Diviziunea in cadrul aceleiasi profesii => mai multe subactivitati facute de oameni diferiti => diviziunea munciisec III-II i.Hr. fluviile Tigru si Eufrat defineau un teren mult mai fertil decat cel de azi. Aveau loc inundatii periodice: exista o albie majora a raului asezarile de pe terase, desi erau in zone ferite de inundatii, nu puteau beneficia de alimentarea cu ce anume le oferea raul sau de campia aluvionara care era un teren foarte bun pentru agriculturaAceste campii inundabile au dus la cresteri demografice puternice (de ordinul sutelor de mii de locuitori, mult pentru vremea respectiva, in campiile aluvionare ale fluviilor: Tigru, Eufrat, Indus, Nil, Gange...)In zona Mesopotamiei exista o suma intreaga de orase-stat independente politic unele fata de celelalte, care, in timp, sunt incorporate in tot soiul de imperii succesive (foarte multe).Un oras se intampla sa treaca de 5-6..10 ori (pana cand era distrus complet) din mainile unora in mainile altora, ceea ce nu e neaparat favorabil unei evolutii urbane pe terment lung si continuu; erau orase care se reinventau si se reconstruiau de foarte multe ori.Avem de-a face cu un sistem politic absolut in care o personalitate despotica primeste putere absoluta in calitate de reprezentant direct al zeilor.Cum erau asezarile? Din punct de vedere al materialelor, duceau lipsa de piatra si de lemn, ceea ce a facut ca pamantul sub forma sa de caramida nearsa (in general nearsa) sa fie folosit.Orasele-stat isi propun sa fie foarte bine aparate: organele defensive sunt extrem de importante. De asemenea, inclinatia religioasa este foarte importanta, astfel incat exista programe de arhitectura destinate activitatii de cult: Ziguratele (acele temple cu mai multe niveluri suprapuse .. piramide in trepte). Insa nu erau societati cu vieti publice asemenea celor contemporane, ziguratul si programul de cult (fie petrecut in zone de templu sau procesiuni in oras) era ceva nu destinat comunitatii, ci destinat regelui (casei conducatoare).Din punct de vedere al imaginii urbane, avem de-a face cu volume foarte masive:1) din cauza programului defensiv amintit anterior2) din cauza proprietatilor tehnice ale materialului de constructie, pentru a putea realiza structuri cat de cat trainice si durabile, e nevoie de o masivitate foarte mare a structurii: ziduri foarte groaseLocuintele erau (ca in mai toata zona mediteraneana+orientul mijlociu, si regasim modelul si la greci..) locuinte-covor, cu curte interioara absenta vietii publice,cat si absenta strazii drept cadru comunitar sunt case intoarse catre ele insele, adica lipite unele de celelalte pe 2 sau 3 laturi,fara deschidere importanta catre exterior si orientate catre zona lor de curte interioara.Unele dintre aceste orase ajung la dimensiuni importanteBabilonul ar fi depasit 200.000 locuitori in perioada lui de inflorire.

Orasul Uruk unul dintre primele orase cunoscute ale acestei zone; nu este un oras pe plan prestabilit, un oras cu o incinta foarte mare. . Semnificativ: Pe de-o parte, aceasta incinta foarte mare care se pliaza pe teren (isi da seama de accidentele de relief) pe de alta parte, fragmentele ramificate care se cunosc din el, din zona centrala, adaugate in timp, deci nu sunt facute simultan, sunt juxtapuse, in timp, sunt Sanctuarul si Palatul (un tip de structuri pe care le intalnim si la Persi, care sunt undeva la jumatatea drumului dintre obiect de arhitectura si oras = obiecte care depasesc o anumita scara. Incinta fortificata care se pliaza pe teren si sanctuarul.

