DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 91 anul 2 vineri, 17 noiembrie 2006 0,50 RON

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

pag. 7

pag. 5

pag. 8

{omaj

Ileana Ilie

Iulia Nagy

Decebal N. Tod@ri]@

Silvia M@rginean

Topul firmelor

Evolu]ii la burs@

pag. 2Camelia Apostu

Tendin]ele ^n consum

Societatea intelectual@

România }i un nou raport

Gaz pentruinfla]ie

Imaginea s@pt@m$nii

„Strig@tul s@racului urc@ pân@ la Dumnezeu, dar, demulte ori, nu ajunge la urechile omului”

Lamennais

Teoria economic@ asupra mondializ@rii – remarc@ acela}i Joseph Stiglitz –admite c@ vor fi perdan]i, dar }i c@ aceia care vor câ}tiga vor putea s@-idesp@gubeasc@ pe primii. A}adar, o mondializare bine gestionat@ care s@fie profitabil@ întregii lumi, mai bine spus tuturor oamenilor. Ceea ce nuse întâmpl@, îns@, în prezent. Din contr@, dac@ îi vom crede pe neolibe-rali, spune Stiglitz, mondializarea actual@ impune ca ]@rile s@ î}i ampli-fice competitivitatea sc@zând impozitele }i reducând protec]ia social@.Astfel, în Statele Unite, fiscalitatea a devenit mai pu]in progresiv@, iar de

sc@derile de impozit au beneficiat,mai ales, „câ}tig@torii”, cei care dejaau profitat de mondializare }i deschimb@rile tehnologice. Din ce înce mai mult, reitereaz@ Stiglitz, deve-nim ]@ri bogate populate de s@raci.Statele scandinave, men]ioneaz@ ace-la}i economist, au ar@tat c@ exist@}i o alt@ cale. Anume, investi]iileîn educa]ie }i în cercetare, al@turide o protec]ie social@ sprijinit@ peo contextur@ solid@, pot finaliza oeconomia mai productiv@ }i maicompetitiv@. De altfel, mai arat@ J.S.,mai multe din e}ecurile mondiali-z@rii în derulare sunt datorateunui lucru foarte simplu: mondia-lizarea s-a desf@}urat cu mult mairepede în domeniul economic, decâtîn cel al politicilor }i mentalit@]ilor.Este aproape un cerc vicios: amdevenit mai interdependen]i; or, oasemenea interdependen]@ solicit@ac]iuni mai bine coordonate; nelipsesc, îns@, mai mereu, institu-

]iile ascultate pentru a face eficiente }i democratice asemenea ac]iuni.Cum s-a ar@tat, comparativ cu economia „ne-am mondializat mai pu]in”în domeniul politicilor }i mentalit@]ilor. Nu este bine ca pu]ini s@ aibemereu mai mult, iar mul]i s@ aibe pu]in, deoarece astfel se poate ajungela abera]ii...Fire}te, nu este – nu trebuie s@ fie – deloc surprinz@tor c@ se acord@mai mult@ aten]ie preocup@rilor din ]@rile dezvoltate }i intereselor lorparticulare în raport cu cele ale ]@rilor în curs de dezvoltare. Esteadev@rat, este bine c@ am decis o anume u}urare a jugului greu aldatoriilor ]@rilor celor mai s@race – mai subliniaz@ Stiglitz.

„Voi]i s@ }ti]i cum s@ ajuta]i mai bine? Pune]i-v@ în locul celui care prime}te.”

J.S. Bersier

În 9 noiembrie, a avut loc lansarea, în Cape Town, a Raportului Global alDezvolt@rii Umane pentru 2006, elaborat de Programul Na]iunilor Unitepentru Dezvoltare (PNUD). PNUD este re]eaua global@ a Na]iunilor Unitepentru Dezvoltare, care promoveaz@ schimbarea }i conecteaz@ ]@rile la sursede cuno}tin]e, experien]@ }i resurse, pentru a ajuta oamenii s@-}i con-struiasc@ o via]@ mai bun@. În prezent, în peste 150 de ]@ri, PNUD con-lucreaz@ cu ele, în identificarea solu]iilor proprii pentru realizarea sarcinilorde dezvoltare la nivel global }i na]ional. În timp ce ]@rile î}i dezvolt@capacit@]ile locale, ele beneficiaz@ de experien]a exper]ilor PNUD }i par-tenerilor s@i. Raportul de anul acesta are subtitlul „Dincolo de lipsuri: putere, s@r@cie }icriza global@ a apei”. Indicatorul DDezvolt@rii UUmane (Human DevelopmentIndex - H.D.I.) este un indicator adimensional, care cuprinde diver}iparametri sociali }i economici (speran]a de via]@, gradul de s@r@cie, gradulde educare, rata natalit@]ii etc), prin care se compar@ evolu]ia tuturorstatelor. În urma determin@rii acestui indicator, statele sunt incluse încategoria statelor dezvoltate, în curs de dezvoltare sau subdezvoltate. In-dicatorul a fost elaborate, în 1990, de c@tre economistul pakistanez Mahbubul Haq }i este utilizat de Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare, înconceperea Raportului de Dezvoltare Uman@. (Lia-AAlexandra BBaltador)

“În]eleptul nu trebuies@ se c@iasc@, ci s@prevad@.”

Epictet

c my b

c my b

Dan SUCIUDac@ sfâr}itul de an 2006 aduce ultimele luni cu infla]ia însc@dere, iar prima parte a anului viitor ar veni cu o cre}-tere, atunci ]intirea infla]iei, romanul de formare, adev@ra-tul “Bildungsroman” al politicii monetare române}ti, ris-c@ s@ devin@ un roman de groaz@. Cum romanele horornu sunt foarte populare pe pia]a româneasc@, to]i autoriipar a se str@dui s@ nu se ajung@ aici }i pentru aceasta facgesturi paradoxale, cum este acela de a scumpi utilit@]i

înainte de termen, pentru c@ în lupta cu infla]ia, ar-mele sunt preg@tite acum, în iarna, }i nu vor fi,poate, la fel, în prim@var@. A}a c@ primul }oc al inte-gr@rii trebuie absorbit, de fapt, înainte de 2007,în toamn@, pentru ca inevitabilele cre}teri de pre-]uri de dup@ aderare s@ nu fie cople}itoare.Dar, cu toate precau]iile de calendar, r@mân ace-lea}i întreb@ri. Cât de mult vor cre}te pre]uriledup@ aderare? Va afecta aceast@ cre}tere a pre-]urilor infla]ia? Va fi cre}terea suportabil@? Va fib@t@lia, azi câ}tigat@, cu infla]ia, pierdut@ mâine?Pentru c@ acum e o victorie la scor, pe care niciBanca Na]ional@ nu a anticipat-o. 4,80& în octom-brie, analizat, e ca o victorie cu trei la zero, atuncicând se a}tepta în cel mai bun caz un scor minim.Autorii victoriei sunt îns@ elementele cele mai insta-bile ale echipei. Adic@ pr@bu}irea pre]urilor la pro-duse alimentare de origine vegetal@ - fructe }i le-gume – care au sc@zut spectaculos în lunile devar@. Reducerile de pre] au mers cu pân@ la 10&la lun@, dar bucuria acestor preturi mici esteumbrit@ de ponderea crescut@ pe care asemeneaproduse o au în co}ul de consum. Suntem o]ar@ în care cifrele macroeconomice, care caracte-rizeaz@ o economie performant@ }i puternic@, de-pind de activit@]i primare }i simple ale econo-miei. Infla]ia depinde mult de cartofi }i pu]in deservicii, ceea ce seam@n@ cu vechi practici încare un utilaj complicat era folosit pentru munciprea simple. Este specificul unei economii încare schimb@rile sunt în curs, nu sunt consoli-date, }i în care cifrele depind de capriciile na-turii, mai mult decât de munca oamenilor.

continuare ^n pagina 8“Ora}ul ONU” din Viena

Dan POPESCU

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

pag. 4

„Alter mondialisation” (II)

Cu ochii deschi}i, prin Europa !

RRRRoooommmmâââânnnniiiiaaaa }}}}iiii nnnneeeevvvvooooiiiiaaaa uuuunnnneeeeiiiisssstttt rrrraaaatttteeeeggggiiii iiii ppppoooossssttttaaaaddddeeeerrrraaaarrrreeee

Emil DDAAVVIIDDAcum, c@ ne-am v@zut cu sacii în c@ru]a european@ }i ne întreb@m doardac@ ne ajunge buletinul pentru a h@l@dui peste grani]e, alt@dat@ impe-netrabile, prin toate cotloanele continentului, al]ii, de prin Vest, încearc@s@ ne trezeasc@ din vise }i s@ ne readuc@ pe p@mânt. Ce ve]i face din2007, încolo? {ti]i ce vre]i, ce priorit@]i postaderare vi s-ar potrivi }i ceinstrumente v-ar fi necesare pentru a influen]a în favoarea voastr@ decizi-ile de la Bruxelles? Ave]i capacitatea real@ de a absorbi fondurileeuropene, pentru c@ altminteri v@ ve]i trezi doar contribuitor net la buge-tul U.E., nu }i beneficiar al acestuia? Ave]i capacitatea real@ de a absorbifondurile europene, pentru c@ altminteri v@ ve]i trezi doar contribuitornet la bugetul U.E., nu }i beneficiar al acestuia?{i cât@ dreptate au cei care ne tulbur@ fiesta cu asemenea întreb@ri nelini}-titoare! Chiar a}a: dincolo de stilul hei–rupist în care am abordat }i driblatstegule]ele }i avertismentele, a f@cut România vreun efort palpabil de a-}icroi o strategie postaderare, de a-}i stabili cât de cât obiective }i interese con-crete, în direc]ia c@rora s@ se concentreze m@car pe termen mediu? Pentruc@, deocamdat@, singura prioritate pe care o dezbat politicienii României}i care are toate }ansele s@ le câ}tige consensul este legat@ de organiza-rea unor alegeri anticipate care, chiar dac@ reprezint@ în sine un procesdemocratic, în împrejur@rile de fa]@ ar fi curat@ pierdere de timp }i nuar oferi solu]ii imediate pentru problemele complexe care confrunt@România }i pe care le vom trece punctual în revist@, în cele ce urmeaz@.

Sub pre}edin]ia finlandez@, a avut loc, s@pt@mâna trecut@,o nou@ rund@ de negocieri referitoare la revizuirea direc-tivei europene cu privire la timpul s@pt@mânal dde mmunc@.Disputele în acest domeniu dureaz@ de ani de zile }i, nuodat@, mini}trii muncii din Uniunea European@ s-au reunitpentru a g@si o solu]ie, îns@ f@r@ prea mare succes.

