DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

Dup@ patetica agita]ie care a dominat România, în lunile premerg@toareader@rii oficiale la Comunitatea European@, lucrurile par acum s@ se fi a}ezatîntr-o matc@ lini}tit@ }i somnolent@. Fie c@ eforturile au fost prea mari, fiec@ tr@im înc@ intens ultimele ecouri ale be]iei succesului, românii în gene-ral }i guvernan]ii no}tri în special s-au deta}at de hei-rupul examenelor de-cisive afi}ând o atitudine relaxat@ numai potrivit@ unei vacan]e plin@ de pro-misiuni. Colorat@ doar, ca divertisment, cu savuroase picanterii politiceinspirate din geniul b@trânului }i, totu}i, atât de actualul Caragiale.Ce-i drept, obsesiile europene mai apar pe tapet, abia când se mai pome-ne}te de vreo strategie post-aderare, marca Bucure}ti, care fire}te c@ exist@,e infailibil@, doar c@ nu a fost înc@ redactat@. Sau când gospodarii de prinsatele României se încrunt@ a necaz, întrebându-se ce vor face cu brânzasau cu ]uica. Sau când doritorii de o ma}in@ mai ieftin@ dau cu capul de otax@ de înmatriculare ne-european@. În rest, e lini}te }i pace, România v@zut@din interior pare a fi, de când lumea, la masa europenilor. Pare, pentru c@, ^nrealitate, semnalele ce ne parvin nu sunt dintre cele mai lini}titoare. Cel mairecent: alegerea germanului Hans-Gert Poettering în func]ia de pre}edinteal Parlamentului European. Adic@ a unuia dintre cei mai severi }i duri criticiai României, din vremea nu prea îndep@rtat@ a slalomului nostru printre ste-gule]e galbene }i ro}ii. Ce va urma, nu-i greu de presupus: monitorizarea„la sânge” a parcursului nostru post-aderare, adic@ a modului în care nevom respecta angajamentele asumate în procesul integr@rii. Cu ochii peRomânia, Parlamentul European, pre}edintele s@u, vor avea cu siguran]@curiozitatea }i r@gazul de a ne descoperi toate p@catele care au f@cut dinnoi „oaia neagr@” a ader@rii. {i, nu sunt pu]ine! Pe unele le vom trece înrevist@, în cele ce urmeaz@.

Deficite care sporesc riscul de ]ar@

Din ce în ce mai mul]i speciali}ti sunt de acord c@ România este extremde vulnerabil@ pe plan macroeconomic, de când d@ semne c@ ar fi sc@patîntrucâtva de sub control deficitele bugetare. Într-adev@r, anul trecut, diferen]adintre importuri }i exporturi a dezechilibrat balan]a financiar@ extern@ a t@riinoastre cu peste 10 miliarde de euro, ceea ce a influen]at decisiv deficitulbugetar de cont curent, estimat la aproape 9 miliarde euro, în cre}tere cu45 la sut@ fa]@ de perioada similar@ a anului 2005. Una peste alta, intr@mîn Uniunea European@ cu o datorie extern@, pe termen mediu }i lung,de aproape 28 miliarde euro }i se pare c@ valoarea în sine îngrijo-reaz@ mai pu]in decât constatarea c@ ea se majoreaz@ cu mai multde 10 procente, de la un an la altul.

“Fatalitatea ne zdrobe}-te… dar spiritul umanpoate reac]iona împotri-va fatalit@]ii.”

E. Fauget

c my b

c my b

pag. 5

Dan SUCIUÎn raportarea cotidian@ la bani, preturile }i salariileduc o lupt@ permanent@ de recunoa}tere. Sunt, defapt, repere paralele sau cel pu]in a}a ar trebui s@func]ioneze. Evaluarea bun@st@rii personale este,din p@cate, o ecua]ie cu doar dou@ componente– salarii vs preturi, }i nu una care s@ formeze unsistem mai complex. Înc@ prea pu]in conteaz@ înaceast@ evaluare, componente ca investi]i, economi-sire. Structurarea societ@]ii române}ti a f@cut caatunci când reperul bun@st@rii se face prin investii}i economisire, prin dobânzi }i ac]iuni, s@ nu maiconteze salariile; iar când conteaz@ salariul ca reperdin p@cate celelalte componente nu conteaz@. Preapu]ini sunt cei din clasa de mijloc pentru care re-perele sunt, pe lâng@ pre]uri }i salarii, inves]ii, eco-nomii }i dobânzi. {i, atunci când banii care cuanti-fic@ preturile }i salariile r@mân s@ furnizeze doaraceste informa]ii - pentru c@ ce sunt pre]urilealtceva decât expresia unei informa]ii cuantificate– înseamn@ c@ nu sunt folosite toate canalele infor-ma]ionale. {i atunci, în func]ie de num@rul aces-tor canale de informa]ii, avem imagini diferite aleRomâniei. Una în dou@ coordonate salarii/pre]uri}i alta în mai multe repere. Aceasta din urm@ esteo Românie mai complex@, mai spectaculoas@, oRomânie cu mai multe resurse }i cu mai pu]ineobsesii. România binomului salarii-pre]uri este,în schimb, o ]ar@ blocat@ între dou@ efecte eco-nomice care se trag unul pe altul.Dar, economic vorbind, salariile nu depind de pre]uri.Cre}terea salariilor trebuie s@ aib@ propria ei cauz@intern@. Nu este doar o chestiune de pia]@, cerere- ofert@, de c@utare de oameni, de atragere de re-surse umane. F@r@ asemenea transferuri, care fac îns@inevitabil parte din mersul economiei, cauza intern@care poate duce la cre}terea salariilor este doarproductivitatea.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

dr. Sorin BURNETE

Economia mondial@„la altitudine”

Expresia din titlu ar putea sugera – evident, la figurat – c@ econo-mia lumii se afl@ pe culmile prosperit@]ii, plutind nestingherit@ pecreasta valului ciclic. Nu este îns@ decât o figur@ de stil: nu evorba de economia mondial@ propriu-zis@, ci de un club select dereprezentan]i ai ei – cunoscut sub numele de Forumul EconomicMondial – ce se reunesc anual în renumita sta]iune Davos, dinAlpii elve]ieni, pentru a dezbate chestiuni economice de importan]@major@. La fel ca în to]i ceilal]i ani, reuniunea din 2007 }i-a fixatpe agend@ un mare num@r de probleme, dar, de data aceasta, s-aacordat prioritate celor considerate cu adev@rat spinoase, ca: înce-tinirea cre}terii economice, spectrul extinderii s@r@ciei (inclusiv înrândul na]iunilor bogate), disputele din domeniul energiei, în-c@lzirea global@ etc.Din p@cate, eforturile celor aduna]i la Davos – de}i l@udabile însine, pentru c@ problemele lumii contemporane trebuie, mai întâide orice, s@ fie discutate într-un cadru cât mai larg, iar FEM ofer@un astfel de cadru – nu au }anse prea mari de a se finaliza prinîn]elegeri care s@ duc@ la rezolvarea lor. În ciuda multor opiniicare sus]in contrariul, problemele globale sunt uneori mai dificilnu numai de în]eles, dar }i de analizat, decât cele care apar încadru na]ional; din p@cate, teoria economic@ nu este întotdeaunapreg@tit@ pentru a oferi explica]ii, }i cu atât mai pu]in solu]ii, lamulte din fenomenele }i procesele care au loc pe plan global.

continuare ^n pagina 3

Emil DDAAVVIIDD

pag. 6

Reglement@ri comunitare

Cornel Jucan

pag. 3

Adriana Vin]eanpag. 8Ileana Ilie

Eseu

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@Pia]a muncii

pag. 6Iulia Nagy

pag. 2

Adrian [@ran-Moro}an

Reforme neterminate

Teorii eonomice

Imaginea s@pt@m$nii

A}adar, pr@bu}irea civiliza]iilor. Ce motiva]iirelev@ Jared Diamond? Sunt mai multe ele-mente care pot defini o „civiliza]ie”. Scrisul}i arta se afl@ printre primele criterii. Peurm@, complexitatea politic@ }i social@ subforma statului organizat, mai ales. Nu sepot, îns@, trasa frontiere distincte: statulinca, de}i nu poseda scrisul, este apreci-at drept o civiliza]ie, precum principatelemaya, ale c@ror art@ }i scriitur@ au fostcele mai sofisticate din societatea pre-columbian@, dar care nu au atins stadiulde stat organizat. Când vorbim de pr@-bu}ire, mai spune Diamond, aceasta nuînseamn@ c@ nu mai r@mâne nimic din ci-viliza]ia respectiv@: r@mân construc]ii, olimb@ vorbit@, unele aspecte ale vechiuluisistem, poate memoria unor persoane }.a.Dintr-o asemenea perspectiv@, defini]iapr@bu}irii ar putea fi aceasta: „diminuarearadical@ a popula]iei umane }i a comple-xit@]ii politice, economice }i sociale, pe ozon@ geografic@ întins@ }i într-o lung@ pe-rioad@ de timp”. Istoria este jalonat@ depr@bu}irea civiliza]iilor, îns@, se pare, c@

nimeni pân@ acum nu a c@utat s@ le nu-mere cu exactitate...Acela}i Jared Diamond enumer@ cinciansambluri de factori care au generat – }igenereaz@, înc@ – pr@bu}irea civiliza]iilor.Primul ar fi „distrugerea mediului deter-minat@ de om”. Altfel spus, faptul c@popoarele au distrus sau distrug, mai multsau mai pu]in involuntar, resursele demediu de care civiliza]ia lor depinde pen-tru a supravie]ui. În trecut, resurseleesen]iale cel mai ades spoliate, distruse aufost p@durile, stocurile de pe}te, rezervelede ap@, suprafa]a superficial@ a solurilor,biodiversitatea. Un exemplu emblematic înacest sens l-ar constitui Insula Pa}telui,unde aproape nimic din mediul de via]@actual, din for]a economic@ redus@, dinobiceiurile }i tradi]iile localnicilor de ast@zinu poate explica construc]ia, existen]a ma-rilor statui. A fost altceva acolo, atuncicând acestea au fost ridicate.

(Dan Popescu)

Introspec]ii europene

continuare ^n pagina 4

Pre]ul cre}te-rii salariilor

Ce furtuni poate prevestio lini}te în}el@toare ?

