---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Pe mare trec multevapoare, las@ vreourm@?”

Lic@ Moisescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 320 anul 7 vineri, 30 septembrie 2011 1 RON

Dac@ tot sunt la mod@ testele- gril@ în România zilelor noas-tre, curiozitatea ne împinge s@afl@m care ar fi op]iunile româ -nilor la întrebarea: ce ar trebuis@ fac@ o ]ar@ aflat@ la limitasupravie]uirii, adic@ f@r@ bani deinvesti]ii, pensii }i salarii, }i pedeasupra }i cu visteria goal@? Va-riante de r@spuns: 1. S@ se îm -prumute de la institu]iile financia -re; 2. S@ m@reasc@ taxele }i impo -

zitele; 3. S@ aplice programe de austeritate maxime; 4. S@stimuleze cre}terea economic@ }i consumul; 5. S@ folo -seasc@ la maximum fondurile europene nerambursabile.

Ziceam s@ întreb@m poporul, pentru c@ în ce prive}teguvernan]ii ne-am l@murit. Ei au bifat f@r@ s@ stea preamult pe gânduri, sub presiunea crizei }i a „re]etelor”FMI, primele trei variante }i stau ag@]a]i de ele caînecatul de pai, încercând s@ ne conving@ pe to]i c@ altec@i de izb@vire sunt iluzorii.

De ce nu facem nimic pentru a cheltui banii pe care Co -munitatea European@ ni-i pune gratuit la dispozi]ie? Esteo întrebare obsesiv@ care nedumere}te forurile de con-ducere europene iar pe noi a ajuns s@ ne exaspereze.

Cum poate fi sabotatun „Plan Marshall”?

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Babilonienii, asirienii, cartaginezii, sute dena]iuni stinse nu mai exist@ ast@zi nu pentru

c@ n-au l@sat copii }i nepo]i, ci numai pentru c@ ace}tia au uitat individualitatea

lor na]ional@”Bogdan Petriceicu Ha}deu

... Mergem cu automobilul spre Chi}in@uunde suntem invita]i la Academia de Studii

Economice a Moldovei care, vineri 23 }i sâmb@t@ 24 septembrie, î}iva s@rb@tori jubileul de 20 de ani: o sesiune de comunic@ri foarteinteresante }i o sesiune solemn@, mai multe vizite la monumenteimportante ale Chi}in@ului – mân@stirea „Curchi”, „Beciurile Cricova”,etc. Plec@m din Sibiu – eu }i colegul Paul Lucian – miercuri, 21 sep-tembrie, realizând primul popas la Hu}i. Orice s-ar spune, }oselele,autostr@zile, drumurile s-au îmbun@t@]it, totu}i, în România.

Vineri, 29.07. Paisprezece ore de c@l@torie }i debarc@m înShaoxing, Zhejiang Province. Un „or@}el” de vreo patru mili -oane de locuitori... Fa]@ de agita]ia din Beijing, la ora amiezii,aici ne sim]im cam singuri pe strad@. Sub un soare dogori-tor - sigur sunt mai mult de 40 de grade -, ne rul@m bagajelespre c@minul unde suntem caza]i. Vom avea de stat aproapeo s@pt@mân@, în acest loc f@r@ prea mare notorietate pentrunoi. Prilej s@ cunoa}tem p@r]i din China profund@ }i s@ maiînv@]@m, bineîn]eles, ni}te formule în chinez@.

SUCCES %N NOUL AN UNIVERSITAR!

ASEM – Chi}in@u: jubileul de 20 de ani

Jeremy Rifkin – o nou@ con}tiin]@

pentru o lume în criz@Pe lista c@r]ilor ap@rute la edi-

tura francez@ LLL Les Liens quiLiberent în anul 2011 reg@sim otraducere din limba englez@ ac@r]ii lui Jeremy Rifkin – TheEmpathic Civilization, publicat@ înlimba fracez@ sub titlul Une nou-velle conscience pour un mondeen crise. Vers un civilisation del’empathie. Rifkin propune prinaceast@ carte o lectur@ fascinant@a istoriei umanit@]ii dintr-o per-

spectiv@ social@ }i altruist@. Globalizarea a transformatprofund lumea în care tr@im, o lume care niciodat@ nua p@rut atât de profund integrat@ (prin comer], comuni-ca]ii, cultur@) }i în acela}i timp atât de divergent@ (princonflicte, crize, probleme de mediu).

dr. SilviaM~RGINEAN

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 4

Tab@ra de pictur@„Donariu de laBiertan” edi]ia I

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

Vedere din Bruxelles

Paris

Dac@ în 2008, auto -rit@]ile noastre încercauprin toate mijloacele s@ne conving@ de faptul c@România nu are cum s@fie afectat@ de criza in -terna]ional@ care începeatot mai mult s@ loveasc@economiile partenere, anulacesta, înainte s@ avemvreo confirmare a rein -tr@rii într-o eventual@ re -

cesiune, autorit@]ile deja anun]@ criza. Ce adeterminat aceast@ schimbare de atitudine dela incon}tine]@ la supra pruden]@?

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

Rolul marketingului ^n sistemul bancar (II)std. Loredana NEAM[U, ULBS }i std. Adina Elena LAZ~R, ULBS pag. 7

C@lin JEFLEA pag. 6

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

pag. 5

Vedere din Atena

Academia de Studii Economice a Moldovei - Chi}in@u

Temeri pentrucrize viitoare

Evolu]ia sistemelorfiscale (II)

Ilie BANU, drd. ULBS pag. 3

Organizarea propriu-zis@ a controluluifinanciar-fiscal

China: pe repede înainte (Transcrieridintr-o var@ fierbinte) (IV)

Înv@]@mânt economic în Republica Moldova

PLANETA2 VINERI 30 SEPTEMBRIE 2011

Jeremy Rifkin – o nou@ con}tiin]@ pentru o lume în criz@urmare din pagina 1

Jeremy Rifkin este autorul a 17c@r]i, preocup@rile sale fiind în di -rec]ia impactului }tiin]ei }i schim -b@rilor tehnologice asupra economiei,asupra for]ei de munc@, asupra socie-t@]ii }i mediului. C@r]ile lui au fosttraduse în peste 30 de limbi }i suntutilizate în mii de universit@]i, corpo-ra]ii }i agen]ii guvernamentale înlumea întreag@.

Teza de la care porne}te Rifkin înlucrarea O nou@ con}tiin]@ pentru olume în criz@. C@tre o civiliza]ieempatic@ este c@ istoria umanit@]ii„este f@cut@, în cea mai mare partea timpului, de cei nemul]umi]i }i fu -rio}i, de cei care doresc s@-}i exer -cite autoritatea; în aceste condi]ii,istoria care se scrie are ca subiectdominant patologia puterii”. Eveni -mentele care fac istorie sunt excep]ia}i nu regula. Cotidianul înseamn@ unalt tip de interac]iune, bazat@ peadev@rata noastr@ natur@, }i anumecea empatic@. Cartea lui Rifkin estede fapt o încercare de a interpretaistoria biosferei din Neolitic pân@ însecolul 21 ca pe o competi]ie întreecosistem }i entropie, conectivitate}i empatie.

Lumea este în criz@. Indiferent deeforturile noastre de a face fa]@provoc@rilor pe care le presupuneglobalizarea accelerat@, nu p@rem a fila în@l]ime: specia uman@ pare inca-pabil@ s@ î}i concentreze cu adev@ratresursele mentale colective pentru a„gândi global }i a ac]iona local”,potrivit sintagmei intrat@ deja în lim-bajul de lemn contemporan. Prinaceast@ carte, autorul arat@ c@ acestdecalaj între viziunea noastr@ asupradezvolt@rii globale }i imposibilitateade a o concretiza se explic@ prinstarea actual@ a con}tiin]ei umane.Mintea noastr@, structurile mentalecare ne caracterizeaz@ ne predispunla un anumit mod de a sim]i, de agândi }i de a reac]iona în lume carenu mai este adecvat noilor contextepe care tot noi le-am creat.

Umanitatea, sus]ine Rifkin, seg@se}te la începutul unei etape cru-ciale. Toate indiciile ne conduc laideea c@ vechile forme de con}tiin]@sunt deja dep@}ite, }i chiar pericu-

loase în efortul lor de a conduce olume care le scap@ din ce în ce maimult. Rifkin î}i construie}te argu-menta]ia pornind de la o clasificarea evolu]iei con}tiin]ei umane careleag@ energia cu sistemele de comu-nica]ii. Potrivit acestei clasific@ri, cul-tura oral@, lemnul }i con}tiin]a mitic@au fost urmate în evolu]ie de culturascris@, c@rbune }i ra]ionalism. Aurmat cre}terea rapid@, bazat@ pepetrol }i electronic@, caracterizat@ deceea ce Rifkin nume}te con}tiin]apsihologic@, ce are la baz@ teoriile luiFreud }i Jung. În prezent, el sug-ereaz@ c@ urmeaz@ s@ intr@m înepoca energiei regenerabile, sus]i -nut@ de tehnologia digital@ }i “con -}tiin]a dramaturgic@” .

În acest context, lumea întreag@a devenit o scen@. Schimb@rile eco-nomice }i sociale au efecte profundeasupra indivizilor. “În perioada con -}tiin]ei mistice, m@sura omului era

eroismul; în perioada con}tiin]ei teo-logice, oamenii trebuiau s@ fie sinceri}i de caracter. În perioada con}tiin]eipsihologice, a avea personalitate adevenit o adev@rat@ obsesie. Darpentru genera]ia care a crescut cucon}tiin]a dramaturgic@, piatra deîncercare pentru b@rba]i }i femei esteautenticitatea”.

Ce mai mare problem@ cu carene confrunt@m, sus]ine Rifkin, estefaptul c@ ne baz@m dezvoltarea pefluxuri mari consumatoare deenergie. Pentru a evita dispari]ia eco-sistemului }i chiar a rasei umane estenecesar@ o a treia revolu]ie industri-al@, pe care Jeremy Rifkin o nume} -te „capitalismul distribuit”. În centrulacesteia st@ homo empaticus, celcare în]elege realitatea afectiv }i nudoar prin prisma valorilor materiale.Aceast@ societate va fi condus@ delideri vizionari care vor reu}i tranzi]iac@tre noua economie }i societate

prin patru piloni: energia regenera-bil@, infrastructura verde, combus -tibilul pe baz@ de hidrogen }i recon-figurarea re]elelor de producere }idistribu]ie a alimentelor.