Joseph Stiglitz

continuare ^n pagina 6

continuare ^n pagina 3

Eugen IORD~NESCU

TIMPULS~PT~MÂNAL

DE LUCRU

- o disput@ cu implica]ii majoreîn Uniunea European@ -

drd. Bianca TR~U{AN

Studen]ii greci î}i ocup@ universit@]ile

- mii de tineri nemul]umi]i de preconizatele schimb@ri din înv@]@mânt -

continuare ^n pagina 4

Coresponden]a din Grecia

Dezvoltarea f@r@ precedent a formelormoderne de comer], a marilor lan]uricomerciale, de tip supermarket, hiper-market, cash&carry sau galerii comer-ciale, a determinat cre}terea standarde-lor de practicare a comer]ului }i a spo-rit exigen]ele consumatorilor, care audevenit din ce ̂n ce mai sofistica]i. Unuldintre instrumentele prin care retaile-rii încearc@ s@ creasc@ num@rul clien-]ilor }i, implicit, a volumul vânz@rilor,este comercializarea m@rcilor proprii.Unii au identificat mai devreme po-ten]ialul m@rcilor proprii }i au elabo-rat strategii pe termen lung, care s@-iajute s@-}i men]in@ cota de pia]@.Prin impunerea brandurilor proprii, ma-rile lan]uri comerciale mizeaz@ pe fide-lizarea clien]ilor. Aceste instrumente auap@rut ca urmare a concuren]ei acerbede pe pia]a de retail, produsele oferitesub m@rci proprii diferen]iindu-se deprodusele similare comercializate subm@rci consacrate, în special prin pre-]ul la care sunt comercializate. Potrivit retailerilor, la aceast@ categorie,românii sunt atra}i în special de produ-se alimentare, bunuri de consum de unic@

folosin]@, dar }i de electrocasnice, celemai mari vânz@ri fiind înregistrate la ap@,zah@r, ulei, biscui]i, ciocolat@, conservede carne, vesel@ de unic@ folosin]@,saci menajeri sau televizoare.Pentru a oferi respectivele produse lapre]uri competitive, majoritatea retai-lerilor prefer@ s@ lucreze cu produc@-tori români, 90& din furnizori fiind dinRomânia. Pentru a ajunge s@ fabricepentru retailer, produc@torul trebuie s@îndeplineasc@ anumite cerin]e privindraportul calitate-pre] }i s@ respecte con-di]iile impuse de retaileri (astfel c@ ma-joritatea furnizorilor produselor comer-cializate de retaileri sub m@rci propriisunt produc@tori consacra]i pe pia]aromâneasc@). Pentru ca pre]ul m@rcilor proprii s@r@mân@ mic, produsele respective nuau parte de promovare agresiv@ }i deun ambalaj care s@ le scoat@ din îneviden]@. Cea mai bun@ cale de a leface cunoscute este stabilirea unui pre]mai mic, chiar }i cu 30 de procentemai redus decât cel al altor produsedin gama respectiv@. De asemenea,marii retaileri organizeaz@ sampling-uriîn magazine }i promoveaz@ produseleîn pliantele care ajung în cutiile po}-tale ale poten]ialilor clien]i.Printre m@rcile proprii, comercializatede lan]urile comerciale prezente pe pia]aromâneasc@, amintim: Metro Cash&Carry(Aro - produse de baz@, Natura Verde- fructe }i legume conservate sau con-gelate, Metro Quality - produse de ca-litate superioar@), Carrefour România(Nr. 1 - produse de baz@, Bluesky - pro-

duse electronice }i electrocasnice, Refletsde France - specialit@]i alimentare),Cora România (Winny - produse debaza), Billa România (Clever - produsede baz@), Real-Hipermarket România(TIP - produse de baz@)De}i toate tendin]ele arat@ o deschi-dere a românilor c@tre formele moder-ne de comer], se pare c@ m@rcile pri-vate promovate de marile lan]uri co-merciale nu se bucur@ înc@ de noto-rietatea pe care acestea o au în altestate europene. De asemenea, studi-ile realizate relev@ c@ m@rcile privatesunt mai apreciate în provincie, întimp ce în capital@ exist@ un interesmai sc@zut pentru aceste produse. Cu toate c@ poate p@rea spectacu-loas@, invazia retailerilor este departede a-}i încetini ritmul, ceea ce se în-tâmpl@ în ultima vreme pe pia]a de pro-fil din România fiind o replic@ fidel@a experien]ei tr@ite de ]@rile din cen-trul Europei.Apari]ia a sute de magazine moder-ne, cu suprafe]e pornind de la câte-va mii de metri p@tra]i si cu o gam@ dem@rfuri mult mai diversificat@ decât amagazinului de cartier, a produs oschimbare radical@ în comportamen-tul de cump@rare al românilor. Con-form unor sondaje efectuate GfK Ro-mânia - unul din cele mai mari insti-tute de cercetare de pia]@ din ]ar@, întimp ce, în 2001, numai 9& dintre ro-mâni se aprovizionau din hipermarke-turi, supermarketuri }i unit@]i cash&carry,în prima jum@tate a lui 2006, propor-]ia lor a crescut la 33& (fapt la carea contribuit, pe de o parte, lipsa deconservatorism a românului, iar pe dealt@ parte, deschiderea unui mare nu-

m@r de astfel de loca]ii). Aten]ia ro-mânilor fa]@ de aceste forme de co-mer] s-a concretizat nu numai în cre}-terea num@rului de consumatori, ci }i oalt@ tendin]@ s-a înregistrat aici }i anu-me cre}terea sumei de bani cheltuit@la un act de cump@rare. În patru ani,previziunile spun c@ jum@tate din ro-mâni ar putea s@-}i fac@ cump@r@-turile apelând la structurile modernede comer]. Anul trecut, românii au cheltuit cu69& mai mult pentru bunurile delarg consum (FMCG), fa]@ de anul2002, potrivit unui studiu realizat defirma de cercetare de pia]@ amintit@.Astfel, dintre cele mai bine vândutebunuri alimentare, cre}terea cea maimare au înregistrat-o iaurturile cufructe cu un ritm de pân@ la 985&,din 1998 în 2005. Cafeaua m@cinat@ a înregistrat ocre}tere a consumului, în 2005 fa]@de 2001, de 64&, cafeaua preamba-lat@ de]inând o pondere aproximativconstant@, în ultimii ani, de 45&. %nschimb, la cafeaua boabe, consumuleste la nivelul celui din 1998, înre-gistrând o sc@dere cu 36& pân@ în2001, dup@ care tendin]a a fost as-cendent@. Consumul de b@uturi r@coritoare a în-registrat cre}teri semnificative, astfel:pentru sucurile necarbonatate s-au în-registrat cre}teri cu pân@ la 292&mai mare în 2005, fa]@ de 1998, apamineral@ - 159& iar berea - 65&. %nceea ce prive}te produsele de cur@]e-nie }i îngrijire personal@, dup@ unelesc@deri, din 1998, pân@ în 2001, auavut loc, ulterior, cre}teri, pân@ în2005, mai importante la produsele

universale de cur@]at - 141&, apoi laprodusele pentru sp@lat vase - 35&,detergen]i - 25&, past@ de din]i - 12&}i s@pun 4& în volum (a crescut,totodat@, cererea pentru s@pun lichid).Este de remarcat c@, în cazul deter-gen]ilor, a sc@zut ponderea din tota-lul cump@r@rilor, la detergen]ii în am-balaje mai mici de 450 grame, de la65& în 1998, pân@ la 27& în 2005}i aceasta în favoarea cump@r@rii dedetergen]i în ambalaje de peste 1,5kilograme, în cre}tere de la 10& la50&. Aceast@ evolu]ie a corespunscu o cre}tere a vânz@rilor de deter-gen]i în marile magazine, de la 11&în 1998, pân@ la 58& în 2005.În urma analizelor realizate de compa-nia de cercet@ri de pia]@ MEMRB IRI,în primele }ase luni ale acestui an, ro-mânii au cheltuit pe b@uturi jum@tatedin bugetul alocat sectorului FMCG.Analizând din punct de vedere geo-grafic, cea mai mare putere de cum-p@rare dintre regiunile României sereg@se}te în Bucure}ti, astfel 20& dinvaloarea vânz@rilor pe pia]a FMCG estegenerat@ de capital@., la polul opussituându-se regiunea Moldova.Din punct de vedere al cheltuielilorpe cap de locuitor pe pia]a de FMCG, pepozi]ia frunta}@ (conform rezultatelorînregistrate în primele }ase luni aleacestui an) se situeaz@ tot Bucure}tiul,cu o cheltuial@ de dou@ ori mai maredecât media înregistrat@ la nivel na-]ional pentru sectorul produselor delarg consum, consumatorii din Transil-vania cheltuie cu 11& mai mult decâtmedia, iar ultimii în clasament sunt mol-dovenii, care cheltuie pe cap de locui-tor doar circa 70& din media na]ional@.

COMER[ GGLOBALIZARE VINERI 17 NOIEMBRIE 20062

drd. CAMELIA APOSTU

NOILE TENDIN[E ÎN CONSUMUL ROMÂNILOR

urmare ddin ppagina 11Dar nu am f@cut deloc mare lucru pen-tru a ne asigura c@ problema îndatoririiacestor din urm@ ]@ri nu se va pune dinnou. {i nici nu am f@cut nimic pentru acrea un mecanism sistematic de restruc-turare a datoriei. Faptul c@ atâtea ]@ri au“o înc@rc@tur@ aproape ingerabil@” arat@ c@sistemul el însu}i este în criz@, scrie J.S.Pie]ele mondiale sunt de o extrem@ insta-bilitate }i foarte adesea cei s@raci sunt ceicare se confrunt@ direct }i negativ cu fluc-tua]iile ratelor de schimb }i ale ratelor do-bânzilor. Nici pentru a rezolva astfel de pro-bleme nu am f@cut mai nimic, men]ionea-z@, concluziv, J. Stiglitz.S-au propus deja numeroase solu]ii. Unelepot fi imediat adoptate, altele vor nece-sita ani pentru a fi puse în oper@, dartoate vor permite o mai bun@ func]ionarea mondializ@rii. De exemplu, contractareade împrumuturi, de c@tre ]@rile în dez-voltare, în propria lor moned@ sau într-un co} de devize legate între ele. Altem@suri pot viza strategia gestiunii dato-riei, cu ]inta }i a unei mai bune stabiliz@ri

a sistemului financiar interna]ional. Sauceea ce se întâmpl@ în domeniul bolilor}i reprezint@, deja, un e}ec al mondiali-z@rii. Iat@, regimul interna]ional al proprie-t@]ii intelectuale in-terzice, în mare m@su-r@, accesul, ca urmare a pre]ului ridicat,la medicamente care ar permite salvareade vie]i în vreme ce, bun@oar@, epidemiade SIDA produce adev@rate ravagii pe omare parte din zona ]@rilor în curs dedezvoltare. Partizanii acestui sistem pre-tind c@ este „pre]ul pl@tit pentru a încu-raja cercetarea.” „S@racii” îns@ nu pot be-neficia. }i totu}i solu]ia exist@: un fondfinan]at de c@tre ]@rile industrializate, arputea decerna premii substan]iale celor ceafl@ remedii maladiilor ce ating din greupe cei s@raci, ar putea furniza importanteresurse pentru cercetare, etc. Medica-mentele, îns@, ar putea fi vândute la „pre-]uri curente” sc@zute, popula]iilor înmare nevoie. Ar fi ac]iuni mai eficiente }imai echitabile comparativ cu sistemulactual...Oricum, noteaz@ Joseph Stiglitz, cursulmondializ@rii poate fi modificat }i este

evident c@ va fi astfel. R@mâne de v@zut,mai scrie americanul, dac@ asemeneaschimb@ri ne vor fi impuse ca urmare aunei crize sau le vom declan}a }i st@pâniîn preambulul unei astfel de rupturi. Înprimul caz, mondializarea va suscitareac]ii de respingere }i ea va fi reformat@în grab@, ceea ce va provoca apari]iaunor probleme, multe grave. A douaop]iune ofer@ posibilitatea de a face oaltfel de mondializare, „alter mondialisa-tion”, care-}i va ]ine promisiunile deameliorare a vie]ii peste tot în lume. Estedrept, J. Stiglitz este }i realist dar }i,uneori, romantic. Realist când sesizeaz@efecte negative ale mondializ@rii actuale }iromantic pentru unele din solu]iile pro-puse, ce „nu bat” cu interese economicepunctuale. Ar fi într-o anumit@ logic@ alucrurilor. Dac@ avem, îns@, în vedere c@exist@ un interes economic general }icare nerealizat se poate înver}una chiarîmpotriva incontestabilelor interese eco-nomice punctuale, suntem nevoi]i s@-id@m destul de mult credit acestui mareeconomist american...

