DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Nefericirea apropia]ilornu displace amicilor }iplace inamicilor”.

La Rochefoucauld

c my b

c my b

De}i cei mai mul]i se plâng de avataruriletranzi]iei, statisticile ne demonstreaz@ c@avem în România }i „noroco}i” care se bu-cur@ de profituri considerabile. O dovede}telista celor mai bogate companii listate peBursa de valori, valabil@ pentru prima ju-m@tate a acestui an. Clasamentele sunt maimult decât edificatoare.Dac@ lu@m în considerare m@rimea brut@ aprofitului înregistrat în perioada respectiv@,primele opt locuri sunt ocupate, în ordine,de: Petrom Bucure}ti (506,3 mil. lei), BRD-Société Générale (248,7 mil. lei), Alro Sla-tina (79,4 mil. lei), SIF Transilvania (58,2mil. lei), SIF Banat-Cri}ana (54,9 mil. lei), SIFOltenia (48,5 mil. lei), Banca Transilvania(48,3 mil. lei), SIF Moldova (39,4 mil. lei).Mai semnificativ ni se pare a fi îns@ clasa-mentul firmelor prospere pe criteriul rateirentabilit@]ii, pentru c@ aici avem deja ta-bloul eficien]ei companiilor. Din acest unghide vedere, pe primele cinci locuri se pla-seaz@, deta}at, toate cele cinci SIF-uri dinRomânia, cu rate ale rentabilit@]ii cuprinseîntre 84,7 la sut@ }i 63,4 la sut@. În acela}iclasament g@sim }i dou@ companii sibieneplasate pe locuri onorante: Banca Carpatica(7,2 la sut@) pe locul 15 }i Compa Sibiu(4,2 la sut@) pe locul 16.În afar@ de SIF-uri, c@rora se pare c@ lemerge din plin, ar mai fi de remarcat }ifaptul c@, în tabloul celor mai profitabilecompanii din România, listate pe Bursa devalori, }i-au f@cut loc, de asemenea, dou@firme din sectorul metalurgic (Mechel Târ-govi}te }i TMK Artrom Re}i]a), precum }idou@ companii farmaceutice autohtone(Zentiva Bucure}ti }i Antibiotice Ia}i), parc@pentru a demonstra c@ rentabilitatea spec-taculoas@ nu se ob]ine doar în SIF-uri }ib@nci comerciale.Oricum, este îmbucur@tor s@ consta]i c@, înangrenajul economiei române}ti, func]io-neaz@ cu eficien]@ ridicat@ companii-etaloncare î}i marcheaz@ ap@sat contribu]ia la oactivitate performant@. Ele sunt, în fond,primele competitoare autentice în spa]iuleuropean.

nr. 132 anul 3 vineri, 7 septembrie 2007 0,50 RON

Fluviu uman diurn pe Champs Elysée

Emil DAVID

Comer]

pag. 2Lucian Bela}cu

Evolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

De prin lume adunate…

Imaginea s@pt@m$nii

Metroul parizian: debuturile

„Pentru a valora ceva în aceast@ lume,trebuie s@ facem ceea ce putem,

ceea ce trebuie }i ceea ce convine”Rivarol

Parisul, acest „ora} al luminilor”, tr@-ie}te, respir@, pulseaz@ prin metrouls@u. O re]ea metropolitan@ de aproape300 km, pe care sunt transporta]ianual aproape dou@ miliarde de c@-l@tori. De la na}terea sa }i pân@ în1967, metroul parizian deja transpor-tase, ca pasageri, de 15 ori popula]iaglobului iar în fiecare zi parcurgea, cutotul, 120.000 km, ceea ce însemna

de 3 ori ocolul p@mântului. În prezent,asemenea cifre au crescut consi-derabil… Nici nu se poate închipuiParisul f@r@ trenul s@u metropolitan,cu vagoane rapide, sta]ii, deopotriv@,elegante }i func]ionale, o întreag@ }imodern@ logistic@ de sc@ri rulante,platforme rulante, coridoare frumosdecorate, lumin@ difuz@. S@ ad@ug@mnervurile vitale de transbord@ri de lametrou la aeroporturi, la g@rile Pa-risului, la cele mai importante puncteale Capitalei Fran]ei, la cartierele dis-puse radial în raport cu centrul, dar}i invers.

continuare ^n pagina 4

Dan POPESCU

{i cum lumea pentru români începe cu… România, s@ trecemîn revist@ ve}tile – mai bune, mai rele – pe care presa noastr@le revars@ zilnic peste capetele cona]ionalilor c@rora le vine totmai greu s@ în]eleag@ tâlcul ascuns al unor sondaje, prognozesau m@suri legislative. Vom începe pe o not@ optimist@, privinddeci jum@tatea plin@ a paharului…

*Institutul Na]ional de Statistic@ ne anun]@ c@, în perioada con-cediilor din aceast@ var@, salariile românilor au crescut consi-derabil. Aceasta se explic@, potrivit sursei citate, prin sporurile deproduc]ie, dar mai ales prin primele de vacan]@ ob]inute în urmanegocierilor salariale. Cum-necum, salariul mediu net câ}tigat înluna iulie a ajuns la 1040 lei (329 euro), cu 23,5 la sut@ maimare decât în aceea}i lun@ a anului trecut! Fire}te }i aici uniiau avut grij@ s@-}i rup@ partea leului, cel mai mare venit mediunet (938 euro) revenindu-le celor din domeniul intermedierilorfinanciare. Oricum, în ansamblu tendin]a este îmbucur@toare }id@t@toare de speran]@. Pentru c@, dac@ vom ]ine seama de studi-ile aceleia}i Comisii care estima pentru 2007 un salariu mediunet de aproape 1000 lei, rezult@ limpede c@ sunt condi]ii cacifrele prognozate s@ fie dep@}ite. Viitorul apropiat ne promite,de asemenea, ve}ti bune. Se estimeaz@ c@, în perioada 2007-2010, concomitent cu cre}terea num@rului mediu de salaria]i cucirca 8 la sut@, câ}tigul mediu net în România va spori cuaproape 4 milioane lei vechi, ajungând la 1370 de lei. În toatecele opt regiuni de dezvoltare salariul mediu net va fi mai mareîn acest interval cu procente cuprinse între 10,5 }i 13,2 lasut@. Semnificativ ni se pare }i faptul c@, de departe ceamai mare cre}tere – 38 la sut@ – se va înregistra în ceamai s@rac@ zon@ a României – regiunea Nord-Est, în sco-pul diminu@rii discrepan]elor actuale dintre regiuni.

continuare ^n pagina 3

Istorie economic@

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

Crize

politice

Ilie Banu

Lia Baltador

Mediu

pag. 5

CE NE SPUN CLASAMENTELE BURSEI

Avem }i noi performerii no}tri!pag. 3

continuare ^n pagina 6

Bursa de contact rom$no-german@

Sibiu, 25 septembrie 2007

%n data de 25 septembrie a.c. Sibiul va fi vizitat de o delega]iereprezentativ@ de oameni de afaceri germani. Delega]ia este con-dus@ de dl. Dieter Althaus, prim-ministru al Landului Turingia.

Organizatorii evenimentului sunt Camera de Comer], Industrie}i Agricultur@ Sibiu, Camera de Comer] Rom$no-German@,Societatea de Dezvoltare a Landului Turingia.

V@ invit@m s@ participa]i mar]i, 25 septembrie 2007, ^ncep$ndcu orele 11.30 la discu]iile bilaterale pe domenii de interes }iafaceri care se vor desf@}ura la Hotel RAMADA Sibiu, sala Atlas.

Anexat, ^n paginile 6 }i 7, se afl@ lista firmelor germane par-ticipante la aceast@ misiune economic@.

Contact CCIA Sibiu: Anca Muntean, tel. 0269 210503, 0269 210383.

Cu stim@,

dr. Eugen Iordanescu

director general

COMER[ VINERI 7 SEPTEMBRIE 20072

S@ facem, în continuare, o prezentare amarii distribu]ii specializate în Europa.S@ analiz@m, în primul rând, situa]ia dinFran]a. Marea distribu]ie nealimentar@s-a r@spândit mult în Fran]a înc@ dinanii ‘60, câ}tigând cote importante depia]@ în detrimentul comer]ului tradi]ional,dar }i – mai recent – a hipermaga-zinelor. Poten]ialul s@u de cre}tere esteimportant }i, în anumite sectoare, unproces de concentrare este deja în curs,favorizând firmele lidere care, în câtevacazuri, apar]in unor grupuri str@ine. Legatde evolu]ia istoric@ a acestei formule }ide situa]ia sa competitiv@, s@ preciz@mc@ MSS-urile au ap@rut în anii ‘60, înprincipal, în dou@ sectoare – electro-casnice }i mobilier – apoi s-au dez-voltat în anii ‘70 }i mai ales ‘80 (anii‘70 au fost, în Fran]a în special, aniihipermagazinelor) ajungând s@ comer-cializeze aproximativ toate categoriile deproduse. Astfel, }i-au însu}it cote de pia]@ im-portante, în detrimentul mai ales a mi-cului comer] specializat (buticurile) }i amarilor magazine. În ciuda amploarei ma-rilor magazine, a magazinelor populare}i a vânz@rii prin coresponden]@ (VPC),comer]ul tradi]ional a r@mas preponde-rent pân@ la începutul anilor ‘70. La acel

moment, cre}terea hipermagazinelor }ia marilor supermagazine a bulversat }itransformat distribu]ia din tot sectorulnealimentar comercializat@ sub formaautoservirii. Hipermagazinele au câ}tigatcote mari de pia]@ pentru produsele deb@c@nie, de între]inere, electrocasnice dem@rime mic@, articole curente de brico-laj, igien@-frumuse]e, lenjerie etc. Totu}i,nu au reu}it s@ acopere cvasitotalitateasectorului nealimentar, a}a cum au f@-cut-o în cel alimentar, ceea ce explic@prezen]a înc@ semnificativ@ a speciali}-tilor. La apari]ia lor, MSS-urile au f@cuto concuren]@ acerb@ buticurilor specia-lizate }i, pe pie]ele pe care s-au impusmai mult (eletrocasnice, mobil@, brico-laj), practic, comer]ul tradi]ional a dis-p@rut. În fa]a puterii lor, micii indepen-den]i au decis s@ se regrupeze pentrua crea firme puternice – integrate sauîn franciz@; trebuie precizat, de altfel, c@franciza este foarte r@spândit@ în Fran]a:aceast@ ]ar@ ocup@ primul loc în Europala num@rul de francizori }i de fraciza]i.Totu}i, în ciuda unei oferte mai mo-derne, care, de altfel, le-a permis s@-}iamelioreze rentabilitatea, micii indepen-den]i n-au reu}it s@-}i stopeze declinul.Pentru a lupta împotriva MSS-urilor,micii comercian]i nu pot conta decât pefactorul proximitate }i r@mân afar@ dinjoc în ceea ce prive}te pre]ul }i l@rgi-mea asortimentului. Dup@ micile maga-zine, marile suprafe]e specializate (MSS)au început s@ amenin]e }i hipermaga-zinele. Pân@ în anii ‘90, cotele de pia]@pierdute de comer]ul tradi]ional eraurecuperate de marile suprafe]e alimen-tare }i de marile suprafe]e specializate.