Amenin]area major@ pe care oidentific@ experimentatul autor estelegat@ de faptul c@ am construitîmpreun@ o civiliza]ie bazat@ pe com-bustibilii fosili }i pe resursele nerege-nerabile. Rifkin lanseaz@ chiar ideeac@ declan}area crizei financiare afost prefa]at@ de cre}terea pre]uluipetrolului, care în iulie 2008 atingeanivelul record de 148 de dolari pebaril, pentru ca 60 de zile mai târ -ziu s@ se declan}eze criza financiar@.

Urm@toarele decenii pot fi hot@ -râtoare, din aceast@ perspectiv@ chiarpentru supravie]uirea noastr@ pep@mânt. În timp ce Jeremy Rifkinsus]ine c@ o a treia revolu]ie indus-trial@ trebuie adoptat@ rapid pentru aevita amenin]@ri majore precum

schimbarea climatic@, el arat@ totu}ic@ noile tehnologii }i noile modelede afaceri nu sunt deocamdat@ capa-bile s@ fac@ fa]@ crizei enorme cucare se prefigureaz@ c@ se va con-frunta umanitatea.

În calitatea sa de consilier alunor }efi de stat }i al unor lideri aieconomiei mondiale, Jeremy Rifkin aajuns s@ sus]in@ necesitatea acesteischimb@ri majore de paradigm@ cafiind singura capabil@ s@ vin@ în în -tâmpinarea triplei amenin]@ri pe careo reprezint@ în contextul actual crizaeconomic@, securitatea energetic@ }ischimbarea climatic@.

Criza mondial@ actual@, care aînceput s@ înv@luie civiliza]ia, ne faces@ ne întreb@m dac@ am ajuns la unpunct de cotitur@ în istoria umani -t@]ii. p.575 - Jeremy Rifkin, Unenouvelle conscience pour un mondeen crise. Vers un civilisation del’empathie

dr. Silvia M~RGINEAN Vedere din New-York

3CRIZ~ FISCALITATEVINERI 30 SEPTEMBRIE 2011

Cum poate fi sabotat un „Plan Marshall”?urmare din pagina 1

Autorit@]ile române}ti se jeneaz@pur }i simplu s@ vorbeasc@ de de -mersurile sus]inute }i generoase pecare Comisia European@ le face înprezent pentru a mai acorda o }ans@]@rilor s@race }i neajutorate ale Co -munit@]ii. Câ]i români au aflat, depild@, c@ o ini]iativ@ echivalent@ cuun nou „Plan Marshall” a}teapt@ doaraprobarea Parlamentului Europeanpentru a fi pus@ în aplicare? Estevorba de o nou@ schem@ de finan -]are a UE prin care }ase state aflateîn dificultate (România, Grecia, Ir -landa, Portugalia, Ungaria }i Letonia)vor beneficia de un regim special desprijin financiar. Adic@, vor mai con-tribui, începând din 2012, cu doar 5procente pentru proiectele europene,fa]@ de 15 la sut@ cât trebuie s@aloce în prezent. M@sura de cre}terea cofinan]@rii din partea UE esteconsiderat@ de cabinetele comisarilorde la Bruxelles ca una care ar puteastimula sim]itor cre}terea economic@.Concret, în cazul României, vomprimi începând cu anul viitor un„cadou” de circa 714 milioane europentru proiectele europene. Evident,cu condi]ia s@ concepem }i s@prezent@m asemenea proiecte viabile.

„România trebuie s@ aib@ pro -iectele preg@tite, s@ îmbun@t@]easc@administra]ia local@, s@ înve]e de laceilal]i – statele membre care aupove}ti de succes - }i s@ lucreze încolaborare strâns@ cu reprezentan]ii

Comisiei Europene, pentru c@ acestaeste rolul ei. Comisia este acolo pen-tru a ajuta ]@ri precum România. Eucred c@ Guvernul României este foartecon}tient de toate aceste lucruri }imai ales de provocarea pe care oare în fa]@” – ne avertizeaz@ recent,cu prilejul unei vizite la Bucure}ti,Danuta Hubner, pre}edintele ComisieiREGI a Parlamentului European }i fostcomisar pentru politic@ regional@.

Iar comisarul român Dacian Cio -lo} continu@ în acela}i diapazon: „LaBucure}ti, autorit@]ile vor trebui s@ iatoate m@surile pentru a elimina blo-cajele }i a reduce birocra]ia, astfelîncât ace}ti bani s@ poat@ fi folosi]ieficient de la începutul anului viitor”.

Toate bune }i frumoase, de cânda}teptam noi, în România, s@ necad@ pe cap o asemenea plea}c@,adic@ un „Plan Marshall” salvatoratunci când crezi c@ nimic nu te maipoate salva. Numai c@ banii europeninu vin plocon cu sacul, ci trebuiecâ}tiga]i cu trud@, inovare }i inge-niozitate. Cu m@suri urgente }i pro -iecte realizabile cât mai repede. Altfelspus, prin politici moderne }i flexi-bile de absorb]ie.

Nimic îns@ nu ne îndrept@]e}te s@sper@m c@ vom atinge vreodat@ per-forman]a Poloniei de a absorbi toatefondurile europene puse la dispozi]ie.Cu o rat@ de absorb]ie de numai13,17 la sut@ din toate fondurile alo-cate pân@ în prezent, România r@mâneconstant în coada listei de „con-sumatori” de bani europeni. Iar dac@vom intra în detalii, pe programe

secven]iale, vom putea constata, depild@, c@ pe Programul Ope ra]ionaldestinat transporturilor din Româniaavem o rat@ de absorb]ie de numai2,8 la sut@, cea mai mic@ dintre cele7 ]@ri finan]ate de UE.

Mai mult decât atât, fonduri de800 de milioane de euro destinateunor proiecte derulate în Româniadin anii trecu]i sunt în prezent blo -cate de Comisia European@, ca ur -mare a unui audit efectuat în aceast@prim@var@ de o comisie de la Bru -xelles. Cauza? Una tipic româneasc@:pân@ }i Comisia European@ a aflat c@

func]ionarii români condi]ioneaz@ alo-carea fondurilor de colaborarea bene -ficiarilor cu anumite firme de consul-tan]@ sau cu anumi]i furnizori. Adic@,din nou suspiciuni de corup]ie legatede proceduri }i managementul pro -iectelor. Iar autorit@]ile române}ti nicim@car nu s-au ostenit s@ investi -gheze operativ neajunsurile semna -late }i s@ dea un r@spuns cât de câtconving@tor pentru a risipi acesteînvinuiri de fraud@. Dup@ bunul nos-tru obicei, ne-am gr@bit în schimb s@vopsim gardul, adic@ s@ înfiin]@m unnou minister, cel al Afacerilor Euro -

pene, care nu face nimic altcevadecât s@ preia atribu]iile, cu pro -bleme cu tot, de la Ministerul Dez-volt@rii Regionale, cel care pân@ acuma avut pâinea }i cu]itul fonduriloreuropene.

Ne întoarcem la imaginarul nos-tru test-gril@ pentru a ne întreba re -toric: oare de câte Planuri Marshall aravea nevoie România pentru a se a}eza,în fine, pe drumul cel bun? C@ s-orfi s@turat }i binef@c@torii no}tri, oricâtde genero}i or fi, s@ tot bage baniinutil în sacul f@r@ fund al politicieni -lor prea boga]i dintr-o ]ar@ prea s@rac@.

Emil DAVID Vedere din Bucure}ti

Evolu]ia sistemelor fiscale (II)

“Practica este o grosolanie f@r@teorie }i teoria este o z@d@rnicie f@r@cunoa}terea practicii }i îndreptareac@tre dânsa.”

Nicolae Iorga - “Necesitatea uneienciclopedii a }tiin]elor economice”

În prima parte a articolului am pre -zentat evolu]ia sistemelor fiscale în -cepând cu etapa veche, urmând etapaliberal@, iar apoi cea modern@.

Referindu-ne la etapa modern@ încontinuare, tendin]a este ca vechileimpozite s@ se transforme }i reorga-nizeze în paralel cu îmbun@t@]irea me -todelor de administrare a colect@riiresurselor bugetare. Tot în aceast@perioad@ apar discu]ii teoretice pri -vind egalizarea sacrificiului solicitatcontribuabilului, prin caracterul cote -lor de impozitare. Se pune întrebareacare formul@ ar fi mai potrivit@: cotepropor]ionale sau progresive?

Dup@ o perioad@ (1880- 1899) decriz@ financiar@ }i politic@, în care seînfiin]eaz@ }i desfiin]eaz@ impozite,principalele impozite aplicate în Ro -mânia dup@ 1903 sunt: impozitul pevenitul personal, impozitul funciar agri -col, impozitul pe cl@diri, patenta, ac -cizele pe produc]ie (calculate dup@indicii din timpul procesului de pro-duc]ie- suprafa]a pe care se cultivamateria brut@; impozitul pe tutun, sfe-

cla de zah@r, vin). Pe plan european,discu]iile asupra avantajelor propor -]ionalit@]ii sau progresivit@]ii impo -zitelor continu@.

Dup@ ce în 1923, sistemul fiscalTitulescu este înlocuit cu sistemulBr@tianu, impozitele directe din Ro -mâ nia cuprindeau:� impozitul pe veniturile proprie -t@]ilor agricole (cu cote diferite apli-cate proprietarilor de teren în com-para]ie cu cele aplicate suprafe]elorluate în arend@)� impozitul pe veniturile propriet@ -]ilor cl@dite� impozitul pe veniturile propriet@ -]ilor mobiliare (cote diferen]iate înfunc]ie de provenien]@: ac]iuni, obli -ga]iuni, depozite bancare, scrisori decredit funciar, etc.)� impozitul pe venitul întreprinderilorcomerciale }i industriale� impozitul pe salarii

� impozitul pe venituri din profesiu-ni }i ocupa]ii care nu intrau sub in -ciden]a altui impozit� impozitul progresiv pe venitul global

O alt@ etap@ important@ în evo -lu]ia sistemelor fiscale o constituieetapa crizei economice din 1929-1933, când are loc deplasarea pre-siunii fiscale dinspre impozitele pevenituri c@tre impozitele pe consum}i taxe vamale. Dac@ facem o para-lel@ cu criza din perioada actual@vedem c@ se manifest@ aceea}i ten -din]@ de trecere a presiunii fiscaleasupra impo zitelor indirecte (a sevedea majorarea TVA de la 19 la24&, în timp ce cota unic@ r@mânela 16& }i se discut@ reducerea con-tribu]iilor sociale).