Dan POPESCU„Alter mondialisation” (II)

Cu ochii deschi}i, prin Europa!RRRRoooommmmâââânnnniiii aaaa }}}} iiii nnnneeeevvvvooooiiii aaaa uuuunnnneeeeiiii ssss tttt rrrraaaatttteeeegggg iiii iiii ppppoooossss ttttaaaaddddeeeerrrraaaarrrreeee

urmare ddin ppagina 11Ave]i capacitatea real@ de a absorbi fon-durile europene, pentru c@ altminteri v@ve]i trezi doar contribuitor net la buge-tul U.E., nu }i beneficiar al acestuia?{i cât@ dreptate au cei care ne tulbur@fiesta cu asemenea întreb@ri nelini}titoare!Chiar a}a: dincolo de stilul hei–rupistîn care am abordat }i driblat stegule]ele}i avertismentele, a f@cut România vreunefort palpabil de a-}i croi o strategiepostaderare, de a-}i stabili cât de câtobiective }i interese concrete, în direc]iac@rora s@ se concentreze m@car pe ter-men mediu? Pentru c@, deocamdat@, sin-gura prioritate pe care o dezbat politi-cienii României, }i care are toate }anse-le s@ le câ}tige consensul, este legat@ deorganizarea unor alegeri anticipate care,chiar dac@ reprezint@ în sine un procesdemocratic, în împrejur@rile de fa]@ arfi curat@ pierdere de timp }i nu ar oferisolu]ii imediate pentru problemele com-plexe care confrunt@ România }i pe carele vom trece punctual în revist@, în celece urmeaz@.

Învin}i de corup]iela un „scor devastator”

A f@cut mare vâlv@ un clasament ineditrealizat de Transparency International }idat publicit@]ii zilele trecute, privindindicele percep]iei corup]iei la nivelulmondial. Ne place sau nu ne place,tabloul final este din nou dezam@gitorpentru ]ara noastr@: din 163 de stateluate în analiz@, România se situeaz@ pelocul 84, deci în a doua jum@tate a unuiclasament care începe cu nota 9,6 acor-dat@ celor mai transparente }i mai pu]incorupte administra]ii (Finlanda, Islanda}i Noua Zeeland@) }i sfâr}e}te cu nota1,8 cuvenit@ „campionilor” corup]ieiendemice (Irak }i Haiti). Fire}te, e binec@ nu suntem percepu]i ca ace}tia dinurm@ (nota României este 3), dar

r@mâne la fel de evident c@ ne plas@mfoarte departe de standardele unei ]@ricurate }i civilizate. Atât de departe, c@pân@ }i vecinii no}tri din Balcani (Bul-garia – locul 57, Turcia – locul 60) nedep@}esc considerabil. Din pozi]ia noas-tr@, de proasp@t membru al Comunit@]iiEuropene, îngrijor@rile ar trebui s@ fie cuatât mai mari, cu cât studiul la care nereferim pune de fapt o etichet@ delocm@gulitoare pe România, într-un momentcum nu se poate mai nepotrivit. Suntbinecunoscute de altfel temerile ComisieiEuropene legate de pericolul ca subven]i-ile acordate noilor membri s@ ajung@ înbuzunarele personale ale unor oficiali.Din aceast@ perspectiv@, Miklos Mar-schall, directorul regional pentru Europade Est }i Asia Central@ al TransparencyInternational, aprecia c@ „scorul Românieiîn clasamentul indicelui de percep]ie acorup]iei e devastator, pentru o ]ar@ careurmeaz@ s@ adere în scurt timp”.Devastator sau doar alarmant, fenomenulse cere a fi abordat cu maxim@ serio-zitate în orice strategie româneasc@postaderare. Lucrurile au ajuns preadeparte, ca s@ ne mai putem permite s@abord@m o chestiune crucial@, în stilulnostru superficial }i ambiguu, prin cam-panii anticorup]ie declarative, de fa]ad@.Atâta vreme cât s-a dovedit c@ la noi nuse poate, practic, eradica fenomenulcorup]iei de sus în jos (vezi bilan]ul suba}tept@ri al DNA, vezi e}uarea proiectu-lui de înfiin]are a Agen]iei Na]ionale pen-tru Integritate }.a.) nu mai r@mâne decâtsolu]ia schimb@rii sensului de ac]iune:de jos în sus, prin presiunea societ@]iicivile asupra politicienilor acapara]i deiner]ia propriilor interese, precum }i princrearea institu]iilor publice de controlcele mai adecvate. Cine trebuie s@ fac@aceasta? Fire}te, statul român. Cum tre-buie s@ o fac@? Cel mai simplu }i maisigur, printr-o strategie coerent@ }i cre-dibil@ postaderare. Dar, din p@cate, cumspuneam, aceast@ strategie nu exist@. Înlipsa ei, orbec@im prin Europa cu ochiiînchi}i, fiind r@spl@ti]i, dup@ cum se vede,cu locuri ru}inoase pe podiumul inter-na]ional al corup]iei.

Am ratat … Calea Lactee

O alt@ ]int@ a unei strategii postaderarepe termen mediu ar trebui s@ fie infor-marea, instruirea }i sprijinirea poten]ialilorbeneficiari ai oportunit@]ilor }i fondurilor

structurale europene. Cel pu]in în dome-niul agriculturii se resimte o acut@ lips@de preocupare pentru diseminarea infor-ma]iei, ceea ce genereaz@ confuzie }i re-ticen]@ în rândurile viitorilor fermieri.Nic@ieri, probabil, nu se simte mai preg-nant ca în mediul rural nevoia de a sporiîncrederea beneficiarilor fa]@ de institu]iile}i mecanismele prin care se acord@finan]@ri europene. Cu alte cuvinte, oa-menii trebuie s@ cunoasc@ în am@nunt,exact }i corect, formele de creditare }igarantare, standardele }i regulile privindproducerea, procesarea }i comercializareaproduselor agricole, regimul subven]iilorpentru fermieri dup@ aderare. Nimic maid@un@tor decât s@ a}tept@m cu bra]eleîncruci}ate ca tot cei care ne dau banii,s@ ne fac@ }i treburile administrative !De fapt, consecin]ele acestei prelungitest@ri de expectativ@ încep s@ se contabi-lizeze pentru România. Înainte chiar dea se finaliza campania na]ional@ „cara-vana fermierilor”, un important termen– limit@ a expirat. Este vorba de datapân@ la care fermierii români puteausolicita cot@ de lapte pentru anul viitor.Din p@cate, termenul a trecut }i când s-a tras linie s-a constatat c@ peste 500

de mii, din cei 1,5 milioane de propri-etari de vaci din România, nu }i-au depuscererile pentru cote }i, prin urmare, nuvor putea ob]ine dreptul de a-}i maivinde laptele începând cu 1 aprilie 2007.Aceasta înseamn@ concret, în date sta-tistice, c@ dintr-o produc]ie de lapte esti-mat@ la 5,6 milioane de tone, din cares-a negociat cu U.E. o cot@ de numai3 milioane tone, fermierii români vorputea vinde ceva mai mult de 2 milioanetone. Restul va fi preluat de alte ]@rieuropene, iar România se va afla însitua]ia paradoxal@ de a cump@ra laptedin str@in@tate pentru procesare, învreme ce peste 2,5 milioane de tone vorlua calea consumului individual gospod@-resc. Adic@, îl vor mânca, în bun@ parte,porcii autohtonii care }i ei, la rândul lor,au interdic]ie patru ani de zile la vân-zarea în Europa, din motive de ... pest@porcin@. Se pot imagina, oare, ni}te ra-teuri mai spectaculoase decât contraperfor-man]ele României în politica agrar@,acum, când suntem abia la debutul inte-gr@rii în Comunitatea European@? }i din nouorizontul strâmt, sc@pat de sub control,al evalu@rilor noastre ne joac@ feste ...

Unificare în atitudini }i mentalit@]iDesigur, ar mai fi multe de spus despredilemele integr@rii noastre europene }i

felul în care încerc@m s@ le conjug@mcu interesele na]ionale, cu aspira]iilefiec@rui român în parte pân@ la urm@.R@mân, de pild@, în cea]@ }i controver-sele macroeconomice care fac dinRomânia ba zon@ de risc crescut, ba unparadis al dezvolt@rii explozive, dup@ cumdicteaz@ opiniile }i interesele unora saualtora. Dar noi, noi în}ine, }tim oare cevrem }i suntem capabili, eventual, s@ nerânduim via]a }i viitorul dup@ propriilenoastre planuri }i strategii? Greu de spus,în acest moment. Oricum, au probabildreptate }i pragmaticii care sus]in c@ ostrategie se mai poate face }i din mers.Marele efort de adaptare ]ine mai curândde }tergerea discrepan]elor de atitudine}i mentalitate dintre estici }i vestici. Aicim@ v@d silit s@-i dau dreptate subtiluluic@rturar Andrei Ple}u care, constatândcu umor amar c@ vesticul se bucur@ oride câte ori „anomalia” r@ului nu se pro-duce, iar esticul a fost obi}nuit s@ sebucure doar de „anomalia” binelui, con-cluziona cât o întreag@ strategie post-aderare: „Unificarea european@ va însem-na }i o unificare a bucuriilor noastre, oarmonizare a experien]ei bucuriei din Estcu experien]a bucuriei din Vest”. Aceastaînseamn@ o unificare autentic@, în pro-funzime. Dar poate fi }i aceasta ima-ginat@ f@r@ o strategie adecvat@ sco-pului?

