Nr. 227. Braşov, Luni-Marţi 14 (27) Oetomvrie 1914. Anul LXXVH.

ABONAMENTUL

Pa un aa . . .2 4 Oor. Pa o Jam. de an 12 „ Pa trei Ioni . . 6 „

Pentru Romfcnla fl atrălnAtate;

Pe aa aa « . . 40 lai. Pa o Jon. de an 20 *

R E D A O Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

Târgul Inului Nr. 80

INSERATELE ■ a primau la adminis­traţie. Preţul după tarif

fl Învoială»

Î1LIF0N SK 226. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manna or ia ale nu sa în- napoiaaă.

>e câmpul de răsboiu .Azi dimineaţă *m primit dala bl-

oul de pressă al prim-ministriflul ar­marele comunicate oficiale telegrafice:

Luptele din Galiţia şi Polonia.

Budapesta, 25 Oct. n.De pe câmpul de operaţii dela

ord-ost ae comunică:Trapele noastre anite ca pater-

lice torţe germ ane sunt în laptă ca arfele principale ruseşti, la cari s 'au aliat şi trapele ruse din Caucsz,

îu rk e s tan şi Siberia, pe un front iproape neîntrerupt, care front cu­

prinde în sine coastele de nord ost ile Carpaţilor ostiei, apoi câmpia ce ie întinde şpre răsărit dela fortăreaţa Preemysl, cursul inferior ai râalui Şan şi valea Vistulei poloneze până n regiunea Plock.

Atacul pe care trapele noastre i’au început peste Carpaţi a atras în luptă puternice forţe inamice.

In Galiţia de mijloc, unde am ­bele părţi combatante au ocupat po­ziţii întărite, lupta stagnează încă.

Spre sudost dela Preemysl I precum şi dealungul cursului de jos al râului San trupele noastre au ob­ţinu t în zilele din arm ă pe mai mnlte rânduri saccese însemnate.

Polonia rusească, ambele părţi combatante au pus faţă ’n fa ţă puteri însem nate, cari luptă încă de eri spre sud-ost dela linia Ivango- roâ— Vistula rarşoveană.

Generalul H6FER, locţiitorul şefului de stot major.

Luptele franco-ruso- germane.Berlin 25 Oet. n.

Din marele cartier general se a- nunţă cu data de 25 Oct. n. înainte de ameazi, oficial:

In 24 Oct. ni-a succes după lupte înverşunate să trecem noui trupe peste canalul Iser-Pres şi anum e prin punctul Nieuport-Dix- muiden. Cu toate că duşm anul a luat poziţie spre ost şi nord-ost dela Ipres, trupelor noastre le-a succes ca să înainteze în mai multe puncte.

Au căzut în mânile noastre cam 500 de soldaţi englezi, în tre cari un colonel şi 28 de ofiţeri.

Pe câmpul de operaţii dela 0 $i trupele noastre au început ofen­siva în contra Âugustowului.

In ţinutul Ivangorod trupele noastre luptă umăr la cu trupele austro-ungare.

Din Cernăuţi.»»Universul« de azi publică urmă­

toarea telegramă din Cernăuţi:Cernăuţi 24 Oetomvrie. Co­

m andant al oraşului a fost numit căpitanul de cavalerie Iaschevici.

Cu începere de azi (Sâmbătă) s ’au decretat recrutările în Bucovina. Toţi cetăţenii în vârstă dela 2 5 —36 de ani, cari erau scutiţi de serviciul militar, vor fi din nou examinaţi spre înrolare.

Comisia interimară a adresat mulţimei o ordonanţă, sfătuind-o să se abţie dela ori ce manifestaţii ostile.

Dela ora 7 seara orice circu­laţie pe străzi a fost oprită. Maga­zinele se închid ia aceeaşi oră iar vânzarea băuturilor spirtuoase a fost strict oprită.

Eşirea sau intrarea în Cernăuţi e foarte anevoioasă, mai cu seamă în părţile dinspre Prut.

Fiecare călător trebue să po* seadă bilet de liberă* trecere iscălit de comandantul oraşului. Măsura a- ceasta a fost luată In vederea sigu­ranţei operaţiunilor ce se pregătesc.

Refugierile din Cernăuţi au în­cetat.

D e p u ta ţii ita lien i ş l n eu ­tra lita tea . Din Roma se telegra- fiază :

Deputatul FaolH cercetează într’un articol din »Secoio XIX« părerile cole­gilor săi din Cameră asupra neutrali- tăţei statului italian.

Din 510 deputaţi, numai 350 s'au rostit asupra neutralităţii. Din aceşti 850, we-o 55 sunt pentru neutralitatea păstrată până la capăt, 85 s ’ au pronunţat pen­tru o intrare imediată în acţiune, iar ceilalţi au declarai că Italia trebue să se ţie credincioasă neu- tralităţei sale până ce aceasta U va asigura satisfacerea intereselor sale politice şi naţionale.