În anul 1933 în România, siste -mul fiscal Br@tianu este supus refor -mei, care const@ în: reducerea de cotepentru veniturile sub un million im -

pozitate prin impozitul global, degre-varea par]ial@ a micilor comercian]i,reducerea cotelor la impozitele agri-cole, pe cl@diri }i pe profesiuni.

Un an mai târziu, Victor Sl@vescuini]iaz@ o lege prin care elimin@ im -pozitul pe venitul global. Acesta esteînlocuit cu o supracot@ încasat@ laimpozitul elementar aferent. Coteleprin care se lovesc veniturile comer-ciale, ale marii industrii, veniturile mo -biliare se reduc în scopul stimul@riiacumul@rii de capital }i refacerii capi -talului dup@ criza economic@.

În Anglia, Suedia, Germania, Elve -]ia, ]@ri puternic industrializate, seutilizeaz@ impozitele pe consum pen-tru corectarea fluctua]iilor economiei,iar ]@rile mai ales produc@toare dematerii prime }i produse agricole,între care }i ]ara noastr@, recurg lataxe vamale. În Ro mânia, comparativcu ]@rile cu structuri economice ase -m@n@toare (Grecia, Ungaria, Bulgaria),impozitele indirecte cresc sensibil(de la 51,7& la 57& în perioada1929-1935), iar ce le directe scad (dela 29,2& la 17,8& in perioada 1929-1935), în totalul veniturilor bugetare.

Prin urmare, conjuncturile politice}i economice au determinat punereaaccentului pe randament în favoareaechit@]ii sociale.

În SUA 100 de profesori de fi -nan]e printre care }i renumi]ii spe -cia li}ti (M. Slade Kendrick, Mark Gra -ves) au fost solicita]i s@ stabileasc@coordonatele unui sistem fiscal mo -dern. Ace}tia s-au pronun]at în favoa-rea impozitelor directe, respingândimpozitul pe cifra de afaceri (la pro-duc@tor sau la comerciant) }i auaprobat impozite pe lux, b@uturi alco -olice, benzin@, autovehicole (accize).

Pe de alt@ parte caracteristicilesistemelor fiscale ale ]@rilor din lu -mea a treia sunt:

� nivelul sc@zut al prelev@rilor fiscalepe locuitor }i în PIB, în condi]iile încare serviciile publice sunt restânse� preponderen]a impozitelor indi-recte, care difer@ structural în func]iede structura consumului, a exportu -rilor }i importurilor� impozitele indirecte sunt cele careafecteaz@ consumul curent, având uncaracter injust datorit@ sc@derii ni -velului de trai. Pe de alt@ parte suntfolosite de autorit@]i pentru c@ auînalt randament fiscal, iar în perioadedificile sunt preferate de autorit@]i� impozitele directe au o baz@ în -gust@ de impozitare }i sunt dificil deevaluat, existând o rezisten]@ politic@din partea subiec]ilor capabili s@ lepl@teasc@. Aceasta se datoreaz@ ni -velurilor salariale reduse }i apropiatede pragul de subzisten]@ în multe ca -zuri. Se practic@ impunerea pe sursede venituri, care permite prin nivelulratelor diferen]iate, discriminarea aces -tora }i stimularea unor activit@]i, pre -zentând avantaje psihologice }i ad -ministrative� posibilit@]i reduse de administrare}i deficien]e în eviden]a contabil@

Pe considerente psihologice, sta -tele socialiste preferau s@ stabileasc@venituri mai ridicate }i pre]uri maisc@zute, }i s@ preia prin impozite oparte din resursele necesare func -]ion@rii, decât s@ stabileasc@ veniturimici }i pre]uri mari. Revenirea la odemocra]ie de tip occidental bazat@pe existen]a }i stimularea dezvolt@riipropriet@]ii private, a rela]iilor eco-nomice de tip capitalist, a determinatfostele state socialiste s@ adopte re -for me, care privesc: structura propri-et@]ii, restructurarea tehnologic@, re -forma managerial@ la nivel micro }imacroeconomic, reforma pre]urilor,reforma monetar@ }i valutar@, refor-ma fiscal-bugetar@.

Ilie BANU, drd. ULBS

%NV~[~M#NT VINERI 30 SEPTEMBRIE 20114c my b

c my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Discut@m în ora}ul care i-a dat ]@ -

rii pe marele filozof }i sociolog MihaiRalea, pe monumentul sacru al tea -trului românesc Alexandru Giugaru, pemarele industria} Nicolae Malaxa, separe c@ }i pe Alexandru Ioan Cuza,}.a., cu p@rintele Ioan Radu, paroh albisericii, vechi }i atât de frumos ren-ovate, Sf. Gheorghe din Hu}i, dar }itân@r doctor în economie, despre multe}i multe care s-au petrecut de la ulti-ma noastr@ revedere. Obosi]i, îns@, neculc@m devreme, având de a doua ziun program foarte înc@rcat.

Ne facem timp, joi, s@ r@spundemamabilei invita]ii de a vizita firma „Casade vinuri Hu}i”, produc]ie }i distri -bu]ie. De fapt, un veritabil holdingdac@ lu@m în calcul c@, printre altele,firma administreaz@ cca 1.700 ha devie, iar în fiecare an arendeaz@ înc@1.000 de ha de la persoane private.Plus strugurii care-i cump@r@. Fiin]ea -z@ de peste 15 ani, timp în care acomercializat pe pia]a intern@ }i laexport mult peste 200 de milioanelitrii de vin, îmbuteliate cât }i în vrac,soiuri nobile albe }i ro}ii. Sunt 3fabrici de vinifica]ie }i un colectiv de200 de speciali}ti, realizându-se 20 desortimente de vinuri ce au primit zeci}i zeci de medalii de aur }i premii lamarile concursuri de specialitate din]ar@ }i din str@in@tate. Sigur c@ s-a }iinvestit astfel, importându-se utilajeperformante – ele nemaifiind realizateîn ]ar@ – de zeci de milioane de eurodin Italia }i Germania. Oricum, fabri-ca, un adev@rat laborator unde totulluce}te, iar igiena str@luce}te...

S@ fie oare o predestinare c@ pa -tronul fabricii este inginerul SergiuBunescu? Predestinare întrucât prindeceniile 3 }i 4 ale secolului trecut setip@reau în Bucure}ti, dar nu numai,fascicule ale unui amplu serial intitu-lat „Familia Bunescu”. De la „Bun”, „Buni”.Erau cu to]ii membrii familiei cei caref@ceau doar lucruri bune: munceau, aveau,mergeau la biseric@ }i se fereau s@p@c@tuiasc@, d@deau la s@raci, prote-

jeau animalele, erau milo}i, cinsti]i,drep]i, }i altele }i altele. {i cum fa -brica de vinuri de la Hu}i merge bine– este drept, se fac mari eforturi pen-tru a reintra pe pia]a ruseasc@, de undeau fost restric]iona]i în anumite cir-cumstan]e politice – cu siguran]@ c@semnifica]ia numelui a transmis câteceva, deloc pu]in, celor care îl poart@aici. De la director general la lucr@toris-a constituit o veritabil@ familie.

În sfâr}it, tot joi, spre finalul dup@amiezii ajungem la Chi}in@u, invitân-du-l }i pe p@rintele Radu s@ ne înso -]easc@ în acest frumos excurs profe-sional al nostru. La ASEM – Chi}in@usuntem întâmpina]i de prieteni }i co -legi ale}i, în frunte cu rectorul ASEM,acad.prof.univ.dr.hab. D.H.C. GrigoreBelostecinic, sufletul întregii manifes -t@ri, }i prorectorul profesor CorneliuGu]u. Mai sunt câ]iva colegi de laASE Bucure}ti în frunte cu rectorulprof.univ.dr.D.H.C. Ion Ro}ca, prof.Florina Bran, prof. Dinu Marin, de laInstitutul Na]ional de Cercet@ri Eco -nomice din Bucure}ti, respectiv acad.Gheorghe Zaman, directorul generalprof. Valentina Vasile, prof. ValeriuIoan Franc, de la Universit@]ile dinGala]i, Constan]a, Suceava, din Kiev,Minsk, o delega]ie a B@ncii Na]ionalea României, }i, }i în numele Rectoruluiprof. univ. dr. ing. D.H.C. ConstantinOprean, de la ULB Sibiu, prof. univ.dr. Leonida Neam]u. „Lume foartebun@” oricum, chiar dac@ într-un seg-ment mai restrâns în condi]ii de criz@.A doua zi, vineri, diminea]@, o prim@sesiune solemn@ în cadrul c@reia maimultora dintre noi le-a fost conferit@,cu brevet, „Medalia Paul Bran”, pen-tru contribu]ii remarcabile la dezvol -tarea înv@]@mântului economic de laASEM. În calitatea pe care o am, deD.H.C. al ASEM-ului înc@ din 2004,cu nu pu]ine cercet@ri, comunic@ri,conferin]e }i cursuri aici, m-am nu -m@rat printre cei distin}i, ceea ce m@onoreaz@. Un motiv în plus - }i pri-vat -, am fost foarte bun prieten cumult regretatul profesor Paul Bran, dela ASE-Bucure}ti, primul rector alASEM-Chi}in@u (1991 – 1994), punândbazele moderne ale institu]iei, }i, apoi,

dou@ mandate rector cu rezultate cutotul remarcabile la ASE-Bucure}ti. Dealtfel, rectorului Paul Bran, în semnde mare cinstire, i s-a dezvelit }i unfrumos basorelief realizat cu remar -cabil@ va loare }i rafinament artistic desculptorul V. Jigli]chi. Cu ocazia aces-tei festivit@]i, prietenul }i colegul pro-fesor Sergiu Ion Chiric@, membru deonoa re al Academiei Române, ne în -mâ neaz@ ultimele producte tip@rite aleactivit@]ii sale, dou@ c@r]i, respectiv„Basarabia, dezmembrat@ }i r@t@cit@între est }i vest” }i „Basarabie! Li -bertatea }i progresul vin de pestePrut”, lucr@ri valoroase care merit@citite cu aten]ie, pe îndelete. Cât debine scrie Sergiu: „Nem]ii ne-au cedat(decizia lui Hitler din august 1939),ru}ii ne-au ocupat (decizia lui Stalindin iunie 1940). Din cauza acestordictatori, basarabenii sunt }i ast@zidezmembra]i }i debusola]i”.

