevoie, de un^aKdol- lui se află prin însumarea ci­frelor de răspuns, dîndu-i-se ur-lea oxigen,, care nu poate fi sa- ^ ^ U1UUU.TO ul_

- S T n ic o t in e i - ° dependenţi mătoarGa interpretare: 0. 1, 2, 3 fizico-chimică, farmacodinamlcă.

= independenţă nicotinică; 4 = dependenţă probabilă, modera­tă, nicotinică; 5 = dependenţă nicotinică- sigură, dependenţă majoră.

Pentru fumătorii c ire însu­mează rezultatele 4—5, sistarea fumatului va trebui abordată cu multă • atenţie, fiind necesare uneori administrarea de produ­se nicotinice medicale, pe lîri- gă motivaţia lor bine întocmită, în timp ce pentru majoritatea fumătorilor simpla decizie bine întemeiată. este suficientă, aceş­tia încadrîndu-se în categoria 0—3 (independenţă ’ nicotinică).

Conf. dr. George Petrescu

S-au . vâzut însă foarte multe cazuri în care sistarea fumatu-• lui poate fi realizată şi la aceşti fumători, în ciuda argumente­lor şi temerilor invocate. Este falsă şi aserţiunea potrivit că­reia un organism puternic, de­prins cu nicotină, intră în pe­ricol funcţional de .îndată ce se declanşează o „înţărcare bruscă” de la, acest drog.' Sistemul ner­vos se- debarasează relativ ra­pid de efectele nicotinei, în de­curs • de citeva 2ile de abstinen­ţă, reprogramîndu.şi . reflexele" şi activitatea; nervoasă , supe­rioară ; îri absenţa acestui drog.

Nicotină, din cît- se ştie pînâ in prezent, este principala subs-: ■tanţă care induce: dependenţa fumătorului. Inhalată în plă- mîn, ea trece rapid în sînge, unde formează o concentraţie optimă, variabilă de la un fu­mător la altul. în ' funcţie de numărul prizelor, apoi străbate membranele celulare "pe care le intîlneşte, ajungind în decurs de numai 7 secunde la nivelul anumitor receptori" cerebrali. Nicotinodependenţa severă' nu se întîlneşţe atît de des pe cit se afirmă. Ea poate fi testată cu oarecare relativitate, prin folo­sirea unor chestionare, referitoa­re la ritmul şi intensitatea fu­matului;-Iată un astfel de .test (Pagerstrom — Andre — Saret. to), cu 2 întrebări la care se

Parada modei

D e u n d e v i n e m o d a ?Moda a . stirnit în decursul

veacurilor reacţii- din cele mai ciudate. Cînd a fost adorată de unii, a fost hulită de alţii, ceea ce a făcut-o sâ fie mereu schim­bătoare, îneît să împace1 şi pe unii şi pe a lţii.: Shakespeare a-

înalte distincţii de către preşe­dintele ţării ne obligă să recu­noaştem că Parisul aşează fe­nomenul modei, la rang de poli­tică statală,’ acordîndu-i toate onorurile şi toată consideraţia pe care le merită. Aceasta pentru

firma Jn una din celebrele sale . că ’ moda nu este nu numai oreflecţii că; „Moda uzează mai artă,'ci şl un' factor de cultură

" multe haine decît anul." ’ şi : civilizaţie, un promotor alIn unanimitate se ’ recunoaşte progresului economic, este gene-

că moda vine de la Paris, ,me- ratoare de fascinaţie. Moda estetropolă ■ europeană recunoscută aşteptată cu nerăbdare de multeSn lume penţru magnetismul pe firme comerciale şi d e . q ' largăcare îl posedă prin marii ei crea-,, categorie de consumatori dornicitori de_ modă. Chiar‘dacă uneori de noutate şi de inedit. " v

■ creatori italieni ca Versace, Mi- : Parisul nu s-a mulţumit, nu-soni, Ferre şi alţii ameninţă cu mai cu renumele, ciştigat ; princolecţii de mare succes, aceştia creaţiile marilor săi oameni -detrebuie să-cedeze, în cele din modă, dar acordă modei şi is-

> urmă, în faţa celebrilor creatori toriei costumului tot atît deparizieni, reuniţi în renumita1 - mare importanţă ca şi oricăreicetate a modei „Haute Couturre instituţii de artă şi cultură. în de .Paris" (înaltă croitorie de Paris). Marile case: de modă pa

OMUL CU ROABA

• Ideea Cu--cei-5000 de lei a- cordaţi' de guvern pentru încăl­zire o bună, dar s-a gîndit oa­re-cam ce căldură obţii cn ar­derea- banilor ăştia, chiar şi în

' hîrtii de 100 de lei? .• Cei de sus se gîndcsc me.

reu la noi: aţi văzut cît salam de vară au băgat în iarna asta?

• Cît ai .stat, porcule, la cir-, ciumă? este întrebat'omul; cu roaba.. Pînă ne-a îngheţat apa în pahare vine răspunsul. . .■ • Ce nqu scenariu de film pun ăştia din CIS la cale? Că s-au-înlîlnit cel diri Uzbekistan, Turkmenistan, : T a d jik is ta n ş i Bran. . . -

• Vecinul meu, ofiţerul în re­zervă a trecut recent în lumea celor „drepţi"!... Cornel UDREA

riziene au reyşit să înalţe Vir­tuţile modei atît de sus, îneît moda a devenit o „instituţie monarhică" âutodeclarîndu-şi regi

, neîncoronaţi pe . cei mai buni - croitori ai săi. Printre cei mai ^-renumiţi, pot fi amintiţi: Chris- tian Lacroix, căruia i-a fost de­cernat doi ani. la rînd — 1987 şi 1988, — marele premiu De D’or, . Yves Sa in t, I.aurent, căruia i-a fost decernată în anul 1988 insig­na. Cavaler al Legiunii de Onoa- -

v"re; de către însuşi preşedintele Franţei — Franţois Mitterand,

, iar, lui Guy I.aroche i-a fost de- * cernat în 1!)R!) „Degetarul -def

Aur" — o înaltă distincţie de prestigiu.întnînată tot de către

, preşedintele Republicii Franceze. Desigur că Parisul are mult mai multe .nume celebre în materie de modă. Faptul ră acestor me-

r sageri ai modei li se decernează .

anul 1986 se înfiinţează la Paris Institutul Francez al Modei şi se inaugurează îri pavilionul Mar- zar al Muzeului I.ouvre, Muzeul Naţional de Artă a Modei, unde' pot fi văzute, • între altele, cos­tumele reginei Maria Antoanetta, mănuşile Anei d e ; Austria, ro­chia. de mireasă a actriţei Brigitte Bardot. Sint expuse aici peste10.000 de rochii şi costume,32.000 de accesorii, 15.000 de e- şantioane de ţesături, peste 10.000 de -piese cu diferite- broderii.

CONSTANTIN OROS- Am reluat- rubrica „Parada Modei" cu cîteva spicuiri din cartea viitoare a lui C. Oros, „Popasuri: în lumea costumului" promiţindu-vâ , o - rubrică com secvenţă, adusă în actualitate şi, de ce nu, practică. Vom avea, deci. mult-doritele tipare şi in­formaţii despre ce se va purta în 1994. •>., ■’

EPIGRAMELA ZIUA MEA

Nici în oglindă azi nu mă mai . . uit

Că mă-ntristez văzîndcă-mbătrînesc

Şi nu mai ştiu ce trebuie, să uit Şi uit ce trebuie să-mi amintesc.

AM IN TIR I Demult, de tot, ce prost eram Că doar de fuste mă ţineam Acum cînd totul fac cu rost R egret... că nu mai pot fi prost.

Eugen A I,IU J r „M ACAZUL" ÎN JUSTIŢIE La noi corupţi sînt cu grămada da-i greu să prinzi păsări de

-.. pradă Mai dau de cîte-un gâi nar cînd pică „pleaşca"..., pe-un

’ * ’ acar!BOALA ACUTA

O cură n-aducea soluţii E doctor dînsu-n şmecherii şi_I sănătos ; tun. în corupţii că-i uns...cu multe alifii!

Teofil VOINESCU-AMA DEUS

Romanii în Dacia

NAPOCA — CAPITALA DACIE! POROLISSENSiS(Adminstrnţin)

Napoca, devenită capitala Da­ciei -Porolisserisis, 'găzduia se­diile — dacă nu permanent, cel puţin pentru o perioadă de timp — guvernatorului provinciei şi procuratorului financiar. (Se cu­noaşte numele unui astfel-de î- nalt funcţionar,, Marcus Aurelius'v liana", staţionată în castrul de Apollinaris, care îşi începe „ser- la Gi);yi (plasat în-Incinta cas- vicul" prin anii 217—218 — de pe o inscripţie descoperită în curtea actualului Liceu de Mu­zică, ' iar săpăturile arheologice din imediata apropiere, de pe

• strada V. JDeleu, au dus, la de­pistarea unui mare edificiu pu­blic,’ cu .numeroase încăperi — posibil a fi fost „domusi procu- ratoris“r . palatul procuratorial. Fiind un1 oraş eminamente civil, Napoca nu a ' avut o garnizoană proprie, apărarea fiind asigurată de unitatea de călăreţi „ala Si-

telului medieval din localitate). Statutul de oraş presupunea şi la Napoca autoconducerea_ prin instituţii proprii care copiau, la

’ scară redusă, organizarea Romei,

capitala Imperiului, Existau,.deci, aici magjstraţi care alcătuiau cpnsiliul Orăşenesc, „ordo decu- rionum" (j,quattorviri“ , „primari", „acdiles1*, „ed ili" însărcinaţi cu îngrijirea, edificiilor publice şi a drumurilor, cu asigurarea or­dinii şi ■ aprovizionarea locuito­rilor; „quaestores", „cvestori" — care se ocupau cu administrarea, bunurilor şi a finanţelor oraşu­lui), apoi mici detaşamente pen­tru paza nocturnă şi contra in­cendiilor etc.'

Constantin POP

Cn meteorit pe cerul ClujuluiNe-am obişnuit: ca orice fe­

nomen mai, neobişnuit văzut pe cer sâ-1 încadrăm In categoria extratereştri şi nave" cosmice.

un huruit puternic, ca de car hodorogit minat în viteză. Ridi- cînd ochii în direcţia zgomotu­lui, căci acesta venea de sus, au

Adevărul este câ din spaţiile’ , fost surprinşi să vadă un glob îninterstelare, ne vin, r,: vizitatori, dar aceştia sunt sub formă de pietre căzătoare,' sau. pietre ce­reşti; care spre deosebire de pri­mii,; ce reprezintă în cele mai multe cazuri „fandacsil“, se pot studia, secţiona, analiza şl pi­păi. 'Aşa este şi cazul ce-1 vomrelata mai Jos:

. «Era în Jurul orei 4 p.m. o zi­

lei de 3 februarie 1882, clnd clu­jenii! ce se găseau pe stradă la acea , oră- ou-fost surprinşi - de

flăcări cu miez roşu, cu margi.' nile vlolet-gălbui ce se dsplasa,

cu mare viteză pe direcţia NV- SE. lăsînd în urmâ un norişor fumdriu. După citeva clipe s-au auzit detunături puternice ce au zguduit geamurile din oraş. Ce se întîmplase? Nimic altceva decît un fenomen rarisim: .clu­

je n ii avuseseră privilegiul să fie" martorii trecerii şi căderii unui, meteorit* într-adevăr în mo­mentul detunăturii el se afla a . proximativ deasupra comunei

Mociu. Localnicii care l-au vă­zut vorbesc de un. ghem de foc în cu lori'v ii ce s-a părut-la un moment, dat_ că s-a oprit în loc, apoi cu pocnete mari, s-au po­menit cti o adevărată ploaie de- pietre.ee au căzut pe albul ză­pezii.- Explozia o împrăştiat me­teoritul pe, o arie elipsoidală NV-SR de 60 kmp şi en s-a produs în .momentul opririi -a- parente a lui, oprire . apreciată ia 11,4 km înălţime. Explozia a dat naştere la un număr uriaş de fragmente: s-au putut recupe­ra 911 bucăţi, in greutate tota­lă de 174,115 kg, dar se apre­ciază că ar fi fost vorba de în jur. de 100.000 fragmente. Cea

. mai mare bucată a fost recupe­rată la sud‘ de Mociu,' ea cîntă- reşte 38,70 kg şi reprezintă, ală­turi de alte 63 de surate, mîn-

dria'rMuţeului de mineralogie al Univijrsiiăţli din Cluj-Napoca. A fost 'aceasta una din cele mai spectaculare căderi' de meteorit din Europa: fiind ziuă a putut fi văzut 'pe o arie ce însumează 23.000. kmp. Recuperat şi stu. diat el arată' toate caracterele clasice fţle unui meteorit: «rus-

-ta de topire, plezogliptele, for­ma tronconică,’ S-a mai stabilit că . nu este vorba de un meteor rit feros ci de unul din catego-

• ria condritelor, respectiv format dintr-un material friabil, gra. nular, cu sferule mici, denumi­te condre Dintre cei şase me­teoriţi căzuţi pe teritoriul ţârii noastre este cel mai mare şi cel care ne reprezintă in colecţiile muzeale din întreaga lume.

!;Răzvan Glvtilescu

Butadă sî sofism

. O butadă este o vorbă de spi­rit, niţel şocantă. Cît despre so-v fişti, ştim că în ; Grecia'antică— perioada clasică, (sec. 5-Î.Ch.)— existau profesori plătiţi de retorică şi fiioşofie. Adoptînd poziţii critice, raţionaliste faţă de concepţiile sociale, morale şi , religioase tradiţionale, unii din- • tre ei au ajuns la concluzia că orice afirmaţie1 poate fi, în ace­laşi timp, şi adevărată şi' falsă. Deci, oricare opinie poate fi sus­ţinută sau combătută. Cei mai cu­noscuţi sofişti au fost Protagoras, Gorgias. Prodicos, Hippias şi An- tifon. Să revenim însă la titlul acestor însemnări. ’

„Cică toate lucrurile biine exis­tente pe lumea aceasta'le-au fă­cut oamenii răi. Dar cei buni, ce-au făcut? Răspunsul: au avut grijă să nu greşească!" Oamenii de - iniţiativă şi curaj, de cînd lumea, începînd cu Alexandru Macedon, Caesar, Attila, Carol cel Mare. Napoleon, şi încă cîţi alţii — am amintit mari cuce­ritori militari — au deranjat multă omenire, dar au lăsat în urma lor, înafnră de groază, şl altceva, demn de ‘ admiraţie. Marele Alexandru- a făctu leg?-' tura dintre civilizaţia grecească,' cu cea din Tndia: ambiţiosul. Caer; sar a cucerit Gal ia; a pUs'picioV rul în Anglia ajungind în ' coiţr" tact cu triburile'^războinice,.teu-* tone. Pînă la urrnă a ajuns şi în ţara Cleopatrei, în Egipt. :Fi-'- naiul , ne este cunoscut. In cazul- românilor, numele lui Vlad Ţ<k peş'-a făcut şt mai face şi astăzi epocă, A speriat şi mai sperie încă lumea cu cruzimile lui, care nu erau singulare în ^Europa a-„ celor vremi, dacă ne amintim că habsburgii şi-au tărut un nume prin . lichidarea brigandajului practicat de unii cavaleri ai E- vului M<'diu, dedaţi jafului. In Ar clia, la iarmaroace erau -pîn- zuraţi cu sutele răufăcători mă­runţi şi mai mari (nnţini din a- cestia din urmă)-pentru vini e* gale cu furtul unui purcel sau 'pentru, simplu vagabondaj. Ivan cel Groaznic şl-n cîştigat ’ renu­mele prin acte df> -cuitat în e- poca -sa, dar tot e l’ a ‘ fost. a'----' care a pus capăt doniinaţiei tă-- tarilor cuibăriţi ;în Dolta Volgăi. Petru cel Mare oare cîte vieţi o fi avînd - pe conştiinţă. Ilchi- dînd „strplIţW — armata de pază care decidea, după bunul plao, cine să' fie mai mari? tn ţară, aşa cum se obişnuia încă din pe­rioada de decădere a Imperiului Roman. - Şi domnitorii noştri îşi aveau „semeniiM lor (arnăuţl al- ' banezi.'

...... P. Danciu

STMBATA-LUMI, 11-13, DECEMBRIE, PAG. 5 ADEVĂRUL DE fcLUJ *,

şl-: violenţa v" 'Beneficiarii Televiziunii prin cablu au putut ur­

m ări,'în săptămâna 22—28 nov., pe canalul Euro- news, r cazul uciderii unui copil de către alţi doi copii mai mari, de 11—12 ani, în Marea Britanie. Experţii criminologi britanici au analizat atent a-- cest caz neobişnuit, ajungând la, concluzia: că ur­mărirea de către cei doi, în anul precedent, a. peste 60 de filme de violenţă şi porno i-a condus pe cei doi minori la crimă. .

Acest exemplu ilustrează un aspect , al relaţiei imoralitate-violenţă, prima generând-o pe a doua. Procesul nu este foarte complicat, e l . înscriindu-se în sfera logicii: din moment- ce imoralitatea me- diatizată, prin filme, reclame, ziare, reviste, cărţi, afişe,, disţriigo rcspectul pentru om şi scopul di­mensiunii celei mai intime a acestuia, sexualitatea,/' violenţa mediatizată fac, . un pas mai departe, distrugând- respectul pentru valoarea existenţei u- mane, ca atare. -

Un al doilea aspect al acestei'relaţii aduce în prim plan pe promotorii imoralităţii şi ai violenţei. Acei care obţin profituri grase de po . urma fil­melor, cărţilor, revistelor, afişelor, spectacolelor şi a „instituţiilor" imorale nu se sfiesc să se fo­losească, de -mijloacele «ele • mai violente atunci : cînd această < sursă de- venituri este periclitată prin intervenţia legii-şi a slujbaşilor ei. .

