BULETIN TEMENELE DE MULŢUMIRE în ziarul de mîine, în...
Transcript of BULETIN TEMENELE DE MULŢUMIRE în ziarul de mîine, în...
BULETINMETEOROLOGIC
pag. a 2-a
TEMENELE DE MULŢUMIRE în ziarul de m îine , în exclusiv ita te: LUI ALĂH (IX)
pag. a 5-a INTERVIU CU EPISCOPUL tÂSZLO TOKES
ziarindependent
ANUL V NR. 827VINERI
5 M ARTIE 19938 PAGINI 20 LEI
P A R A N O I A S IN D IC A L Ă Şl N O U A G A F Ă P O P U L IS T ĂA PR EŞED IN TELU I IL IESCU
Asistăm cu îndurerare, de trei ani încoace, la deteriorarea producţiei industriale, agricole, extractive, ştiinţifice şi culturale şi la scăderea nivelului de trai a unui mare număr de oameni. Faptele sînt fapte şi nu le putem nega. Dar nici nu le putem adopta ca adevăruri în bloc. Dincolo de categoria bişniţarilor, escrocilor, hoţilor — d e la cei mici la cei de nivel ministerial — , anumite categorii de oameni au reuşit, totuşi, sâ realizeze cîte ceva. Bune sau rele, vrem urile acestea au dat ocazia multor oameni săsşi cumpere foarte ieftin apartamentele de bloc în care stăteau cu chirie. Numărul autom obilelor, televizoarelor color, aparatelor video, frigiderelor şi congelatoarelor, aspiratoarelor şi maşinilor de spălat, radiocasetofoa- nelor şi al altor aparate şi seu- . le-vîndute in această perioadă a crescut spectaculos. Oamenii au acces la televiziunea europeană prin antene parabolice sau prin cablu. S-au prăpădit sume imen
se de bani- pe produse altădată de- lux, pe gadget-uri, pe ţigări şi băuturi străine, pe cîrpe şi sclipiciurî. S-au făcut investiţii individuale în scopuri productive — că de buticuri şi cîrciumi nu mai vorbesc.
Cînd e r vorba - despre nivelul de trai — la asemenea lucruri oamenii preferă să riu se refere, ci să vorbească despre preţul pîi- nii, laptelui, cărnii, uleiului, untului. Şi e firesc să fie aşa. Dar şi mai firesc ar fi să se refere şi la cele de mai sus. Nu sînt susţinătorul guvernelor Roman şi Stolojan, dar cred câ despre orice trebuie să vorbim cu onestitate. Şi mai trebuie să vorbim cu onestitate că s-a produs din ce în ce , mai puţin, că se lucrează din ce în ce mai puţin — că produsul, intern brut a înregistrat o cădere catastrofală chiar faţă de cel mai slab an e-
IIiu CALIA.V
<£unflnoar* ia pa» a V a)
A PELŢinînd seama de căderile de
zăpadă din ultimele ore, Primăria municipiului Cluj-Napoca solicită tuturor cetăţenilor, instituţiilor şi agenţilor economici de pe raza municipiului Cluj-Napoca să participe la curăţirea zăpezii, conform dispo- . ziţiunilor Legii nr. 10/1992.
Datorită nerespectării preve
derilor prezentei legi, vă facem cunoscut că din data de 1 ianuarie 1993 şi pînă în prezent, am fost obligaţi sâ Încheiem 955 procese-verbale de constatare a contravenţiei, în sumă totală de. 3:700.000 lei.
, PRIM AR,Gheorghe FUNAR
P R O G R A M U L D E G U V E R N A R E
O P T I M I S M P R U D E N TIeri, în Parlamentul României
d-l prim-ministru Nicolae Văcăroiu a prezentat ■ obiectivele şi direcţiile de acţiune pe care şi le propune executivul în următorii ani, în cadrul „Strategici de reformă cconomico-socinlă a programului dc guvernare". Un document coerent, bine structurat, care vizează aspectele fundamentale ale activităţilor econom ico- finânciare. cu reflectare în sfera socialului. Nu există ̂ capitol ori subcapitol din care să nu rezulte consecinţele pozitive şi negative. pe termen scurt, mediu şi lung ale măsurilor econom ico-fi- nanciare preconizate asuprâ diverselor componente de ordin social, ale impactului asupra nivelului de viaţă a oamenilor, ale relaţiilor sociale în. ansamblul lor, ale „stării naţiunii" privită ca o rezultantă finala a tot ceea ce se întreprinde. Ş i'• este firesc, deoarece orice acţiune în sfera economicului urmăreşte, pe lîngă rezultate precis cuantificabile .de profitabilitate, şi scopuri, să ie spunem mai nobile, care determină viaţa de fiecare ;zi ;ja oamenilor, relaţiile dintre ei, dintre oameni şi societate etc.
Din program se disting clar măsurile preconizate într-o primă etapă, cu efecte pe termen scurt, deci a n u m ite rezolvări în următoarele cîteva luni, precum şi strategia pentru viitorii ani, unele cu finalitate dincolo; de a- nul 2000. Nici nu se putea altfel!
A G R 0 E X P O '9 3Ieri, s-a inaugurat în Pavilio
nul expoziţional de pe strada Aurel Vlaicu Agroexpo -93 din Cluj Napoca, organizată de Societatea comercială „EXPO - TRANS1LVANIA", în colaborare cu CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE Cluj.
La deschiderea expoziţiei au luat parte domnii Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj, Victor Romulus Constantinescu, preşedintele Consiliului judeţean, Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, numeroşi producători de maşini unelte şi echipament agricol, produse ale industriei chimice folosite in a- gricultură, material săditor, medicamente de uz veterinar, comercianţi şi beneficiari.
La reuşita acestui tîrg îşi aduc aportul peste 50 de firm e din 10 judeţe — şi 9 firme mixte. Tîrgul va fi deschis pînă marţi, 9 martie, orele 13.
Anul 1993 este extrem de greu, atît pentru guvern cît şi pentru popor. Şi o ; parte şi cealaltă se vor confrunta cu multe necunoscute. Deşi executivul ne dă speranţe care sînt fundamentate pe măsuri foarte exacte, manifestă totuşi un optimism prudent, Sn-
; deosebi pentru 1993. Nu pun la îndolială profesionalismul celor ce au coordonat conceperea „Strategiei de reformă", cu atît -m ai mult a executivului. Dar viaţa este extrem de com plexă şi contradictorie In situaţia în care ne aflăm, de schimbare în întregime- a unui sistem economico-.so- cial şi de construire a altuia,
Ion GOIA{Continuare în pag a V-a)
Ecouri la o primă înfăţişare
A P Ă R A R E A : N i ' M U Z Ă . . .; Sper, dragi cititori, să nu vă
plictisim prea mult cu prima înfăţişare în procesul domnului Mugurel D. Lupu. Prea multe sînt însă solicitările din partea unor concetăţeni, mai.., curioşi, să le zicem. în acest context, se cuvin două precizări: In primul rînd, nu vă aşteptaţi să divulg numele celui care, se pare, , încearcă cu tot dinadinsul să-l discrediteze pc domnul Lupu. Simplu — n-am dovezi, şi nici inculpatul nu ard. Şi, pe urmă, nu am nici un chef să mă substitui justiţiei. Ceea ce înseamnă că nu am nici un drept să dau nici un fel de soluţie, nici pro, nici contra. Da!
Iar acum, să trecem la ale noastre!
Radu VIDA
(Continuate in pag e V a )
T E L »• în raportul privind activii
tatea guvernului de ia învestitură şi pînă în prezent, prezentat Sn plenul Parlamentului; primul ministru, dl. Nicolae Văcăroiu, a făcut, la început, o succintă prezentare a stării deplorabile a economiei în momentul preluării mandatului. Domnia sa a abordat, apoi, mă. şurile luate- pe termen scurt, pentru asigurarea aprovizionării populaţiei, dar şi pentru a- tenuarea dezechilibrelor economiei. în acest ultim domeniu, o atenţie deosebită : a fost acor. dată stimulării exporturilor, descurajării unor importuri şi protejării producţiei interne.
Măsuri ferme au fost adopta- te si pentru deblocarea financiară, acţiune care este încetinită de indisciplină financiară. Se urmăreşte identificarea societăţilor comerciale ce urmea. zâ să fie privatizate cu prioritate. Au fost deja privatizate 15 societăţi comerciale, s-au vîn . dut numeroase active, au fost întreprinse alt,? acţiuni pe calea privatizării.
• Dl. Nicolae Văcăroiu a trecut în revistă situaţia din agricultură, iniţiativele guvernului consacrate revigorării acestei ramuri. Cu toate măsurile luate, nu s-a reuşit însă stoparea declinului econom ic şl financiar, primul ministru pronosticînd, în consecinţă, o continuare a creşterii preţurilor.
Vorbitorul a prezentat, apoi, măsurile de protecţie socială a- doptate, inclusiv pe; calea in d e xărilor.
Un alt capitol al raportului a fest consacrat demersurilor în* treprinse de România , pe plan internaţional. Primul ministru a abordat, d e asemenea, problema privind fenomenul infracţional în domeniul econom ic şi cel al corupţiei inclusiv rezultatele obţinute de organele . abilitate cu aplicarea legii pe acest plan.
Pentru perfecţionarea cadrului legislativ, au fost depuse la parlament circa 7 proiecte d e legi, dintre care unele de im . portanţă deosebită pentru înfăptuirea reformei.
• După ce a încheiat prezen* tarea sintezei strategiei de guvernare, dl.. Nicolae Văcăroiu a menţionat că acesteia îi sînt a- taşâte serie de anexe de detaliu. în încheiere, primul ministru a afirmat' că guvernul esttî conştient de marea răspundere care îi revine în aplicarea strategiei de reformă eeonomico-so. cială şi a subliniat că o continuare în ritm susţinut a reformei constituie un obiectiv de interes suprem naţional.
(ROIVIPRICS)
S.C. N U H A S.R.L.Cluj-Napoca, Str. Parfs, nr.52,
n tel./fax.,13.63.81, vinde EN-GROS: . PORTOCALE EGIPT cu coaja subţire, 150 lei/kg!
B JIGĂRI KARELIA 224 lei/pachet 8la NESS CLUB 200 gr. 1450 lel/cutle " CAFEA BOABE, prăjită, 1500 lei/kg.
A d a o s c o m e r c i a l 0%.
Str. G.Bariţiu nr.4 (în incinta CASEI DE
MODĂ, !a parter)1 OBAR: 10.30 -"19-30 ’M ' SIMBATA şl DUMINICA ÎNCHIS / \
xacaugnamT r,
Mari «REDUCERI DE PREŢURI, 30 %, cu ocazia zilei de 8 MARTIE^1 ° c a r t , e r > max,m's * l , ° r e a l> t o a t ă !
ra COSMETICE - REVLON,CUTEX, CHARLES OF THE RITZ a BIJUTERII. Toate produsele sînt expresia ultimei mode franceze.
ATENŢIUNE ICumpărătorilor ii se oferă o plăcută surpriză, constînd intr-un cadou GRATUIT î (7145-6)
ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 2
ŞTIRI • INFORMAŢII o ŞTIRI o INFORMAŢIISOCIETATEA CULTURALA
„SILVAN IA REDIVIVA"Anunţă reuniunea de vineri,
19 martie, orele 17, la Clubul Casei universitarilor, avînd următoarea tematică: editarea bu letinului informativ SILVANIA REDIVIVA; deschiderea lucră rilor de restaurare a monumentului istoric „Şcoala confesională ortodoxă — 1821“ (Bălan): măsuri de protecţie a rezervaţiei naturale „Poiana Narciselor" (Baicn). actualmente ameninţată de pluguri; organizarea unui curs de limba engleză pentru membri cotizanţi şi cu gratuitate pentru studenţii sălăjeni. Cotizaţii, donaţii şi subvenţii pot f> depuse în următoarele conturi: BANC POST: 40.10.12.13.0000. 119.019; DACIA FELIX: 40.72.99. 61.78.708; AGROBANK: 45.96.86.18.
Aurelia PETRULE
ARM ATA E CU NOI (FEMEILE)Cercul Militar din Cluj-Napoca
n pregătit, în zilele babei, manifestări artistice ale căror beneficiare sînt în exclusivitate femeile. In 4 martie, la Sala arm elor a fost deschisă o expoziţie de ■ design vestimentar (tricotaje)
..: .. \ pent^ % e p f ln r o t o r i| S f .
_ _
Vo asteptamTa Filiala noastră din:CL&JJ
«tr. FRANCISC DAVID, nr. 7
.S .72.05
CASO 0€ SCHIMB
^ A C i m p a c tDAVID FRANCISC, nr. 7
✓ o fe ră clien ţilor săiprime de 2 0 % “ * ta
«umporar* ✓ percepe comisioane
v în zoraPROGRAM: 9.00-16.30 simbata 10.00 -13.00
BULETINUL METEOAzi vremea va fi rece, cu ce
rul mai mult acoperit. Local va ninge slab. Vîntul va sufla în general slab, din sectorul nord- estic, cu intensificări Ia munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —8 la —4 grade, iar cele maxime între — 1 la + 2 grade. Ieri la ora 12 la Cluj-Napoca erau —3 grade, iar presiunea era dc 725 mm Hg, în scădere. loan Giurgiu meteorolog de serviciu.
Pentru t-chipa noastră dc suflet „U “ , reprezentanta Clujului pe prima scenă fotbalistică a ţării, ca şi pentru Clujana (divizia B, pe un loc ingrat, din preajma zonei retrogadurii), ziua rin miercuri a constituit, într-un fel, ultimul test înaintea returului. La ora destinată . . . matine- clor cinematografice, ambele combatante s-au întîlnit intr-un jo c de verificare o pregătirilor ultimul înaintea startului returului. Gazdă a disputei a fost Stadionul „C lujana“. Terenul — ţi lrighotnt desfundat, datorita intemperiilor din ultima vreme datorate iernii întirzinte — a pur. probleme deosebite ambelor fombatante, In mod firesc, su%
care va fi menţinută pînă în 8 Martie. Tot ieri, 4 martie, a mai avut loc Ia sala de spectacole c manifestare cu titlul „M ugur de primăvară"; urmat de o paradă a modei. Doamna Nazarka Moldovan nc-a relatat şi despre o expoziţie de maximafilie a doamnelor Ileana Marta Mureşan, Ana Surdu, Karina Mircean şi Eli- sabeta Perlik. In ziua de 8 martie este programat un spectacol susţinut de copii.
M. S.
PARTIDUL ALIANŢEI CIVICE, FILIALA JUDEŢEANĂ CLUJ
doreşte să promoveze concret şi eficient, prin acţiuni politice, procesul de privatizare, interesele investitorilor români şi străini, orice activitate economică bazată pe libera iniţiativă şi destinată progresului rapid al României spre economia de piaţă, spre bunăstare.