VINERI 17 NOIEMBRIE 2006 3UNIUNEA EEUROPEAN~

Sediul Guvernului Rom$niei

Emil DDAAVVIIDD

Într-un num@r anterior al revistei, ob-servam faptul c@ cele mai competi-tive economii europene }i-au construitmodelul de dezvoltare bazându-se, înmare m@sur@, pe contribu]iile secto-rului TIC. Preocuparea cu privire laTIC este remarcabil@ la nivelul UniuniiEuropene în ansamblul ei, }i nu doarla nivelul statelor membre. În mai 2006, Comisia European@ a pu-blicat primul raport anual cu privirela Societatea Informa]ional@. Scopulacestuia este de a evalua modific@rilesurvenite pe pia]a TIC, precum }i poli-ticile de stimulare a TIC, de la lansa-rea strategiei i2010, în iunie 2005. Ra-portul vizeaz@ rezultatele ob]inute la ni-vel european precum }i în statele mem-bre, cu privire la obiectivele stabilite prinProgramele Na]ionale de Reform@ }i

implementare a Strategei de la Lisabo-na, constituind punctul de plecare pen-tru politicile în domeniul TIC, pentruo perioad@ de 18 luni. Strategia de la Lisabona a fost relan-sat@ în 2005, într-o nou@ formul@,prin care Uniunea European@ î}i pro-pune un nou set de priorit@]i. Printreacestea, un loc important îl ocup@stimularea cre}terii investi]iilor în TIC}i a programelor de cercetare – dez-voltare. Programele na]ionale de dez-voltare realizate în viziunea Strategieide la Lisabona sus]in, în general, dez-voltarea sectorului TIC }i a contribu-]iei acestuia la cre}terea economic@:ele stabilesc adesea TIC ca }i o prio-ritate, îns@ arareori au prev@zute m@-suri de sprijinire a utiliz@rii tehnolo-giei informa]iei }i comunica]iilor înfirme sau la popula]ie. Raportul este structurat pe trei p@r]i:crearea spa]iului informa]ional („infor-mation space”); cercetare }i dezvol-tare; incluziune, servicii publice }i ca-litatea vie]ii.Crearea sspa]iului iinforma]ional/infor-matic uunic are în vedere faptul c@i2010 a identificat convergen]a ddigi-tal@ ca punct central al evolu]iilor în

domeniul TIC, pentru urm@torii 5 ani.Dezvoltarea rapid@ a broadbandului adus la dezvoltarea unor noi servicii}i modalit@]i de utilizare. Comisia Eu-ropean@ a r@spuns la aceasta, ajus-tând cadrul legal privind comunica-]iile on-line }i cele electronice. Obiecti-vul central îl constituie asigurarea coe-ren]ei legislative }i convergen]a pie]elor.Convergen]a: serviciile de comunica]iiaudio, video, date sau voce au fostaccesate în mod tradi]ional prin ter-minale (devices) diferite conectate lainfrastructuri diferite. Acestea includ:calculatoare conectate la Internet, tele-vizoare ce recep]ioneaz@ diferite tipuride semnale înregistrate, telefoane co-nectate prin fibre optice sau re]elewireless. În prezent se remarc@ o ten-din]@ de suprapunere a acestor teh-nologii }i a pie]elor pe care acestease tranzac]ioneaz@. Datorit@ evolu]iilor înregistrate în ulti-mii ani în domeniul tehnologiei infor-ma]iei }i comunica]iilor se remarc@ osuprapunere a capacit@]ilor diferitelortipuri de terminale, capabile s@ înde-plineasc@ func]iuni multiple. Opera-torii din telecomunica]ii }i televiziuneprin cablu sunt preocupa]i s@ asigure

„servicii triple” – date, voce }i video– ceea ce face ca pie]ele lor tradi]io-nale s@ se suprapun@. Aceste serviciisunt oferite uneori de operatorii detelefonie mobil@. Prin urmare, de}ire]elele s-au dezvoltat ini]ial inde-pendent, fiecare cu propriul modelde afacere, cu juc@tori diferi]i }i custadii diferite de dezvoltare, în pre-zent cuvântul cheie în evolu]ia aces-tora este convergen]a. CConvergen]adigital@ schimb@ fundamental carac-

teristicile acestui sector: o infrastruc-tur@ unic@ poate, ast@zi, furniza toatetipurile de con]inut multi-media, învarianta fix@ sau mobil@. Prin urma-re, convergen]a digital@ genereaz@ schim-b@ri structurale ale pie]elor TIC, carese suprapun }i interac]ioneaz@, tin-zând c@tre o pia]@ unic@. Putem vorbi,în prezent, despre convergen]@ tehno-logic@ dar }i de convergen]a ppie]elorpe care sunt tranzac]ionate tehnologi-ile respective. (va uurma)

SOCIETATEA IINFORM[IONAL~ CCORESPONDN[~ DDIN GGRECIA VINERI 17 NOIEMBRIE 20064

c my b

c my b

c my b

c my b

i2010 – O societate informa]ional@ european@ pentru cre}tere economic@ }i ocuparea for]ei de munc@

Silvia M~RGINEAN

În data de 17 noiembrie, Atena }i nu nu-mai, ci toate marile centre universi-tare sunt cuprinse de manifesta]ii stu-den]e}ti. Pentru a în]elege semnifica-]ia acestei zile, }i a multor aspectecare macin@ Grecia în prezent, tre-buie s@ ne întoarcem pu]in în timp.}i anume, în perioada 1967-1974,când Grecia a fost condus@ de unregim militar, Junta, nu foarte apre-ciat de popula]ie. Pe data de 17 noiembrie 1974, stu-den]ii Universit@]ii Politehnice din Atenaau ocupat sediul institu]iei, ace}tia în-chizându-se în spatele por]ilor, în-cercau pe vremea aceea s@-}i mani-feste nemul]umirea de situa]ia exis-tent@ în ]ar@. Guvernul a vrut s@-iopreasc@, îns@ solu]ia g@sit@ nu afost chiar pa}nic@. Cu ajutorul tan-curilor, au zdrobit por]ile, ucigând în-s@ }i foarte mul]i studen]ii. Acestfapt a stârnit mai mult nemul]umireapopula]iei, a încrâncenat mai multpartidele politice din ]ar@, lucruri careau condus, în final, la o lupt@ comun@}i, astfel, la înl@turarea regimului. Dup@ c@derea guvernului militar, auto-nomia universit@]ilor a crescut subs-tan]ial. Din aceea perioad@, în Grecia,exist@ o lege prin care se interziceintrarea în cadrul universit@]ilor, sau,mai bine-zis, pe propriet@]ile universi-t@]ilor, a poli]iei sau armatei, excep]ief@când situa]ia în care la cererea ex-pres@ a “comitetului de azil” al uni-versit@]ii în cauz@, în urma unui pro-ces de luare a deciziei destul de com-plex }i pentru care nimeni nu vrea

s@-}i asume responsabilitatea. %n luna mai, anul curent, guvernulgrec }i-a anun]at planul de reform@în educa]ie. Acest plan se concen-treaz@ pe reconfigurarea sistemului deeduca]ie superioar@. Se dore}te amen-darea articolului 16 din Constitu]ie,care precizeaz@ faptul c@ educa]ia su-perioar@ este public@ }i gratuit@, oidee care nu este deloc apreciat@ destuden]ii greci, aducând cheltuieli ne-dorite, inclusiv încheierea procesuluide distribu]ie liber@ c@tre studen]i ac@r]ilor academice, cum se întâmplapân@ în prezent prin prevederile Con-stitu]iei, care garanteaz@ accesul liberla educa]ie pentru toat@ lumea. Dar, acesta nu este singurul aspectdin noul plan de reform@, care îi ne-mul]ume}te pe studen]i, ci faptul c@, în-cepând cu acest an, s-a introdus, deasemenea, un nou sistem privind admi-terea la universitate: în urma exame-nelor na]ionale, s@ nu mai fie permis@admiterea în mediul universitar, dac@nu îndeplinesc punctajul minim (10pe un punctaj de la 1 la 20). Situa]ienedorit@ atât de „poten]ialii studen]i”,cât }i de anumite departamente carenu vor mai avea candida]i.O alt@ propunere, care ar putea creao serie de probleme, este legat@ deevaluarea universit@]ilor, reconceptua-lizarea func]iei institu]iilor de educa]iesuperioar@ }i a sistemului de eva-luare, nu sunt elemente foarte dorite,deoarece lipsesc înc@ criteriile clare pebaza c@rora se vor pronun]a decizii. Aceast@ list@ mai include: exmatri-cularea studen]ilor dup@ (n*1,5) ani,unde n este num@rul minim de aninecesar pentru completarea studiilor,în prezent acest interval fiind nelimi-tat; limitarea num@rului de repeti]ii po-sibile ale unui modul la 4, de aseme-nea, în prezent nelimitat; stopareaprocesului de transfer al studen]ilor,care permite unor studen]i care sa-tisfac anumite criterii economice, so-ciale sau medicale transferul la o alt@facultate mai apropiat@ de zona încare domiciliaz@.

Acest plan de reform@ mai sus-men]io-nat aduce în prim-plan }i o problem@mai veche, aceea a accesului poli]iei,astfel se dore}te permiterea p@trun-derii poli]iei pe propriet@]ile universi-t@]ii, în condi]ii mai pu]in restrictive,scopul final fiind anularea interdic]ieide acces al poli]iei în campusuri. P@rerile sunt împ@r]ite în privin]aacestor schimb@ri, unii apreciaz@ crea-rea unui mediu propice pentru priva-tizarea }i restructurarea educa]iei su-perioare în Grecia, al]ii nu. Studen]iisunt determina]i s@ lupte împotrivaacestor m@suri, }i au demonstratacest lucru, din 7 iunie, studen]ii auocupat în jur de 400 de facult@]i }iinstitute politehnice (adic@ 90& dinnum@rul de facult@]i din întreaga ]a-r@). Din p@cate, guvernul a r@spunscu violen]@, demonstra]ia din 8 iuniedin Atena s-a finalizat cu arestarea a42 de demonstran]i }i r@nirea a multmai mul]i. Autorit@]ile sus]in c@ înfi-in]area universit@]ilor particulare esteconform@ cu standardele Uniunii Eu-ropene }i c@ este un pas înaintepentru sistemul educa]ional, chiardac@ va trebui modificat@ Constitu]ia.“Ocuparea” de c@tre studen]i a insti-tu]iilor este, în prezent, o cale de a seface asculta]i. Situa]ia este tensionat@în toate centrele, cu atât mai mult cucât ne afl@m ^n 17 noiembrie. Vi-nerea trecut@, în cadrul Universit@]iiPolitehnice din Insula Creta, studen]iiau surprins întrunirea Senatuluiuniversit@]ii }i i-au blocat pe to]i ceiprezen]i în sal@ timp de }apte orepentru a-i for]a în luarea unor decizii.Nu încerc@m s@ apreciem cine aredreptate sau nu, dar trebuie s@ re-cunoa}tem faptul c@ unele m@suri lacare recurg studen]ii par a nu fichiar democratice… Protestele diniunie, din p@cate, nu s-au finalizat a}acum ar fi trebuit, ci o parte din stu-den]ii care au participat la demon-stra]ii au spart mai multe magazine,b@nci }i sedii de firme. Îns@, studen]ii nu sunt singurii caredau b@t@i de cap guvernului de la