Dar, treptat, concuren]a între aceste dou@ultime forme se face din ce în ce maidur }i direct. De exemplu, de câ]iva anibuni, majoritatea hipermagazinelor autrebuit s@ renun]e la comercializarea demobil@ }i produse de iluminat. În punc-tele de vânzare care au mai pu]in de5000, 6000m2, produsele electrocasnicede m@rime mare sunt rare }i raioanelede bricolaj se concentreaz@ pe articolelecele mai curente }i, în consecin]@, curota]ie mare. Dar, în anii ‘80, MSS-uriles-au dezvoltat în toate celelalte sectoareîn care micul comer] era o prad@ u}oar@a hipermagazinelor. Factorii critici ai suc-cesului marilor suprafe]e specializate nusunt întocmai pre]ul, ci mai degrab@ l@r-gimea ofertei }i disponibilitatea de sto-curi importante, calitatea vânz@rii, activi-tatea de consiliere în vânzarea produ-selor (caracteristici }i utilizare) }i, în fine,serviciile post vânzare. Hipermagazinelesunt mult mai agresive în ceea ce pri-ve}te pre]urile }i devin uneori chiar maicompetitive decât MSS-urile, dar asorti-mentul lor permanent este net mai pu]inbogat. Ele lanseaz@ promo]ii interesanteîn sezoanele în care se concentreaz@ vân-z@rile anumitor produse. În cadrul maimultor categorii (juc@rii, articole de sport,electronice, bricolaj, gr@din@rit, papet@-rie etc.), vânz@rile sunt foarte sezoniere.În anumite momente ale anului, unuldintre raioanele hipermagazinului poates@ se m@reasc@ pentru a deveni chiar lafel de important ca un mic MSS. Dup@perioada de vârf, raionul în discu]ie î}ireia m@rimea de dinainte pentru a l@saloc unei alte promo]ii. În acest fel,hipermagazinul reu}e}te s@ rivalizeze cuMSS-urile diferitelor categorii de pro-duse. Hipermagazinele }i MSS-urile pro-

greseaz@ deci împreun@ }i, aproape întoate cazurile, în detrimentul altor formede distribu]ie, mai pu]in pe pie]ele încare acestea din urm@ se bucur@ înc@de pozi]ii puternice. De exemplu, vân-z@rile prin coresponden]@ de]in în con-tinuare o cot@ important@ din distribu]iade lenjerie de corp }i de cas@, comer]ultradi]ional r@mâne important în comer-cializarea produselor de optic@ }i de ma-rochin@rie, iar marile magazine în con-fec]iile pentru femei. Cu toate acestea}i în ciuda oscila]iilor cererii, MSS-urile}i-au sporit, în cursul ultimilor ani, con-stant cotele de pia]@. Chiar dac@ ce-rerea nu mai permite înregistrarea unorrate de cre}tere ridicate ca în anii ‘80,MSS-urile au înc@ perspective bune,c@ci cotele de pia]@ importante pe carele de]ine înc@ comer]ul tradi]ional nusunt totu}i în detrimentul lor. Bine-în]eles, situa]ia variaz@ de la un sectorla altul: marele comer] specializat î}irealizeaz@ cele mai bune rezultate, cuaproximativ 60& din cota de pia]@, prinprodusele de bricolaj, sport, mobil@. Înschimb, în ceea ce prive}te juc@riile }ielectrocasnicele de m@rime mic@, marilesuprafe]e alimentare au dobândit maimult de 50& din cotele de pia]@ (a sevedea tabelul).Chiar dac@ cre}terea cererii nu mai estela fel de mare ca în anii ‘80, MSS-urileau înc@ perspective bune, c@ci cotelede pia]@ destul de semnificative de-]inute înc@ de comer]ul tradi]ional suntîn favoarea lor în cea mai mare partea sectoarelor. În afar@ de bricolaj sport}i mobil@, în cadrul c@rora sunt posibileînc@ progrese, îmbr@c@mintea, înc@l]@-

mintea, eletrocasnicele, produsele pentrugr@din@rit, micro-informatica pentru acas@,telefonia }i produsele culturale prezint@perspective foarte interesante. În dis-tribu]ia specializat@ se relev@ o concen-trare puternic@ a firmelor pe fiecaresegment. Gradul de specializare poates@ varieze de la o întreprindere la alta;firma se poate limita la un singur sec-tor (Ikea }i Habitat pentru mobil@ }iechipament de cas@) sau, dimpotriv@,s@ se extind@ la mai multe categorii deproduse. În plus, liderul posed@ o cot@de pia]@ net superioar@ celei a acelor-lalte firme. De exemplu, raportul întrecota de pia]@ a lui Fnac }i cea a luiVirgin este de 2 la 1; este aceea}i întreAndré }i Eram (înc@l]@minte), Con-forama }i But (mobil@), Darty }i Con-forama (eletrocasnice), Castorama }iLeroy-Merlin (bricolaj). Oricum am lua-o,cotele de pia]@ ale liderilor nu dep@}esc16&, în cadrul unor pie]e înc@ relativfragmentate. Aceasta ar putea s@ antre-neze o dispari]ie progresiv@ a magazi-nelor }i a firmelor înregistrând rezultatemai pu]in bune, ceea ce ar fi în fa-voarea liderilor. Chiar stoparea mai re-cent@ – sau cel pu]in încetinirea – aautoriza]iilor }i, în consecin]@, a cre@riide noi puncte de vânzare sfâr}e}te prina favoriza întreprinderile deja dotate cure]ele consistente }i bine structurate. Înaceste condi]ii, un avantaj suplimentarîl constituie modul în care se facachizi]iile, c@ci acest aspect este decisivîn cursa pentru câ}tigarea cotelor depia]@. Unele firme str@ine ca, Ikea }iToys `R`Us, au p@truns cu bine pepia]a francez@, dar intrarea direct@ aaltor firme prin crearea de noi punctede vânzare devine din ce în ce maidificil@. Totu}i, Fran]a r@mâne o pia]@atractiv@, în ciuda crizei de la începutulanilor ‘90, }i poten]ialul MSS-urilor esteînc@ foarte satisf@c@tor.În ceea ce prive}te celelalte ]@ri euro-pene, distribu]ia specializat@ a cuceritcote de pia]@ importante în MareaBritanie }i în Germania, în vreme ce eaeste înc@ în faz@ de introducere înSpania }i în Italia. Dar în aceste dou@ultime ]@ri, cre}terea este pe cale s@ seamelioreze, }i interna]ionalizarea firmelorpoate contribui considerabil la aceasta.Firmele fran]uze}ti sunt adesea printrelideri, mai ales în bricolaj, sport, par-fumerie, produse culturale }i mobil@ (ase vedea tabelul).Distribu]ia s-a dezvoltat mult în MareaBritanie }i este caracterizat@ de o pre-zen]@ puternic@ a sucursalelor. M@rimeapunctelor de vânzare variaz@ conside-rabil: în afara numeroaselor mari supra-fe]e, se g@sesc }i magazine cu dimen-siuni mai modeste în centrele ora}elor.Propagarea masiv@ a sucursalelor înacest sector, tipic }i în distribu]ia ali-mentar@, este o consecin]@ a moder-niz@rii precoce a aparatului comercialbritanic }i al caracterului s@u puterniccapitalist (mai pu]ine grup@ri }i între-prinderi familiale, func]ionare bun@ a

pie]elor financiare). În schimb, dezvol-tarea lan]urilor de mici puncte de vân-zare în centrele ora}elor a fost favo-rizat@ de politicile comerciale }i deurbanism ale administra]iilor locale careau dorit s@ privilegieze centrul ora}elormai degrab@ decât cartierele periferice}i suburbiile. Marea Britanie posed@, deci,numeroase grupuri mai mult sau maipu]in diversificate, care exploateaz@ maimulte firme de magazine specializate }icare le administreaz@ ca }i portofoliude activit@]i (a se vedea tabelul).În Germania, independen]ii joac@ înc@un rol major în anumite sectoare, dar dez-voltarea lan]urilor specializate în cursulanilor ‘80 a antrenat o sc@dere a co-telor lor de pia]@ }i o cre}tere a re-grup@rilor. În anii ‘90, am asistat la ocre}tere puternic@ a cotelor de pia]@ aMSS-urilor }i la o cre}tere a sucur-salelor. În parfumerie, electrocasnice,bricolaj }i sport, firmele germane senum@r@ printre liderii din Europa.În Italia, cota de pia]@ a comer]ului tra-di]ional (suprafe]e mici }i mijlocii) esteînc@ foarte ridicat@, în vreme ce marilesuprafe]e }i MSS-urile au o cot@ depia]@ care nu dep@}e}te 20&, oricarear fi sectorul la care ne referim. Num@-rul foarte important de magazine specia-lizate se concentreaz@ mai ales în anu-mite sectoare precum confec]ii, înc@l]@-minte, marochin@rie, mobil@ }i echipa-ment pentru cas@. Principalele cauze aleacestei structuri fragmentate }i ale im-portan]ei micilor magazine sunt urm@-toarele: strategiile de distribu]ie selec-tiv@ practicate de cei din industrie careconstau în a alege }i a stabili tipul }inum@rul de puncte de vânzare c@rora leîncredin]eaz@ produsele (aceast@ poli-tic@ este condi]ionat@ de alegeri de po-zi]ionare de marketing a produselor de

marc@ }i de nivelul serviciului asiguratde magazine); legisla]ia restrictiv@ carea încetinit dezvoltarea marii distribu]ii;o rat@ ridicat@ a }omajului care a re-]inut în comer] un num@r important depersoane al c@ror venit este desigurmodest, dar care nu au alte posibilit@]iprofesionale. Totu}i, concuren]a în sec-torul nealimentar s-a intensificat multca urmare a interna]ionaliz@rii distribu-]iei care, de altfel, s-a accentuat multîn cursul ultimilor ani. Se remarc@, înprincipal, prezen]a câtorva firme liderfran]uze}ti (Castorama, Conforama, Deca-thlon, Leroy-Merlin), nem]e}ti (Vobis,Media World), suedeze (Ikea) precum}i altele. Interna]ionalizarea }i consoli-darea concuren]ei comerciale au antre-nat, astfel, în anii ’90, o reducere anum@rului de magazine }i o cre}tere asuprafe]elor globale de vânzare. Sectoa-rele în care MSS-urile s-au dezvoltat maiviguros au fost mobila, îmbr@c@mintea}i înc@l]@mintea, bricolajul, electronicele,textilele }i parfumeria.Dezvoltarea mare a hipermagazinelor înSpania a favorizat o modernizare a în-tregii distribu]ii nealimentare, inclusiv adistribu]iiei specializate. Dezvoltarea spec-taculoas@ a hipermagazinelor nu a pusnici o problem@ marilor magazine, niciMSS-urilor; în schimb, a d@unat indepen-den]ilor. Ace}tia din urm@ reprezint@,înc@, o parte important@ a întregului sec-tor, dar mai pu]in, de exemplu, decâtîn Italia. Firmele str@ine de MSS au cu-cerit pozi]ii importante în aceast@ ]ar@,îmbr@c@mintea fiind singurul sector încare o firm@ spaniol@ (Zara) este prin-tre liderii din Europa.În concluzie, în principalele ]@ri euro-pene distribu]ia specializat@ – de tip in-tegrat }i asociat }i constituit@ din mici,medii }i mari suprafe]e – }i-a conso-lidat prezen]a în cursul anilor ‘80 }i laînceputul anilor ‘90. Acest fenomen s-aprodus în detrimentul independen]ilordar }i (mai pu]in în Spania) a marilormagazine }i a magazinelor popularecare se g@sesc în centrele ora}elor }isunt mai pu]in u}or accesibile în ma-}in@. Aceast@ cre}tere se preconizeaz@s@ continue în anii urm@tori, mai alesîn sudul Europei (Italia }i Spania) undecotele de pia]@ ale distribu]iei moderne}i ale comer]ului asociat (lan]uri vo-luntare, cooperative etc.) sunt înc@ re-lativ modeste. Interna]ionalizarea acestuisector va contribui la a favoriza }i maimult implantarea formelor de distribu]ie}i a sistemelor de franciz@ ale celormai inovatoare firme.