Un astfel’ de caz era semnalat în articolul „Ferifi-vă de unii vânzători de ziarfc" apărut .în Adevărul de Cluj nr. 836/15.04.93 sub aceeaşi, semnătură ca-şi acesta. El relata felul. în care d-1 U.rsu, distribuitor de presă la anul din stan­durile din faţa magazinului Flora, l-a agresat fizic şi verbal pe semnatarul articolului pentru a -i-fi arătat materiale aflate pe standul d-lui care contraveneau Hotărârii nr. 14/11.04.92 a Primăriei, Hotărâre care interzice expunerea publicaţiilor cu " caracter obscen (în cazul în speţă, Istoria uriei les- biene, reprezentând două femei goale îmbrăţişate. Flacăra" rebus, reprezentând\o femeie cu bustul gol şi Cinema, revista străină „de profil"). , '

Istoria s-a repetat şi în ziua de vineri,' 26 nov.,a.c., când, acelaşi domn Ursu. dar de această dată însoţit de domnul Gavril Semerean, colegul său de stand din partea dreaptă a sus-numitului magazin, cu cuvinte imposibil de reprodus, mi-au cerut socoteală pentru, a fi avertizat Corpul d e .; Control al Primarului despre existenţa pe stan­dul D-lui Semerean a următoarelor materiale con­traveniente Hot. nr. 14 şi Ordinului: 1453/16 07.93 al Prefecturii: Magicianul cosmosului de P. Stoltze' reprezentind tot o femeie nudă; Brândom e'v— Tainele amoroase ale d.nclor galante, cu acelaşi" ţip de prezentare grafică,Blilz Magazin, . revistă unde, titlul principal era'- Budapesta'..A. -'capitala, sexului, însoţit de trei imagini „elocvente" pe pri­

ma pagină; în sfârşit, Supcr Calendar Virgo 1994, ilustrat, cu o „virgo", (!) pozând cu buştul' gol. Aceste materiale, reprezentau- contravenţii pentru prezentarea lor grafţcă,- chiar daţ.4 conţinutul căr­ţii S.F. nu ave i nimic de-a face cu coperta. Fu­ria celor doi se datora, ajnenzii pe care: inspec­torul Primăriei â ' perceput-o, de 2500. lei, , sumă simbolică în comparaţie cu răul -. m oral, p e , care materialele de tifăul amintit ÎI fac în rândul co­piilor şi tinerilor, sănătatea lor morală fiind aceea pe care Primăria - şi Prefectura" au avut-o în ve­dere cînd au . dat documentele sus-amintlte. Cei doi nu au avut'posibilitatea de a-şi pune în prac­tică ameninţarea ;,Il omor cii mîna mea" pe care i-au transmis-o'mamei cînd. a dorit să cumpere un ziar de la standul respectiv, datorită inter-

■ venţiei unor cetăţeni sesizaţi de.colegul meu A. P., atunci cînd „se-ngroşase glumă". ." Este greu să-i ceri Interesului şi Profitului să facă loc Decenţei şi Moralei în scara valorică a unei lumi care de la imorală tinde să devină amorală. Dar atît timp cît dorim vo lume cinstită, morală, dreaptă, pacifică, trebuie să acordăm co­piilor şi tinerilor noştri şansa de a se dezvolta curaţi, neintoxicaţi cu imoralitate, pentru-ca, ajunşi la • maturitate decizională, să poată alege valorile vieţii pe care o vor duce, nefiind pre- dispuşi deja pentru non'-valorile imoralităţii şi violenţei. • ■-

Andrei CSoţla, elev cls. a X ll.a , Liceul - Gh. .Şincai

vî

Ciorba de sub burtă

Pirnaie in aspicOspătarii din Bănie şomează.Nu tu momiţe, nu tu bobiţe...

Iar- o dovadă grăitoare în sus­ţinerea' afirmaţiei este şi pre­zenţa lui Ionescu Robert-Dumi- . tru : pe meleagurile noastre. Chel­nerul-din-Craiova s-a săturat de

-„vine -băiatul" şi a luat trenul. \Fix- la Cluj-Napoca! Şi-a . făcut calctilul cum că or mai fi ră­mas cîte ceva din agoniseala oa­menilor de la „Caritas", că nu „toţi' şi- au vîrit banii în obiecte de folosinţă îndelungată. A şi-

,şă it,în dreapta şi-n stînga, s-a „dat mare", cu alte cuvinte ,şi a trecut la o muncă cu • totul nouă' pentru el: documentarea. In : loc să afle, însă, ce şi cum „la bucătărie", dacă sînt mici la grătar şi bere proaspătă pentru nea’ Mitico, flăcău) nostru a ciu­lit urechile lă ce se întîmplă în casa lui (j . I. Cînd a crezut că

are datele complete, că omu-i plecat la slujba cea- de toate zi­lele, „II picolino" a dat „gaura". Mai pe româneşte, a, in trat. prin, efracţie în casa omului. A căutat, n-a găsit şi în disperare de cau-

- ză şi ca să nu zică că a venit pe degeaba a început s ă . . . dea cu jula. A „agonisit." valori de vreo 150.000 lei şi dus a fost! Numai că manglitul e meserie grea, nu se învaţă la .un şpriţ şi nici nu se „munceşte" după u- reche, Şi cei cu „ştate" vechi sînt prinşi, ,dar-mi-te ageamiii.;.

Acu’, în Craiova, pe strada Spaniei, o bună bucată de vre-

'm e nu va mai trece dom’Iohescu. Va avea de servit gogoşi la peni­tenciarul Gherla. Intre- timp îşi va -face şi calificarea la locul de muncă. Şuţi de seamă în cele daravele vor fl mulţumiţi să-i pună pe mînă „brăţara de aur" a meserjei de hoţ calificat.

: Pînă atunci, însă, rămîne Cîn- tecul: „Păpricaş de ardei iute/ Cînd îl minei îţi vine-a. . . spune/ Val ce de bucate bune!"

Radu VIDA

ADRESA UTILĂ PENTRU GHERLENI

Printre puţinele unităţi^ pri­vatizate diri; oraşul' Gherla care şi-au axat activitatea în direc­ţia producţiei, se/.găseşte' labo­ratorul f de ; cofetărie ş i ' patise­rie „Royal“. Acum, în preajma sărbătorilor- de iarnă, aici se pot face comenzi pentru. dife­rite torturi, prăjituri, fursecuri ş i : alte produse de cofetărie. De asemenea,. în această .perioadă se găsesc sortimente bogate de dulciuri şi băuturi ' - răcoritoare, precum şi îngheţată: Un perso­nal amabil, - calificat, face ser­viciile unei unităţi privatizate ce se remarcă prin grija faţă de cum părător^ prin exigenţa şi

. amabilitatea servirii.Aşadar, gherleni, nu uitaţi să

notaţi în agenda dumneavoastră o adresă utilă - în aceste zile premergătoare Crăciunului: co­fetăria „Royhl“ de pe strada Gelu,.' care vă . poate scoate , din încurcătură, punîndu-vă la dis­poziţie V numai produse de cea

mai bună. calitate! - ’

Record nedoritMulţi dintre noi caută şi

unii chiar au impresia că gă­sesc argumente în favoarea ac­telor antisociale. Odată şi o- dată trebuie să înţelegem că hoţia, tilhăria nu sint acte de dreptate, ori de găsire a .tinor soluţii pentru supravieţuire. Ele sînt expediente pentru a con­tinua 'o-viaţă parazitară, o viaţă uşoară, oricum mai uşoară decît munca dintr-o mină, ori decît viaţa celor ce se confruntă cu grijile riu puţine ale , oameni­lor dlsponibilizaţi, deveniţi peste noapte şomeri.

• Chiar şi într-un oraş mia cum este Gherla, ^situaţia sta­tistică a abaterilor şi - infrac­ţiunilor antisociale este deose­bit de îngrijorătoare. Numai în primele 11 luni ale acestui an, pe raza oraşului s-au comis a- proape 250 de infracţiuni, din care 85 în. dauna avutului pu-

. blic Iar .75 în dauna avutului particular. E mult, raportat la numărul .populaţiei şl la mă- • rlmea local itftţli. Tot în această perioadă, au fost trimise în

, judecată 83 de persoane, prin­tre care se găsesc $1 desţui mi*

nori. Combaterea ' bişniţei şl speculei a stat în atenţia per­manentă a lucrătorilor din ca­drul Poliţiei locaîe. Cu toate preocupările şl acţiunile pre­ventive, în mal multe societăţi comerciale din oraş s-au înre­gistrat furturi şi alte abateri disciplinare, la „loc de cinste" găsindu-se SC „Sortilcmn" SA (fost GPL) şi SC „Somvetra" SA (fosta întreprindere dd sti­clărie).

Hoţii ne umilesc la tot pa­sul; chiar şl într-un orăşel de dimensiunea Gherlli.'Mult mai trebuie să răbdăm pînă la apa-- riţia noului Cod penal?

■ -- Szekcly Csaba

Bilanţ fructuosIntr-o^ perioadă în care difi­

cultăţile tranziţiei, au pus şi pun, numeroase întreprinderi în - si­tuaţia de a supravieţui de pe o . zl pe alta, numai cele care au ' înţeles şă joace după regulile dure; ale economiei de piaţă chiar înainte să ajungem acolo - reuşesc să se menţină pe linia de.plutire. In oraşul Gherla, de exemplu, aproape toate societă- : ţile comerciale se .confruntă cu mari probleme, unele secţii de la SC „Sortilemn" ŞA (fost CPL) ch iar, închizînd „porţile". De fapt, din cele trei unităţi cu profilul industria lemnului din localitate, doar Fabrica de . mobilă de pe lîngă Penitenciar stă într-o situaţie mai. bună, celelalte două abia reuşesc să-şi menţină personalul. ;

Mulţi pun întrebarea: -Care este secretul succesului la fa­bricanţii de mobilă din cadrul Regiei Autonome „Multipro- duct"?: Nu este - nici un secret, la această unitate economică cu vechi tradiţii :1a industria mo­bilei din . ţara noastră, se mun­ceşte cu seriozitate şi pricepere, iar conducerea este asigurată de oameni competenţi. De fapt, se­riozitate, calitate şi: promptitu­dine sînt \ trei} cuvinte care ca. ~ racterizează activitatea • cotidia­nă a unităţii de- lîngă renumita puşcărie. Ce poate fi mai edi­ficator în ,' această 2 privinţă, “ de­cît faptuLcă, fn primele 10 luni/ ale acestui an, profitul obţinut depăşeşte; 82 milioane lei. Oare cîte întreprinderi din judeţul nostru; se mîridress cu astfel de rezultate? De aici nimeni n-a plecat în şomaj, dimpotrivă, s-au mai angajat oameni. ,Şi âsta s-a- făcut în situaţia îri care fabri­ca lucrează cu forţe speciale, a- vînd - în vedere' subordinea în j care se află. '. ..' - -.. A lte date furnizate de conta-: bilul şef al fabricii, domnul Ioan ' Fodor, vorbesc despre ; seriozi- , tatea acestui harnic colectiv, de muncă. Astfel, de la domnia sa : am aflat că rata Rentabilităţii’ în acest an s-a depăşit cu 7 la . sută, iar la fiecare 1000 lei pro- .' ducţie marfă , s-au economisit ; 93 lei. Ponderea , exportului în activitatea productivă aste de50 la sută, majoritatea produ­selor, executate la piaţa exter­nă fiind livrată firmei olande­ze „Hendriks culcare -fabrica întreţine de peste 12 an i're la ­ţii de colaborare deosebit de fructuoasă.

Toate aceste .realizări frumoa­se sînt efectuate de oameni har­nici, buni profesionişti; a căror, emblemă a muncii este calitatea, promptitudinea, şi seriozitatea în afaceri, prin respectarea terme­nelor contractuale. .

Cine doreşte să cumpere, gar­niturile Băiţa sau Luxor, să poftească ila această unitate de elită.,a mobilei româneşti, care oferă produse,de cea 'mai bună calitate.

• 'z ■ ' Szekcly Csaba

lei pachetul. De notat că .be­rea „Racdczi" costă 500 de lei, telia. ; ■.

întrucît nu am putut verifi­ca preţurile la toate magazine­le ce comercia’ izează ţigări, pro­mitem să publhăm, gratuit, pre­ţurile care se află sub limitele sus, menţionate. Informaţiile Ie primim la telefonul 11-74-18. ■ (m.s.) .

PERICOLUL NR. 1; BOLILE CARDIOVASCULARE

Conform statisticilor, princi- > pala cauză de deces — şi la ni­velul judeţului Cluj şi la nivelul : ţării — o reprezintă bolile car- . diovasculare, urmate fiind îri' ordirie de cancer, bolile siste- . mului respirator, acciderite şl bolile aparatului digestiv. După Anuarul statistic al Organizaţiei Mondiale, a Săriătăţii din. 1993,' România deţine „recordul" la "

-mortalitatea provocată de .bolile .cardiovasculare: 915 decese ia ri t sută de mii de locuitori, urmează apoi Bulgaria (869,9), Cehoslo- . vacia (782,7), Ungaria (781,7), {

'Po lon ia ' (748,5) şi Iugoslavia (664,7).' :

CA ’NTRE FRAŢI!Gandrabura Vasilii — aşa

scrie; în dosarul pena! întoc­mit fratelui întru cuget- şi simţire, . venit , prin : părţile noastre de pe celălalt mal al Prutului. Nu, nu cu gînduri bune, ci cu ţîfnă de. ticălo­şie, dosită în inimă haină.S-a . învîrtit prin Clujul cel- „Napocerisis", s-a fnvîrcit şl numai c e . i-a venit ideea să se dedea la nemernicii. A găsit cotlon călduţ în casa scărilor dintr-un bloc din car­tierul . Mănăştur, a pîndit — fiară înrăită —, şi cînd s-a ivit fată frumuşică şi mai slabă decît dînsul, a atacat. A smuls lănţişorul de aur de la gîtul lui F. F. şi era gata- gata să_i: ia şi inelul.

Acuma,- ar-fi- „ghini" ca şi fraţii.; lui din Revoka-Chişi- nău (mai precis neamurile de pe strada Kotorski nr. 7) să -afle că aproapele Jor se află bine-merci la bulău, că ar fi* vrut el să tragă un pă- călici cu., cauţiunea, dar n-a ţinut şi că, în fine,- Vasilii. e acuzat de tîlhărie (Ia drumul cît se poate de mare).-Ei, a.->ta

: fraţi moldoveni, se pedepseş­te, crunt, ţîrcovnicul oremoă- ţoşat urmînd să facă ani: grei

de pîrnaie! ,Am zîs! r , ::

Radu Vida

Cele mai scăzute preţuri

ŢIGĂRILE L.M. SUB 1000 DE LEI

,De apropiatele sărbători avem, totuşi, o mică bucurie. Ne vom putea permite luxul de a re­nunţa la ţigările autohtone în favoarea ţigărilor, de import, în­trucît preţul acestora a scăzut simţitor. De la 1500—1600 ţigă­rile L.M. au scăzut la aproxi­mativ 1000 de le i‘ pachetul. O firmă mică, un magazin de pe strada Pata (actualul Bulevard N. Titulescu) nr. 18 .lingă „In - te.rmod") a scăzut preţul sub 1000 de lei, la L.M. Astfel, pa­chetul de L.M. roşu original costă 990 de lei, Iar L.M.-ul ru- sesa costă 880 de Iei. Şl „Came- lul“ a scăzut ,aici, la 1495 de lei, „Assos“ -ul a scăzut la 990 de

Iubim cîinii. t ■ _ - ■. . -

dacă nu ne m uşcă .In ultimii ani, în judeţul Cluj ,’

nu-s-a înregistrat nici un caz d e ! ' turbare la cîini. Dar aceasta nu înseamnă că nu există perico-,

,lu l propagării acestei boli care prezintă un pericol deosebit ' Anual, .în judeţul nostru, prin reţeaua Direcţiei sanitar-veteri- ■

- nare • se vaccinează aproape48.000 de cîini. Asupra acestora există un control sanitar-veleri- - nar strict. Din 'păcate, numai_ în Cluj-Napoca există mii .de _cîinl , vagabonzi. Aceştia pot *fi întil- niţi în toate cartierele oraşului şi constituie un real pericol pen- tru populaţie. Ne-au fost semna--

.late mai multe cazuri de-per­soane atacate de haite de cîini. Situaţia este alarmantă. Creşte-

. rea numărului de cîini vaga-i bonzi nu poate fi controlată. -Po‘ timpuri, în oraşele judeţului - e- xistau servicii de ccarisaj. Acum nu mal există. Şl ar fi necesare.

“ Se* impune constltţjircri a cel pu­ţin unui serviciu de» ecarisaj în fiecare municipiu şf oraş (I. «• )

STMBĂTA-lUNi, 11-13 DECEMBRIE, PAG. $

Premii, recunoaşteri, realizări deosebiteJoi, 9 decembrie, in sala ma-

re 'a ' Casei universitarilor, a a- vut loc deschiderea festivă a „Z ilelorU .M .F".Au urmat două simpozioane satelit, atribuirea numelui U.M.F „Iuliu Haţiega- . nu“, aniversarea a 80 de ani de Ia naşterea profesorului Octavian Fodor, anunţarea , amînării . a_ cordării titlului de doctor -ho- noris causa ' academicianului Ştefan Milcu pentru, luna- mai a anului viitor,anunţarea pre­miilor instituite de U.M.F.. Cluj pentru cadrele didactice şi stu­denţi, acordarea unor titluri o- norifice unor cadre didactice medici şi cercetători neîndrep- , tăţiţi profesional pînâ în 1989.