In ajunul răsboiului european.

Factorul postai neta imanuat astăzi, spre surprinderea noastră, c scrisoare reco­mandată dela corespondentul nostru din Paris dela care nu mal primisem de-aproape trei luni nioi un semn de viaţă. Scrisoarea a tost deschisă şi cenzurată la Budapesta şi poartă sigilai biroului militar de oenzură (K . u. £. Milit&rcensurcomission, Budapest.) Scrisoarea, e datată diu ultimile zile ale lunei Iulio a. o. şi oonţiae interesante amănunte asupra ches­tiunilor la ordinea zilei In Paris în ajunul de­clarării războiului Iată aceste două corespon­denţe, cari — cu toată întârzierea lor — vor fl cetite ou malt interes:

I.— Momente grave. —

Parts 29 Iulie 1914.Gravul conflict dintre monarhia

austro-ungară şi regatul sârbesc, pen« tru a cărui deslegare la ora când vor apare aceste rânduri va vorbi poate glasul tunului, a deşteptat în întreaga Europa teama grozavă a unei confla­graţii generale.

Parisul dela 1870 n’a cunoscut emoţiune mai mare decât vestea pre- parativelor de răsboiu ale Austriei, pe care mulţimea a aflat-o Duminecă smul­gând ziarele din mâna vânzătorilor. Această emoţiune nu s’a manifestat numai prin panica grozavă dela Bursă, unde valorile — în special cele ru­seşti — s’au cotat cu o pierdere con­siderabilă, prin rechemarea imediată in Franţa a Preşedintelui Republice!, care întorcându-se dela Petersburg, după vizita regelui Suediei, trebuia să de­barce şi în Norvegia şl Danemarca pentru a saluta pe cei doi monarhi, cari l-au vizitat în ultimul timp, dar mai ales, gravitatea evenimentelor a avut o adâncă reperciitare In păturele adânci ale populaţii.

Sâmbătă seara — când încă nu se ştia răspunsul Serbiei la ultimatu­mul austriac — cu ocazia unei manl- festaţiuni militare pe marile bulevarde, aclamându-se armata s’a strigat şi >la Berlin« <— aceîaş strigăt cu care s’a primit în 1870 vestea r&sboiului cu Prusia; Luni, Marţi şi Miercuri seara, când ediţiile cu veşti din ce în ce mai grave apăreau la fiece oră, populaţia din cartierele populare ale Parisului au manifestat In mod energic pentru pace.

In fiecare seară de pe la ora 9 din toate profunzimile foburgurilor

Montmartre, Mdnllmontant, Belleville şi din împrejurimi poporul în grupuri mari se îndrepta în masse com­pacte pe marile bulevarde. Mulţimea este enormă pe ambele trotoare şi totuşi mulţime soseşte mereu de prin străzile vecine. Circulaţia vehiculelor devine aproape imposibilă. Strada şi trotoarele sunt ocupate de o mare de capete pe e întindere enormă. Mulţi­mea înaintează încet îo strigătul de >Vive la Paix«, »A bas la Guerre«. Poliţia a luat însă întinse măsuri pen­tru a opri acest antrenament revolu­ţionar. In fiecare seară la ora 10 jumă­tate intervine garda republicană pen­tru a împrăştia mulţimea. Au loc cioc­niri sângeroase, se trag chiar focuri de revolver şi se arestează mulţime de manifestanţi. S’au arestat până acum peste 1500.

Zadarnică Încercare. Cine ştie, dacă la ora când scriu aceste rânduri, departe, în apropierea ţărei mele, nu bubuie tunurile de ambele ţărmuri ale Dunărei în apropierea cetăţei Bel­gradului. Şi cine ştie larăj dacă aceste zeci şi sute de mii cari serile trecute au manifestat contra unuia din cele mai grozave cataclisme de care se va vorbi cu stupefacţiune peste veacuri, nu vor trebui în curâud să îmbrace haina mUitară şi să alerge Ia frontieră spre a apăra pământul Franţei, care este nu numai patrimoniul luptelor pen­tru libertate şi adevăr el şi patrimoniul unei mari părţi din cultura universală.

Conflictul, sau poate in aceste mo­mente războiul austro-sârb, a provocat în Franţa o legitimă adâncă îngrijorare. Legată de Rusia prin o alianţă ale cărei clauze sunt foarte precise, în ziua când aceasta va ataca sau va fl atacată, Franţa va trebui să-i vie în ajutorul atăcând vecinul dela Est. Neliniştea şi îngrijorarea Franţei şi a guvernului francez este cu atât med mare, cu cât abia 10 zile sunt dela închiderea Par­lamentului, când senatorul Charles Hum- bert bazat pe fapte şi documente ofi­ciale a pronunţat un formidabil rechi­zitor contra ministerului de război şi statului major, dovedind lipsurile, ne- pregătirea şi inferioritatea generală a armatei franceze In raport cu cea ger­mană.