Atena. La pu]in timp dup@ încetareagrevei înv@]@torilor }i educatorilor,alte probleme majore lovesc guvernulelen. Greva înv@]@torilor }i educato-rilor, care a durat }apte s@pt@mâni,perioad@ în care guvernul a continuats@ resping@ cererile de majorare asalariilor cu 40&, nu a fost singular@.Profesorii din înv@]@mântul secundars-au al@turat }i ei, iar demonstra]iilesunt ca în spiral@, liceeni au ocupat}colile, angaja]ii din sectorul publicî}i spun cuvântul, cei din transpor-turi, de asemenea etc. Zilele trecutecentrul Atenei a fost din nou teatrulunor confrunt@ri violente între for]elede ordine }i câteva sute de studen]i.Totul a început ca o demonstra]ie pa}-nic@ a institutorilor, care cereau sa-larii mai mari }i mai multe fonduripentru înv@]@mântul public, c@rora lis-au al@turat sute de elevi }i studen]i,care cereau demisia ministrului Înv@-]@mântului. Îns@, s-a transformat într-un haos total, când câ]iva studen]iau început s@ arunce cu pietre }isticle incendiare în poli]i}ti. Ace}tiaau ripostat cu gaze lacrimogene, unautobuz a fost incendiat. Educatorii, înv@]@torii }i studen]ii reac-

]ioneaz@ la dispozi]iile Uniunii Euro-pene, care vor zgudui funda]ia siste-mului de educa]ie public@, deoareceîn urma întâlnirilor europenilor dinLisabona, Portugalia }i Bologna, Ita-lia, în ultimii ani, în toate stateleUniunii Europene au p@truns reformecare vor modifica caracteristicile debaz@ ale fiec@rui sistem educa]ional. În contextul Uniunii Europene, mode-lul social european exprim@, de fapt,definirea unui set de valori comunecare se afl@ la baza Uniunii Euro-pene. Valori precum libertate, demo-cra]ie, egalitate, solidaritate }i des-chidere au reu}it s@ dep@}easc@ înacest context starea de deziderat.Realiz@rile din cadrul acestui modelsunt imense, dar, totodat@, trebuie s@fim con}tien]i de sl@biciunile, de limi-tele inerente ale unui sistem }i bine-în]eles de provoc@rile care rezult@ dinaceste tendin]e. Este vorba de uncontinuu proces de analiz@ pro/contrafa]@ de un sistem care prezint@ ipos-taze diferite, în ]@ri diferite. Grecia,a}a cum am observat, nu reprezint@o excep]ie, ci chiar, de multe ori, maimult decât alte state, este supus@unor provoc@ri.

drd. Bianca TR~U{AN

Studen]ii greci î}i ocup@ universit@]ile - mii de tineri nemul]umi]i de preconizatele schimb@ri din înv@]@mânt -

VINERI 17 NOIEMBRIE 2006 5

c my b

c my b

c my b

c my b

SALARIA[I

La edi]ia 2006 a Galei, printre celemai premiate s-au num@rat compa-niile membre ale grupului Atlassib,Compa SA. }i Ap@-Canal. {ase com-panii au marcat un record: cinci ani ^nclasament. Aceste firme sunt: ATLASSIBSRL, COMPA SA, EMAILUL SA Me-dia}, EUROCONF SA, KIRSCHBAUMSRL }i POLISANO SRL. Au mai fostpremiate companii cu tradi]ie, precum:Romgaz, Dafora Media}, Mondostar,Trans Agape, Polisano, Alcomsib, Euroil,Ana Oil.Poliflex, Con-a, Concefa, Atlassib,Remat, Boema Prest }i altele. Dintop nu au lipsit nici companiile cucapital str@in, precum ContinentalAutomotive sau Kuhnke Production.

Cu prilejul galei, pre}edintele CCIASibiu, Gheorghe Aldea, nu a ratat oca-zia de a vorbi despre avantajele de afi parte din “familia Camerei”. %n plus,Aldea este convins c@ mediul sibiande afaceri trebuie s@ se racordeze la celeuropean, iar pentru acest lucru exist@„necesitatea unei platforme comune”.

Succesul ^n cifre Dincolo de momentele festive, careau alternat cu momente muzicale }ide dans, ^n cadrul galei, Camera deComer] a ]inut s@ prezinte succesulmediului de afaceri, ^n date statistice.Astfel, potrivit directorului CCIA, EugenIord@nescu, anul 2005 a ^nsemnat,

pentru jude]ul Sibiu, o cre}tere econo-mic@ global@ de 20 la sut@. Cifra deafaceri a crescut de la 2,9 miliardede lei, în 2004, la 3,4 miliarde de lei,anul trecut. Reversul medaliei este re-prezentat de sc@derea for]ei de munc@cu pân@ la cinci la sut@. „Aceast@ si-tua]ie se explic@ prin dou@ motiva]ii.Firmele care folosesc mult@ for]@ demunc@ au ales s@ diminueze num@rulangaja]ilor. În acela}i timp, o partedin firme }i-au m@rit productivitatea,prin modernizare tehonologic@”, expli-ca Iord@nescu. Angaja]i mai pu]ini,salarii mai mari }i bani mai mul]i lacapitalul social al firmelor, a}a arat@ oradiografie scurt@ a mediului de busi-ness local, realizat@ de CCIA Sibiu.

CCaammeerraa ddee CCoommeerr]] IInndduussttrriiee }}ii AAggrriiccuullttuurr@@ SSiibbiiuu aa rreeccoommppeennssaattssuucccceessuull ^̂nn aaffaacceerrii,, ^̂nn ccaaddrruull GGaalleeii CCoommppaanniiiilloorr PPeerrffoorrmmaannttee22000066,, ccee aa aavvuutt lloocc,, zziilleellee ttrreeccuuttee,, llaa HHootteelluull DDuummbbrraavvaa.. DDaacc@@mmaaii mmaarriiii jjuuddee]]uulluuii }}ii aaii mmuunniicciippaalliitt@@]]iiii aauu rr@@ssppuunnss pprreezzeenntt,, nnuullaa ffeell aauu ff@@ccuutt }}ii uunneellee ppeerrssoonnaalliitt@@]]ii ddiinn ddoommeenniiuull bbuussiinneessss,,ppaattrroonnii aaii uunnoorr ccoommppaanniiii ddee ttoopp ddiinn SSiibbiiuu.. CChhiiaarr }}ii aa}}aa,, ggaallaa aaffoosstt uunnaa ddee ssuucccceess,, ddoovveeddiinndd ^̂nncc@@ oo ddaatt@@ cc@@ ttooppuull rreeaalliizzaatt ddeeCCCCIIAA eessttee uunn bbaarroommeettrruu rreeaall ppeennttrruu mmeeddiiuull ddee aaffaacceerrii llooccaall..

Iulia NAGY

Premian]ii au fost r@spl@ti]ii cu diplomePremian]ii au fost r@spl@ti]ii cu diplome

Succesul ^n afaceri, premiat de CCIA

Martin Bottesch, Ion Ariton }i Nicolae NeaguMartin Bottesch, Ion Ariton }i Nicolae Neagu

Consulul german Jorg Schultz }i EugenConsulul german Jorg Schultz }i EugenIord@nescu, director CCIA SibiuIord@nescu, director CCIA Sibiu

Pre}edintele CCIA Sibiu,Pre}edintele CCIA Sibiu,Gheorghe AldeaGheorghe Aldea

urmare ddin ppagina 11Reglementarea timpului s@pt@mânal demunc@ în Uniune are la baz@ Directiva104/23 noiembrie 1993, amendat@ prinDirectiva 34/2000, ambele destinate s@asigure un echilibru între principaleleobiective referitoare, pe de o parte, la si-guran]a }i s@n@tatea angaja]ilor, }i nevoilemoderne ale economiei europene, pe dealt@ parte. Structura legislativ@ european@ sta-bile}te în principal urm@toarele reguli:· timpul zilnic de odihn@ va fi de mi-nimum 11 ore consecutive, pentru fie-care perioad@ de 24 de ore;· dac@ timpul de lucru este mai mare de6 ore, o pauz@ de odihn@ este obligatorie;· pentru fiecare 7 zile, va fi prev@zut@o perioad@ minim@ de odihn@ de 24 deore, care se adaug@ la cele 11 oremen]ionate mai sus;· timpul mmaxim dde llucru ss@pt@mânal,incluzând oorele ssuplimentare, nnu vvadep@}i 448 dde oore.

Directiva 2003/88/EC, din 4 noiembrie2003, reia tema }i stabile}te mai multeposibilit@]i de a calcula orele s@pt@mânalede lucru, cazurile pentru care se potacorda derog@ri }i perioada de tranzi]iede pân@ la doi ani, acordat@ statelor pen-tru deplin@ conformare.

Reluarea discu]iilor în aceast@ toamn@indic@, într-un fel, e}ecul aplic@rii aces-tor directive europene.

Miza este extrem de important@ }i nucontrapune – cum ar p@rea la primavedere – numai angajatorii }i angaja]ii,ci state }i blocuri ad-hoc de state.

Uniunea European@ î}i bazeaz@ existen]ape câteva principii, unul dintre cel maiimportante fiind cel al coeziunii }}i ssoli-darit@]ii. Majoritatea politicilor europenefundamenteaz@, detaliaz@ sau dezvolt@aspecte ale statului bbun@st@rii ssociale.Spa]iul Unional este proiectat ca unspa]iu al p@cii }i prosperit@]ii comune,bazat pe democra]ie }i economia depia]@. Tocmai de aceea, o bun@ parte abugetelor este distribuit@ pentru politi-cile sociale }i de sus]inere a coeziunii.Desigur, un alt principiu fundamentaleste cel al competi]iei, îns@ coeziunea }icompeti]ia sunt men]inute în echilibrupe întreg spa]iul european comun, acestechilibru fiind chiar scopul }i cartea devizit@ a construc]iei comune europene.

Ultimul deceniu, cel pu]in, a adus o înce-tinire relevant@ a procesului de cre}tere

economic@ în Europa. Reuni]i la Lisa-bona, în anul 2000, reprezentan]ii la nivelînalt ai statelor din Uniune au stabilitca obiectiv principal comun pentruperioada 2000 – 2010, transformareaeconomiei UUE îîn ccea mmai ccompetitiv@economie bbazat@ ppe ccunoa}tere. Prin-cipalul „competitor global” al Pie]ei Co-mune Europene este Statele Unite.Statele Unite preferen]iaz@ principiul com-peti]iei, fiind unul dintre pu]inele statecare practic@ politici economice }i socialeliberale, în forma aproape pur@ a aces-tei doctrine, respectiv „înving@torul iatotul”. O urmare imediat@ a unei astfelde op]iuni este vizibil@ în domeniul pro-tec]iei sociale, coeziunii }i solidarit@]ii,care au forme }i cheltuieli minimale pecontinentul nord american. Coliziuneadintre cele dou@ sisteme a eviden]iatr@mânerea în urm@ evident@ a sistemu-lui european, din punct de vedere al com-petitivit@]ii, în special datorit@ cheltuielilorfoarte consistente din domeniul politi-cilor sociale, cheltuieli direc]ionate maidegrab@ spre dezvoltare peste Ocean.Astfel, la Lisabona, europenii au ajunsla concluzia corect@, conform c@reianumai concentrarea pe economia cunoa}-terii – economia cu cele mai mari rateale valorii ad@ugate – poate face b@trânulcontinent s@ recupereze decalajul.

Din p@cate, îns@, angajamentele de la Li-sabona s-au dovedit a fi nerealiste }iEuropa trebuie, în continuare, s@ fac@fa]@ echilibrului delicat dintre politicilesociale }i cele de competitivitate.