Marea distribu]ie specializat@ (II)

drd. LUCIAN BELA{CU

VINERI 7 SEPTEMBRIE 2007 3INTEGRARE MAPAMOND

urmare din pagina 1Vis@m frumos, dar pân@ una-alta son-dajele demonstreaz@ c@ aproape treisferturi dintre români nu }i-au permiss@ plece în concediu în recent încheiatulsezon estival, iar dintre cei care }i-auîng@duit o vacan]@, 80 la sut@ au optatpentru un sejur petrecut în ]ar@! Con-cluzia? Suntem înc@ prea s@raci }i suntînc@ mult prea mul]i s@raci în aceast@]ar@, ca s@ ne gândim la concedii înGrecia, Italia, Spania sau alte destina]iiexotice. Cu atât mai mult î}i dorescromânii ca prognozele oficiale s@ seadevereasc@ în anii viitori…

*Pân@ atunci îns@ presa româneasc@ neanun]@ c@ nu am sc@pat de obsesiapotrivit c@reia toamna se num@r@ scum-pirile. {i iat@ c@ românilor nu le r@mânealtceva de f@cut decât s@ înfrunte dinnou, }i în aceast@ toamn@, un val ame-nin]@tor de scumpiri, începând cu pro-dusele alimentare }i terminând cu ser-viciile. Pâinea o cump@r@m deja la pre-]uri sensibil majorate, urmeaz@ lactateleestimate a fi mai scumpe cu 10 lasut@, zah@rul cu 15 la sut@, uleiul,carnea de pas@re }i de porc. Pro-duc@torii dau vina pe secet@, pe pestaporcin@, pe diminuarea efectivelor de

animale, pe scumpirile la utilit@]i, pemajorarea chiriilor }i salariilor anga-ja]ilor. Cump@r@torii pun la zid nivelulridicat al taxei pe valoarea ad@ugat@care, la produsele alimentare române}tieste mai mare decât în ]@rile UE.Guvernan]ii ridic@ din umeri, spunândc@ nu se poate umbla la TVA din mo-ment ce construc]ia bugetului de statpe 2008 s-a f@cut la nivelul actual de19 la sut@ }i sperând ca jocul dintre ce-rere }i ofert@ (vorbim aici, evident, deoferta din import) s@ creeze pân@ laurm@ o situa]ie în care scumpirile s@ nuse resimt@ la nivelul consumatorului.Din nefericire, grijile par s@ fie similarela nivelul Comunit@]ii Europene îns@}i.Condi]ii meteorologice nefavorabile, re-colte mici, sub a}tept@ri au fost }i aici.Prin urmare, pre]ul grâului a crescut cucirca 75 la sut@ }i de aici au urmatscumpiri în lan], mai ales la produselelactate, cele mai afectate ]@ri fiindGermania }i Olanda. În consecin]@, fo-rurile de conducere ale Uniunii Euro-pene s-au v@zut nevoite s@ solicitecomercian]ilor s@ nu scumpeasc@ ali-mentele de baz@ }i s@ se mul]umeasc@chiar }i cu un adaos comercial minim.Iat@, deci, c@ problema pre]ului ali-mentelor nu este doar de interes re-gional. Ea cap@t@, cel pu]in deocam-dat@, propor]ii continentale }i este greude presupus c@ î}i va g@si rezolvareaexclusiv prin directive comunitare. Pentruromâni, aceast@ dramatic@ realitate poatefi cel mult o palid@ consolare.

*Suportabil@ sau nu, via]a în UE27 mergeînainte. Îndeosebi via]a politic@, pentruc@ aici decorurile }i actorii sunt în con-tinu@ mi}care, neinfluen]ate de mean-

drele traiului cotidian. La ordinea zilei,prioritatea-priorit@]ilor se cheam@ redac-tarea în form@ final@ a proiectului Trata-tului european, menit s@ înlocuiasc@ înform@ dac@ nu în fond controversataConstitu]ie European@ respins@ prinreferendum în Fran]a }i Olanda. Ter-menul-limit@ expir@ chiar ast@zi, 7 sep-tembrie, odat@ cu deschiderea celei de-a doua reuniuni a Conferin]ei inter-guvernamentale la nivel de mini}tri deexterne ai UE. Potrivit programului

asumat de pre}edin]ia portughez@, tra-tatul ar urma s@ fie adoptat în cadrulsummitului european din 18-19 octom-brie, de la Lisabona, când se sper@într-un consens necesar pentru a punecap@t ultimilor doi ani de criz@ institu-]ional@ din interiorul Comunit@]ii Euro-pene. Cu un Tratat pe post de Consti-tu]ie este de a}teptat }i de dorit cavocile din corul celor 27 de ]@ri mem-bre s@ sune cât de cât la unison }i, dece nu, armonios într-un final.

De prin lume adunate…Emil DAVID

Principalele dou@ motive pentru care celedou@ p@r]i nu se pun deacord sunt dis-tribuirea taxele }i impozitelor, Flandracontribuind cu o cot@ mai mare, în timpce veniturile bugetare sunt distribuite înmod egal }i c@tre Waloni.Dar pentru a întelege mai bine cauzelecare au provocat aceast@ criz@ atât degrav@ trebuie s@ privim un pic în istoriaBelgiei, deoarece cauzele trebuie c@u-tate în istorie pentru a vedea ce le-agenerat. De unde vine aceast@ neîn-]elegere între flamanzi }i valoni? Deunde aceast@ diferen]@ ca dezvoltareeconomic@? De ce Flandra e din ce înce mai prosper@ în timp ce Walloniast@ pe loc sau chiar are un regres? Belgia este ^mp@r]it@ ^n trei regiuni:Flandra, ^n Nord, Valonia, ^n Sud (undese vorbe}te predominant franceza) }iBruxelles, capitala }i a treia regiune, si-tuat@ undeva aproape de “grani]a” dintrecele dou@, bilingv@ dar dominat@ defrancofoni.Belgia a fost pe rând ocupat@ de ro-mani, francezi, spanioli, austrieci, olandezi

}i nem]i. De unde }i aceast@ critic@ aoric@rei forme de autoritate a belgie-nilor }i caracterul individualist. Belgia cuo popula]ie de zece milioane de oameni}i cu o densitate a populatiei de 320loc/km2 a fost un stat creat mai multartificial, dup@ ce pân@ în 21 iulie 1830Belgia era parte a Olandei. De ce unstat artificial? Deoarece exist@ trei limbioficiale, compromisuri politice pentrucare Belgia era renumit@, }i replica plin@de sens a lui Jules Destrée, politicianvalon }i ministru de cabinet, adresat@regelui Albert I în 1912. Aceast@ replic@“Excelen]@, da]i-mi voie s@ v@ spun adev@rul,oribilul adev@r: nu exist@ belgieni”. Locui-torii Belgiei sunt sau Flamanzi, aproximativ6 milioane, Valoni 3 milioane sau vor-bitori de limb@ german@ 700.000. Singurulloc în care se simte spiritul unit@]ii estecapitala Bruxelles, un liant importantatât pentru Belgia, cât }i pentru toatestatetele membre ale Uniunii Europene.Un alt factor care contribuie la dezbi-nare }i autonomie regional@ este sporit}i de dificilul mod de a vota un set delegi în Belgia deoarece la votarea unuiset de legi toate cele trei regiuni tre-buie s@ fie de acord. În Belgia fiecareregiune are dreptul de a î}i stabili sin-gur@ anumite traiectorii pe care ar doris@ le urmeze. Politicile referitoare la }o-maj,s@n@tate, înv@]@mânt sunt diferite în

Flandra fa]@ de Valonia. Aceasta influen-]eaz@ faptul c@ }omajul este cu multmai ridicat în partea de sud, iar venitulmediu este inferior, fapt care conduceal@turi }i de alte cauze la o dezvoltaremai greoaie a regiunii francofone.Astfel, misiunea regelui este una di-ficil@. Dup@ demisia primului ministru elva trebui s@ numeasc@ un nou “forma-

tor” al guvernului. Dup@ cum a }i afir-mat, regele se implic@ }i el activ înaceast@ criz@ grav@ pentru unitateaBelgiei de care depind într-o anumit@m@sur@ }i statele membre. Dac@ fostulpremier Laterme, care reprezenta inte-resele a 6 milioane de flamanzi, a e}uatdup@ mai bine de 72 de zile de nego-cieri cu partidele politice s@ ajung@ la

un consens îi va fi destul de greu }iviitorului formator din partea francez@s@ aduc@ p@r]ile la o în]elegere. S@ vedem în continuare dac@ politicieniibelgieni vor mai fi renumi]i pentrurezolvarea situa]iilor dificile prin nego-cieri eficiente }i între]inerea unit@]ii sta-tului a}a cum au f@cut-o pân@ acum cusucces.

Cauzele Crizei politice din BelgiaBelgia se confrunt@ cu o criz@ de propor]ii. Dup@ mai bine de zece s@pt@mâni de la câ}tigarea alegerilor nego-cierile pentru formarea unui nou guvern au e}uat. Astfel, premierul Yves Leterme nu a reu}it pân@ la aceast@dat@ s@ conving@ partidele politice s@ ajung@ la un consens. Mai mult decât atât, premierul cre}tin-democrat fla-mand }i-a prezentat joi seara demisia din func]ie.Laterme a câ}tigat alegerile în fruntea partidului condus, prinpropunerea ridic@rii autonomiei celor trei regiuni belgiene, fapt contestat puternic de politicienii valoni.

ILIE BANUstudent, Facultatea de {tiin]eEconomice, ULBS

Sediul Parlamentului European

Toamna se num@r@ scumpirile

urmare din pagina 1Fluxuri de milioane }i milioane de oa-meni. Când metroul este paralizat câtde cât – se mai întâmpl@, din varii mo-tive –, reverbera]iile paralizeaz@ Parisul,paralizeaz@ mi}carea oamenilor din în-treaga Fran]a la Paris }i de la Parisspre întreaga Fran]@, în ambele situa]ii}i numeroase leg@turi cu lumea.Care este, îns@, istoria metroului pari-zian? Ea se afl@, totodat@, interesant@,nostim@ dar }i pilduitoare. S@ vedem.„F@r@ interven]ia favoritei regelui Belgiei,Parisul nu ar fi avut metrou”, scrie is-toricul Guy Breton. Foarte adev@rat. Eraprin 1897, pe vremea în care guvernulfrancez f@cea „cadou” lui Leopold al II-lea, regele Belgiei, o parte din Congoiar regele i-a cerut favoritei sale s@-isugereze ce ar putea face el pentru amul]umi Fran]ei pentru acest gest „ge-neros”. Favorita în discu]ie era celebradansatoare Cleo de Merode, parizianc@ca origine. S-a gândit, deci, la ]ara }ila ora}ul ei }i i-a r@spuns regelui „Mis-a vorbit despre un inginer care vreas@ construiasc@ un drum de fier sub-teran la Paris, asigurând astfel princi-palele leg@turi în marele ora}. Îl pute]iajuta, Sire?” Regele chiar a}a a f@cut.L-a primit pe inginerul în discu]ie, con-vorbire la care a asistat baronul Empain,agentul financiar al regelui, viitorul con-cesionar al metropolitanului din Paris.Convins de argumentele inginerului fran-cez, Capul regal belgian a intrat apoirapid în leg@tur@ cu politicienii cei maiimportan]@ din ]ara coco}ului galic, re-comandându-le, cu succes, pe inginerulcu pricina }i proiectul s@u. Era un punctaproape de final pe un traseu ce înce-puse cu mul]i ani în urm@. S@ derul@m,dar, faptele a}a cum au fost ele.…Prin 1893, era deja „explodat@” modametropolitanelor subterane, Londra aveametroul s@u „Tub” de treizeci de ani,New York-ul avea un „Elevated” de 25de ani iar Berlinul avea „Stadtbahn”-uls@u de aproape optsprezece ani. Oame-nii se mi}cau cu mult mai mult@ u}u-