In acest sens, PAC Cluj caută sprijinul material al tuturor factorilor (agenţilor) econom ici care înţeleg cine le poate reprezenta real scopurile şi interesele. Vă rugăm sâ ne contactaţi la sediul partidului, str. Iaşilor, nr. 14, et.II, începînd cu data de, 8 martie 1993. între orele 15— 17. COMITETUL JUDEŢEAN CLUJ
A L PARTIDULUI ALIANŢEI CIVICE
NU TOT CE E BANCNOTA ARE ŞI VALOARE
. . . sau: Cino nu dcschidc ochii—In data de 26 februarie poli
ţia municipiului Cluj a reţinut în piaţa FLORA, pe cetăţeanul polonez M ATZIELA ANDREI, care avea asupra sa 3.000 bancnote de 200 mărci, pe care încerca să le plaseze pe piaţa Clujului. La aceeaşi dată, a fost a- restată şi MIHAELA CIOLTAN, concubina polonezului, asupra căreia s-au găsit alte 9.000 bancnote de 200 mărci. Din primele cercetări rezultă că este vorba de o filieră germană, care pînă în prezent a introdus în ţară su-
STUDIOUL DERADIOTELEVIZIUNE CLUJ
PROGRAMUL RADIOLUNI, 8 martie:
6,00—8,00 Bună dimineaţa: A ctu alităţi, muzică, publicitate; 10,00 Infoquick; 10,05 Realitatea economică: Exigenţele pieţei externe în atenţia producătorilor de articole diri sticlă şi ceram ică;10,25 Eu doinesc, codrul răsună: Cântece, şi doine populare rom âneşti; 10,55 însemnarea săptămî- nîi; 11,00 Radioericiclopedia: Istoria lumii la Barttyaneu — A l- ba-Iulia; 11,30 G lobul muzical; Muzică din film ul „M isiunea" (II); 12,00 Revista revistelor: 12,15 Muzica secolului nostru: Com pozitorul Iaunis Xenakis; 16,00 Meridiane şi paralele în lumea de azi: Lumea pe scurt, evenimente curente şi implicaţii; 16.30 M iracolul sunetelor: Compozitorul francez Henry Skoff Purgue;17,00 Radio fax : Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30 Cutia cu cântece şi graiuri: „Capra cu trei iezi" şi „Punguţa cu doi bani“ de Ion Creangă;
te de mii de bancnote false de mărci. Cercetările continuă. Atragem atenţia amatorilor de valută pe la colţuri pe ce-şi dau banii!
La un control efectuat de organele Poliţiei judeţene, la P.C. Feleacu, a fost depistat cetăţeanul Gheorghe TAFTA din Bucureşti, de profesie inginer. Inginerul nu avea în valiză proiecte sau calcule, c i . . . 8 milioane lei în bancnote de 5.000. Şi iată şi surpriza. Toţi banii erau falşii Un fals aproape perfect, realizat pe un sofisticat calculator CANON. Le lipsea doar firul metalic din capătul bancnotei. Banii erau destinaţi să invadeze piaţa Clujului. Ce s-ar mai fi procopsit unii patroni de magazine...
In urma cercetărilor efectuate, a reieşit că inginerul escroc a mai plasat asemenea bancnote în alte 7 judeţe. Aviz mînuitorilor de banii Cine nu deschide ochii, deschide punga. Pină una- alta, domnul „inginer" va face un stagiu d e . . . recalificare.
Nicolae PETCU
VA FI DESFIINŢATĂ CREŞA?
Părinţii copiilor de la creşa Mănăştur I (strada Grigore A - lexandrescu nr. 62) au fost avertizaţi că urmează ca această cre- şă să fie desfiinţată, în locul ei fiind programat un dispensar. Doamna Mihaela Maier, delegata
părinţilor nemulţumiţi, ne-a declarat că respectiva creşă este singura din cartierul Mănăştur, care are zilnic cîte 60 de copii prezenţi. Alte creşe din cartier au o prezenţă mai slabă, de 10 —15 copii. In ipoteza desfiinţării creşei, 60 de copii între 10 luni şi patru ani vor trebui transportaţi dimineaţa, la ora 6, cîte 1—2 km pe jos. Părinţii doresc găsirea unei soluţii cu menţinerea localului actual pentru creşa Mănăştur 1. Au declarat şi semnat actul de protest 53 de părinţi. A fast cerut şi ajutorul Primăriei Cluj-Napoca în rezolvarea situaţiei.
PARASTASMarţi 9 martie a.c., orele 12,00,
în p-ţa Unirii se va oficia un parastas în memoria celor morţi în închisorile şi lagărele comuniste.
ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI
DIN ROMANIA, judeţul Cluj
FARMACII DE SERVICIU Sîmbătă 6 martie — FARM A
CIA nr. 3 „HIGEEA AESCU- LAP“, P-ţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13-03-64, orar 8—20; FARMACIA nr. 31, Cartier Mărăşti Bl. R 3, tel. 11-71-83, orar 8— 13; FARM ACIA nr. 32, Cartier Mănăştur I, Complex Flora, teL 16-18-88, orar 8— 13.
Duminică 7 martie — FARM ACIA nr. 3 „HIGEEA AES- CULAP", P-ţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13-03-64, orar 8—20.
G ARDA DE NOAPTE în n- ceastă săptămînă: FARM ACIA nr. 3 „HIGEEA AESCULAP", P-ţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13- 03-64, orar 20—8.
la filarmonică astă seară:
ŞTEFAN HORVATHIn intervenţia de ieri, „Par
curs muzical franco-nipon", scriam despre programul de muzică franceză Saint-Saens, Francaix şi Berlioz, despre invitaţii serii, dirijorul nipon Sachio Fujioka şi clarinetistul francez Nicolas Stimbre.
Un alt Invitat al Filarmonicii care va interpreta Introducere şi Rondo capriccioso pentru vioară şi orchestră de Saint-Saens, este elevul Ştefan HORVATH, pentru prima dată concertând într-o asemenea plăcută com panie.
Ştefan Horvath este elev în clasa a X II-a vioară, Liceul de muzică Cluj-Napoca, clasa profesor Adrian Cfirdan. A obţinut în fiecare an premiul I la Concursul naţional al liceelor de artă. Deasemenea, în clasa a X - a fiind, a obţinut premiul special A.J.M.R. (Asociaţia „Jeunesses Musicales România) iar un an mai tîrziu, premiul special UNI- CEF. In decurs de un an a avut parte de trei deplasări în Franţa, obţinînd binemeritate aprecieri la Lyon, Die şi Marno la Val£e, la care se adaugă şi a» pariţii şi înregistrări la televiziune şi Radio Cluj.
Talent, muncă, seriozitate. Ştefan HORVATH o aliniază tinerelor valori muzicale, fiind _ un nume ce se ridică încet şi sigur. Şi nu putem emite în finalul rîndurilor de faţă rolul Şcolii muzicale clujene ce-şi dovedeşte, cu fiecare nume lansat, calitatea»
Demostene ŞOFRON
T e le s p e c ta to rVINERI, 5 MARTIE. 7,00 TVM. Telematinal;
10.00 T V R Iaşi; 11,00 TVR Cluj; 12,00 Film serial: „Din voia Domnului" ep. 8, reluare; 13,00 Descoperirea planetei; 13,30 Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria;15,25 Teleşcoala (engleza americană); 15,50 Tragerea Loto; 16,00 S.O.S. Natura!; 16,30 Arte vizuale;17.00 Actualităţi; 17,05 Gong!; 17,35 Pro Patria;18,35 Cine nu ştie ce-i doru. Cîntece populare de dragoste; 19,00 Cultura în lume; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,45 Film serial: „Destinul familiei Howard" (ep. 58); 21,45 Meridianele dansului; 22,15 Azi în prim-plan; 23,30 Actualităţi; 23,15 Magazin cinematografic; 0,15 în - tîlnirea de la miezul nopţii. SÎMBATA, 6 M ARTIE. 9,00 Bună dimineaţa! 10,00 Ba da, ba nu!; 1030 Film serial pentru copii: „Aventurile lui Black Beauty" (ep. 8); 11,20 T ra d iţ ii... din Estul şi Sudul Europei; 11,45 Handbal feminin: România —' Elveţia, în preliminariile Campionatului European (repriza a Il-a), transmisiune directă de la Piteşti; 12,20 Alfa şi Omega; 13,00 Ora de muzică; 14,00 Ora 25 — Tranzit TV. Diri sumar: Ştiri; Desene animate (14,10); Don Coyote şi Sancho Panda; Atlas; Al doilea război mondial. Documentar; Rugby (16,40): Anglia — Scoţia, în Turneul celor 5 naţiuni. Transmisiune directă de la Londra; Film serial (18,15): „Povestiri cu final neaşteptat* (Anglia, 1986); Reportaje: Mapamond; Teleenciclopedia (19,15); Actualităţi (20,00); Tableta de seară de Paul Everac (20,35); Politica ln top. Film artistic (21,00); Concursul emisiunii. Film serial (23,00): „Ellis Island*'; Ştiri. Topul muzical european al săptămînii. DUMINICA, 7 MARTIE.9.00 Bună dimineaţa; 10,00 Actualităţi; 10,10 Abracadabra!; 11,00 Film serial pentru copii: ■ „Aventurile lui Black Beauty" (ep. 9); 11,25 Avanpremiera T V ; 11,30 Viaţa satului; 13,00 Lumină din lumină;14.00 Actualităţi; 14,10 Video-magazin: Desene animate; Confesiuni cu Laurenţiu Profeta; Se poartă Femeia; Nestemate folclorice tălmăcite de Ileana
Calinovici; O ţară, o lume; Copiii noştri cei minunaţi; Sportivul a n u lu i... o sportivă: Lavinia Milosovici; Top-Jazz: Anca Parghel; Schim b episto la r .. . umoristic între Ruxandra Enescu şi A l. Bindea; Dansînd „Carmen" cu Zizi Jeannaire şi Igor Barîjnikov; „Şapte neveste" — scenetă „inocentă" cu Marian Hudac; Bunica şi parada m odei; Avanpremiera la „Cerbul de Aur" —' Braşov *93; Un poet şi poezia sa: Marin Sorescu; M iracolul Deltei în pictura maestrului Constantin G avenca; Femeia — aşa cum o vedem noi şi cum se vede ea însăşi; Telesport; Ştiinţă şi imaginaţie; Super Force (5); Să cîntăm cu loan Pascu; 17,30 învin gătorul. Emisiune-concurs de cultură generală şi divertisment; 18,00 Un albastru in fin it. . . D iver- tisment-show realizat cu concursul compozitorului Marcel Dragomir; 19,00 Film serial: „Dalias" (ep. 211); 20,00 Actualităţi; 20,35 Film artistic: „E simplu sâ decizi" (SUA, 1982); 22,45 Convorbiri de duminică: 23,15 Actualităţi; 23,30 Maeştrii: Sergiu Celibidache. LUNI, 8 MARTIE. 14,00 Actualităţi;14.15 Ora de muzică; 15,00 Preuniversitaria; 15,30 Teleşcoală (germană, italiană): 16,00 Muzică uşoară; 16,30 Portativul preferinţelor muzicale; 17,00 Actualităţi; 17.05 Magazin în limba maghiară; 18.35 Tezaur folcloric; 19,00 A, B, C — financiar bancar; 19,30 Desene animate; 20.00 Actualităţi; 20.35 Sport; 20,45 Teatru T V : „Trei surori" -de A.P. Ce- hov (I); 22,15 Actualităţi; 22,30 Premiile C<5sar. MARŢI, 9 MARTIE. 7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TV R Iaşi; 11,00 Transmisiune directă de la Mănăs-
■ tirea Antim din Bucureşti; 12,00 Teatru T V : „Trei surori" de A.P. Cehov (reluare); 13.30 Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică; 15.00 Preuniversitaria: 15,30 Teleşcoală (rusă. franceză); 16,00 Convieţuiri-magazin; 17,00 Actualităţi; 17,05 Medicina pentru toţi: 17,35 Salut prieteni (I); 18.35 Vechi cîntece populare; 19,00 In -memoriam George Ciorănescu; 19,30 Desene animate: 20,00 Actualităţi; 20,40 Sport; 20,45 Film serial: „Povestiri din H ollyw ood", ep. 1; 21,45 Şlagăre la zero grade;22.15 Azi în prim plan; 23,00 Actualităţi; 23,15 Salut. prieteni! (II).
Redacţia nu-şi asumă vreo responsabilitate tn legătură cu eventuale modificări survenite în program.
Ultimul test: „U” - CLUJANA 2-0perioritatea tehnico-tactică a componenţilor echipei „U " şi-a spus cuvîntul, cu sublinierea că această superioritate nu s-a con- crctizat şi pe tabela de marcaj în contextul ocaziilor de gol a- vute. Poate că în campionat, parcurs, se va materializa şi pe tabela dc marcaj. O dorim cu toţii — spectatori, suporteri şi . . . cronicari de fotbal. Trecînd la concret în ce priveşte ultimul test, „U " o deschis scorul în min.21, prin Dican, care a finalizat o reuşită a atacului echipei „U “. După pauză, în min. 55, scorul a fost majorat şi stabilit definitiv pînă la finele partidei prin golul înscris de Şuvagău. Pe mulţi o să-i surprindă faptul că ln acest ultim test au fost utilizaţi Şuvagău şi Paul Levente (întrebuinţaţi, de altfel, şi în turneul din Egipt ca şl în unele partide dc verificare). Concret '
jcci doi jucători se află înaintea
ultimelor „tratative" pentru legitimarea sub culorile lui „U“ , unde şi-au manifestat dorinţa de a activa din sezonul de primăvară.
Iată, de altfel, formula dc e- chipă preconizată de prof. Rămas Vlad, antrenorul principal al echipei „U", pentru partida de duminică, în prima etapă a returului, pe care clujenii o vor susţine în deplasare cu F. C. Braşov: Colccag — Ghermnn, Falub, Jenei, Voica — R. Szabo, Zanc, Coraş — P. Levente, M. Popcscu, Tfimaj. Poate că pe mulţi această formulă îi va surprinde. Sintem datori, deci, cu o explicaţie: Pojar va lipsi datorită unei accidentări, ca şi Do-
: br»>tă, de altfel. In cazul că pînă la startul de duminică „problem a" legitimării lui Paul Levente nu va fi rezolvată. în atac vom conta, firesc, pe prezenţa Iul Predatu. Vom conta, dc aseme
nea, pe prezenţa lui Şuvagău în locul lui Tămaş dacă fostul bis- triţean va primi drept de joc pentru „U". Să sperăm că problemele legitimării noilor achiziţii vor fi rezolvate la timp şi „U “ va porni cu dreptul în re
tur, mai ales ţinînd cont că după primul joc, cu F.C. Braşov va urma partida de Cupă cu Dinamo, pe teren neutru, respectiv jocul din etapa a Il-a, din 14 martie* acasă cu Rapid.
Victor MOREA
P r o g r a m u l c o m p e t i ţ i i lo r s p o r t iv ee BASCHET — VINERI ŞI
SIM BATA ORA 15,30, DUMINICA ORA 8,30. După acest program, în sala Armatei se desfăşoară turneul care va desemna formaţiile ce vor evolua în „A " In noua ediţie a Campionatului naţional feminin. Participă primele trei clasate în cele două seri» ale Diviziei „B", respectiv echipele: Someşul Dej (organizatoarea turneului), Politehnica Timişoara. Mobila II Satu Mare, Prahova Ploieşti, Politehnica Iaşi şi Universitatea Craiova.
O VOLEI — SIM BATA ORA10,30. După ce în primul Joc al play-off-ului PECO Ploieţti a în*
vins la limită (3—2) pe „U Transgex, deşi se pare oaspeţii meritau victoria (zice colegul Dem. Şofron), acum rolurile se schimbă, clujcnii avînd posibilitatea revanşei. Meciul este programat în Sala sporturilor.
« JUDO — SIMBATA DE LA ORA 8 LA 21. Campionatele naţionale de Judo, seniori şl senioare, îşi dispută faza de zonă în Sala dc sport din incinta complexului „Clujeana". Judoka, din 9 Judeţe, se vor întrece de dimineaţa pînă seara, non-stop, pentru mult rîvnitele locuri ce duc în finala competiţiei.
(m.i.r.)
PAGINA 3 ADEVARUL DE CLUJ
DRACUL A ÎN ACTUALITATE ( I)Motto: „Cum nu vii tu, Ţepcş
i)oamne“ ( ! . . . )
De la Vlad Ţepeş . . . la Dra- cula. De-a lungul zbuciumatei sale istorii, neamul românesc a fost cîrmuit, de cele mai multe ori, de bărbaţi vrednici, vestiţi prin vitejia, bunătatea, înţelepciunea lor, dar adesea şi prin cruzimea cu care-i p depseau pe cei care. într-un fel sau altul, puneau In pericol evoluţia firească a formaţiunilor statale româneşti la început, a României mai tîrziu.
Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul (şi el domn al Ţării Româneşti) şi nepot al lui Mircea cel Bătrîn a fost un astfel de bărbaţi a domnit puţin (22 august 1456 — noiembrie 1462, a- poi in noiembrie — decembrie 1476), dar suficient pentru a-şi crea o faimă ieşită din comun, ca urmare a acţiunilor autoritare, drastice şi necruţătoare cînd era cazul, de introducere şi menţinere a ordinii în ţară, a liniştii la hotare. Cum era firesc, actele sale au venit în contradicţie cu interesele multor contemporani; Aşa se face că, în 1457, întreprinde expediţii de represalii împotriva saşilor din zona Sibiului, care sprijineau un pretendent la domnie (un „sacerdos Valaehorum“ ). In 1459 urmează alte represalii împotriva negustorilor saşi care nu-i respectau poruncile: 41 de negustori sînt traşi în ţeapă, iar 300 arşi de vii!
Luptele purtate îm potriva turcilor l-au acoperit de glorie pe domnitorul român. Nu i-au adus însă prieteni. Rămas singur In faţa furtunilor, stîrnite deopotrivă din afară şi din interior, Vlad Ţepeş se retrase la jumătatea lui noiembrie 1462 în Transilvania, sperînd într-un sprijin din partea regelui Matei Corvin. Cade însă victimă calom niilor şi
uneltirilor negustorilor saşi (care-i plăteau în acest fel poliţe nu prea vechi), fiind luat captiv pentru nu mai puţin de 12 ani. Este şi momentul în care se lansează primele povestiri, în limba germană, despre faptele domnului român, textul manuscrisului fiind integrat în cronica austriacului Thomas Ebendorfer. . .
„Prinţul vam pirilor" ş i . . . „prinţesa" Florina!
După peste 500 de ani de la „epoca“ lui Vlad Ţepeş, povestirile despre temutul domn, dar mai ales despre „Dracula“ , nume mult mai „com ercial" atribuit eroului medieval (dar nu de puţine ori asociat contesei maghiare Elisabeta Bâthory sau unui conte maghiar din Transilvania) continuă să cutremure lumea I Ultimul film „Dracula“ (din numeroasele apărute în ultimele decenii), lansat la sfîrşitul anului trecut la Hollywood, în regia unui „monstru sacru" al cinematografiei — Francis Ford Coppola — şi realizat dupâ cartea altui „m onstru", irlandezul Bram Stocker — cel care l-a creat, de fapt, pe Dracula în 1897) îl are ca erou pe . . . con tele Dracula în varianta Vlad Ţepeş. Filmul se vrea o poveste romantică de dragoste: domnul valah, copleşit de durere în urma pierderii marii sale iubiri (după primirea unui mesaj fals în care era anunţată de moartea lui Vlad într-o bătălie cu turcii, femeia se sinucide), se revoltă îm potriva Atotputernicului, in- trînd sub a rip a . . . Necuratului! Devine un conte Dracula m odern, dar, ca în toate filmele precedente şi în cele care sînt in pregătire, tot vam pir!. . .
Un fapt aparte îl constituie prezenţa, e adevărat, într-un rol de mai m ică întindere, alături de Dracula, a clujencei Florina Kendrick Popa, despre care ziarul nostru a mai scris la premiera filmului. (Va urma)
Emil LUCA
PENTRU CINE SUNĂ POŞTAŞUL?Ni s-a destinat o zi a noastră — Ziua femeii —
dibaci proiectată într-un timp simbolic: timpul renaşterii, trîmbiţat de neliniştiţii ghiocei. Sigur, pînă la reînviere mai sînt zile de zbucium, primăvara nu este încă primăvară, mai are de luptat cu iarna, care nu mai este întru totul iarnă, dar sevele înmuguririi sînt toate strînse în rădăcină şi ameninţă cu revărsarea.
Luna (martie) în care ne-a fost proiectată ziua poartă totodată şi cel mai preţios semn de care îi este dat omului să se bucure: semnul divin al mîntuirii, încifrat în tulburătoarea Buna Vestire. Stăm, aşadar, într-o zodie unică, încărcată de promisiuni.
Cum însă orice naştere e însoţită de frămîntare şi chin şi orice înălţare îşi are golgotele sale, şi dăruita noastră zodie ne-a destinat pietre de încercare şi probe de foc. Chinul ni-1 asumăm, în- trucît ştim câ-i urmează bucuria împlinirii, golgotele le urcăm, purtlndu-ne crucea şi uneori coroana de spini, cu. credinţa în primăvara sufletului. Bucurii sau restrişti din care ne întoarcem, pentru o nouă pornire, îri capul fiecărei primăveri. La vremea cînd avem ziua noastră, cea încărcată de semnificaţii. Tîlcuri. pe care însă nu toţi (toate) le pătrund (sau vor să le pătrundă), rămînînd la convingerea că Ziua femeii e doar o convenţie,
binevenită pentru o petrecere (frivolă adesea), sau doar prilej pentru tovărăşeşti strtngeri de mînă şi telegrame de felicitare. Sigur, petrecerile sînt apanajul sărbătorii şi nu-s lipsite de rost, întrucît împrospătează şi dispun. Dar cîte femei cuprind ele, oare. în spumosul lor cerc de şampanie şi
F E M IN Aconfeti? Şi cîte dintre omonimele noastre — CU toastele merituoase într-un anumit crîmpei al rostului social — au privilegiul laudei, ori satisfacţia de-a fi sunate de poştaşul dotat cu telegrame de felicitare?
Pentru toate acelea — multe la număr — la care poştaşul n-ar avea pretext să sune în Ziua de 8 Martie, o telegramă de suflet şi cuget din partea „Societăţii femeilor C lu j": „Sînteţi minunate în toate cele! Aidoma zodiei ce vă guvernează ZIU A!"
Nuşa DEM IAN
Participanţi la FESTIVALUL NAŢIONAL „ETERNA EPIGRAMA'
Cluj-Napoca, 20-21 martie 1993CONFESIUNE DE 1 APRILIE
Iubita mea se dovedeşte de-o consecvenţă colosală:O zi pe an mă păcăleşte şi-n restul zilelor mă-nşeală.
MIRCEA TRIFU Bucureşti
ADEVARULDe cînd soarele şi luna, de cind valul spart de stlncă.
adevărul e minciuna nedescoperită încă.
MIRCEA IONESCU-QUINTUS — Ploieşti
COMPENSAŢIE Pe-o lună leafa nu mă ţine să mă îngrop. M i-ar fi ruşine, dar viaţa are-o oarte/bună:Nu mori In fiecare lună.
MIRCEA M ATCABOJI — Cluj Selecţie: loan Pop
CĂLĂTORULUI, O GURĂ DE APĂ
Pentru un sol bătut de soare, aşezat la marginea pustiului Sa- harei şi ameninţat tot mai mult cu deşertificarea. sursa de apă pentru sate şi oraşe prezintă im portanţă uşor de înţeles, ca de altfel pretutindeni în lume. P loaia şi zăpezile asigură cantităţi suficiente de apă pentru debitul izvoarelor din munţi şi al m ultiplelor lucrări de acumulare. O reţea hidrografică este încă destul de generoasă în asigurarea cu apă, cea mai necesară com ponentă a vieţii
Există în Maroc un adevărat cult pentru apă. Acesta este practicat în mod tăcut, prin cinstirea apei curate la ieşirea acesteia din sol sau conducte, unde curge liniştit sau ţîşneşte artezian din fîntlnile tradiţionale Intîlnite în moschei şi medine, In palatele cele bogate ori in căsuţele celor umili Fintînile arteziene din pieţele oraşelor m oderne sînt luminate feeric seara. Puţul, atit de sigur si comod pentru familie, este săpat adesea chiar sub acoperişul locuinţei, In casa gospodarului. Alteori, stlnca de granit pe care se înalţă casa face perforaţia imposibilă. în altfel de situaţii, a- pa este cărată cu amfore mari din ceramică de la pîriul din valea muntelui sau este adusă de la o fîntînă comună. Tn medine, pe lingă conductele distribuitoare, apa este transportată şl In cisterne, de către sacagii sau este distribuita din burdufuri de capră de către vlnzfttori. In pahare şi ceşti strălucitoare de a- lamă. In clinchet de clopoţel a- ttm aţi de costumele lor tradiţionale.
L Conf. dr. George PETRESCU
EU RO - D iSNEYLANO-idEste un. parc de distracţii, fn manieră ameri
cană, amplasat în plină inimă a Europei, care impresionează în pnm ul rînd prin dimensiuni, ocupînd 1943 hectare — suprafaţă echivalentă cu a 5-a parte a Parisului. Departe de a fi doar un vis de copil transformat în realitate, Eurodisney-ul este şi o gigantică afacere integrată într-un imperiu financiar generat de personajele create de Walt Disney. Şi cum aceşti eroi ai desenului animat s-au transformat in simboluri ale epocii noastre, fiind incluşi în sfera universală a divertismentului, parcurile Disney au ajuns surse de cîştig oriunde ar fi ele amplasate. în California şi Florida. la Tokio şi. mai recent, la Paris.
Expresie a industriei americane de profil pe care o reprezintă, Euro — Disneyland-ul de lingă Paris are două zone principale. Prima este parcul tematic, care se inspiră din Disneyland-urile anterior construite în Statele Unite şi Japonia, adaptată oarecum gustului european. A doua zonă o formează hotelurile, şase la număr, avînd 5200 camere, alături de ansamblul „Festival Disney" alcătuit din magazine, restaurante şi care include şi locul de desfăşurare a unui grandios spectacol specific. Toate aceste dotări şi uluitoare investiţii au fost realizate cu scopul ca Eurobusiness-ul care este Eurodisney-ul să atragă încă din primul an 11 milioane de vizitatori
Inaugurat în aprilie 1992, se pare că acesta nu a atins această estimare, dar consolarea poate veni din comparaţia că varianta europeană a atras totuşi, în aceeaşi perioadă de timp, cu peste un milion de vizitatori mai mult decît mobilizase în
CS) BHH UHMVD WJOS5 rsmpwn IB3P1TSS VB3399 (RR99S
aceeaşi perioadă de ^Început sucursala, niponă. Francezii au reprezentat doar 30 la sută din publicul ce s-a perindat aici, faţă de 50 de procente cit era estimarea. In aceste condiţii, dacă parcul de distracţii nu a realizat planul de încasări pe care 11 prevedeau proprietarii, cele şase hoteluri au fost în schimb avantajate datorită numărului măre de germani şi englezi atraşi de această Euro- distracţie în stil american. Ei au petrecut Euro- vveekend-uri la Eurodisney în 70 la sută din camerele respective.
La început, proiectul acestui parc de distracţii a întîmpinăt mare opoziţie în Franţa. S-a vo-bit de exemplul tipic al imperialismului cultural american şi de ameninţarea pe care acesta o reprezintă pentru cultura tradiţională franceză. Robert Fitzpatrick. preşedintele Eurodisney-ului, consideră că aceste atacuri s-au produs pentru că „Disney se adresează marelui public şi nu unei elite". Dincolo însă de aceste dispute, investiţia uriaşă s-a produs şi a început la rîndul ei să producă. Americanii care au venit să facă Euroafaceri ştiu bine că marile afaceri se fac cu cei mulţi. Toate creaţiile artistice ale omenirii au fost elitiste, doar cele care au trecut de la elitism şi rigoare la populism şi kitsch au devenit industrii. Tn această sferă evoluează astăzi circa 95 la sută din producţia cinematografică şi cam acelaşi procent din ceea ce americanii numesc „show-business" — industria spectacolului.
Indiferent Insă de rezultatele financiare exacte ce vor fi înregistrate, Euro — Disneyland-ul rămîne unul din cele mai spectaculoase proiecte realizate vreodată în Franţa şi totodată un prototip de Eurovis livrat de americani în lumea spectacolului.
Emil MAIOR
•» i » *t r « 7 8 9 Io
l
3 î dkm
5i
6IU
711i>
9
10«nr
Cuvinte în cru c işa te : ATRACTIVAORIZON TAL: 1. înlăturat O 2. Mecanică ce
rească O 3. F o r a j. . . la suprafaţă! — Cristal (poetic) ® 4. Factor de creştere In proteine (abr.) — Prezentă pe osie © 5. Lac în Danemarca — înverşunat & 6. Deştept — Sufix flexionar românesc © 7. C u rs iv ... tipografic — Postav fin #5» 8 Nori groşi — Negaţie O 9. De neatins (fig.) © 10. Flotantă In serviciu.
VERTIC'VL: 1. Pruncucidere © 2. Inoportune O 3. Dewey Watson — Murmur Q 4 înşiruire (abr.) — A face un act de politeţe 6 5. Poală (înv.) — Zilier (reg.) 0 6. A alătura — Deal (reg.) £ 7. Irosiri — Munte tn Algeria ® 8. Fiu de han— început de bineţe I 10. Am lnare, continuă.
9. Poate fi cerceta t, £
Cuvinte rare: APF, NORS, E A £A, ,SAB ’
Nicolae ZGLOBIU
Reţetele
Începînd de astăzi ne propunem să vă invităm, la fiecare sfîrşit de săptămînă, intr-unui din restaurantele bune ale Clujului unde, cu ajutorul unor maeştri în arta culinară, să vă o - ferim reţetele unor preparate pe care le puteţi consuma în localul respectiv sau, dimpotrivă, să vă răsfăţaţi intr-ale gastronomiei, preparîndu-le chiar dumneavoastră la domiciliu.
PFEFFERSTEAKAşadar, pentru astăzi, domnii
loan Oltean şi Ilie Pop. bucătari şefi la restaurantul ,.Castellari“ din str. Observatorului OS 2 (patron: domnul Octavian Vădan) au dorit să vă prezinte reţeta „Pfeffersteak“-ului (adică a fripturii de vită în sos de piper). Aveţi nevoie de următoarele cantităţi de materie primă (calculată pentru 10 persoane): un kilogram şi jumătate muşchi de vită, 10 g piper (măcinat mare), 100 g unt, 100 g coniac, 100 g smîntînă, 10 ml sos W orches- ter, 0.10 g sare.
Modul de preparare: muşchiul se porţionează în 10 bucăţi a 150 g fiecare, acestea se condimentează şi se prăjesc în unt Se trece la prepararea sosului din smîntînă. piperul zdrobit, sosul Worchester şi la urmă se a- daugă coniacul. Feliile de carne se aşează pe farfurii cu garnitu- tă de cartofi natur. iar sosul se toarnă cu lingura. Preparatul se serveşte cald şi am primit asigurări că este delicios!
CAPUCCINI Dacă doriţi să completaţi meniul zilei cu un desert excelent şi uşor de realizat, vă sugerăm să urmaţi recomandările domnului Fodor Francisc, barman la barul — cofetărie din cadrul complexului „Castellari", care vă invită la u r i . . . capuccini. Este cunoscuta băutură pe bază de lapte şi cafea, care se serveşte într-un pahar lung (cu pai) şi se compune din lapte cald spumat, cafea filtru, frişcă, rom sau co.-.. niac, ciocolată rasă. în cantităţi pe care ■ le puteţi aprecia după înălţimea paharului. Oricum vă atragem atenţia că predomină laptele. Este o băutură reconfortantă. In ton cu anotimpul şl darul naturii ce ne-nconjoară tn aceste zile.
Vfi invităm, aşadar, stimaţi patroni de restaurante sau m aeştrii în arta culinară să prezentaţi, prin intermediul arenei rubrici. cele mai interesante creaţii gastronomice, pe care le con* slderaţl a fi pe gustul consumatorilor. Ziarul nostru vă aşteapt ă :,i."
(M.B.)