... În debutul dup@ amiezii, sesiu -nea de comunic@ri. Am pl@cerea s@prezint comunicarea studiu la care amlucrat din greu toat@ vara, în spe]@„Biografia unei doctrine de anvergur@:peronismul”. Am v@zut, am sim]it, aufost spuse, au fost ecouri, comuni-carea a trezit un interes deosebit.Chiar dac@ Juan Domingo Peron }iEvita Duarte Peron au fost mari per-sonalit@]i care au îndreptat aten]ia }i,în bun@ m@sur@, admira]ia întregiilumi asupra Argentinei în anii 1950 }i1960 ai secolului trecut. AsupraArgentinei atât de departe de Repu -blica Moldova, dar atât de aproapeprin mai multe din caracteristicile }isemnifica]iile acestei doctrine. În fapt,nu exist@ „boli”, ci doar „bolnavi”. O co -municare demn@ de apreciat a fost ceaa prorectorilor ULBS prof.univ.dr. DanDu}e }i prof.univ.dr. Leonida Neam]u,dar }i A. Mihu] „Dezvoltarea durabil@a unui Spital Clinic de Pediatrie încontextul Economiei Cunoa}terii”. Cole -gul conf. univ.dr. Paul Lucian a sus]i -nut comunicarea „Strategia dezvolt@riidurabile în România: câteva coordo-nate }i elemente de realitate” care, larândul ei, a trezit interesul auditoriului.O alt@ comunicare interesant@, cea aconf. univ. dr. R@zvan {erbu, cu titlul

incitant „Implementarea economiei digi-tale, o }ans@ pentru dezvoltarea dura-bil@ a zonelor rurale”.

... În debutul serii, la Palatul Na -]ional din capitala Republicii Moldovaa avut loc Adunarea festiv@ }i Con -certul dedicat jubileului de 20 de anide la crearea ASEM. Mesaje calde }ionorante de la cei doi fo}ti pre}edin]ide ]ar@, Mircea Snegur }i Petru Lu -cinschi, mesaj de admira]ie }i pre]uirede la actualul pre}edinte interimarMarian Lupu, o cuvântare – omagiude foarte bun@ calitate din partea pri -mului ministru Vlad Filat, distins, rafi-nat intelectual, din partea oaspe]ilor, apersonalit@]ilor însemnate din Repu -blica Moldova, }.a. Dup@ cum se ve -de – }i este bine s@ încerci s@ înve]ide la toat@ lumea – în RepublicaMoldova înv@]@mântul universitar nueste bruftuluit, certat, invectivat }iatunci când nu trebuie, ci munca pro-fesorilor }i a studen]ilor este apreci-at@. De multe ori sensibil apreciat@.Desigur, au }i ei „analfabe]ii” lor, de -loc pu]ini, iau m@suri potrivite. Pro -fesorii, chiar bine pl@ti]i la nivelul deacolo. În ce prive}te criza, am sesizatîncerc@ri – chiar dac@ timide – de aie}i din impas }i altfel decât pespatele celor s@raci...

Un splendid concert al renumituluiansamblu folcloric condus de mareleartist Nicolae Botgros a completat ad -mirabil programul. Pe urm@, recep]iedeosebit@, cu focuri de artificii, încurtea rectoratului, „În jurul havuzuluiASEM”, unde ne felicit@m reciproc cuto]i participan]ii, dar cei doi sibieni,eu }i Paul Lucian ne cerem }i scuzelede rigoare c@ sâmb@t@ diminea]a neîntoarcem acas@ }i nu putem partici-pa la manifest@rile deosebit de pl@ -cute ce vor urma. Cu fra]ii no}tri depeste Prut ne-am în]eles, fire}te, ca fra]ii,cu speran]a unor alte frumoase reve -deri. În orice caz, „La mul]i ani” ASEM !

... Pe drumul de întoarcere, ocolitspre Foc}ani, numeroase autoturismecu saci de struguri pe capot@ dar }iînl@untrul lor. Vorba cântecului: „Ia maitoarn@ un p@h@rel...”. Cred c@ estebine c@ suntem un popor latin, b@utorde vin, în anumite limite vinul este unaliment }i chiar medicament, fa]@ decei care, în general, beau alcooluritari. Românii, de regul@, sunt exube -ran]i, genero}i, sentimentali, vioi, ve -

seli, optimi}ti, f@r@ prea multe gesturibrutale sau violente. Alcoolurile tari,îns@, b@ute „cu pasiune”, de multe oriînr@ut@]esc, stric@, apropie mai multomul de regnul animal.

... În sfâr}it, ajungem la Foc}aniunde ne întâmpin@ bucuros distinsprieten, fire}te, }i el, b@utor „re]inut”– ca }i noi – mai ales de vin. Câttrebuie. Discut@m de una, de alta...Conchidem c@ este mai mult decâtpenibil s@ tot încerc@m, în fel }i chip,ie}irea din criz@, aproape exclusiv, peseama bugetarilor – desigur, nu acolounde sunt „surplusuri de contigent”–, a }omerilor, a m@micilor, a pen-sionarilor. A pensionarilor c@rora, îngeneral, li se d@, }i secven]ial }i final-mente, mult mai pu]in decât au coti-zat. Este vorba, desigur, de c@tre ceicare au cotizat. Ceilal]i au venit cupresiuni pe sistemul de pensii, darf@r@ s@ cotizeze }i f@r@ sursa de fi -nan]are. Ceea ce contravine îns@}iunor elementare reguli financiare. Nupo]i s@ tot tai pân@ sub un nivel deexisten]@ rezonabil... Cui mai folose}tesocial pe urm@? Celor cu organismelevulnerabilizate, deceda]i prematur? Estelimpede c@ trebuie umblat serios lalucr@rile publice contractate anapoda,f@r@ necesitate, urm@rind câ}tiguri„pentru cine trebuie”, la realizarea cuadev@rat a unor investi]ii care s@creeze locuri de munc@, s@ produc@,s@ fie eficiente, s@ relanseze - }i s@nu deterioreze, a}a cum se întâmpl@– consumul. Un consum de foartemulte ori }i a}a sub limite ra]ionaladmise, generând fatalism }i compro-mi]ând speran]e, ceea ce este foartegrav. Pentru înse}i prezentul }i viito -rul na]iunii. S@ sper@m, totu}i...

În sfâr}it, ajungem sâmb@t@ searala Bucure}ti trecând la Basarab pe„Podul lui Oprescu”, }i, desigur, }i alaltor primari anteriori, cu adev@rat orealizare remarcabil@. Duminic@ dimi -nea]a reglez situa]ia unor masteranzirestan]ieri de la Universitatea din Bu -cure}ti, unde predau. Câteva clipe dereculegere în Biserica Cre]ulescu – cesplendid monument istoric, o biseric@„înconjurat@” de lini}te - }i, pe urm@,„drumul Sibiului”. Ca o concluzie ac@l@toriei, s@ p@str@m lumea în pace}i nu în conflicte ce pot degera am -plu, respectând cum trebuie – nudoar în cuvinte – rolul }colii...

Înv@]@mânt economic în Republica MoldovaASEM – Chi}in@u: jubileul de 20 de ani

Dan POPESCU

Rector ASEM prof univ dr hab. D.H.C. Grigore Belostecinic

VINERI 30 SEPTEMBRIE 2011 5c my b

c my b

c my b

CHINA

c my b

urmare din pagina 1Prima vizit@ o facem, dup@-amiaz@,

la una dintre cele mai mari pie]e deperle din China (}i, probabil, din lume).O or@ de mers cu autocarul, o zon@contrastant@ }i plin@ de culoare: ma -gherni]e }i comer] ambulant la limitaciviliza]iei, str@du]e m@rginite de cased@r@p@nate }i dominate de spectruls@r@ciei, prefa]ând cartiere de vile co -chete }i sofisticate, puse la punctpân@ în cele mai mici detalii estetice.Orez@rii }i culturi de perle, bazineml@}tinoase în prim plan }i p@duri debambus pe fundal, drumuri excelente}i localnici bronza]i, zdren]ui]i, c@scândgura la noi. M@ gr@besc s@ pozez oricedetaliu. Cei mai mul]i v@d pentruprima dat@ europeni, în carne }i oase.

Mari achizi]ii nu fac în aceast@ hal@imens@ }i luxoas@ de comercian]i deperle, nu simt vreo atrac]ie deosebit@pentru bijuterii, dar nici nu prea amîncredere în calitatea m@rfii expuse.„China is home to freshwater pearls”,citesc pe un banner, la intrare. Pre -]urile le g@sesc rezonabile. Saci între-gi }i volumino}i cu perle, vândute lakilogram sau întinse pe }irag. Suntfrumoase }i par veritabile. Dar nefiindspecialist sau negustor în domeniu,marca „jewelry China” nu-mi spune ni -mic, în m@sura în care o mare partedin produsele ]@rii-gazd@ sunt recunos -cute tocmai datorit@ faptului c@ mi -zeaz@ pe arta contrafacerii. Brand sauanti-brand? Peste 40 de grade. Sim]ic@ te tope}ti }i nu-i nicio figur@ de stilla mijloc. Pur }i simplu te în@bu}i dela c@ldura torid@. Nu po]i sc@pa decâtad@postindu-te prin magazine sau res -taurante, toate dotate cu aer condi -]ionat. F@r@ acest refugiu, ai fi pur }isimplu mort, uscat de soare.