Itinerar francez (II)

Noi reac]ii lamodific@rile

climatice

nr. 101 anul 3 vineri, 2 februarie 2007 0,50 RON

Peisaj din Rennes - tablou de Bernard Louviot

Conf. univ. dr. Liviu MIH~ESCU

Ne propunem s@ continu@m periplulnostru pe aripile integr@rii, încercânds@ surprindem cele mai semnificativeaspecte, legate de problematica }i conse-cin]ele unor REFORME NETERMINATE.Nici nu a trecut prima lun@ de cândsuntem parte a Uniunii Europene }iputem constata „cu ochiul liber”, f@r@a recurge la metode }i algoritmi sofis-tica]i de analize-diagnostic savante, c@ne descurc@m cu foarte mare greutate,suntem privi]i cu mare ciud@]enie, }i nude pu]ine ori cu repro},- în special dec@tre francezi }i nem]i -, totul pe fun-dalul scandalurilor politice, mai puter-nice }i mai zgomotoase ca niciodat@,ale guvernan]ilor de Dâmbovi]a }i „camarilelor acolite”.A venit }i Raportul B@ncii Mondiale,care arat@ c@ economia României estesupraînc@lzit@, c@ românii sunt supra-îndatora]i, iar agenda de reforme carenu au cunoscut finalizarea r@mâne înc@destul de cuprinz@toare. În raport se anti-cipeaz@ cre}terea substan]ial@ a salarii-lor }i a creditelor neguvernamentale caregenereaz@ presiuni infla]ioniste. De ase-

menea, deficitul comercial al Românieiîngrijoreaz@, dup@ anul 1989, an de an,„recordurile” în deficit fiind mereu dep@}ite.Dup@ cum bine se cunoa}te, pentru aintra cu fruntea sus în Uniunea Euro-pean@, banca central@ a României s-afolosit de toate mijloacele pe care le aveala îndemân@, pentru a ajunge în sfâr}itla ]inta de infla]ie stabilit@, respectiv, areu}it amânarea major@rilor de pre]uriadministrate, a men]inut în parametrirezonabili consumul }i a manevrat cudexteritate aprecierea leului. De ase-menea, Banca Na]ional@ a României amanevrat }i pârghia guvernamental@,}i-a asumat pierderile rezultate din ste-rilizarea masiv@ a pie]ei valutare, ar@-tându-}i, în acela}i timp, col]ii, prin intro-ducerea celebrelor „m@suri neortodoxe”,care au lovit institu]iile de credit, riscânds@ le reduc@ semnificativ }ansele de aface fa]@ concuren]ei cu b@ncile europene.Efectele secundare }i-au f@cut imediatsim]ite prezen]a: b@ncile comerciale,de}i au crescut ca active, au sc@zut înprofitabilitate, iar BNR, ce a câ}tigat dinadministrarea rezervei valutare, a dat pesterilizarea pie]ei de excesul de lichidi-t@]i, iar marii perdan]i - exportatorii -r@-mân total expu}i la varia]iile mon-edei na]ionale... Se }tie foarte bine, dec@tre to]i speciali}tii în domeniu (}i nunumai de c@tre ace}tia), c@ mare partedin deficitul de cont curent este „rea-lizat” de deficitul comercial care seadânce}te pe zi ce trece...Progresul economic al ]@rii depinde, înprimul rând, de aplicarea unui mix depolitici macro }i microeconomice armo-

nizate, în care politica fiscal@ a guver-nului }i cea monetar@ a BNR s@ aib@acelea}i rezultate, iar strategiile b@nciicentrale, respectiv cele duse de alteinstitu]ii financiare }i bancare ale sta-tului sau private s@ fie perfect corelate.Raportul la care f@ceam referire maiînainte chiar face trimitere expres@ lanecesitatea continu@rii ajust@rilor struc-turale, mai ales în sectoarele de guver-n@mânt }i reglementare a pie]elor,}i nuîn ultimul rând, - complet@m noi - , încel al justi]iei. În continuare, vom îndreptaspotul cercet@rii tocmai asupra acestuidomeniu, încercînd s@ fotografiem si-tua]ia în toat@ complexitatea ei – atâtcât ne st@ în putin]@ – }i a subliniaaspectele pe care le consider@m a fisemnificative. Astfel, ne permitem a atrage aten]iatuturor c@, o dat@ intra]i în UniuneaEuropean@, trebuie s@ uit@m cu totul}i pentru totdeauna, proverbul cu velei-t@]i de postulat încet@]enit pe plaiurilemioritice, potrivit c@ruia „nu este prostcine cere }i uit@ s@ dea înapoi, cinumai cel care a dat”, de altfel, pebaza c@ruia s-au f@cut }i, din p@cate,înc@ se efectueaz@, majoritatea anche-telor care vizeaz@ împrumuturile ban-care. Se insist@ aberant pe „respec-tarea NORMELOR DE CREDITARE”,care trag la r@spundere }i-i consider@vinova]i pentru nerambursarea datori-ilor pe cei care au paricipat la apro-barea }i acordarea creditelor, - culmea- , nu pe împrumuta]i, adic@ pe ceicare le-au angajat }i utilizat în folosulpropriu sau al altora, conform voin]ei

lor. Mai mult decât atât, ace}tia dinurm@ s-au obligat, prin semnarea doc-umentelor de creditare }i a celor deconstituire a garan]iilor expres stipu-late, s@ ramburseze necondi]ionat con-travaloarea întregii sume împrumutate,plus comisioanele }i spezele bancarenegociate... Ce poate fi mai anormal }iaberant ca legiuitorii s@ acuze }i - maigrav - s@ condamne pe cei care daucreditul, }i nu pe datornici!...Proiectul de modificare a art.10, dinLegea anticorup]ie nr.78, din anul2000, adoptat de Camera Deputa]ilor,nesus]inut de Guvern }i respins deSenat, va ajunge din nou la Parlament.În sprijinul elimin@rii sintagmei „res-pectarea Normelor de Creditare”, ini]ia-torii proiectului au ar@tat c@ „ancheteleprocurorilor anticorup]ie au creat unclimat de nesiguran]@ în rândul anga-

ja]ilor b@ncilor comerciale, care se temde modul în care ar putea interpretaDirec]ia Na]ional@ Anticorup]ie deru-larea creditelor, în sensul c@ ar puteafi considerate infrac]iuni de corup]iesau asimilate acestora, chiar }i deru-larea creditelor care sunt în scaden]@normal@, conform graficelor de ram-bursare” }i mai mult chiar - subliniemnoi -, pentru cele care au fost în totali-tate restituite!...Ne raliem, de asemenea, p@rerii acelorspeciali}ti care sus]in ideea c@ normaintern@ a unei b@nci nu costituie unact normativ, a c@rui înc@lcare s@ anga-jeze r@spunderea penal@, acesta tre-buind s@ priveasc@ numai rela]ia din-tre client }i institu]ia bancar@, cu atâtmai mult cu cât majoritatea b@ncilordin România }i din celelalte ]@ri alelumii au capital privat.

INTEGRARE REFORME VINERI 2 FEBRUARIE 20072

Reforme neterminate

Exper]ii BNR, cei care de fapt fac jocurileîn sfera economicului }i financiarului, maimult decât oamenii de decizie din PalatulVictoria, ne lini}tesc, spunând c@, de}iritmul de cre}tere a deficitului este alar-mant, finan]area lui nu ridic@, deocam-dat@ probleme. Practic, mai mult de 90la sut@ din deficitul na]ional este com-pensat prin investi]iile str@ine directe, careanul trecut au atins cifra-record de 9miliarde euro, dubl@ fa]@ de anul 2005.Se face precizarea c@ aici intr@ în socoteli}i banii v@rsa]i în contul statului pentruvânzarea BCR.Toate bune }i frumoase, dar nimeni nune spune ce se va întâmpla cu România,atunci când elanul investitorilor str@inise va potoli, sau când vom vinde tot cemai avem de vândut? E o dilem@ care neduce cu gândul la avertiz@rile de risc de]ar@ ale unor agen]ii de rating, sau la sfa-turile unor exper]i ai FMI care }i acumne spun c@ ar fi în]elept s@ strângem cu-reaua, cât înc@ ne mai este bine }i defi-citele structurale nu ne sufoc@ implacabil.

DDee ccee nnuu ppoott ccrree}}ttee ssaallaarriiiillee ??

Apropo de strânsul curelei, aceia}i marispeciali}ti în tranzi]ii dureroase explic@ }iun alt contrast care separ@ România de U.E.De ce nu au înc@ dreptul românii – }icând }i-l vor câ}tiga eventual – de acâ}tiga la fel cu occidentalii ?Politica salarial@ se afl@ în strâns@ inter-dependen]@ cu împlinirea criteriilor deconvergen]@ în scopul adopt@rii monedeieuro. Or, autorit@]ile române, extrem deprudente, au apreciat c@ ]ara noastr@ar mai avea nevoie de o perioad@ depreg@titore de 7 ani pentru a realiza oconvergen]@ real@ cu euro, altfel spus– pentru implementarea unor reformestructurale suplimentare care s@ eliminedisparit@]ile economice, s@ creasc@ flexi-bilitatea }i capacitatea economiei de a

face fa]@ }ocurilor asimetrice.A}adar, dac@ singuri ne propunem s@trecem la euro în 2014, cam tot pe atun-ci trebuie s@ ne a}tept@m }i la egalizareasalariilor cu cele din Vest!Cheltuielile bugetare cu salariile au foststabilite la 6,3 la sut@ din PIB în 2007}i ni se spune c@, din p@cate, va fi obli-gatoriu s@ r@mân@ la aceast@ ponderepe termen mediu, potrivit proiectuluiplanului na]ional de convergen]@ pentruadoptarea euro. În sectorul bugetaractiveaz@ peste 1,2 milioane de salaria]i,care vor beneficia în acest an, în medie,de major@ri salariale de 7,5 la sut@. Atâtavreme cât aceast@ cre}tere planificat@este sus]inut@ de sporirea productivit@]ii,evolu]ia este pozitiv@ }i s@n@toas@. Oricealt scenariu în care statul se dovede}teprea darnic, amplific@ riscurile de deze-chilibru macroeconomic. Astfel, o cre}terede 5 procente a salariului minimal în 2007,comparativ cu scenariul de baz@ stabilit,ar conduce la o performan]@ mai slab@ înreducerea infla]iei cu 0,6 puncte procen-tuale pe an, precum }i la cre}terea defici-tului de cont curent cu aproape un procent.A}adar, orice majorare necontrolat@ abugetelor salariale le transform@ pe aces-tea în „cheltuieli fierbin]i” }i compromitgrav îndeplinirea criteriilor de conver-gen]@ în procesul de aderare la mone-da euro. Cu alte cuvinte. r@bdare }icump@tare cel pu]in pân@ în anul 2014.Ner@bd@torii mai au o solu]ie la înde-mân@: s@-}i schimbe locul de munc@într-o ]ar@ mai binecuvântat@. Cu câ}tigu-rile }i riscurile de rigoare.

LLiibbeerraalliizzaarree }}ii nnuu pprreeaa ……

Într-adev@r, angajarea într-o ]ar@ dinEuropa Occidental@ echilibreaz@ pentruun român cu un veritabil salt în timp}i în }ansa prosperit@]ii. S@ ne gândimdoar c@, prin compara]ie cu România,salariile medii orare ale germanilor suntde 16 ori mai mari în construc]ii, de 17

ori în sistemul educa]ional, de 12 oriîn s@n@tate }i asisten]@ social@, de 13ori în sectorul hoteluri }i restaurante. Edrept, din cele 25 de state europenemembre ale U.E. cu care ne-am întâlnitla 1 ianuarie 2007, doar 14 au decis lib-eralizarea total@ a pie]elor na]ionale alemuncii pentru cet@]enii români (Finlanda,Estonia, Letonia, Cipru, Suedia, Cehia,Slovacia, Slovenia, Polonia, Lituania,Norvegia, Luxemburg, Malta }i Portu-galia). De cealalt@ parte, românii mai aude înfruntat restric]ii par]iale legate fiede specificul meseriei, de nevoile dife-ren]iate de la o ]ar@ la alta, de un anumeregim tranzitoriu impus de sindicate }ipatronate. Inexplicabil@ aceast@ atitudinerefractar@, atâta vreme cât prognozeledin pia]a muncii european@ prev@d undeficit de 60 de milioane de lucr@toriîn U.E. peste circa dou@ decenii, iarexper]ii nu ezit@ s@ indice remedii radi-cale de genul readucerii în activitate apersoanelor mai în vârst@, relax@rii le-gisla]iei muncii }i m@ririi num@rului delucr@tori cu norm@ redus@.

