------

Programele de responsabilitate social@

Lumea se preg@te}te de o nou@ epoc@.Atunci când pre]ul petrolului ajunge la 135de dolari pe baril, iar pre]ul tuturor resurelorde la alimente la gaze cre}te între 50 }ipeste sut@ la sut@, într-un an, ce altceva sepoate a}tepta decât revolu]ii, dac@ nu chiarrevolte - a}a cum s-a întâmplat în câteva]@ri s@race. Întrebarea care se pune estedac@ for]ele pie]ei libere mai pot reglementao situa]ie care, în privin]a petrolului, pare s@scape de sub control. Are nevoie mânainvizibil@ a pie]ei de o mân@ de ajutorvizibil@, având în vedere evolu]ii alepre]urilor la bunuri }i mai ales la petrol?Întrebarea cap@t@ justificare, ]inând cont deaccentuarea tranzac]iilor speculative cupetrol.

Protec]ia }i ameliora reamediului, în sprijinul dez-volt@rii durabile, nu maireprezint@ un deziderat,ci un imperativ al lumiiactuale. În zona eco -nomiei }i a societ@]iiglobalizate, sunt ini]ia tepolitici institu]ionale,stra tegii guvernamentale,acorduri interna]ionale.

Este nevoie, îns@, de tot atâtea proiecte locale, deini]iative cet@]ene}ti, de atitudini individuale, în micros-fera mai pu]in perceptibil@ a comportamentului colectiv}i con}tiin]ei civice, a obliga]iilor umane, a intereselorsolidare. Dificult@]ile abord@rilor legate de mediu seconcentreaz@, ast@zi, în jurul necesit@]ii de a combatedistrugerea spa]iului înconjur@tor, în deplin@ cuno}tin]@de cauz@ fa]@ de ireversibilitatea ciclului dezvolt@rii, fa]@de progresul economic continuu }i evident.Politica Uniunii Europene, în acest domeniu deja«fierbinte», r@spunde unor cerin]e imediate, dar, toto-dat@, încearc@ s@ pun@ bazele unui plan ecologicambi]ios, pe termen mediu }i lung. Cel de-al }aseleaprogram de ac]iune comunitar, propus de ComisiaEuropean@ în anul 2002 }i intitulat sugestiv: «Mediul2010: viitorul nostru, alegerea noastr@» (6EAP 2002-2012), vine în întâmpinarea }i pentru solu]ionarea prob-lemelor de mediu la nivel planetar. Un posibil r@spunsla provoc@rile vizând deterioarea stratului de ozon,cre}terea emisiilor de gaze cu efecte de ser@, acidifi-carea solului }i a apei sau reducerea biodiversit@]ii.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

„Sunt unii care, deja urca]icu greu, din arivism, doresc

s@ trag@ scara dup@ ei”

În]elepciune popular@

c my b

c my b

nr. 167 anul 4 vineri, 23 mai 2008 0,50 RON

pag. 8Ileana ILIE

Ofensiva brandurilor

pag. 7Decebal N. TOD~RI[~

Bursa din Sibiu

pag. 2

Societatea cunoa}terii

dr. Ramona TODERICIU

pag. 3drd. Camelia APOSTU

Imaginea s@pt@m$nii

„Orice carte, orice oper@ este o art@ uman@,numai natura este arta lui Dumnezeu”

Bernardin de Saint-Pierre

S-a vorbit }i se vorbe}te, adeseori, în dezbaterile economice, despre „a treia cale dedezvoltare”. {i britanicii, }i francezii, }i italienii, }i germanii, etc. s-au referit }i se refer@,deseori, în acest sens. Unul dintre exege]i – am scris }i cu alte prilejuri astfel – esteprofesorul britanic Anthony Giddens, n@scut în 1938, fost director la „London Schoolof Economics” }i semnatarul lui „Policy Network”, poate cel mai important mediu pro-gresist anglo-saxon, dup@ cum scria revista francez@ „Le Nouvel Observateur”.A.Giddens a publicat relativ recent, în cadrul aceluia}i demers al s@u spre o „a treiacale”, o lucrare ce deja a f@cut vâlv@, intitulat@ „Noul Model European”, ap@rut@, aproapeconcomitent, }i în Anglia, cu titlul „Over to You Mr.Brown”, Polity Press, }i în Fran]a,cu titlul „Le Nouveau Modèle européen”, Hachette Littératures/Telas.

Dezbateri economice O alt@ cale?