- a fost cucerit de n ori, a trecut din imperiu in imperiu pana cand a fost distrus complet in 250 i Hr

Haffaga nu este un oras important din punct de vedere politic. Uruk este, a fost capitala. Dar Haffaga este important pentru istoria asezarilor umane din cel putin doua puncte de vedere: 1) este prima instanta cunoscuta a unei citadele, a unui oras in oras, a unei incinte fortificate in interiorul alteia, si asta urmeaza sa se intample din ce in ce mai des in acest teritoriu al Mesopotamiei in care parti din oras sunt refortificate si au incinta lor proprie si au activitati specifice care se petreceau acolo: ori religioase, ori in legatura cu regele (resedinta regelui). In Haffaga sunt religioase.2) Descoperirea cartierului de locuinte pe plan prestabilit (prima instanta cunoscuta), nu locuinte aparute spontan sau organic, ci locuinte in mod evident planificate.

Ur este iar un oras mare si e, la randul lui, capitala. Precum la Haffaga si Uruk, citadela este amplasata in mijlocul orasului si nu catre marginile lui, fapt ce se observa si din forma citadelei planificata de la bun inceput, forma rectangulara si impartita. De asemenea, vedem aici ceea ce pare sa fie un cartier de locuinte relativ tipizate, nu locuinte-tip (ca nu sunt la fel), dar se observa o anume regula care se repeta sau pe care o putem identifica, apropo de circulatie, de raportul dintre spatiul liber-spatiul construit, de spatiu privat-spatiu public, deci incepem sa putem observa o anumita regula.

Assur este un oras mare, important din prisma faptului ca citadela migreaza catre margine, ceea ce va deveni regula. Dupa ce in prima generatie si/sau a doua generatie, ea este tot timpul cea mai bine aparata, acum merge catre marginea orasului si se separa din ce in ce mai mult de restul orasului. In cazul Assurului si motive de ordin topografic, adica la momentul acela, catre margine era amplasamentul cel mai favorabil, avand de-a face cu o cadere de teren importanta si este si foarte aproape de rau. Nevertheless, este o amplasare care va deveni pentru orasele viitoare un model.

In imagini: zona centrala, cea mai importanta si singura cercetata in mod semnificativ, despre restul exista mai multe ipoteze decat certitudini. Faza de apogeu a Babilonului este o faza de reconstructie, nu este faza lui initiala, este una planificata (cu o retea ortogonala de strazi, cu rau care trece prin mijloc, cu porti la mijlocul distantei dintre colturi, cu o trama importanta, numita de noi astazi Calea Procesiunilor (care era un spatiu deschis pentru procesiuni religioase, asta neinsemnand ca este un spatiu public in sensul comunitar al cuvantului) si cu cele doua functiuni importante : palatul si ziguratul (Palatul lui Nabucodonosor), de data aceasta separate: fiecare are propria incinta fortificata si propriul subansamblu urban.

Oras complet nou, realizat de la 0 pe un plan prestabilit, acel tip de oras rezidential, facut la un moment dat de un rege asirian, pe un plan rectangular cu doua citadele, cea nordica avand, la randul ei, inca o incinta.[Poate ca descrierile acestea nu va par semnificative, dar ceea ce este important este cum se misca modelele, adica: exista chiar, neaparent, de la o zona la alta, de la o perioada la alta sau de la o societate la alta, un transfer de modele: nu de multe ori direct; e vorba de faptul ca exista in mind-setul (in tiparul mental) al unei societati intr-un anume moment istoric al ei, o anume structura, care e formata de anumiti factori subiectivi sau obiectivi care duc catre anumite rezolvari. Aceste rezolvari traverseaza si epocile si zone geografice][ex: Ninive, care vine la destul de mult timp dupa Dur-Sarrukin, este un oras care, in mode evident, reia modelul existent acolo, Ninive fiind oras mult mai mare, dar dupa dimensiuni, amplasarea citadelei, al tramei stradale, este cu certitudine descinde din tipul urban de la Dur-Sarrukin]

Despre zona persana nu se cunosc foarte multe, nu au fost suficient cercetate sau nu au fost concludente rezultatele. Ceea ce stim, din putinul pe care il stim, este faptul ca ele (Persepolis, capitala cea mai mare, Suza si Pasargades) reiau niste modele din lumea Mesopotamiana, iar in cazul Persepolisului, palatul este un tip de megastructura similar cu ceea ce vedem la Babilon, un oras in oras, palatul nu are doar functiunea de resedinta regala, ci mai multe functiuni (ceea ce se vede si in Creta, la orasele cretane, unde palatul are acelasi rol civic).