CCaammppiioonnii llaa ddoobbâânnzzii }}ii ccoommiissiiooaannee

Din p@cate, românii se mai v@d discrim-ina]i într-o privin]@. În peisajul financiar– bancar autohton ei sunt obliga]i s@ seconfrunte cu cele mai scumpe credite,cele mai mari comisioane bancare }i celemai ridicate rezerve minime obligatoriidin U. E.! Concret, cu o dobând@ deinterven]ie de 8,75 la sut@ }i rezerveminime obligatorii de 20 la sut@ la lei }i40 la sut@ la valut@ România bate toaterecordurile în materie între grani]ele aceea ce numim azi U.E.27. Consecin]a?Un cost real al creditului foarte mare,pentru o ]ar@ care pretinde c@ iese dinrândul statelor în curs de dezvoltare }itinde c@tre o economie de pia]@ func]io-nal@. Accesul la un credit în Româniaa devenit o adev@rat@ aventur@, princi-pala constatare fiind c@, pentru acelea}i

servicii bancare, la noi se pl@te}te multmai mult decât în oricare stat membruU.E. În spatele bietului român care batecu sfial@ }i speran]@ la u}a unei b@ncise a}eaz@ rând pe rând comisionul dedeschidere cont, comisionul de admin-istrare, comisionul de gestiune, comi-sionul de analiz@ dosar, comisionul derambursare anticipat@, comisionul de riscvalutar. Un volum cumplit de nedreptde costuri suplimentare care poate ridi-ca „pre]ul” unui credit la o valoare dubl@fa]@ de cea datorat@ dobânzi. Victimaeste întotdeauna clientul care, din ne-}tiin]@ sau neb@gare de seam@, afl@ cos-tul real al creditului la semnarea con-tractului sau chiar dup@. Problema estec@ diferen]ele enorme între politicile decreditare autohtone }i cele comunitarenu pot trece neobservate la Bruxelles}i ele ar putea fi taxate în cele din urm@drept înc@lc@ri inadmisibile ale regulilorcomunitare. Sunt, prin urmare, posibilesanc]iuni, dup@ cum e la fel de posibilca asprirea concuren]ei pe pia]a finan-ciar-bancar@ din România, prin intrareaîn joc a unor competitori str@ini redutabili

s@ impun@ de la sine starea de normal-itate. În ambele cazuri, românii nu voravea decât de câ}tigat …

La nici o lun@ de la aderarea oficial@ aRomâniei }i Bulgariei în ComunitateaEuropean@, rezultatele unui sondaj deopinie ne dau fiori pe }ira spin@rii: 45la sut@ dintre adul]ii din zona euro con-sider@ integrarea celor dou@ ]@ri o maregre}eal@. În Germania, procentajul celorce gândesc a}a se ridic@ chiar la peste60 la sut@. To]i ace}ti occidentali scep-tici consider@ c@ intrarea celor dou@ ]@riîn familia european@ le-a afectat sau leva afecta nivelul de trai, prin sc@dereasalariilor.Un asemenea gen de percep]ie genera-lizat@ ne oblig@ s@ fim, mai mult decâtoricând, cu ochii în patru. Este limpedec@ pa}ii no}tri gre}i]i vor fi de aici înaintespecula]i în sens negativ }i sanc]iona]if@r@ mil@. Prin urmare, lini}tea de acuma Bucure}ti-ului, dac@ este real@, atuncie prea pu]in responsabil@.

Ce furtuni poate prevesti o lini}te în}el@toare?

Hans-Gert Pöttering - noul pre}edinte al Parlamentului European

Emil DDAAVVIIDD

conf. univ. dr. Cornel Nicolae JJUUCCAANN

VINERI 2 FEBRUARIE 2007 3ECONOMIA GLOBAL~ TEORII ECONOMICE

urmare din pagina 1Spre insatisfac]ia economi}tilor iubitoride rigoare }i calcul matematic, sistemulmondial nu urmeaz@ un ciclu economicclar }i relativ u}or predictibil, cum estecazul economiilor na]ionale, care-l com-pun. Dimpotriv@, lumea, în integralitateaei, este prin excelen]@ diversificat@, con-trastant@ }i chiar contradictorie. Într-unastfel de context, încerc@rile unora dea explica fenomenele globale cu ajutorulinstrumentelor tradi]ionale – cum a fostcazul unui jurnalist de la The Economist,care a încercat deun@zi s@ explice nivelulsc@zut al infla]iei globale, cu ajutorulmodelului IS-LM – au pu]ine }anse dea convinge. Pe m@sur@ ce globalizareaavanseaz@, este limpede c@ multe dinteoriile economice tradi]ionale, mai cuseam@ cele de inspira]ie keynes-ist@ autot mai pu]in@ relevan]@. Problmele îns@ r@mân, se multiplic@ }idevin tot mai dificile. Dac@ în urm@ cucâ]iva ani unele dintre ele erau doarsemnalate, ast@zi, ele se afl@ în centruldezbaterilor. Bun@oar@, referitor la pro-blema s@r@ciei, ideea principal@ vehicu-lat@ la reuniunile precedente era aceeac@ „globalizarea nu doar face na]iuniles@race mai s@race, ci le s@r@ce}te chiar}i pe cele bogate”. Între timp, problemas-a agravat, stârnind valuri de indignaremai cu seam@ în ]@rile bogate. Este

vorba de adâncirea decalajului dintreveniturile capitalului }i cele ale muncii.În ultimii }ase ani de pild@, salariulmediu al muncitorilor din industriaStatelor Unite nu a crescut în termeninominali de loc, în timp ce salariul reala sporit de dou@ ori mai lent decât pro-ductivitatea. Prin contrast, veniturile an-gajatorilor au sporit în mod fabulos: dac@în urm@ cu 20 de ani venitul mediu alunui manager de top dep@}ea de 40 deori venitul mediu pe economie, în pre-zent raportul este de 1 la 110.O alt@ chestiune intens dezb@tut@ înprezent – }i care, deci, nu putea lipsi depe agenda de la Davos – este legat@de perspectivele destul de sumbre alecre}terii economice globale în 2007 }iîn urm@torii ani. Cauza principal@ ce ali-menteaz@ temerile privind o posibil@ re-cesiune mondial@, în anii urm@tori, rezid@în evolu]ia contradictorie }i atipic@ aeconomiei Statelor Unite, care, în pofi-da faptului c@ genereaz@ 28 la sut@ dinPIB-ul mondial, se confrunt@ cu „peri-colul” de a nu-}i mai putea îndeplini rolulde locomotiv@ mondial@. Dac@ previziu-nile pesimiste, privind o posibil@ sc@derea consumului intern în economia SUA,se vor confirma, ]@rile care depind depia]a american@ pentru exporturile lor– în principal China }i ceilal]i „tigri” asi-atici, dar }i unele ]@ri din UE – se vorconfrunta, la rândul lor, cu dificult@]i. În sfâr}it, dou@ probleme care fr@mânt@

de câteva decenii întreaga omenire, en-ergia }i înc@lzirea global@ au fost }i eleînscrise pe agenda reuniunii Davos 2007.Cele dou@ chestiuni sunt actualmente in-separabile: pe de o parte, cererea global@pentru energie este de a}teptat s@ creasc@cu 50 la sut@, pân@ în 2030, ceea ceînseamn@ c@ ea va dep@}i cu mult posi-

bilit@]ile de sporire a ofertei; pe de alt@parte, contracararea efectului de ser@presupune înlocuirea c@rbunelui fie cupetrolul, fie cu alte forme neconven]io-nale. O posibil@ solu]ie pentru ie}irea dinacest cerc vicios o reprezint@ eficien]aenergetic@, ce presupune folosirea tutu-ror mijloacelor de economisire }i con-

servare a energiei. La aceasta se adaug@eforturile Agen]iei Interna]ionale pentruEnergie, a c@rei strategie de reducere aemisiilor de bioxid de carbon la scar@global@ prevede pentru urm@toarele dou@decenii }i jum@tate investi]ii totale, dinpartea consumatorilor }i industriilor, decirca 2,4 miliarde dolari, în echipamentemai eficiente, cl@diri îmbun@t@]ite }i au-tomobile mai economice.Nici una din problemele descrise maisus, aflate în centrul aten]iei politicie-nilor, economi}tilor }i oamenilor de afac-eri reuni]i la Davos nu intr@ în catego-ria celor pentru care exist@ solu]ii clare.Unele certitudini exist@ totu}i: de pild@,faptul c@ ponderea ]@rilor în curs de dez-voltare în totalul produc]iei mondiale asporit de la circa 40 la sut@ în anii 1990la aproape 50 la sut@ în 2006; sau fap-tul c@ China se preg@te}te s@ devin@ atreia economie a lumii, dup@ StateleUnite }i Japonia, smulgând aceast@ po-zi]ie Germaniei, în vreme de India }iCoreea de Sud revendic@ câte un locîn ierarhia primelor zecev; sau faptul,înc@ }i mai notabil, c@ faimosul grup G-8 este gata s@ se extind@ prin admitereaunor ]@ri ca China, India sau Brazilia.Este limpede a}adar c@ configura]ia eco-nomic@ }i geopolitic@ ce a prevalat dup@cel de-al doilea r@zboi mondial nu maiexist@ ast@zi decât în c@r]ile de istorie. Un lucru este îns@ dificil de pronosticat:cine va fi locomotiva secolului XXI?

Literatura economic@ de specialitate de-semneaz@ prin sintagma de „e}ec al pie-]elor” toate acele aspecte de ineficien]@}i inechitate care apar în func]ionareamecanismului pie]ei. Atunci când reali-tatea economic@ se îndep@rteaz@ demodelul teoretic al pie]ei cu concuren]@perfect@, alocarea resurselor prin inter-mediul pie]ei poate s@ contravin@ con-ceptului paretian de eficien]@ (economis-tul italian Vilfredo Pareto a fost primulcare a afirmat c@ resursele sunt alocateeficient dac@ nu este posibil s@ se pro-duc@ mai mult dintr-un bun oarecaref@r@ a produce mai pu]in din altul, sau,dac@ orice realocare a lor face o per-soan@ oarecare mai înst@rit@, f@r@ caaceasta s@ conduc@ la s@r@cirea alteia).Asemenea situa]ii, coroborate cu ac]iuneacoercitiv@ a guvernelor, sunt delimitateîn literatura de specialitate prin sintag-ma de e}ecuri ale pie]elor.Pentru a prezenta conceptul de e}ec alpie]elor, eminentul laureat al premiuluiNobel pentru economie, profesorul PaulSamuelson, propune utilizarea exemplu-lui farului. Pentru navigatori, spune eco-nomistul amintit, farurile au o impor-tan]@ capital@, întrucât salveaz@ vie]i }im@rfuri, dar, cu toate acestea, cei caregestioneaz@ activitatea lor nu au cum s@colecteze taxe de la vasele beneficiare.În concluzie, datorit@ divergen]elor ap@-rute între beneficiul privat }i costul pri-vat, respectiv beneficiul social }i costulsocial, Samuelson consider@ c@ avem

de-a face, în acest caz, cu o situa]ie dee}ec al pie]ei, în care este recomandat@interven]ia guvernamental@. Pia]a, spuneel, nu reu}e}te realizarea unor aloc@rieficiente, motiv pentru care, în astfelde situa]ii, puterea public@ trebuie s@ ise substituie.Dar, chiar dac@ te nume}ti Paul Samuel-son, teoriile î]i pot fi contestate. }i acestlucru s-a }i întâmplat, contestatarul ne-fiind altul decât Ronald Coase, un altcelebru laureat al premiului Nobel pen-tru economie. Metoda utilizat@ de Coase,pentru a demonta exemplul utilizat deSamuelson, pentru a dezvolta conceptulde e}ec al pie]ei, a fost cum nu se poatemai simpl@. El a încercat s@ g@seasc@o situa]ie empiric@, similar@ celei prezen-tate de Paul Samuelson, în care pia]as-a comportat contrar previziunilor aces-tuia. {i a g@sit-o tocmai în Anglia se-colului XVII. În aceast@ perioad@, farurileerau construite de persoane private, învederea ob]inerii de câ}tiguri private. În-treprinz@torul privat primea permisiuneaCoroanei, de a construi un far }i de apercepe taxe, în urma peti]iilor pe carele prezenta din partea proprietarilor devase }i a navigatorilor, privind necesi-tatea existen]ei farului. Aceasta nu esteîns@, o interven]ie guvernamental@, de-terminat@ de faptul c@ pia]a nu func]io-neaz@, ci, ea stimuleaz@ func]ionarea me-canismelor pie]ei.Ronald Coase a avut o intui]ie extra-ordinar@, atunci când a subliniat c@economia politic@ clasic@ prezint@ situa]iiîn care pia]a nu asigur@ aloc@ri eficientepornind de la premisa conform c@reiacosturile de tranzac]ionare implicate suntegale cu zero (costurile de tranzac]ionare cu-prind valoarea resurselor necesare pen-tru a transfera, stabili }i men]ine drepturide proprietate). Ori, astfel de situa]ii nuapar niciodat@ în lumea real@, unde cos-turile de tranzac]ionare sunt întotdeau-na mai mari decât zero. În concluzie, oparte a autorilor contemporani conside-r@, ca urmare a ra]ionamentului prezen-tat, c@ lumea în care costurile de tran-zac]ionare sunt zero este lumea pentru