ADEVARUL d e CLUJ* îî’ AGFNA
P IA TR A „PURIFICĂRII ETNICE” FACE INCĂ VA111RI
TSkes distrugătorulCind erani copil credeam câ suprema „armă" es
te distrugătorul. Am aflat ulterior c i e mai feroce cuirasatul, că există alte nave dc linie, portavioane .'jii., mai eficiente. Dar cuvîntul „distrugător" .rămine cel mai şocant
Alaltăieri puneam o seamă de întrebări în legătură cu rostul ultimei gogonate minciuni a pastorului ToUe.s,. in legătură cu aşa-zisul pogrom de Ja Tg. Mureş organizat de români (idee pe care drăguţul ţie pastor a reluat-o la conferinţa de presă tle la Oradea) ţi cu purificarea etnică realizaţi prin forţarea ungurilor din România sâ emigreze. In legătură cu prima problemă, lăsînd la o parte documentele, tjş întreba: după atrocităţile de la lp ţi Trâznea (dau doar aceste celebre exemple) să- vir.şite de unguri în 1040. ar fi fost de aşteptat ca supravieţuitorii şi urmaşii acelor torturaţi şi căsăpiţi să profite de primul prilej de răzbunare, avînd. asigurată majoritatea fizică absolută. N-au făcut-o. De ce? Pentru că nu le-a dat prin cap ră se . răzbune, să facă pogromuri. In schimb, la
.ţl’g. Mureş . şi in zonă ungurii s-au simţit destul de numeroşi pentru a da o lovitură de forţă. In legătură e u -a doua problemă, a obligării- ungurilor să emigreze din România, comunicatul Ministerului de interne dovedeşte cu cifre că în 1990 cei mai numeroşi emigranţi au fost saşii şi şvabii, urmaţi de români şi abia apoi de unguri, că şi în ceilalţi doi ani ei au rămas tot pe locul trei şi — mai ales — câ numărul ungurilor care plea- că din Rom ânia este de la un an la altul tot mai mic — adică în absolută contradicţie cu ceea ce spune pastorul Tokes.
Asemenea m inciuni gogonate, care sfidează adevărul dovedit de documente, nu pot face altceva deciţ să compromit/» eforturile membrilor şi unor conducători ai U.D.M.IÎ. de a demonstra ră aceas
tă organizaţie are dreptul la credibilitate politică. Pastorul Tokes este un distrugător al U.D.M.R. Asta nu înseamnă că nu trebuie să-l mai luăm în seamă. S-o facem, dar cu gîndul că organizaţia nu merită-a fi compromisă de mefistofelicul pastor.
Mă întrebam, în finalul articolului de alaltăieri, caie a fost rostul pastorului Tokes la Timişoara in 198!), şi astăzi, şi in, viitor. Am găsit răspunsul: ca distrugător al. U.D.M.R., pastorul nu poate fi decit un intrument al comuniştilor, securiştilor, cripioeomuniştilor, neocomuniştilor, kaghebiştilor. (Fiind preot protestant, nu-1 pot „lega" de ortodocşi, catolici, sionişti. fundamentalişti islam ci, francmasoni — sau mai ştii?). Din vreme, ce .pastorul Tokes caută cu luminarea ce le , mai potrivite momente pentru a-şi compromite etnia şi credincioşii din România, şi organizaţia politică reprezentativă — ce altceva pot gîndi despre scopurile sale decit că este distrugătorul lor?ţ
Să sperăm că lucrurile nu vor ajunge pînă la finalul pe, care l-am prefigurat eu, pentru că România, care garantează- dreptul fiecărei minorităţi etnice de a fi reprezentată în Parlament, are nevoie şi de reprezentanţi maghiari oneşti, care să aibă grijă cu adevărat de protejarea limbii şi culturii de expresie maghiară din ; România. oricit ne-ar costa. Cu condiţia onestităţii ca cetăţean al României, nici mai bun, nici m at rău decît altul, dar niciodată duşman ai ţării careul hrăneşte.
; 11 ic CAI-IAN
« O R B I L E DELEGAŢIEI UDMR LA BUDAPESTA
P.S. Iată, din comunicatul Ministerului - de Interne, cîte cifre despre cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate: cetăţeni de naţionalitate germană-— 60 072 în 1990; 15.567 în 1991; 9.551 în 1902; cetăteni de naţionalitate rom ână.— '23.8<!!l în 1990: 19.307 în ,1991; .16.269 în 1992; cetătcni de naţionalitate maghiară — 11.0-1. în 1993; 7:494 în. 19.91; 0.700. în- 1992. Este evident că pastorul Tiikes vorbeşte fără a fi interesat de adevăr. ’ ■ . . ■ ■ ■ • 1
n a i im n sssw tsism atom uimuus
REPLICĂ LA 0 DECiARATIE A D-LUI EPISCOP LASZLO TOKES, Istoria atestă- fără echiv.vc că PNŢCD a. fost de la începuturile e x is te n ţe isa le . un autentic şi neobosit reprezentant al intereselor rom ânilor şi României şi, în acelaşi timp, un: susţinător permanent şi făr-ă com promisuri al eliminării din societatea noastră a .oricărei ■discriminări permiţînd astfel,; fiecărui , cetăţean. şi tuturor naţionalităţilor minoritare, şanse egale în dezvoltarea ’ şi manifestarea însuşirilor şi identităţii lor.
De aceea, considerăm ; de datoria organizaţiei noastre din capitala Transilvaniei să ia p o ziţie în replică faţă dc. declar raţii ca cele ale d-lui episcop Laszlo Tokes făcute recent la Washington. .
Afirmaţia după care evenimentele din martie 1990 de lâ Tîrgu Mureş ar fi fost „un pro- ’grom antimas’niar** este nu numai tendenţioasă, dar tota! falsă. D-l episcop a luat cu siguranţă cunoştinţă de concluziile tuturor observatorilor obiectivi ai acestor evenimente; care în esenţă arată că:
1. raportul- parlamentar privind tulburările de la Târgti Mureş este departe de a elucida întregul adevăr şi pe adevăraţii vinovaţi;
2. este neîndoielnic că ne găsim în faţa unui scenariu în care clementele caro au declanşat violenţele se găseau de ambele părţi (română şi maghiară);
3. nu sa cunoaşte exact numărul victimelor, dar este cert
că ele nu si’ limitează la partea maghiară, fiind chiar poiibîl ca victimele d intre. .români să fi fost mai numeroase. ■ -
D .l episcop "Laszlo Tokes mai afirmă că ar exista în prezent - în România, un proces disimulat de purificare etnică, care se deosebeşte de cel. din .Bosnia prin 'rafinamentul, metodelor fo- . losite. Nu n e : putem reţine, in- ; dignarea şi revolta în. faţa unei atit de .nixlrepte; şi; ncadevărate prezentări- a ' tendinţei - pe care , uriii ' cetăţeni : români o mani- , festă . d e . a-şi părăsi ţara. „Pu-, rificarea etnică4*'' <*şte una din- ', tre cele mai,,grave acţiuni -posi-' , bile ale/unei piiieri' constituite. Este evident că plecările din ţară aţi astăi-i. .ca şi în ultimele, decenii, motivaţia: stării .econo* mice şi a lipsei' de perspectivă ale un:>i anumite categorii. Ambele motive sînt trăite în egală mii ură tie români şi maghiari... Fă culă. la Washington în faţa unei opinii publice puţin informată’ privind situaţia din- Ro
mânia- , această declaraţie, primeşte caracterul unei deliberate dorinţe, de a denigra imaginea României,, şi comportamen
t u l comunităţii române faţă de minorităţi. în acelaşi timp, ea deschide. . extremiştilor români un larg . cîmp de . manevră.
Protestăm’. , împotriva faptului că' o persoană cu calităţi oficiale în ierarhia UDMR face de. clara ţii. iresponsabile, care prejudiciază eforturile - opoziţiei româneşti vizînd instaurarea statului d e : drept ‘ şi a unui climat democratic.
' : Ne, place, să credem că d-l . e- piscop Laszlo Tokes reprezintă un c a z 1 izolat în cadrul condu, cerii UDMR şi al reprezentanţilor comunităţii maghiare şi ne manifestăm, în continuare, disponibilitatea de a conlucra cu toţi aceia care văd în democratizare şi reconciliere scopurile prioritare ale momentului istoric actual.
Organizaţia Cluj a PN'J'CD
P O Z I Ţ I A N O A S T R ĂApreciem c a . nefondate şi de
rea credinţă afirmaţiile dom nu. lui I^aszlo Tokes privind existenţa în România a unei acţiuni de „purificare etnică** Le considerăm şi pe acestea ca făcînd parte dintr-un ansamblu de acţiuni- interne şi externe, îndreptate ■ împotriva intereselor ţării noastre şi a unei convie
ţuiri fireşti interetnice.Susţinem, ca o datorie a tu
turor, respectarea drepturilor şi libertăţilor pentru toţi cetăţenii României şi vom continua să luăm atitudine împotriva manifestărilor de exclusivism etnic sau abuzuri ale autorităţilor.
Asociaţia foştilor deţinuţi politici, judeţul Cluj
. „Tn săptămîna trecută au fost la Budapesta, intr-o delegaţie a UDMR' , Marko Bela, preşedintele uniunii. Tokes Laszlo, preşedinte de onoare, Takacs Csa-
. ba, preşedinte coordonator, care s-a .întîlnit şi au purtat con . vorbiri cu Goncz Arpad. preşedintele -Republicii Ungare, - cu Antall ,-Joz.sep, prim-ministru, S/.abad Gyorgy, .preşedintele- parlamentului, Jeszenszky Ge- : za? ministru de externe, precum şi cu guvernul ungar. Legat de ultima convorbire -s-a dat comunicatul de mai jos.- La acea • conferinţă de presă,
de la care Televiziunea Română a redat o secvenţă, delegaţia UDMR a -in form at ziariştii despre întreaga lor vizită în Ungaria. Cei ’ mai interesaţi au '
primit informaţii şi despre călătoria în Am erica a lui Tokes Laszlo, folosindu-se apoi de u- nele dintre ele după bunul lor plac. Ca urmare, presa română cu rapiditatea electronică, urlă, de duminică seara, că Tokes Laszlo s-a plîns în Am erica de purificarea etnică — ceea ce de' altfel nu poate fi contestată de nimeni, deoarece acest lucru poate fi dovedit tocmai de către ' ultimul recensămînt sau de scă-: derea numărului maghiarimii la 22 la sută, dar se tace cu prudenţă în privinţa faptului că domnul episcop TOKES a cerut, in SUA, acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pen. tru România**.
Articol nesemnat din S7.abads.1g nr. -II din 2.03. 1993
COMUN I C A T„Constituţia Republicii Unga
re prevede responsabilitatea faţă de maghiarimea de peste graniţă.; Program ul Uniunii Democrate maghiare, din România, ca factor constitutiv al statului, pentru cele două milioane de maghiari din ţară,, pe de altă parte, este definit ca parte inalienabilă a. naţiunii maghiare u- niversale. ■ .-■ - ---.
Documentele internaţionale acceptate şi semnate şi de către Republica - Ungară şi> România asigură, în unanimitate, între, ţinerea , liberă a relaţiilor şi colaborarea .minorităţilor naţionale cu naţiunea mamă. -
Potrivit legilor din ţările noas-; tre. şi prevederilor de drept internaţional, a delegaţie a Uniunii Democrate Maghiare din România, la invitaţia Oficiului Maghiarilor de Peste Graniţă, a făcut o vizită la preşedintele Republicii Ungare, la primul- ministru. la preşedintele parlamentului, precum şi la ministrul de externe, pentru reînnoirea, şi extinderea relaţiilor la nivel Înalt cu guvernul Ungariei.
Guvernul Republicii Ungare şi conducerea pe ţară a Uniunii Democrate M-ighiare din România dau publicităţii următorul comunicat, cu privire la discuţiile purtate la Budapesta în26 februarie 1993. -
1. Guvernul Republicii Ungare salută cu bucurie -faptul că la Congresul de la Braşov, ■ U.D. M.R.-ul s-a reorganizat pe baza principiului autonomiei interne. Părţile au convenit ■ să aibă în vedere întreţinerea mai strînsă a relaţiilor, decît pînă acum, şi care să fie permanente şi instituţionalizate.
2. Sint de comun acord asupra faptului că Uniunea Democrată Maghiară din România, ca organizaţie angajată pen. tru naţiunea maghiară şi dem ocraţie, . ca şi România- poate juca un rol favorabil în democratizarea României, în încurajarea relaţiilor interstatale şi împăcarea maghiaro-română.
precum şi stabilitatea în zonă, în scopul integrării europene.
3. Guvernul maghiar nu se amestecă Sn politica UDMR, dar sprijină în toate, în mod considerabil, năzuinţele legitime şi : punctul ei de vedere. Potrivit susţinerii acesteia, salută şi d o reşte să ajute Uniunea, adică pe maghiarimea din România,- în realizarea planului de autonomie şi autodeterminare inter, nă, în conformitate cu legile României şi prevederile dreptului internaţional.
4. Ungaria doreşte să sprijine in mod eficient dezvoltarea şi realizarea societăţii maghiare din România din punct de vedere politic- econom ic, civic, cultural, pe linie de biserică şi învăţămînt. Vizînd acestea, păr- ţile au stabilit realizarea unui pachet-proieet detaliat.'
5. Intrucît Ungaria şi maghiarimea din România sînt interesate deopotrivă pentru transformarea democratica a Rom âniei, sînt gata ca şi împreună să sprijine realizarea acestui ţel. Concepe ca parte organică a acestui proces soluţionarea democratică a situaţiei m inori, taţii maghiare şi ' a celorlalte minorităţi, conform intereselor şi legilor României, precum şi ordinii europene de drept.
6. Părţile fac tot posibilul în favoarea încheierii tratatului interstatal Ungaro.român şi a- poi pentru stabilirea unui acord interstatal de apărare a minorităţii. Pe de altă parte, urgentează acceptarea legii minorităţii din Ungaria şi a statutului etnic din România
7. Prim-ministrul Ungariei şi conducătorii Uniunii Democrate Maghiare din România au convenit asupra faptului ca problema minorităţii- maghiare de peste, graniţă să nu fie folosită in scopuri politice de partid şi Sn scop electoral. Cu privire la aceasta, consideră necesară stabilirea pe baze unitare a politicii în problema maghiarimii de peste graniţă în înţelegere cu mai multe partide Budapesta, la 26 februarie 1993
...Sîmbătă 13 februarie. Primul meci de verificare al pregătirilor ■susţinut de „U“, cu divizionara B Talaat Harb. Despre rezultat am scris. Insist asupra unui alt aspcct. Autocarul ne-a dus la stadionul echipei, mai bine zis la baza sportivă a clubului Talaat. Fiindcă in afara .terenului de fotbal, acest club mai arc in cuprinsul bazei terenuri de tenis. Membrii susţinători ai c lu bului vin ln număr marc la baza sportivă, ca privitori snu activi. Mai există în cadrul bazei ţi un restaurant-cantină pentru 'sportivi şi susţinători.
Sar peste ziua de duminică î i februarie despre care voi vorbi aparte. Merită. A fost ziua re
zervată vizitei ln Port Said. Continui despre bazele sportive .din , C airo Cu deosebire cele destina- . te fotbalului. In afara Stadionu
T E M E N E L E D E M U L Ţ U M IR E LUS A L A H ( IX )lui Naţional, grandios, destinat cu deosebire intilnirilor importante, mai. ales cu caracter internaţional, majoritatea echipelor au stadioane. Cel al echipei Ter- sana. unde „U“ a susţinut, luni15 februarie al doilea jo c în cadrul turneului, este mai mare dc- cit al clubului Talaat Harb. De-a- supra brîului de beton al tribunelor se înalţă clădirile cu pes- ■ te 10 etaje ale blocurilor dim pie- Jur. Asta nu Înseamnă câ la meciurile echipei lor favorite, susţinătorii formaţiei Tersana: sâ nu ocupe locurile din tribune. . Meciul dintre Tersana şi „U“ a fost onorat de prezenţa şefului poliţiei d in C a iro , personalitate de prim rang pentru un oraş cu 17 milioane, do locuitori. . Pe alt
fel, Tersana este echipa poliţiei, fapt ce mi-a explicat prezenţa la stadion a unui pluton de scu
tieri, conduşi de un ofiţer. Că meciul n-a ridicat absolut nici un fc l.d e probleme, asta-i altce
va. Dar scutierii trebuiau sâ fa că net de prezenţă. Că de aia sînt Sn subordinea poliţiei.