Iau dejunul într-o loca]ie cu rezo-nan]@ fran]uzeasc@, La Defense, poatesemn c@ au }i preparate „cunoscute”în meniu. Rondele de ceap@ }i cartofipr@ji]i, pe}te la gr@tar }i antricot devit@. M@car s@ bucur@m stomacul cuceva consistent. Gustul c@rnii nu seapropie de cel obi}nuit, beau }i obere, s@ fie tacâmul complet. Atâteapr@jeli mai rar m@nânc acas@, dar aici,le consider o delicates@. Dup@ mas@ i-am v@zut a]ipind, respectând siesta,printr-un somn bun. Un obicei foartes@n@tos. Durata ]ine de programulfiec@ruia, dar între 12 }i 14 se aloc@timp obligatoriu pentru servirea prân -zului. Un bun exemplu de via]@, ca }iîn Occident.

Câteva cursuri de limba chinez@întregesc tabloul zilnic. Vizit@ la mau-soleul eroului Yu (the Great), la cinci-}ase kilometri de Shaoxing. Pu]inituri}ti pe fierbin]eala asta, dar locuriextrem de frumoase. Pe un deal maiînalt troneaz@ statuia închinat@ acesteifiguri legendare. Vegheaz@ parc@ asu -pra ora}ului }i împrejurimilor sale. Neîndârjim s@ urc@m pân@ în vârf, to -ropi]i de soare. Mun]i, ape }i p@duridomin@ peisajul, amintindu-mi de Chi -na din tablouri. Aproape mitic.

Pe sear@, pornesc cu taxiul sprecentru (aproximativ zece yuani), pen-tru a lua cina într-un restaurant destulde renumit }i chic. O ambian]@ pl@ -cut@, vioaie, oarecum select@. Chineziisunt g@l@gio}i }i vorbesc tare, dar m-am obi}nuit deja cu atmosfera }i în -cep s-o îndr@gesc. Cu mâncarea }ifelurile lor ciudate e mai greu îns@,continui s@ le împart pe categorii, rela-tive la miros }i gust. Drept pentrucare m@ limitez la ceva simplu, buc@]ide ra]@ fript@ }i salat@ (bineîn]eles,ra]a foarte gras@ }i uleioas@, iar sala-ta picant@ }i dulce). Apoi, o plimbare

de o or@ }i ceva pân@ înapoi în cam-pus, s@ fac@ bine la somn.

Chiar }i pe-noptate, temperatura nucoboar@ sub 30 de grade. C@ma}aud@ }i aerul condi]ionat nu fac cas@bun@... Transpira]ia excesiv@ necesit@o hidratare pe m@sur@, sticla de ap@plat@ mi-e nelipsit@ din mân@, ca }ibatonul de înghe]at@. De unde }i grijapermanent@ de a evita o r@ceal@, pneu-monie sau altele. Îmi aduc aminte desfaturile din copil@rie ale p@rin]ilor: s@nu bei ap@ rece înc@lzit }i s@ nu teprind@ curentul ud la spate. Zileleastea, în China, pare greu s@ le mairespect, orice spa]iu amenajat e dotatcu aer condi]ionat, în care intri tran-spirat, asudat }i n@du}it. Te „destinzi”apoi instantaneu. În camer@ 20 degrade, afar@ dublu, iar alternan]a cald-rece se repet@ în fiecare moment alzilei, fie în autocar, la restaurant sauprin magazine.

Mi-am pierdut apetitul }i încercdoar s@-mi astâmp@r foamea cu lu -cruri clasice, precum orez, paste saupr@ jeli. În cele mai multe dintre ]@rileîn care c@l@toresc, abia a}tept s@ de -gust din bucatele tradi]ionale. Aici, m@feresc cât pot s@ comand un fel ac@rei denumire nu este înso]it@, înmeniu, de o poz@ corespunz@toare (iarmajoritatea meniurilor, ce-i drept, auimagini apetisante ale mânc@rurilorservite, ca }i traducerea lor în en -glez@). De}i sunt un mare pofticios,nu m@ atrage s@ încerc nimic exotic,îmi piere foamea }i elanul, numaigândindu-m@ la formele din farfurie.M@ rog, „de gustibus non est dis-putandum” }i pentru al]ii (chiar pen-tru mul]i colegi din grup), experien]aculinar@ este una deosebit@. Noroc cupatiseriile fran]uze}ti, biscui]ii }i fructeledin sup, micul dejun e unul cvasi-european. Am ciugulit mai multe vari-ante de meniuri locale }i nu le g@sescdeloc apetisante, ca s@ mai încerc }ia doua oar@. Chestie de obi}nuin]@sau de limita supravie]uirii.

Da, mi-am dorit s@ v@d China! Pestrad@ sau în supermarket ne arat@ cudegetul, se opresc s@ se uite la noi,chicotesc, iar cei mai îndr@zne]i, careo rup dou@-trei boabe pe englez@, neroag@ s@ facem poze împreun@. Înfr@ -]indu-ne spontan, zâmbim la aparat.Este un gest de prietenie universal }inormal, împ@r]im aceea}i planet@. Shao-xing-ul vechi, str@du]e strâmte }i pito -re}ti, cu spa]ii cât o camer@ servinddrept frizerii, comer] de cartier }irestaurante improvizate, o lume înghe -suit@, f@r@ intimitate, mult@ promiscui-

tate, greu de descris, nefiind vorba demizerie propriu-zis@, ci de lipsa stan-dardului minim de igien@ cu care sun-tem obi}nui]i, contrastând cu bule-vardele centrale g@l@gioase, ticsite defirme luminoase }i magazine dup@moda occidental@. Toate magazinele }irestaurantele sunt deschise pân@ searatârziu, ai timp de cump@r@turi la oriceor@. Aceea}i marf@-kitsch, rar g@se}ticeva veritabil, din fibr@ natural@, pielesau metal pre]ios. Iar pre]ul cre}te, pem@sur@. Produse pseudo-valoroase„f@r@ num@r”, dar care se vând extremde bine }i în Europa.

I-am v@zut dansând prin parcuri, înritm sincron, tineri }i b@trâni, femei }ib@rba]i deopotriv@, mi}c@ri executatemai mult ca un sport de recreere, peprincipiul combina]iei ideale dintre trups@n@tos }i minte odihnit@. Nu se for-malizeaz@ deloc. În general, se îmbra -c@ simplu, f@r@ preten]ii, un stil carear putea fi interpretat ca neglijent, dar,personal, îmi place asta. Luând ca eta-lon elegan]a }i rafinamentul modeioccidentale, n-au câtu}i de pu]in do -rin]a de a se asorta, ci doar de aîndeplini o condi]ie a vie]ii cotidiene.Considerentul economic este, f@r@ în -doial@, un aspect important de luat încalcul, atunci când investe}ti în haine,iar cele de firm@ cost@, nu glum@! Vorba

românului: „obrazul sub]ire, cu cheltu-ial@ se ]ine”. Cum nici eu nu-mi modu -lez vestimenta]ia în func]ie de toanelevremurilor, de departe prefer aceast@abordare relaxat@, decât fi]ele penibile}i nejustificate ale contemporanilor mei.

Muzeul vinului din orez (Huangjiu– yellow rice wine). Nu au cultul aces-tui nectar al zeilor, precum europenii,dar reu}esc ca ceea ce au, s@ prezin -te într-un mod cât se poate de pl@cut}i de conving@tor. Este expus@ priviri -lor }i degust@rii lunga tradi]ie în pre -pararea acestei b@uturi, cu un gustasem@n@tor vinului ars sau lichioruluiromânesc, evoluând de la sec la dul -ce. Admir tot felul de ulcele }i pocalecu motive }i decora]iuni specifice, con -]inutul lor devenind, în timp, un ele-ment respectat al brandului de ]ar@,dar mai ales al regiunii în care ne afl@m(China’s Intangible Cultural Heritageunder national protection).

Plou@ în averse, dup@ canicula dela amiaz@. Am reu}it s@ parcurg dinnou cartierul vechi, mai precis, Cang -qiao Historical Street: uli]e strâmte }iîmbâcsite, cu pove}ti de familie auten -tice, descoperind c@ partea aceastavizitat@ face parte din patrimoniul cul-tural mondial UNESCO, din anul 2003(UNESCO Asia-Pacific Heritage Conser -vation Award of Merit Citation). Un sit

bine conservat, un patrimoniu de alt-fel viu, întrucât baza material@ estelocuit@, probabil cu o via]@ neîntre-rupt@ de zeci }i sute de ani. Farmecultimpurilor de odinioar@ nu se poate s@nu te duc@ cu gândul la China ideali -zat@ din fotografii }i la o civiliza]ie dealbum istoric. Bineîn]eles, nu m-amputut ab]ine s@ mai cump@r câteva„vechituri” de-ale locului, face partedin tabieturile mele de c@l@torie.

CCTV News: }tiri în limba englez@,din toat@ lumea. Un buletin informativmarcat, la intervale regulate, de câteun calup publicitar, prezentând deopo -triv@ minun@]iile, zonele turistice }iora}ele în plin avânt economic }i cul-tural ale Chinei: o Chin@ puternic@, co -lorat@, atractiv@. În cele dou@ s@pt@mânicare s-au scurs, n-am avut niciodat@probleme cu golani sau de-alde speci -mene violente. Siguran]@ maxim@ pestr@zi, chiar }i la ore târzii, din noapte.Nici m@car un }mecher sau b@iat decartier care s@ se ia de noi, s@ fac@mi}to sau s@ încerce s@ ne agreseze,verbal sau fizic. Singurele gesturi maiexuberante provin doar din parteacomercian]ilor, atunci când te faci c@pleci }i nu vrei s@ le cumperi dinmarf@. Strig@ dup@ tine }i vin s@ tebat@ pe um@r, sperând s@ te r@zgân -de}ti. Desigur, cu bun sim]. Nici m@carunul n-a încercat s@ m@ p@c@leasc@sau s@-mi dea restul gre}it. În ciudaaparen]elor }i a înf@]i}@rii, de multeori neîngrijit@, a negustorilor stradali,sunt extrem de cinsti]i, iar învoiala esfânt@. Secretul const@ în a }tii s@negociezi, dar cu seriozitate }i dorin]@de a cump@ra, nu din b@}c@lie.