Indus si Gange rauri cu campie aluvionaraIndus curge la vest de peninsula Indiana, a sustinut civilizatia Harappa (capitala la Harappa) speciala in sensul in care a fost, pentru vremea ei, foarte avansata tehnologic, iar datorita izolarii ei foarte mare/complete fata de alte civilizatii sau zone desertice importante, si-a putut permite sa se dezvolte fara sa investeasca foarte mult financiar cat si mental in aparare. Si civilizatia Harappa era departe de democratie, insa aici cultura civica (sa zicem) este mult mai importanta decat in Mesopotamia. Rolul citadelei, aici, nu este in primul rand defensiv, ci de protectie fata de inundatii. Amplasarea orasului in zona aluvionara, in zona neprotejata de terasa a unui rau mare, este dispusa la inundatii periodice uneori foarte dure.In cazul orasului Mohenjo Daro, citadela, care este la fel protejata mai mult de riscuri naturale decat de atacuri, contine nu palate si temple ca in Mesopotamia, ci palate civice: bai publice, de exemplu, sali de adunare (ceea ce nu am vazut in Mesopotamia). De asemenea sunt orase cu fragmente ale lor, daca nu chiar integral, planificate. La Mohenjo Daro: primul sistem de canalizare atestat in istoria umanitatii.

Citadela este distantata de Orasul de jos, care pune in evidenta o structura evident planificata: paralelisme, spatii majore, spatii minore, anumite regularitate in ansamblul albiei minore.

Harappa capitala Despre citadela nu s-a pastrat si nu se cunoaste foarte mult, insa acest cartier de locuinte are de-a face in mod evident cu un efort de tipizare, nu tine doar de planificare, ci si de implementare a unor locuinte tipizate : seamana cu un tip spatial inrudit cu ceea ce urma sa fie megaronul (desi nu exista neaparat o legatura).

22:10

Asia Mica: inclusa integral in teritoriul actual al Turciei, in perioada care ne intereseaza, mileniile II-III i.Hr, a gazduit mai multe civilizatii a fost o zona de interfata de transfer de la scara civilizata la scara acelei epoci din zona semilunii fertile si zona mai putin civilizata din zona bazinului Egean. La intersectia acestor influente a existat timp de vreo 700 de ani un imperiu puternic (al civilizatiei hitite) care a dezvoltat niste modele urbane care i-au fost proprii si care sunt foarte interesante nu in perioada lor clasica, ci in perioada post-hitita, (ceva similar cu perioada elenistica pentru greci) cand s-au format regate mai mici dupa destramarea imperiului hitit. Aici apar orase care pun pentru prima data in evidenta modele spatiale foarte complexe (la scara acelei epoci) care vor dainui pana astazi.

maro galben roz rosu albastru, + extinderi succesiveTroia nu este un oras care face parte din orasele cicladice intra in influenta lumii grecesti

Orasele hitite din perioada, sa spunem, clasica a imperiului hitit sunt caracterizate prin mai multe incinte succesive si primul efort de adaptare la teren in conditiile implementarii unor planimetrii relativ regulate.

Zernaki prima instanta cunoscuta a unui plan cartezian : nu doar 2 drepte perpendiculare, ci o structura regulata cu 2 strazi importante, vom revedea la orasele hippodamice,in romanic + in contemporaneitate. Planimetrie de tip gridZincirli incinta perfect circularaAceste modele nu sunt adaptate terenului (!) Totusi, forta simbolica a acestor modele (Zernaki si Zincirli) a fost suficient de mare pentru a depasi impedimente practice.

Actualele Liban, Israel~ ---> fenicienii si israelitiiFenicienii civilizatie relativ noua dar colonizeaza aproape intreg tarmul marii Mediterane -> infuzie de cultura si modele pentru ei si diverse civilizatii.