In pauza întîlnirii, în timp ce admiram in colţul (lin stînga al tribunei a doua silueta elegantă a trei palmieri, deodată, • pe gazonul din faţa tribunei ;ofL'iale a pătruns un grup de cinci su-, porteri. Tacticos şi-au scos pantofii din picioare, s-au aşezat în genunchi, au făcut temenele li- pindu-şi fruntea de gazon, s-au ridicat ir) picioare însftilînd- cuvinte de rugăciune şi slavă lui Alah pentru faptul câ înaintea începerii reprizei secunde echipa lor favorită conducea cu. 2—0. R itualul a durat cîteva minute bune, după care credincioşii suporteri s-au reîn^ltat părăsind gazonul. Era şi timpul, echipe
le apăruseră pe teren pentru repriza secundă.
Un frumos stadion am întîlnit la Ismailia, unde „U“ a susţinut cel de al treilea joc. De la înălţimea copertinei de la tribuna o- ficială o instalaţie modernă de nocturnă La meciurile echipei Suez Club, divizionară A, vin în zile de meci r>’ste 15.000 de spectatori. Fiindcă- fotbalul, indiferent de meridianele globului sau de paralelele sale rămîne acelaşi agreat sport care stîrneşte atîtca patimi printre suporteri. Câ aşa-i fotbalul, o patimă ce te robeşte la virsta pantalonilor scurţi, şl nu scapi de ea pînă la plecarea în eternitate. Peste tot unde am fost. mereu la datorie, „camerma- nur* Marian Salomir, imortalizînd pe peliculă video stadioane, spectatori şi prestaţia echipei.
(va urma'
Victoi SJOKEA
PAGINA â d f v Ar t t n r n u l
AN A LIZA DE PREŢ
DE LA 2 MARTIE BEREA COSTA 7 0 DE LEIS.c: „URSUS“ S.A. a majorat
preţul la bere de la 50 de lei la 7<* de lei (preţ de producător), începînd cu data de 2 martie a.c. Ce anume a determinat această creştere de preţ? a fost întrebarea po care i-am adresat-o domnului director Octavian Buzoia- nn.' Iată. şi răspunsul:■ —î Majorarea preţului berii a fost determinată ele majorarea preţului. la materiile prime de bază. Aş exemplifica prin malţ, produs la care preţul pe kilogram a crescut de la 70 la 120— 130 d e ' lei, iar în perspectiva i- mediatâ preţul .acestuia va creşte la 200 de lei kg. Apoi, preţul orzului a crescut de la 30 de lei la 80 de lei kg, enzirriele s-au scumpit de la 3200 de lei kg la 7000 de lei kg, etichetele au crescut de la 40 d e 'bă n i bucata la doi lei ş.a.m.d. După ultimele majorări de preţ la materiile prime de bază preţurile au fost cel puţin dublate. Or, noi ara majorat preţul cu 40 la sută.
— Ne puteţi face o comparaţie cu începutul anului 1990, cînd berea costa 5 Ici?
— Da. In acele vremuri kilogramul de malţ costa 8 lei (faţă de 200 cît va fi în viitorul apropiat), orzul costa 3 lei kg (faţă de 80 de lei). Păstrînd proporţiile, berea a fost produsul _ care s-a scumpit într-o măsură moderată. A firm acest lucru gîn- dindu-mă şi la costul energiei e- lectrice, al apei potabile.
- — Care este sistemul de impozitare la dumneavoastră?
— Ca toţi agenţii economici, plătim 45 la sută im pozit pe profit şi, nota bene, plătim un impozit pe circulaţia mărfurilor de 45 la sută;
— De Ia 1 iulie ya funcţiona TVA-uI.
— Da, însă noi vom avea de plătit în continuare accize care nu vor fi 45 la sută, ci 55 Ia sută.
în concluzie, ca şi în alte lo curi, producătorii de bunuri de consum sînt constrînşi să ridice preţurile din cauza resurselor, al căror preţ se tot dublează.
M SANGEORZAN
PRIMIM PE ADRESA REDACTORULUI ŞEF:■■ Mai mulţi muncitori de la fabricile din municipiul Turda ne-au trimis o scrisoare în care cer răspuns de la un anume domn „revoluţionar Husar Axentc‘V Deoarece noi am mai publicat un material cu domnul • Husar, reproducem doar întrebările la care îl rugăm să răspundă:
Deci:
1. Cînd a fost cii adevărat de partea muncitorimii turdene (domnul Husar, bineînţeles), înainte de revoluţie (cînd ne ancheta ore în şir, nemîncaţi şi ne ameninţa cu aruncarea în stradă pentru că am simpatizat cu colegii noştri din Braşov). Sau a fost cu noi după revoluţie cînd, miraculos, a devenit peste noapte mare lider în sindicatul din Turda.?
2. La aceastâ întrebare sîntem în măsură să vă răspun
dem noi; Ne-am interesat şi domnul Husar a fost dat afară diri servici, SR l-u l nu are nici un fel de legătură cu el, con- siderîndu-1 un element cu totul nepotrivit pentru a desfăşura muncă de informaţii^' 3. Ce „merite deosebite" a a- vut in revoluţie (tot de domnul Husar e vorba) faţă de foştii săi colegi, fiind singurul secu- rist care a obţinut înaltul titlu de „luptător în revoluţie"?
Aşteptăm, domnu’ Huszar, şi o anume corecţie la grafia acestui nume.
CuriozităţiDESPRE GHEIZERE
Islanda — ţară situată în nord- vestul Europei — dispune - de peste 100 de gheizere, din care 30 active. Cea mai întinsă zonă' cu gheizere, se află însă în S.U.A., statul Wyoming, in Parcul Naţional „Yellowstone". Există aici circa 300 de gheizere. Intre acestea reţin atenţia: „Old Faithful“,
cu erupţii constante, apoi „Giariţ Geyser‘\: — care aruncă jet. de apă' şi vapori de 61 m înălţime
, „Călimara dracului" — care aruncă periodic un noroi negru precum cerneala neagră — , „Smaragd", al cărui jet este format din apă limpede ca şi cristalul. Gheizere cu caracteristici
•aparte mai p o t -f i întilnite în Noua Zeelandă, Australia şi in alte zone. (I.N.IJ.)
APARTAM EN T CU M AI M ULŢI T IT U L A R I?
Ca urmare a unor telefoane primite la redacţie cum că pe strada Horea nr. 10 (apartament 12) se desigilează apartamentul în absenţa proprietarului, ne-am deplasat la faţa locului şi am constatat următoarele: apartamentul cu pricina a fost repartizat domnului D.S. şi i s-a încheiat contractul nr. 21458/23 X II 1991 pe întreaga suprafaţă a apartamentului (4 camere şi hol). Întrucît fostul chiriaş mai avea obiecte rămase în apartament după mutarea la noua adresă, acestea au fost depozitate în hol, iar holul sigilat de către reprezentantul ICRAL. Cum vreme de mai multe luni lucrurile nu au fost luate de proprietarul ior (la ultimul avertisment, doamna M C. a răspuns că nu are spaţiu în noua locuinţă şi pentru aceste obiecte), marţi, 2 martie, sigiliul a fost rupt — de către persoana care l-a şi pus, domnul Augustin Clejan (ICRAL) — şi tot ceea ce se găsea depozita! în hol a fost transportat la subsolul imobilului. Domnul D.S. a plătit, din momentul încheierii contractului, chiria şi pentru acest hol, pe care, practic, nu l-a folosit. Cele relatate exprimă punctul de vedere al domnului D.S. Urmează să aflăm şi părerea doamrei M.C. : ■ Flavia SERGIIIE
URMĂRI DIN PAGINA 1 ® URMĂRI DIN PAGINA î • URMĂRI DIN PAGINA 1P A R A N O IAeonomic al socialismului românesc. Şi,- mai trebuie să vorbim despre faptul că răsfăţaţii propagandei comuniste, cei consideraţi -„ flo a re a ". clasei. muncitoare, cu antecedente revoluţionare şi ilegaliste, au ştiut să bată cu pumnul în masa lui Roman şi Iliescu pentru a obţine salarii nejustificate la nivelul nici al producţiei lor, nici al situaţiei e- conomice naţionale. Agresivitatea •anumitor lideri sindicali nu poate să nu ne ducă cu gîndul la entuziasmul comunizănt din anii de după război al celor fericiţi la ideea ca totul să se împartă egal tuturor — în folosul leneşilor şi incapabililor, al paraziţilor încurajaţi de propaganda e- galitarismului comunist. Leneşi, incapabili, paraziţi mai avem şi azi şi p e aceştia vor miza toţi politicienii gargaragii, de la extrema stingă la extrema dreaptă.
lată că la recentele discuVi dintre Guvern şi sindicate, un lider a avut curajul paranoic sâ avertizeze,- în cursul negocierilor, că ar fi posibilă o lovitură de stat. N ici mai mult, nici mai puţin decît o ameninţare cu destabilizarea ţării, faţă de care învinuirea Doinei Cornea e o gluţnă ridicolă.
Această paranoie sindicală ou poate fi stăvilită decît printr-o atitudine fermă. Iată, însă, câ la o demonstraţie a. constructorilor de hidrocentrale — probabil Justificată, în esenţă — şi-a făcut apariţia inopinată, neplanificată,
nepregătită, însuşi preşedintele Ion Iliescu, pentru a calm a lucrurile. O gafă care, sper, nu va avea consecinţe prea mari, dar o gafă care dovedeşte că preşedintele nu are încă o viziune clară asupra modului de rezolvare a problem elor sociale. Criza economică nu se rezolvă cu zîm - bete şi alintări ale clasei muncitoare, ci cu un program economic limpede.
" OPTIMISM... ;despre care nu ştim prea multe, greşelile sînt -inevitabile. Nu se poate concepe mersul pe acest drum de tranziţie, nemaiîiitîlnit şi, deci, neexperimentat, şi să se realizeze totul ’ matematic, prog- nozat. Meritul deosebit al guvernului este acela că a intuit şi acceptat ideea menţionată. Dar nu consideră întîm plările previzibile ca o fatalitate. In „Strate-' gia de reformă- întîlnim propoziţii de genul: „In cazul în care realizările s-ar abate de la program...", „Guvernul are în vedere şi. . . “ etc. etc. Sînt pregătite, deci, alternative. N-ar fi exclus să apară şi efecte imprevizibile, pozitive sau negative, determinate de impactul între două flu xuri de forţă, invizibile dar . perceptibile: unUl, generat; de intervenţia statului şi altul -*• de mecanismele interne ale economiei de piaţă.
Mecanismele econom iei de piaţă „standard" sînt cunoscute Se - ştie ce se întîmplă dacă se manevrează o manetă sau alta La
noi este altceva: nu avem manete, trebuie să le construim cu maximă atenţie, nu prin copiere, deoarece nu ni se potrivesc. Trăim alte vremuri şi un experiment pentru care nu trebuie să ; fim invidiaţi.
Chiar dacă din programul de guvernare se degajă un optimism prudent pentru 1993, „Strategia de reform ă" ne dă speranţe. Să trecem cu bine de 1993, un an extrem de greu: este amil în care se renunţă la ultimele subvenţii pentru bunuri şi servicii destinate populaţiei, cînd se aliniază preţurile interne ale unor produse la cele internaţionale (ceea ce v a . genera o scumpire Sn lanţ), cînd se introduce taxa pe valoarea adăugată (iarăşi inevitabile scum piri!). Iar producţia merge cum merge, ca racul. Şi atunci, de unde salarii care ş ă , compenseze cursa galopantă a preţurilor?
D -l Nicolae Văcăroiu crede 'că vom depăşi această perioadă, care va genera unele tensiuni sociale. Ne dă speranţă că în a doua parte a anului 1993 se va simţi începutul relansării economice. Chiar dacă va fi timid, el înseamnă stoparea mersului înapoi. Ceea ce este deosebit de important!
Să sperăm, oameni buni, că pînă la urmă vom ieşi la lim; n.
P.S Prezentarea expunerii pri- mului-minisţru -referitoare la activitatea guvernului p e 100 de
- zile şi a „Strategiei de-'reform ă econom ico-soeială a programului
de guvernare" a început cu o întîrziere de o oră şi jumătate, deoarece unii deputaţi şi senatori pur şi simplu s-au certat, unii fiind de-a dreptul- penibili. S-a început cu încercări de a b loca prezentarea expunerii * p rem ie-_ rului şi s-a ajuns a se face -apre- -
. cieri referitoare la X care ar fi fost mai comunist decît Y ; Urit,: foarte urît, dom nilor parlamentari! E bine totuşi, că : am urmărit, în direct, astfel de murdării care pun în imagine ca ractere.
^ A P Ă R A R E A .!; '
: Trebuie să vă reamintesc unul din capetele de acuzare ale dom nului Lupu: subevaluarea unor televizoare confiscate şi, în consecinţă, păgubirea statului cu peste 700.000 lei. Trecem peste faptul că s-au făcut 3 evaluări ale... pagubei (a doua, dacă ţinem minte, fiind cea mai mare); vrem numai să spunem că pentru o neglijenţă de asemenea natură nu cred că trebuia pus în lanţuri. în cătuşe, mă rog. S-a invocat faptul că dom nul Lupu nu avea voie. conform unei dispoziţii guvernamentale, să facă evaluări. Apărarea a arătat că această comisie, practic, n-a funcţionat niciodată, inculpatul de- monstrînd câ pentru punerea în practică a hotâririi de a exista o comisie sînt necesare o serie de condiţii, pînă acum imposibil d e realizat. Şi, sâ nu uităm, linul dintre membrii comisiei de evaluare a bunurilor confiscate
este (sigur,- era) domnul Lupu, prin însăşi funcţia de comisar şeS
^adjunct. Aşa. Şi pentru „crim a1* de a. fi apreciat la 30.000 .nişte televizoare color a fost încătuşat ca un criminal ce a . strangulat o bătrînă şi i-a furat o sumă infimă din casă. Apărarea, . men-
, ţionînd că nu acuză, a adus argumente şi a depus la dosar procese verbale care spun că şi po -
. liţia (un alt „organ" care este a- bilitat c u . confiscările), procedează în mod similar cu evaluările. Adică, cheamă cîte un sergent major, un bucătar, şi ce se mal găseşte prin preajmă, evaluează o combină muzicală, un video nou/nouă Ia astronomica sumă de6.000 lei şi, pe urmă. ghici cine se înghesuie la cumpărături de aparatură electronică??’ !
Vă spuneam în articolul de ieri despre un alt cap de acuzare. 2ice-se că domnul Lupu a evaluat un aparat video la 10000 lei şi i l-a oferit spre vînzare unui electronist, care a executat la Garda financiară sistemul de pază al armamentului. Aflăm. însă. cu stupoare că Garda finan. ciară nu are alocate fonduri pentru a plăti asemenea lucrări Nu susţinem că e foarte corect ce a făcut domnu] Lupu. dar este mai mult decît penibil să nu ai posibilitatea legală de a plăti o lucrare, dealtfel foarte importantă pentru buna funcţionare ; a firmei.
Ieri, domnul Mugurel Lupu s-a întors acasă Fiind pus în libertate condiţionată, se va putea pregăti mai bine pentru a-şi susţine cauza în 30 ale lunii, cînd va avea loc a doua înfăţişare.
S.C. „C.C.M." S.R.L. CLUJ-NAPOCAstr. Crinului nr. 9, telefon 15-26-08
Oferă cu vînzare en-gross, următoarele produse:
• Bere import Ungaria . • Vin Cotnari dc 0,7 I şi 1 I
9 Ulei floarea soarelui import Ungaria • Vopsele auto Autolux, diferite culori• Lac parchet import Ungaria• Zahăr import Ungaria Achiziţionează:• Sticle bere import la preţul de 25 Ici bucata 9 Sticle Pepsi Cola 1 I, la preţul dc 30 Ici sti
clo. (7887)
S.C. TULIMEX S.R.L. DEVA Vâ aşteaptă ia punctul sau de dcsfacerc cn-
gross din Calea Turxii nr. 136, zilnic intre orele 9-18. (7493)
DIN NOU FIRMA „PALMIER"Vă oferă, la preţuri avantajoase-, următoarele
produse:© Queen 1,5 I, Kiwi 1,5 I, Cola, Mango yi O-
range (0,33 I), ţigări, cafea etc. Angajam: contabilă, secretară, vînzâtor. Informaţii: Calea Turzii nr. 76. (8054)
VIZITAŢI MAGAZINUL DE MOBILA Calea Baciului 47
Sortiment bogat, la preţuri convenabile! (7435)
EXPLOATAREA MINIERA CĂPUŞ cu sediul în Căpuşul Mare, judeţul Cluj
Angajează, prin examen, 3 mccanici auto pentru reparat motoare, cat. 3-6. Se acordă: salar tarifar între 30.000-35.000 leilună, spor condiţii grele, grupa a ll-a de muncă, transportul gratuit.