Cum o parte din manifestările „Zilelor U.M.F.11 au fost pe larg reflectate de ziarul nostru, ne vom rezuma să enumerăm pre­miile acordate şi titlurile ştiin­ţifice.

Vom începe cu premiile şl rea­lizările deosebite în plan didac­tic şi ştiinţific ale Facultăţii de medicină a U.M.F.: _ premiul „Iuliu Haţieganu" — prpf. dr. Sergiu Duca şi colectivul Ca­tedrei chirurgie III, pentru iri-

, troducerea şi dezvoltarea chirur- ‘ giei laparoscopice în . ţară; pre­miul Iuliu Moldovan — biolog dr. Anca Cristea şi colectivul laboratorului de imunologie al Clinicii Medicale I, pentru stu­diile legate de imunologla trans­plantului- renal. Alte realizări: dezvoltarea chirurgiei cardiace şi ■ •Coronariene, în cadrul colectivului

. Clinicii de chirurgie cardio-vas-' culară: editarea „Jurnalului Ro­mân de Gastroenterologie*, re.

. cunoscut pe plan mondial, îngri­jit de către colectivul' Clinicii _

• Medicale III: realizarea unei ... staţii moderne de hemodializă.

colectivul Clinicii’ Medicale V. Sînt d e ' am intit, monografiile publicate: .,0 istorie. a cardio­logiei" (prof, dr. Ioan Zăgrea- nu), „Urgenţe chirurgicale' trau­matologie11 (prof. dr. Aurel An- derco), „Tulburări de diferen­ţiere sexuală în patologia infan­

tilă“ (prof. dr. Sido-Paula Gri­gorescu), „Testarea de stress' în cardiopatia Ischemică1* (prof. dr. Dumitru Zdrenghea), lucrările didactice ale profesorului dr. ■Nicolae Miu şi colectivului Cli­nicii Pediatrie II, pentru cele trei volume ale cursului de pe­diatrie, şi prof. dr. Nour Olinic şl colectivul Clinicii Medicale I, pentru cursul de medicală. In fine, sînt de amintit reuniunile ştiinţifice organizate la ' Cluj- Napoca, cu participări interna­ţionale — primul Congres na­ţional de pediatrie socială (co­lectivul Clinicii Pediatrie II), simpozionul naţional de gastro­enterologie (Medicală III), sim­pozionul „In memoriam Aurel Moga1* (Institutul Inimii), simpo­zionul de chirurgie hepato-bi- liară (Chirurgie I I I ) şi premiul naţional al Academiei Române „Iuliu Haţieganu1* pentru lucra-, rea „Disritmiile cardiace", sem­nată de prof. dr. Dumitru Zdren­ghea. ,

Premiul Teodor Golna" — al Facultăţii de farmacie a fost atribuit domnului prof. dr. doc. Ioan: Slmltl. Facultatea/de sto­matologie. a acordat premiul „Gheorghe Bilaşcu“ domnului • prof. dr. Alexandru Rotaru. A ' fost menţionată, de asemenea, activitatea prof. dr. Dorin Bor- > zea, decanul Facultăţii de sto- J matologie, prin a cărui contrt- ' buţle s-a înfiinţat primul cole_ ‘ giu de tehnică dentară din U. M.F ’ ■ - {

Au fost acordate următoarele titluri onorifice: Elena Carpen— profesor onorific; Cornelia Pop — conferenţiar; Doina Mu­reşan — conferenţiar; Şoimiţa Fărăian - — conferenţiar; Elena Rădulescu şi Eugeniu-Trelea — membri de onoare şi corpului profesoral.

I-a cei .74 de ani ai săi, me-' dicina clujeană îşi recapătă, în­cet şi sigur, locul de frunte, gîndit şî modelat, de - profesorul Iuiiu H-iţieganu.

. Demostene ŞOFRON

CONCERT DE COLINDE Şl MUZICA SACRA

Duminică, 12 decembrie^ a.c., sala mare a Casei Universitari­lor din Cluj-Napoca va găzdui concertul de colinde şi muzică

'sacră susţinut de corul bărbătesc „Iacob Mureşianu" în colaborare cu corul de tineret „Napoca" al Fundaţiei de tineret Cluj şi „Au­gustin Bena" al Sindicatului în- văţămîntului preuniversitar Cluj. Dirijorul corurilor — prof. Ma­rius Cuteanu. La plan — ,prof. Cornelia Cuteanu. Biletele pot_ fi. procurate de la‘ casa sălii, înain­te de spectacol.

loc vineri," 17 decembrie 1993, ora 16, în sala festivă a Episco-

~ piei Ortodoxe Române (Piaţa Victoriei nr. 18). Programul, serbării „Colinzi de Crăciun" va fi sustinut de corul Liceului Creştin „Emanuel" din Cluj-Na­poca şi corul Seminarului Teo­logic Ortodox Român.

CITEVA CUVINTE,! DOAR...Artizanilor de la TVR Cluj,

care cu dragoste şi profesiona­lism trudesc pentru ca nease­muitul nostru tezaur folcloric să Intre în case şi să ne apropie de stele: imagine ş i' înregistrări video — Radu Şerban, respectiv Augustin Moldovan; sunet — Aurel Medan; realizatorul de ex­cepţie Gelu Furdui, cărora 11 se alătură, exemplar şi distins, co­mentariul maestrului Tudor Jar-, da — admiraţia tuturor ,- celor care. au urmărit, recent,' meda­lionul folcloric dedicat lui Ion Fărcaş. Căci cîte vieţi alcătuiesc o existenţă? Şi, mai ales, cine, mai îndrăzneşte astăzi să-şi a- sume responsabilitatea de a-i mulţumi pe oameni? Celor a- mintiţi mai sus şi altora aseme-, nea, aceste cîteva cuvinte: poate dispare lumina soarelui, dar a- tunoi cînd e lumină în suflet, găsim în inimi ceea ce’ ne refuză o lume întreagă.

COLINDE PENTRU M OŞ CRĂCIUN

Copiii şi tinerii din Asociaţia pentru- protejarea şi ajutorarea handicapaţilor motori Cluj (str. M. Kogălnjceanu - nr. 8) sînt aş­teptaţi. cu\drag la serbarea po­mului de Crăciun, care va aven

G e s t u m a n

In condiţiile de austerita­te economică, de inflaţie ga­lopantă si de deteriorare a posibilităţilor - materiale ne­cesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică şi psihbă a celor peste 100 de copii <le la Căminul de preşcolari Gherla, în această toamnă au apărut lumini solare în o- chii lor plini de candoare. Diri nou bucuria a inundat inimile lor, bucurie sădită cu

"preţul omeniei, al solidari­tăţii în faţa greutăţilor. Prin eforturile materiale şi uma­ne ale Crucii roşii din loca­litatea germană Forchheim, copiii de la cămin vor avea în această iarnă apă caldă şi căldură permanentă, condiţii mai bune de trai,

Bayerischen Rote' Kreuze, în virtutea unui profund u- manism, . a asigurat şi exe­cutat în timp scurt şi de o calitate ireproşabilă lucrări de reparaţii şi renovare a clădirii din centrul oraşului, în valoare de 2 milioane mărci! :Este vorba de o con­sistentă valoare • materială, dar mai ales o valoare de simbol, care depăşeşte prin semnificaţie aşteptările.'

- Prin gestul lor plin de no­bleţe, ■ reprezentanţii * Crucii roşii germane au facilitat de­păşirea rriultor, dificultăţi cu care s-ar fi confruntat copiii şi educatorii< Căminului de preşcolari din oraşul Gherla, date fiind posibilităţile limi­tate financiare şi materiale Tot ce au făcut oaspeţii ger­mani,, va dăinui în timp si !n memoria micilor locatari. _■■■' ” ' . r •: - - .-, ,■ • -V. .

î SZEKELY Csaba

R E ALITATE A CULTURALA •:

lin nou experiment Ia teatru l depăpuşi „PUCK”- Se vede bine că teatrul de păpuşi „PUCK11, condus ' acum de o' tînără studentă la secţia de actorie a noii facultăţi de teatru — clasa.- Sorona Coroamă Stanca, Miriam Cuibus şi Ma­rius Bodochi,: studentă' Diana Cozma este sub o zodie bună în sensul liberalizării ' viziunii. Schimburile , culturale mereu împrospătate cu Europa, .vizita altor teatre străine de mario­nete, spectacolele, stradale de Ia Cluj-Napoca, patronate tot de acest teatru au dat un-alt su­flu actorilor, indiferent dacă sînt la secţia maghiară său ro- , mână. ■ ... ; ■ r •’ '. ■• ■ •* „PUCK" nu este la prima „ie­şire11 de dincolo de păpuşa t/a-, diţională, trupa de actori,-foar­te tînără încercînd să depăşească , maniera condiţionată „de tradi­ţionalism. Spectacolele/pentru adulţi, dar şi pentru copii au avut întotdeauna ceva de spus. Mesajul „apăsat14 _al spectacole- lor ce încercau să ne facă mai buni şi mai adevăraţi a creat a- cum un stil. ,.PUCK“ este acumo reprezentanţă a artei adevă­rate, iar povestea , este. „legată11 întotdeauna de realitatea j poli- - tică sau socială. ■ după cum îi ' ' este felul. Uriaşul PREIFERIGE- RILERTMINT este un. simbol, al societăţii, iar acest muzical _ cu marionete şi un uriaş (cel din - titlu!) nu este tocmai o glumă.

Maria Mierluţ a făcut • o a- daptare după Chales , - Eerrault, un basrri ca oricare altul, dar fiecare „pas“ al tălmăcirii poa-: te deveni o nouă citire nu nu­mai a textului, ‘ci chiar o lan­sare într-o problematică ce ne aparţine. Scenografia este a lui Jozsef, Haller. iar muzica îi ă- parţine lui Dumitru: Buzoianu.’. Deci, se anunţă un ‘ spectacol rafinat şi de maro joc Miza este într-adevăr mare. pentru că „monstrul11, adică uriaşul Va trebui mînuit cu Iscusinţă > ; de" persoana lui Ovidiu Crisan. Des­pre ce se va întîmpla cu uria­şul vă vom mai po'eşti :

- - - D. SERGHIE'

FARA BANI, FARA SPECTATORI M ULŢI

Domnul ;Dorel Vişan, directo­rul Teatrului Naţional Cluj,

'este din ce în ce mai înnourat din' cauza faptului că nu mai poate -asigura plata salariilor oamenilor pe care îi conduce. Tocmai s-a reîntors din Capi­tală, de la Guverţj, unde a fă. cut încă o încercare de obţlne- re a banilor-atît de necesari.

— V-aţi adresai noului mi- nlstru al culturii?

— Nu. Ştiţi bancul cu Ninu? Nici nu contează cine-i minis­tru la cultură! M-am dus la cei la eare-am mai fost, Ia primul ministru şi Ia Hrebenciuc, se­cretarul general al Guvernului României. Ei mt-au promis ds mai multe ori o sumă de bani (citeva zeci de milioane), dar din cauza Ministerul ţii Culturii banii n-au mai ajuns h Ciul, rătăclndu-se pe drum. Poate de această dată vom avea mal mult noroc.

— De unde solicitaţi accştl

bani, de la Ministerul Culturii sau de ia Guvern?

— Noi am cerut guvernului banii. Să fim înţeleşi, teatrul nostru primeşte de, la stat sub­venţii de 60 Ia sută, în timp ce alte. teatre din ţară (Craiova. de exemplu) primesc 80 la su-

loc. Apoi, am mai avut trei ie­şiri în străinătate (în Ungaria, Franţa, Anglia), ceea-ce -n-au făcut multe teatre. Am realizat^ spectacolul „Avram Iancu". Deci,' teatrul nostru merge bine. Doar cu banii

—• Aţi obţinul stim.i n?c«ară

. este o . practică nouă, specifică ' ultimilor ani. Teatrul din Cluj

este acum, cu o sută de milioa-- ne sub .nivelul celorlalte teatre din ţară în ceea ce priveşte alocaţia de la buget.- — Vă doresc ca, măcar de Crăciun; să aveţi banii de sala-

- rii. Să ne vorbiţi şi de /'ele bu­ne, însă. Pregătiţi ceva special?

T e a tru l stă b in etă subvenţii. Subvenţia pe care ne-o dă guvernul echivalează cu salariile pe opt luni d e ' zile. Asta ,ar însemna să funcţionăm exclusiv ca funcţionari care îşi ridică drepturile băneşti de douâ ori pe lună, fără să ' producem nimic. Guvernul ar fi fericit să se desfăşoare aşa lucrurile, Tea­trul Naţional Cluj, Insă. a fă­cut 10 premiere, ceea ce n-a realizat tot Bucureştiul la un

de bani, mă rog, promisiunea sumei? .

— Am obţinut o sumă de bani (desigur, sub formă de promi­siune, deocamdată) care repre­zintă Jumătate din diferenţa de subvenţii dintre* noi-şl alte tea­tre. .

— Se poate spune'că se duceo politică segrpgnţlonistă in alo­carea subvenţiilor?

—> Mai mult ca sigur, şi , nu

— Da, avem în lu::ru specta­colul cu piesa „Săptămînâ lu­minată" de Mihai Săulescu, in regia lui Mihai Măniuţiu şi pe muzica compozitorului Herţca din Germania. Spectacolul cu

'această piesă este deja solicitat de cîteva festivaluri internaţio­nale. Premiera va avea los în data de 25 Ianuarie 1994.

— Cum apreciaţi publicul clu­jean de teatru?

— îm i pare rău că nu vin ro­mânii să vadă spectacolul cu „Avram Iancu-1,' regizat de Ho­rea Popescu, de - !a Naţionalul bucureştenn. Nu vin nici măcar elevii! Cit despre public^ în ge- neţral. Clujul are un public bun de teatru care-i aparţine, nu ca în Bucureşti,- unde publicul este asigurat de provincie, - ■

— Clujenii, se zice,’ sînt iu­bitori de artă: Cît dc mult vă iubesc oamenii de afaceri pros-. peri? Adică, aţi primit subven-,ţn? ■

— Cîteva firme din Cluj ne-au ajutat foarte mult. Este vorba despre Banca „Dacia Felix14, „Salto'4. „Armătura11, ERS-Cug, ,.Helios“ . Loc de subvenţii este destul şl ne_ar prinde,, foarte bine. . . '

— Actorul Dorel Vişan ce ore în perspectiva, apropiată? '

— Poate va fi un film al lui M. Danieliuc, pe propriu său scenariu. Propunerea mi-a .fost făcută, dar nu m-am hotărît.

A consemnai M. SANGEORZAN

SPONSOR, cuvînt Intrat în vocabularul nostru coti-i lu’ - '? curînd, ne dă speranţe,

supravieţuire *P°ns?rl“ re ^ Itu ra nu are şanse de

«n lume cultura este menţinută de'm ari po-ÎS21.1 M n,nCv.ri‘ î Jm ar. fi milionarii care sponsori- eeazâ Meropolitanul sau familiile proprietare pe viaţă* lojelor de la Scala din Milano. ,

fî p,ul c â .8 ,ncePnt ?' 18 n° ' o acţiune, Inca modestă dar benefică pentru dezvoltarea acţiunii de «ducnUe cullurnia a tineretului Secţia de Dans Mo-?Jfrn H ,e Clj-Naooca, după greutăţileînceputului, a benefulat de ajutoare substanţiale diri partea unor inimoşi, dispuşi să sprijine cu dragoste pă­rintească dezvoltarea artMică a copiilor. : .

Deşi nu dorit, rămlnâ anonimi, cititorii sâ ne per- fnltfi să prezenlăm-'exemplqra lor comportare. Astfel. Conducerea Sindicatului Mber FLACĂRA a hotărît s donaze şcolii toată garderoba fostului anyamblu de dan­suri al slnilintiilnl, Canliint^a subsi'.nţiată sl n iitatea Cmliimplor, restul matf, laiului de sccnă a rtwlvat. o prowemă pe care şcoala cu modestele şale resurse, nu

ar t l putut-o realiza niciodată. Mulţumim Sindicatului Liber Flacăra pentru acest gest, de omenie, în special- d-nei Ana Fărcaş, liderul sindical de o rară calitate sufletească, '

Primul nostru sponsor a fost patronul firmei GEWALT SRL, dl. Gewalt Ioan. La repartizarea profitului pe anul1992 a prevăzut o sumă substanţială pentru sprijinirea acţiunilor culturale. Din acest fond rte-a pus la dispo­ziţie sume necesare procurării de materiale pentru cos­tume, casete, xcrocopie a imprimatelor, cursul de Istoria dansului, î i mulţumim şi sperăm câ ne va sprijini şi In continuare.

Forsbarh Dalma, revenit după mulţi ani din Germa­nia, nu şl a uitat vechil prieteni După nwh'stole el po­sibilităţi ne a trimis citeva cutii de haine, din care multe le-am folosit transformate pe scenă, ne-a trimis

film color, diafilm pentru fotografii de reclamă, chiar valută pentru confecţionarea pantofilor de balet.

Vechi colegi şi prieteni au răspuns la cererca noastră de ajutor. Firma HOMCONFOKT SRL, condusă de fraţii Olteanu şi Rusu Adriana, au executat în timp record renovarea sălii de balet a şcolii, iar ia decontarea, lu­crării au ţinut cont de resursele financiare limitate ale şcolii. ' ‘

Un alt fost coleg, dl. Pop Tonică, asociat la o firmă, a contribuit cu o sumă substanţială ia cumpărarea,dul- curilor de Moş Nicolae pentru elevii şcolii.