Astfel 88 explică nervosltatea gu­vernului care a rechemat pe prezidentul Republice! la Paris, silindu-1 să contra­

mandeze vizita anunţată la curţile din Crl8tiania şi Copenhaga.

Ce este în aceste momente pe malurile Dunărei ? Ce va fl mâine în Franţa? Va cunoaşte Parisul mâine sau poimâine jpafma provocată de fcocslnul mob’Hzărci? Pare că ora clocnlrel tu ­turor popoarelor şi a prăpădului ge­neral se apropie.

Violenţa a învins spiritul de în­ţelegere, forţele de război au fost mai puternice, echilibrul este distrus, răz­boiul începe.

_____ Cor.

A sp ira ţiile D u lg a r ie l în M aced on ia . Sub titlul »Singura scăpare« ziarul bulgar »Kambana« pu­blică un articol de fond în care spune între altele:

»Nimic nu e maî periculos decâtca guvernul să continue a sta cu mâ­nile încrucişate: Iu vederea eliber&rei Macedoniei, guvernul trebue să se în­ţeleagă cu Puterile cari recunosc drep­turile Bulgariei asupra Macedoniei. Este • o datorie imperioasă a guvernului să realizeze această misiune istorică, înainte ca marile Puteri să încheie pacea.

Acţiunea aceasta ar nemulţumi pe Serbia, Grecia şi România. Din par­tea Serbiei nu există nici un pericol; Grecia, căreia Bulgaria li datoreşte o lecţie, nu va îndrăzni să declare război; în ce priveşte pericolul ce există din partea României, Bulgaria va trebui să se înţeleagă dinainte cu Tripla alianţă«.

D ezord in e m o n a r h iste inP o r tu g a l ia * Ziarele vieneze află din Lisabona, că în noaptea din 21 spre 22 Oct. dezordine monarhiste au izbucnit în diferite localităţi din Portugalia. Co- municaţiunile capitalei cu partea de nord a ţârei au fost tăiate in câteva ceasuri. Calea ierată a fost distrusă la Santarem, pricinuind deraiarea unui tren.

La Mafra — un ofiţer monarhist în fruntea a 100 civili a luat nişte . arme dela şcoala militară şi a căutat să determine pe soldaţi să se resvră* tească. Trupe au fost trimise din Lisa­bona la Mafra.

O telegramă din Roma anunţă, că mişcarea revoluţionară din Portugalia a eşuat. Răscoala a fost pusă la cale de vre-o 200 de politician! şi dă câţiva ofiţeri. Fiind urmăriţi de poliţie B’au refugiat în munţi. Homon Christo, îm­preună cu câţiva şefi au fost arestaţi.

Nopţi de vară.' M& tarii bltnd

Un cântec drag Şi mă robeşte- Un dor pribeag.

Departe ’n vii Răsună cânt:Răzbate ’ocet Pe aripi de vântŞi de-departe Vuet r a r :Chemări adânci Din văi tresar.

Pe luncă vin Cosaşi trudiţi,Secerltori Vin obosiţi.

Şl de-pe gruia Cobor domol Păstori voinici Cu turma lor.

Iar pe subruş Cu ugrr plin:Dela păşune Vite vin.

De după deal Din brazi cărunţi Răsare luna ’N culmi de munţi

Şi-un văl de-argint Trimlte-acum,Un văl de-arglnt Pe sat şl drum. —

Se lasă’ncet Acum pe sat Năframa nopţii:A ’noptat 1

Doar mal răsun’Un eântec drag —,Şl rătăceşte - un dor pribeag.

I. Bufnea.

— In aştep tarea Germanilor. —încep luptele pentru împrejmuirea

şl asediul oraşului Varşovia» Trupele nemţeşti sunt !n Înaintare şi nu preste mult se vor afla în preajma aldurllor şi şanţurilor oraşului.

Varşovia (în limba polonă : Var- şova) e o aşezare veche, pe malul râului Vistula. In secolul al XVI-lea şi-au stabilit aici scaunul domnesc regii Poloniei, şi Varşovia a rămas capitala pănă la disolvarea definitivă a Poloniei, când a trecut la Rusia. S’au dat pe aici odinioară multe lupte sân-

I geroase între Poloni, Ruşi şi alte po­

poare şl acum se ivesc iarăş lnptători pe plaiurile aceste.

Varşovia de azi e un oraş mare, cu preste 700 mii locuitor!, Ruşi, Po­loni, Nemţi şi mulţi Evrei. In privinţa poporaţiunii Varşovia ocupă locui al treilea între oraşele Rusiei. Fortifi­caţiile Insă sunt puţine, Are o citadelă şi 15 forturi Împrăştiate pe malurile Vistulei. Aceste din mm$ s’au ridicat dela 1883 încoace.