rin]@ în aceste ora}e. Parisul, îns@, nuavea decât tr@suri }i omnibuze. De ce?În general politicienii erau }i relativ obtuzi}i nici nu reu}eau s@ se pun@ de acord.Inginerul francez care avea s@ devin@p@rintele metroului parizian, Fulgence Bien-venüe nu prea era deloc „binevenit”, cuproiectul s@u, în birourile deciden]ilor.}i insistent }i – dup@ unii – }i plicti-sitor… De câteva zeci de ani opiniaacestora era, în general, constituit@. Unproiect de metrou, care cam îl copia pecel al Londrei, se v@dea oricum impo-pular. Se ad@uga, la o asemenea res-pingere, teama unor consilieri }i mini}-tri ca oamenii, c@l@torii, mergând pesub p@mânt, s@ nu moar@ asfixia]i saus@ nu devin@ astmatici. Al]i deciden]iafirmau c@ tunelurile se vor pr@bu}isub greutatea tr@surilor care circulau pecarosabilul de la suprafa]@. Ar fi fostun dezastru. Se discuta }i despre o so-lu]ie „la zi”, dar }i ea era privit@ catemerar@. Un oarecare Louis Henzépreconiza construc]ia unui tren cu aburicirculând pe linii la în@l]ime, un fel demetrou aerian. Mult prea complicat. Unaltul, M. Lartigue, proiectase }i el un„monorail suspendat”. Era vorba de untren tras de cai pe linii men]inute depiloni la 15 m în@l]ime, chiar pe mij-locul str@zilor. Un fost c@pitan de curs@lung@, Mazet, propunea nici mai multnici mai pu]in decât …un vapor, ce nuavea, îns@, nevoie de ap@ pentru a na-viga ci de ni}te stâlpi de for]@, plasa]idin 10m în 10m, mi}carea fiind reali-zat@ prin alunecare. Fantezii. Celebri-tatea în acest sens o dobândiser@ maimult domnii Dupuis, Villart }i Verrail-ron, care propuseser@ o linie ferat@ tre-când prin interiorul caselor, la în@l]imeaprimului etaj, etc., etc. Imagina]ia – ca}i atrac]ia sumelor puse în joc – p@reanu c@ are limite… …Inginerul Fulgence Bienvenüe era îns@breton. Cu alte cuvinte era perseverent.El era sigur c@ singurul mijloc de trans-port practic }i economic într-un ora}precum Parisul nu putea fi decât undrum de fier subteran. Dar persua-siunea cu „ale}ii” mergea foarte greu.Se apropia, îns@, anul 1900, an al

Expozi]iei Interna]ionale de la Paris iarpresiunile în a asigura o mai bun@ cir-cula]ie a oamenilor în Paris cre}teau.Bienvenüe explica cu r@bdare: „Un trenla suprafa]@ presupune construc]ia saodat@ cu ora}ul sau chiar – m@car pro-iectarea – înaintea lui. Nu mai era po-sibil la nivelul tehnic ca atare. Trenulsubteran este singurul fezabil. Nu se vapr@bu}i nimic, vom face calcule, conso-lid@rile necesare”. Totu}i, devizul opera]iei,îngrozea: 1 miliard }i jum@tate de franci.„În fa]a acestei sume, nu putem mergemai departe”, afirma un deputat emina-mente însp@imântat…Va interveni, acum, episodul belgianamintit. Tot doamnele, ca întotdeauna.Observa]i, îns@, ce tip de discu]ie aveaLeopold al II-lea cu favorita Sa. Dup@mai multe petract@ri, municipalitateaParisului va accepta s@ studieze în modserios proiectul metroului subteran. Iarîn 30 martie 1898 o lege adoptat@ vadeclara „de utilitate public@ construc]iaunei re]ele metropolitane de 5 linii, în-sumând 65 km”. Fulgence Bienvenüecâ}tigase o prim@ }i mare b@t@lie. Con-cesiunea viitorului metrou va fi încre-din]at@ baronului Empain, cum spu-neam, cel cu noti]ele din cabinetul re-gelui Belgiei……În ciuda unei extraordinare campaniiduse contra lui Bienvenüe }i a proiec-tului s@u – cu prec@dere de c@tre ceicare au pierdut întrecerea de proiecte –prima lovitur@ de târn@cop nu a întâr-ziat s@ fie dat@ în 4 octombrie 1898,pe amplasamentul actual al sta]iei „Frank-lin-Roosevelt”. În toate zilele, pe }an-tiere se lucra simultan, de la „Porte deVincennes” la „Porte Maillot”. Erau multeprobleme legate de solul umed, deconsolid@ri, de depozitarea gunoaielorpe aceste locuri }i redirec]ionarea lor,de existen]a unor pivni]e }i galerii ante-rioare, s@pate adânc }i deloc pe direc]iapotrivit@, de canale care întret@iau vii-toarele linii presupunând o restructu-rare a întregii re]ele de canalizare aParisului, mai erau de clarificat pro-bleme legate de proprietatea terenuriloretc. În 19 iulie 1900, îns@, la data pre-v@zut@, linia 1 a trenului metropolitan afost inaugurat@……Primii c@l@tori care au avut curajul s@se aventureze în c@l@toria cu metroulau fost considera]i „nebuni” de c@tre

mul]i semeni de ai lor „de bun sim]”.Ei îns@ s-au acoperit cu p@turi – sub p@-mânt era realmente r@coare – iar cândcoborau în sta]ii se încheiau la ves-toane }i î}i înfundau p@l@riile pe cap,tot de teama frigului, sta]iile fiind con-siderate ca „veritabile pivni]e”. Impre-sia, pân@ la urm@, a fost îns@ bun@ iar,în scurt timp, metroul a devenit real-mente o atrac]ie, o atrac]ie din ce înce mai puternic@. Spre finele anuluifuseser@ deja transporta]i cu metroulparizian aproape 18 milioane c@l@tori……Era doar prima linie. Au urmat altele,dar s-au ivit }i alte probleme la fel de

dificil de rezolvat: instalarea liniilor pesub Sena, „congelarea” terenurilor ml@}-tinoase prin aspira]ii }i injec]ii etc. Ori-cum, partida fusese câ}tigat@. O sta]iea metroului va purta numele lui Ful-gence Bienvenüe. }i precum mereu inven-tatorii, proiectan]ii, acest mare inginercare a conceput }i a condus desf@-}urarea unui proiect de o asemeneaanvergur@ va muri s@rac. Nu }i baronulEmpain care, în fapt, a f@cut o bun@afacere. Dar „Afacerea cea mare”, auf@cut-o parizienii }i turi}tii care viziteaz@admirabilul „Ora} al luminilor”. Câ]i dintreei }tiu oare de Fulgence Bienvenüe?

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 7 SEPTEMBRIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

{antierul primei linii de metrou din Paris

Metroul parizian: debuturileDan POPESCU

Metroul parizian al anilor ‘55

Sta]ia de metrou Bastille, Paris

VINERI 7 SEPTEMBRIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

MEDIU

Republica Federal@ Germania }i-a pro-pus s@ fie un deschiz@tor de drum îndomeniul stop@rii modific@rilor clima-tice, care afecteaz@, din ce în ce maipregnant, via]a pe planeta noastr@. Înacest sens, Germania a utilizat statutulpre}edin]iei semestriale a Uniunii Euro-pene, în prima jum@tate a anului, pentrua promova, la nivel comunitar, m@surimenite s@ conduc@ la protec]ia sporit@a mediului înconjur@tor. Principalele m@-suri asumate de liderii UE se refer@ la:• Reducerea emisiilor de gaze cu efectde ser@ cu cel pu]in 20&, raportat laanul 1990, pân@ în 2020• Cre}terea ponderii energiei regenera-bile pân@ la 20& din totalul energieiconsumate în UE, cu amendamentul c@fiecare ]ar@ va putea s@ foloseasc@ re-surse diferite• Cresterea ponderii biocombustibililor întransportul auto pân@ la 10& din total„Sunt fericit@ ca a fost posibil s@ in-tr@m într-o nou@ dimensiune a coope-r@rii în domeniul energiei }i al lupteiîmpotriva schimb@rii climei”, declaraAngela Merkel, la finalul Consiliului Eu-ropean de var@, cancelarul Germaniei,care a de]inut }i pre}edin]ia G8. Înurma întâlnirii de la Heiligendamm aG8, Merkel considera c@ s-a f@cut „unpas uria}” odat@ cu acordul dat destatele partenere de a lua în conside-rare o reducere a emisiilor de gaze cuefect de ser@, cu pân@ la 50&, pân@ înanul 2050. Astfel, dac@ state refractare

la ideea de protec]ie a mediului precumSUA, Rusia, China }i India vor lua de-cizii similare, liderii UE au promis c@,pân@ în 2020, Uniunea î}i va reduceemisiile de dioxid de carbon cu 30&, înraport cu anul 1990, fa]@ de 20&, câts-a convenit la Bruxelles. Germania a pro-mis chiar mai mult, respectiv reducereacu 40& a emisiilor de dioxid de carbon.Promisiunile au fost f@cute, r@mâne doarde v@zut cum se vor transpune în rea-litate. Guvernul Federal al Germanieiurmeaz@ s@ decid@, în aceast@ perioad@,m@surile ce se impun în vederea reali-z@rii acestor obiective ambi]ioase. Mi-nistrul mediului, Sigmar Gabriel, a pre-zentat un program care cuprinde 29 dem@suri, ce vor provoca efecte în multedomenii de activitate }i vor impune di-ferite sarcini fiscale tuturor categoriilorde persoane. Astfel, programul prevedestabilirea impozitului pe autoturism înfunc]ie de cantitatea de emisii de gaze,încurajarea proprietarilor de locuin]e în ve-derea renov@rii acestora pentru a cre}teeficien]a energetic@, precum }i cre}tereaponderii enrgiei electrice ob]inut@ din surseregenerabile. Totodat@ se va insista asu-pra utiliz@rii, într-o m@sur@ din ce în cemai mare, a energiei solare pentru în-c@lzire, iar, în viitor, nu se vor puteacomercializa decât frigidere cu un con-sum redus de energie. Asemenea m@suri vor necesita ni}te sumecolosale. Ministrul Federal al Economiei,Michael Glos, vorbe}te de zeci de mi-liarde de euro, considerând o parte din-tre m@surile propuse ca fiind utopice. În urm@torii 14 ani Germania }i-a pro-pus s@ reduc@ emisiile de gaze cu efectde ser@ cu 40& fa]@ de anul 1990,adic@ 270 de milioane de tone urmeaz@a fi economisite, ceea ce reprezint@ ocantitate dubl@ în raport cu reducereaemisiilor din ultimii 14 ani. Obiectivuleste cu atât mai greu de atins, cu câtaceast@ reducere s-a datorat, în marem@sur@, declinului economic din landu-rile fostei RDG. S-a constatat c@, de lasfâr}itul anilor nou@zeci, emisiile dedioxid de carbon nu s-au mai redussemnificativ, de}i au fost introduse im-

pozitul ecologic, legea energiilor regene-rabile }i programul de asanare a cl@dirilor. Aceast@ situa]ie urmeaz@ s@ se schimbe,prin trecerea de la o abordare a mo-dalit@]ilor de economisire, la una care ur-m@re}te cre}terea eficien]ei energetice.Astfel, pân@ în anul 2020, nu va maiexista risip@ de curent, c@ldur@ sau com-bustibil, Germania asumându-}i obiec-tivul de a-}i dubla gradul de utilizare aenergiei. Centralele de înc@lzire cu con-sum ridicat de curent urmeaz@ a fi in-terzise, acestea urmând a fi schimbatecu unele mai eficiente. Costul acesteim@suri: 1,4 miliarde de euro. O alt@ m@-sur@ ce vizeaz@ cre}terea eficien]ei ener-getice se refer@ la instalarea unor in-strumente inteligente de m@surare a con-