Pachetele de Moş Nicolae au fost completate şl • de. firma MICRO P Ei.ECTHO, condusă de familia Elena şi Francisc Nagy — cu bomboane fine. , i ,

Patronul firmei PH O PO M S ' SRL, subintţiner Bălaj Ioan, s-a angajat în dificila montare a oglinzilor din

.sala de balet.Gestul exemplar al acestor oameni Inimoşi dovedeşte

faptul că mai există, dorinţa de nfniorare acolo unde este nevoie, cu orice- mijloace, eu sufletul deschis, fără condiţionări. ' .

Julia ţi Vasile S1MON

ŞÎMBATĂ-LUNI, 11-13,'DECEMBRIE, PAG. 7 AD£-)ăuUL De CLUJ

IIOMO PARAPSIIIOLOGICUS

Dacă reîncarnarea este realitate sau simplă iluzie nu ştiu dacă noi, ca simpli oameni muritori, vom afla cu adevărat vreodată. Insă. relatările unor persoane afla­te pe punctul de "a muri sau în stare de transă hipnoti­că sînt considerate,, deocamdată, posibile argumente în favoarea acestei teorii ce îşi are rădăcinile în negu- ja timpului. Iată deci un nou experiment al Silvanei (persoană dotată cu calităţi paranormale de excepţie): o întoarcere într-o altă viată de pămîntean. La fel de uimită ca-n alte dăţi de ceea ce vede, temîndu-se par­că să nu greşească în a-şi- reda „viziunile**, să nu fie ridiculizată, îşi alege cu greu cuvintele, spunînd me­reu „ceva ca un fe l de...“ , „seamănă cu...“, „pare a fi“ ş.a.m.d.: . '

„Văd un munte înalt, dintr-o rocă albă. Sub vîrful lui, dar puţin mai spre dreapta, este o ; deschidere de peşteră' „consolidată" cu nişte bîrne de lemn. In­trarea are o form ă ' dreptunghiulară. E şi un petec de zăpadă care vine pînă aproape de gura peşterii. Pare' să fie primăvara foarte devreme. O, femeie vi­ne spre locul acela. E îmbrăcată ţărăneşte. Are o... fustă lungă, pînă la ’ glezne, ţesută dintr-o pînză foar­te groasă, albă, cu tentă uşor albăstruie, şi peste ea poartă ceva ca o bluză foarte groasă, strînsă la brîu

cu un fe l de... cingătoare. Pe cap are o broboadă ma­re ,tot albă, din acelaşi material. E o femeie tînă-

- ră. Eu sînt femeia aceea. .Ţin în braţe o fetiţă de vreo ^2—3 ani,' îmbrăcată aproximativ la . fel, şi în mîna '"dreaptă am un fel de bagaj, o traistă din piele gro­

solan croită. Ştiu că mă cheamă Arghira. Pe fetiţă o cheamă Daria. îm i caut omul, pe Dumitru»/ A fost o bătălie cu nişte străini sălbatici, groaznici la înfă­ţişare. Aceia au învins deocamdată şi omul meu s-a ascuns aici. Am venit ■ să-â aduc de mîncare... Mă o- presc îri faţa peşterii, mă uit de jur împrejur ca şi cum aş vrea să mă conving că nu m-a urmărit ni­meni,, apoi intru. Acolo este o încăpere. Este un fel de opaiţ atîrnat în tavan şi-n partea stîngă cum in trii; e un foc, o vatră. P e . focul acela e un ceaun. .In partea dreaptă a încăperii este un pat din lemn, un... prici, cu nişte... ţoale şi o blană puse pe el, şi-n faţa pa­tului este o masă făcută din două scînduri puse pe nişte pi-

'cioare în formă de X. II văd pe el, pe Dumitru, a- cum. Vine dinspre fundul peşterii. Mîna stîngă. îi este legată, bandajată, ia r . în dreaptat are o torţă. E blond

;şi are ochi albaştri. E un bărbat" frumos... are nădragi albi şi peste ei o cămaşă pînă deasupra genunchilor, încinsă cu un brîu lat din piele, şi poartă un cojoc, tot pînă la genunchi, cu blana spre exterior, aşa cum au oierii! Nu seamănă cu nici unul dintre prietenii

. sau cunoscuţii mei de acum. Vine înspre mine. Dar parcă mă~ întorc într-un timp m a i.d e dinainte. Sînt mai tînără şi el este mai tînăr. Sîntem undeva în

mijlocul satului, într-un. fel de piaţă. E acolo o adu­nare mare şi e şi un fel de... preot îmbrăcat într-o cămaşă lungă, cafenie. Are o cruce d e : lemn în mînă. Noi d o i" îngeriunchem în faţa lui şi sărutăm crucea.: Acel... preot spune ceva, dar nu pot' să înţeleg ce.

Apoi se face un fel' de horă în jurul pieţii şi noi doi, eu şi cu omul meu sîntem acolo, în mijlocul ho- irei, în timp ce doi tineri cîntă din fluiere. Imaginea- dispare. Avansez în timp. Este iarăşi o... năvălire în acel sat. Văd nişte oameni călare, cu nişte coifuri ciu­date, urite pe cap. Unii au . pe figură măşti din piei de animale. Au săbii şi nişte suliţe foarte lungi. Răc­nesc. Cei; din sat sîrit foarte - speriaţi şi fug... Am’ fe-

■ tiţa în braţe. Omul meu e lîngă noi, dar îl străpun­ge o sabie. Vocea i se îngreuiază — n.n.). Moare. Tre­buie să fug- cu copilul. Fug la peşteră şi rămîn acolo. Acum... văd o altă imagine. ^Sînt tot la peşteră, dar a trecut mult timp. Fata e mare. Stă la gura peş­terii şi priveşte spre sat. Vreă să meargă acolo, îna­poi printre oameni. Eu nu vreau. Ea pleacă... . plea­că la casa noastră din sat care e părăsită, şi nu se mai întoarce. Rămîn singură acolo... Mă văd acum bâtrînă, tot Sn peşteră. Mă mişc foarte greu 'şi abia respir. (Vocea Silvanei devine îri mod ciudat tot mai slabă, vorbirea, tot mai greoaie iar ^respiraţia îi este a unui om bătrîn şi speriat — n.n.). Vine spre mi­ne un urs ş i . . . - ,

N-a -vrut să vadă mai mult. Ieşită din transă cău­ta singură explicaţii pentru imaginile pe care singură/ le „văzuse" şi pentru stările ciudate pe care le trăise şi le mai trăia încă, chiar în stare de veghe fiind. De­sigur,- de data asta nu era nimic spectaculos în ceea ce .relatase. Spectaculoasă era doar capacitatea ei de a se „mişca" prin lumi acum inexistente, în căutarea unei alte identităţi şi totodată implicarea , ei afectivă în ceea ce „vedea" cu altceva decît cu ochii. O al­tă viaţă, Intr-adevăr? Deocamdată' nu ştiu dacă este cineva în măsură să răspundă.

M. T R IF O N

m ic a

«fuVinzâri i C u m p ă ră r i

• Vînd Daihatsu Jeep 4X4, Turbo .Diesel, opţional, 2800 cmc, *86, 84.000 km, înmatriculat,11.500 DM. Te le fon 14-62-06.. « Vînd urgent mobilă, aragaz (3 ochiuri), masă bucătărie, scau­ne, TV ; alb-negru, canapea, TV color, B-dul 22 Decembrie 148; sc. III, ap. 54, zilnic între orele17-19. (R.S.), ,

• . Vînd urgent VW Bus mo­tor, 1600,' transcris .plus VW bus, pentru piese sau variante de schimb ,cu autoturism; vînd piese; Informaţii la telefon 12- 42-97, zilnic. (45417) '■ J

• Vînd camionetă Zuk. Rela­ţii la telefon 18-95-86, după o- fa 18. (45420-A)

• Vînd mobilă -Luxor, stare foarte bună, frigider Arctic. Te­lefon 12-30-18. (45423)

• Vînd 4 camere confort mă­rit, cu 2 băi. faiinţate, 2 balcoa­ne’ închise, coridor, pătrat, bu­cătărie faianţată, pereţii came­relor izolaţi, cărămidă, preţ 60. milioane lei. Telefon 12-72 -98.

0 Firniă italiană vinde urmă­toarele autoturisme: Fiat Uno diesel; . Fiat Croma TD; Fiat Ti- po; Fiat Iveco diesel; Seat; I- bizza diesel; Audi 90 B; Lancia Prisma ,diesel; A lta Romeo Al- fetta TD. Telefon 14-07-25.

• Vînd acţiuni "Ursus, la 40.000 lei, negociabil. Telefon 13-84-67. (45175)

o Vînd apartament 2 camere, confort I, str. Dîmboviţa 47, e- tij II, 'ap. 6. (45174)

• Vînd maşină BMW 320 î, din 1989, automatic în stare excepţională cu multe surplu­suri. Relaţii Ja telefonul 095 —15-54-42, între orele 19—21.

• Vind urgent TV, video Fu­nai, noi, garanţie 6 luni. Tele­fon 14-32-63. (45428)

• Vtnd casă ultracentral cu posibilităţi de privatizare. Tele­îon 11 .«0.03. (45427)

• Vtnd urgent . Opel Vectra diewl, din 1990 >(11 000 DM) Te­lefon 14-60-78 (45426)

• Vînd TV color Orion, cu teletext; ofer garanţie. Telefon:16-94-94 (45185)

• Vlnd vană folosită, din fon­tă. albă, 170 I. masă. rotundă cu6 vaune, uşă brad, bibliotecă.; Telefon 14-73-68. (45184)

• Cumpăr spaţiu comercial. Telefon 15-23-40; 11-84-63., • Vînd Alfa Romeo 75,6 , V, jnjedie, în stare excepţională; Full extra, schiuri străine, cu 'ep.Muri şi clăpari, CD -Philips AfJ. pentru maşină. Telefon 16- 20 70, de la ora 11-20. (45193)

• Vlnd’ ,apartament 2 camere, *5niwt, plus garaj tn Zorilor, «lefon 12-00-62. (45193)

• Vind lemne pentru foc. Te­lefon 18-32-52. (45431)

• Vînd casă-cu grădină 2.500 mp în Cîmpia Turzii. - Informa­ţii în Cîmpia Turzii, str. N. G ri­gorescu nr. 5 sau la telefon: 092— 18-86-86, Braşov, după ora 16..

(45190) ; •; _• Vindem ' vitrină frigorifică

- tip tejghea, frigidere 360 litri 4bucăţi, agregat frigorific trifa­zic; Dacia papuc- 1989. Telefon:15-60-21. (45440)

H Vînd sau. schimb aparta- ' ment 3 camere Grigorescu, cu

apartament 2 ‘ camere.' Telefon:18-07-84 (45438)

• V în d : pătut. Telefon 17-25- 33. (45435) • ' ; \

© Vînd Renault 5, înmatricu- , lat plus 1, Renault 5 pentru pie­se. Telefon 14-18-85, preţ 1.700 D.M. (45187)

închirieriI Dau în -chirie aparta­

ment cu trei camere, confort I, plata în valută. Telefon 17- 95-71. (15489) <

• Caut spaţiu de închiriat,' ofer procent din vînzare, ac­cept variant<*. Telefon 092 — 42-17-31. (15310-B)

• închiriez apartament 2 ca­mere' mobilat; ''cartierul Mănăş­tur. Informaţii duminică şi luni telefon 16-35-05. (45358)i • închiriez casă pe valută. Te­lefon 13-54-32 sîmbătă orele 13— 18.(45316)

• Student grec oaut de închi­riat apartaţnent cu 2 camere mo­bilate sau. semimobilate cu tele­fon. "Zonele preferabile'Zorilor şi Grigorescu. Telefon 18-90-84 în­tre orele 6—8. (450072)

• Caut garsonieră sau aparta-. ment 2 camere, prefer Zorilor. Telefon 12-90-59. (44453/C)

• Caut- spaţiu comercial de închiriere. Telefon 17-72-56 între orele 8—10 şi 17—22. (45015)

• O fer 20 mii lei lunar pentru > un apartament cu 2 camere. P lă­tesc, anticipat pe un an.- Telefon16-41-45. (45234)

• Caut pentru închiriat încă­pere (garaj) cu apă curentă şi curent electric pentru activitate comercială. Telefon 14-13-98.

• (45262/A)• Caut, pentru închiriat, gar- .

sonieră sau apartament. Telefon:13-54-42. (45381)

• închiriez apartament cu trei camere, în Zorilor. Telefon:12-11-J0 (45362)' n

'• Familie serioasă caută lo­cuinţă pnntru închiriat cu mini­mum 5 'camere, telefon şi curte. Plata în valută. Informaţii tele­fon 14-63-59 orele 17. (45159)

• închiriez pe termen luntri plata anticipat în Valută, două camere 45 mp, un mra.1 24 mp, telefon. Cartier Andrei Mureşa­nu. Telefon 14-59-70. (45404^

• Profesoare, căutăm aparta­ment. Telefon: 17-87-94. (45371)• * Caut pentru închiriat apar­tament sau garsonieră.' Telefon 13-54-42. (45449)

• Studenţi caută garsonieră sau cameră cil intrare separată. Plata în 'le i sau forinţi. Telefon

; 17-11-87 (45393) , /• Inchiriem apartament 4 ca-;

mere şi garaj, în Grigorescu. Informaţii la, telefon:- 18-76-42; după ora 17. (45442)

• Caut spaţiu de închiriat, ofer- procent din vînzare, accept va­riante. Telefon 092-42-17-34. (45310-B) ' : -

- . • închiriez garsonieră Zorilor,.- Pasteur. Informaţii la telefon:

13-77-55, după ora 17. (45201)• Iau .în chirie pe termen

lung, apartament, parter, etaj,1—2—4 camere,' cu ' telefon, în zona Mărăşti. Oferte, la telefon:15-68-25, orele 18-21. (45485)

• -închiriez apartament 3 ca- mere cartier Plopilor. Telefon14-08-19 după ora 18. (45152)

• , Studentă caut, de închiriat' apartament sau garsonieră. Te­lefon 18-38-13 orele 15—21. (45157) ■ ■--- . .

Schimburi■ • Schimb apartament cu 2 ca­mere e u apartament 3 camere. Telefon 15-07-61. (45075)

- • Schimb garsonieră confortI. Detunata cu teren construcţii zonă bună. Aştept variante. Te­lefon 18-00-72 luni—vineri, ore- ' le 11— 18, domnul Bota, (44490-A)

• Schimb apartament 4 came­re cu apartament 2 camere plus diferenţă sau variante. Telefon

,17-44-22. (45009)• Schimb Alfa-Romeo 4- di­

ferenţa cu garsonieră. Telefon13-91.24. (45169).

• Schimb 2 apartamente cu o cameră, cu apartament 2 ca­mere, plus diferenţa. Str. Aurel Vlaicu nr. 10, ap. 10. (45188)

• Efectuez transport 1,5 tone. Telefon: 11-63-29. (45384)

' • S.C. Provalcon SRL execută lucrări - instalaţii sanitare şi de încălzire. Telefon 12-34-72;16-47-54 după ora 16. (45394)

• Profesor de matematică me­ditez matematică avantajos. Te­lefon 17-11-5B. (45138)' « S.C. Vigo Comimpex SRL ,anunţă aplicarea unui adaos co­mercial de 0—15%, începînd cu15 decembrie 1993. (45165)

• Caut pensionară, fostă pro­fesoară matematică sau română,

' penţru ajutor, lecţii copii clasa a IV.—V. după masă. Informaţii la telefon 12-48-77;, 12-41-58. (45168)

■ _ • Angajăm lucrători comerciali 'ŞÎ copducători auto. Relaţii la sediul Firmei. Str. Avram Iăn- cu 52. (45420) ’ -

• Predau română şi franceză, - pentru facultate; eventual liceu. Relaţii la telefon: 16-76-22. (45429), ,

• S.C. „Gela“ Corii SRL, anun- •ţă. onorata clientelă; că începîndcu data de 11 ianuarie 1994, va practica un adaos comercial în- . tre, 0—500»/o. (45180) ,

• Solicit un împrumut de3.000 D.M., ' 3.000.000 lei, pe două luni restitui 500 plus, posed ga­ranţie. Telefon: 18-13-82. (45191)

• Caut parteneri de călătorie ‘ pe ruta Cluj—Budapesta, Vie­na—Munchen. Plecarea în data de 12 decembrie 1993. Informaţii la telefon: 18-46-81. (452000)

V Firmă particulară, execută lucrări de izolaţii. Telefon15-35-90, preţuri, avantajoase. (45481)- • Execut avantajos. închideri balcoane, porţi, . garaje. Telefon15-67-29. (45182)

' • Căutăm persoană pentru tra­duceri Italiană-Engleză. Informa­ţii între orele 16—20 la telefon

. 12-15-44. (45488) - v .

• Firmă particulară angajează- depanatori tv. Telefon 17-59-47. (45450)

• împrumut sume mici, ter­men scurt. Telefon: 14-29-08. (45496) ■■■-,' - ,.

• Cabinetul ■ veterinar din str. Sălciilor nr. 7 (lîngă alimentara Plopilor) vă aşteaptă zilnic, în­tre orele 16—19; sîmbătă şi du-" minică 10—13. (45106)

« Execut lucrări de zidărie şi- zugrăveli. -Telefon 18-50-74. (44130-D) \ :. • Executăm lucrări de zidărie, tencuieli, zugrăveli si'faianţări. Telefon 14-44-34. (44934)..