Ziarele ruBeşti scriu despre asediul apropiat, ea şi când ar fi vorba de forturile pancerate de la Anvers sau Paris. Aceasta as&mănare însă e greşită. Varşovia e un oraş deschis, nu e fortificat şi acum sa grăbesc se întărească drumurile, cari să ramifică din oraş. In jurul Varşoviei nu se află adevărate fortificaţii şi cele-ce se ticluesc acum sunt improvizate. Nu vor fl ia nici un caz lupte de stradă şi nu se va bate oraşul cu bombe.

Se sapă şanţuri uriaşe mai în apropiere şi mai departe de oraş. Munca aceasta o săvârşesc glotaşii şl muncitorii plătiţi. Proiectau să aplice la lucru prizonierii din răsboiu, dar s’a abandonat acest gând. S& temeau să nu se găsească spioni printre streini şi se trădeze planul vre-unei săpături de şanţ.

Comanda militară e foarte bă­nuitoare. Cine nu se supune dispozi­ţiilor el, şi mai ales dacă se apropie

de şanţuri, fără permisiune, e arestat ţi puşcat în câteva ciasuri.

Starea poporaţiunii e foarte pre­cară. Vagabonzii sau huliganii se dedau ia totfelui de excese şi hoţii. Dacă cineva reclamă la primărie, i se spune, că în timpuri aşa de grele oflclauţii sunt ocupaţi cu alte afaceri urgente, şi de însemnătate publică şi nu pot să vază de toate nimi­curile. S& grljească fiecare de micul său avut.

In vederea stărilor nesigure, cetă­ţenii din Varşovia au întemeiat o înso­ţire secretă, care va susţinea ordinea publică îndată-ce autorităţile şi poliţia rusească îşi va sista funcţionarea. A- cea-ta o doresc vagabonzii, ca să poată jefui în timpul, până ce Nemţii îşi vor face intrarea în oraş.

Universitatea a fost mutată ia fhtev. Oficios se anunţă, că în Chiev poate să lucreze mai liber, cât timp ţine războiul.

Biblioteca universităţii, cu peste 200 mii de volume, a fost pusă sub pecete. Din galeria de tablouri a mu­zeului orăşănesc au fost transportate la Moscva câteva tablouri preţioase. Nu se ştie însă cari sunt acele, pentru că muzeul s’a închis.

Sunt probabil între ele bucăţile re­numite aie lui Dürer, iordan, Tintoretto, Rembrandt etc. Gând Ruşii au Intrat In Lamberg au scos din muzeul de a-

colo cele mal de valoare tablouri şi jle-au transportat în Rusia. Acum se {tem să nu 11 se dea împrumutul din ; partea Germanilor 1

Guvernatorul Varşoviei, generalul Silinski, a fost chemat la Petersburg.De altcum generalul deelarase de mal înainte c& va renunţa la postul său, i ceea-ce a produs nemulţumire în opinia publică.

La ordinul Ţarului, s’au datrepre- sentaţiuni teatrale şi după pornirea războiului. Dar acum, de câteva săptă­mâni teatrele stau închise.

Pe strade e oprita circulaţia după orele 9 seara şi cei ce nu observă a- coastă dispoziţie, sunt supuşi la cele mai grele pedepse.

Organ'zaţiili socialiste »’au casat Muncitorii grevişti au fost declaraţi de revoluţionari şi conform legii marţiale, împuşcaţi numai decât. In chipul acesta ţ vrea sistemul guvernant să stabilească teroarea şi groaza pentru nesupunere.

Aproape în fiecare zi se ivesc a- viatori germani şi aruncă în oraş în­ştiinţări tipărite in limbile polonă şH ebraică, în care sunt avizaţi că se propie armatele germane. Lângă gara, numită vieneză, a căzut şi o bombă.

S’a văzut odată şi un Zeppelin. A fost primit cu ropote de puşti, dar fără rezultat. Zeppeiin-ul a făcut câteva ro- taţluni în aier, a aruncat proclamaţii şi s’a perdut spre apus, în orizontul depărtat.

m e * t G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 287-4314

Dela Academia Română.Testamentul Regelui Carol va fl gravat pe o tablă de bronz la

Academie.După cum se ştie, în ziua morţii

Regelui Garol, Academia Română ţinut o şedinţă Intimă extraordinară.

Atunci, d-4 D. Oncial, preşedintele secţiei istorice a Academiei, a rostit o cuvântare propunând ca testamentu Regelui Carol să fie gravat pe o tablă de bronz.

Iată textul acelei cuvântări:» ta »Monitoru l Oficial" de as­

tăzi, toţi am citit, ca in* ia înduio şată, Testamentul marelui Rege pe oare 11 plângem. Este un act de în ­ţelepciune domnească, de dragoste părintească pentru ţară şi popor şi de grijă pentru cultura naţională, frumos şi înălţător cum numai Re­gele Catol a ştiut să lase ca ultimă voinţă. Prin sublimele sentimente cari au dictat acest Testament, prin stilul măestru şi frumoasa limbă românească în care e scris, el este şi o înaltă operă literară, menită să răm ână nn act monumental al pri­mului Rege Român.