sumului energetic, care s@ poat@ indica,când }i din ce cauz@, consumul ener-getic casnic cre}te. Exprimat în cifre,aceast@ m@sur@ ar urma s@ determinecosturi de circa 4 miliarde de euroConform planului prezentat de ministrul Ga-briel, consumul de curent electric va fiasigurat, în propor]ie de 45&, din surseregenerabile (energie eolian@, hidro sausolar@), pân@ în anul 2030. Criticiisus]in c@ un asemenea obiectiv ar deter-mina costuri suplimentare enorme pentruconsumator, având în vedere c@, în pre-zent, aceast@ pondere a energiei pro-venit@ din surse regenerabile este dedoar 13& }i care, totu}i, a determinatcre}teri ale costurilor energetice în va-loare de 3,2 miliarde euro numai în anultrecut. Pentru anul 2007, aceste costurisuplimentare vor atinge valoarea de 4,2miliarde de euro, conform estim@rilor.Exper]ii sus]in c@ o triplare a ponderiienergiei electrice „verzi” va determina otriplare a pre]ului energiei, la care sevor ad@uga alte }apte-opt miliarde deeuro pentru realizarea unei re]ele dedistribu]ie adecvat@. Documentul mai cuprinde }i o serie deprograme de promovare }i sus]inere aacestor m@suri. Astfel, campania de in-formare privind eficien]a economic@urmeaz@ s@ dispun@ de 6 milioane deeuro, campania de protejare a climei –10 milioane de euro iar campania deconsiliere la fa]a locului, urmeaz@ s@ fiefinan]at@ cu 7 milioane de euro.Aceste sume amintite reprezint@ doar oparte a costurilor pe care implemen-tarea programului de m@suri al Minis-terului Federal de Mediu. Conform esti-m@rilor reprezentan]ilor Ministerului Fe-deral al Economiei, acestea urmeaz@ aatinge valoarea de 70 de miliarde euro.La o asemenea sum@, este de în]elesde ce exist@ numeroase voci care sepronun]@ critic fa]@ de aceast@ ini]iativ@.Reprezentan]i ai consumatorilor, dar }iai sectorului industrial solicit@ o maimare transparen]@ în ceea ce prive}terezultatele efective pe care fiecare dintreaceste m@suri le va determina. O analiz@cost/presta]ie nu a fost, înc@, elaborat@,iar evaluarea concret@ a cantit@]ii de dioxidde carbon ce urmeaz@ a fi economisit@nu este posibil@. O alt@ critic@ vine din

partea sus]in@torilor utiliz@rii energieinucleare, care consider@ c@ asemeneam@suri costisitoare nu vor provoca efectesubstan]iale în reducerea emisiilor degaze cu efect de ser@ }i a modific@rilorclimatice, cu atât mai mult cu cât o se-rie de centrale nucleare urmeaz@ a fiînchise, înainte de expirarea durateinormale de folosin]@.Prezen]i la lucr@rile Consiliului European,pre}edintele }i premierul României s-auar@tat încrez@tori c@ putem atinge ]intelestabilite la Bruxelles, ceva mai redusedecât obiectivele asumate de c@tre Ger-mania. “Nu toate ]@rile au posibilitateas@ se încadreze în aceste limite, îns@România este una din ]@rile care a con-statat c@ are resurse s@ se încadrezef@r@ un efort deosebit în limitele prog-nozate”, a declarat Traian B@sescu laBruxelles. Angajamentul ]@rii noastre esteca, pân@ în 2010, 30& din energia elec-tric@ s@ provin@ din resurse regenerabile.În ceea ce prive}te eficien]a energetic@,conform unei Hot@râri a Guvernului Ro-mâniei care aprob@ Strategia Na]ional@în domeniul Eficien]ei Energetice, „eco-nomia de energie reprezint@ cea maiieftin@ sursa de energie, fiind nepo-luant@ }i u}or de ob]inut, în compara]iecu combustibilii fosili sau sursele deenergie regenerabile. La nivel na]ional,poten]ialul mediu al economiei de ener-gie (calculat ca medie ponderat@ a po-ten]ialului de economisire în sectoareeconomice precum industria, transpor-turile, sectorul reziden]ial etc.) este înprezent evaluat la aproximativ 30-40&. Dezvoltarea economic@ nu poate avealoc într-un mod durabil f@r@ a cre}te efi-cien]a energetic@. Astfel va fi asigurat@decuplarea cre}terii consumului de re-surse energetice de cre}terea economic@.”Este considerat@ realist@ o reducere cu40& a intensit@]ii energetice primarepân@ în 2015 (într-un scenariu de baz@care implic@ o cre}tere medie anual@ aPIB de 5,4&). În perioada 1999-2001,eficien]a energetic@ a crescut anual cu1& f@r@ adoptarea unor m@suri speciale(cu excep]ia unor m@suri pentru sec-torul industrial), astfel cre}terea „f@r@ cos-turi” a eficien]ei energetice pân@ în 2015va fi de 15&, restul de 25& necesitândun program de investi]ii considerabil.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Germania – un viitor leader în combaterea înc@lzirii climatice?

CONTACTE ECONOMICE VINERI 7 SEPTEMBRIE 20076

1.Analytik Jena AGKonrad-Zuse Str. 1D-07745 JenaTelefon: +49 03641 779256Telefax: +49 03641 779988E-mail: k.berka@aj-group.de Web: www.analytik-jena.de Domeniu:l dezvoltare de sisteme ce corespundaproape tuturor necesit@]ilor legatede laboratorul analiticProduse:l sisteme de analiz@ pentru interven-]ii în industrie, în cercetarea mediu-lui }i în medicin@.l sisteme speciale pentru pia]a bioanalitic@l realizare complet@ a planurilor de in-vesti]iel dispozitive de ochire, ocheane }i teh-nic@ de iluminat pentru vân@toare,sport }i activit@]i în aer liber.Caut@:l produc@tori de aparatur@ analitic@de laborator

2.ARNSTADT Kristall GmbHBierweg Str. 28D-99310 ArnstadtTelefon: +49 3628 66000Telefax: +49 3628 660011E-mail: info@arnstadt-kristall.com Web: www.arnstadt-kristall.com Domeniu:l produc@tor de articole din cristalcu plumb }i sticl@Produse:l pahare de b@ut, produse pentru mas@,carafe }i ulcioarel cadouri }i articole de decoratl pocaluri }i trofee, cadouri de firm@l l@mpi }i accesorii pentru cas@l garnituri pentru hoteluri, restaurante}i palateCaut@:l produc@tori de articole de sticl@ }icristal de plumb.

3. Autohaus Peter GmbHHallesche Str. 148D-99734 NordhausenTelefon: +49 3631 612010Telefax: +49 3631 612020E-mail: h.peter@autohauspeter.deWeb: www.autohauspeter.de Domeniu:l vânzarea de automobile (ma}ini noi}i second), punerea în func]ionare aautomobilelor precum }i vânzarea depiese auto }i accesoriiM@rci auto:l Mercedes-Benz, Chrysler, Jeep, Dodge,Smart, Mitsubishi, Saab, Honda, Opel,Peugeot, Skoda, SuzukiCaut@:l dealer de autoturisme }i vehiculeautoutilitare.

4. AUTOMOTIVE Thüringen e.V.Am Künkelhof 4D-99819 HörselbergTelefon: +49 036920 72720Telefax: +49 036920 72721E-mail:michael.lison@automotive-thueringen.deWeb: www.automotive-thueringen.de Domeniu:l industria autoProduse:l asocia]ia reprezint@ interesele firmeloractive în industria auto a landului TuringiaCaut@:l contacte cu asocia]ii din industria autol produc@tori de piese pentru in-dustria auto.

5. BELL Equipment GmbHWilly Brandt Str. 4-6D-36304 AlsfeldTelefon: +49 6631 911 329Telefax: +49 3644 911 313E-mail: ulrichk@de.bellquipment.deWeb: www.bellquipment.de Domeniu:l produc@tor de utilaje de construc]ieProduse:l camioane basculantel autotractoarel ^nc@rc@toare cu cup@ basculant@Caut@:l partener de distribu]ie de utilajede construc]ii.

6. CONDOMI Erfurt Produktions GmbH Tiergartenstrasse 2

D-99089 ErfurtTelefon: +49 0361 7650Telefax: +49 0361 765105E-mail: foertsch@mondos.de Web: www.condomi.com Domeniu:l fabricarea de prezervative, avândo capacitate anual@ de 720 de mili-oane de prezervative }i de]ine astfelcea mai mare produc]ie de prezer-vative din EuropaProduse:l cuprinde o palet@ de peste 50 defeluri de prezervative }i corespundestandardelor }i cerin]elor interna-]ionale de calitate : ISO 4074:2002,ISO 13485, WHO 2003 (Organiza]iaMondial@ de S@n@tate 2003) }i“British Kitemark”Caut@:l firme de distribu]ie, care s@ v$nd@produsele firmei germane în România

7. Eichsfelder Schraubenwerk GmbHRengelröder Weg 13D-37308 Heilbad HeiligenstadtDl. Manfred LeitoldTelefon: +49 (0)3606 662-0Telefax: +49 (0)3606 662-119E-mail: manfred.leitold@esw-net.deWeb: www.esw-net.de Domeniu:l Industria auto si industria compo-nentelor pentru industria autoProduse:l componente pentru dispozitivelepentru u}i }i piesele de siguran]@ însistemele centurilor: piese deformatela rece, piese }tantate, piese din o]elcu plastic injectat, }uruburi speciale,organe de asamblareCaut@:l parteneri de cooperare/distribu]iepentru produsele lorl produc@tori de sârm@ tras@ din o]el

8. EPC Engineering Consulting GmbHBreitscheidstraße 152D-07407 RudolstadtDl. Jens Henkel Telefon: +49 (0)3672 302330Telefax: +49 (0)3672 302377E-mail: mail@epc-online.de Web: www.epc-online.de Domeniu:l industria chimic@, farmaceutic@ }ibiotehnologie Produse:l solu]ii complete pentru construc]ialiniilor/instalatiilor industriale, de la pro-iectare, realizare, dezvoltare procedee,pana la recep]ia echipamentelor.Caut@:l clienti finali, firme active ^n principalindustriile: chimic@, farmaceutic@ }ibiotehnologiel birouri proiectare industrial@

9. Eurocylinders Systems AG Auenstrasse 21D-99510 ApoldaTelefon: +49 03644 621 201Telefax: +49 03644 621 203E-mail: gregor.haensch@eurocylinders.comWeb: www.eurocylinders.com Domeniu:l produc@tor de butelii de o]el de înalt@presiune, }i are o capacitate anual@de peste 500.000 de cilindriProduse:l buteliile de o]el de înalt@ presiuneau drept scop depozitarea }i trans-portarea gazelor condensate, liche-fiate }i dizolvate sub presiuneCaut@:l produc@tori pentru colaborare înproduc]ie de butelii de o]el

10. Feinmess Suhl GmbHRimbachgstraße 56D-98527 SuhlDl. Dipl. Ing. Hartmuth RöserTelefon: +49 (0) 3681 381-0Telefax: +49 (0) 3681 381-105E-mail: hartmuth.roeser@feinmess-suhl.de Web: www.feinmess-suhl.de Domeniu:l instrumente de masura clasice, sis-teme de m@sur@ semiautomate }i com-plet automateProduse:l tehnic@ de m@surare de precizie alungimii, instrumente de m@sur@ ma-

nuale, sisteme de m@sur@ de precizie,scule de reglaj linear, tije filetate etc.Caut@:l parteneri de distribu]ie pentru pia-]a româneasc@l comer] pe baz@ de catalogl laboratoare de calibrare