• Meditez engleza şi franceza pentru începători. Relaţii teleîon

. 13-44-16. (45000) ; . ■ V• Instalaţii electrice interioa­

re: proiectare, execuţie, verifi­cări, reparaţii.'Telefon 15-78-83 după ora 19. (44776).. • 2 tineri caută fete pentru revelion. Sîmbătă 14-20,; telefon:17-26-14. (45155)

• S. C. Felix CDN Gropu SA Turda declară pierderea certifi­catului de înmatriculare original cu nr. J 2-5063-1992. (45145)

• Pierdut carnet student la . Facultatea de ştiinţe economicepe numele Danda ZăVoian Petru, î l declar nul. (42168)• • Pierdut carnet de student pe numele Cotîrlă I^ucreţia Rodica. î l declar nul. (44817)

_ ,i • Pierdut carnet de student pe . numele Vertic Adyian. Il declar

nul. (45414)• Pierdut pui Setter Irlandez,

v zona Casa Armatei. Recompen­să. Telefon 11-79-25. (45395)

• Pierdut Bivol, din 10 oc­tombrie 1993.. Găsitorului recom- ’ pensă. • Aşchileu mare nr. 131. (45186) .

-* P o a e j t s &• S'icletate Comercială an­

gajează tineri ■ pentru activi­tate închirieri vîdeocasete. Inchîrleni spaţiu comcrctal. Relaţii Ia telefon 16-78-29. (15089)

• Meditez biologie. admi­tere. Telefon 15-13.69. (45475)

• Transporturi maxim tone. 18-50-74. (41H36-C)

. • Profesor învă(ămînt su­perior, meditez matematică coriţenţe, admiteri facullatc Telefon 16-10 03. (4 l‘Ji7)

• Firmă patticulară anga­jează urgent: parchetari. re­tribuţie, deosebită. Prezenta­rea duminică, 12 dsremhrie, la sediul firmei H dul 22 De. cemhrie nr. 148, sc. V, ap 109, orele 15—17. (45189)

CASA DE LICITAŢIE"A M F IT R IO N ”

Organizează JO116 decem brie 1993, o re le 17, la CLUBUL CASEI UNIVERSITARILOR

I j a r Ă i l E P U B L I C Ă c uI O P E R E ' D E A R T Ă .

i . ________________ '

Lucrările sînt expuse la b iroul d e "Relaţii cu publicu l" al

firmei (str. I.M an lu ,24 )

şi miercuri şi joi, 15 şi 16 dec.la C lubul Casei Universitarilor.

. V (313) r

•1îlSfiîS**'• 'ti-.

iljt - -

ADEVĂRUL DE CLUJ SÎMSATĂ-LUNI, 11-13 DECEMBRIE, PAG. |

Acesta nu este un anunţ al firmei "CARITAS", dar a ten ţie !!! -Lume, lume, notaţi-vă în agendele personale data de 19 DECEMBRIE 1993, pentru că atunci va

avea loc o nouă TRANSMISIE ÎN DIRECT de la magazinul TELEZ1ME '.Cine lipseşte duminică 19 decembrie din faja micului ecran, sex poale considera CEL MAI

GHINIONIST BENEFICIAR al serviciilor firmei SEL *>;3N. Totodată Radlasonic vă va Introduce “llve" în minunata lume a TELE-SHOPIN.GULUI.

Ce este TELE-SHOPING ? O nouă posibilitate pentru dvs. de a vâ ocupa spaţiul din apartament cu noi produse de calitate şl asta GRATUIT - şl, totodată, de a vă implica într-o TRANSMiSIE TELEVIZATĂ, ANTRENANTĂ. Cine doreşte mal multe amănunte, să se prezinte duminică 19 decembrie, la orele 12, la magazinul "HELEZjMEX str. Izlazului nr. 18. Nu daţi cu piciorul norocului, câ nu sînteţl Hagl sau Răducioiu...Firm ele care doresc să participe cu produse şi autoreclamă la premiera acestui sistem promotlonal sînt aşteptate să se înscrie pînă MIERCURI 16 DECEMBRIE, ia nr. de telefon 095/16-12-16 (45421/A)

IMPRIMERIA "ARDEALUL” CLUJ LIBRĂRIA

str Memorandumului nr. 23 (în curteji >

^ VÂ OFERĂ:■ FELICITĂRI DE ANUL NOU■ IMPRIMATE ADMINISTRATIVE ÎNTR-O

GAMĂ VARIATĂ■ PROIECTE DE DIPLOMĂ Şl DE AN,

LUCRARE DE DIPLOMĂ■ STEMA ŢĂRII (pentru sălile de clasa)■ REŢETE MEDICALE■ FONDURI COLORATEa FONDURI NECROLOAGE■ După data de 20 DECEMBRIE 1993,

AGENDE DE BIROU şi -CALENDARE- (32x48 cm., 12 file triptic)

VToate aceste produse le găsiţi (a cele m ar

avantajoase preţuri ! '

Program zilnic între orele 8 - 16. -

W 9 ) V A A Ş T E P T Ă M î

' V E S T C O N E X s . a . . .vă invită să vizitaţi

EXPOZIŢIA TEHNICĂ de prezentare â unor ' echipamente moderne de comunicaţie, Identificare,

controlul accesului şl monitorizare video a activităţii.

în cadrul expoziţiei se vor face demonstraţii de utilizare privind:

* aparatura de Identificare automată a accesului prin legitima|ii magnetice ■ .

* centrale telefonice digitale , ' -* posibilităţi de dezvoltare a reţelelor telefonice; de

incintă ■.* sisteme de monitorizare video-audio i activităţii şi

supraveghere incinte* video-interfoane de poartă cu emitor irifraroşu pentru

noapte •* panouri electronice de afişare a informaţiilor de orice fel.Expoziţia are loc în perioada 14-17 decembrie 1993 la

sediul firmei din Cluj, Splaiul Independenţei f.n., (fostă

Al. Tineretului, în clădirea din incinta terenurilor de tenis

de lîngă Stadionul Municipal - .

- (45183) ’ ' - —

Restaurantul r "METROPOL" '(str. Horea nr. 5)

Inform aţii tel.13-68-12 şi la sediul unităţii. (45345)

SUCURSALA JUDEŢEANA C.E.C. CLUJcu sediul în Clui-Napoca, B-dul 22 Decembrie nr. 23-35, cumpără CLĂDIRE sau SPAŢIU ADECVAT situat

în zona centrală a loca lităţilor:

■ ’t

• HUEDIN• GILĂU• MOCIU

.Oferte la tel. 11 -23-27 sau 11 -68-13(45425) •

S.C. "SOMEŞ" S.A. DEJa n u n ţ ă : /

Se convoacă ADUNAREA - GENERALĂ EXTRAORDINARĂ a

acţionarilor pe data de 14. decembrie ia.c^oreIe11; avînd

' următoarea ordine de zi;1. Prezentarea raportului CIMS; 12. Prezentarea raportului Consiliului de

Administraţie avizat de cenzori;3. Prezentarea demisiei membrilor

vechiului Consiliu de Administraţie;4. Numirea noului Consiliu de

Administraţie şi fixarea remuneraţiei;5. Fixarea remuneraţiei cenzorilor; ~6. Diverse. -

S.C. "MAPET' IMP. EXP. S.R.L.str Sălciilor nr. 1, tel. 18-34-86

vinde EN-GROS

m FRIGIDERE DIN IMPORT REFOLOSIBILE

^ ia pteţui de 120.000 lel/bucatâ.

(45128)

C C O M U N I C A T Ăftedac[ia cof/diamAii "ULTIMUL CUVÎNT", editat de

GRAFFITI PRESS a luat notă cu un amuzament nedisimulat de a p a r i ţ i a 9 decembrie 1993 a unei publicaţii anonime

care a folosit neautorteat numele 'Ultimul Cuvînt*. Ziarul nostru, care nu are nimic de-a tace cu această in,[iativâ, va apare in curînd şi va fl pe măsura aşteptărilor dumneavoastră.

DRAGOŞ GRIGORIU Director General

VLADIMIR IVANOV Redactor Şef

ATCOM Cluj, 'angajează:

• CONFECŢIONERE la maşini croitorie.Relaţii, tel 191 -2 0 8 t 1 94*904

(45416) . V ; : '

S.C. C O M S E R V iC E S.A. CLUJ. Sfr. Maiakovscht nr. 5 -7

. E x e c u t ă :

• reparaţii la frigidere de ciivorse tipuri, pînă la 30G0 kcal/h, inclusiv repararsa

.'frigiderelor'de uz casnic;. © rebobiniri motoare pînă la 4 kw.

Societatea fiind specializată în re p a ra re a utilajelor

- frigorifice şi tehnologica , execută lucrări de

' ' - calitate şi la preţuri avantajoase. ;

CĂUTAŢI-NE I VĂ AŞTEPTĂM STIMAŢI ; > CLIENŢI I: ' ; VINDE PRIN LICITAŢIE: .

a Autoatelier o Remorcă auto (ARO)« Biciclete, motorete m Copiator CANON. h Maşini de găurit electrice, megometra ş.a

Licitaţia va avea lo c în data de 21 decembrie 1993,

orele 10, ta sediul socictăţii. Lista complatăcuprinzînd

preturile dd'strigare este afişată la sediul societăţii: '

ÎNCADREAZĂ: "• un ŞLEFUITOR-NICHELATOR cu 1/2

normă (poate fi şi pensionar)o MERCEOLOG sau ACHIZITOR

MATERIALE (bărbat) la compartimentul aprovizionare, cu o vechime de cel puţin

3 ani în specialitate.Salariul n eg oc ia b il ;

, Informaţii z iln ic între orele 7 - ÎS , la tei. 130-720.(44867) ‘_______^

se acordă BONURI DE CÎŞTIG pentru cupărături mai mari de 50.000 iei.

In data de 19 decembrie, duminică, a DOUA TRAGERE LA SORŢI televizată şi

transmisă pe SELTRON.* Premiul I u n TELEVIZOR COLOR.

Nu staţi pe g înduri! Cumpărăturile pentru

sărbători le faceţi, ia noi. Numai în decem brie \

' aveţi aceste avantaje !

* Doriţi un aparat SONY de mult visat ? Acum este momentul! • ' 5Numai la TELEZIMEX puteţi cumpăra cu 15 la sută

reducere de preţ ş i NUMAI ÎN DECEMBRIE >

Magazinul nostru, situat p e str. Izlazului (vis-a-visde>

“UNION") vă oferă spre cumpărare: ' '

• televizoare co lo r • aparate audio-video * aparate de

tiz casnic • casete • jucării şi multe a lte le !

(45421) : : '

Ţ *S C C A - MUNCA INVALIZILOR . Cluj-Napoca, ? caută ASOCIAT pentru desfăşurarea unor

(activităţi în comun în spaţiul ce-l deţine în Cluj-Napoca, cartierul Pata Nord Bl. S3

I -mezanin-;. - ;C el interesaţi se p o t adresa la conducerea SCCA

LMUNCA INVALIZILOR din Cluj-Napoca, str. Cimpina

nr. 62-64, saii la tel 14-10

Vapoca, str. Cimpina j

0-38. (45369) J

S.C. V -T O T A L S .R .L .;P-ţa Cipariu A-ll

(G heorghen i co lţ cu Pata)

vinde EN-GROS:

M A R G A R IN A M A R G A 251) g.; . Preţ: 263 le i f TVA

U L E I F L O A R E A S O A R E L U I 1/2!Pre ţ: 670 le i (inclusiv sticla)

(45375) ;

/

SÎMBATA-LUNI, 11-13, DECEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL DE CLUJ

1

$ e apropie sfintele sărbători ale CRĂCIUNULUI şi ANULUI NOU, prilej de a oferi celor dragi CADOURI sau pentru a vă înnoi gospodăria. Nimic mai simplu: VIZITAŢI magazinul nostru al S.C. .CASÂ DE EDITURĂ "NAPOCA" S.R.L., fa parterul redacţiei ziarului "ADEVĂRUL DE CLUJ" (unde se găseşte şi sectorul PUBLICITATE). Văputem oferi uri .bogat sortiment c/e11 ddiferite produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi electrotehnice, de CEA MAI BUNĂ CALITATE şi la PREŢURI AVANTAJOASE I

V A . A Ş T E P T A M ! M a g a z i n u l n o s t r u e s t e d e s c h i s Z I L N I C I n t r e o r e l e 9 ■‘ 1 5 .

a l f a s o f tH o te l Napoca, Cluj -Napoca te L /fax .0 95 -180715

Doriţi o muncă elegantă într-un centru "de copieri R A N K X E K O X ? !

Două operatoare pentru copiatoare• alb-negru şi full-color.

Condiţii- v îrs ta m ax im ă 35 ani -

- stud ii m ed ii sau su p erioa re -

Inscricrile se fac la sediul firmei pînă în 13 decembrie 1993 orele 16 şi vor fiînsoţite de curriculum vitae

Concursul va avea Ioc în data de 13 decembrie 1993. orele 17 la sediul firmei

S.C. ASIGURARE - REASIGURARE" D A C I A F E L I X " s a .

■■ ■, •• > cu sediul fn Cluj-Napoca, str. Samuil Micu nr. 7,

Bl cumpără CLĂDIRE sau SPAŢIU ADECVAT, situat în zona centrală a municipiului.,

Plata se poate efectua fn lei sau valută. ^B angajează SECRETARĂ, cunoscătoare foarte f bine a limbii engleze. • - - . v-s &>*■- ^Cei interesaţi sînt rugaţi să depună oferta la adresa

de mai sus (43963)

m m m & S .H .L.vinde, en-gros

P - t a A b a t o r , s tr. A n t o n P a n n n r . 2 6 ( l i n g ă M a g a z i n u l "N A P O C H I M *)

<44652)

RESTTÎtm ftRY

Fără să ne lăudăm, la noi găsiţi mult : T . doritul confort aPcălătorului

doritor de odihnă.O m asă luată îh in tim itate vă va revigora !

Căutajl-ne pe str. Septimiu Albini nr. 10-12 din Cluj-Napoca sau numerele de tel. 095/14-23-97;

15-23-37; 19-42-42. :(100) \ - '

r’ Str.'Bihorului nr. 1, tel. 180-969 : fax 185-294 vis-a-vis complex STUDIO, cartier Grigorescu

Vă oterâ în calitate de reprezentant al firmelor FERRERO şl P E R FE TTI, pentru judejul Cluj, la cele mai scăzute■ • preţuri, en-gro3. următoarele produto: •

9 gama de produse KINDER şi FERRERO • ouă KINDER SURPRISE, KINDER COUNTRY, FERRERO ROCHER, FERRERO RAFAELIO, figurine FERRERO NOGGY

B 7 tipuri de ciocolată de 100 g, Import Germania şi Elveţia

B 11 sortimente de napolitane şl 11 sortimente de biscuiţi BALOCCO italia ;

O 17 produse ULKER biscuiţi, ciocolată, napolitane /

■ Gumă de mestecat BROOKLYN, VIVIDENT, HAPPYDENT, VIGORSOL ,

■ 20 de'sortimente de băuturi alcooliceH 8 sortimente de paste făinoase DIVELLÂ italia B Cacao, arahide, siropuri, sucuri la doză şi 2 1 etc.

Pe această cale anunţăm toţi liderii de sindicat câ le stăm la dispoziţie suîntreaga gamă de produse enumerate mal sus, - pentru alcătuirea de pachete pentru pomul de Iarnă.

V ' "* V (44750)

S.C. ProdKOMBţs.R.L; c lu j-nap(5CAstr:M£minescu nr.5, tel. 0 9 5 /1 1 .6 1 .6 0 ,

vă oferă CU LIVRARE PROMPTĂ:

1. VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE Şl VERTICALE2. DOZATOARE DE SUCURI Şi REFRIGERATOARE DE BERE

3. CONGELATOARE, FRIGIDERE, COMBINE FRIGORIFICE

4. ESENŢE PENTRU BĂUTURI RĂCORITOARE5. LlWI PE SNACK-BAR; CUPTOARE PIZZAş.a. . ^

Toate produsele, sînt noi. GÂRANŢIE 12 LUNI- \ : (45024)

S.C. "CARIERELE POIENI" S.R.L. vinife'dih depozitul situat fo comuna Poieni nr. 29

, :'X ‘ * V ' - '

B PLĂCI AZBOCIMENT, CIMENT şl VAR în saci, la preţuri foarte avantajoasei

Tel. 095 /13-60-81.

AFirma germană GABOR-REISEN, transportă săptămînal persoane România-Germania si retur. Tefefon: 11-24-08

■■ j•itf'

S . C . T I D S . R . L . G I L Ă U> ' • Str. Branişte 176 *

. VtNDt pfnn la data de 15 decembrie 1993, la prof redus,

CORNIER de:■ 15x2 - 500 lel/m. liniar

î ■ 20x2 - 650 lel/m. liniar - O R A R Z I L N I C : 8 ■ 2 0 (296)

.Societatea Comerciala *GIULIVO*

fmport-export s.r.l.

■junic distribuitor at marii companii

producătoare deMOCHETA

: str. I.C Frimu26.3400 Cluj-Napoca. Romania. telefax095/192216 A LM A SPÂ ITALIAcu o gamă diversificată de MOCHETĂ, diferite modele şt:culori, P R EŞU & I AUTO

,\fa . comandă, la PREŢURI CARE SFIDEAZĂ ORICE CONCURENŢĂ.; 1 \AvizC.E.E? contra incendiilor şi umidităţi': > ! v

ItI

■

ADEVARUL DE CLUJ SÎM3ÂTÂ-LUNI, 11-13 DECEMBRIE, PA(3, lo

C O N C U R S ^C a s a de E d itură " M A P O O A 's.r.l. ununfă

C O N C U R S pcnlM'.-pnsful de:

In fo rm a ţii şi în s c r ie ri: Z l L h l G Ia redacţiaz ia ru li j i “A C ^ V Â R U L D E C L U J ”,

str. M a p o c a nr. i e - -

OFERTA EXCEPŢIONALA!!!!!!'