Nu numai taxarea întreprinderilor, de omanier@ care s@ asigure acoperirea bu-getelor politicilor sociale }i de coeziunecreeaz@ probleme, ci }i suprareglemen-tarea ppie]ei mmuncii. Regulile impuse an-gajatorilor pentru angajare, concediere,siguran]a }i s@n@tatea muncii sunt multe}i stricte. Ele sunt efectul aceluia}i prin-cipiu al statului bun@st@rii sociale, caretrebuie s@ asigure condi]ii generale deprosperitate cet@]enilor s@i.

Nu este de a}teptat ca Uniunea s@ de-vin@ o nou@ Americ@, renun]ând la politi-cile sociale }i de coeziune sau solidari-tate, dar este de a}teptat ca mediul eco-nomic s@ preseze din ce în ce mai multpentru reducerea costurilor sociale }ipentru dereglementarea în domeniulpie]ei muncii.

Disputele referitoare la timpul s@pt@mânalde munc@ se încadreaz@ în acest con-text general al dezbaterilor despre rapor-tul dintre bun@starea social@ }i competi-

tivitate. Reglement@rile referitoare la tim-pul de munc@ permit o serie de derog@ri,care înc@ din anii 90 au fost folosite -sau mai degrab@ speculate – de c@trebritanici. State precum Fran]a – constru-ite definitoriu pe principiul solidarit@]iisociale }i cu cet@]eni cu preferin]e elec-torale de stânga evidente – au contes-tat sistemul derog@rilor }i au cerutlegiferarea strict@ a maximum 48 de orede lucru s@pt@mânal. Germania }i statelebaltice par a sus]ine mai degrab@ va-rianta britanic@, îns@ nici Fran]a nu ducelips@ de alia]i.

Limitarea strict@ a timpului mediu delucru s@pt@mânal la 48 de ore are impli-ca]ii macrostructurale mult mai maridecât pare la prima vedere.

Fran]a s-a confruntat cu mi}c@ri destrad@ puternice, atunci când a încercats@ „liberalizeze” angajarea tinerilor afla]ila primul loc de munc@. Tinerii, sindi-catele }i opozi]ia parlamentar@ au con-testat introducerea unei reglement@ri careprevedea ca angaja]ii afla]i la primul locde munc@ pot fi concedia]i discre]ionar.Mediul politic }i neguvernamental franceza contestat nu atât m@sura, cât modulde adoptare }i lipsa oric@rei motiva]ii aconcedierii. Fran]a se confrunt@ cu o

acut@ lips@ de locuri noi de munc@, pus@m@car par]ial pe seama unor reglemen-t@ri mult prea stricte privind concedie-rile. Multe companii se feresc s@ creezenoi locuri de munc@ – într-o ]ar@ în care}omajul atinge cota alarmant@ de 20&în cazul tinerilor - pentru c@, odat@ anga-jate persoane pe aceste locuri de munc@noi, ele aproape nu mai pot fi concedi-ate. Suprareglement@rile care protejeaz@angaja]ii au început s@ aib@ efecte con-trare, lovind nu numai în angajatori, cichiar în poten]ialii angaja]i. Orice încer-care de flexibilizare a pie]ei muncii dinFran]a trebuie s@ ]in@ seama de puter-nicul caracter social al acestei ]@ri.Francezii au lansat de mult contracte demunc@ pe perioad@ determinat@ }i con-tracte de munc@ par]iale, îns@ efectelenu au fost foarte mari. E de în]eles dece Ministrul Muncii din Fran]a esteadversarul muncii suplimentare, muncas@pt@mânal@ suplimentar@ având dreptefect direct sc@derea num@rului de locuride munc@ noi }i cre}terea sau men]ine-rea }omajului la cote ridicate.

Germania se afl@ în aceea}i situa]ie, aalegerii dure dintre protec]ia social@extins@ }i competitivitatea economic@.Economia german@ a avut, în ultimii ani,rezultate sub a}tept@ri }i un fenomenincontestabil acum este cel al cre}teriicontinue a costurilor sociale. Germanianu va renun]a, cu siguran]@, la politicaei social@, dar pare a fi gata s@ libera-lizeze, mult peste a}tept@ri, pia]a munciipentru a recâ}tiga locul de motor eco-nomic principal al Europei. Probabil c@migrarea serioas@ a întreprinderilor ger-mane spre Europa de Est }i spre Asiava gr@bi acest proces, pentru c@ unuldintre motivele importante pentru delo-calizare, invocat de investitorii germanieste tocmai cel al supracosturilor }isuprareglement@rilor în pia]a muncii.

Pre}edin]ia finlandez@ a c@utat o pozi]iede compromis, propunând un maximposibil prin exceptare de 60 de ore delucru pe s@pt@mân@ }i un nou sistem,mult mai flexibil, de calculare a timpu-lui mediu de lucru s@pt@mânal. Propu-nerea a fost respins@ }i oficialii UniuniiEuropene au intervenit cu fermitate înnegocieri. Comisarul european pentrumunc@, Vladimir SPIDLA a anun]atinten]ia de a ac]iona în judecat@ statelecare au înc@lcat sau încalc@ directiva

referitoare la timpul de lucru, declarândc@ „dac@ un stat nu respect@ Tratatul,trebuie s@ lu@m m@suri împotriva lui”.În acest moment, doar dou@ state nu aufolosit derog@ri }i nu au înc@lcat direc-tiva, respectiv Luxemburg }i Italia.

În România, ne confrunt@m cu o situa]iediferit@ din punct de vedere al „comba-tan]ilor” pe plan na]ional. Sindicatele auf@cut presiuni serioase asupra Guvernului}i au ob]inut un Cod al Muncii consi-derat sufocant de c@tre angajatori. Pia]amuncii în România este, astfel, una din-tre cele mai pu]in flexibile din Europa.Sindicatele au impus obligativitatea con-tractelor de munc@ pe perioad@ nedeter-minat@ }i condi]ii „extrem sociale” pen-tru angaja]i, f@r@ ca acestea s@ aib@ ocontrapondere în productivitate sau com-petitivitate. Din Codul Muncii, aproapetranspare obliga]ia unui angajator de ada salariu angaja]ilor }i de a nu-i con-cedia, indiferent de presta]ia acestora.Timpul de lucru s@pt@mânal este strictlegiferat „dup@ modelul european” (afir-mau sindicali}tii la acea vreme), îns@ f@r@a avea reglementate sistemul de calcu-lare a timpilor medii }i perioadele dereferin]@. Reglement@rile inflexibile nu auadus mai mult@ siguran]@ pentru angaja]i}i o mai bun@ protec]ie social@, ci eve-ntual mai multe abuzuri sau înc@lc@ri alereglement@rilor. Cu cât reglement@rile dinpia]a muncii sunt mai multe }i mai anti-concuren]iale, cu atât cre}te pondereamuncii la negru }i se înregistreaz@ sc@-deri de competitivitate.

Pentru România, problema competitivit@]iieste critic@, pentru c@ ,de la anul, sun-tem parte a competi]iei globale, aproapenici o politic@ de protejare a pie]elorna]ionale ne mai fiind posibil@. Desigur,nu mai pu]in critic@ este problema coe-ziunii }i solidarit@]ii sociale, într-o ]ar@catalogat@ ca fiind una dintre cele mais@race 3 ]@ri europene.

De aceea, echilibrul dintre competi]ie }isolidaritate nu ar trebui s@ fie moned@de schimb pentru eventuale voturi în aniide alegeri, ci rezultatul unei strategii petermen lung sau m@car mediu, care s@ne asigure condi]ii pentru o rat@ multmai redus@ de emigra]ie }i pentruevitarea sau întârzierea „importului” defor]@ de munc@ din afara UniuniiEuropene.

EUROPA VINERI 17 NOIEMBRIE 20066

TIMPUL S~PT~MÂNAL DE LUCRU– o disput@ cu implica]ii majore în Uniunea European@ –– o disput@ cu implica]ii majore în Uniunea European@ –

Eugen IORD~NESCU

urmare ddin ppagina 11Dup@ cum rezult@ din analiza reali-t@]ii, acest indicator complex de m@-surare a progresului nu exprim@ refe-rin]e privind starea mediului ambiant(adic@ degradarea acestuia în urmaunui proces care poate duce la cre}-terea unuia dintre parametrii men]io-na]i). HDI poate lua valori cuprinseîntre 0 }i 1; o valoare a HDI sub 0,5indic@ un nivel sc@zut de dezvoltare,iar o valoare peste 0,8 indic@ unnivel de dezvoltare ridicat. Ca }i în anii preceden]i, raportulclasific@ cele 177 de ]@ri luate în cal-cul, conform nivelului de dezvoltareuman@. El indic@ un progres esen]ialpe parcursul ultimelor decade în ni-velul dezvolt@rii umane în mai multe]@ri ale lumii. Acela}i raport efectuea-z@ }i o evaluare a fiec@rei ]@ri în ceeace prive}te tendin]ele de realizare aObiectivelor Milenare ale Dezvolt@rii(OMD), dup@ doi ani de la elaborareaobiectivelor m@surabile pentru dezvol-tare }i eradicare a s@r@ciei spre anul2015, de c@tre liderii mondiali. Cele optObiective Milenare ale Dezvolt@rii sunt:

Obiectivul 11: eradicarea s@r@ciei ex-treme }i a foametei

Obiectivul 22: introducerea univer-sal@ a educa]iei primare

Obiectivul 33: promovarea egalit@-]ii între sexe }i promovarea femeilor

Obiectivul 44: reducerea mortalit@-]ii infantile

Obiectivul 55: îmbun@t@]irea s@n@-t@]ii maternale

Obiectivul 66: combaterea HIV/AIDS,malariei }i a altor boli

Obiectivul 77: asigurarea durabili-t@]ii mediului

Obiectivul 88: dezvoltarea unuiparteneriat global pentru dezvoltare.Cu un index al dezvolt@rii de 0,805,România ocup@ locul 60 în raportuldin anul acesta. Primul loc în clasa-ment este ocupat de Norvegia, urmat@de Islanda }i Australia. Bulgaria, sta-tul cu care }i noi, }i al]ii ne compar@tot mai des, în ultimul timp, este po-zi]ionat@ }ase locuri mai sus. În coa-da raportului se reg@sesc state pre-cum Eritreea, Rwanda }i Nigeria, fie-care cu indexuri evaluate sub 0,5.Dar, s@ urm@rim concret câ]iva dintreindicatorii lua]i în calcul.Conform acestui raport, accesul per-manent la surse de ap@ îmbun@t@]iteeste principala problem@ cu care seconfrunt@ ]ara noastr@. Numai 57&din popula]ia României beneficiaz@ deaceast@ facilitate. Nici în ceea ce pri-ve}te speran]a de via]@ nu avem cifremult mai bune, media fiind de 71 deani, plasându-ne în urma altor ]@ri euro-pene: Ungaria (73,0), Polonia (74,6),Bulgaria (72,4). Cei mai optimi}ti lana}tere pot fi considera]i japonezii,cu o medie de 82,2 ani. {i rata mor-talit@]ii materne este ridicat@, în compa-ra]ie cu statele din jur: 49 de cazurila 100.000 de na}teri. În Islanda, nus-a înregistrat nici un astfel de deces,în perioada monitorizat@. Rata ferti-lit@]ii din România (1,3) ne d@, totu}i,motive de optimism, dac@ facem com-para]ii cu ]@ri europene cu cifre iden-tice, precum Germania, Italia, Polonia,Ungaria sau Grecia. Raportul urban-rural al popula]iei Ro-mâniei înclin@ tot mai mult înspre primacategorie. Dac@, în 1975, or@}enii re-

prezentau 42&, acum doi ani pro-centul lor a ajuns la 53&, iar pân@ în2015 cifra va ajunge la 56&. Cu toateacestea, cifrele actuale sunt mai micidecât în Bulgaria (69&) sau Polonia(62&). La alfabetizare st@m, totu}i, maibine, 97& dintre români fiind trecu]ica absolven]i ai vreunei }coli, îns@,când vine vorba despre accesul lanoile tehnologii, nu str@lucim. Astfel,la mia de locuitori, numai 208 româ-ni au acces la Internet, fa]@ de 267 înUngaria sau 283 în Bulgaria, în timpce conexiunile cele mai numeroasese afl@ în Noua Zeelanda (788). Nicila num@rul de telefoane mobile nu neclas@m pe pozi]ii frunta}e, cu doar471 de celulare la o mie de locuitori,în timp ce ungurii }i bulgarii de]incâte 863, respectiv 609 de astfel deaparate. În Suedia, Italia sau MareaBritanie num@rul telefoanelor mobile

îl dep@}e}te pe cel al locuitorilor.Numai 10& dintre locurile din Par-lamentul României sunt de]inute defemei, comparativ, unu din cinci lo-curi din parlamentele din Bulgaria }iPolonia este ocupat de o femeie.