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Pre]ul petrolului pe pia]a mondial@ a sc@pat de sub orice con-trol, s@rind peste toate pragurile psihologice previzibile. Dac@,în urm@ cu doar câteva luni, nelini}tea era adus@ la paroxism,de atingerea nivelului record de 100 dolari barilul, ast@zi, stareade spirit a omenirii pare a fi paralizat@ de ritmul halucinant alscumpirii, astfel încât cifra de 128 de dolari barilul pare s@ numai mire pe nimeni. {i tot mai pu]ini se sfiesc s@ evoce cifrafatidic@ de 200 de dolari, pentru c@ statisticile demonstreaz@c@, s@pt@mâna trecut@ de pild@, cre}terea cota]iei petrolului afost, în medie, de un dolar pe zi! Consecin]ele sunt tot maidramatice. V-a]i imaginat vreodat@ c@ americanii vor alerga,cum o fac azi, în c@utarea sta]iilor de carburan]i care fac dis-conturi? {i aceasta întrucât stocurile de produse distilate aleS.U.A, inclusiv combustibil, au sc@zut, în ultima lun@, cu100.000 de barili. Mai mult, îns@}i economia american@ se res-imte pe fondul presiunii generate de scumpirea petrolului.Pentru a men]ine productivitatea muncii, companiile americaneau fost silite s@ adopte m@suri de reducere a costurilor,urmarea fiind cre}terea }omajului la un nivel de 5 la sut@, celmai înalt din 2003 încoace, }i dispari]ia a peste un sfert demilion de locuri de munc@. În Marea Britanie, mai multe sta]iide benzin@ au tras temporar obloanele, iar }oferii protesteaz@în fa]a Parlamentului din Londra, pentru a denun]a scumpireadieselului cu 30 la sut@ în ultimul an. În apropierea punctuluide fierbere se afl@ }i italienii, nemul]umi]i de faptul c@ pl@tesccel mai mult pentru combustibili, dintre na]iunile zonei euro.

continuare ^n pagina 6

Pre]ul petrolului incendiaz@securitatea energetic@ mondial@

Mediul – o îngrijorare pentru to]i. Reac]ia Uniunii Europene

Recordul negru alpetrolului

Emil DAVID

O frumuse]e de demult, }i ast@zi

Dan Suciu

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 4

Dan-AlexandruPOPESCU

Dan POPESCU

SOCIETATEA CUNOA{TERII VINERI 23 MAI 20082

În acest început de secol XXI,lumea întreag@ se confrunt@ cu oserie de transform@ri: sociale, eco-nomice }i tehnologice majore. Şi,dac@ a doua revolu]ie industrial@ afost ini]iat@ în industria bazat@ pemunca intensiv@ de produc]ie „depionieri ai automobilelor, precumFord, este clar c@ acest@ a treia revo -lu]ie este dus@ de sectorul serviciilorbazate pe cuno}tin]e.”Fenomenul cunoa}terii, considerat„miracol al universului uman”, careare o îndelungat@ }i complex@ isto-rie, dar }i un viitor la fel, este demare actualitate. În noua societate,societatea informa]ional@, resursaeconomic@ de baz@ nu mai este nicicapitalul, nici p@mântul, nici muncafizic@, este }i va fi cunoa}terea. Peter F. Drucker afirma, în lucrareaSocietatea postcapitalist@, c@:“ Nouasocietate – }i ea exist@ deja – esteo societate post–capitalist@, c@aceast@ nou@ societate ... se va foloside pia]a liber@ ca de un mecanismverificat de integrare economic@. Eava fi o “ societate anti–capitalis -t@”...Resursa economic@ de baz@,“mijlocul de produc]ie” – nu maieste capitalul }i nici resursele natu-rale, nici “munca”. Ea este }i va ficunoa}terea.” Noua societate, sus]in speciali}tii, vafi o er@ a informa]iilor }i tehnologieiavansate, o lume a speciali}tilor, aknowledge worker – cei care posed@,disemineaz@, protejeaz@ }i folosescinforma]ia }i cunoa}terea absolutnecesare noii societ@]i - societateabazat@ pe cuno}tin]e. În aceast@societate se acumuleaz@ tot maimult@ cunoa}tere, cunoa}tere carereprezint@ una dintre cele mai impor-tante surse de putere.