care conceptul de e}ec al pie]elor a fostcreat, de}i o astfel de lume nu exist@4. Pentru a ne edifica cu privire la no]iuneade e}ec al pie]elor, vom prezenta, încontinuare, principalele repere ale teorieielaborate de Ronald Coase. În acestsens, vom începe expunerea noastr@ cucelebrul exemplu al cresc@torului de vite}i al fermierului (cultivator), care repre-zint@ fundamentul dezvolt@rii teoriei luiCoase. Acesta presupune c@ un cresc@tor devite }i un fermier î}i desf@}oar@ activi-tatea pe terenuri învecinate }i neîngr@dite.Pe m@sur@ ce cresc@torul de vite î}i dez-volt@ activitatea, prin înmul]irea num@ruluide vite pe care le de]ine, fermierul pierdedin ce în ce mai mult, întrucât culturilesale nu sunt îngr@dite, iar num@rul devite care trec pe terenul s@u este din ceîn ce mai mare. Avem de-a face cu ositua]ie clasic@ de e}ec al pie]ei, în carebeneficiile dezvolt@rii activit@]ii îi revincresc@torului de vite în timp ce o partea costurilor extinderii acesteia sunt su-portate de fermier. Dac@ am aplica teo-ria pigovian@ în acest caz, am ajungela concluzia c@ guvernul al trebui s@ in-tervin@, pentru a asigura o alocare efi-cient@ a resurselor fie prin practicareade amenzi, fie prin introducerea de taxesau impozite, sau prin alte modalit@]icare s@ includ@ costurile sociale indusede activitatea cresc@torului de vite în cos-turile private ale acestuia, deoarece, princre}terea volumului activit@]ii primuluiagent economic, i se produc pagubecelui de-al doilea. Coase afirm@ îns@ c@, de cele mai multeori, atunci când activitatea unui agenteconomic A produce deservicii activit@]iidesf@}urate de un alt agent economic B,modul de abordare al problemei estegre}it, pentru c@ const@ în încercarea dea da un r@spuns întreb@rii: cum putemrestrânge activitatea lui A? Rela]ia din-tre A }i B este îns@ biunivoc@. Restrân-gerea activit@]ii lui A i-ar produce deser-vicii acestuia în timp ce ar favoriza ac-tivitatea lui B. Întrebarea real@ care artrebui s@ se pun@ este, dup@ Coase: cui

ar trebui s@-i fie permis s@ produc@pagube, astfel încât consumurile globalede resurse s@ fie cât mai reduse?...Inevitabil, în astfel de situa]ii, e vorbade o alegere. În exemplul dat cre}tereaofertei de carne de vit@ poate avea locdoar în situa]ia reducerii recoltelor cul-tivatorului, reciproca fiind valabil@ înaceea}i m@sur@. R@spunsul la întrebarenu este, îns@, clar, pân@ în momentul încare nu stabilim care este valoareabunurilor care urmeaz@ s@ fie produseîn plus, respectiv valoarea celor caresunt sacrificate. Pentru a prezenta modulîn care ar trebui s@ fie rezolvat@ pro-blema prezentat@, Robert Coase apeleaz@la un exemplu cifric: costul anual alîngr@dirii propriet@]ii fermierului este de9 dolari, pre]ul unei tone de recolt@ob]inut@ în plus de fermier este de 1dolar, iar rela]ia dintre num@rul de vitedin turm@ }i cantitatea pierdut@ dinrecolt@ este prezentat@ în continuare:

Dac@ exist@ reglement@ri care prev@d c@cresc@torul de vite este responsabil pen-tru pagubele produse celorlal]i, pre-supunând c@ num@rul de vite din turm@ar cre}te de la dou@ la trei, costul su-portat de acesta ar cuprinde }i 3 dolariaferen]i pierderii adi]ionale de recolt@. Înconsecin]@, cresc@torul de vite nu ar de-cide cre}terea num@rului turmelor saledecât dac@ venitul adi]ional ob]inut arfi mai mare decât costul implicat, inclu-siv pierderea adi]ional@ de recolt@.Desigur, dac@ valoarea pierderilor adi]io-

nale de recolt@ ar putea fi redus@ prinalte mijloace, acestea ar fi adoptate, dac@costul lor ar fi mai mic decât valoareapierderilor evitate. Dac@ num@rul de vitedin turm@ este 4 sau mai mare, devineavantajos pentru cresc@tor s@ constru-iasc@ gardul fermierului, întrucât valoareaacestuia este de 9 dolari, iar valoareatotal@ a recoltelor distruse (pe carecresc@torul o va suporta) este de 10dolari sau mai mare.S@ vedem ce se va întâmpla pe o pia]@în care exist@ reglement@ri care stabilescc@ nu cresc@torul de vite e vinovat depagubele produse de animalele sale...Fermierul va fi interesat în acest caz s@stabileasc@ o în]elegere cu cel care pro-duce pagube, spune Coase. Luând înconsiderare exemplul cifric dat, în situa]iaîn care cresc@torul de vite de]ine o turm@format@ din trei animale, fermierul va fidispus s@ îi achite acestuia o sum@ depân@ la 3 dolari (valoarea recoltei pecare o pierde datorit@ celui de-al treileaanimal) în cazul în care va renun]a laun animal. În condi]iile în care cresc@-torul de animale de]ine dou@ animale}i decide s@ î}i m@reasc@ turma la treiexemplare, va include în costul impli-cat de aceast@ decizie }i suma de pân@la 3 dolari, pe care nu o va mai primide la fermier (aceasta reprezint@ un costde oportunitate). Deci, conform teoriei lui Ronald Coase,dac@ drepturile de proprietate sunt rigu-ros definite în cadrul unei pie]e compe-titive, actorii pie]ei vor ajunge la în]elegericare vor duce la internalizarea efectelorexterne produse de activitatea desf@}u-rat@, cu condi]ia ca s@ nu existe cos-turi de tranzac]ionare, iar num@rul deagen]i implica]i s@ fie mic.Trebuie s@ men]ion@m aici c@, prin drep-turi de proprietate în]elegem, în con-textul teoriei elaborate de Coase, atâtdreptul de a de]ine o anumit@ proprie-tate cât }i responsabilit@]ile legate decontrolul modului de utilizare al acesteia(vezi dreptul de a conduce automobilulachizi]ionat, dreptul de a percepe taxeca urmare a de]inerii unui far etc.).

Economia mondial@ „la altitudine”

Cauzele e}ecului pie]elor în viziunea lui Ronald CoasePeisaj din Davos

dr. Sorin BURNETE

drd. Adrian [@ran MORO{AN

Numar devite dinturm@

Pierderileanuale întone (t)din recolt@

Pierdereaadi]ional@de recolt@(t) pe uni-tate adi-]ional@ deturm@

1 1 12 3 23 6 34 10 4

INTROSPEC[II EUROPENE VINERI 2 FEBRUARIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pagina 1Al doilea grup de factori îl reprezint@„schimb@rile climatice”. Se vorbe}te, înprezent, tot mai mult de reînc@lzireaplanetei provocat@ de om, de poluareaatmosferei }i distrugerea mediului, ceeace face leg@tura cu primul ansamblu defactori. Adesea, îns@, s-a v@dit în evolu]iaumanit@]ii faptul c@ o civiliza]ie a fostdistrus@ de c@tre o schimbare climatic@natural@, din cauze naturale, clima fie s-ar@cit, fie s-a înc@lzit, fie a devenit maiuscat@, mai secetoas@, fie a devenit maiumed@, mai ploioas@ etc. De exemplu,„Mica er@ glaciar@” începând cu secolulal XIV-lea a jucat un rol esen]ial înpr@bu}irea Groenlandei norvegiene. Unalt grup de factori l-au reprezentat „ina-micii”. Numeroase societ@]i au c@zut subloviturile dure ale unor cuceriri militare,exemple semnificative fiind constituitede c@tre Carthagina învins@ de Roma}i de îns@}i Roma cucerit@ de barbaricare, printre altele, posedau scrisul,aveau o anume via]@ artistic@, unii meri-tând s@ fie aprecia]i drept civiliza]ii.Un al patrulea grup de factori l-arreprezenta „civiliza]iile vecine prietene”.Dac@ numeroase societ@]i s-au pr@bu}itprin cucerirea militar@ a lor de c@tre in-amici, altele au disp@rut ca urmare a dis-pari]iei unor sus]ineri vitale care le ve-neau din partea unor societ@]i vecine }iprietene. Dac@ una din aceste societ@]is-a pr@bu}it ea îns@}i, sau a cunoscutschimb@ri ce au provocat imposibilitateaasigur@rii leg@turii men]ionate, putemvorbi de o pr@bu}ire a societ@]ii, a civi-liza]iei foste benefice. Nu a fost nici pedeparte vorba de o pr@bu}ire, dar s@ neamintim de situa]ia dramatic@ din StateleUnite }i Europa de Vest, în 1973-1974,generat@ de suspendarea importurilor depetrol din Orientul Mijlociu... S@ ne amin-tim }i faptul c@, iat@, aflându-ne la 100de ani distan]@ de r@scoala ]@r@neasc@din 1907, din România, în preajma mariiridic@ri sociale, ]@ranii se hr@neau cuprec@dere cu m@m@lig@, cel mai mult cum@m@lig@, instaurat@ insistent în mode-lul alimentar rural de atunci, }i prin aceea

c@ grâul a reprezentat, sute de ani, ocomponent@ a tributului pl@tit c@tre turci,ceea ce-l f@cea rar, scump pentru hrana]@ranilor. Or, porumbul, m@m@liga, neîn-so]ite de hran@ de proteine animale,provoac@ boli metabolice grave (pelagra,de exemplu), putând determina degene-rarea unor întregi colectivit@]i umane. {idin acest motiv ]@ranii nu au mai pututrezista traiului penibil pe care îl duceau.Ioan Claudian, medic nutri]ionist }i pres-tigios profesor la Universitatea din Cluj,în perioada interbelic@, mort în pu}c@riilecomuniste, examineaz@ foarte atent toateaceste aspecte în lucrarea sa, valoroas@,dar mai pu]in cunoscut@, „Alimenta]iapoporului român”, publicat@ prin 1938,cred, în Editura Funda]iilor Regale.S@ revenim, îns@ la Jared Diamond. Însfâr}it, al cincilea grup de factori careau provocat }i provoac@ pr@bu}irea civi-liza]iilor, a societ@]ilor umane îl reprezint@institu]iile politice, economice, sociale }iculturale ale unei civiliza]ii care nu îi per-mit s@ rezolve problemele evocate maisus. Desigur, atunci când avem de-a-face cu dispari]ia unei civiliza]ii, nuac]ioneaz@ numai unul sau altul dingrupurile de factori amintite, cel mai ade-sea se v@desc interac]iuni în acest cadru.În fapt, c@derea Imperiului roman saua Imperiului Khmer nu a fost generat@doar de diminuarea, pân@ la pr@bu}ire,a puterii lor militare. Au ac]ionat, cu sigu-ran]@, se subliniaz@ adeseori, problemelede mediu sau problemele economice in-terne, ceea ce le-a f@cut s@ fie mai pu]inapte în a rezista inamicilor. S@ ne maigândim, în acest sens, ca detaliu, la dis-pari]ia unor mari porturi ale lumii, fie c@s-au înnisipat, fie c@ au fost distruse deinamici, fie c@ }i-au diminuat importan]aîn condi]iile în care marile linii maritimecomerciale s-au deplasat dinspre Medi-terana spre Oceanul Atlantic, apoi spreOceanul Pacific etc. Au r@mas, îns@,însemnate a}ez@rile portuare care au avutcu prec@dere func]ii economice – pelâng@ cele militare sau de conjunctur@.Ca s@ încheiem cu Diamond, s@ men-]ion@m concluziile lucr@rii sale „Collapse”sau „Cum societ@]ile decid, influen]eaz@ele însele asupra dispari]iei sau supra-vie]uirii lor”, „best-seller” mondial. „Toate