Orasele-portuare Cartagina: colonie feniciana amplasata in actuala Tunisie si-a dezvoltat un imperiu, concurent al imp Roman.Portul din Cartagina important in organismul urban

Orasele israelite au avut o contributie fondatoare singura civ importanta monoteista.Felul in care un anumit specific economic, cultural, social marcheaza o anumita tipologie urbana

Are avantajul care i-a facilitat lunga existenta de a fi, pe de-o parte, pe malul Nilului (tot microsistemul creat de Nil e foarte favorabil asezarilor umane) iar pe de alta parte relativa izolare geografica. Si Egiptul beneficia de o izolare suficient de mare => o civilizatie foarte diferita

In cazul asezarilor, ceea ce este determinant in cazul Egiptului, este factorul religios: sistemul de credinte, sistemul politeist egiptean, punea accent mult mai mult pe viata de apoi decat pe cea pamanteana. Viata de apoi era vazuta nu ca pe o reluare a acesteia, ci ca pe o continuare a vietii temporale intr-un pseudo-cadru urban. Exista, deci, in cazul egiptenilor, orasul viilor si orasul mortilor, cel al mortilor fiind mult mai dezvoltat si mult mai important si acordandu-i-se mult mai multa atentie, in primul rand pentru ca este etern. De multe ori orasul viilor e pe cealalta parte a raului. Succesiunea faraonilor: Orasul viilor era intotdeauna inlocuit, peste cel al mortilor se suprapuneau straturi, se pastra; asadar, in orasul mortilor se construia cu intentia de a se conserva, se construia din piatra, pe cand in orasul viilor se folosea caramida nearsa, pentru maxim cateva generatii.Functiunile importante urbane sunt cea politico-administrativa si cea religioasa, care se si confunda pana la un punct, faraonul este zeul insusi in acest caz.

In cazul Tebei, orasul viilor este complet separat de orasul mortilor.In Regatul Vechi, si templele sunt pe aceeasi parte cu orasul mortilor. In Teba, aceste dotari religioase se confunda/intra in orasul viilor.

Ce este interesant la Tell el Amarna este colonia muncitoreasca: zona in care locuiau cei care au contribuit la construirea acestei capitale. In general, coloniile de munca sunt mai interesante de multe ori decat orasele ca atare.

Exista o ierarhizare intre locuintele muncitorilor in taberele de munca

Necropolele functioneaza pe alte principii: constructii impresionante, reprezentativitate.Erau locurile unde se concentrau energiile creatoare si constructive

Templul lui Rases al III-lea : mult timp dupa 400 de ani dupa facerea lui, incepe sa fie ocupat cu locuinte. Fiind o cladire cu un ansamblu mare, trainic, oferea protectie. Acest lucru se va repeta in perioada de declin a marilor civilizatii. Multe dintre dotarile romane (amfiteatrele) au fost folosite ca adapost sau spatiu pentru locuire, de ex.Concluzii:Daca vorbim de asezari mari, vorbim despre sedentarizare si agricultura practicata cu mijloace tehnologic avansate: astea doua sunt indisolubil legate, nu putem vorbi despre asezari in absenta acestor doua.Nu putem vorbi despre un moment de trecere de la stadiul de proto-oras la oras in adevaratul sens al cuvantului, acest moment variaza in functie de civilizatie si cadru geografic(!!!) Aparitia oraselor nu a fost, cel putin in zona Orientala, un proces gradual, ci a reprezentat un salt calitativ care a decurs din acumularea unor factori favorizanti. Precum revolutiile urbane care au loc atunci cand se acumuleaza niste factori. Se pot acumula factori de aici si peste 2000 de ani in alta parte. La un moment dat, prin acumularea acestor facturi are loc un salt; Orasul este conditionat de multi factori dar in general exista unul sau unii mai importanti decat altii. Unii determina dezvoltarea urbana si altii nu, desi sunt si ei acolo. (!) Dezvoltarea dirijata (planificarea urbana) nu este ceva recent, ci putem vorbi despre dezvoltare dirijata inca din Mesopotamia.(!) Modelele urbane, neintelegand stil de arhitectura, ci principii de alcatuire circula pe distante foarte mari si foarte repede + FILTRATE, nu este ceva propriu erei contemporane datorita tehnologiei.