Este, cred, prima ]ar@ pe care ovizitez }i în care nu-mi fac problemelegate de siguran]a mea, mergând hai-hui pe str@zi, cu harta în mân@, ca uneuropean r@t@cit într-un balamuc dechinezi, zi sau noapte, pe str@du]eîntortocheate }i relativ pustii sau pebulevardele largi, fie ea capital@ sauora} de provincie, suprapopulate ambe -le. Paza bun@ trece, totu}i, primejdiarea }i nu trebuie s@ te încrezi în apa -ren]e sau reguli generale. Excep]ia poatefi, în chestiuni de genul acesta, fatal@.Nu se }tie niciodat@, de aceea vigilen -]a este mereu necesar@, dar f@r@ te -meri preconcepute, c@ nu-i absolutdeloc cazul. Din stâlp în stâlp pânde-sc camere de luat vederi, senzori demi}care, mili]ieni, paznici, supraveghe -tori, controlori, gardieni sau agen]i în civil,iar popula]ia este lini}tit@ }i prietenoas@.

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (IV)dr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

CONTROL VINERI 30 SEPTEMBRIE 20116

1. Conceptul organiz@rii controlului financiar-fiscal

Desf@}urarea unei activit@]i în con-di]ii de eficien]@ presupune o aran-jare corespunz@toare a tuturor resur -selor materiale, umane }i financiarede care dispune o organiza]ie în ve -derea îndeplinirii obiectivelor sale.

Organizarea poate fi privit@ ca de -terminare, enumerare }i grupare aactivit@]ilor necesare ce se reg@sescînsumate într-un complex de m@surice vizeaz@ realizarea obiectivului sta-bilit printr-o utilizare cât mai ra]iona -l@ }i mai eficient@ a resurselor mate-riale, financiare }i umane ale firmei.

O alt@ abordare a organiz@rii con -st@ în stabilirea }i delimitarea proce-selor de munc@ fizic@ }i intelectual@,a componentelor acestora (mi}c@ri,timpi, opera]ii, lucr@ri, sarcini, etc.)precum }i gruparea lor pe posturi,forma]ii de munc@, compartimente,etc. corespunz@tor anumitor criterii ma -nageriale, economice, tehnice }i sociale,în vederea realiz@rii în cele mai bunecondi]ii a obiectivelor previzionate.

Organizarea cuprinde, într-o alt@opinie, activit@]ile necesare îndepli -nirii obiectivelor organiza]iei, a}eza -rea lor ca sarcini pe salaria]i }i struc-turi organizatorice }i statuarea tutu -ror acestora într-un cadru precis, contu-rat de luarea }i urm@rirea deciziilor.

Oricum am defini organizarea, eatrebuie orientat@ spre realizarea obiec-tivelor, ra]iunea înfiin]@rii }i func]io -n@rii unei organiza]ii.

Dup@ con]inut organizarea presupu -ne dou@ forme }i anume organizarea

procesual@ }i organizarea structural@.

1.1. Organizarea procesual@ a controlului financiar-fiscal

Organizarea procesual@ const@ îndescompunerea proceselor de munc@în elemente componente (faze, etape,opera]ii, etc.), în analiza acestora }iîn regruparea lor în func]ie de obiec-tivele la care particip@.

Rezultatul organiz@rii procesualese concretizeaz@ în stabilirea func]iu -nilor, precum }i a activit@]ilor speci-fice, a atribu]iilor }i sarcinilor ce re -vin aparatului financiar-fiscal, care in -tegreaz@ toate organele cu atribu]ii îndomeniul financiar-fiscal.

Organele cu atribu]ii în domeniulfinanciar-fiscal cuprind organe cen-trale }i organe teritoriale de specia -litate, care au în componen]@ depar-tamente, direc]ii }i servicii. Toateacestea particip@ direct sau indirectla gestionarea impozitelor }i taxelor,iar anumite servicii au ca obiect deactivitate interpretarea legisla]iei fis-cale adoptate, elaborarea de studii }icercet@ri în vederea preg@tirii regle-ment@rilor cu caracter fiscal.

Organele administra]iei fiscale, po -trivit normelor juridice aprobate, auurm@toarele func]ii:� Func]ia de executare a legisla]ieifiscale;� Func]ia de control a modului cumsunt aplicate normele cu con]inut fiscal;� Func]ia de elaborare a proiectelorlegislative cu con]inut fiscal.

În ceea ce prive}te activitatea deadministrare }i de gestionare a crean-]elor fiscale, atribu]iile }i sarcinileaparatului financiar-fiscal constau înprincipal în:� Ob]inerea de informa]ii de la con-tribubili în leg@tur@ cu materiaimpozabil@;� Controlul declara]iilor fiscale de -puse de c@tre contribuabili;� Constatarea }i evaluarea materieiimpozabile;� Urm@rirea crean]elor fiscale;� Încasarea crean]elor fiscale;

� Aplicarea de sanc]iuni contribuabi -lilor ce nu respect@ prevederile legale.

Pentru fiecare activitate a aparat-ului financiar-fiscal norma de regle-mentare trebuie s@ precizeze în esen -]@ urm@toarele elemente:� Organele competente s@ realizezeactivitatea respectiv@;� Forma de realizare a activit@]ii;� Exigibilitatea financiar@.

1.2. Organizarea structural@ a controlului financiar-fiscal

Cea de-a doua component@ de

baz@ a organiz@rii formale a activit@]iide control financiar-fiscal este organi-zarea structural@. Prin organizare struc -tural@ se asigur@ modelarea organiz@ -rii procesuale în conformitate cu ne -cesit@]ile }i posibilit@]ile fiec@rei or -ganiza]ii. Organizarea structural@ pre-supune gruparea func]iunilor, activi -t@]ilor, atribu]iilor }i sarcinilor în func-]ie de anumite criterii }i repartizareaacestora în scopul realiz@rii lor pegrupuri de lucru }i salaria]i, în vede -rea concretiz@rii condi]iilor care s@asigure posibilit@]i pentru realizareaobiectivelor firmei.

Rezultatul organiz@rii structuralese concretizeaz@ în structura organi-zatoric@ a organiza]iei care cuprindedepartamente, direc]ii, servicii, birouri,etc., precum }i leg@turile ierarhice }ifunc]ionale între acestea. De}i no]iu -nea de structur@ organizatoric@ afost abordat@ în numeroase lucr@ri,asupra sa nu s-a ajuns la o definirecare s@ întruneasc@ consensul spe-ciali}tilor. Credem c@ structura orga-nizatoric@ trebuie privit@ ca ansam-blul subdiviziunilor organizatorice con -stituite }i a rela]iilor dintre acesteacapabile s@ asigure realizarea obiec-tivelor previzionate. Principalele com-ponente ale structurii organizatoricesunt: postul, func]ia, ponderea ierar -hic@, compartimentul, nivelul ierarhic}i rela]iile organizatorice.

Postul reprezint@ cea mai simpl@subdiviziune organizatoric@ ce poatefi definit@ ca ansamblul obiectivelor,sarcinilor, competen]elor }i respons-abilit@]ilor care, în mod regulat, revinspre exercitarea unui salariat.

Func]ia reprezint@ totalitatea pos-turilor care prezint@ acelea}i carac-teristici principale. Func]ia define}tecompeten]ele, autoritatea }i respons-abilitatea asociate unui post.

Ponderea ierarhic@ reprezint@ nu -m@ rul de salaria]i condu}i nemijlocitde un conduc@tor.

Compartimentul reprezint@ grupulde persoane care desf@}oar@ munciomogene sau complementare, de re -gul@, pe acela}i amplasament }i carecontribuie la realizarea acelora}i obiec-tive, fiind condu}i nemijlocit de un

manager.Nivelul ierarhic este alc@tuit din

totalitatea subdiviziunilor organizato -rice situate la aceea}i distan]@ ierar -hic@ fa]@ de cel mai înalt nivel dinstructura organizatoric@.

Rela]iile organizatorice constau înraporturile n@scute între subdiviziu-nile organizatorice, reglementate prinnorme organizatorice oficiale. Acesterela]ii pot fi de colaborare sau ierar -hice. A organiza înseamn@, pe de oparte, a stabili din punct de vederecantitativ }i calitativ, toate elementelece sunt necesare pentru realizareatuturor obiectivelor propuse, iar pede alt@ parte, înseamn@, a stabili le -g@turile, corela]iile între aceste ele-mente, astfel încât ele s@ participecorespunz@tor, s@ se completeze }is@ se activeze reciproc.

Organizarea activit@]ii financiar-fiscale trebuie s@ ]in@ seama deaceast@ abordare a organiz@rii, astfelîncât, atât organizarea procesual@,cât }i organizarea structural@ s@ de -vin@ factor principal al conducerii ra -]ionale a activit@]ii financiar-fiscale }is@ devin@ pârghie important@ pen trucre}terea eficien]ei activit@]ii economice.

Obiectivele activit@]ii financiar-fis-cale în profil teritorial pot fi realizatecu ajutorul organiz@rii, dac@ se are învedere, problema ra]ionaliz@rii structuriiorganizatorice administra]iilor financiare.

Baza organiz@rii activit@]ii de con-statare, urm@rire }i încasare a fon-durilor la bugetele publice are urm@ -toarele principii:� Principiul adaptabilit@]ii, potrivitc@ruia, formele specifice ale contro -lului financiar-fiscal trebuie adaptate}i organizate în func]ie de structurileorganizatorice }i func]ionale ale eco -nomiei na]ionale;� Principiul specializ@rii personalului,care presupune formarea specia li} -tilor în domeniul controlului finan-ciar-fiscal;� Principiul integr@rii, care reclam@ca organizarea controlului financiar-fiscal s@ se fac@ astfel încât s@ seînl@ture paralelismele, suprapunerile}i redundan]ele între organele cuatribu]ii de control financiar-fiscal.