civiliza]iile moderne sunt amenin]ate dedispari]ie. În zilele noastre, interconexiu-nea între civiliza]ii, între societ@]i esteatât de mare, atât de profund@ încât oanumit@ societate nu se poate pr@bu}if@r@ a nu genera consecin]e, unele grave,care s@ nu fie resim]ite de c@tre cele-lalte societ@]i. Chiar dac@ fenomenele seproduc în ]@ri îndep@rtate }i – uneori,doar în aparen]@ – s@race, precumSomalia, Haiti sau Afganistan – scrieDiamond – noi }tim bine c@ asemeneadeclinuri au repercusiuni asupra Europei}i Statelor Unite”. {i o alt@ concluzie: is-toricul, studiul istoriei nu se mai potlimita la o anume perioad@ }i doar lafaptul considerat istoric ca atare: lupte,}efi, b@t@lii, institu]ii etc. Trebuie studi-ate serii lungi de date, trebuie studii

pluridisciplinare, un efort comun al bio-logilor, arheologilor, economi}tilor, geo-grafilor, politologilor, sociologilor, fizicie-nilor, chimi}tilor, medicilor, inginerilor,chiar }i al astronomilor. De altfel, im-perativul studiilor pluridisciplinare estede mare actualitate, de „fierbinte” actua-litate }i pentru alte domenii...Ce se mai întâmpl@, în Fran]a? O marereuniune la Paris, a unor oameni de}tiin]@ foarte importan]i, din mai multedomenii, care î}i expun }i confrunt@ con-cluziile unor ample cercet@ri desf@}uratepe câteva zeci de ani, cu privire la topi-rea ghe]arilor, viteza }i consecin]ele re-spective. O prim@ concluzie enun]at@: decâteva decenii, mai bine spus odat@ cuacumul@rile de noxe, viteza de topire aghe]arilor este în cre}tere, o cre}tere cuo dinamic@ }i mai abrupt@ în condi]iilesupraînc@lzirii Planetei. În alt@ ordine deidei, campania candida]ilor pentru ale-gerile preziden]iale din mai acest an esteîn plin@ desf@}urare, fapt resim]it, fire}te,pe întreaga palet@ a vie]ii politice, eco-nomice }i sociale a Fran]ei. Elementele

de dezbatere pentru to]i candida]ii sunt,mai ales, economia, structurile }i dina-mica economic@, datoria publicã, s@r@cia,locuin]ele, mediul, perspectivele comu-nitare etc.{i, ca s@ închei aceste însemn@ri, men-]ionez c@ sistemul deosebit de eficientde canalizare a râurilor }i fluviilor dinFran]a – po]i ajunge astfel de la Rennesla Paris }i la Bordeaux – are bazele pusede Colbert, remarcabil ministru al regeluiSoare, înc@ din a doua jum@tate a sec-olului al XVII-lea. Mai pot spune c@ l-am remarcat pe Napoleon, pentru înc@un fapt minunat. Prin dou@ decrete, con-cepute chiar de el, în 1806, a reglemen-tat activitatea farurilor menite s@ lu-mineze, noaptea, traseele navelor: cât s@se aprind@, de unde combustibil, ce s@fac@, în detaliu, paznicul farului, ce uni-form@ s@ aibe, cum s@ fie pl@tit etc.Teribil a fost marele împ@rat. Un colegîmi spunea, astfel, c@ în Fran]a, dar }iîn alte state, suntem înc@ tributari legilorgândite de Napoleon. Chiar suntem...

(va urma)

Dan POPESCU

Itinerar francez (II)

Forumul din Roma Vestigii ale civiliza]iei inca}e

Pont-Pierre din Bordeaux - Fran]a

VINERI 2 FEBRUARIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

ASIGUR~RI

Condi]iile climatice influen]eaz@ sauafecteaz@, dup@ caz, cre}terea }i pro-fitul firmelor din construc]ii, turism,asigur@ri etc. Înc@lzirea global@ }i toatefenomenele ce rezult@ din ea au un im-pact puternic, nu numai asupra asigu-r@rilor de proprietate, ci }i asupra seg-mentelor de via]@, s@n@tate, agricol,auto, transporturi }i r@spundere civil@.De aceea, asigur@torii ar trebui s@ r@s-pund@ prompt la solicitarea Comite-tului European al Asigur@torilor (CEA)de a ajuta societatea în ansamblu s@fac@ fa]@ modific@rilor climatice. Încontextul global al cre}terii perico-lelor de inunda]ii, secet@, uragane, pan-demii, incendii, pe fondul modific@rilorclimatice, CEA cere companiilor deasigur@ri s@ se implice direct }i activîn lupta împotriva acestui fenomen.În acest sens, CEA a publicat proiec-tul „Modific@rile climatice }i rolul asi-gur@torilor în combaterea procesului”,având ca obiective principale averti-zarea p@r]ilor implicate (companii deasigur@ri, guverne na]ionale, institu]iieuropene) asupra consecin]elor fenome-nului }i solicitarea asigur@torilor de a luam@suri corespunz@toare }i eficientepentru adaptarea la aceasta situa]ie.Perturb@rile climatice înregistrate înultimii ani sunt cauzate în mare partede poluarea atmosferic@ }i de activit@-]ile umane. Emisia masiv@ în atmos-fer@ a unor gaze, în special a CO2 }i NOx,accentueaz@ efectul de ser@, ceea ceduce la o înc@lzire anormal@ a climei.Speciali}tii au determinat o cre}terea temperaturii cu 0,6 grade Celsiuspe parcursul secolului trecut, }i con-form estim@rilor IPCC (Intergovern-mental Panel on Climate Change), pân@la sfâr}itul secolului 21, temperatura vacre}te cu 1,40C pân@ la 5,80C. Precipi-ta]iile s-au schimbat, nivelul oceanelorva cre}te, }i frecven]a de apari]ie afenomenelor naturale extreme a cres-cut în anumite zone ale lumii. Exem-plele sunt numeroase }i mai multdecât expresive: furtuni în 1999, val dec@ldur@ în 2003, care au lovit Europa,}i devastatoarele uragane înregistrateîn America au produs daune asigu-rate între 34 }i 50 mld. €. Anul 2004 afost un an record: 650 de fenomenenaturale extreme înregistrate, soldatecu 350.000 de mor]i }i pierderi eco-nomice de 120 mld. €, iar exemplelepot continua.Conform studiului CEA, temperaturilecresc în Europa, cu 0,10C pân@ la0,40C, odat@ la 10 ani, astfel încât, în2080, spre exemplu, temperatura medieva ajunge cu pân@ la 3,20C mai ridi-cat@ decât în prezent. În interiorulcontinentului, anali}tii au remarcatdiferen]e mari între partea de nord }icea de sud din punct de vedere alcre}terii temperaturii. Astfel, în sudulEuropei, temperaturile medii anualecresc de dou@ ori mai rapid decât înnordul continentului.Zona de est a Europei, în care seafla }i România, este afectat@ demodific@rile climatice, mai ales petimpul iernii. Aici, „iernile grele” vordeveni din ce în ce mai rare, spre2020, iar pentru anul 2080 se esti-meaz@ c@ vor disp@rea aproape întotalitate. Acoperirea daunelor cauzate de feno-menele naturale de aceast@ factur@difer@ de la o ]ar@ la alta. Din acestmotiv, este dificil s@ se ia în conside-rare implementarea, la nivel european,a unui sistem unic de acoperire. Înunele ]@ri, acoperirea la asigur@ri estecontrolat@ în totalitate de companiilede profil, iar în altele, statul intervinemai mult sau mai pu]in direct pe

aceasta pia]@, prin instituirea }i regle-mentarea sistemelor de asigur@ri obli-gatorii sub diferite forme: (a) acoperirede baz@ (Spania, Elve]ia); (b) com-pensat@ de stat (Danemarca); sau (c) ocombina]ie între acestea dou@ (Belgia,Fran]a, Norvegia).Marea Britanie este considerat@ prima]ar@ care a luat atitudine în contex-tul problemei globale a modific@rilorclimatice, conform studiului realizatde CEA. Aici Association of BritishInsurers (ABI) în colaborare cu CEAa organizat o conferin]@ interna]io-nal@, unde au fost dezb@tute o seriede aspecte legate de modific@rile cli-matice, }i consecin]ele financiare pecare le au asupra industriei asigu-r@rilor. Mai mult, ABI avanseaz@ înceea ce prive}te fondarea unei „Cartede principii” - acord prin care se sta-bile}te c@ industria de asigur@ri vacontinua garantarea riscurilor de inun-da]ii în cazul în care guvernul ia m@-suri eficiente pentru combaterea lor.Marea Britanie a instituit, de aseme-nea, o serie de instrumente de repre-zentare cartografic@ }i împ@r]ire pezone climatice.Programe în acest sens, dar mai mo-deste, au fost ini]iate }i în alte ]@rieuropene. Astfel, în Austria, Cehia,Germania, Italia, Polonia }i Româniaexist@, sau au fost propuse, programede identificare a zonelor expuse la risculde inunda]ii, de evaluare a acestorriscuri, de instituire a unor sistemena]ionale de asigur@ri împotriva feno-menelor naturale }i de analiz@ a posi-bilit@]ilor de reasigurare. În Fran]a, a fostîncheiat un acord între asigur@torii delocuin]e }i firmele de construc]ii pen-tru instituirea unei poli]e de acoperirea daunelor cauzate de alunec@rile deteren. Acest proiect a avut ca punctde plecare vara anului 2003, când oserie de cl@diri au suferit daune con-siderabile din cauza alunec@rilor deteren datorate usc@rii urmat@ derehidratarea succesiv@ a solului.Efectele schimb@rilor meteorologice suntresim]ite în plan economic, social,geopolitic }i ecologic }i pot afectadiferite zone ale globului. Impactuldin afara sistemului ecologic poate fieviden]iat astfel: (a) economic prinpagube aduse economiei locale }i o

vulnerabilitate sporit@ pe termenscurt fa]@ de alte evenimente de risc;(b) social prin reorientarea cheltuieli-lor publice c@tre proiecte de recon-struc]ie în ]ar@; (c) geopolitic printr-opoten]ial@ cre}tere a dependen]ei defactori e influen]@ interna]ionali.Indiscutabil, o clim@ mai cald@ va con-duce la o concentra]ie mai mare a vapo-rilor de ap@ în atmosfer@. Nu numaic@ precipita]iile vor fi mai dese }imai intense, dar fenomenele extreme,în special vara, vor surveni cu ofrecven]@ mult mai mare, chiar }i înzone în care producerea lor nu esteconsemnat@ istoric. Ca urmare, estede a}teptat o cre}tere sensibil@ acosturilor legate de riscurile catastro-fale determinate de cauze meteoro-logice. Este }tiut faptul c@, în acestecondi]ii, statul, serviciile de urgen]@,popula]ia }i industria asigur@rilor tre-buie s@ se adapteze situa]iei nou cre-