Acest Testament al Regelui întemeietor, & «are se prevede şi uu legat pentru Academia noastră, căreia Augustul protector i-a arătat întotdeauna cea mai afectuoasă soli­citudine, acest ultim cuvânt a l Său atife 4 e asofisp nouă, propun să fie g n v a t p ş o tablă de bronz, care să fio eRpusă Ia sate de lectură a bi- bltetegti Academiei, drept mărturie napen taire $i pildă strălucit* are, ca«te să se perpetueze din generaţie în gemmţieH.

Mstafcrfl im tD ţi su «psebat în unanimitate propunerea (Ului profesor Oacit-L

AJustapol cuvântul d-1 prof. Petre Pont, care adaogă la propunerea d lui Oadul următoarele *

„Intru cât testamentnl Regelui Carol este olograf, ar fi un semn de adâncă pietate din partea Aca­demici, ca acest testam ent să fie reprodus în o tablă de bronz, în fac­simile m ărit“ .

Academia a primit in deplin a- cord al membrilor prezenţi părerea d-fui Peni.

Aşa că, testamentul Regelui va rămâne c a tm monument neperi tor, de ptiNfta înţelepciunii Suveranului şi a cutaşi«! pentru limba românească.

Lunga durată a luptelor.Toată lumea se întreabă de ce

rezultatul luptelor se faze aşa de mult aşteptat? Lupta oare se desfăşoară de mal mult de patru săptămâni la g ra­niţa de Est a Franţei, reprezintă o serie neîntreruptă de atacuri şi contra atacuri sângeroase, care pâr fără sfâr­şit pentru acei csTe aşteaptă cu i erăb dat* «a rezultat decisiv. E adevărat cfefe> istoria popoarelor ou se cunoaşte o luptă «ore să fi ţinut aşa de mult timp,

Ga. să ne dăm eeamă de ce lup­tele actuale durează, e necesar ra flecare să Aibă sub ochi o hartă şi să-şi dea *iQ£U? seama de lungimea frontului. Mai trebuie de asemeni să cunoască în liuil generale şi istoria marilor războaie precum ş i numărul colosal de oameni

care luptă In războiul de azi, pe cele mai variate fronturi.

Lupta dela Lipsea (Lefpzig) care a durat trei zile s’a dat Intre o armată ta 250*009 ta aliaţi şi 100,000 franci

1« lupta dela Rezonvifie-ThiooviHe- Mari la 'Bour dela 16 August 1670, o mită de mii t a francezi luptau contra a 86 mii germani. La Seda** la 1 Sep tem vrie în ecelaş an 140 arii de ger­mani au înconjurat 90 mii francezi. In războiul ruso-japonez, lupte care înainte ţineau Intre una şi trei ziiey s’au trans­format sub acţiunea armamentelor mo derne şi a schimbării de tactică care rezulta din cauza lor, îu lupte care ţi­neau săptămâni.

12 zile au ţinut luptele dela Liao Jang, 10 zile dela Şaso, 18 zile del» Mukden şi in acest războ’u luptau 350 mii oameni contra a 315,000

In timpul răzb lului ruso-turc, turei! s’au sperat 143 zile contra arma­telor aliate ruso române.

Oară luptele acestea ia care par ticipau armate compuse din câteva sute de mii de oameni numai au putut duce atâta, ne ce să ne mai mirăm de durata luptelor actuale la care part! cipă milioane de oamen*? La Lipse», frontul de bătălie s’a întins dela 16—17 O ct la 26 klm.; la Mukden frontul se întindea pe 80 klm., acum frontul se Întinde deis 250—350 chiar 400 klm.

întinderea frontului luptei are o repercuţiune asupra comandamentului care trebuesâ fie unic. Dacă popoarele în luptă nu vor să-şi epuizeze prea re- p»de forţele priutr’o ofensivă prema­tură cum au făcut-o Bulgarii în 1912. timpul nu joacă nici un rol. Trebuie de asemeni să se ţină seamă de difi­cultăţile de aprovizionare pentru ml- i ioane le de combatanţi şi întrebuinţarea colosală a artileriei care joacă în răz­boaiele moderne un rol capital*

Intt’ua război modern din cauza numărului colosal de combatanţi, sunt necesare toate mijloacele disponibile *le unei ţări pentru a veni în ajutorul lor. In senztd acesta, nu luptă numai ei de pe front, ci luptă însuşi po­

poarele.Acelea care au o bună organizaţie

internă, au cele mai mari şanse deHUCC68.

iată câteva consideraţii cari vor linişti pe cei nerăbdători de a afla re­zultat* le luptelor. Deci răbdare.