Astazi, cunoa}terea a dobân-dit noi }i complexe în]elesuri }i sem-nifica]ii, în compara]ie cu filosofiileclasice }i moderne ale cunoa}terii.Ea nu mai este considerat@ doar „unproces mental uman, ci }i unul alsistemelor de inteligen]@ artificial@, alorganiza]iilor industriale, economice}i sociale, al organiza]iilor carecuprind oameni ac]ionând în colabo-rare cu agen]i software, robo]iinteligen]i }i re]eaua Internet, al arte-factelor inteligente con}tiente (în per-spectiv@),” care se manifest@ cu sauf@r@ contribu]ia omului.În trecut, bog@]ia }i puterea eraudeterminate de capacitatea de a con-trola resursele fizice, iar factorii deproduc]ie erau predominan]i denatur@ fizic@ }i toate acestea au

determinat o necesitate redus@ de ade]ine, dezvolta }i utiliza cuno}tin]e.Bog@]ia }i puterea în mileniul III vorfi generate cu siguran]@, cu prioritatede resursele intelectuale intangibile,de capitalul de cuno}tin]e.Speciali}tii definesc cuno}tin]ele ca„stocuri cumulative de informa]ii }iabilit@]i generate de utilizarea infor-ma]iilor de c@tre receptor. Întotdeau-na, cuno}tin]ele încorporeaz@ infor-ma]ii ce constituie atât input pentrudezvoltarea cuno}tin]elor, cât }iforma prin care acestea circul@.”4În organiza]ii, în general, întotdeaunacuno}tin]ele s-au reg@sit la capitaluluman (for]a de munc@), capitalulclien]i (în cerin]ele }i preferin]eleclien]ilor), în capitalul structural (înprodusele, procesele, capabilit@]ile }isistemele sale) ceea ce înseamn@ c@valoarea activelor de cuno}tin]e (intan -gibile) poate s@ dep@}easc@ semni-ficativ valoarea activelor tangibile.Speciali}tii apreciaz@ c@, la nivelulorganiza]iei, se produc trei procesemajore referitoare la cuno}tin]e, pro -cese care trebuie tratate cu aceea}iaten]ie:dobândirea sau ob]inerea decuno}tin]e – care se realizeaz@ prinprocesele de înv@]are ale salaria]ilororganiza]iei;crearea de cuno}tin]e, sub form@ deinven]ii, inova]ii etc;utilizarea de cuno}tin]e, prin toatedeciziile }i ac]iunile care se con-cretizeaz@ în final în produse, servicii,cuno}tin]e noi ce se comercializeaz@în condi]ii de profitabilitate.Teoretic, organiza]iile sunt sau celpu]in au fost, pân@ în ultimaperioad@ preocupate doar de uti-lizarea de cuno}tin]e, îns@ speciali}tiiau demonstrat c@ utilizareacuno}tin]elor este condi]ionat@ deter-minant de crearea }i dobândirea lor,la fel de importante, în absen]ac@rora nu se poate discuta despreutilizarea cuno}tin]elor.Realitatea a demonstrat existen]a anumeroase categorii de cuno}tin]e cucaracteristici par]ial diferite }i curoluri diferite în procesele economi -ce, manageriale }i educa]ionale, faptce a contribuit la sporirea interesuluispecial pentru l@murirea tuturoraspectelor legate de acest concept.Astfel, A.B. Jones le împarte înfunc]ie de con]inut în: - cuno}tin]e despre ceva, considerateesen]iale pentru a percepe }i în]elegeun fenomen, eveniment sau proces;- cuno}tin]e despre cum s@ fac sauknow-how, considerate indispens-abile pentru a produce }icomercializa profitabil servicii, echi -pamente, etc.Speciali}tii de la OCDE7, într-o abor-dare mai complex@, delimiteaz@urm@toarele categorii de cuno}tin]eîntre care, exist@ întrep@trunderi înprocesul de generare de noicuno}tin]e, inov@rii }i produceri deschimb@ri. Aceste tipuri decuno}tin]e, structurate în func]ie de

r@spândire, utilizabilitate, con]inut,]inta sau dorin]a prefigurat@ suntprezentate în figura urm@toare.