ate, adoptând strategii integrate deprevenire a producerii inunda]iilor }iminimizare a efectelor. Dac@ rolul statului este, în principal, dea asigura m@surile de avertizare tim-purie }i a realiza lucr@ri corespunz@-toare de amenajare a teritoriului ast-fel încât s@ creeze sisteme fiabile deprotec]ie, popula]ia trebuie s@ con-tribuie deopotriv@ la prevenirea pier-derilor prin respectarea condi]iilor cuprivire la amplasarea construc]iilor înzonele periclitate, adoptarea unui com-portament adecvat de protec]ie a pro-priilor valori }i respectarea indica-]iilor autorit@]ilor atunci când produce-rea unor evenimente catastrofale esteiminent@ }i se impune evacuarea. Însfâr}it, companiile de asigur@ri tre-buie s@ fie preg@tite s@ fac@ fa]@situa]iilor de urgen]@, cu o logistic@}i resurse umane adecvate, precum}i prin asigurarea capacit@]ii financia-

re necesare. În plus, pentru a evitaantiselec]ia, asigur@torilor le revine unrol foarte important în con}tientizareapopula]iei cu privire la importan]ariscului de inunda]ii.Cre}terea valorii daunelor produse deinunda]ii este, în primul rând, o con-secin]@ fireasc@ a sporirii num@ruluide locuitori în zonele expuse la risc.Avantajele în exploatare pe care leprezint@ câmpiile inundabile – costulsc@zut al terenului, întinderi mari po-trivite pentru amplasarea unor con-struc]ii industriale, accesul facil latransportul pe ap@ sau la utilizarearesurselor de ap@ pentru diferite pro-cese tehnologice – determin@ aglo-merarea unor valori materiale din ceîn ce mai importante în zone cu gradridicat de expunere, cu atât mai multcu cât m@surile de protec]ie imple-mentate (regularizarea cursurilorapelor curg@toare, îndiguiri etc.) cre-eaz@ un sentiment de securitate fa]@de riscul de inunda]ie. Chiar }i îndomeniul construc]iilor civile de micidimensiuni (case de locuit simple),convingerea c@ inunda]iile reprezint@un fenomen care poate fi controlatprin m@suri tehnice adecvate a deter-minat schimbarea fundamental@ avechilor habitudini arhitectonice, ast-fel încât subsolurile }i demisolurilecaselor, care în trecut erau utilizatepreponderent ca spa]ii de depozitarepentru unelte }i combustibil, au ast@zidestina]ii cu totul diferite }i care pre-supun prezen]a unor obiecte valo-roase (electronice high-tech, electro-casnice etc.), sau a unor instala]iicomplexe }i poten]ial de risc crescut(centrale electrice, termice, rezer-voare de gaz sau motorin@ etc.), toc-mai în aceast@ zon@ cu expunere ma-xim@. Acela}i fenomen caracterizeaz@}i foarte multe cl@diri comercialecare g@zduiesc în subsoluri parc@ri,panourile de comand@ ale sistemelorde alimentare cu energie, de climati-zare, camerele de comand@ ale lif-turilor sau chiar centre de calcul. În viitor, schimb@rile climatice indusede om pot intensifica apari]ia cicloa-nelor. Este posibil ca temperaturileridicate la suprafa]a oceanului s@intensifice manifest@ri meteorologiceprecum uragane }i furtuni tropicale.

(va urma)

NOI REAC[II LA MODIFIC~RILE CLIMATICEConf. univ. dr. Liviu MIH~ESCU

O privire, din punct de vedere istoric,asupra politicilor economice ale eco-nomiilor de tranzi]ie, ofer@ r@spunsurila acest paradox. Timp de multi ani,cre}terea salariilor în economiile aflateîn tranzi]ie a fost influen]at@ de o pre-vedere cheie în acordurile semnate deguverne cu FMI. Mai exact, salariiledin sectorul public nu aveau voie s@creasc@ peste o anumit@ rat@ anual@.Prevederea aceasta opera }i ca un sis-tem de referin]@ în negocierile colec-tive între proprietarii de firme }i mun-citorii din sectorul privat. Problemelede baz@ erau teama de deficite bugetaremari }i nevoia de a combate infla]ia }ideficitele externe ce nu puteau fi sus-tinu]e. În România, dou@ caracteristicimajore ale economiei explic@ dinamicasalariilor. Una este partea reprezen-ta]@ de sectorul privat în formarea PIB,ridic$ndu-se la peste dou@ treimi. Acestlucru se presupune c@ diminueaz@avantajul pe care ̂ l au salariile din sec-torul public asupra func]ion@rii per totala pie]ei muncii. O a doua caracteris-tic@ este migra]ia masiv@. Potrivit anu-mitor estim@ri, peste dou@ milioane derom$ni lucreaz@ ^n str@in@tate, ^n ma-joritate ^n statele membre UE. Migra]iaexplic@ de ce rata }omajului este at$tde sc@zut@ ^n Rom$nia, de}i restruc-turarea industrial@ a fost resim]it@ pu-ternic. Exist@ ora}e }i zone din Rom$-nia unde somajul este aproape de zero,iar angajatorilor le este foarte greu s@g@seasc@ lucr@tori pentru anumite posturi.Faptul c@ migra]ia reduce rata }oma-jului }i face presiuni de cre}tere a sa-lariilor nu este surprinz@tor. %ns@, exist@aici mai multe aspecte. %n economiileaflate ̂ n tranzi]ie, tinde s@ apar@ un fe-

nomen care, ^n mod ironic, aminte}tede sistemul de comand@: apari]ia simul-tan@ a lipsurilor }i surplusurilor. Un eco-nomist maghiar, Janos Kornai, explicamodul ̂n care sistemul de comand@ esteinerent predispus la aceast@ proble-m@, din cauza incapacit@]ii de a alocaresurse ̂ n mod eficient pentru a ajungela echilibrul de pre]. Unii speciali}ti sus]inc@ aceast@ coexisten]@ a lipsurilor mari}i surplusurilor indic@ rigiditatea pie]eidin cauza diver}ilor factori. O cauz@foarte dezb@tut@ este captarea locu-rilor de munc@ de c@tre cei din inte-rior. Aceasta face ca anumi]i oameni,"les exclus”, s@ r@m$n@ ^n afara circui-tului pie]ei de munc@. Rata }omajuluipoate cre}te }i din cauza unor }ocuriputernice, cum ar fi cre}terea accen-tuat@ a pre]urilor la energie. %n Europa de Est, presiunea de cre}-tere a salariilor va continua probabil^n anii ce vor urma. %ntr-adev@r, sala-riile ar putea cre}te mai repede dec$ts-a prevazut, din cauza impactului mi-gra]iei intense. Cre}terea salariilor arfi resim]it@ at$t ^n sectorul public, c$t }i^n cel privat. Cresterea salariilor, ne^nso]it@de cre}terea productivit@]ii, va duce lacre}terea infla]iei }i la deficite exter-ne mai mari }i amenin]@toare.%ntre timp, pentru prima dat@, pie]elemuncii din Europa de Est ^ncep s@exercite presiuni pentru primirea demuncitori imigran]i. Accentuarea lip-sei de for]@ de munc@ se poate ob-serva ^n domenii diverse, ^mpreun@cu rate superioare de cre}tere a PIB-ului. De aceea, poate nu este o coin-ciden]@ c@ Polonia }i [@rile Baltice}i-au deschis pie]ele pentru munci-torii rom$ni }i bulgari, f@r@ restric]ii.

PIA[A MUNCII ESEU VINERI 2 FEBRUARIE 20076

Paradoxul pie]ei de munc@ din România

Sensul existen]ei îl definim, deocam-dat@, în termeni cum ar fi: voin]a z@-mislirii, a vie]uirii, a des@vâr}irii. To]ioamenii sunt îndrept@]i]i ca s@ parti-cipe la procesul des@vâr}irii, s@ urcetrepte ce duc la perfec]iune. Iat@ dece vrem s@ n@zuim spre mai bine, ocaracteristic@ a sufletului omenesc. Iarcâteodat@ vrem mai mult sau impo-sibilul. Dar acesta este singurul lucrucare d@ sens existen]ei }i devinem@sura tuturor lucrurilor prin înzes-trarea cu ra]iune }i libertate. El estecel care are putere pentru a a}ezagreut@]ile pe cântar, el însu}i fiindgreutate pe cântar. El a fost }i va fifr@mântat de: adev@r, libertate, valoare,realitate. }i împarte lumea în buc@]i;observ@, experimenteaz@, „m@r}@luie}te”spre adev@r. Contempl@ }i atunci estemai mult artist nu doar observator,iar contemplarea, oricât de vie, r@mâ-ne în marginile în]elegerii simple alerealit@]ii. Iat@-l, „z@mislitor” de iluzii,cele care produc emo]ii pl@cute saupoate prizonier de iluzii... Arta vine

ca o expresie a jocului de aparen]e.Artistul î}i l@rge}te sfera cuno}tiin]elorpentru a procrea materialul de con-struc]ie al operei sale ajungând pân@ lacele mai înalte specula]ii. Pare îndrep-t@]it s@ tind@ la ie}irea din jocul apa-ren]elor }i s@ se apropie de esen]e.Nici m@car noi, cei care ne vrem maicerebrali nu sc@p@m de jocul aparen-]elor. Atât în con}tiin]a artistului cât}i în cea a omului „exact” termeni ca:realitate, concret, abstract, joc contra-dictoriu al faptelor }i ideilor, adev@r,eroare, fals, nelini}te, în}el@ciune spon-tan@ sau reflectat@, durere, suferin]@,incertitudine, instabilitate - devin tot maiprezen]i. Realitatea este un dat naturaltransformat prin întrebare în proble-m@ }i obiect. Prezen]@ ce determin@procese intelectuale sau suflete}ti.Sub pa}ii ra]iunii, vraja se destram@.Sunt unii care pulverizeaz@ realitateaprivit@ ca lucru în sine, al]ii o l@rgescpân@ la obiecte ideale sau imposibile;}i ideile sunt reale pentru c@ determin@voin]a noastr@ }i chiar pl@smuirile în-chipuirii. Artistul vine cu o libertate fa]@ deobiectul contemplat de el }i proiec-teaz@ certitudinile lui interioare oferin-du-ne o libertate iluzorie. Artistul poatefi: simplu, complex, clar, confuz, lucid,naiv, paradoxal, absurd iar închipui-rea îi permite s@ populeze universulcu mituri noi, în timp ce luciditateaîi permite s@ fac@ un joc paradoxalsau absurd. Oamenii mari sunt ierar-hiza]i de Chesterton, astfel: oameni

mari de prim rang care seam@n@ cutoat@ lumea (Shakespeare), oameni maride rangul II, protestatari indigna]i deinjusti]ie }i st@pâni]i de dreptate (Swift),oameni de rangul III care nu seam@n@cu nimeni (Wistler). De fapt, luciditateaeste considerat@ ca fiind un mod in-tuitiv de a p@trunde esen]a lucrurilorprezente, trecute }i viitoare, iar clari-tatea o categorie ra]ional@ specific@spiritului care opereaz@ cu distinc]ii,adic@ cel }tiin]ific.Câteodat@, vrem s@ ie}im din jocul esen-]elor, al ambiguit@]ii }i ne îndrept@m spre}tiin]ific. {tiin]a este un instrumentpre]ios în lupta omului pentru adap-tare }i pentru dobândirea libert@]ii reale.Omul, situat în centrul lumii câ}tig@ înprecizie, dar pierde în ceea ce prive}tecertitudinea }i devine nelini}tit, ne-sigur, posedat de perspectiva unorcuceriri nesfâr}ite...mai aproape deartistul care caut@ adev@rul. Dac@ artapare a fi peren@, exist@ unele clipede satisfac]ie ce ne pot transforma înst@pâni ai naturii. Artistul îndr@zne}tes@ afirme absolutul, în timp ce omulde }tiin]@ tinde c@tre acesta, este r@b-d@tor, laborios, ob]ine pu]in }i sigur, li-bertatea lui de mi}care fiind limitat@.Artistul se mi}c@ altfel, cu dor întinspeste t@râmuri numai de el în]elese,mai r@t@cit, mai sensibil. }i de multeori gre}e}te pentru c@ intui]ia este ceacare va domina. Iar sim]urile devinr@d@cini ale erorilor, senza]iile ofe-rindu-ne imagini injuste ale obiec-telor care le-au provovat. Ideile pot fi

sentimente, atitudini relativ constante.Adev@rul este un sentiment transfor-mat în credin]@, adic@ în certitudine.Gândirea vine s@ pun@ ordine dar nureu}e}te întotdeauna. Atunci, logicasufletului ne încarc@ }i recunoa}temc@ de multe ori ne place. }i face bine.Sentimentele îi ajut@ }i pe cei care nupot gândi, se oglindesc în con}tiin]anoastr@. Dar, }tim c@ ra]iunea cernesentimentele }i credin]ele noastre, iar,uneori, aceast@ sit@ le usuc@ pentru c@omul întreg simte }i gânde}te, tr@ie}teplenar iar când ra]iunea confisc@ tot,tope}te tot în apele ei.