I

I

OCAZIE UNICA!!!!!! ALFA ROMEO' 75 2000 cc i.e. benzină

NOI DIN FABRICĂ - KM 0 DE ÎNMATRICULARE

LA JUMĂTATE DE PREŢFLAVITECH s.r.l. IM PORT- EXPORT, ALEEA PARCULUI F.N, (STADIONULMUNICIPAL) TEL 095 /116722 Ciuj-Napoca (44935)

I

© Vînd durmitor Anda nou, neasamblat, plus dulap 3 uşi (Anda). Telefon 17-54-9:1, în-

J re orele 17—20. (13209) _• V în d Iadă r»f<\ două ma­

şini rusul. Telefon 17-95-71.J45184-A> _ ■ ■■ : .

• îmbrăcăminte Împart ief­tină. Clinicilor-9 A (43714-G)

O Vînd lambriuri din brad Telefon /. 13-69-71. < I5 J:î5)_ _' • Vînd Hănuri vulpe po­lară 740.000 iei şi’ ntitrie nea gră 180.000 Iei, excepţionale. Telefon_ll-33-15._(i:>:)59) _ _

• Vînd convena* il Oltcit J6-76-72. (44298-A)

• Vind 2000 mp ternii Ca­lea Turzii. Telefon 11-18-74, orele 9—15. (41S48-D) . ' ;

• Vînd butelii aragaz în­cărcate, str. Strugurilor . 11 (Piaţa Cipariu). Telefon 15.

_3Ţl; :iO;._ (11370-A) ^ _• Vînd apartament 3 ea -’

mere cu parchet, str. Bucium, telefon 12-38 72; 16 88-85. (44C91-I)) v ' ■ ■ '____

• Vînd apartament 3 ca­mere decomandate, confort mărit, Zorilor. Telefon. 12-38- 72; l6r80-85. (Ilfi9l-B)

« Vînd Fiat Croma turbo diesel' cu aer condiţionat .şi frînă ABS. Ofer formulare ruleta mondială. Telefon 11- 10-21. (41810-C)_______

9 Vînd convenabil haină vulpe ; polară deosebită, vi- deocamere Panasonic INf tO; M 9. Telefon 09fi — 16.86-30 (15265 A )

• V'îml apartament 3 c a . mere cartier Grigorescu. Te­lefon 18-03 36. (15392»

• Vînd vide», recorder Pa­nasonic nou în garanţie. Te­lefon 13-98-36. (15399)

• V'înd pentru doamne pre­tenţioase blană de-,vulpe- roş­cată, bizam, deosebite, talie potrivită, Telefon 16-82-20. (45103) : ~ '

• Vînd. garsonieră ultrafi- nisală, pentru pretenţioşi. Te­lefon 11-18 74 (45917-C)

• V'înd apartament cu o ca. meră. Telefon ' 14-41 27.(15197) . ■■■■.' .- ■ ■ - .

• Vînd Renault 11 TL , 70. 000 km, înmatriculat. Telefon 11-5114 (15117) . . . "

• Vînd 2 camere confortriiăiit, paiter, ideal privatiza­re şl 4 camere, confort 1. Te-

Jefon l(i 51-19, (45388)• Vtnd diverse mobile'- glas-

Wand, reşoll, Telefon 18 13-18.• Vînd Ford Granada avariat

partea stingă faţă cu talon -au pentru piese. Telefon 14-30,12..

• Vînd casă In cartierul Ghe- orgheni. Telefon 15-36-59.

• Vlnd casă compusă din 3 camere şl dependinţe şl teren 712 mp. Telefon 12-22-41. (45332-A)

• -Vînd Renault 25, benzină, stare excepţională, preţ 6500 DM Informaţii lelefon 16 98 87, in­tre orele 8—10; 16—18 (45073)

• Vînd apartament '3 camere confort I, cărămidă, . parchet, 29.00;) 000 let. • 18 47-85 sau Calea Turcii 13, (45077)

• Casă de vînzare Turda str. Bnrl.il l.ăiiluru nr. 25. (15080)

• Vînd apartament. 2 camere 20 rnllioine, 22 Decembrl-; f f l ' M 4, ap. 99, finisat,. (45081)

• Vtnd chitanţe Caritas 0 ivi- tomlirie, 7.000 lei. Telefon 1J.37• 00 ( I1417)

• Vînd apartament 2 camere P laţi Mitrali, Telefon 13 0/ 27.

• Vind llin ă vulpe polară, mod* l Germania. 10 88-72,(45*1)3 li)

• Vind. microbus Mercedes 2G9, Diesel, anul fabricaţiei 1988, stare excepţională şi motor dle-, sel 200, stare foarte bună. Preţ convenabil. Telefon 0928/2-21-63, Mediaş.• Vlnd antenă parabolică com­

pletă, 220.000 Iei, acţiuni Fabri­ca de bere Ursus.80000 lei bu­cata^ 11-48-14; 12-43 87 Cedez spaţiu comercial 100 mp, maga; ztn 60 mp, depozit în Dej. 21-36-' 46. (44455-6)

• Vtnd Mercedes 220 diesel -şl piese • schimb, ‘ preţ. 2.200 000. Telefon: 12-41-36, (45441)

• Vlnd apartament cu o ca­meră, 2 fotolii, măsuţă, canapea, cazan bale postament, tv alb-ne- gru, Informaţii; luni, str. 22 De­cembrie nr. 140, ap. 172. (45108. A)

• Vînd convenabil Fiat Rit­mo, ' în stare foarte bună. Te­lefon 15-56-66, (45210)

• Vindem ferestre,, uşi tip bloc, din dpmolare. Telefon 15- 27-40 (45208)

• Vînd apartament şl locu­inţe particulare la Tg, Kureş. Telefon 0934 — 1-51-11, (452l)r>)

• Vînd urgent Philips cu te- lelext, nou, maşină de cusut, e- lectrică trifazic, preţ avantajos. Telefon 17.17-14, zilnic. (45205)

• Vind televizor color japo­nez, cu teletext, sigilat. Telefon 13-51-12. (45468)

• Vind Unitate Dentar Sie­mens Uiter Kavo. Telefon 13 16- 23, (ls,153)

• Vînd casă ,3 camere cu gaz şi grădină în Dîmbul Rotund, str. Aron Fiorian nr. 19, tele­fon 18-55-82 (44605 A )

0 Vînd autoturism BMW tur­bo diesel 1991, Oradea, telefon: 099 — 13 61-09 (44896)

• Vînd 2 garsoniere şi apar­tament. 2 camere. Telefon 11-

.36-72. (443V8-C)• Vînd chitanţe Caritas. Te­

lefon 17 43-85. (44971-A )• V'înd blană vulpe polară

sau schimb cu TV-video. Tele­fon 17-43 05. (44971)

• Vînd ieftin bibliotecă Tina, nouă (sigilată). Informaţii La 16- 73-27. (45223)

• Vînd apartament 2 camere, confort II, etaj I, Gheorgheni, str. Lăcrămioarelor, 15 milioane lei. Telefon 14-19-08. (45458) .

• Vînd apartament 2 camere, Grădini Mănăştur. mobilat, ocu­pabil; Telefon .11-31-82'; 11-42-79; 12-03-78, (45470)

• Cumpăr apartament 2 ca­mere, confort T, preţ 17 milioa­ne. Informaţii 15 62-56. (45477)

• Societate Particulară vinde cu ; livrare imediată, autoturis. me noi. Oltcit 11 R şi 12 TRS. Telefon 19 32-45. (45457)

• Vind apartament, 3 camere central, poziţie excepţională, preţ 45.000 dolari. Informaţii Haşdeu 8, np. 2. (45473)

'• Vînd frigider 180 litri. Te- „lefon ‘ 18 35-64. (45472)

O Vind urgent 2000 cărţi, di­verse, preţ 130 000 lei. Informa­ţii la telefon 092 — 43 Gl-31.

• Vînd urgent chitanţe Cari- tas din 1 septembrie. Telefon: 11 17 42. (45204). • ;Vlnd garsonieră confort I,

zon-t Pala. Telefon 11-27 58. (454U0)

• Vînd urgent casă în Cîm­pia Turtii, cu trei camere, baie, cămară, pivniţă, apă, gaz, lu­mină, garaj, singur în curte, iO minute de la Gară, preţ 23 mi­lioane, negociabil. Telefon 0968 — '6-i5-ll, între orele 8—10 şi 20—22. (45494)

• Vînd mobilă combinată Bă- iţa. Telefon 14-58-35. (40493)

• Vînd pechinez, cojoc da­mă. Telefon 17-72-19- (45492) .

• Vînd 100 grinzi de 8 metri. .Relaţii la telefon 25-18-68 Hue­din. (45098) v. • Vînd piei de vulpe roşcată

prelucrate Telefon 17-62-66. ;, (45099), ....

O Vînd ace pentru acupunc­tura din cobalt şi garaj în car-

,';t ierul Gheorgheni, str. Padiş, zilnic orele 9—17 telefon 15-11- 76. (45102) ;

• • Vînd spaţiu 3 încăperi cu ’ gaz semteentral, cu telefon, 18- 22-08. (45107)

• Vînd apartament 4 camere, strî Arieşului nr. 31, sc. II, etaj 3, ultrafinisat Telefon 14-94-50. (45357) .

• Vlnd apartament 3 camere, comuna Floreşti, teren în Costi-

, neşti, 1000 mp. 13-79-00, 13-77- 60. (44217-C)

• Vînd şi montez la preţ con­venabil sobă teracotă Telefon: 18-50-74 (44333-D) v

•. Vînd pentru Opel Rekord motor, cutie, caroserie, parbriz fată-spate, faruri, tapiserie bord. Telefon 12-48-90: (44687-A) ‘

9 Vind ţuică* prune şi frigi­der. Telefon 16-16-88 seara.

; (44704) ■ "• Vînd haină şi set guler că­

ciulă vulpe polară. Telefon 14-' 41-42 (44714)

® Vînd Mercedes Cobra 240, an fabricaţie 1979 Cumpăr pian Telefon 15-52-53 (41716-A)

• De vînzare; boxe Unitra magnetofon Tesla. Telefon 13-23- 33; 13-52-06. (44862)

• Vînd piese Mercedes 200 D , . anvelope 195/65/15 şi maşină Volvo 245 neînmatriculabilă. Te­lefon 18-62-84, după orele 15. (45236) . ■

• Vînd apartament Pata. Te­lefon 14-11-06. (45249)

• Vînd Renault 5 6 T L co'm- sum 5 1, 1987, stare foarte bună. Telefon 18-34-16. (45269-C)

• Vind video Toshiba nou. Telefon 12-81-60. (45272-B)

• Vînd Dacia Break 0 km, 5 milioane, Peugeot 305 din 1985,' 3,2 milioane, garsonieră mobi­lată 10 milioane.-Renault 11 die­sel '86 Telefon 12-35 67 (45276-B) .- ' .

O. Vînd paltoane bărbaţi, mo­del deosebit, cauciucuri semiuza- te, autovapant. Telefon 15-53-66. (45282) '

• Vînd blană vulpe polară nouă, lungă. Preţ 1.100 000 lei, negociabil. Telefon 0954 — 3-84- 74. (45289-A)

• Vînd teracotă pentru bucă­tărie completă cu cadru serpen­tină, cuptor din inox, cazan şl proteză piept stîng noi. Telefon 19-36-62. închiriez apartament, garsonieră, mobilate în casă cu încălzire centrală, toate noi, pe valută Observator, telefon 19- 36-62. (45293) ' .

• Vînd şea de călărie nouă. Telefon 18 63-47. (45294)

• Vlnd 2 Dacii 1300 din Ger­mania, 1985, 19ŞR, set motor Da­cia din Germania, cauciucuri 175/14, 195/14. Telefon 11-41-63. (45143)

• : Vîridf mormînt în cimitirul Central.j Informaţii - telefon 12- 35-88. (45140)

• Vinci apartament confort în . Oradea, 8 milioane. Telefon 099. — 15-66-68, după masă, (45137)

o Vind Voi Vo 760 GL 1988. Inform aţii. telefon 18-66-22,(45136)

• Vlnd mobilă veche, sobă de gătit „Perna" Str. Avram Ian- . cu 20, apartament, 23. (45132)

© Vlnd microbus Nissan die­sel şi televizor color Sony ste­reo cti teletext, Telefon 16-18-92, (45186)

• Vînd Dacia 1300, an fabri­caţie 1977, bloc motor spart, preţ 450 000. Telefon 11-43-93. (45387)

• Vînd înscriere auto, cu ri­dic are Imediată. Telefon 16-44- • 37. (45419).

a Vînd. pian vienez Hofbouer placă bronz, coadă scurtă, pia­nină Ciaikovski, ; pjacă bro.u nouă Telefon 098 — î-Jj2-68'.?j8'. 698 — 51-51-79 Botoşani: (45®j

9 V'înd; colecţie flori mină en gros sau en detail. Informaţii!^ telefon 095 — .18-10-10. ,.(45395) j

•o Vînd piese-Ford. Taunusjl&r 87-81 (45396) ^ : ,

• Cumpăr garaj în Mărăşti, str. Anina sau Inului sau în a- propiere. Telefon- 14-95-13. (45116-A) . ■ . '• v

• V7înd garsonieră confort-1, str. .Teleorman, Mărăşti;1 Telefon 16-83-39; (45213-A) .

« Vind calculator, personal Tandy, portbagaj, schiuri, port-

• schiuri, legături şi clăpari, toate in stare bună. Telefon. 11-12-91.

• (45130-A) - : - '• Vind convenabil bibliotecă

Ana. Telefon 11-03-91 . ,• Vind ţuică > pnm^' şi ^in

nobil : la preţ convenabili ;T*ete- fori 11-12-91. (45130) ţ ( j f >

• Vînd apartament 3 camere în Mănăştur. Telefon 17-08-11. * (45375). V - ' " U i

• Vînd VW Scirocco GTX 16 V, an fabricaţie 1986, preţ»; 8,5 milioane lei, negociabil. Telefon 13-18-22, • (45379-A j '■ -Z

9 Vtnd spălător-' cu picurâtor din fontă nou. Teleforî 15-Q9-74. (45146) -v.V

« Vînd sau schimb casă par­ticulară cu apartament 2 came. re, negociabil. Str. Bujorului nr, 11, Iris: (45149) - .

9 Vînd cas Panasonic RXCU 680 n >u, blană astrahan noui Telefon 17-78-91. (45151) - .

9 Da vînzare mol>ilă de ca­meră la preţ avantajos Strada IC . Brătianu (23 "August/ rir.'’ 8, ap, 5, telefon 11-03 49 (45153)

• Vînd video Aiwa sigilat. 14- 35-09 (45155-A) , ,

• De vînzare loc de mortnînt in cimitirul Central,. 40.000 Fr, sau antiohităti Informaţii, * Fa­bricii 13, apartament, 23,' Sze*“ kely. (45156) ) l u

o Vînd uşă stejar toc-28 Dr, radio cas Sanyo, costum sky, te­levizor Opera. Telefon 14-06-40. (45160) -,

• Vînd garsonieră confort II Borhanci 40, ap 37, după ora 18. (45162)

• Vînd maşină Volvo,-740 Gli motor Volvo, an fabricaţie 19(16, stare perfectă pentru preten­ţioşi, vama plătită, preţ avanta­jos. Se poate vedea zilnic între orele 12—20 Bucureşti 64, scara II, ap. 27, Cluj. (45455)

• Vînd 4 geamuri duble nai 150/120 şi 20 coli tablă neagră ondulată’ 120/210 Telefon 18-51- 31 sau 18-50-17. (45400)

• Vînd mărci Germania. In­formaţii la telefon 15 64-13. (45486) : . : ,

e Vind Polo Diesel 1988. Te­lefon: 16-21-21. (45131)

• Vînd convenabil garsonieră. Telefon: 16-31-48. (45134)

0 Vînd frigider' Baucunecht, 120 litri, preţ 165 000 Iei, Infor­maţii la telefon: 14-69-86, ntimal Intre orele 18—20, (45135)

• Vâ oferim- îmbrăcăminte import, ieftină. Piezişă nr. 7, (45139)

• Vînd Peugeot 309 XR, 1987 (5,5 litri/100 km). Telefon: 11-63-29. (45384-A) •- ş v ’

• Vind două uşi brad (210S 90X17) flţeţ 129.000 lei bucata. Telefon 13-74-61. (45401)

• Vind apartament 3 came- ; re, etaj I, confort I , . Pandurilor, Tîrgu Mureş. Informaţii telefon: 0954 — 3-20-46 (45402) ^ ’

e Vînd Fiat Regata VVeekend 1986. Telefon 16-89 44. (45406)

• Vind Efortil pentru tensi­une ochi şi contrabas tip Re* ghin. Telefon 16-28 84. (45407)

O Vînd blană bizam, avanta* jos Telefon 13 48 42, (45409)

• Vlnd canapea două fotolii, noi, clăpari 36. Telefon 17-50-85. (45410) '

s Vînd calorifere fontă. Te­lefon 12 46 59. (45167)

a Vind casă familială. Tele­fon 13 57 93, (45171) < .