Detaliind elementele dinfigura 1, putem afirma c@:a) know-what: sunt cuno}tin]ele cog-nitive, constituie o acumulare derelat@ri despre fapte fiind cele mair@spândite }i mai pu]in utilizabile, caatare, în procesele economice pro-priu-zise;b) know-how: sunt acel tip decuno}tin]e care înmagazineaz@poten]ialul de a face ceva }i de aexplica }i modul de realizare.Ob]inerea acestui tip de cuno}tin]est@ la baza dezvolt@rii re]elelor defirme, prin intermediul c@rora organi-za]iile au acces la know-how-ul altororganiza]ii;c) know-who: sunt cuno}tin]e}tiin]ifice referitoare la legi }i prin-cipii ale naturii, pe care se bazeaz@dezvoltarea tehnologic@ }i înnoirile deproduse }i servicii. Acest tip decuno}tin]e devin din ce în ce mainumeroase, în special în domeniile}tiin]ifice de frontier@, dobândind uncon]inut multidisciplinar;d) know-why: încorporeaz@cuno}tin]e privitoare la cei ce }tiu(know-what) }i la cine cum s@fac@(know –how). Aceste cuno}tin]eimplic@ dezvoltarea unor rela]ii spe-ciale prin care se urm@re}te accesulla exper]i prin care s@ se g@seasc@so lu]ii la problemele generate de me -diul de afaceri extrem de dinamic. Consider@m c@ pe lâng@ cei „4k”consacra]i deja în literatura de spe-cialitate se pot completa tipurile decuno}tin]e cu o nou@ categorie – de -numit@ generic „know-when” (s@ }tiicând) categorie care, în opinia noas-tr@ este foarte important@ }i înseam -n@ cu mult mai mult decât o simpl@pro gramare a unor ac]iuni concertate.S@ }tii când s@ ac]ionezi, într-o con-junctur@ dinamizat@ de noii competi-tori }i supus@ schimb@rii procedurilorde negociere sau s@ }tii când estecazul s@ amâni ac]iunea a}teptândfeedback-ul este extrem de importantîntr-o societate aflat@ în permanent@schimbare. În aceast@ perioad@, marcat@ de pro-funde transform@ri, se contureaz@a}a – zisa „revolu]ie a cuno}tin]elor„prin care se desemneaz@ evolu]ia dela economia bazat@ predominant peresurse fizice, la economia bazat@predominant pe cuno}tin]e.Încercarea de a defini economiabazat@ pe cuno}tin]e este un demersdificil }i pentru speciali}ti datorit@variet@]ii mari de implement@ri desucces ale conceptului, dar }idatorit@ specificului ]@rilor care auînregistrat progrese notabile }irecunoscute.Dezbaterile din cadrul Conven]ieiMondiale WASME a IMM–urilor,desf@}urat@ la Bucure}ti, în perioada15 – 18 mai 2005, au avut ca tem@„Interna]ionalizarea }i trecerea laeconomia bazat@ pe cuno}tin]e„ }i aureconfirmat c@, în prezent, pe planmondial, }i îndeosebi în ]@riledezvoltate, are loc revolu]ia cuno} tin -]elor. „Studiile }i analizele demon-streaz@ c@ revolu]ia cuno}tin]elor arela fel de profunde }i ample implica]iieconomice, sociale }i politice, ca }irevolu]ia industrial@, care a generateconomia }i democra]ia industrial@ce predomin@ în prezent. ” Rezultatulacestei revolu]ii îl constituie nouaeconomie bazat@ pe cuno}tin]e, carese deosebe}te radical de preceden-tele tipuri de economie pe care le-acunoscut omenirea. În esen]@, acest nou tip de eco -nomie, economia bazat@ pe cuno} -tin]e, se caracterizeaz@ prin transfor-marea cuno}tin]elor în materie prim@,