Raportul arat@ c@ mai avem multe lu-cruri de f@cut pân@ la atingerea obiec-tivelor asumate. Cele 21 de ]inte, majo-ritatea cantitative, care permit monito-rizarea progresului c@tre atingerea celor8 obiective milenare sunt înc@ departe.

Anul 2006 a fost marcat de o dezvoltare ex-ponen]ial@ a activit@]ii derivatelor la BursaMonetar-Financiar@ }i de M@rfuri Sibiu. Dintrepie]ele disponibile la bursa derivatelor, investi-torii s-au orientat prepondetent c@tre con-tractele futures pe ac]iuni. Acestea au captataten]ia majorit@]ii participan]ilor activi, în m@-sura a peste 98& din volumul de transfer.%n contextul cre}terii sus]inute a volumelor }ivalorii contractelor futures pe ac]iuni, BMFMSa marcat o evolu]ie ce i-a permis s@ seimpun@ în cadrul burselor din regiune. Înurma punerii în balan]@ a activit@]ii burseisibiene, cu activitatea pe derivate a celorlalteburse reprezentative din aceasta arie geogra-fic@, reiese superioritatea pie]ei autohtone, prinprisma volumului contractelor futures peac]iuni. Din compararea cu toate entit@]ile careofer@ la tranzac]ionare contracte derivate, dinGrecia, Ungaria, Polonia si Austria, reiese c@bursa din Sibiu este deja o for]@ în regiune,având în vedere volumul contractelor futurespe ac]iuni tranzac]ionate, care o plaseaz@ peprima pozi]ie în clasament, în mod alterna-tiv cu bursa atenian@. Compara]ia s-a realizatcu Athex Grecia, BSE Ungaria, WSE Polonia,

}i Wiener Boerse Austria. “Prezen]a BMFMS înfruntea clasamentului, pe volumul de futurespe ac]iuni, în raport cu bursele din regiune,demostreaz@ c@ strategia noastr@ de dezvoltare,prin care urm@rim extinderea ariei de selec]iea investitorilor }i îmbun@t@]irea ofertei atât dinpespectiva activelor suport oferite la tran-zac]ionare, cât }i din cea a perioadei la carese raporteaz@ strategiile investi]ionale, s-adovedit deosebit de eficient@”, a declaratpre}edintele BMFMS, dl. Teodor Ancu]a. Pentru a realiza o compara]ie fluent@ întrebursele precizate, vom analiza volumul lunaral contractelor futures pe ac]iuni, împreun@cu valoarea lunar@ în milioane euro a aces-tor contracte. Din graficele si tabelele valoriceprezentate se observ@ ca BMFMS a devansattoate celelalte burse regionale, dac@ ne ra-port@m la volumul contractelor tranzac]ionate.Cel mai puternic competitor a fost bursa dinGrecia, cu care BMFMS si-a adjudecat, alter-nativ, locul întâi în clasamentul primelor nou@luni din 2006. Cel mai mic volum al con-tractelor futures pe ac]iuni l-a avut Bursa dinAustria, cu specifica]ia c@ investitorii de peaceast@ burs@ sunt mai sofistica]i, volumulop]iunilor pe actiuni fiind superior pe pia]avienez@, cu multe ordine de m@rime celui afe-rent contractelor futures. În privin]a valorii to-tale a contractelor futures pe ac]iuni, tran-zac]ionate pe aceste burse, nivelul pre]uluiabsolut de pe piata spot î}i spune în acestcaz cuvântul. Deoarece valoarea ac]iunilor pepie]ele din Grecia }i, mai ales, Ungaria, estemult mai ridicat@ decât valoarea ac]iunilor (îneuro) de pe pia]a româneasc@, la un num@rde contracte mult mai sc@zut, Bursa dinBudapesta de]ine suprema]ia. Urmeaz@ bursadin Grecia, cu men]iunea c@ BMFMS a de-

vansat-o în luna iulie 2006, înregistr$nd unvolum de 196 milioane euro, fa]@ de doar152 milioane euro. %n viitor, ne a}tept@m ca BMFMS s@ se in-staleze deta}at în fruntea clasamentului, dac@tinem cont c@, în luna octombrie, volumul fu-tures pe ac]iuni a crescut puternic, pân@ la649.594 contracte, cu o valoare de peste 517milioane euro.

Volumele de transfer }i valoareaacestora se men]in ridicate

Debutul s@pt@mânii în curs a readus corec]iilede pre] }i, pe acest fond descendent, volu-mul de transfer a urcat la 35.225 contractefutures }i options }i la o valoare de peste107 milioane de lei. Sc@derea din }edin]ade luni s-a pliat eficient pe strategiile short,astfel c@ investitorii care au adoptat pozi]ii devânzare se pot felicita pentru alegerea f@cut@.Totodat@, s-a putut observa continuareadirec]iei de închidere a pozi]iilor deschise,fenomen explicat fie prin marcarea profiturilorpentru cre}terile anterioare fie prin limitareapierderilor. Din nou, derivatele pe ac]iunile SIF2 Moldova }i SIF 5 Oltenia au monopolizatplasamentele partipan]ilor în piata sibian@, cu45,8 respectiv 39,3& din rulajul futures alzilei. Finalul }edin]ei a g@sit activul suportDESIF 2, la cota de peste 16.000 contracte}i la pre]uri de închidere conturate în urmaunor diminu@ri semnificative. Cu 13.813 con-tracte DESIF 5 }i-au men]inut locul secundîn ierarhia lichidit@]ii. Dintre SIF, s-au mai re-marcat }i DESIF 3 Transilvania, cu 1138 con-tracte. Sectorul petrolier a fost îns@ cel carea oferit locul trei în clasamentul celor mai

c@utate derivate prin intermendiul DESNP careau atras 2379 contracte. Raportat la evolu]iaindicilor calcula]i de BMFMS, indicele secto-rial financiar DESIBEX 9 a închis luni la ovaloare de 3269,71 lei, în sc@dere cu 1,91&iar DESIBEX 18, care reflect@ evolu]ia celormai lichide 18 ac]iuni, a închis la 3034,43 lei,cu o sc@dere de 1,46&. Desf@}urarea sesiunii de mar]i a reflectat dinplin condi]ia pe care o pia]@ la termen tre-buie s@ o îndeplineasc@ pentru a fi atractiv@pentru investitori }i anume “volatilitatea ridica-t@ conduce la o lichiditate ridicat@”. F@r@ doar}i poate, a doua }edin]@ a s@pt@mânii a bene-ficiat de un astfel de nivel de volatilitate carea condus la un ritm sus]inut de investi]ie sol-dat cu încheierea a 50.863 contracte futures}i options din 4690 tranzac]ii. Ca direc]ie deevolu]ie a pre]urilor, s-au înregistrat prepon-derant cre}teri, f@r@ ca deprecierile s@ lip-seasc@ îns@ cu des@vâr}ire. Al@turi de num@rulridicat de contracte a c@ror valoare este im-plicit una consistent@, ascensiunea pe carecota]iile au înregistrat-o, în special pe SIF, s-af@cut resim]it@ }i ea prin prisma valorii detransfer care a ajuns la circa 145,5 milioanede lei adica 41,5 milioane de euro. DESIF 2au beneficiat de un rulaj excelent, prin cele22.562 contracte încheiate fiind transferatechivalentul a peste 22,5 milioane de ac]iuni.O lichiditate foarte bun@ au generat }i DESIF5 Oltenia, care au fost preferate pentru maimult de 18.000 contracte. Ziua excelent@ asectorului financiar a fost reliefat@ }i de cele4344 contracte încheiate pe activul suportTLV. Sectorul energetic a atras o lichididatebun@ pe suportul DESNP, pentru care s-aucontabilizat 1261 contracte. Evolu]ia majori-tar ascendent@ a pie]ei a fost reflectat@ }i

de indicii calcula]i de BMFMS. DESIBEX 9 aînchis la o valoare de 3281,96 lei, în cre}terecu 0,37& iar DESIBEX 18 a închis la 3045,95lei cu o cre}tere de 0,38&. La mijlocul s@pt@mânii, pia]a s-a caracterizatprintr-o lichiditate bun@, înregistrându-se3651 tranzac]ii ce au însumat 35.461 con-tracte. Valoarea corespunz@toare volumului detransfer precizat s-a ridicat la 98,2 milioanede lei. Dup@ o perioad@ în care investitorii auînchis numeroase pozi]ii, sesiunea din 15.10a readus apetitul pentrru deschideri. Au fostcontabilizate 1954 noi pozi]ii, care au condusla un total de 216.206 pe pia]a futures. De}iscaden]a decembrie continu@ s@ fie lider, ra-portat la cota de]inut@ din totalul pozi]iilor de-schise, s-a putut observa, totu}i, o sc@derede 1,17& a totalului pentru acest orizont in-vesti]ional. Pe de alt@ parte, putem vorbi dereorientarea investitorilor c@tre scaden]ele din2007, date înspre care au fost distribuite des-chiderile de ieri. Procentual, num@rul pozi]iilor futures deschisea crescut cu 4,01&, pentru prima scaden]@a anului viitor cu 2,07&, pentru iunie 2007,în timp ce pentru data cea mai îndep@rtat@reprezentat@ de luna septembrie 2007, s-a rea-lizat o cre}tere de 48&. Ziua de miercuri ap@strat acela}i centru de interes fixat pe axaDESIF 2 – DESIF 5, active suport care audobândit cumulate o pondere de aproape73& din rulajul total. Indicele sectorial finan-ciar DESIBEX 9 a ajuns, în urma unei cre}teride 0,69& la valoarea de 3304,52 lei, iar DE-SIBEX 18 a crescut u}or cu 0,09&, p$n@ lavaloarea de 3048,67 lei. Joi, în jurul orei 13.00, se realizaser@ peste26.000 contracte, iar valoarea se plasa la circa62,5 milioane lei.