Organizarea propriu-zis@ a controlului financiar-fiscal

C@lin JEFLEA

CRIZE MARKETINGVINERI 30 SEPTEMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1Din p@cate, nu o cre}tere a res -

ponsabilit@]ii sau a cu noa}terii si -tua]iei legat@ de criz@ sau capacitateaeconomiei române}ti de a rezistaunei situa]ii tensionate. Autorit@]ilesunt în c@utarea unui alibi pentrulipsa de performan]@. A pune totulpe seama crizei care va veni, în -seamn@ s@ te speli pe mâini pentruorice decizie pe plan local. Desigur,strategia poate func]iona pentru amotiva orice preten]ie de revenire lasalarii mai ridicate în sectorul public,ba chiar pentru impozitarea pensiilorde sub 1000 lei, dar m@suri de aus-teritate }i-au ar@tat limitele }i nu maipot avea prea mult credit pentrurelansarea economiei. Dimpotriv@, exis-t@ riscul unei sufoc@ri în cercul vi -cios pe care reducerea veniturilor îlface împreun@ cu blocarea pe care odetermin@ pe consum, }i de aici cuincapacitea economiei de a furnizavenituri pentru buget. A}a c@, ideeade a miza din nou pe austeritatepentru a mai salva înc@ o dat@ ce semai potate salva din buget este dinstart o ideea cam proast@. Desigur,nu se va putea evita reducerea chel-tuielilor publice, dar de data aceastainterven]iile trebuie s@ aib@ preciziachirurgului, nu nesim]irea m@cela -

rului ca data trecut@. În plus, de laBanca Na]ional@ dar }i de la guvern,înainte s@ se simt@ mirosul crizei, s-a spus mereu c@ România este maibine preg@tit@ de data aceasta în fa]aunei turbulen]e interna]ionale. Dac@este a}a, frica guvernan]ilor nu estealtceva decât aceea}i lips@ de ra]io -nalitate, cunoa}tere }i predictibilitatecare i-a f@cut neînfrica]i în fa]a crizeidin 2008. Modific@rile cele mai im -por tante ]in de u}oare schimb@ri detendin]e }i nu neap@rat modific@riimportante în echilibrele fundamen-tale. Avem o tendin]@ clar@ de redu -cere a deficitului bugetar, de exem-plu. În 2009, treceam de 8 procente,acum probabil vom ajungem la peste4. Din p@cate, chiar }i a}a finan]areaaceastui deficit r@mâne dificil@. Ris -cul de ]ar@ este unde era }i în ajunulcrizei de 2008, dac@ nu cumva otendin]@ u}oar@ de cre}tere. E drept,octombrie 2008, a dus la bloc@ri definan]are, dobânzi uria}e, adic@ ocriz@ financiar@ cu toate ingredien-tele, pe care acum nu o întrez@rim.Dar finan]area deficitului în contextulde temere interna]ional@ nu va fichiar ieftin@. Problema este c@ fa]@de acum trei ani, ne-am dublat pro-priu zis datoria intern@ }i chiar dac@este redus@ în compara]ie cu medi-ile europene, se reduce marja deîmprumut, iar varianta unui împru-

mut record de la FMI nu mai poatefi sus]inut@. Nu mai putem adunabani de acolo. Oricât am admiraexporturile în cre}tere, în continuareavem un deficit de cont curent, adic@pe scurt nu putem sc@pa de datorii,poate doar s@ le reducem. Poate ceamai important@ diferen]@ ]ine de fap-tul c@ avem un sector privat restruc-turat în mare m@sur@ a c@rui func -]ionare nu mai depinde atât de multde finan]@ri externe, care nu mai esteatât de scump }i a c@rui productivi-tate a crescut (chiar dac@ a c@ruiproduc]ie bate pasul pe loc). Astaînseamn@ c@ exist@ o oarecare inde-pende]@ la acest nivel de banii carear urma s@ nu mai curg@ }i astapentru c@ nici acum nu prea mai vin.Aceast@ restructure a sectorului pri-vat las@ acum problemele la nivelulsectorului public: atât în ceea ceînseamn@ economisire, cât }i chel-tuire, dac@ se ]ine cont de disponi-bilit@]ile mai ales bazate pe fonduristructurale care pot da un avânteconomiei. Cu argumente pro }i con-tra unei situa]ii mai bune acum fa]@de cea din 2008, tot ce conteaz@este pân@ la urm@ eliminarea uneiatitudini defetiste }i g@sirea de expli-ca]ii care nu sus]in doar contextulpolitic ci }i pe cel economic. Da,este adev@rat, împrumuturile trebuielimitate dar nu sunt prohibite. Da,

este de asemenea adev@rat, rolulstatului - macar prin sumele nete decare dispune - trebuie redus, darr@mâne esen]ial în noul context. Da,sunt sl@biciuni sistemice majore, dardac@ dup@ trei ani constat@m c@

toate eforturile f@cute nu au dus lanimic, atunci nu criza care st@ s@vin@ e vinovat@ }i nici m@car nu eea de speriat. Sunt cauze interneceva mai serioase pe care trebuie s@le investig@m.

Temeri pentru crize viitoareDan SUCIU

Rolul marketingului ^n asigurarealichidit@]ii financiar bancare se axeaz@pe: cre}terea datelor }i informa]iilorpentru un management adecvat al li -chidit@]ilor; previziunea evolu]iilor viitoa -re; supravegherea continu@ a mediu-lui economico-social; supraveghereapie]ei; asistarea deciziilor de trezorerie.

Rolul marketingului ^n gestiuneariscului financiar bancar se axeaz@pe: optimizarea profitului; riscul de cre-dit; riscul de lichiditate; riscul dob$n -zii; riscul de pia]@; riscul de schimb

Rolul marketingului ^n cadrul ope -ra]iunilor cu clientela vizeaz@: cali ta -tea de furnizor de servicii financiar-bancare; ciclul activit@]ilor financiar-bancare ^n rela]iile cu clientela; crea -rea }i livrarea unor produse }i serviciiadoptate nevoilor }i cererii; promova -rea imaginii institu]iei, produse lor, }iserviciilor bancare; optimizarea rela]i -ilor cu clien]ii (marketing rela]ional)

Proiectarea }i derularea unor pro-grame de marketing vizeaz@ ^n gene -ral: asigurarea lichidit@\ii; diminuareariscului; coordonarea unor ac]iuni di -verse }i circumscrierea acestora unorobiective de pia]@ judicios alese; lan -sarea pe pia]@ de noi produse }i ser-vicii; promovarea }i consolidarea ima -ginii firmei; promovarea unor rela]iieficiente prestator – client; programe pri -vind gestionarea for]elor de v$nzare.

Mix-ul promo]ional al serviciilorfinanciar-bancare se particularizeaz@prin utilizarea cu prec@dere a tehni-cilor marketingului direct }i al for]e -lor de v$nzare, ca urmare a preferin -

]elor clien]ilor ^ndreptate spre rela]iipersonalizate, cu impact psihologicfundamental, }i anume siguran]a ba -nilor proprii.

Diferitele tehnici promo]ionale cumar fi publicitatea, utilizarea m@rcii,promovarea v$nz@rilor sunt utilizateca stimuli ai v$nz@rilor, dar rolul prio-ritar revine for]elor de v$nzare careconsiliaz@ }i aplic@ tratamente diferen-]iate diverselor categorii de clien]i.V$nz@rile privite prin prisma rela]ieiconsolidate cu clientul se asociaz@ cuprodusele }i serviciile de valoaremare. Atunci c$nd clien]ii investescsume importante de bani se a}teapt@la un tratament special din parteab@ncilor. De aceea, activitatea de pri-vate banking este cea care puneaccent asupra rela]iilor cu clientulmai mult dec$t o face retail-ban -kingul; ^n mod similar }i b@nciile deinvesti]ii sunt orientate spre rela]iiapropiate cu clien]ii s@i. %ncep$nd cuanii 80, toate tipurile de b@nci au pusaccent pe dezvoltarea rela]iilor cuclientul ^ntr-o mai mare m@sura dec$tpe realizarea produselor.

Pentru societ@]ile financiar-ban-care ^n Rom$nia, orientarea de mar-keting este una destul de recent@.Pentru a avea succes pe o pia]@extrem de dinamic@ }i fluctuant@ estevital ca institu]iile financiar-bancares@ ^}i comercializeze produsele }i ser-viciile ^n vederea continu@rii dezvol -t@rii lor. B@ncile vor reu}i numai dac@publicul (cline]ii existen]i }i poten]iali)va cunoa}te, va cump@ra }i va avea

^ncredere ^n produsele }i serviciile sale.Banca devine un partener finan-

ciar aflat la dispozi]ia ^ntreprinderilor.Acestea solicit@ inova]ii financiare totmai sofisticate }i au nevoie de spri-jinul b@ncilor.

Firmele nu pot supravie]ui dec$tprintr-o activitate de marketing des -f@}urat la cel mai ^nalt nivel, iar b@n -cile trebuie s@ ]in@ cont de modifi -c@rile ap@rute ^n condi]iile actuale ^ntoate domeniile de activitate }i s@con}tientizeze importan]a marketingu-lui. Dup@ 1990, ^n domeniul financiarbancar din ]ara nostr@ au ap@rutfenomene care au f@cut ca mar-ketingul s@ constituie un mijloc princare prestatorii de servicii financiares@ poat@ asigura corelarea activit@]iipe care o desf@}urau cu cerin]ele consu-matorilor. Acestea sunt:- formarea sistemului bancar pe dou@niveluri (Banca Central@ }i b@nci co -merciale);- transformarea fostelor b@nci spe-cializate ^n societ@]i comerciale, cudreptul de a efectua toate opera -]iunile bancare;- apari]ia }i dezvoltarea mediului con-curen]ial pe pia]a financiar@ intern@, ^nsistemul bancar, fiind autorizate s@ func-]ioneze 43 de b@nci, exist$nd }i o seriede institu]ii nebancare ce des f@}oar@activit@]i financiare (societ@]ile de valorimobiliare, companii de asigu r@ri, co -operative de credit, fonduri mutuale);- p@trunderea pe pia]a bancar@ in -tern@ a unor mari b@nci str@ine (CitiBank, RBS Bank, ING, HVB, Raiffei -sen etc.);- cre}terea exigen]elor clien]ilor }idiversificarea corespunz@toare a ofer-tei de produse }i servicii bancare.

Toate aceste aspecte au dus lanecesitatea revizuirii abord@rii marke -tingului }i a rolului s@u ̂ n b@nci, deoa-rece, ^n ultim@ instan]@, el reprezint@tocmai arta de a p@stra clien]ii profi -tabili prin studierea necesit@]ilor di -feritelor categorii de clien]i. Dintrecele mai importante realiz@ri care se

observ@ pe linie de marketing ^n ca -drul institu]iilor financiar-bancaresunt: introducerea planific@rii de mar-keting, analiza }i urm@rirea evou]ieisitua]iei clien]ilor b@ncii, cercet@rile demarketing, dezvoltarea marketinguluiintern, promovarea imaginii institu]io -nale }i a produselor/serviciilor b@ncii}i monitorizarea b@ncilor concurente.