capital, produse – factori de produc -]ie esen]iali ai economiei – }i în pro-cese economice în cadrul c@rora„generarea, vânzarea, cump@rarea,înv@]area, stocarea, dezvoltarea, par-tajarea }i protec]ia cuno}tin]elor de -vin predominante }i condi]ioneaz@decisiv ob]inerea de profit }i asigu-rarea sustenabilit@]ii firmelor }i eco -nomiei pe termen lung.”Speciali}tii B@ncii Mondiale în încer-carea de a articula strategiile detranzi]ie la economia bazat@ pecuno}tin]e a formulat un cadru nece-sar oric@rei ]@ri, care presupune:- un regim economic }i institu]ionalrelativ stabil care s@ stimuleze uti-lizarea eficient@ a cunoa}terii exis-tente }i a inova]iilor }i s@ promovezelibera ini]iativ@;- o popula]ie educat@ }i experimen-tat@, care s@ creeze, s@împ@rt@}easc@ }i s@ foloseasc@cunoa}terea;- o infrastructur@ informa]ional@dinamic@ prin care s@ se asigurecomunicarea efectiv@, diseminarea }iprocesarea informa]iei;- un sistem eficient de promovare ainova]iei în companii, în centre decercetare, în }coli }i universit@]i, înrândul consultan]ilor pentru a asimi-la stocul de cunoa}tere, pentru a-ladapta nevoilor }i a crea noitehnologii.Economia bazat@ pe cuno}tin]e esteîn mod categoric, un nou tip deeconomie total diferit@ de economiade tip industrial sau postindustrial,economie care func]ioneaz@ înultimele decenii în ]@rile dezvoltate.Membrii OCDE au formulaturm@toarea defini]ie economiei bazat@pe cuno}tin]e, „economia bazat@ înmod direct pe produc]ia, distribu]ia}i utilizarea cuno}tin]elor }i infor-ma]iilor” defini]ie însu}it@ denumeroase ]@ri dezvoltate, folosit@pentru a prefigura viitorul economic}i care a lansat numeroase dezbateripe marginea noului tip de economie. Economia bazat@ pe cuno}tin]eprezint@ caracteristici ce o diferen -]iaz@ esen]ial de toate tipurile deeconomii cunoscute anterior:- primordialitatea cuno}tin]elor întoate sferele activit@]ii economice,datorit@ impactului decisiv pe careacestea îl au asupra func]ionalit@]ii }iperforman]elor;- concentrarea activit@]ilor economiceasupra trat@rii informa]iilor, acu-mul@rii cuno}tin]elor }i producerii decuno}tin]e; - transferarea bazei activit@]ilor eco-nomice de la resursele intangibilespre cele intangibile, reprezentate înparte de capitalul de cuno}tin]e }i decel intelectual;- capitalul cuno}tin]e este un capitalspecial, intangibil, fluid care în gene -ral nu se posed@ în exclusivitate darcare, poate fi preluat }i reutilizat;- proliferarea echipamentelor }i a pro -du selor simbolice, concomitent cu dimi -

nuarea ca pondere a produselor fizice;- sc@derea continu@ a ponderii pro-duc]iei de serie }i concentrarea peproduc]ia de loturi mici, personali -zate; în acest sens, primii pa}i aufost realiza]i prin sistemele „just intime”, prelucrarea bazat@ pe inte-grarea computerelor;- dispari]ia treptat@ a frontiereler din-tre activit@]ile din interiorul organi-za]iilor }i cele dintre organiza]ii lanivel sectorial, regional na]ional sauinterna]ional;- organizarea fundamentat@ pe activi -tatea în echip@, interschimbabilitateasarcinilor, policalificare;- capabilit@]i performante ob]inuteprin crearea exploatarea }i per-fec]ionarea tehnologiilor devin extremde importante pentru performan]eleorganiza]iilor }i ob]inerea avantajuluicompetitiv;- cre}terea ponderii serviciilor înansamblul economiei în detrimentulsectorului de produc]ie;- dezvoltarea }i amplificarea expor-turilor, ca urmare a diminu@rii sauelimin@rii diferen]elor dintre pie]elena]ionale }i elimin@rii treptate a bari-erelor institu]ionale, de timp }i spa]iudintre ]@ri;- cre}terea sectorului întreprinderilormici, concomitent cu reducerea rela-tiv@ a firmelor mari, deoarece prime -le sunt mai suple }i se pot adaptarapid la evolu]iile contextuale;- valorificarea superioar@ a portofoli-ului de cuno}tin]e prin diversificareaforme lor de asociere economic@: re]e-le de firme, clustere, parcuri indus triale.Men]ion@m c@, toate acestecaracteris tici reflect@ diferen]ele sem-nificative care se manifest@ întreeconomia bazat@ pe cuno}tin]e }icelelalte tipuri de economiitradi]ionale. Unele dintre acestea cutoate c@ pot fi percepute mai greudatorit@ stricte]ii }i capacit@]ii absorb-tive implicate permit eviden]iereaspecificit@]ii economiei baza te pecuno}tin]e }i determinarea dife ren]elormajore între economia baza t@ pecuno}tin]e }i actuala economie întâl-nit@ în statele dezvoltate.Actualul contextul european }i mon-dial impune României necesitateastringent@ de cre}tere a competitivi -t@]ii economiei, în condi]iile în carerealiz@m cu to]ii faptul c@, în mileni-ul III avantajul competitiv se ob]ineprin inovare, for]@ de munc@ deînalt@ calificare }i folosirea pe scar@larg@ a cuno}tin]elor, cu alte cuvinte,printr-o Economie Bazat@ pe Cuno} -tin]e (Knowledge Economy).Realitatea din ]ara noastr@ este îns@de necontestat: economia Românieieste înc@, în mare parte, sub efectulerei industriale }i agrare, produc@ toarede produse }i servicii care ast@zi faccu greu fa]@ concuren]ei de pe pie]eleinterna]ionale }i, din ce în ce maimult, }i celei de pe pia]a intern@.