Informaţii suplimentare: la sediul societăţii.(7480)
FIRMA MIXTA ROMANO-GERMANA S.C. „M . RUMLICH" S.R.L. ORADEA
str. Seledşului (Compiex aiimentar. Unitatea nr. 8) Vinde, en-gross, cu adaos comercial zero, ui-
mâtoarele produse;© Ţuică (Ungaria): - Klarancs palinka - 580 lei sticla- Gyumolcs palinka - 580 lei sticla- Barack palinka - 580 lei sticla- Koric palinku - 580 lei sticla © Vodcă Stolnichnaya, 1/2 I - 850 loi sticla O Coniac 8raudy, sticlă 1/2 I - 580 loi sticla • Berc Katmsai, 5,2 % alcool - 220 lei (inclu
siv sticla) - 9 R.C. Cola. 330 ml - 210 lei
1,5 litri - 520 iei O Vin Cadarcă (roju), 1'2 I — 580 lei0 Rom (Ungaria), 1'2 I - 580 loi sticla Domnul IOAN ELISIE, patronul societăţii, asi
gură onor clientela că mărfurile sînt de cea mai bună calitate. .
Informaţii suplimentara la telefonul 099-118.120, Oradea. (7417-A)--------- -- . - - • - ■ .■ . . - . ' - ' ' ' .• - ^ . - ^ ^ '- - ^ - - • - ^ '. - ^ ^ • ^ 5 ^
&DEVARUL DE CLUJ =PAGINA 6
Firmă particulară de construcţii, angajează-'
INGINER CONSTRUCTOR, indiferent de vîrstă, sâ posede callîSţl
si în afaceri. Relajil ia telefon 18.37.06, după ora 17. (7213)
Banca Agricolă s .a .Sucursala Cluj-Napoca,
P-ţa Unirii nr.7. organizează CONCURS in vederea
ocupării a două posturi de H REFERENT DE. SPECIALITATE H
la data de 15 martie 1993, orele 10, la sediul băncii. C ondiţii: • studii de specialitate şi cu o vechime în conta
bilitate de cinci ani. Cererile se vor depune ia secretariatul unităţii pînă la
,____ data de 12 martie 1993. (211) ^
Filiala de Reţele Electrice Cluj, ^anunţă organizarea unei LICITAŢII PUBLICE
oentru LUCRĂRI DE REPARAŢII la Microhidrocentralele de ia Mănăstirea Dej şi anume:
• confecţionare roţi dinţate • reparaţle mecanism acţionare stavila re • confecţionare
stăviL;e din dulap de stejar • reparaţie etanşare stăvllare la care nu se schimbă lemnăria. Licitaţia va avea loc în data de
23.03.1993, la sediul F.RE.ciuj. Informaţii, la Serviciul Exploatare • F.R.E. Cluj, str. Memoran
dumului nr.27, tel. 11.57.21,int. 134 sau271. (212)
&OAGROMEC S.A. Cluj-Napoca^ Str. Tineretului nr.59 8
Organizează LICITAŢIE ?n vederea v in a r ii următoarelor utilaje cu durata
de serviciu îndeplinita: m TRACTOARE U-650: m TRACTOARE U-445; ;S TRACTOARE 1010 DT*38 AUTOTURISM DAC ÎA 1300:» AUTOATELIER TV.
Llcitatla va avea Joc în data de 5 WîAmTIE i 993. ora 12, ia sediul
unitâtil. informaţi* la teîefon î 4 .tlG ,30 . (6438)
Vindem la preţuri
avantajoase:cafea boabe
şi cafea vidată (Austria) —O cognac "NAPOLEON' (Franţa) ţS
• bere 0.33 t (Slovacia) <O whisky Import 0.7 I |
O tulcâ sl lichioruri (UNGARIA) a
â R IM PEX* B-dul Eroilor 41
Camera de Comerţ şi Industrie Ciul, informează, ca in cursul lunii aprilie 1993, se va
desfăşura în italia, un tîrg promoţional pe probleme de
agricultură şi produse alimentare în organizarea firmei Associazione
pi’cole e medie inprese est-quest.Firma italiană se oferă să suporte
coctui transportului, cazării si spaţiului de expunere.
Scopul - dorinţa de a stabili o societate mixtă,.
Informaţii suplimentare, iia Departamentul Tîrguri-expoziţil, tel. 11 .1 7 .43 /1 6 6
pina la data de 12.03.1993. (<H5)
S.C.T.-SA, Bucureşti Sucursala UTILAJ TRANSPORT
AUTO Ciuj-Napoca, str. Fabricii nr. 125/A
angajează prin transfer, sau Oficiul forţei de muncă, următorul personal:I JURIST cu 1/2 N, sau 1/1N; l DOI AUTOMACARAGil pentru macarale Hidrom şl K 162
ta INSTALa TOR-FOCHIST 0 TINICHIGIU AUTO
Relaţii suplimentare, la sediul societăţii, telefon 14.53.88, 14.57.88
int.114. (214)
ALPHA-OMEGA, Bucureşti * SERVICII
Selecţionează cadre superioare, Pină Ja 4.Q ani, avînd experienţă
profesionala, pentru a lucra in societăţi mixte existente, sau
* în curs de formare. Persoanele reţinute, îşi vor desfăşura
activitatea în următoarele domenii: economic, financiar-bancar, asigurări, reasigurări, management, comerţ, comerţ internaţional. Juridic, consultanţă industrială.
Vor beneficia de cursuri de adaptareEi perfecţionare în domeniile propuse,
imbile franceză sau engleză, sint indispensabile; se vor aprecia şl limbile italiană sau germană.
Testarea va avea Ioc în fiecare lună. Ultimul termen de
depunere g candidaturilor pentru* Suna în curs, âste data de 20.
-- • Vă rUgăm să trimiteţi: * a CURRICULUIvl VITAE (dactilografiat) B d scrisoare de motivaţie .{scrisă de
mînă) şi . 'a o fotografie recentă, pe adresa:‘ ALPHA-OMEGA SERVICil.'-S.R.L., Ia sediul ECQJJOfW am- Şoseaua Nordului nrJZ-9 BufcUresit Telefon <i12.75.09i' 67Q.t1.84. 7&4Q sau în CluJ-Nap<§& t,&£uTa r't^r&iâ r»r. 463, din • vcad'i|*'OftciJut ^cştai nr. 1. (7585) ^
S O C IE T A T EÎSO fM NO-ILVEm NÂ
p ie s e d e s e m n e a u to ■ mPQBT
CLUJ-NAPOCA str. A. VLAICU, nr. 186
tel.: 152804
S.C. "HELIOS" S.R.Ly angajează DANSATOARE la DISCO-BAR, cu
posibilitatea de a lucra în străinătate., Selecţia va avea ioc la sediul firmei, ^jn B-dul Eroilor 42, tel. 11.65.19. (60101
ÎNCERC. Filiala Cluj, organizează CONCURS în data de
24.03.1993, pentru ocuparea următoarelor posturi:
B DULGHER B FIERAR BETONiST m ZIDARB LĂCĂTUŞ MECANIC B LABORANT
(8003);
CONDUCĂTOR AUTO, ctq. B,C. Relaţii suplimentare, ia ÎNCERC -
Filiala Cluj, Calea Floreşti. nr. 117. tei. 16.10 .18, 16.19.88." Cererile se
\ primesc pînă în data de 19.03.1993. ^(BaHBBKBBBQMBBHanBUHBBMBHBaMMBBBMBBV
E IC o S O F T S . R . L . ;;str.M u Maniu nr. 20
ţe l 95/115705,95/118432 ;importator direct va oferă din stoc
CALCULATOARE DTK 3 8 6 /4 0 1b configuraţia:• 128 Eb Cache; 4 Mb RAM ' 1• monitor SVGA color radiaţie redusă• -video controller Trident 512Ko• HM) Western Digital 85Mo• 2 im itaţi floppy 5,25", 3,5"• mouae aerial 3 butoane• tastaturi carcasă to m ; sursa 2001• MS-DOS 5.0, WLodoira 3,1 .
DISCHETE HD 5. 25”, 3. 5” fabricate In SUA
0 0tt-
Firma "ARETO IMPEX" S.R.L. Efectuează TRANSPORTURI IN -
JERNE de mărfuri, cu CAMIOANE între 5 şi 22 de tone, la preţuri avantajoase. Relaţii: Cluj, str. Venus 4A,* :
telefon 15.41.76. (204)
VINERI, ,5 MARTIE 1993, O R A -jfCasa Universitarilor,
Orchestra simfonică a Fllarmdftlcii "TRANSILVANIA-1 ^
dirijor:SACHIO FUJIOKA (tfapbrtfo).
P rogram : ̂m C.SAINT-SAENS - Introdjucere ş i
Rondo capricciosoSolist: Ştefan HORVATH* .
m J.FRANCADC- Concert pentru clarinet şi orchestră - p.a. ^
Solist: Nicolas STIMERE (Fra fi& f a H.BERLIOZ - Simfonia fantastică ” ^
Preţul biletelor: N , îh avanş -120,100, 90 Iei; Abonament l'9 în ziua concertului -140,12$' 100 feP
SIGURANŢA, ÎNCREDERE PRIN PROFESIONALISM
ikVitiuitNI * paşapoarte ofR claie, de serviciu şi vize peniru ITALIA. I
I Relaţii: Timişoara, Hotel “Timiş", corpi i B, camera 406, et4, tel.096/11.72.17. i Orar: LUNI,MARTI, MIERCURI, VINERI,1 orele 9-17. ţ|ola. NU) (6615)
VIS-A-VIS DE ‘OSEFt’ MAGAZINUL NOSTRU VA OFERĂ INTR-UN CADRU CIVILIZAT, PIESE DE SCHIMB PENTRU AUTOTURISME IMPORT
(VW, BMW, FIAT. OPEL, PEUGEOT, AUDI, i FORD, MITSUBISHI, s.a.n.d.) (69<A?
f Centrul de ÎNCHIRIERI CASETE şi ^ APARATE VIDEO din Cluj,
str. Cehoslovaciei nr.4, ap. 58, oferă pentru fiecare femeie, în data de 8 martie cîte două
filme pe caaete video QRATUIT. (7438) j
fiegla Autonomă de Administrare şi ' întreţinere a Fondului Locativ
Cluj-Napoca, avînd sediul în B-dul 22 Decembrie nr.67, anunţă
CONCURS pentru ocuparea postului de ECONOMIST cu atribuţii de con
trol financiar intern, în data de 15 martie 1993. Informaţii la sediul
R.A.A.I.F.L. Cluj-Napoca, sau la telefon 11.13.71. (213)
s a
Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu nr. 18^ anun|p scoaterea ia LICITAŢIE ” -
PUBLICA, Tn data de 17 martie 199a ora 1a a unei 0 PLATFORME DE PARCARE (situată iînaă Băile Someşehl).
Informaţiile şi înscrierile pentru ... licitaţie, se fac pînă ia data de, 1ff
martie 1993, ora 15, la secretariatul socletătii, tei. 14.54.77. (7162)
BANCA AGRICOLA S.A. Filiala Dej, vinde la LICITAŢIE, la sediul sau din; P-ţa Bobîlna nr.18, un BAUTOTURISM
DACIA 1310 TX, proprietatea debitorului S.C. "ASTRA” S.R.L. reprezentată prin Popan Ioan. !
domiciliat în Dej, str. Luceafărului nr. 4, bl.K.1, ap. 10. Vînzarea se va
face în conaiţille Decretului nr. ; 221/1960, la data de 22 martie 1993.
Informaţii suplimentare, la telefon 21.22.56, între orele 8-12. (211)
PAGINA 7 ADEVĂRUL DE Cf>03
STIMAT) CĂLĂTORI!» ,Onorîndu-vă contravaloarea K - călătoriei contribuiţi îri mod1, riirdrt , --------- .___
T .
la îmbunătăţirea confortului si ritm icită ţii mijloacelor de * transport în comun!___
u .
c.
iK lC H IH iE H »
• Caut de închiriat garsonieră confort sau apartament două camere nemobilate. Vind număr mic OJVL. Telefon 14-50-28. (7284)
• Studentă, caut un apartament mobilat, cu telefon, de 3—4 camere în Zorilor sau în zona centrală. Telefon 12-73-97. între orele 17—19. (728C-A)
• Dorim să închiriem un apartament (sau casă) cu 2 sau 3 camerc, neapărat mobilate (mobilă nouă) cu frigider şl neapărat cu telefon. Preferăm zonele Pata, Andrei Mureşanu, Zorilor, Central. Relaţii la telefon 15-32. 61. după ora 18. (7123)
PAR-îaoca
''SINDICATUL TAXIMETRIŞTILORT1CULARI "PR1TAX", Clul-Npî
Cu ocazia zilei de 8 MARTIE, transmitem sincere felicitări tuturor
clientelor firmei noastre.Ir» data de 8 MARTIE, între orele 19-22.
j doamnele şi domnişoarele care vor apela Ia serviciile noastre, vor beneficia
1 de TRANSPORT GRATUIT.Vă stăm ia dispoziţie la următoarele
numere de telefon: 14.22.38, 11.22.86, -11.73.71. 12.40.00. ^
e .M
» £ .M
TIPĂRIRE OFSET _ FORMAT A4
Ta 1000 de pagini — In 24 de ore!CULEGERE, PAGINARE, GRAFICĂ, PRELUCRARE IMAGINI
COMPUTERIZATĂf « O f t )US
PUBLICITATESE
• Editură particulară angajează Tehnoredactori, inteţ- viem ' miercuri 10 martie
. 1993, ora 17. la sediu] Editu- r \ rii, str. Clinicilor 9. Infor
maţii suplimentare la telefon _16.91.58. <7462) -
• ' Solicit 500.000 lei. Fre- tint garanţii. Informaţii str. Horea 88—90. ap. 4, intre o- rele 18—21. (8027)
• Angajăm vînzători pentru magazin — Auto, vîrstă minimă 23 ani. Relaţii duminica, ora 10, pe calea Floreşti, la S.C. G şi M impex SRL, lingă Staţiunea Didactică. (7445)
• Caut femeie serioasă îngrijire copil 3 ani. Telefon 16 82- 09. (7394)
• Angajez tinere (tineri) pentru muncă teren, in alte Judeţe. Selecţia sîmbătă ora 10, pe str. Mănăştur nr. 99, ap. 32.(Î339)
• Angajez Morar- str. Octav Bâncilă nr. 39 (Someşeni) slm- Mtă, 6 martie 1993, intre orele 10-11. (8005)
• Firmă particulară, anga- iâm urgent bucătăreasă. Haşdeu ii. Telefon 11-84-34. (7468)
• Inginer meditez matematică Wce nivel. Telefon 14-95-25, după ora 16. (7473)
• Doamnă vlrsta 43 ani. îngrijesc bătrini, la domiciliu Pentru locuinţă. Relaţii la telefon 11-26-13, după ora 19.(5179)
• Caut femeie îngrijire copil 2 ani. B-dul 22 Decembrie nr. 150, sc. 2. etaj I, ap. 20. Familia Pop. (7161)
• Inginer serios- 29 ani, caut- de lucru - la firmă particulară. ■ Telefon 13.58-10. (7169)
• Orice problemă in construc-. ţii le rezolvaţi prin: Cabinetul de. Consultanţă ~şi asistenţă. Informaţii la telefon 14-52-32, seara. (7223)
• S.C „1 Decembrie" SRL, str. Eroilor rir. 2, camera 8, a n ." gajează Difuzori de presă.(7S97)
• Studentă, meditez materna. • tică, str. Haşdeu, cămin 16, camera 28. (7995)
• Schimb garsonieră I.C. R.A.L. — Mărăşti — Cojoc. nei 23, cu apartament 2 sau 3 camere. Suport diferenţa. Telefon 16.93-88, după ora 17. (7263)
• închiriez apartament mobilat. 2 camere, telefon, bloc vechi. liniştit, Grigoreseu» pentru perioadă îndelungată. . Prefer persoană liniştită, sau locuinţă serviciu firmă. Plata anticipat pe 6 luni, plata în valută sau echivalentul în lei. Tel. 18-50-73, numai sîmbătă. (7164)
• Două studente grecoaice caută să închirieze pe termen lung apartament cu 3 camere, cu telefon (neaparat) zone preferate: centru, Pavlov, Haşdeu, Pasteur, P lopilor, Piaţa Cipariu. Pata, Andrei Mureşanu. Informaţii la telefon 11-40-88; 12-74- 01- între orele 17—20. (7443)
• Tineri căsătoriţi, medici, căutăm garsonieră, apartament (chirie, lei). Telefon 18-49-01, o - rele 15—20, Meditez chimie.(7414)
• Caut' un apartament lux, în zona Gheorgheni, cu telefon, o - fer valută. Telefon 16-98-53.(7416)
• închiriez apartament m obi*. lat cu 2 camere, telefon, garaj, în Gheorgheni- prefer studenţi greci, pe valută. Telefon 9 5 -3 6 - -85.74. (7834) -
• D ouă grecoaice, căutăm să închiriem apartament cu 3—4 camere, în zonele Pata, Zorilor sau centru. Telefon 12*37-29, între orele 18—20. (7377-A)
• Tineri căutăm de închiriat apartament două camere, plata în lei. Preferăm mai aproape de - centru. - Telefon intermediar 12- 46-81, între orele 18— 19. (7996)
• Caut de închiriat garsonie- , ■ ră mobilată. - pe termen lung.