11. Glatt Ingenieurtechnik GmbHNordstraße 12D-99427 WeimarDl. Reinhardt BöberTelefon: + 49 (0)3643 47 1230Telefax: + 49 (0)3643 47 1241E-mail: info@glatt-weimar.de Web: www.glatt.com Domeniu:l produc]ie echipamente pentru indus-tria farmaceutic@, chimic@, alimentar@}i industria hranei pentru animale.Produse:l echipamente pentru granulare/aglo-merare a pulberilor }i acoperire aparticulelor.l proiectare }i consultan]@, respectivproiecte la cheie pentru modernizare}i construc]ie hale de produc]ie în in-dustria farmaceutic@, chimic@, alimentar@}i a hranei pentru animale.Caut@:l partener de distribui]ie/reprezentantpentru pia]a din Românial clien]i finali

12. GWM German Water Management AGFreiherr-von-Stein-Alee 5D-99425 WeimarDr. Hartmut LoppTelefon: +49 (0) 3643 4932 00Telefax: +49 (0) 3643 4932 050E-mail: mail@gwm-ag.com Web: www.gwm-ag.com Domeniu:l alimentare cu apa potabil@, înl@-turare ape reziduale etc.Produse:l dezvoltarea, îndrumarea }i ghidareaîntreprinderilor care administreaz@ apal consultan]@ în inginerie tehnic@ }iîn domeniul comerciall dezvoltare tehnic@ }i planificarel preluarea realiz@rilor antreprenorilorgenerali pentru utilaje la gata în sco-pul aliment@rii cu ap@ }i îndep@rt@riiapei rezidualel instruc]iuni }i preg@tire profesional@a personalului întreprinderiiDore}te:l partener de colaborare/joint-venture-birouri de proiectarel contacte cu autorita]i locale în do-meniu, asocia]ii de profil precum }idirect cu firme din industrie inte-resate în aceast@ direc]ie

13. H.M. Heizkörper GmbHWachstedter Str. 13D-37351 DingelstädtTelefon: +49 36075 3970Telefax: +49 36075 39712E-Mail: info@muhr.net Web: www.hm-heizkoerper.de Domeniu:l produc@tor de corpuri de înc@lzit}i de accesoriiProduse:l Corpurile de înc@lzit GALANT, CEN-TARA }i CLASSIC acoper@ perfect dinpunct de vedere optic }i tehnic, prindiferitele în@l]imi de construc]ie, princonductori, cât }i prin versiunea ver-tical@, toate domeniile de utilizareCaut@:l produc@tori pentru colaborare înproduc]ie de calorifere, radiatoare }isisteme de înc@lzire.

14. Handelshaus MantheyGabelsbergerstraße 14aD-98693 IlmenauDl. Hans-Werner MantheyTelefon: + 49 (0)3677 207461Telefax: + 49 (0)3677 207644E-mail: h-w.manthey@t-online.de Web: www.rofra.de Domeniu:l produc]ie de ambalaje din sticl@pentru industria farmaceutic@, chi-mic@, cosmetic@ }i alimentar@Produse:l sticlu]e de injec]ie, sticle rotunde,sticle filetate, sticle cu încuietoare, sti-clu]e pentru parfumuri, fiole din sticl@

cu dop, pompe de lapte, pompe-ven-tuz@, recipiente din sticl@ pentru cur@-]area nasului.Caut@:l partener de distributiel producatori de ambalaje din sticlapentru domeniile enumerate

15. HELLER Maschinen GmbHBierweg 28D-99310 ArnstadtTelefon: +49 3628 58400Telefax: +49 3628 584015E-mail: info@hellermaschinen.deWeb: www.hellermaschinen.de Domeniu:l HELLER Maschinen – partenerul dvs.pentru dezvoltarea }i construc]ia deautomate complexe de montaj, de îm-pachetat }i de manipulare, precum}i linii-]evi de leg@tur@Produse:l automate de împachetare, solu]iide montare }i de stivuire, linii de fa-bricat decora]iuni }i linii-]evi de leg@tur@.Caut@:l distribuitori de aparate, ma}ini }iutilaje industriale

16. HERWIG Bohrtechnik Schmal-kalden GmbHAsbacher Strasse 17dD-98574 SchmalkaldenTelefon: +49 03683 488 565Telefax: +49 03683 488 554E-mail: info@herbohr.deWeb: www.herbohr.de Domeniu:l produc]ia de burghie din metal dur,dezvoltarea de unelte speciale pentruinstalatorul electric }i pentru indus-tria de construc]iiProduse:l burghie (burghie pentru beton, bur-ghie pentru sticl@, burghie de str@pun-gere a zidului, burghie multifunc]io-nale, burghie pentru ciocan, bur-ghie de centrat)l flori de burghiul adaptoar l unelte cu diamant, unelte de t@iat pl@ciceramice, unelte „Gritt”din metal durl cuterl unelte de cioplitl dalt@ cu t@i} oblicl unelte specialeCaut@:l partener de distribu]ie pentru pro-dusele propriil produc@tori pentru colaborare înproduc]ie de piese prelucrate pe ma-}ini CNC de strunjire.

17. HEYL GruppeTonnaer Strasse 22-23D-99947 Bad LangensalzaTelefon: +49 036303 854 104Telefax: +49 03603 854 399E-mail: alfred.heyl@heyl-muehlen.deWeb: www.heyl-gruppe.de Domeniu:l activ ca societate în participa]ie înagricultur@ }i în industria alimentar@Participa]ii:l Grain Millers GmbH&Co. KG/Bremen - Intreprindere de mor@rit,depozitare }i comer] cu cereale,precum }i logistic@ propriel E+S Nudelholding GmbH&Co. KG/Erfurt - Produc@tor de paste f@inoasel Agri Concept Europe s.r.l./RO-Ti-mi}oara - Complex agrar industriall MME Technology AG/Bünde - Dez-voltare, producere }i desfacere de in-stala]ii de lichefiere direct@ în vede-rea transform@rii biomasei, activitateaprincipal@ fiind construirea de ma-}ini }i de utilajeCaut@:l partener de distribu]ie pentru pro-dusele proprii.

18. Hydroprojekt IngenieurgesellschaftRießnerstraße 18D-99427 WeimarDl. Michael HeilandTelefon: +49 (0) 3643 746 400Telefax: +49 (0) 3643 746 405E-mail: hydroprojekt@hydroprojekt.deWeb: www.hydroprojekt.de Domeniu:l Construc]ii hidrotehnice, gospod@rireaapelor, protec]ie împotriva inunda]iilor,hidroenergie, tehnic@ de mediu, infra-

structur@, instala]ii hidroenergetice mici.Produse:l servicii de proiectare }i supra-veghere a execu]ieil interesat@ de parteneriate cu bi-rouri de proiectare din domenii conexe

19. ILMVAC GmbHAm Vogelherd 20D-98693 IlmenauD-na Roswitha HergenhanTelefon: +49 (0) 3677 6040Telefax: +49 (0) 3677 604110E-mail: info@ilmvac.deWeb: www.ilmvac.de Domeniu:l proceduri tehnice moderne de vid Produse:l pompe de vid, pompe cu mem-brana, pompe cu sertar rotativ, teh-nic@ de m@surare în vid, piese, com-ponente }i elemente de construc]ie,flan}e }i ventile, precum }i instala]ii devid speciale conform cerin]elor clien]ilor; Caut@:l partener de distributie/reprezentantl partener de colaborare

20. Ingenieur-Arhitekturbüro BaurConsult GbRRennsteigstraße 10D-98528 SuhlDl. Dipl.Ing. Jens Hoffmann Telefon: + 49 (0)3681 44880Telefax: + 49 (0)3681 4488-32E-mail: jenshoffmann@baurconsult.comWeb: www.baurconsult.com Domeniu:l inginerie, arhitectur@Produse:l prelucreaz@ toate proiectele în do-meniul construc]iei supraterane }i sub-terane, }i pe cele aferente meca-nismelor tehniceProiecte realizate:l centrala de administra]ie Vileda,centrul de tratament Bad Liebenstein,tunelul de schi Oberhof, centre co-merciale (mall-uri) în Würzburg, Li-berece, Katowice, sediul principal Natoîn Ramstein, }coala primar@ }i mediedin Grafenwöhr pentru 2000 de elevi,spitale, c@mine de îngrijire, gr@dini]e,construc]ii industrialel master planuri pentru ora}e, zoneindustriale, Kish/Iran, instala]ii de epu-rare }i hidrocentrale, planul generalde secare Jena, autostrada federal@A 38 Worbis.Dore}te:l partener de colaborare, birouri deinginerie-arhitectural contacte cu autoritati locale in do-meniu, antreprenori priva]i

21. JENA-GEOS – Ingenieurbüro GmbHSaalbahnhofstraße 25cD-07743 JenaDl. Andreas SchaubsTelefon: +49 (0) 3641 4535-0Telefax: +49 (0) 3641 442806E-mail: info@jena-geos.de Web: www.jena-geos.de Domeniu:l pedologie, geotehnica, hidrogeo-logie, mediu.Produse:l servicii de proiectare,consultan]@}i cercetare geo}tiin]ific@l (protec]ia mediului, protec]ia solului,investigarea }i decontaminarea solu-rilor contaminate, asanarea }i recul-tivarea regiunilor miniere, c@utare lo-curi de depozitare a de}eurilor }i pro-iectare centre de colectare }i reci-clare a de}eurilor) l interesat@ de parteneriate cu firmespecializate în consultan]@ geo}tiin]ific@}i cu autorit@]i în domeniu.

22. KREBS Glas Lauscha GmbH Am Park 1D-98724 LauschaTelefon: +49 36702 2880Telefax: +49 36702 28843E-mail: michael-krebs@krebslauscha.deWeb: www.krebslauscha.de Domeniu:l produc@tor mondial de produse de-corative din sticl@ pentru bradProduse:l Krebs Glas Lauscha: Ornamentelepentru brad sunt unicat desenate,suflate }i vopsite de mân@.

l Christmas by Krebs produce cu aju-torul ma}inilor globuri pentru bradla cel mai înalt nivel tehnologic }i cuajutorul unor tehnologii sofisticate.l Krebs International de]ine o sal@ deexpozi]ii la Hongkong }i specialist înfabricarea de colec]ii individualepentru clien]i.Caut@:l produc@tori pentru colaborare înproduc]ia de globuri }i de produsedecorative de Cr@ciun.

23. McAirlaid's Vliesstoffe GmbH&Co. KGRudolf Diesel Strasse 6D-37308 HeiligenstadtTelefon: +49 2552 9334 12Telefax: +49 2552 9334 20E-mail: alexander.maksimow@mcairlaids.comWeb: www.mcairlaids.com Domeniu:l produc@tor de accesorii }i supor-turi de împachetat carneaProduse:l suporturi absorbante pentru amba-larea c@rniiCaut@:l partener de distribu]ie pentru echi-pamente }i accesorii de împachetatpentru industria alimentar@

24. MITEC Automotive AGRennbahn 25D-99817 EisenachTelefon: +49 03691 684369Telefax: +49 03691 684186E-mail: board@mitec-ag.deWeb: www.mitec-ag.de Domeniu:l dezvoltarea }i producerea de sistemede egalizare a maselor pentru motoarecu combustie intern@, }i de compo-nente }i mecanisme de transmisiepentru tehnologia „pneuri tot-teren“Produse:l „pneuri tot-teren“ MITEC se afl@ pelocul doi în Europa printre furnizoriide automobile la capacitatea de fa-bricare de propulsoare }lefuite Caut@:l produc@tori de piese pentru in-dustria auto.