Orice cugetare generoas@, orice des-coperire mare se duce la inim@. Minteanu mai este decât o fereastr@ prin carep@trunde soarele unei lumi noi }i pleac@spre inim@. Atunci, timpul dispare }ieternitatea, cu fa]a ei cea serioas@,prive}te în fiecare din fiecare lucru.Ne trezim atunci într-o lume încreme-nit@ în toate frumuse]ile ei, iar inimaeste singura care se mi}c@ aici. Cum ne mi}c@m mai bine? Dup@care logic@? Dup@ cea care ne vaapropia mai bine de lumea în caretr@im pentru c@ înc@ nu putemm@sura tot, controla tot, poseda tot.

dr. Adriana VIN[EAN

LOGICA INIMII {I RA[IUNEA

Pia]a româneasc@ de munc@ se confrunt@ cu un feno-men aparent paradoxal, prin coexisten]a lipsei de munc@cu surplusurile, reprezentat statistic de somaj. Milioanede români caut@ de lucru în str@in@tate, iar ]ara aredificulta]i în a g@si lucr@tori pentru a ocupa locurile demunc@ în anumite sectoare.

Iulia NAGY

Casa natal@ a unui om de prim rang - Shakespeare

SSSSoooommmmaaaajjjj }}}} iiii ddddeeeeffffiiiicccciiii tttt ddddeeee ffffoooorrrr]]]]@@@@ ddddeeee mmmmuuuunnnncccc@@@@,,,,

BURS~ SALARIIVINERI 2 FEBRUARIE 2007 7

S@pt@mâna de tranzac]ionare 29 ianuarie- 2 februarie a fost împ@r]it@, ca factoride interes, între finalul primei luni din an}i debutul celei de-a doua. Prin prismaevolu]iei }i a ceea ce s-a întâmplat înpia]@ în ianuarie, finalul de lun@ este celcare de]ine prim planul, f@r@ ca acest fapts@ însemne, îns@, c@ debutul lui februa-rie a fost unul neinteresant.

LLiicchhiiddiittaattee îînn ccoobboorrâârree ppee ffiinnaall ddee lluunn@@

Înc@ de la începutul s@pt@mânii în curs,pia]a derivatelor a evoluat pe o direc]iesimilar@ finalului celei anterioare s@pt@-mânii trecute, astfel c@ investitorii au con-tinuat s@ stea mai mult în expectativ@,pruden]a fiind caracteristica dominant@.Atitudinea lor a fost reflectat@ în volu-mul de transfer care nu s-a mai ridicatla nivelurile superioare ob]inute în alte}edin]e din ianuarie }i s-a plasat în zonade jos, pe un palier al evolu]iei lichidit@]iidin luna în curs. Au fost, totu}i, încheiatepeste 14.400 contracte futures }i op-tions din 1756 tranzac]ii valoarea aces-tora urcând la circa 45,5 milioane de lei.„De}i, în raport cu alte sesiuni din lunaîn curs putem vorbi de o lichiditate încoborâre, comparativ cu indicatorii delichiditate din aceea}i lun@ din 2006, sepoate observa c@ pia]a sibian@ a cres-cut constant”, a declarat un oficial si-bian. În ceea ce prive}te evolu]ia pre]u-rilor, }edin]a luni de ieri a fost una pre-ponderent „ro}ie”, doar pu]ine active su-port ab@tându-se de la traseul descen-dent. Num@rul pozi]iilor futures a cres-cut u}or, f@r@ ca amplitudinea s@ fie unade remarcat. „Investitorii prezen]i în pia]ade la Sibiu sunt destul de reticen]i îna-}i deschide noi pozi]ii deoarece SIF-urile stau de o s@pt@mân@, conform ana-

lizei tehnice, între aceleasi nivel”, a ex-plicat Minodora Budin, directorul sucur-salei Sibiu a Nova Invest. Derivatele dinsectorul financiar au fost din nou celemai c@utate. În aceste sens, s-au deta}atDESIF 2 }i DESIF 5. Pentru DESIF 2,s-au încheiat 7860 contracte, scaden]aapropiat@ dominând tranzac]iile. Colegelede lichiditate ale DESIF 2, anume DESIF5, au generat mai mult de 4800 con-tracte futures, total prin intermediul cruia}i-au securizat pozi]ie secund@ în clasa-mentul zilei, dar }i în cel al lunii ianuarie.Din sectorul bancar, au provenit ocu-pantele locului trei: derivatele pe ac]iu-nile TLV. A fost transferat echivalentul a761.000 ac]iuni TLV.Cea de-a doua zi a s@pt@mînii s-a re-marcat printr-o urcare a nivelului delichiditate, în compara]ie cu ultimele trei}edin]e, consemnându-se un plus evidentde câteva mii de contracte. Chiar }i a}a,volumul de transfer acesta a fost unulmediu, astfel c@ finalul de lun@ este unullini}tit. Au fost încheiate aproape 18.400contracte futures si options, din 2360tranzac]ii, o mare parte a acestora în-dreptându-se spre scaden]a apropiat@.Ca valoare, în aria futures s-a atins untotal de 59,22 milioane de lei. Partici-pan]ii în pia]@ au acordat, }i de aceast@dat@, aten]ia cuvenit@ sectorului SIF man-ifestând aceea}i consecven]@ a plasa-mentelor pe activele suport cele mailichide. Pe de alt@ parte, s-a putut ob-serva cre}terea atractivit@]ii din zona de-rivatelor petroliere, situa]ie datorat@ de-rivatelor pe ac]iunile „Rompterol”. Rapor-tat la pre]uri, evolu]ia derivatelor s-a con-cretizat în cre}teri mai ales pe scaden]amartie dar }i câteva deprecieri pe anu-mite active suport pentru scaden]a iunie.„Evolutia pie]ei a fost cel putin ciudat@.Pe fondul unei volatilit@]i destul de re-duse, num@rul de contracte tranzac]io-nate a fost destul de ridicat. S-au ob-servat ordine masive la cump@rare, îns@num@rul de pozi]ii s-a men]inut cam înacelea}i intervale. Prin urmare, putemspune c@, momentan, trecem printr-o pe-rioad@ de a}ezare a pie]ei”, a punctat bro-kerul clujean Mirabela Coos, Cu 9553contracte DESIF 2 au încheiat o nou@zi în fruntea clasamentului lichidit@]ii înpia]a derivatelor. DESIF 5, au fost prefe-rate pentru aproape 7000 contracte fu-

tures }i s-au plasat pe locul secund.

DDEERRRRCC rreevviinn îînn aatteenn]]iiaa iinnvveessttiittoorriilloorr

„În ultima perioad@, atât RRC, cât }i DERRC,au înregistrat varia]ii mai semnificativede pre], semnal care a atras }i interesulspeculatorilor. Consecin]a direct@ a fluc-tua]iilor de pre] a fost reluarea activit@]iiatât în pia]a spot, cât }i pe cea a de-rivatelor pe acest emitent. Foarte inter-sant@ ar fi ad@ugarea, pe pia]a la ter-men, a contractelor pe m@rfuri si în spe]@a celor pe petrol, care ar putea oferi operspectiv@ mai ampl@ asupra industrieienergetice }i ar putea readuce în aten]iainvestitorilor acest sector” a declaratMirabela Coos. La rândul s@u, Victor Pop,directorul de opera]iuni de la Intervam,a declarat: „Sunt convins c@, în momen-tul în care pre]urile SNP si RRC vor în-cepe s@ se mi}te, interesul investito-rilor va reveni imediat”. În ultima }edin]@ din ianuarie, s-a con-semnat cel mai sc@zut nivel de lichidi-tate din ultima vreme, fiind încheiatenumai 7815 contracte, valoarea aferent@rulajului futures fiind de 21,5 milioanelei. DEsif2 }i DESI 5 si-au men]inut lo-curile unu respectiv doi iar DERRC s-auclasat pe trei.

VVaallooaarree 11,,66 mmiilliiaarrddee ddee RRoonn,, îînn iiaannuuaarriiee

%n prima lun@ din 2007, sesiunea s-a re-marcat printr-o lichiditate ridicat@, investi-torii afirmându-}i constant prin tranzac]iilerealizate, interesul pentru instrumentelederivate. Prin urmare, au fost contabi-lizate 486.249 contracte futures }i op-tions, iar valoarea acestora s-a ridicat lapeste 1,6 miliarde de RON, adic@ circa 474milioane de euro. Aceste date ilustreaz@o cre}tere net@ de 86& a volumului încompara]ie cu ianuarie 2006, când aufost înregistrate 261.231 contracte pre-cum }i o îmbun@t@]ire de 3,5 ori a valoriiechivalente. Din totalul general, 482.225contracte au fost încheiate în pia]a fu-tures }i peste 4000 în pia]a op]iunilor.Pentru pia]a op]iunilor, se remarc@ dubla-rea volumului comparativ cu aceea}i lun@din 2006, semn al unui interes în ur-care }i pentru aceste tipuri de contracte.„Ne-am apropiat de pragul de 500.000contracte, adic@ aproape dublu în raport

cu intervalul similar din 2006 }i doarconjunctura nefavorabil@ de la finalullunii, în special prin prisma nemul]umi-rilor privind impozitarea, ne-a împiedicats@ îl dep@}im. Dac@, în primele 16 se-siuni, am realizat o medie de aproape26.000 contracte pe zi, dup@ ivirea pro-blemelor legate de perceperea impozi-tului, media a sc@zut la circa 14.200contracte/zi. Per ansamblu, suntem îns@în grafic, bursa derivatelor continuându-}i traseul ascendent”, a declarat pre}e-dintele BMFMS dl. Teodor Ancu]a.În clasamentul lunii s-au impus, dup@ o do-mina]ie categoric@, derivatele pe ac]iunileSIF 2, cu un total de aproape 250.000contracte. Ele au fost urmate de DESIF5, cu mai mult de 188.000 contracte.Pe trei, la mare distan]@ s-au clasatDETLV cu 14.787 contracte. Despre lunade debut din 2007, Minodora Budin, di-rector al sucursalei Sibiu a Nova Invest,a declarat: „Luna ianuarie a fost foartebun@ din punct de vedere al tranzac-]ion@rii derivatelor, având in vedere fap-tul ca pe pia]a futures po]i s@ }i vinzi.Spre finalul lunii s-a observat c@ num@rulde pozi]ii deschise pe SIF-uri s-a mic-}orat comparativ cu mijlocul lunii ianua-rie. Acest fapt se datoreaz@ si pie]ei lavedere care în ultima perioad@ a oscilatîntre ni}te praguri înguste bine stabilite,

din punctul de vedere al analizei tehniceculoarul respectiv denumindu-se neutru”.