Plata în lei. Telefon 14-06-41. (7456) .
• Tineri căsătoriţi, căutăm în chirie apartament cu 2. camere sau garsonieră în . Mărăşti şi zone apropiate. Telefon 11-34. 30. (8022)
• închiriem spaţiu : comercial, str.. Mănăştur 33. (7484)
• Dau în ch irie ' 2 camere, te-;; lefon. frigider, unei studente din Grecia (an pregătitor). T e. lefon 15-63.14, după ora 16. (7989)
• Ofer apartament 5 camere dependinţe ICRAL, ultracentral, gaze, posibilităţi sediu firmă- depozit, cabinete, contra apartament bloc, cumpărabil. Oferte CP 1104. (7328)
• .Schimb apartament ICRAL, una cameră, bucătărie, baie. cu trei focuri gaz. central, ctl garsonieră confort mărit, ICRAL sau proprietate numai In zona Cipariu, Pata. Informaţii la te* lefon 15-30-81. (6888)
• Schimb garsonieră, strada Horea 59 (casă mică) în Mănăş. tur, aproape de Minerva. (7343)
• Zalău — schimb apartament 2 camere cu similar Cluj sau variante. Informaţii la Cluj, telefon 14-63-30. (7137)
• Pierdut sîmbătă 27 februarie, legătură cu două chei dc maşină şi chele lacăt cu brcloc de argint, în zona Tăietura Turcului- ofer recompensă 25.000 lei, telefon 15*61.93. (7093-A)
• S.G. Euroest, pierdut CEC limită de sumă. II declarăm nul. (7143)
• Burcus Ana-Rudolf, pierdut autorizaţie. O declar nulă.<7142)
• Pierdut certificat de înmatriculare seria J 12/2717/1992 din 22 iunie 1992. al firmei „Layal“ SRL, Cluj-Napoca. Se declară nul. (7415)
• Miclea Vasile, pierdut legitimaţie handicapat. O declar nulă. (8002)
• Pierdut certificat C.O.R. cîine Tekel sîrmos Hubertus X. 11 declar nul. (7469)
• Pierdut carnet de membru cooperator pe numele Cengeri Alexandru. Il declar nul.(7461)
0 S incera con d o lea n ţe fa m ilie i îndurerate K un. F a m iliile C âp â l- na , K ova cs, M old ova n . (8013)
0 Au trecu t 19 an i p lin i de la - CTlml ţ l tristeţe d e c in d n e -a părăsii al nostru sot, tată ţl b u n ic B AD EA V A S IL E . F ie -f fărina uşoara. F am ilia . (6929)
9 Un p ios om ag iu la îm p lin irea a trei ani d e la trecerea In veşn icie a scum pei ş l neu itatei m ele so fii LUCREJTA A L B O N , născută t o d e a . P arastasu l va avea lo c sîm bătă, ( m artie , ora 12 la b iserica o r to d o x ă d e pe str. G ov ora . S ofu l V asile A lb o n . (7222)
( Cu aceeaşi d u rere s fîş le to a - re şl lacrim i In o ch i, p e ca re tim pu l nu le va ş terge , a n u n ţăm că an trecu t şase s&ptâmlnt d e cînd scum pul nostru s o t , ta
tă . socru şl b u n ic P A V E L SIM ION AŞ d in C îm p la TurzU a trecu t tn nefiin ţă . N e e s te «lor d e tin e , tatl d ragă , n ic io d a tă o - ch li tăi lim pezi şl vese li n u vo r m al însenina ch ip u rile n oa stre răm ase tn atit d e m ultă tristeţe. Parastasu l va avea l o c d u m in ică , 7 m artie 1993. D u m n ezeu s ă -l od ih n ea scă su fletu l Iul hun , b lîn d , cu rat ţ l să -l d ea lin iştea d ep lin ă . N aşu . (7245)
« A trecu t un an tr ist d e a ş teptări zadarn ice , la cr im i ş l d u rere , d or nestins, d e c in d d ra c u l nostru sot, tată , s o c r u şl b u n ic D A V ID C.AVIUL n e -a p ă răsit prea d evrem e p e n trn totdeauna d u cîn d toată d ra gostea şl că ldura d in ca sa n o a s tră . S o fia Iu lla . f iice le F elicta şt R o d i- ca , g in ere le A d ria n , n e p o a te le Iu lla ş l D ella . C om e m o ra re a va avea lo c d u m in ică , 7 m artie 1993, o ra 12 la b iserica d in M ânăştur. C it a trăit l-a m iu b it, c it vom trăi II vom p iln g e . (7226)
* P ro fu n d îndureraţi s in tem a lături d e v o i, O lga, A n d reea şi Z o ii In triste le c lip e d e . d e sp ă r
ţ i r e d e RODICA. n o r a , D ia n a .şl D an. (7228)
^ C u durere a d u cem ta c u noştin ţa c e lo r ca re l-a u cu n o scu t că B A R T H A G E ZA d e p e strada Rarâu (tn spatele m agazin u lu i A lb ina ) a d eced a t, d u p ă o s ru r -
-tâ s -ife r in ţi , In virstă d e 78 de an i. Înm orm întarea v a a v e a lo c lu n i, g m artie , o ra l t d e la c a pela m are a c im itiru lu i C entra l. Sofia ş l fam ilia IndoU ată. (8016)
% S e îm p lin esc 25 a n i, r e s p e c t iv 6 săptăm îni, d e la d e ccsu l scu m p ilor noştri părinţi FEIER AU G U STIN f l M A R IA d in P a n ticeu . A m intirea lo r va ră m în e neştearsă in Inim ile n oa stre . C e l 5 c o p i l : N ico lae , G u şti; V lore i. Ionel şl Pavel cu fa m iliile . (S01S)
0 S in tem alături d e G ln a şi C ornel B ratu la p ie rd erea m a m ei d rag i. R od lca şl A u re l B u z- R iu . (8021-A)
t R ăm as b u n . b u n ică d ra gă . Oorlnn şl T udor. (8021)
^ U n ultim - om agiu ce lu i cn - re a fost O f.TEA N A L E X A N D R U şl con d olea n ţe pentru în d u re ra ta fam ilie d in partea p r ie ten ilo r şl v e d n llo r de b lo c d in «trăda Pusteur nr. 3J. (7160)
* M u lţum esc d in su fle t tu tu ror ce lo r ca re au fo s t nlAturl d e noi la d e sp lr flre a d e Iubitul m eu sot S ZE K FLY F R A N C ISC . S oţia Szekely M agda. (6785-A)
0 C o lectivu l gr&rllnlfnl n r . (7 «s ta alături de doam m i d lt e c - •oare P op F loarea In m a rn i d u - r s r » p r ic in u it ! d e m oartea ta tălu i Iubit. S ilicei e co m | jlca n ;e fa m ilie i. |7«1)>
0 S in cere co n d oteon fe fiitn lliel R u i la durerea prlrlnu itA d e dU pnrltlo prem .tturâ, la 29 a n i. a ce lu i ra re a fost so t ş l t f lt i d rag RUS PE TRU . C o le g i! d in O a ia d « p r o d u c te . (7430)
0 S in cere con dolea n ţe" şi în treaga n oa stră co m p a siu n e c o legu lu i nostru R ad u O n ac . preot s lu jito r la p a ro h ia „S lin ţ ll A - p osto li P etru şl P a v e l“ , m u n icip iu l c iu j -N a p o c a . Ia trecerea in eternitate a tată lu i d ra g ONAC IOAN . P re o fll p ro top op ia tu lu i o r to d o x C lu j. (7425)
t ln a ceste m om en te trag ice slntem cu tot su fle tu l a lături de Z o ii şl A n d reea . S in cere c o n d o leanţe. L ia , M arius şl F e lix .(7401)
0 S intem a lătu ri d e co leg u l nostru Ing. K o v a cs Z o lta n in m area d u rere p ric in u ită d c m oartea prem utură a so fie i sale. C o lectivu l a te lieru lu i d e m l- cro p ro d u cfle e le ctro teh n ic .(7103)
0 Se îm p lin e sc 6 ani de la trista d esp ă rţire d e scum pul
nostru fiu A L U A Ş N ELU . P ărln fil şl f i ica . (7457)
0 M ulţum im p r ie ten ilo r , vec l- nilor şl cu n o sc u flio r ca re au fo s t alături d e n o i fn c lip e le grele , c u te legra m e şl H ori ţl au fnsoflt p e u ltim u l d ru m p e
scum pa n o a s trâ d r . PO PU E V A , născută n o i lo r . F am ilia în durerată . ( 8000)
( Vn g ln d ~ p lo s şl s in ce re r e - grete la d esp ă rţirea d e d raga m ea cum nată JE N IC A . Stela G a loş. (7465)
^ A n trecu t 6 luni d c la c r im i ' ţ i durere , d e c in d l-a m co n d u s p e u ltim ul d ru m pe iu b itu l n o s
tru sot, tată, s o cru şi b u n ic CIG IIIR SIM EO N . D u m n ezeu
să -l od ih n ea scă tn p a ce . P a ra stasul fn 7 m artie . F am ilia in d u - rerală . (800*)
0 C o lectivu l M u zeu lu i d e Isto rie a T ra n silva n ie i se a lătură fam ilie i p r o f . u n iv . P om p lliu T e o d o r , tn m area d u rere p r ic i nuită d e p ierd erea prem atu ră a so fie i d ra g i ţ l - l transm ite s in ce re con d o lea n ţe . (8025)
0 S intem alături d e co le g a noastră S tin ean n L u c ia In m a rea d u rere p r ic in u ită d e m o a r tea tată lu i. D u m n ezeu să -l o d ih nească fn p a c e . C o lo c tlv u l SC „P r o o o h s ” S R L C lu j. (7481)
0 U n u ltim o m a g ia ce le i c a re a fo s t p rie ten a n oa stră
R O D IC A K O V A C S . C on d o lean ţe fam ilie i. F a m iliile V las ie . (7189)
0 S întem a lătu ri d e co le g u l nostru M iclea A u gu stin In m a rea d urere p r ic in u ită d e m o a r tea fu lgeră toa re a tată lu i d ra g . S in cere co n d o le a n ţe . C o leg ii d e la SC „N a p o e h im “ S .A . (8023)
' 0 D oam nei O lg a Ş erb ă n escu , s in cere co n d o le a n ţe la p ler .lersa un icei f i i c e d in p artea co le g ilo r d in F arm acia 17. (7131)
0 S in cere co n d o le a n ţe c o le gu lu i nostru K o v a cs V a s ile la p ierderea m a m e i . d ra g i. C o le c t ivu l P 1, M AF1R. (7991)
0 C u a d in că d u re re anun|ăm încetarea d in v ia tă . Ia da ta d e -
' 3 m artie 1993, d u p ă o lu n gă su ferin ţă . n scu m p e i m e le so fii şi m ătuşl M O L D O V A N M A R IA (fostă T o n k o M a ria ). In m orm tn - tarea va avaa l o c In ziua d e 6 m artie 1993, o ra 12, d e la c a p e la n ou ă a c im itiru lu i d in M ă . năştur. S o fu l S lm io n , n ep oa te le E lvlra şl G abrtela , fn v e c i n e - mtnp.ilaţl. (7491)
0 C u Im agineA Iul fn su fle t, g in d şi in im ă, a d u n toate « m in - t lr lls In tr-un p io s o r a n jia ta îm plin irea a 6 săp tă m în i d o la trecerea In n e fiin ţă a soţ ni ui m eu M U REŞAN M IR C E A K A R O L.Y , fast salariat R T V c l u j . CB a c e eaşi d u rere tn s u fle t nnunf că trista co m e m o ra re se va o f ic ia la b iserica d e p e str. B o b . s im - bătă 6 m artie 1993, o ra J0.30. S o fia Della. (80Jl)
0 A încetat d in vln fă, l:> v lrs - ta d e 7* a n i, P O P SIM ION
(Ilrfgad lru ), d in P o d a ra . Judn|u! c lu j . Inm orm lnturea va nv>îa lo c sîm bătă • m a r ile 1933, la c im itiru l c o r d o ş . o r a 13. N u to vo in utta. P op lu l lu s — p r im a r J ib o u . c a d lş E lc o n o ra i u fa m iliile , so fia A n a . (80S5)
0 C n adlnc& d u re r * anun ţam Incefart-a d in v lu fă a x^ump^il noastre so fii , m am e, soa cră ţl b u n ică 8H .A G II1 A N \ li> virstă d e W d e a n i. In m u rm ln liitc ,! va avea lo c In d a ta d e 6 m n itle »*U , o ra 12 In tu tu ! C lu m a fa U . O d lh n cu sră -ca In p a ce . F am ilia în d u re ra ţi .
AnFVARUL DE CLUJ- ■PAGIN/i 8
# VARŞO VIA. — Corespondentul din Varşovia al ziarului austriac „Die Presse**, semnează In numărul din26. 02. 1993 al cotidianului un articol intitulat „Eurore- giunilc criticate de naţionalişti polonezi ca a cincea îm părţire a Poloniei1*. Se menţionează că recenta înfiinţare a „Euroregiunii Carpatică** in sud-estul Poloniei a dus la izbucnirea unui nou conflict in cadrul coaliţiei guvernamentale poloneze.
„Euroregiunea Carpatică" cuprinde două voievodate poloneze, şase raioane slovace, trei ungureşti, precum şi două raioane ucrainene. Reprezentanţii statelor participante formează un „Consiliu regional** care alege un secretar şi, la nevoie, grupa de lucru pentru anumite proiecte. Membrii Consiliului sînt egali Sn drepturi, iar preşedintele acestuia se alege pe cîte un an prin rotaţia. Actualul preşedinte este Adam Poziol, fost vicevoievod al Voievodatului Kroşno, funcţie in care a fost numit de premierul Hanna Suchocka.