Rolul marketingului rezid@ ^n iden-tificarea, atacarea }i satisfacerea celormai profitabile segmente de pia]@, de -terminarea }i evaluarea necesit@]ilorprezente }i viitoare ale clien]ilor, sta-bilirea obiectivelor de dezvoltare a ac-tivit@]ii }i ^ntocmirea planurilor nece-sare pentru ^ndeplinirea lor, promo -varea diferitelor produse }i servicii ^nvederea realiz@rii previziunilor de mar-keting }i generale ale institu]iei finan-ciare. Progresele informatice }i tele-comunica]iilor, cele ^nregistrate ^n do-meniul securiz@rii informa]iilor, dez-voltarea tehnologiilor IT, apari]ia }iextinderea internetului au determinatsociet@]ile comerciale }i celelalte insti -tu]ii financiare s@ recurg@ la diferitetehnici }i metode electronice bancare.

%nainte de 1990, majoritatea rom$ -nilor nu percepeau existen]a unui sis-tem bancar. Casa de Economii }iConsemna]iuni era, de fapt, singurainstitu]ie unde puteau fi plasate anu-mite sume de bani. Ace}ti bani nuerau investi]i, ci “economisi]i”. Foartepu]ine persoane aveau tangen]a cucele c$teva b@nci comerciale din Ro -m$nia, inaccesibile persoanelor fizice}i cunoscute ca fiind “b@nci pentruintreprinderi”.

Dup@ 1990, ^n sectorul financiarbancar din Rom$nia au avut loc nu -meroase schimb@ri. B@ncile au ^nce -put s@-}i manifeste deschiderea }ifa]@ de popula]ie, ini]iind timid, darsigur, dezvoltarea retail-banking-ului^n Rom$nia. Pe parcurs, au fost in -troduse numeroase produse }i ser-vicii noi (electronic banking, internetbanking, mobile banking etc), s-amanifestat intensificarea concuren]ei

interne }i externe (deschiderea unorsucursale ale b@ncilor str@ine, apari]iaunor noi b@nci cu capital autohon),direc]ii care au fost posibile mai alesdatorit@ }i prin modernizrea tehnolo-giei informa]ionale.

Este vital ca b@ncile s@ adopte omai accentuat@ orientare de market-ing, pentru a ̂ }i satisface c$t mai bineclin]ii, consolid$ndu-}i astfel pozi]iape pia]@. B@ncile trebuie s@ fie la cu -rent cu schimb@rile rapide din medi-ul ^nconjur@tor. Ele trebuie s@ fiecapabile s@ ^}i adapteze }i s@ schim -be planurile }i strategiile, s@ intro-duc@ produse }i servicii care s@r@spund@ noilor cerin]e }i modific@ri.

Actualmente, se intensific@ rolulstrategic }i organiza]ional al marke -tingului bancar, rolul analizei, planifi -c@rii }i controlului bancar, bazat peutilizarea efectiv@ a tehnologiilor in -forma]ionale. B@ncile elaboreaz@ po -litici de atragere }i men]inere a clien -]ilor, ceea ce presupune evaluarea„costului” pierderii clientului, orien -tarea spre noi segmente de clien]i,trecerea la o abordare personalizat@ aclien]ilor }i extinderea pe noi pie]e,elaborarea noilor produse }i servicii,utilizarea canalelor de distribu]ie vir-tuale, v$nzarea serviciilor bancare ^nregim on-line.

Marketingul ^n industria financiarbancar@ surprinde azi prin noile for -me de manifestare sub impactul schim-b@rilor rapide de mediu, unde socie -tatea de consum }i produc]ia demas@ stimuleaz@ competi]ia }i con-duce la extinderea utiliz@rii produ -selor }i serviciilor financiar bancare^n toate domeniile sociale.

B@ncile au con}tientizat c@ ope -reaz@ ^ntr-un mediu mult mai dina -mic, iar pentru a putea r@spundeclien]ilor tot mai sofistica]i au adop-tat strategii de marketing, care au ^nvedere diversificarea gamei de pro-duse }i servicii, introducerea cana -lelor de distribu]ie alternative }i creea-rea renumelui prin modul de servire.

Rolul marketingului ^n sistemul bancar (II)

std. Loredana NEAM[U, ULBS std. Adina Elena LAZ~R, ULBS

Bucure}ti. Guvernul Rom$niei.

Dup@ evenimentele din ‘89 soartaartei }i culturii de la nivelul satelor}i al comunelor din România a în -c@put pe „ mâinile” puterii locale, aleale}ilor locali. Ministerul Culturii s-asc@pat de o mare povar@. Finan]areainstitu]iilor culturale din mediul rurala trecut la bugetele locale, la discre -]ia consilierilor comunali care dup@„ureche” au trecut prevederi bugetare}i extrabugetare în total@ discordan]@cu necesip]ile reale ale culturii, cupre]urile }i costurile din de în ce mairidicate ale actului cultural.

Baza material@ s-a degradat moral}i fizic. Speciali}tilor culturii de lasate, în general cadrele didactice, le-a disp@rut entuziasmul, motiva]ia dar}i obliga]ia de a presta activit@]i cul-turale. Dac@ pe vremea „împu}ca]ilor”în satele }i comunele din Româniaexista o o ampl@ re]ea de c@mineculturale, biblioteci, cinematografe,muzee, cu o baz@ material@, dac@ nufoarte bun@, cel pu]in satisf@c@toare,unde se desf@}urau activit@]i cultur-ale permanente, care r@spundeau ne -cesit@]ilor de cultur@ a locuitorilor, înacest moment situa]ia material@, darmai ales cea cultural@, a acestor in -stitu]ii, este mai mult decât precar@.Multe c@mine culturale, (cel pu]in înjude]ul Sibiu, pe care le cunosc maiîndeaproape) au fost transformate îns@li pentru nun]i sau de discoteci,singurele manifest@ri „culturale” care

se desf@}oar@ la ora actual@ în satele}i comunele noastre, bibliotecile au de-venit de pozite de cereale, c@r]ile s-audegradat }i distrus, cinematografeleau disp@rut aproape total. S-au impus,ca o contribu]ie original@ a actualeiperioade la cultura na]iunii, o droaiede festivaluri: ale ]iucii, brânzeturilor,ale verzei, }.a.,prilej pentru ale}ii lo -cali de a se delect@ }i desf@ta gas-tronomic.

De câ]iva ani, pe alocuri, ca o reac -]ie fireasc@ împotriva acestor st@ri delucruri, au ap@rut ini]iative private ceîncearc@ s@ reînvie activitatea cultura -l@ }i anumite tradi]ii populare.

La Biertan, de curând, s-a înche -iat prima edi]ie a taberei de crea]ieplastic@, sub genericul „Donariul de laBiertan” care a reunit 10 arti}ti plas-tici profesioni}ti din ]ar@ }i din jude].Timp de 10 zile, dup@ o scurt@ fami -liarizare cu frumuse]iile peisajului na -tural }i cel construit al acestei localit@]icu istorie secular@, arti}tii au trans-pus în opere de cert@ valoare tr@irilelor afective }i emo]ionale în fa]a unorcadre }i sec]iuni vizuale inedite înc@r -cate de pitoresc }i frumuse]e.

Arti}tii, apar]inând mai multor gene -ta]ii de vârst@, dar }i diferi]i ca op -]iuni estetice }i maniere artistice, dinprimele clipe s-au împrietenit, }i aug@sit mijloace de a dialoga }i comu-nica, atît cu fascinanta realitate încon-jur@toare, cât }i între ei, a}a cumnumai arti}tii sunt capabili s@ o fac@.

Expozi]ia de la sf$r}itul taberei, areunit o selec]ie riguroas@, de peste25 de lucr@ri de pictur@ }i grafic@,din c$teva zeci de schi]e }i nota]iipremerg@toare.

Pentru a sintetiza ceva din fer-voarea }i d@ruirea artistic@ a creato-rilor participan]i la aceast@ frumoas@manifestare, condeiul meu de cro -nicar ocazional, oricât de inspirat arfi, nu va putea s@ restituie decât înparte semnifica]iile umane ale efortu-

lui creator depus de acest e}antionde elit@ al plastice rom$ne}ti contem-porane; de aceea m@ voi rezuma s@consemnez câteva detalii biograficeale acestora.

Din genera]ia tân@r@ amintesc aicipresta]ia, deosebit de promi]@toare, apictorilor: Gabriel Lepindea }i DanielaTurcu din Sibiu. Gabriel, absolvent alUniversit@]ii de Art@ }i Design dinCluj – Napoca, în doar câ]iva ani dela absolvire s-a afirmat în câtevaexpozi]ii jude]ene la Sibiu }i ClujNapoca precum }i prin expozi]ia per-sonal@ de la Sibiu. Prezent în ex -pozi]ie cu un peisaj din Biertan într- o viziune original@, surprinde prinpedanteria execu]iei. Daniela Turcu aabsolvit Facultatea de Restaurare dinSibiu. S-a impus în plastica sibian@

printr-o pictur@ de factur@ neo-im -presionist@ de foarte bun@ calitatedar }i prin aportul s@u, extrem depre ]ios, la organizarea expozi]iilor dincadrul prestigioasei galerii Artvo dinSibiu unde este art-manager. Tablouls@u din expozi]ie, reprodus pe afi}ulexpozi]iei, surprinde prin decorativismviu colorat }i printr-o viziune cutent@ alegoric@ extrem de sugestiv@.

„E}alonul” tinerilor arti}ti din ta -b@r@, se încheie cu artistul }i desig -nerul Giuseppe Rotta din Media},membru al Uniunii Arti}tilor Plasticidin România, unul dintre organiza-torii acestei reu}ite manifest@ri. Lu -crarea de grafic@ din expozi]ie facedovada certelor calit@]i de desenatorale autorului.

va urma

ART~ ECONOMIE VINERI 30 SEPTEMBRIE 20118c my b

c my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Tab@ra de pictur@ „Donariu de la Biertan” edi]ia I

3 octombrie: Ziua Unit@]ii Germane.