• Vînd congelat >r 6 "serlăre. Telefon 17-73 83. (45413)

• Vlnd , sclndură uscată «şl lem n pentru aco[>eriş. Telefon: 17 45 63. (45415) 1 , i : i ! î

• Vînd Oltcit 1300, nou. te ­lefon 12-30-18. (45423-A)' r-

;(] i|BĂTA-LUNV 11-13, DECEMBRIE, PAG. 11 ADEVARUL DE CLUJ

m ic ă '

M atrim onide142/1,68/74, "blondă, cu casă :

.jrjirulară, maşină, sjtuaţie ma- Li.jâ {-arte bună, caut un par- 'L , asem'ănAtbr. C.P. 1018, OP-V 33)'

f e â r i t s s m s s ă s i sega Cumpărări

4Cumpăr g a rs o n ie ră , iparîamerrt s a u te r e n pentru c o n s tru c ţ ii . Telefon 14.75.13,

J 4.29.07.(1891)^JlN ATENTIA CUM PĂRĂTO­RILOR DE AUTOTURISME

Apelat) la: jC . 'T .M .C O M A U T O l,a. r.l.

p e r i t r u : • iTRA N S C RJ E Rl oTRAD U- C£RI ACTE» COMPLETĂRI DE FIŞE «INFO RM AŢII

Si Miron Costiri fir. 2. cart.GRUIA (spre Hote!

"Transilvania"), telefon 1 3 - 9 7 - 2 6 . (35331)

Vinzirl-cumpărărl de case

yl terenuriprin M O R D l A L ,

sir. Braşov nr.44,M l4-78 -97 , ore le 10-17.

(44607)

D e c e s e m B i C o m e m n r n r i• Cu adiniă durere în su­

flet anunţăm încetarea din fiaţă a scumpei noastre ma- *( MARIA LAZĂR, în vîr-

de 87 ani. înmormîntarea* avut loc vineri, 10 decem- «1993, ora 11, din capela

'a cimitirului Mănăştur. •fînic îndureraţi: fiica Au- fa, ginerele ’Mihai, ne- W Călin, Sorin, Lili, Iai'i, Cristi; fraţii Ga. ,r>î, Ioan şi famiiiile, nepo­ţi lanoş. Măria, Nelu, Vio- {**. Ami, Cristi; cumnatele toraţa, Catrina şi nepoţii {lorica, Llcu. Florina, Galii, Marcel, Călina, Lie, familia

-Weleanu Titu, - fiul Ghiţă, *1 Măriuca împreună cu

Jjnilille, Crăciun Maria şi Şareta. Işi la rămas bun *Ia toţi. vecinii şi toate cu­viinţele şi de la tot satul JVrpni,' j;ul. Bihor. Dumnezeu* le odihnească .In .pace. r3"« Aurica şi ginerele Mihai. «3382)■

• Se împlliiesc 6 săptămîni* rînd moartea nemiloasă4 smuls dintre no) pc dra-W nostru soţ, lată, hunic MVKlL JANICA. Dragă

['TA, dracul meu soţ, nu* *om uita nirindată. Fami- ^ jndoliata. (45180)

• Sintem alături d c . Vasea [Adrian în marea durere J’Wi'uiiS de moartea tragică Wrf care a fost prietena

f.Ma.»lră GAIlltlELA l 'TlNE/VNO. Familia: Aria- •SLjl 1‘uiu Morar. (15103)

j* Cu inimile "zdrobite de 1.r,T>• anunţăm încetarea ^ vh|5 n mamei MH1ALIK £ " Inmormîntarea va JJ l»c luni, ora 13 In ci- I??* M;»ie. Familia îndu. H (0151)

0 La fel de îndureraţi com emorăm un an de la trecerea în eternitate a celui care a fost colegul nostru iubit şi stimat TRAIAN BARA, căruia îi păstrăm o veşnică amin­tire. Păstrăm aceleaşi sentimente de coiegialita'e şi res­pect pentru omul care a fost TRAIAN BARA, xiarist şi prie­ten iubit. Colectivul ziarului „Adevărul de Cluj".

• Sîntem alături de cole­gul şi prietenul nostru , '

Adrian Cătineanu în • aceste momente grele pricinuite de tragica şi ireparabila dispa­riţie a mamei dragi. Foştii colegi, Liceul „Emil Racoviţă1*.

o Şi azi la uh an de Iţi ne­dreapta dispariţie, amintirea

dragului nostru TR A IAN BARA, ne copleşeşte. Ne este dor, şi-l plîngem. Mama, so­ţia si copiii cu familiile.(45191)' • O caldă - aducere aminte pentru iubitul nostru cumnat şl unchi TR A IA N BARA, la un an de la' trecerea în nefi­inţă. Dumnezeu să-l odih­nească. TudorcI, Rodica şi copiii. . _ ■ ■ _____ ■.’ • Cu adîncă durere îri sul*

flet aducem la cunoştinţa ru­delor, prietenilor şl cunoştin­ţelor, că fn urma unei grele suferinţe a încetat din viaţă iubita noastră soţie, mamă şl soacră FOCŞA ROSALIA. în­humarea va avea loc azi, 11 decembrie 1993, ora I I , Ia ci­mitirul Central. „Fie-1 ţărîna uşoară. (45154) :

® Aceeaşi durere la îm­plinirea a 28 de ani de Ia tragicul sfîrşit, al minunatu­

lui rm, doctor GEORGE POTOCEANU. Un moment de reculegere . în memoria lui. Virginia, Monica, Ban. (44595) , • învăluit. în amintiri de

neuitat chipul drag al unui soţ şi naş minunat BODEA GL1GOR rie Ia al cărui de­ces se împlinesc 2 ani Chi­pul . lui trăieşte doar in ini­mile noastre. Edit, Nelu şi Pana. (44378) 2

« Gînduri cernite, lacrimi şi flori la împlinirea a 6 luni de la dureroasa ; despărţire de - scumpa noastră mamă, soacră, b u n ică ş i străbunică Văd. ERCUEDI SUSANA. Ii vom păstra ; neştearsă amin­tirea. Copiii cu familiile. - (44645) '' ‘

• După o lungă şi grea su­ferinţă a încetat să mai bată inima celei ce-a fost bună so­ţie şî cumnată VALERIA TAT. înmormîntarea are loc a?,i, sîmbătă, 11 decem­brie 1993. ora 12. Să-i fie ţărîna uşoară. Soţul Vasile şi cumnaţii. (45111)

G Dragă Adi, sînt alături de-tine în aceste'momente grele. Condoleanţe familiei. Marius. (45474)

9 îndureraţi anunţăm de- eesul scumpei noastre soţii, mame şi bunici NECIIiTA

ARŞlN ICA LUCREŢIA, dupăo grea şl nemeritată sufe­rinţă Inmormîntarea azi* 11 decembrie, în comuna Mintiul Gherlii la ora 12. Dumnezeu să ţi odihncască în pace su. fletul tău bun şi generos.. Fa­milia îndoliată. (45108)

•. Lacrimi, flori şi multă, durer» lu un an de ia moar­

tea scumpei noastre ANIŞOARA POP din Miliâ- ieşti. Fie-i ţărîna uşoară. Familia.^ (15117) - '■

• Sincere condoleanţe ele­vei Pop Dorina Diana de la Liceul teoretic 5. Diriginta şl colegii din clasa a IX-a A. U5118) _ J _ _ ____ : ____ _

o Cu adîncă durere în su­flet anunţăm moar tea subită a scumpului nostru tată, so­cru şi bunic M lIIA I ClOCÂ, pe cnre-| vom păstra veşnic în inimile noastre îndurerate. Familia Mihai Dănuţ, Tnmor- mîntnrea a/i, sîmbătă 11 de­cembrie 1993, Sn satul Vintere, Uihor. (45142)

■ • Sincere cindoleanţe lui Adi şi familiei pentru tragica pierdere suferită. Răzvan şi Mihnea. (45171)

• Sîntem alături de cole­ga noastră Toadcre Floare în marea durere pricinuită - de moartea tatălui .. său drag. Sincere -condoleanţe întregii familii Colectivul SC Mure- şana SRL Cluj. (45390) __

• Cu adîncă tristeţe anun­ţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru,

bunic MUNCELEAN GRIGORE. Veşnică amintire. Înhumarea .. luni, 13 decem­brie, ora 14, cimitirul Central. Familia dr, Bielz RMand. (45111)

• Se împlincsc 6 săptămîni de lacrimi şl .durere de la despărţirea de scumpul nos. tru soţ, tată şl bunic BOTA SIM ION al cărui chip drag şi suflet nobil va rămîne me­reu In inimile noastre. Dum­nezeu să-l odihnească. Fami­lia. (45361)

• Cdlegii do muncă din ca­drul secţiei Apahida a Trans­gex Cluj sînt alături de Ne­luţu în greaua pierdere a ta­tălui drag şi a bunului nostru coleg MOCANU IOAN. Sin- corc condoleanţe. (45178)

• A plecat- dintre' noi prea devreme şi pe neaşteptate -la65 de ani, lăsiiîdu-ne sufle­tele îndoliate, cel care a fost. scumpul nostru tată şi bunic C IU IIU ŢA IOAN, din Ciumă- faia. Pămîntul înghite în în­tunericul Iui o lumină ce ra­dia bunătate şl optimism, iu­birea veşnică ce ţi-o purtăm, îţi va uşura ţărîna ce te a- coperâ Fiul Vasile, nora Ani- ţa şl nepoţii: Ady şi Cristina.

v(45430)

• Moartea nemiloasă I.a răpit de lîngă mine pe iubi­

tul meU soţ ClUHUTA IOAN, din Ciumăfaia, în vîrstă de- 65 ani. înmormîn­tarea va avea loc duminică.12 dccembrie. 1993, ora 12 în satul Ciumăfaia. Golul din sufletul meu nu-I.ya înlocui nimeni niciodată. Îndoliată soţia Lîvia. (45130 A )

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea fulgerătpare1 din viaţă a iubitului nostru •tată, socru şi bunic C lUUUŢA IO AN din Ciumăfaia. Rana şi dorul din sufletele noas* ire nu le va vindeca nimeni Fiica Liana, ginerele Radu ş i'nepoţii: Cosmin şi Ioana. (45430-B)

; e Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea ' luigerătoaie din viaţă ! ' a ! celui mai bun

tată şi i>unic CIUIIUŢA IOAN, din Ciumăfaia. Te vom purta veşnic în inimile noas-' tre. Fiica Marloara şi nepo­ţii: Mihaela şl -Bogdan.- (15430-C)

• Geta şi Sandu, sîntem alăiuri de voi în marea dure­re prin carp treceţi, Dana şi Mircea Trlf. (45181)

• Sîntem alături de fami­lia Presecan Ioan în marea durere , pricinuită de mmrtea tatălui drag. Adresăm pe o- censtă cale sincere condole- anţe. Familia l ’ runtanu. (45198)

• Un ultim omagiu colo­catarului nostru NEMETII

FRANCISC Cond il*«n(p fa­miliei. Asorlalia de locatari Craiova, 28. (15424)

o S-au împlinit 6 săptă- mîni de ia "trecerea în nefi­inţă a iubitului nostru soţ,

tată, socru şi bunic SAB.lDUŞ G AVRIL. Come­morarea va avea loc dumini­că 12 decembrie, ora 12, la Biserica Sf Dumitru. Fami- lia. (45411) ; ^___;

! © Un‘ ,ultim ,omagiu celul- care a fost GRIGORE

V MUNCELEAN Din partea fa-I niiiiiior Mălai. (451G3)

• Sinccre condoleanţe - şi ■' întreaga n~astră compasiune

familiei prin pierderea celui . c e a fost colocatarul şl co-I legiil nostru de serviciu -

MOCANU IOAN. Locatarii bloc F 2, nrX167, C. Brîncuşi. (45164) _

■ Sîntem nlături de cole­ga noastră Geta Stăiculescu în marea durere pricinuită de dispariţia tragică a părin­ţilor dragi. Colectivul dispen­sarului de Pediatrie Zorilor. (45166)

• împărtăşim \7 durerea ‘ ‘ voastră Rodi, Gabriela şi Emil Tâmaş la pierderea ta­tălui şl bunicului drag. Fa­milia Crăciun. (45412) '

‘ ; • "Sîntem alături de cole­gul nostru Presecan Vnslle, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sin. cere - condoleanţe , familiei. Colectivul SC Napopan S.A.

• Cu inimile pline de du­rere anunţăm încetarea ful­gerătoare' din viaţă a părinţi­

lor noştri S1MPALEAN TEODOR şi ANA. înmormîn-, tarea- azi, sîmbătă' 11 decem- brie/ 1993, orele-^4 de ta ca­pela nouă Mănăştur.-. îndo­liata familie dr. Stăiculescu.

# Sîntem alături de prie- tefhul nostru Ioan-Presecan, la durerea pricinuită de moar­tea tatălui drag. Sincere con­doleanţe.' Familia D alean Vă- sile. (45215)

; e Mulţumim tuturor celor care au ' fost alături de - noi în clipele grele pricinuite de pierderea - scumpei noastre mame RAVECA -TURDEAN. Mariana. (45204) . . ■ :

- • Colectivul Clinicii Chi­rurgie I este alături de cole­gul ■ dr. Daniil Grecea în greaua -pierdere suferită. Sin­cere condoleanţe. (4546)

O Cu tristeţe anunţăm în­cetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mame. bunici şi soacre “M ĂRIE IIODEA în data de 10 decembrie 1993, la vîrsta de 61 ani. înmor­mîntarea. va . avea loc marţi,14 decembrie, orele 12 de ia capela ncuă Mănăştur. Fami­lia îndurerată. (45455)

• Sîntem alături de Geta şi Sandu la pierderea pă­rinţilor dragi. Ultim omagiu sorei mele ANA şi cumnatu­lui TEODOR. Fratele, Ica şi Marioara. (4546) __

• In 12 decembrie se îm. plinesc 18 ani de lacrimi şl durere dc cînd ne-a părăsit srunipul nostru soţ. tată, so­

cru şl bunic IOAN S1NCRA1AN. fn veci nemîn- gîiaţi soţia Maria şi cel 4 copii cu _ familiile. (41541) •__

• Ne alăturăm cu adîncă' şl sinceră compasiune; marii dureri prin care trece fami­lia Mocanii în aceste clipc grele. Sincere condoleanţe. Salariaţii SC Trai»îgcx S.A Cluj. ( i r > i : i 4 ) ______________

• Cu Inimile ulrobile de durere anunţăm trecerea în vejnlcie a dragului nostru

soţ, tată şl bunir FLIŢE ; M C O LA IE în vîrstă de «5 ani. Inmormîntarea va avea loc luni, 13 de<cml)rie. ora 14, di* Iu capi'la Mănăţlur. Fami­lia • îndurerată. (45113)

• Sîntem alături de profe­sor. dr. Butnaru Valerlu, la di;rerea pricinuită de moar. tea mamei dragi. Asaciaţia de locatari N: Tîtulescu nr. 111, bloc 4. (45479) .

0 Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă în urma unei grele suferinţe a" scumpei noastre

m am e'şi bunici N IC A ' NASTASIA, 74 ani, din Mi- Iuani. înmormîntarea azi, I I decembrie' 1993, ora 13 din str. Sitarilor nr. 31. ' Fiii Lucian, Tudorel ' şi Paulina cu familiile. (45192)

• ' Un ultim rămas bun dc la scumpii noştri părinţi S IM PAI.EAN TUDOR şl

ANA . Fiul Virgil, Gigi, nora Roza, nepoţica Dora. S& Ic fie ţărîna uşoară. (45189)

• Se împlinesc 6 - săptă- mîni de la trecerea în nefi­inţă la numai 25 de ani a celui care a fost iubitul meu

soţ L A Z AR MIRCEA LUCIAN. Nici lacrimile şi nici timpul nu V)r şterge a- mintirea pe care al lăsat-o în sufletul meu: Nu-te voi uita niciodată şi te voi plinge me­reu LUCIENE. A ta soţie Lazăr Elena, (45491)

• Cu durere !n suflet a- nunţăm trecerea în nefiinţă, în urma unui tragic accident a scumpei noastre soţii, ma­me şi. fiice ing. GABRIELA CĂTINEAN, Amintirea ei va rămîne veşnic > în sufletele noastre. Dumnezeu să o odih­nească în pace. fnmorminta- rea va avea loc luni 13 de­cembrie 1993, ora 13 de la capela .nouă a cimitirului Mă­năştur. Familia îndurerată.

• Zguduiţi de moartea tra­gică a hunei noastre priete­

ne GABI CĂTINEANUtransmitem. condoleanţele noastre, familiei îndurerate şi ne rugăm pentru odihna veş­nică a sufletului ei. Familia Galiş Nicolae şl Maria.

• Dragă Vasea şi Adi, sîn­tem. alături de voi în clipele grele prin care treceţi, regre. tind profund dispariţia prie­

tenei noastre GABICĂTINEAN. Fie-i ţărîna- u- şoară. Familia loân şi Jeni Pudrea. (45160-B)

• Este incredibil cum moar­tea neaşteptată a răpit-o din­tre. noi pe fina noastră scum­pă Ing G ABI CATINEANU. Vasea şi Adi, sîntem şi vom fi atături de voi în încerca­rea grea pe care v-a hărăzit-o soarta, şi ne rugăm - pentru GAHITA. Familia^Aur'el şi Ana Moldovan. (45Î60-C) ;

? • Sîntem alături de cum­natul nostru Presecian Ioan, în momentele grele prin ca­re ; trece, prilejuite de dece­sul tatălui dra;. Familia Coz- ma Viorel. (45456) f

• Sincere condoleanţe dom­nului Presecan Ioan în- ma­rea durere prin pierderea scumpului său tată. Consiliul Judeţean PDSR Cluj. (45451)

• Sincere condoleanţe dem­nului Cătineanu Ioan în ma­rea durere prin pierderea iu­bitei sale soţii. Consiliul Ju­deţean şi Municipal PDSR Cluj. (45151)

• Adio, unchiule ION Lena, Anca, Gabi (45211)

. • So , împlinesc '8 săptămîni de cînd a plecat dintre noi pen­tru totdeauna iubita noastră

m am ă. bnni'vl. soacră şi mătu­şă DKACU CONSTANŢA

HF.i,RNA. Amintirea ei va fl veşnică în sufletele noastre. Fa­milia. (41.144)

• Au trecut 30 de ani şi 26 de nni^dt? cînd cei care au (ostpărinţii noştri POP IOAN ţi '

OOGHTŢA HOTOS din Mă «cruci au plecat din inijlrxul nostru pentru totclwiuna Drnji Mai ia. Nastasia,' Sandu, R ov ina nu vă vor uita niciadală. ,(45120) .