SSSSIIFF BBrrookkeerr,, lliiddeerr îînn iiaannuuaarriiee..

Prima lun@ a anului a adus interesanteschimb@ri în topul celor mai activi inter-mediari din pia]a sibian@ a derivatelor.Surpriza vine chiar la vârful clasamen-tului, unde Vanguard, cel mai activ SSIFîn 2006, a fost detronat de pe primapozi]ie. Astfel, primul lider al anului esteSSIF Broker Cluj, cu 130.418 contracterealizate. Vanguard S.A s-au men]inuttotu}i, la un nivel foarte bun, încheindluna ianuarie pe locul secund, cu 111.557contracte. Surprizele au continuat princlasarea pe locul trei a Carpatica InvestSibiu, care a realizat 75.420 contracte.Pe locul patru s-a clasat o alt@ soci-etate din Cluj, anume Interdealer CapitalS.A cu 53.170 contracte, în timp ce pecinci se afl@ Eastern Securities, cu 50.574contracte. În luna ianuarie, pe pia]a latermen au fost prezen]i 43 intermediaridin care 42 au realizat efectiv tranzac]ii.Se remarc@, de asemenea, dou@ SSIF-uri nou intrate pe bursa derivatelor,anume SSIF IEBA Trust S.A }i AlphaFinance S.A. Prin urmare, num@rul in-termediarilor interesa]i de instrumentelederivate continu@ s@ creasc@.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Ianuarie a confirmat a}tept@rile: lichiditatea cre}te

urmare din pagina 1

Adic@ o mai judicioas@ utilizare a resur-selor }i, în primul rând, mai mult@ pro-duc]ie cu mijloace mai pu]ine. Cadefini]ie opera]ional@ pentru acceptareasau nu a unei revendic@ri salariale cajust@, indicatorul de productivitate esteesen]ial. Cre}terea productivit@]ii este unmotiv bun }i s@n@tos de cre}tere asalariilor. Un motiv care nu tulbur@ echi-librele economice }i care închide cu bineun întreg ciclu de cre}tere economic@.Din p@cate, binomul românesc salarii -pre]uri nu func]ioneaz@ a}a. Ceea ceduce, de prea multe ori, la cre}tereasalariilor, sunt tocmai chestiunile care]in de pre]uri. Cre}terea pre]urilor lautilit@]i, în toamna trecut@, cu efectele înlan] – ceva mai mici de aceasta dat@decât alte d@]i – a produs o cre}tere apreturilor }i un efect psihologic mai gravdecât indicele real de cre}tere a pre-turilor. Cu toate c@ am avut anul cu ceamai mic@ infla]ie, din ultimii 15 ani, avemcele mai mari a}tept@ri de cre}tere asalariilor. De teama cre}terii pre]urilor pede o parte, dar }i din cauza orizontului dea}teptare optimist tot mai larg împ@rt@}it,odat@ cu integrarea în UE. Dup@ 1 ianua-

rie, cererea de cre}tere salarial@ a de-venit acut, pentru c@ în UE trebuie tr@italtfel. Deocamdat@, aceasta este con-secin]a integr@rii. Tr@it altfel, a}adar, pebani mai mul]i, dar nu }i muncit altfel,adic@ mai productiv. Deocamdat@, pro-ductivitatea în industrie este doar lanivelul de 40& din cea din UE, astadup@ un an în care cre}terea producti-vit@]ii a fost de 11&. Aceasta în timpce salariul mediu în România este un-deva la 30& din media european@.Aceast@ diferen]@ creeaz@ o marj@ depresiune }i o d@ o bun@ justificare reven-dic@rilor. Productivitatea de 11 procentea dus o cre}tere aproximativ în aceea}idimensiune a salariilor. {i, dac@ acestritm se va men]ine în cursul anului, atun-ci o cre}tere a salariului mediu cu peste10 procente nete - a}adar, f@r@ s@ se]in@ cont de infla]ie – este de a}teptatpentru acest an. Pe final de an, îns@, întimp ce presiunea cre}terii salariilor este,acum, în administra]ie }i în educa]ie,a}adar în sectoarele bugetare, cre}tereaeste ca }i decis@. Greu de spus c@ nueste justificat@, atunci când se observ@nivelul }i se compar@ cu mediile eu-ropene. O compara]ie tot mai justificat@.Dar greu de justificat, atunci când suntevaluate efectele: deficit bugetar, pre-siune pe infla]ie. {i, dac@ se caut@ adev@-

rata leg@tur@ salarii pre]uri, atunci trebuiespus c@ leg@tura este una simpl@ }i deefect: dac@ cresc salariile ATUNCI crescpre]urile, nu invers! O cre}tere artificial@(adic@ nu conform@ cu productivitatea}i cre}terea economic@ în general) asalariilor va duce la cre}terea pre]urilor. {i, totu}i, pe pia]a liber@ mai apare otendin]@ de cre}tere a salariilor. Tot maimulte sectoare risc@ s@ aib@ problemecu for]a de munc@. Nu mai g@sesc an-gaja]i la salariile pe care le ofer@. Migra-]ia a dus la un deficit major de for]@de munc@, deja, în construc]ii, dar }i înmanufacturile de lohn. Dac@ vor s@ r@-mân@ pe pia]@, companiile vor trebui s@ofere salarii mai mari reducând din prof-ituri. În construc]ii, o activitate extremde profitabil@, a}a se va întâmpla. Defapt, e un joc cu sum@ constant@, carese împarte altfel }i de aceea, aceast@evolu]ie nu este un riscant@. În indus-tria lohnului, o cre}tere a salariilor duceinevitabil la închiderea afacerilor. Vom aveaasemenea cazuri, a}a cum vom avea încer-c@ri disperate de angaj@ri de muncitori str@inipe salarii mai mici, pentru a putea men]inemarjele de profit existente. Salariilea}adar, o vor lua în sus. Acolo unde sepoate, }i unde compania va rezista pepia]@. {i, inevitabil, în sectorul public. Apoi,a}tept@m adev@rata cre}tere a pre]urilor.

Pre]ul cre}terii salariilorDan SUCIU

, ,

"Transhuman]a este ilegal@ pentru c@încalc@ regulile de bun@stare animal@ }ide transport. Regulile sanitare veterinareimpun ca vehiculele cu care sunt trans-portate animalele s@ aib@ sisteme dead@pare permanent@, s@ fie realizateminim dou@ opriri ^n 24 de ore, iar, ^ncazul transporturilor de peste dou@ zile,animalele trebuie s@ fie cazate ^ntr-oferm@ autorizat@. %n cazul transhuman]ei,nu sunt respectate niciuna dintre aces-te m@suri }i, ^n plus, animalele trec pedrumuri na]ionale }i ̂ ncalc@ propriet@]i".Afirma]ia apar]ine lui Marian Avram,pre}edintele Autorit@]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare }i pentru Siguran]a Alimentelor(ANSVSA), {i a ]inut, zilele trecute, primapagina a ziarelor. Transhuman]a, a}acum se face ̂n prezent, nu va mai fi per-mis@, chiar dac@ este specific rom$-neasc@ }i "dureaz@ de pe vremea lui{tefan cel Mare", ]ine s@ informezeMarian Avram.De}i nu exist@ ̂nc@ un ordin al autorit@]ii,pornind de la legisla]ia european@ ^ndomeniu, Avram a anun]at c@ va impunereguli noi pentru ciobani. Indiferent dac@vor s@-}i duc@ animalele doar de lapoalele muntelui p$n@ ^n v$rf, sau dinDobrogea p$n@ ̂n Retezat, ciobanul tre-buie s@ pun@ pe h$rtie traseul pe carevrea s@-l urmeze }i s@-l depun@ laDirec]ia Sanitar-Veterinar@ din jude]uls@u. %n plus, pentru a putea porni cuoile la drum, ciobanul mai are nevoie}i de certificate de s@n@tate pentru aces-tea, de dovada c@ sunt vaccinate }ideparazitate }i de acceptul veterinarilordin jude]ul ̂n care vrea s@ ajung@. Dac@traseul este scurt – de la poalelemuntelui p$n@ pe platou –, oile pot fi

duse pe propriile picioare. %ns@, dac@ dis-tan]ele sunt mari, trebuie transportate cuma}ini speciale }i numai cu certificat detransport. Avram a mai anun]at c@, ^ncur$nd, cei care nu vor pune ̂n practic@aceste noi reguli vor fi amenda]i cu1.000-3.000 de lei noi. "Legisla]ia va fiaplicat@ treptat, treptat, iar oamenii tre-buie s@ ^n]eleag@ c@ integrarea nu^nseamn@ numai drepturi, ci }i obliga]ii",a declarat Avram, ^ntr-o conferin]@ depres@ }i le-a spus jurnali}tilor la revedere,c$nd au insistat s@ afle termenul exactde aplicare al legii. Cu alte cuvinte, dac@ proprietarii ani-malelor vor s@ le transporte pe o arierestr$ns@, ^n jude]ul ^nvecinat, transhu-mana]a este permis@, dar numai dup@ce traseul a fost autorizat de direc]ia sani-tar@-veterinar@ din jude]. "Noi trebuie s@}tim c$te animale sunt, dac@ sunt vac-cinate, deparazitate, unde p@}uneaz@,unde circul@. Pe teritoriu restr$ns e altce-va, dar s@ transpor]i animalele din Sibiup$n@ în Delt@ e o gre}eal@ }i e ilegal.De la un jude] la altul, serviciile veterinarepot monitoriza. Ciobanul depune traseulla direc]ia veterinar@, care poate s@ ^laprobe sau nu, pentru c@ p@}unarea astanu poate s@ se def@}oare a}a, oriunde",a ad@ugat Avram.Dar, ce-i cu v$nzarea br$nzei? Un ordinal ANSVSA prevede c@ v$nz@rile directede produse primare, precum laptele,br$nza, carnea de pas@re sau ou@le, potfi realizate doar în localitatea de prove-nien]@ sau în cele învecinate, iar v$nz@rilecu am@nuntul de alimente de orgine ani-mal@ }i nonanimal@ pot fi efectuate doarpe raza jude]ului. Ordinul publicat ^n 8 ianuarie 2007

prevedea, printre altele, c@ p$n@ la 18ianuarie, ciobanii trebuia s@ se ^nre-gistreze ca s@ mai poat@ vinde lapte }ibr$nz@. Aplicarea ordinului a fostam$nat@ p$n@ la jum@tatea lunii iulie."Br$nza de la oile care se afl@ în trashu-man]@, de exemplu, va putea fi comer-cializat@ în jude]ul unde oaia a fost înre-gistrat@ de c@tre proprietar", a mai spuspre}edintele ANSVSA.Pentru un om care a tr@it din oierit, timpde }apte genera]ii, o s@ fie foarte greude ^n]eles de ce nu mai are voie s@ seplimbe cu oile pe unde vrea }i cum vrea}i nici s@-}i v$nd@ br$nza ^n pia]@, cap$n@ acum.

NOI REGLEMENT~RI VINERI 2 FEBRUARIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

Dup@ ce au aflat c@ nu mai au voie s@-}i v$nd@ br$nza la pia]@, ciobanii au primit o nou@ lovi-tur@: transhuman]a este ilegal@. Noile reguli europene risc@ s@-i arunce ^n faliment pe produc@-torii de br$nz@ din Marginimea Sibiului, Novaci sau Suceava, zone unde veniturile sunt asigurateintegral din oierit.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

“Transhuman]a este ilegal@”

“Victoria”, celebra nav@a lui Nelson, revine lavia]@ ^n docurile de la

Hampshire