BURS~ DDEZVOLTAREVINERI 17 NOIEMBRIE 2006 7

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Sibiu, superioar@ celor din centrul }i estul Europei, la contracte futures pe ac]iuni

România }i un nou raport

[intele dezvolt@rii ^n mileniul III[inta 11: Înjum@t@]irea, între 2002 }i 2009, a ratei s@-

r@ciei severe[inta 22: Înjum@t@]irea deficitului de consum al po-

pula]iei s@race sever, pân@ în 2009, în compara]ie cu2002, }i reducerea polariz@rii sociale

[inta 33: Cre}terea gradului de ocupare a tinerilor cuvârsta cuprins@ între 15 }i 24 de ani

[inta 44: Sus]inerea produc@torilor }i procesatoriloragricoli

[inta 55: Reducerea semnificativ@ a inciden]ei talieimici pentru vârst@ la copii, între 2001 }i 2015, maiales în mediul rural

[inta 66: Asigurarea ca, pân@ în 2012, copiii dinmediul rural s@ finalizeze ciclul complet de înv@]@mântprimar }i gimnazial, în propor]ie de cel pu]in 95&

[inta 77: Cre}terea ratei alfabetiz@rii popula]iei rrome[inta 88: Cre}terea gradului de ocupare a popula]iei

de sex feminin[inta 99: Înjum@t@]irea, între 2002 }i 2015, a ratei

mortalit@]ii copiilor cu vârsta între 1 }i 4 ani[inta 110: Reducerea cu 40&, între 2002 }i 2015, a

mortalit@]ii infantile[inta 111: Eliminarea rujeolei, pân@ în 2007[inta 112: Reducerea la jum@tate, între anii 2001 }i

2009, a ratei mortalit@]ii materne[inta 113: Men]inerea inciden]ei HIV/SIDA în 2007, la

nivelul celei din 2002[inta 114: Stoparea cre}terii, în 2005, }i începutul

regresiei inciden]ei tuberculozei[inta 115: Asigurarea accesului la medicamente

esen]iale, la pre]uri accesibile[inta 116: Cre}terea gradului de împ@durire, de la

27& la 35& din suprafa]a ]@rii, pân@ în 2040[inta 117: Cre}terea propor]iei ariilor protejate, de la

2,56& din suprafa]@ în 1990, la 10& în anul 2015[inta 118: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser@[inta 119: Dublarea, pân@ în anul 2015, a procentului

persoanelor care au acces la ap@ potabil@[inta 220: Dublarea num@rului de abona]i la telefonia

fix@, fa]@ de 2001, ^n 2015[inta 221: Cre}terea num@rului de calculatoare, cu o

rat@ de cel pu]in 20& anual

drd. Lia Alexandra BALTADOR

urmare ddin ppagina 11Aceasta pentru c@ un alt argument pu-ternic împotriva infla]iei a fost natura. Ovar@ bun@ pentru agricultura a permis oproduc]ie agricol@ rezonabil@, a dus la pre-]uri mici la principalele produse agricole,de la cereale la legume }i de la cartofi lafructe. Dac@ acestea sunt componentelecare ]in infla]ia, meteorologia devine prin-cipala }tiin]@ în calcularea ei: predic]ia devreme bun@ valoreaz@ cât toate expec-ta]iile pozitive privind infla]ia, iar vremearea este primul semn c@ infla]ia va cre}te.{i, din nou, dac@ infla]ia ]ine de cartofi,cât de credibil@ este victoria total@ asupraei? Nu cumva mai exista un meci retur}i trei la zero risc@ s@ nu fie suficient?Legumele, la p@mânt, fac ca pre]urile lagaze s@ creasc@. Pentru c@ au loc acesteevolu]ii de pre]uri, s-a creat aceast@ fe-reastr@ de oportunitate de accelerare a ca-lendarului de cre}tere a pre]ului la utili-t@]i. Ce se câ}tiga pe de o parte, sepierde, a}adar, pe cealalt@. Dar, pierdereaeste mai mare decât câ}tigul, dac@ o ju-dec@m în termeni simpli, adunând pier-derile cu câ}tigurile. Pentru c@, acum }iîn decembrie, avem cre}teri de pre]uri pecare, mai mult sau mai pu]in justificat,to]i produc@torii vor vrea s@ mizeze. {ichiar dac@ salamul nu se face din gaz,iar parizerul nu cere curent electric în locde soia, pre]urile vor cre}te mai degrab@propor]ional, nu procentual. To]i produ-c@torii de alimente spun c@ 5-10& din

pre], de exemplu, vine din aceste cre}teri}i vor fi “obliga]i” s@ le impun@. Proble-ma cre}terii pre]urilor nu este doar unacare vine din umflarea utilit@]ilor pentrua prinde pasul cu Europa. Nu este nicirezultatul noilor inves]ii de mediu sau deconvergen]a cu condi]iile de calitate. Este}i una de a}teptare. Europa aduce preturimai mari }i acest orizont de a}teptare eimposibil de schimbat. Cum va afectaacest orizont de a}teptare infla]ia? Cât ova trage în sus? Aproape c@ aceste ex-pecta]ii sunt mai periculoase decât pro-centele de cre}tere ale pre]ului la gaze.Prima jum@tate a acestui an a fost o lup-t@ pierdut@ cu a}tept@rile în ceea ce pri-ve}te preturile. Oricât se încerca s@ searate c@ pre]urile }i infla]ia urc@ foarteîncet, pia]a spunea c@ este vorba de ocre}tere mai rapid@. Oricâte argumentese prezentau, pentru a convinge c@ viito-rul este al infla]iei în sc@dere, acesteaerau privite cu circumspec]ie. }i aceast@circumspec]ie are efecte directe asuprapre]urilor. Abia în partea a doua a anului,a}tept@rile au ajuns în ritm cu pia]a.Adic@, cei care conteaz@ în economie auînceput s@ ia în serios argumentele b@n-cii na]ionale }i ale statisticii }i s@ sea}tepte ca pre]urile s@ nu mai creasc@ .Pe scurt, au ]inut de preturi. Într-un con-text concuren]ial în care fiecare gest con-teaz@, aceste evolu]ii au ajutat la sc@de-rea infla]iei. S-a pierdut încrederea îninfla]ie, odat@ cu cre}terea pre]ului la uti-lit@]i? Este cea mai grea întrebare carevine odat@ cu integrarea….

Raportul Cur]ii de Conturi dovede}te c@programul nu a fost derulat în totali-tate cu respectarea legilor, iar rezultatulac]iunii este departe de scopul propus.Banii, al c@ror drum a fost urm@rit deinspectorii Cur]ii de Conturi, au fost da]ide la bugetul de stat, pentru a-i convingepe patroni s@ angajeze cât mai mul]i}omeri. Alte sume au fost date }ome-rilor, pentru a-}i înfiin]a propriile firme,scopul final fiind reducerea num@ruluicelor afla]i în c@utarea unui loc demunc@. Cele aproape trei mii de miliardede lei vechi, aloca]i programului pentrureducerea }omajului, reprezentau creditecu dobând@ preferen]ial@, pe care leputeau primi firmele care creau noi locuride munc@, iar acestea erau ocupate de}omeri.

Condi]ii avantajoase pentru angajatori

Condi]iile erau deosebit de avantajoasepentru patroni, fiind vorba de credite cudobând@ la jum@tate fa]@ de cea de pepia]a bancar@, ba chiar un sfert, pentrufirmele din jude]ele unde rata }omaju-lui dep@}ea media na]ional@. Banii pen-tru aceste împrumuturi erau bani pu-blici, din bugetul asigur@rilor de }omaj,

gestiona]i de Agen]ia Na]ional@ pentruOcuparea For]ei de Munc@. Sumele pecare le puteau primi patronii nu eraudeloc mici. În 2001, pentru fiecare nouloc de munc@ se primeau 50 de mi-lioane de lei vechi; în 2002 - 75 de mi-lioane }i 100 de milioane în anii urm@tori.

Ini]iativa nu a avut rezultatul dorit

În raportul de audit scrie c@ programulde creditare nu a avut efecte prea mariprintre }omeri, adic@ ace}tia nu s-augr@bit, în num@r mare, s@ cear@ creditepentru înfiin]area de firme proprii. Iarpentru ca situa]ia final@ s@ nu fie neg-ativ@, de exemplu în 2001 Agen]iaNa]ional@ pentru Ocuparea For]ei deMunc@ a raportat rezultate mai maridecât cele anun]ate de agen]iile locale,sus]ine raportul. De asemenea, Curteade Conturi a remarcat c@ în fiecare andin program num@rul de locuri noi demunc@ a fost tot mai sc@zut, în timpce valoarea creditelor acordate a fost totmai mare.

Fondurile nu au fost monitorizate corespunz@tor

În plus, la agen]iile din ]ar@ nu a fostg@sit@ o eviden]@ a dosarelor depuse de

patronii care doreau astfel de credite cudobând@ subven]ionat@. Curtea deConturi a descoperit c@ programul decalculator care urma s@ ]in@ aceast@ evi-den]a nici m@car nu func]iona. Câtprive}te num@rul }omerilor care au fostangaja]i, acesta poate fi doar aproximat}i în nici un caz nu poate fi vorba dedate exacte, pentru c@ documentele închestiune au fost înregistrate pe s@rite}i nu în totalitate, al@turi de informa]iilenecesare.Inspectorii Cur]ii de Conturi mai sus]inc@ }i contractele semnate de patroni laangajarea de }omeri ar fi în neregul@,pentru c@ în aceste documente nu sereg@sesc }i eventuale sanc]iuni la carear fi supu}i patronii care nu respect@condi]iile de acordare a creditului sub-ven]ionat.

Iar, uneori, patronii au recurs la m@suridiscutabile, mai scrie în raportul de audit.Adic@, au dat afar@ angaja]i cu vechime,pentru a face loc }omerilor, care veneauînso]i]i de împrumuturi avantajoase. Sauera vorba de un transfer de personalîntre diferite firme ale aceluia}i angaja-tor, scopul fiind acela}i - crearea delocuri de munc@ pentru }omeri, locuride munc@ pentru care se puteau ob]inecredie cu dobând@ subven]ionat@.

{OMAJ IINFLA[IE VINERI 17 NOIEMBRIE 20068

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2006

Ileana ILIE

Curtea de Conturi a f@cut public, zilele trecute, rezultatul unui control prin care a fost verificat modul în care aufost folosi]i banii publici pentru reducerea }omajului. E vorba de aproape 3000 de miliarde de lei vechi, bani careau fost aloca]i, din 2001 pân@ în 2004, drept credite cu dobând@ redus@, firmelor care angajau }omeri.

Colegiul de redac]ie

Redactor }}ef ccoordonator:DAN PPOPESCUDAN PPOPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar ggeneral dde rredac]ie

editorGRUPUL DDE PPRES~ CCONTINENTCAMERA DDE CCOMER[, IINDUSTRIE {I AAGRICULTUR~ AA JJUDE[ULUI SSIBIUNOBLESSE SSRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Banii publici folosi]i defectuospentru reducerea }omajului

Dan SUCIU

Gaz pentru infla]ie

Portul Rinuluidin Karlsruhe

unul dintrecele mai mariporturi interneale Germaniei