va urma

Cunoa}terea - o perspectiv@ a secolului XXI. Economia bazat@ pe cuno}tin]e (I)

Dr. Ramona TODERICIU

VINERI 23 MAI 2008 3MARKETING COMUNITAR

Responsabilitatea social@ a corpora]iilorconduce la ob]inea succesului comercialîntr-o manier@ etic@, cu respect pentruindivid, comunit@]i }i mediu. Aceasta pre-supune r@spunderea companiilor laa}tept@rile legale, etice, comerciale sau dealt@ natur@ pe care le are societatea }iluarea de decizii care s@ pun@ în balan]@nevoile tuturor celor care au un rol în via]acompaniei.Programele de CSR (Corporate SocialResponsibility) pot s@ fie un atu com-petitiv semnificativ pentru o companie. Sunt cunoscute mai multe tipologii deîmp@r]ire a programelor de CSR, îns@ dinprisma celui care comunic@ cea mai util@este tipologia realizat@ de Philip Kotler }iNancy Lee, în cartea “Corporate SocialResponsibility: Doing the Most Good forYour Company and Your Cause”:- promovarea unei cauze (cause promo-tion). Compania care practic@ un astfel deprogram contribuie cu resurse (bani etc.),pentru a cre}te interesul publicului fa]@ deo cauz@ }i pentru a-l mobiliza s@ doneze,s@ participe sau s@ voluntarieze în vede -rea sprijinirii unei cauze;- marketing legat de o cauz@ (cause rela -ted marketing). O companie se angajeaz@s@ doneze în favoarea unei cauze o sum@de bani, care depinde de vânz@rile pe carele realizeaz@ într-o anumit@ perioad@ detimp. Aceast@ campanie implic@ opromo]ie la un anumit produs al com-paniei, valabil@ o perioad@ dat@ de timp,în folosul unui beneficiar;- marketing social (corporate social mar-keting). Printr-un astfel de program, com-pania î}i propune s@ schimbe un com-portament negativ, s@ conving@ adoptareaunui comportament pozitiv, precum }icre}terea gradului de informare sau deeducare a publicului. Problema abordat@trebuie s@ fie una ce afecteaz@ un num@rmare de persoane, cel mai des întâlnitefiind cele legate de amenin]area vie]ii }ia siguran]ei, s@n@tate, mediu, implicarecivic@;- ac]iuni filantropice (corporate phil-antropy). Compania contribuie, în mod

direct, cu bani sau produse (dona]ii înbani, finan]@ri, burse, dona]ii în produsesau servicii, oferire de consultan]@, accesla canalele de distribu]ie, loca]iile sauechipamentele companiei) pentru a spri-jini diverse cauze în concordan]@ cu obiec-tivele de afaceri;- voluntariat în comunitate (communityvolunteering). Compania î}i încurajeaz@proprii angaja]i s@ voluntarieze în spriji nulcomunit@]ii, al unui ONG sau al uneicauze;- practici de afaceri responsabile social(socially responsible business practices).Contribuie la îmbun@t@]irea voluntar@, dec@tre o companie, a modului de operare,astfel încât s@ conduc@ la binele comu-nit@]ii }i la protejarea mediului. Pentru aputea fi considerate practici CSR, acestem@suri e absolut necesar s@ aib@ carac-ter voluntar, adoptarea lor nu trebuie s@fie rezultatul unor presiuni din parteaautorit@]ilor, ONG-uri sau a consumato-rilor (îmbun@t@]irea proceselor de pro-duc]ie; retragerea unor produse care potfi considerate d@un@toare, chiar dac@ nusunt ilegale; alegerea unor materiale deproduc]ie }i de ambalare care s@ prote-jeze mediul; oferirea de informa]ii obiec-tive despre produse; dezvoltarea de pro-grame care s@ urm@reasc@ binele anga-ja]ilor; politici de marketing responsabile;îmbun@t@]irea accesului la produsele com-ercializate pentru persoanele cu dizabilit@]i).