M*a,

— Fin«. —Maria Eftn 1 şorţ. Mari a Nan 1

faţă de masă, Maria Zaharie 2 şervete, Maria Lupşan 1 prosop. Maria Maelar 2 prosoape. Maria Maniat 1 prosop şi1 cârpă de şters, Mana Constand n2 cârp<- de sters, Victoria Oprea 1 prosop, Maria Pârvu 2 cârpe, de şters, Maria Constand n 2 cârpe, Maria Micu 1 şervet Maria EMu 1 prosop, Zinca Maeiat 1 prosop şl 1 şervet, Maria Groz< a 1 şer­vet, Ana Cri s bă sa n 1 şorţ, Maria Stolan 1 faţă de masă, Zinca Pop'şier 1 pro­sop şi un şorţ, Ana Somoşca 1 prosop şt t faţă de masă, Maria Maeiat 2 pro­soape, ZLtca Grecu 1 prosop şi o câ pă de şters, Reveica Urs 1 prosop, Maria Maeiat 1 prosop, Ana Irimie 1 şorţ. Ana Bode»nu 1 prosop, A*>a Z< harie 1 faţă de masă, Susana Taus 1 pro.-or, Ana Nan 1 prosop, Maria Chelemeut 1 cearşaf, Elena Eftin 1 şorţ, Ana Tâban 4 şervete. Ana Morariu 1 cearşaf, Z nea Tăfeau 2 prosoape şi 2 şervete, Elena Benea 1 prosop, Maria Cheiement, 1 p'osop, Maria Micu 2 cârpe de şters, Elena Ticuşan 1 şorţ, Maria Drăghiciu 1 prosop, Elena Motoaşcâ 1 prosop,

Zinca Taus 1 şorţ, Zinca Bodeanu 1 prosop şi un şervet, Stana Pipere^ 1 pftr. ciorapi, Maria Popişter 1 prosop şi 2 cârpe, Ana Maeiat 1 prosop şi 1 şervet. Sofia Constandin I prosop, Ana Bodeanu 1 prosop, Elena Tâbau 2 cârpe, Victoria Coman 1 prosop, Maria Drăghici 2 cârpe, Maria Diăghicî 2 cârpe, Ana Taus 1 prosop. Elena Mae lat 1 prosop, Victoria Constandin 1 Prosop, Par. Maeiat 1 prosop. Ana Grozea 1 prosop, Maria Eftin 1 prosop, şi 1 faţă de masă, Maria Coman 1 pro sop, şi 1 şervet, / na Popişter 1 prosop şi 1 cârpă, Maria Eftin 2 prosoape Maria Sibian 2 cârpe, Elena Taus 1 prosop* Ana Dragoş 1 faţă de masă, Susana Micu 1 prosop, şi 1 şorţ, Ana Sandu 1 prosop, Ana Breţiu I prosop, Maria Pâlţea 1 şervet. Mar'a. I. Bodea­nu 1 prosop, Maria Oiâvinar 2 cârpe, Ana Schiau 1 prosop 1 şervet şi 2 cârpe, Par as< hi va Nan 2 cârpe, Eiena Borcoman 1 prosop, Mana Goidbaz 1 prosop, Ana sizOcs 1 şorţ, Maria Or os 1 prosop, Par. SzS s 1 prosop, Ana Dragoş 1 pn feop; Zenovia Draghici 1 prosop, Maria Pârvu 4 şervete si 3 păr. ciorapi, Maria Murai 1 şorţ, Mana Ei tio i prosop, An» T»us 1 prosop. Ana Maeiat un cearşaf, Par, JZaharie 1 şorţ, Ana Taus 1 prost p, Mana Ar­deleana 1 proSip, Mana Bodeanu 1 prosop, Maria Munteanu 1 prosop, la­tina Bodeanu 1 prosop şi 1 şarv*t şi Reveica Nistoncă 1 prosop şi 2 cârpe, Iar din fondul Reuni unei s’a dat 10 pâr. ciorapi, 20 brâne şi 14 păr. ta pantofi.

Reveica Sibianpreşediută

loan Sporeasecretar.

Procesul din Serajevo. DinSerajevo se comunică, că sentinţa în procesul atentatorilor la viaţa ar­hiducelui Franz Ferdinand se va publica Mercuri dimineaţa.

L uptele in A lb a n ia . Tele­grame din Ianina anunţă, că luptele intre Albanezi şl Epiroţi continuă ia Cll8ura. Atacurile ia graniţele Epirului sunt în curgere.

ş t T R L— 13 (26) Oct v. 1914.

F iind mâne sărbătoare? O. la ra sch iva , starul nu va apare până Miercuri seara.