Noua instituţie poate să pretindă fonduri din partea comunităţii europene pentru lărgirea şi modernizarea punctelor de trecere a frontierelor, construcţia unor instalaţii de purificare a apei, lărgirea traficului de frontieră etc.
Partidele naţionale poloneze se opun creării unor ast fel de regiuni (există un proiect pentru înfiinţarea unei regiuni similare cu Germania), intrucît consideră că ele
Telegrame EXTERN!
constituie „o încercare de lichidare a unităţii teritoriale a ţării**. Partidul Naţional-Creştin a apreciat chiar că acestea ar constitui „o încercare de a împărţi Polonia pentru a cincea oară'*.
Principalul promotor al ideii „euroregiunllor** este ministrul de externe polonez, susţinut de Uniunea Democratică şi o mică grupare de stingă din Polonia.
0 BEIJING. — Guvernul chinez a afirmat că respectă drepturile omului şi a condamnat orice tentativă americană de a condiţiona reînnoirea clauzei naţiunii celei mai favorizate de aceste aspecte. ■
Purtătorul de cuvînt a ' atras atenţia că a condiţiona prelungirea clauzei d e respectarea drepturilor omului —• aşa cum a făcut şeful delegaţiei americane la convorbirile comerciale chino-americane ce au avut loc luni şi marţi la Beijing — „va antrena o deteriorare a relaţiilor economice şi comerciale şi, pe un plan mai larg, a relaţiilor bilaterale**.
0 OTTAW A. — Serviciul canadian de imigrare a reţinut, miercuri, la Halifax, 18 pasageri clandestini proveniţi din România, care fuseseră anterior descoperiţi în largul litoralului canadian, la bordul unei nave ce făcuse escală în portul spaniol Cadix, relatează AFP. Cu o zi mai devreme, alţi doi români îmbarcaţi clandestin sosiseră în Canada.
în cursul anului 1992, aproximativ 200 de români, plecaţi în condiţii similare din porturi franceze, belgiene, sau spaniole, au solicitat în Canada statutul de refugiaţi.
-micaPUB12IGITRTE
S Cumpăr garsonieră,1 apartament sau teren pentrt
construcţii. Telefon: 14.75.13: 14.29.07 (1891
S Vînd garsoniera, aparta ment sau teren pentru construcţii. Telefon: 14.29.07
(1891/A)
[Cumpăr garsonieră şi apartament cu 2 camere. Telefon11.18.74. (6531/A)
• Vind A ro 10 sub 1 an. Gherla, telefon 24-17-94.(7046-A)
• Cumpăr urgent garsonieră confort. Relaţii: la telefon 14- 27-94. (7052-A)
• Cumpăr apartament 2—3 camere sau garsonieră, indiferent zona. Telefon 14.75-13; 14-,29-07. (7058-A)- • V înd video player Orion şl
dublu radiocasetofon stereo, noi, cu preţ negociabil. Telefon 17- 50-08. (7115-A)
• V înd Dacia 1100 în stare bună de funcţionare. Vizibilă ziln ic orele 8—14 Ia sediul cantinei str. Observator 34. telefon14-55-86, orele 17—20. (7358-A)
• Vînd mobilă cameră- bucătărie, cuicr hol, canapea, 2 fotolii, frigider. Str. Aurel Vlaicu10,. ap. 18. (7363)
• Vînd Citroen Bx, Diesel. 1985 (92.000 km). Telefon 11-64-99. (7367-A)
• Vînd televizor color Funai, nou, sigilat (250 000) şi magnetofon Majak cu 8 benzi (15.000 lei). Telefon 15-05-29. (7385)
• Vind TV color Funai, s igilat. Preţ 245.000 lei. Telefon: 13.65-79. (7403)
• Vind televizor Sirius, sta. re perfectă (40.000 lei) şi clemenţi calorifer fontă. Telefon:18-93-05. (7410)
• Vind Oltcit 11 U de un an şi trei luni, 25.000 km. stare excepţională, 1.200.000 lei. Inform aţii: 16 06-76, după ora 20. (7413)
• Vind două case cu grădină, în satul Luna de Sus nr. 742, str. Principală. Se poate vedea Zilnic. (7119)
• Cumpăr dulap bibliotccă .,Oacta“ 50 dolari. Telefon:15-05-11; 16*85-55. (6934-B)
• Cumpăr avantajos contract locuinţă, garsonieră, a- partament, casă sau teren.11-57-15. (5835-D)____________
• Cumpăr talon pentru Fiat Panda. Telefon 15.32-37.
J7400) _ _ 1_____________________O Vind TV color cu dia
gonala dc 68 cm Philips în perfectă stare (78.000 lei). Telefon 13-09-89. (7137)
• Cumpăr urgent garsonieră. Telefon 099'34.05-89 după ora 19. (7882)
• Cumpăr garsonieră şi a- partament cu două camere. Telefon 11.18.71. (6531. A) _ _
• Vind casetofon declc Japonez, . amplificator englez şi bufet antic. Telefon 11-69-06. (7225) ____________
• Vînd urgent calorifere 10 clemenţi . h—-60 cm. Cenan Vasile, Pascaly 9, telefon 15-45-83, ■ după ora 15. (7-133)___
• Vînd Arumalom. Telefon11-04-59. (8007) _____________
• Cumpăr dolari. Telefon11-33-95; (7191)
• Vînd televizor Nom icn- de stereo. Telefon 14-93-25. (7474) ;______________ ___• Vînd cuier. Telefon 14-37-
88. (7420) •• Vînd Fiat Ritmo Diesel ’ 2
bucăţi. Dacia 1310/1986. motor Aro Diesel Cimpulung nou, motor Fiat Argenta D, cu acte, cutie viteze VW LT Diesel, caroserie Dacia 1300 completă cu roţi pentru piese. Str. ; Miron Costin.nr. 2, telefon 13-97-26. (7421) •
• De vînzare. pentru valută, grădină cu suprafaţă de 700 mp, în apropierea Grădinii Botanice, potrivită pentru construirea casei cu locuinţe asociate. Informaţii zilnic între orele16-20, telefon 12-73.66. (7426)
• Vînd bufet sufragerie sculptat. Telefon 14-61-39. (7427)
• Cumpăr urgent garsonieră. Telefon 16-71-86, între 17—20.(7428)
• Vînd bormaşină AEG pentru pretenţioşi. 14-43-83 după 16.(7429)
• Cumpăr apartament 2—3 camere. Telefon 14-79-94. (7431)
• Vînd sau schimb Renault Fuego. Str. Aurel Vlaicu nr. 62 (staţia Peco). (7434)
• Vînd motor U 445 diesel, televizor color, cutie viteză Aro. Telefon 14-13-15. (7436)
• Vînd Wartburg import Germania plus piese rezervă, COO.OOO. Telefon 18-13-18. (7439)
• Vînd videorecorder Panasonic 120.000 lei şi televizor Philips telecomandă 140.000 lei. Telefon 15-70.51, seara. (7440)
• Vînd videorecorder Sharp. Telefon 13-06-33. (7411)
• Vînd televizor color, cu telecomandă, Blaupunkt. Garanţie. Telefon 15-78-22. Avantajos.
• Vînd Dacia 1310 (Germania)1985, stare bună. cu îmbunătăţiri. Preţ 2.200 DM. Informaţii telefon 14-20-23, după ora 14.
• Vînd apartament patru camere pentru pretenţioşi. Telefon 12-78-07 dupâ 15—21. (7444)
• Vind VW Golf, benzină- 2 uşi, design Kamel, cu piese de tinichigerie şi de motor de rezervă; 4 genţi magneziu R 30, aprindere electronică R 30, 4 cauciucuri 195/14; televizor sport, Comtnodore 64. Telefon 14-93-91;14-63-81 între orele 16— 22 str. Budai Deleanu 48. (7883)
• Vînd TV7 color Grunding cu «telecomandă pentru preten-
‘ tioşi. Telefon 12-96.64, între 16 . — 19. (7417), • Vînd Ford Siera 1,6 neîn. matriculat şi cutie viteză 20.
f Telefon 15-95-17. (7448)• Vînd Mercedes Cobra diesel
stare funcţionare perfectă, 3500 DM. Telefon 13-65-16. (744?)
• Vînd acţiuni Ursus. 50.000 bucata. Telefon 11-64-30', orele18—20. (7450)
• Vînd Dacia 1310 TLX ’89, mobilă dormitor, bucătărie, a- ■ raga2, cuptor trifazat, bicicletă dame, bărbătească. Str. Teleor. man 51 d.m. (7451-A)
• Vînd mobilă tineret, bibliotecă. bucătărie, aragaz, frigider Fram, canapea de doi ani. Str. Mehedinţi 1—3. CP 55 între 17— 19 vineri şi sîmbătă.
• Vînd urgent garsonieră şi aragaz. Fabricii de zahăr 7.5, ap.37, (7452)
• Vînd (schimb) apartament 3 camere cu două garsoniere. Variante. Telefon 16-10-30.(6309)i • Vînd microbus TV. şi du- biţă TV. Telefon 0954/3-24-31, după masă. (6821)
• Cumpăr valută în condiţii de siguranţă la domiciliul clien . ’ tului. Informaţii 14-25-59, după ora 37. (6362-G)
• Vînd recamier tip Bobîlna cu sau fără ladă. Telefon 11-86- 88- orele 16—21. (6825)
• Vînd m obilă combinată. T elefon 14-02-36, 17—21. (7331)
• Vînd în Alba Iulia casă ridicată în roşu şi acoperită, compusă din subsol plus parter şi etaj. Telefon 0968^2-09-32.
• Vînd Dacia 1410 fabricată în 1989, 39.000 km parcurşi. Telefon 11-24-52. (7285-A)
• Vînd vilă cu două apartamente cartierul Andrei Mureşan u. Accept variante schimb. Telefon 14-52-78. (7193)
• Vînd tejghea 4 m, cadă duş. Telefon 12.76-59, seara. (7163)
• Vînd Mercedes 220 D şi parbriz faţă. spate: sticlă de far stînga pentru Mercedes Cobra. Telefon 14-99-20. (7166)
• Vind Fiat 850 convcnabil pentru piese de schimb. Strada Mureşului nr. 43. bloc It 6. ap.1. (7168)
• Vînd canapea extensibilă nouă. Telefon 17-10-36. (7167)
• Vînd video Akai sigilat cu microfon (150.000). .maşină de spălat cu storcător (30.000). Cumpăr forinţi. Telefon 11-72- 48. (7174)
• Vînd convenabil Dacia 1100. Necesită mici reparaţii. Relaţii la telefon 15-31-22, după ora 16. (7175)
• Vind urgent sufragerie. în chiriez spaţiu pentru atelier mi- croproducţie. Telefon 17-00-19. (71761
• Vînd ţiglă veche şi ţuică de mere. Relaţii la c telefon 184-A, comuna Ciucea, judeţul Cluj. (7177)
• Vînd Mercedes 300 D în stare perfectă de funcţionare. Telefon 16-69-84. (7178)
• Vînd Skoda 1000 MB pentru piese schimb. Telefon 12.88- 33 între orele 15—20. (7182)
• Vînd apartament două ca. mere comandate- etaj 3, bloc cărămidă, gaze, parchet în Piaţa Mihai Viteazul, 12.000 dolari. Telefon 01/679-45.78. (7183)
• Vînd Dacia 1310 T LX , an fabricaţie 1987. Informaţii 17- 96-83. (7184)
• Vînd Dacia 1310 T x albă, 1987, TV color Elcrom stare excepţională. Telefon 11-28-03. (7185)
• Vînd televizor alb-negru Diamant 210. Informaţii la tele. fon 15-84-83. (7186). • Vînd Mazda 62 B. 1982 în-
matricuată . 600.000 lei telefon:17-48-22. (7187)
• Vînd sau schimb cu apartament casă cu grădină str. Spi. noasă nr. 6, telefon 18-70-61. (7981) -
• Vînd b o x e -80 VV, telecom an .- dă Teehnics (deck, tuner, CD- amplificator). Telefon 18-24-95. (7984)
' • Vînd Dacia 1300. Telefon 17- 57-38. (7986)
• Vînd convenabil instalaţie recepţie satelit. Vînd video re- corder, TV sport Tokvo. Telefon13-98-36. (7987-A)
• Vînd instalaţie satelit cu 2 receptoare în garanţie. Telefon12-32-76. (7992)
• Cumpăr casă (apartament) pe forinţi. Telefon 14-90-16.(7993)
• Cumpăr rulou din gumă cauciuc de la maşină de spălat. Telefon 14-40-74. (7432)
• Vînd video player Funai nou, sigilat, 135.000. Telefon" 15- 56-40. (7999)
• Vînd apartament 3 camcre confort I, cartier Mărăşti, pe valută. Telefon 15-77-07. (7454)
• Vînd apartament 3 camere confort I, Gheorgheni. Telefon: 15.67-81. (7463)
• Vînd apartament 3 camcre. cartier Gheorgheni. Tel. 14-03-94. (7470)
• Vind apartament 3 camere confort central mărit pe valută. Telefon 18-93-11. (8004)
• Vînd Fiat Ritmo fabricat 1386, motor 1714 cm c Diesel, stare excepţională. Preţ informativ 3.900 DM sau echivalent în lei. Telefon 16-05-86- Intre orele 16—20. (7455)
• Vînd urgent acţiuni Ursus, între orele 19— 22. Telefon 18-64- 19. (8011) ■
• Vînd linoleum pînzat. Telefon 13-07-12. (8008)
• Vînd video player Funai sigilat, iei 135.000. Telefon .. 13- 79.01; 11-87-67. (8009)
• Vînd apartament două ca* mere, Mănăştur, str. . Mehedinţi nr. 42—44, bloc D 8, ap. 111. (8085)
• Vînd vană nouă .1,75, uşă completă geam. Telefon 16.03-45. (8014)
• Vînd Dacia 1310. Informaţii între orele 15— 18, la telefon:15-56-16. (7459). !
• Vînd tractor U 650. stare perfectă, Iara 430, ju d .' Cluj. Telefon 210. (7460)
• V înd. apartament 3 camere Zorilor. Informaţii vineri şi sîm* bătâ între orele 16— 18- la telefon 12-33-57. (8024)
• Vînd două dulapuri ;Tine- ret, birou, maşină de cusut Sin- ger. Telefon 16.88-31. (7483)-
• Vînd videorecorder cOnve-: nabil. Telefon 14-00-13. (7485)
• Vînd ţuică de prune. Telefon 16-23-26. (8023)
• Vînd frigider Arctic, 180 l (2 ani). Telefon 11-81-61. (8030)
• Cumpăr 1500— 2500 mp te. ren de construcţie la periferia Clujului sau în comunele limitrofe. Telefon 14-20-92. (8017)
• Vînd tractor U 650. Telefon 15-37-22. (8020)
• Vînd televizor color G nin. ding, maşină de spălat automat tic de fabricaţie germană. ..-Telefon 16-18-37. (8046)
« m e H i-R tE ia ,
• Studentă caut un apar. tament cu 3— i camcre mobilat. cu telefon in zona centrală sau în Zorilor, Telefon12.12-20, între orele 17—19.(7287)
• Student serios caut să inchiricz garsonieră sau a- partament cu telefon. Telefon 17.45-85. (7475)
• Student grec, caut apar. tament 2 camere sau garsonieră mare, eu telefon, zo. nele Pavlov, Republicii, Centru, Zorilor. Telefon 18-19-94. (7179)
• Tineri căsătoriţi, studenţi căutăm garsonieră sau apartament cu 2 camere. Oferte la telefon 13-74-81, între orele 15—20. (7983)
O închiriez rochii de mireni, import. Telefon 16.83-42. (7140)
Autorizată prin S.C nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/1 2/308/1991 din 22.03.1991
COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN
REBREAMU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE PETCU; MARIA
SÎNGEORZAN; RADU VIDA.
REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 1G. te le fo a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);
11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07iadmlnistraţla şl contabilitatea ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.23.28. Mica publicitate
se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la parter). Sîmbătă şi duminica închis, informaţii, reclame
ş: publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22am»