Marketingul comunitar este deci unmijloc prin care se face uz de puterea uneim@rci sau brand pentru a demonstra pu -blic angajamentul financiar luat de o com-panie fa]@ de problemele comunit@]ii(educa]ie, s@n@tate, probleme sociale, pro-tec]ia mediului, art@, cultur@, sport etc),vizând în acela}i timp }i obiectivele deafaceri.

Prin strategiile de marketing comu-nitar, m@rcile beneficiaz@ de o promovarediferit@ de cea clasic@, de}i vânz@rileînregis treaz@ cre}teri, aceasta nu este sin-gura a}teptare a companiilor care suntresponsabile social.

Realizarea obiectivelor urm@rite prinpracticarea marketingului comunitar vizeaz@o perioad@ lung@ de timp. Pe o pia]@puter nic concuren]ial@, durata de via]@ aunei companii }i a produselor sale depindeîn bun@ m@sur@ de modul în care aceas-ta investe}te în comunitate. Rela]ionareacompaniei cu diferite cauze sociale a ajunss@ fie o formul@ de promovare extrem deeficient@, constituindu-se astfel o atitudinefoarte favorabil@ din partea consumato-rilor. Astfel, din studiile realizate la niveleuropean rezult@ faptul c@ 70& din con-

sumatori prefer@ produsele sau serviciileunor companii implicare în rezolvarea unorprobleme sociale sau de mediu, iarjum@tate dintre consumatori sunt dispu}is@ pl@teasc@ mai mult pentru produselesau serviciile unei companii responsabilepe plan social.

Responsabilitatea corporatist@ esteo problem@ de strategie, de politici pe ter-men mediu }i lung în management }imarketing, ea nu vizeaz@ ac]iuni singulare,conjuncturale ale unui individ, ci deciziimanageriale în direc]ia construirii de cam-panii de comunicare care s@ conduc@ larealizarea urm@toarelor obiective: cre}tereavânz@rilor, fidelizarea fa]@ de marc@,cre}terea notoriet@]ii m@rcii, schimbareaobiceiurilor de cump@rare.

La baza apel@rii la astfel de practi-ci de promovare, stau trei tipuri de argu-mente:- argumentul emo]ional; - argumentul moral;- argumentul logic.Argumentul emo]ional este unul în urmac@ruia se ac]ioneaz@ imediat }i care areun impact evident crescut, motiv pentrucare apelarea la astfel de argumente vaduce probabil la succes. Dezavantajul prin-cipal al acestui tip de argument este c@se adreseaz@ persoanei }i nu institu]iei,pericolul constând în dispari]ia comporta-mentului generat de argument, odat@ cuînlocuirea persoanelor.Argumentul moral (etic) aduce avantajulc@ are o sfer@ de aplicabilitate mai larg@decât acel emo]ional, permi]ând un com-portament responsabil pentru un num@rmai mare de cauze. De}i se adreseaz@, înspecial, tot individului, poate fi transferatla nivelul companiei prin indicarea mod-ului de ac]iune în conformitate cu valorilepe care declar@ c@ le are. Dificultateaprovine de la diferen]ele dintre seturile devalori ale celor care pledeaz@ }i ale celorcare ascult@ pledoaria. Argumentul logic spre deosebire de cele-lalte dou@, care sunt în esen]@ subiective(}i vizeaz@ ob]inerea de beneficii de c@trepersoane din afara parteneriatului), aces-ta are un caracter predominant obiectiv.Vizând implicarea firmelor în rezolvareaproblemelor comunit@]ii, argumentul logicare o pronun]at@ natur@ economic@, con-ducând la dou@ categorii de beneficii pen-tru o companie: A. ale mediului intern al companiei: - atragerea de personal calificat din rân-dul persoanelor cu spirit civic, care se vorinteresa de companie dac@ valorile aces-teia coincid cu cele personale, accesul laresurse umane neangajate anterior (pro-

grame pentru studen]i }i elevi);- lucrul împreun@ în alte condi]ii decât celede la birou, comunicarea între departa-mente care nu au leg@turi foarte strânseîn timpul activit@]ilor cotidiene;- îmbun@t@]irea climatului din interiorulorganiza]iei }i cre}terea moralului anga-ja]ilor, ie}irea din rutin@, oferirea de satis -fac]ii emo]ionale, într-un moment stresantsau dificil pentru companie;- posibilitatea dobândirii de c@tre perso -nal a unor competen]e noi, în special inter-personale, l@rgirea sferei de experien]@ îndomeniul de activitate, prin expunerea lasitua]ii diverse.B. ale mediului extern al companiei:- beneficiile fiscale: impozite sc@zute,deduceri, facilit@]i;- men]inerea în pas cu competi]ia;- îmbun@t@]irea imaginii companiei, cutoate consecin]ele economice ale acesteia;- cre}terea vizibilit@]ii companiei sau a unuiprodus al acesteia;- preferin]a consumatorului pentru pro-dusele companiilor cu responsabilitatesocial@.