ADEVARUL DE CLUJ SIMBĂm-LUrJI, 11-T3 DECEMBRIE, PAG. n l

Coiful pescarului BILANŢ S l . . . 1NVITATIE

• Grăbită iarna din acest an a încremenit în pojghiţă de giica- ţă împărăţia apelor stătătoare Doar apele rîurilor- n-au prins In întregime cu podurile lor de gheaţă malurile, apa continu- tndu^şi alene sau mai. repede curgerea. Pentru undiţarl prilej

tă drept cotizaţie pentru un an j de pescuit este cea mai mică din ţară, din păcate nil toţf coi ce iubesc pescuitul şi-au scos per­mis, cifra pescarilor reali liiml : de peste 5000. Unii dintre cei fără permis vizat în regulă s^au | raliat tagmei braconerilor, în

1 | Persoanele care doresc să lucreze ‘ca achizitori de p«- f : b!ici?aîe penlru ziarul „Adav ârol de Cluj" sînt inviîaîe să | : S2 preznle la redacţie marţi, la ora 13,30, la camera nr.1.

Unii cii p re te n ţiile , a lf i i cu p lecările

In acest salt nebun al dola- .„ Ei nu a ii ' termen de compara- rului faţă de leu, care ne lasă ţie eu, cei de alături. Fiecare nerplecşi, aducînd preţurile la cu pretenţiile ; Iui, justificate

ne întîlnim- . . „ , t w. ««•* — ■ s— -- --------v------------- o categorietru peşti a început perioada de nul simţ. 3 Dar ceea ce surprinde şi mal de oameni mai ■ ales j şomerihibernare. - ' ' • în cursul anului 1993 au fost | mu]t este modul infantil în care în lipsa • speranţei , muncii

A sosit deci vremea bilanţu- cheltuite ’ peste 4,26 milioane lei B.care am început să ne lamen- de. acasă iau drumul. . ." Euro.rilor, de cîntărire a ceea c» a pentru repopularea cu p e ş te -a l tăm şi să. avem pretenţii. T o f . pei. Cu cîtva timp în urmă amînsemnat pentru undiţari şi a- lacurilor ,, Chinteni, Branişte, H maj mari' şi tot mai consisten- întîlnit un angajat al 'S C ' „So-sociaţia lor anuT 1993,. re pers-. Floreşti si Tarniţa, cu crap, ca-H te; Asta se observă ‘ mal ales . meg" S A Gherla — societatepective se întrevăd în 1994; Cu ras şi păstrăv. Au fost efectuate H ac0i0 uncje) de silă, de milă, -ajunsă în pragul falimentuluiajutorul unor cifre şi date sem. reparaţii la cabane;^ construit de • Ş lucrurile merg mal puţin rău, —, devenit de. pe-, o. zi pe altanificative voi încerca să punc­tez bilanţul -Asociaţiei Pescari­lor Sportivi Cluj, iar în final să adresez o invitaţie tuturor celor dornici ca în 1994 activi­tatea să fie şi mâi rodnică.

In* ciuda marilor greutăţi

barcaderul de la Săcălaia şi în­ceput cel de la Tarniţa (lucrare ce se va încheia în i994).

• O rodnică activitate s-a în-

salariile se iau şi necazurile şomer, care s-a. întors din Un-mari Încă nu au dat năvală. garia; fără nici o ofertă serioa-Este de admirat cum mulţi oa- ; să. Ba că viaţa 'este...'-scumpă,meni, realmente săraci ' şi, ne- ba că patronul nu i-a plătit

registrat . în 1993 şi în privinţa | căjiţi Îşi păstrează nu numai suma cerută, ba că perspecti-concursurilor de pescuit sportiv,

• m -ciuaa maruor greuutu , - . , „umăr cel mai reuşitintîmpinate (creşterea preţurilor {ii d Trofeul Rappana“ desfă-î f S Ia Săcălâ^ concurs cua celor, pentru arendarea apelor, caracter naţional. La semifinale-2 ♦“ * *n « le pe ţ a r ă ’ ale concursului de-datorită inflaţiei galopante), a- pescuit • staţionar, municipiulnul financiar a fost încheiat po- 'ciuj-Napoca a fost reprezentatzitiv. cu toate cheltuielile mari de Teoiil Bobe şi Ştefan Iyes

--<S:' î ^ to S£?iî05SlK-..i2 1 p,e *■»•'>* Mari,“ .■*•s-au obţinut venituri de peste 18 ' , , , , , ,milioane : lei. " y ; ' • O subliniere la adresa spon-

0 In ■ evidenţa1 APS figurează, Banca „Dacia Felix",cu permise in regulă, pfeste 4200 Ş.S. Electrobril SRL; SG Simonde pescari, dintre care 293 co- -SRb, chiar şi „Caritas , carepii şi 556 tineri. De subliniat prin premiile oferite şi sprijinulfaptul că ctipiii cît’ şl tinerii au financiar au contribuit la suc-beneficiat de reducerea taxei eesul întrecerilor sportive,pentru permis, primii. de 75 la tn finalul acestor consemnărisută iar tinerii de 50 la sută (la ’ invitaţia adresată lâ începutulfe l ca îi pensionarii trecuţi de prezentelor rînduri: în ziua da65 de' ani, femeile peste 55 ani, 21 decembrie, ora 16, la sediulpensionarii de gradul I şl II, ; APS de pe str. Cuza Vodă, în\handicapaţii, militarii în termen sala de şedinţe,; va avea locprecum şi alte categorii sociale^. ADUNAREA GENERALA a pes-Pentru copii au fost organizate carllor, prilej cu care se va pre- cursuri în , cadrul cărora dincolo ’ zenta raportul da activitate pede abecedarul tehnicii pescuitu- 1993 şi măsurile stabilite pentru

' lui predat de oameni cu vocaţie o activitate şi mai rodnică în a-şi vechi state de servicii, nul viitor- Undiţarli sînt Invl-cursanţilor ' le-au fost inoculate taţi în nuniăr cît mai mare, fiedragostea şi respectul faţă de personal,, fie prin reprezen-natură, preceptele de bază ale tanţî de grupuri de pescari, ecologiei.. - .,

• Cu toate câ suma percepu- " Victor PESCARU

speranţa, dar şi demnitatea şi vele sînt sumbre, şi uite aşanu se lamentează. • ' omul nostru se lamentează, - ca■ Nu sînt mulţi dintre aceştia, şl cel rămas acasă, dar într-undar există printre hol şi ast- loc mai călduţ. Asemenea oa-f e l ; de oameni. O fac cei pe7 meni, ’ însă, âu doar pretenţiicare nu-i omoară lucrul şl nici ' şl mai ales nu-i interesează de-lipsurile nu sint la prea e v i- . cît cîştigul imediat. Aşa, greudentă vedere. Şi fac cu. preten- vom 'rezista ’ asaltul*’ ! ' domnuluiţii, -chiar dacă nu au dreptate.- dolar, ' , ; • . SZEKELY Cşaba

Cronica publicaţiilor i ■

„ U . B . B . - I n f o "A apărut numărul pe noiem- zare şi integrare îh cultura aca-

brie al publicaţiei „U.B.B. — In- demică europeană este edifica-fo “, Buletin informativ editat de toAare: Rădulescu-Motru, VasileRectoratul .Universităţii „Babeş- Parvan, Nicolae Iorga, SextilPus-Bolyai" din Gluj-Napoca. Ca un car»u. Iuliu-Haţieganu, D.D. Roş-editorial excelent argumentat, pe ca... Rem-irtăm in numărul d itema „Culturii academice cluje- faţă paginile, dedicate savantuluine“, rectorul Universităţii, dom- român Emil Racoviţă — cu in-nul prof. dr. Andrei Marga, 'mo- formaţii pe care ni le restituietivează continuitatea ideii de ca . ° datorie de conştiinţă prof. cultură academică în interiorul Universităţii Daciei Superioare, a- flată în pragul • aniversării a 75 de ani de existenţă; şi integrată în competiţia de „modelare şi reconstrucţie europeană a univer-

univ. dr. Nicolae Coman: portre­tul- cercetătorului ştiinţific dr. Constantin Crăciun, al cărui pro­fil complex,/practic imposibil de cuprins în cîteva notaţii fugare, se regăseşte în cercetări biologi-

sităţilor româneşti1*. Evocarea per- ce de pi-ioritate mondială. In 270 sonalităţilor ştiinţei, şi' "culturii lucrări ştiinţifice publicate, 142 româneşti, care încă din primele contracte de cercetare, 303 co-decenii ale veacului nostru pre­figurau aspiraţiile de moderni-

DIRECriEI TELECOMUNICAŢII CLUJ

APEL UMANITAR® 194883: un număr în suferi nţă • o Clinică cu, profil de ur­

genţă neuro-psihiatrice în suferinţă . . . telefonică • peste 300 : de paturi şi o activitate non-stop; o 4 (patru) cuplaţi de un singur F IR !7 •

Situaţia CSnicii de psihiatrie nu avem de unde telefona, sîn- peste 300 de paturi!'1; doamna de pe strada Victor Babeş 43 tem cuplaţi sau nici eu nu mai Corina OLTEAN, centralistă: nu este deloc de invidiat.. Ea nu ştiu cîţi pe un singur fir. Sînt „Practic, nu avem intrări. Nu durează de azi,'de ieri, ci de a. în Clinică de mai bine de 20 de am avut ton pină acum două proape un an. E vorba de un ani şi s-au găsit rezolvări, chiar săptămîni (discuţia a, avut loc TELEFON care mai mult tace. dacă a mai plouat . . . E inex- vineri, 10 decembrie). Pînă a-Despre situaţia disperată a Cli- ' plicabil cum de nu se găseşte - cum două săptămîni am fost cu-nicii în cauză ne-au vorbit: prof. ;o soluţie tehnică.. Comunicarea plaţi cu o grădiniţă din strada dr. Stelian RAND/VŞU, medic cu exteriorul este deficitară, dar Pasteur. Acum, trei, patru zile, | muleţ —- o .schiţă' realizată sub şef secţie psihiatrie— „La neu- avem necazuri şi în interior, co- ne-am trezit cuplaţi şi cu o ar- | semnul unui inerent moment bi- ro-psihiatrie situaţia durează din municarea între pavilioane. A- ~ hiepiscopie romano-unită din | lanţier de acelaşi fin analist ca- primăvara anului în curs, ser- vem de anunţat fie un deces, fie Piaţa Unirii. Din 9 decembrie, fl re este prof. Corneliu Iureş, re- viciul telefonic al Clinicii func-. Poliţia, Procuratura, Medicina am înţeles că sîntem cuplaţi şi | dactorul şef al „U.B.B. — Info“ ţionlnd total defectuos. Cu toa- legală, cont. dr. Ştetania cu 0 casă particulară!! Vă daţi | (SI. BOC'U)

seama cum lucrăm cu patru pe

municări ştiinţifice,, 7 brevete de invenţie etc.; ’ calendarul eveni­mentelor care au avut loc în U- niversitate în intervalul 1— 30 noiembrie 1993. programul- mani­festărilor din 1994 menite să marcheze aniversarea a 75 de ani de existenţă a Universităţii Da­ciei Superioare; rubrica „Studen- ţii noştri**, consacrată prezentării celor mâi merituoşi-studenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai"; in­cursiunea în Grădina Botanică — depozitara uneia din minunile lumii vegetale, superbul nufăr Victoria amazonica — în viziunea unuia din-artizanii acestui colţ de univers, dr. Felician Micle; portretul artistului la maturitate — dedicat maestrului Virgil To-

te întimpinârile făcute de noi, Kory, medic şef secţie neurolo-direcţia' Sptialulul clinic jude- gie: „Un medic de gardă care un singur fir. Sîntem iegaţi deţean, de Direcţia Sanitară a ju- primeşte accidentele cerebrale- mîirii şi de picioare", deţului Cluj. Toate demersurile ' vasculare, în stare de comă, sau Acestea sînt faptele. Sintemnoastre de pînă acum s-au sol- traumatisme cranioencefaclicedat cu eşec. Avem urgenţe neu- rutiere, traumatisme .vertebro-rologlce, psihiatrice, accidente la medulare, crize de epilepsie, nuneurochirurgie. Personalul me- poate fi anunţat. NU putem co-dical face eforturi serioase-pen- munica cu nici un serviciu detru a obţine o salvare telefonic, terapie intensivă.! Şi sîntem cu

ECHIPA TEHNICA DE SERVICIU:

convinşi câ se va-găsi o calo m . , - tehnică de rezolvare. NU pen-1 lta<|u^SANTE.IlM)EAN tru noi şi apelul nostru, pentru B Vlcioria PE I RUŞ cei BOLNAVI f Crlsllan I1ARA

Demostene ŞOFRON P M,hal noSS0

v-i'SE DEFiNmVEAZA MONUMENTUL LUI

AVRAM IAN9 U .Tulnscăresele ' care-facI part,

din grupul statuar „Avram ia„. cu" au îuceput să fie montate in cursul zilei de joi. Datprită unot defecte de fabricaţie, ele-tiu au putut să fie asamblate * înaintea datei de 30 - noiembrie, cînd a fost Inaugurat monumentul. Da. pă cum a precizat prefectul ju. deţului Cluj, dl. Grigore Zanc, în săptămînă care urmea?ă lucrj. rile vor fi încheiate.* Iri titrsui a- nulul viitor se doreşte a fl reali, zată o „alee a tribunilor1*, din bustiirlle în bronz ale principali- lor conducători din oastea lancu. lui. La bajă, monumentul va fi înconjurat de statuile prefecţilor, comand wiţl ai ai matelor Revolu­ţiei transilvănene, din 1848. .

In ziua c*,e 24 ianuarie, cu prf. lcjul aniversai ii. Unirii Principa­telor diii anul 1859, va: fl organi­zată o serbare în piaţa j Vvraai lancu". . •-' -7 .

FESTIVAL MOZARTProgramul- Festivalului- Mozart

în următoarele trei zile1 este ur< măţorul: sîmbătă, 11 decembrie, ora 9, sala Studio’ a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, de­butează concursul de interpreta-- re, etapa I, eliminatorie, cu par­ticiparea ă 20 de formaţii vioa­ră — pian. Lucrarea obligatorie este Sonata în sol major KV 293 a (301); duminică, I2;decembrie, ora 9, sala Studio, etapa va H-a a concursului de interpretâre; o- ra 10.30 — festivitatea do premie­re şl gala laureaţilor; luni, 1J decembrie, or» 17, in sala 8 » Academici de: Muzică, are loc Sim poîionul de muzicologie) cu următor»ele 'tematici: „Mozart % Paris“ (Ican Muşlea),„MozartHa Praga“ (Valentina Sandu-Dediu) şi „Milosîrdia lui Tit“ (Alin-Mi- hai Gherman). traducerea româ­nească din 1784 a libretului „La Clemenza di Tito“ de Metastasio.

: (Dem. ŞOFKO.V)

AL VII-LEA SIMPOZION NAŢIONAL„CULTURA

HAMEIULUI,TN ROMÂNIA1

Cel de-ai V ll-lea Simpozion Naţional „Cultura hameiului in Pomânia**,- organizat de Univer­sitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Nâpoca, Departamentul Re­giilor Autonome ■ şl Societăţilor Comerciale pe Acţiuni Bucureşti Patronatul hameiului „Hamei- rom “Sighişoara; şi Centrul dt cercetări „Cultura hameiului şl plantelor medicinale" şi-a desfă­şurat timp de două ziie lucrări­le Ia Universitatea de Ştiinţe A- gricole din Ciuj-Napoca. .

Âu participat specialişti din D.R.A.S.C.A. Bucureşti, din. Pa* Ironatul hameiului, precum Şl sperialişti din fabricile de bere, cercetători de la Institutele Aj cademiei de Ştiinţe Agricole şl Silvice, cadre didactice din In- văţămîntiil agronomic din Buru* reştl, Timişoara, Craiova, --Galstt cadre didactice, cercetători şi denţi de la Universitatea de Şti* inţe Agricole Ciuj-Napoca. Dintre sponsorii simpozionului amintii S.C. Agroeom Huedin, S.C. Agri­cola Gherla şi S.D.E. Cluj-Napo*

5 ca. 'g : v . t t

V

Autorizată prin S.C. nr.123/1991,- judecătoria C iuj-Napoca,

înmatriculară la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr, J /12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACJÎE: ILIEvC&LIAN (redactor şef); DAN

R5BREANU (redactor sef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (sccretar general de redacţie): NICOLAE PETCU; MARÎA SÂNQ HO R2AN; RADU VIDA.

»¥ .D A C J IA : Cluj-Napoca, s tr . N ap o ca n r. 16 . TELEFO AN E : 11.10.32 redactor şef); 1 1 .75 .07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

1 .74.18 şl 11,74.90 (redactorl); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate^ zaţului); Telex: 31444. Fax: 19.28,28. Mica^ pubiicltato

se primeşte zilnic Intre orele 8 -1 6 » str. Napoca nr.16 (la ps rter).. Sîmbata şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corecturai 14.78.22