25. MULTICAR Zweigwerk der HakoWerke GmbH Industriestrasse 3D-99880 WaltershausenTelefon: +49 03622 640 400Telefax: +49 03622 640 243E-mail: wbotschatzki@multicar.deWeb: www.multicar.de Domeniu:l construc]ii de vehicule compactespeciale de transport }i de tractoareProduse:l utilaje, ma}ini }i macarale pentruconstruc]iil ma}ini de salubrizarel ma}ini de desz@pezirel ma}ini pentru construc]ia, amena-jarea }i între]inerea de gr@dini, pei-saje, parcuriCaut@:l distribuitori pentru utilajele din por-tofoliu.

26. NT Neue Technologie AGPeterstrasse 1D-99084 ErfurtTelefon: +49 361 2616910Telefax: +49 361 2616020E-mail: kuehn@nt.agWeb: www.nt.ag Domeniu:l dezvolt@ }i aplic@ solu]iile de soft-ware în administrarea a informa]iilor,cu scopul structur@rii informa]iilor }ia facerii lor utilizabile, respectiv trans-form@rii informa]iilor în cuno}tiin]e Produse:l aplica]ii pentru administrarea do-cumentelorl aplica]ii pentru administrarea decontactel aplica]ii pentru administrarea con-]inutului l aplica]ii pentru administrarea cu-no}tiin]elorCaut@:l firme de IT pentru solu]ii softwarepentru managementul informa]iei }i aldocumentelor, outsourcing }i webportale.

continuare ^n pagina 7

Lista firmelor germane participanteBursa de contact Bursa de contact rom$no-german@:rom$no-german@:

Lista firmelor germane participante

BURS~ CONTACTE ECONOMICEVINERI 7 SEPTEMBRIE 2007 7

În cele 23 de sesiuni din august,transferurile de pe pia]a sibian@ auînsumat 213.269 contracte cu o val-oare echivalent@ a 818,5 milioane delei, adic@ aproape 254 milioane deeuro. În ceea ce prive}te activelesuport, DESIF 2 }i DESIF 5 }i-auonorat evolu]iile din lunile anterioare,ocupând primele dou@ locuri întopul de lichiditate. DESIF 5 au fostcele mai c@utate cu un volum de102.000 contracte în timp ce totalulde 93.775 contracte consemnat pederivatele SIF 5 le-a adus acestoralocul secund. Pe locul trei în ierarhialunar@ din august s-au plasat DEBRKprin cele 4820 contracte realizate.Printre remarcatele lunii recent în-cheiate s-au aflat }i DERRC cu 4165contracte, Aceast@ pia]@ a fost revi-

talizat@ la final de lun@ de tranzac]iade vânzare a „Rompetrol” care aprovocat interesante mi}c@ri de pre]}i nu a l@sat indiferen]i investitoriifutures. În opinia brokerilor din pia]aBMFMS „luna august a fost în ge-neral una a aprecierilor care au per-mis investitorilor cu pozi]ii de cum-p@rare pe cele mai lichide derivates@-}i marcheze din profituri, mai alespe finalul ei când s-a putut observao oarecare reducere a num@rului depozi]ii futures deschise”.

SSIF Broker Cluj, în continuare liderdeta}at în topul brokerilor

SSIF Broker Cluj a continuat s@ semen]in@ }i în august lider deta}at întopul intermediarilor din pia]a la ter-men cu un total de 86.309 contracte.În urma liderului s-a clasat SSIFVanguard Bucure}ti cu 62.996 con-tracte. Podiumul lunii a fost închis totde o societate de servicii de investi]iidin Bucure}ti, anume SSIF EasternSecurities cu 41.207 contracte. Pelocul patru reg@sim casa de brokerajBT Securities cu un total de 30.115iar pe cinci s-au clasat Estinvest cupeste 26.000 contracte. Printre re-marcatele lunii se afl@ GM Invest dinBucure}ti cu 20.663 contracte }i SSIFOrizont Vest Oradea cu 19.585 con-tracte, cele dou@ societ@]i ocupând

locurile }ase }i }apte. În top zece,cele mai multe societ@]i sunt dinBucure}ti, cea de-a patra societatedin capital@ cu o activitate sus]inut@fiind Intercapital Invest cu 16.700contracte }i locul opt în topul lunii. În ceea ce prive}te topul pe opt lunidomina]ia SSIF Broker Cluj dinfiecare lun@ nu putea decât sa-i con-fere statutul de lider autoritar cu875.343 contracte. SSIF Vanguard aob]inut locul secund cu 632.068 con-tracte iar Eastern Securities pozi]ia atreia cu 440.725 contracte. Chiardac@ în august au coborât pân@ pelocul 13 cu doar 9405 contracte rea-lizate, sibienii de la Carpatica Invests-au men]inut pe locul patru în ie-rarhia pe opt luni cu 332.904 con-tracte. Pe cinci s-a clasat Estinvestcu 288.407 contracte.

Septembrie, luna celei de-a treia scaden]e

Prima sesiune de tranzac]ionare dinseptembrie s-a finalizat cu un volumde 3767 contracte încheiate din 909tranzac]ii iar valoarea echivalent@ ru-lajului s-a ridicat la aproape 16 mil-ioane de lei. Participan]ii în pia]@ auac]ionat pe fondul unei evolu]ii mixtea pre]urilor, dar nivelul de volatilitatenu a fost unul foarte ridicat, ci maidegrab@ unul mediu, astfel c@ lichi-ditatea mai sc@zut@ a fost }i o con-

secin]@ a acestui fapt, mul]i investi-tori preferând atitudinea de a}teptare.Totu}i, }i în aceste condi]ii, num@rulpozi]iilor futures deschise a crescut,ajungând la 63.122. Segmentul deri-vatelor financiare a fost cel mai c@u-tat, cu prec@dere datorit@ atractivit@]iiSIF. DESIF 5 s-au impus cu un totalde 1890 contracte, 66,2& pentru sca-den]a curent@ }i 33& pentru decem-brie. Cu 1354 contracte, DESIF 2 s-au plasat pe locul secund. Scaden]aapropiat@ s-a men]inut cea mai atrac-tiv@, atr@gând peste 1000 contracte. A doua sesiune din luna celei de-atreia scaden]e din an a men]inutpia]a derivatelor la o lichiditate destulde sc@zut@, dar totu}i în urcare fa]@de prima zi a s@pt@mânii. Au fostîncheiate 4459 contracte futures }ioptions din 1131 tranzac]ii valoarearulajului urcând la 18,4 milioane delei. Pre]urile derivatelor au urmat înmajoritate un traseu descendent, pu-]inele excep]ii fiind consemnate pe seg-mentul petrolier prin prisma DESNP}i în aria valutelor unde moneda unic@european@ }i-a continuat apreciereafa]@ de leu. Raportul leu-euro a fosttranzac]ionat pentru scaden]ele sep-tembrie }i decembrie. În zona deri-vatelor pe ac]iuni, DESIF 2 au dom-inat }edin]a, acaparând 2138 con-tracte, reprezentând aproape 48& dintotalul transferurilor. DESIF 5 auatins un total de peste 1800 con-

tracte, 1357 încheiate pe scaden]aapropiat@. Derivatele BRK }i-au con-tinuat }i ele seria evolu]iilor bune,atr@gând 346 contracte, distribuite înprocente aproape egale pe scaden]eler@mase din 2007. Num@rul pozi]iilorfutures a crescut din nou cu circa1000 noi deschideri ajungând latotalul de 64.148. La mijlocul s@pt@mânii în curs pre-]urile derivatelor tranzac]ionate s-aumen]inut în majoritate pe direc]iedescendent@, context în care partici-pan]ii în pia]@ au încheiat 5235 con-tracte futures }i options cu o valoarede 20,7 milioane de lei. În ceea ceprive}te modul în care au fost reali-zate tranzac]iile, segmentul derivatelorfinanciare a dominat din nou din per-spectiva lichidit@]ii. Cu aproape 2500contracte DESIF 2 s-au impus calider al }edin]ei. Scaden]a de la fi-nalul acestei luni a beneficiat de peste68& din rulajul DESIF 2. pre]uriletranzac]iilor variind între 3,617 }i3,71 lei/ac]iune, pentru a închide la3,6213 lei, în sc@dere cu 9,36 bani.Cu 2262 contracte DESIF 5 au în-cheiat ziua de miercuri cu al doileanivel de lichiditate. Pe scaden]e, 68&din rulaj s-a îndreptat c@tre cea dinluna în curs, peste 24& c@tre cea dindecembrie }i dor 2,2& c@tre martie2008. Revenite la tranzac]ionare, DERRCau atras 178 contracte }i au ocupatlocul trei în topul zilei.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La bursa din Sibiu,

Valoare de 254 milioane de euro în luna august

urmare din pagina 6

27. OMROS Gesellschaft für UmwelttechnikmbHFriedrich-Rückert-Straße 20D-98646 HildburghausenDl. Dr. Peter TrautTelefon: +49 (0) 3685 709 969Telefax: +49 (0) 3685 709 549E-mail: info@omros.de Web: www.omros.de Domeniu:l proiectare în domeniul protec]iei mediuluiProduse:l proiectarea }i construirea de instala]ii învederea trat@rii apelor de infiltra]ie dindepozitele de reziduuril asanarea solurilor contaminate din petro-chimie }i din industria petrolier@l asanarea/epurarea apelorl tratarea n@molului industrial }i a celuiprovenit din instala]ii de epurare a apelorrezidualel consultan]@ }i asisten]@ pe tema pentruîntreprinderi }i pentru comuneCaut@:l parteneri de colaborare, birouri de proiec-tare ^n domeniul protec]iei mediuluil colaborari cu firme din industrie, intere-sate de protec]ia mediului, reciclarea de}eu-rilor, gopod@rirea apelorl contacte cu autorit@]ile locale în domeniu

28. Piko Spielwaren GmbHLutherstraße 30D-96515 SonnebergDl. Dr. Rene F. WilferTelefon: +49 (0) 3675 89720Telefax: +49 (0) 3675 897250E-mail: k.schumann@piko.de Web: www.piko.de Domeniu:l modele feroviare:juc@rii }i hobbyProduse:l trenule]e electrice, locomotive, vagoanepentru c@l@tori, vagoane pentru marf@, accesorii}i componente, }ine }i macaze, seturi de start}i locomotive HOBBY, cl@diri pentru gamaHOBBY etc.Caut@:l produc@tori de juc@rii, modele feroviare,pentru colaborare

29. PME Pressen und Maschinenbau GmbH Fichtenweg 14D-99198 Erfurt KersplebenTelefon: +49 036203 73030Telefax: +49 036203 730318E-mail: j.sorhage@pme-pressen.deWeb: www.pme-pressen.de Domeniu:l produc@tor de ma}ini din domeniultehnicii de transformareProduse:l prese cu excentric cu dou@ picioare-automate de }tan]at

l prese cu excentric cu un piciorl prese hidraulicel benzi transportatoare, cilindri de avans,ma}ini de îndreptat, troliiCaut@:l produc@tori pentru colaborare în produc]iade prese industriale

30. Seifert Kunststofftechnik GmbHEichrodter Weg 133D-99817 EisenachDl. Dietrich SeifertTelefon: +49 (0) 3691 7932 0Telefax: +49 (0) 3691 7932 98E-mail: info@seifertinn.com Web: www.seifertinn.com Domeniu:l industria maselor plasticeProduse:l piese termoplastice turnate prin injectiepentru:- construc]ii de ma}ini }i de instala]ii- pentru industria de componente auto- pentru gospod@rie }i pentru sectorul con-struc]ii- încuietori din materiale plastice pentru in-dustria b@uturilorCaut@:l producatori din industria de maseplastice, pentru colaborare

31. Synchronity GmbHLeutragraben 1

D-07743 JenaTelefon: +49 (0) 3641 57 33 340Telefax: +49 (0) 3641 57 33 349E-mail: info@synchronity.de Web: http://www.synchronity.de Domeniu:l dezvolt@ aplica]ii web software în do-meniul eBusiness/eGovernment precum }isoftware pentru managementul integrat alcuno}tin]elor }i al proces@rii }i dezvoltareade solu]ii software individualeParteneri:l Thüringer Aufbaubank (banca de con-struc]ii)l HELABA – Hessische Landesbank (bancade land Hessen)l LTH – Bank für Infrastruktur Hessen(banca pentru infrastructur@ Hessen)l KAHLA/Thüringen Porzellan GmbH (socie-tatea de por]elan Turingia)l Carl Zeiss AGl INTERSHOP AGCaut@:l contacte/clien]i din domeniul eGover-nment, b@nci, sectorul energetic

32. TÜV Thüringen e. V.Melchendorfer Str. 64D-99096 ErfurtDl. Thomas BüschelTelefon: +49 (0) 361 4283-267Telefax: +49 (0) 361 4283-260

E-mail: tbueschel@tuev-thueringen.de Web: www.tuev-thüringen.de Domeniu: l institut de Control Tehnic: siguran]a in-stala]iilor }i a produselor, mobilitate, calitate }idezvoltareProduse:l servicii de consultan]@, seminarii }i certi-fic@ri în domeniile: tehnic@, energie, transport,mediu, calitate, management, informa]ie/comu-nicare, construc]ii, dezvoltarea personalului }i aorganiz@rii.Dore}te:l s@ dezvolte mai departe rela]iile par-teneriale de cooperare în România, precum }is@ exporte aici produsele/serviciile lor.