Populaţia României. Cetim în zia­rul «Minerva»:

Populaţia Roii ftniei, fără Dobro&ea novă) atinge cifra de 7 234.000 suflete. Muntenia are 3.302.000 suflete. Moldova are 2.139.000 Oltenia 1.412.000 şi Do- irogrea 38 ».000.

Oraşele cele m»l populate sunt: Sucureştl cu 341.000 locuitor), Iaşi 75 «di, Galaţi cu 75.000, Brăila cu 65000 o«, Ploeşti cu 56^000 Io *., Craiova cu 51000 loc* Botoşani cu 32 mii locui­tori etc.

Medalia »Măritul comercial şl ta idStriftI cl. 1«, a fost conferita — scrie >R«v. Economică« — d lui loan C -anţu, profesor la Şcoala noastră co­

mercială sup. din Braşov şi autor a număroase cărţi didactice pentru şcoaie com* r< fale — şi d»lui Dr. SterieSttnghe catechet la aceiaşi şcoală.

Un preot harnic. Zilele acestea am avut părerea să stăm de vorbă cu părintele Iordan Curcubăiă din Budila, care, fiind mobilizat ca preot miiitar, a funcţionat la această calitate timp de peste două luni pe câmpul

jăm m

de rSsboiu. Părintele Gurcubâtă, fiind mobilizat îndată la începutul răsbolului cu Sârfoia, â luat parte în tabăra ar­matei noastre din sudul Monarhiei mai apoi şi în nordul Monarhiei fiind Împărţit la ştabul diviziei. A ajuns de mai multeor) In ploaia proiectilelor duşmane în luptele din Galiţla, din care a scăpat îosă teafăr. Inbolnft- vindu-se in urma îndelungatelor ştra- paţe a fost concediat până la resta­bilirea sănătăţii sale. Pe lângă greul serviciu ce l-a avut părintele Cur- cubatl in campania de 11 săptămâni, mângăind pe răniţii şi îmbărbătând pe soldaţii noştri, dânsul ajutai dăruit, pe când se afla în oraşul Per/as (Croaţia) o sută de coroane pentru scopurile Crucii roşii.

Dealtfel părintele Curcubăiă a desfăşurat şi în comuna sa, lipsită de şcoală românească, o activitate bine«* cuvântată înfiinţând mai multe socie­tăţi culturale, economice şi de bine­facere, fiind sprijinit. In munca sa frumoasă şi de soţia d-s&fe, care in zilele aceste a iniţiat o Întinsă acţiune, pentru a trimite soldaţilor noştri, aflători pe câmpul de luptă, îmbră­căminte caldă.

Activitatea părintelui Curcubătă desfăşurată atât în timp de pace cât şi de răsboiu merită toată recunoş­tinţă noastră şi credem că şi vene­rabilul Coosistoriu nu va trece cu vederea această activitate Uujiabilâ.

Coroane Sttni8 Doamna Cons­tanta P. Barciana dlo Sibiiu, în loc de cunună peritoare pe coşciugul mult regretatei sale verişoare Sabina Brote, dârueşte 10 cor. Fondului Dr. D. p. Barcianu pentru ajutorarea sodalifor (calfelor) fără de lucru, al Reuaiusii meseriaşilor sibieni. Pentru prinos, do­rind odihnă vecinicâ răposatei, aduce calde mulţumite Victor Tordâşianu^ pre­zidentul Reuniunii*

Moartea principi*«! Ratam Sturfca.Dla Tftcgu Neamţ se anunţă Joi: noaptea a încetat din viaţă in locuinţa ei din mănăstirea Agapia Principesa Raluca Grlgore Sturdza. Defuncta şi-a lăsat partea cea mai mare din avere în sco­puri de binefacere.

înmormântarea se va face LHimi necă. Vicarul Mitropoliei din lari şi multă lume distinsă a plecat la mănăs­tire pentru a asista la înmormântare.

ZeppBiiimri pm ăzatecu torpilaZiarele italiene află din Luzurn că 1» Friedrichshafen, pe iacul de Constanţa, s’a Încercat itouf « steni pentru a se arunca torpile de pe Zeppellnuri. Efec­tele a r fi tttgrozitosre. Bunele reaariate obţinute până acuma cu aceste trageri au fâ<*ut ca direcţiunea militară şan­tierelor de Zeppeiinuri să se hotărăsc» a aplica dirijabilelor ţevile menite sa arunce torpile Prima flotilă prevăzută cu acest aparat distrugător va fi gata peste câteva luni.

Pagubele pricinuite da crucişătorul »ElTtian« »Lokaianzeis;er« reproduce o depeşă din Colombo (Csylon) duţăcare cruciş»torul »Emdep« a pricinuit până »cum lo total pagube de 40 milioane mărci navigaţiunei comerciale engleze.

Jubileul da 160 ani si regimentu­lui german de garda. Zareie germane descriu serbarea comemorativă a Infim ţârei regimentului de gardă, acum o *ută de ani, şi al cărui colonel e Îm­păratul Francisc loslf. Această serbare a avut ioc pe cftmpul de bătălie, în ziua de 14 Octorovrie. in mijlocul bu­buiturilor artileriei, a fost cetit discur­sul împăratului Wllhelm, după ce mu­zica regimentului a cântat Imnurile german şl austriac.

Adunarea Invâtăţoreas ea. Despăr­ţământul Reghinut-sâsesc aparţinător

feuntanei învăţătorilor gr» cat. din Archidiecesa de Alba-Julia şi Făgăraş în Înţelesul statutelor sale şi conform conclusului luat. în adunarea precedentă î-şi va ţia e a : adunarea generală de toamnă la 3 Noemvrie st. n. a. c, de odată cu sinodul preoţesc în şcoală gr. Căt, din Reghin la care adunare On. domni preoţi, ca directori şcolastici, spectacit membrii fundatori, ordinari şi ajutători pre cum toţi aceia cărora ie zace ia inimă cauza învăţământului elementar cu toată onoarea sunt invitaţi.

OonsUlni comunal &i oraşului Braşov va ţinea Mercuri în 28 Oct. u. la orele 3 p. no. o şedinţă ordinară.

Procesai io agitaţie al anal ziaristSârb. Cetim în »Ujsăgt dela Cluj:

Ziaristul sârb laşa Tomlcl a pu­blicat în jurnalul »Zastava« din Neo- planta un articol mai lung fn legătură su asasinarea moştenitorului de tron si a soţiei 8»le. Procuratura regească a aflat însă motive de agitaţie in acest articol »părut sub titlu l: »Însem­nătatea atentatului« puolndu-l imediat sub acuză. Acest articol scrie între altele :

»Duşmanii politici ai sârbilor s’au unit ciijlndlvizii dornici de răzbunare per­sonală şi cu aceia, car) voiau s&**J jefuiască pe sârbi de averea câştigată eu sudori de sânge pentru ca să comită prin aceasta uo al doilea atentat Şi şi-au şi găsit duşmani vred* nici de ei în Zogreb, Diakova ta întreagă Bosnia şi Herţegovtna, ba şH caută «i în părţile de sud ai* monarhiei. Vataaa eum în vremurile de acum se îngră­mădesc nourii de primejdie de asupra capetelor noastre.

Nu noi, ci alţii sunt acria, cărora li-e binevenit acest omor. Net sârbii am iucrrt îo diferite lomuri pentru ta» l&turarea situaţiei actuale care nu pu­tea să rani ţină muit. Dorim mai multă libertate. Noi însă luptăm deschis, cu mijloace loiale şi permise.«

Triba-yalul din Neopiants i-a aflat pe Tomici vinovat de crima agitaţiei ia ură împotriva naţionalităţilor şi i-a osândit ia o lună închisoare de s ta t Tabla regească din Seghedtn a aprobat acest verdict«.

ApOllO-BiO* Program pentru Marţi şi Mercuri : »Prietinul femeilor« co­medie in 2 acte. Curse în Livoipol (Vederi) ; »Chinezul« (Umor), »Grea este alegerea« (Umor):, Faţa indianului (dramă); Os spele misterios, tragedie te 3 1 acte. in rolul principat Dr

Ha am»

Preţul alimentelor de prima nece­sitate în Braşov Începând eu ziua de 24 Octomvrie 1914.:

Făină mijlocie de pâneNr. 4 kgr, 60 fii., făină de pâne neagră Nr. 7 kgr. 57 fl- Ieri, făină de porumb (cucuruz) kgr 26 fiieri, făină de «Scară 46 fiieri pâne mijlocie kgr. 46 fii., pâne; neagră kgr. 43 fiieri.

Carne de vacă kgr. 1*36—1*60 cor slănina neafumată kgr. 1*84 cor., untură de porc kgt. 2 cor., lapte de vacă litru 24 fii., lapte dt» bivoliţă litru 32 fiieri, ouă 4 bucăţi 40 fiieri, zahăr kgr. 1*04—1*06 cor; orez kgr. 36—80 fiieri, fasole verde 36—40 ‘fit picloci 1 sac 2 cor. 80 fii. petroleu litru 46—48 fiieri, ceapă, o cu­nună: 44—70 fii. linte litru 60—80 fii.

Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1*80—3 coroane; plata ia altă muncă fără mâncare 2—3 cor., 56 fii.

Magistratul orăşenesc* Proprieta r :

Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.Redacter responsabil; lonn Lawa.

6

TAILOR FOR GENTLEMEN

CENTRALA:

WIENAFURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE:

SUCURSALE: BRAŞOV9

Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi Fetiţe**, Toate în calităţile cele m ai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe ,*» | | Cereţi catalogul nostru ilustrat. *,*

T«PARUL Tir«G RA H « A. UUJUŞIAKU UBAijNO« A COMP BBAŞOV.