33. Warm X GmbHHerderstraße 2D-99510 ApoldaDl.Christoph Müller Telefon: +49 (0) 3644 5047 60Telefax: +49 (0) 3644 5047 50E-mail: textile@warmx.de Web: www.warmx.de Domeniu:l textile inteligenteProduse:l îmbr@caminte de corp cu sistem deînc@lzireCaut@:l distribuitor/reprezentant/importator pentrupia]a românesc@

PENSII PRIVATE VINERI 7 SEPTEMBRIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

EVENIMENT 2007

Sydney, Australia: intrarea ^n port str@juit@ de un gigantic arc de o]el

La ^nceputul s@pt@m$nii viitoare, pe 17septembrie, ^ncepe perioada de sub-scriere pentru pensiile private obligatorii,ce va dura p$n@ pe 17 ianuarie. %ndecursul a patru luni to]i angaja]ii cuv$rsta de maxim 35 de ani sunt obliga]is@ ^}i aleag@ o companie spre care s@fie redirec]ionat@ o parte din contribu]iapentru pensie (CAS), care va fi admin-istrat@ privat. %n 2008, contribu]ia caremerge spre fondul de pensii privat vafi de 2& din salariul brut, procent ce vacre}te progresiv cu 0,5& ^n fiecare an}i va ajunge ^n 2013 la 6&. Sistemulpensiilor private obligatorii nu presupunenici un cost suplimentar pentru angaja]i. Cu o contribu]ie anual@ de 200 de eurorealizat@ timp de 35 de ani, un salariatpoate ob]ine o pensie facultativ@ de circa135 de euro pe lun@, e}alonat@ pe operioad@ de pensionare de 15 ani, calcu-lau de cur$nd speciali}tii de la RaiffeisenAsset Management (RAM). Calculelesunt estimative, iau ^n considerare unrandament mediu anual de 5&, }i nureprezint@ o garan]ie c@ acesta va finivelul pensiei - ^ns@ ofer@ o imagineorientativ@ a ceea ce poate oferi sistemulprivat de pensii. Regulile Comisiei deSupraveghere a Sistemului de PensiiPrivate Private (CSSPP) nu permitadministratorilor s@ promit@ sau s@garanteze o anumit@ pensie, ^ns@ esti-m@ri se pot face. Spre exemplu, potrivitweb site-ului pensii.allianztiriac.ro, unparticipant ^n v$rst@ de 30 de ani carecontribuie la sistem timp de 30 de anicu o sum@ lunar@ de 50 de lei, poateacumula ^n contul s@u ^ntre 35.506 lei(scenariul pesimist) }i 60.151 lei (sce-nariul optimist) ^n cazul ^n care eco-nomise}te ^ntr-un fond cu risc moderat.Sum@ care, ^mp@r]it@ pe o perioad@ de15 ani de pl@]i, ar echivala cu o pensie

facultativ@ ^ntre un minim de 197 delei pe lun@ (^n scenariul pesimist) }i 334lei pe lun@ (^n scenariul optimist).P@str$nd acelea}i premise, dareconomisind ^ntr-un fond mai riscant,suma acumulat@ poate fi ̂ntre 46,010 lei(pesimist) }i 170.013 lei (scenariul pes-imist). Pe site-ul Aviva, un instrumentde calcul similar arat@ c@ pentru a aveao pensie suplimentar@ de 150 de lei pelun@ (1800 de lei pe an), o femeie cuv$rsta actual@ de 30 de ani ar trebuis@ contribuie timp de 30 de ani cu osum@ lunar@ de 71 de lei. Legea pensiilor facultative le permite s@participe la sistem tuturor persoanelorce ob]in venituri de natur@ salarial@; alt-fel spus, la un fond facultativ pot con-tribui angaja]ii companiilor private,func]ionarii publici, persoanele autorizates@ desf@}oare o activitate independent@dar }i cele care realizeaz@ venituri dinactivit@]i profesionale sau agricole. Prinlege, contribu]ia la un fond de pensiifacultativ este fixat@ la maxim 15& dinvenitul salarial brut lunar. %n limita a 200euro/an contribu]iile sunt deductibile fis-cal }i, op]ional, angajatorul poate con-tribui }i el ^n contul salaria]ilor. Limitade deductibilitate pentru angajator estetot de 200 de euro. P$n@ ^n prezent,contribu]ia minim@ lunar@ stabilit@ defondurile existente se situeaz@ ^ntre 35}i 60 de lei. Participarea la un fond depensii facultative nu afecteaz@ ̂n nici unfel pensia public@ (spre deosebire depensiile obligatorii administrate privatspre care se va redistribui din sistemulpublic o anumit@ sum@), ci vine doar^n completarea acesteia. Contribu]iile sevireaz@ de c@tre angajatorul participan-tului, ̂n numele acestuia, pe baza infor-ma]iilor din actul de aderare; ^n cazul^n care angajatorul este cel care vireaz@banii, participantul "scap@" de orice grij@.

Dac@ ^ns@ virarea contribu]iei se faceindividual (cum este cazul contributorilorcare nu sunt angaja]i permanent la ocompanie, ci desf@}oar@ o activitate inde-pendent@) participantul prime}te de laadministrator un set de documentepretip@rite pe baza c@rora face transfe-rurile lunare. Valoarea contribu]iei se poate modificaoric$nd, cu condi]ia ca limitele minimeimpuse de administratori }i cea maxim@impus@ de lege s@ fie respectate. %n cazul^n care, la un moment dat, participantulnu mai poate pl@ti contribu]ia, aceastapoate fi suspendat@ }i reluat@ ulterior, ̂norice moment. Chiar dac@ ̂nceteaz@ platacontribu]iei, participantul ̂}i p@streaz@ ̂ncontinuare drepturile, urmând ca la^mplinirea vârstei legale s@ beneficiezede o pensie facultativ@.Dreptul de a ^ncasa pensia facultativ@apare, conform legii, doar la v$rsta depensionare, stabilit@ la minim 60 de ani.Pentru a primi o pensie suplimentar@,un contributor trebuie ̂ns@ s@ cotizeze lafond timp de cel pu]in 90 de luni, nuneaparat consecutiv, iar activul s@u perso-nal s@ fie cel pu]in egal cu o sum@ nece-sar@ ob]inerii pensiei facultative minime(sum@ ce va fi stabilit@ de c@tre CSSPP). Ce se ^nt$mpl@ ^ns@ dac@ nu au fostpl@tite cele 90 de contribu]ii, sau activulpersonal nu este egal cu suma impus@de CSSPP? Banii nu se pierd, ci par-ticipantul prime}te suma existent@ ^ncontul s@u; plata se poate face ^n dou@variante, la alegerea participantului: fieca plat@ unic@, fie sub form@ de pl@]ie}alonate ^n rate pe o perioad@ de ma-xim 5 ani. Nici ̂n caz de invaliditate saude deces al contributorului banii nu sepierd; ̂n cazul ̂n care participantul ben-eficiaz@ de pensie de invaliditate pentruafec]iuni ce nu ^i mai permit reluareaactivit@]ii, procedura este similar@ celei

descrise anterior. %n cazul ^n care areloc decesul participantului ^nainte dedeschiderea dreptului la pensie, sumadin cont se pl@te}te mo}tenitorilor. P$n@ ^n prezent au fost autorizate 11fonduri de pensii private obligatorii,respectiv cele administrate de AIG,Allianz-[iriac Pensii Private, Aviva, BCR,BRD, BT Aegon, Generali, ING, Intera-merican, Omniasig, OTP }i Prima Pensie.Bancpost a fost, s@pt@m$na trecut@,autorizat ca administrator al unui fondde pensii (al c@rui prospect a fost }i elautorizat), urm$nd s@ parcurg@ etapa deautorizare a fondului ̂ n sine. %n faza dea}teptare pentru licen]@ se mai afl@AG2R, KD Life, Marfin-Egnatia }i Rom-exterra-Delta. Din informa]iile disponibile p$n@ ^nprezent, majoritatea companiilor vor oferifonduri de pensii obligatorii cu risc mod-erat, respectiv fonduri care aloc@ aprox-imativ 20&-30& din active ̂n ac]iuni lis-tate }i restul ^n instrumente mai sigure(titluri de stat, obliga]iuni, instrumentede pia]@ monetar@). Generali a anun]at,^n mod singular, c@ va administra unfond cu risc ridicat. Pentru a putea vinde pensii obligatorii,agen]ii de marketing ai companiilor tre-buie s@ fie autoriza]i de Comisia de

Supraveghere a Sistemului de PensiiPrivate (CSSPP). P$n@ ̂n prezent, Avivaa anun]at c@ are "gata de lupt@" 30.000de agen]i de marketing, iar ING Fond dePensii c@ preg@te}te o re]ea de 40.000de agen]i. Aderarea la un fond de pensii adminis-trat privat este o op]iune individual@ aparticipantului }i se face din propriaini]iativ@ sau ^n urma repartiz@rii salealeatorii de c@tre Casa Na]ional@ dePensii }i alte Drepturi de Asigur@riSociale (CNPAS). Procedura e simpl@: opersoan@ care ^ndepline}te condi]iilenecesare, dob$nde}te calitatea de par-ticipant la un fond de pensii administratprivat dac@ a semnat un act individualde aderare (sau a fost repartizat aleato-riu de c@tre CNPAS), actul individual deaderare a fost validat de c@tre CNPAS}i a fost efectuat@ plata unei contribu]iila fondul de pensii administrat privatales. Actul individual de aderare trebuies@ includ@ obligatoriu o serie }i unnum@r unic alocat de c@tre CSSPP, sigla,logo-ul }i datele de contact ale admin-istratorului. %n momentul semn@rii con-tractului agentul de marketing areobliga]ia s@ solicite contributorului ocopie a actului de identitate, cu semn@-tura lui olograf@.

Ileana ILIE

Gata de start!Nu mai pu]in de 11 companii se preg@tesc s@ ia startul, pe 17 septembrie, ^n cursa pentru clien]iipensiilor obligatorii. Principiul pensiilor facultative e simplu: pe perioada vie]ii active contributoriieconomisesc benevol o sum@ de bani pentru a-}i asigura o pensie suplimentar@ la b@tr$ne]e.