Principalul avantaj în utilizarea argu-mentului logic îl constituie existen]a debeneficii demonstrabile, mai multe pro-duse vândute, profit mai mare. Exist@totu}i }i un dezavantaj, }i anumeadoptarea unor astfel de comportamenteexclusiv pentru beneficiul economic (maiales pentru imagine), f@r@ urm@rirea reali -z@rii unor schimb@ri în comunitate saumediu.

Foarte larg r@spândit@ în Europa }i

în Statele Unite ale Americii, responsabili -tatea social@ corporatist@ devine unfenomen din ce în ce mai prezent }i înRomânia. Cu toate c@ nu putem vorbi înc@de o cultur@ adev@rat@ în acest domeniu,acesta a început s@ se dezvolte, iar activi -t@]ile concrete de}i nu sunt foartenumeroase, cele care s-au realizat s-aubucurat de foarte mult@ popularitate.La ora actual@, în companiile române}tilipse}te continuitatea în multe dintreproiectele ini]iate (nu exist@ o strategie petermen lung în aceast@ direc]ie), dar }iconcentrarea pe un anumit domeniu alespentru investi]ii pe responsabilitate social@corporatist@, aceasta }i datorit@ faptului c@multe dintre companii nu au echipe cares@ se ocupe special de acest lucru (îngeneral, ace}tia au }i alte responsabilit@]iîn cadrul companiei). Implicarea companiilor în astfel de proiecte,dincolo de datoria social@ pe care organi-za]iile o au fa]@ de comunit@]ile din carefac parte, reprezint@ instrumente de mar-keting, care conduc la îmbun@t@]irea imag-inii }i cre}terea notoriet@]ii companiilor carele ini]iaz@, diferen]ierea fa]@ de concuren]@}i loialitatea fa]@ de brand, cre}tereavânz@rilor }i a cotei de pia]@, atragerea }ip@strarea angaja]ilor valoro}i.Pe m@sur@ ce firmele vor renun]a, par]ial,la unele dintre instrumentele clasice depublicitate, tot mai multe organiza]ii se vorimplica în problemele comunit@]ii, ac]ionândpentru atenuarea acestora, beneficiind ast-fel de crearea unei imagini favorabile, printrezirea sensibilit@]ii publicului vizat.

drd. Camelia APOSTU

Programele de responsabilitate social@- implica]ii de marketing ^n activitatea firmelor -

A}a cum am anun]at în ultimul num@r,la sfâr}itul s@pt@mânii trecute, maiexact joi - 15 mai }i vineri - 16 mai,a avut loc, la Sibiu, Conferin]aEconomic@ Interna]ional@ cu titlul„Integrative Relations Between theEuropean Union Institutions and theMember States”. Aceast@ ocazie aîntrunit cercet@tori de la prestigioaseuniversit@]i din ]ar@ }i din str@in@tate.Astfel, putem aminti Universitatea„Johann Wolfgang Goethe” dinFrankfurt, Universitatea din Vene]ia,Facultatea de {tiin]e Economice dinZagreb, Academia de {tiin]eEconomice a Moldovei – Chi}in@u,Academia de Studii EconomiceBucure}ti, Universitatea Bucure}ti,Universitatea „Babe} Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru IoanCuza” Ia}i, Universitatea de Vest dinTimi}oara, Universitatea „Româno-American@” Bucure}ti, Universitatea„Transilvania” Bra}ov, Universitatea„Dimitrie Cantemir”, Universitatea„Ovidius” Constan]a, Universitatea„Dun@rea de Jos” Gala]i, Universitateadin Craiova, Universitatea din Pite}ti,Universitatea „Româno-German@”

Sibiu }i, nu în ultimul rând, ci chiar^n primul gazda evenimentului, Uni -versitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Lucr@rile conferin]ei, desf@}urate atâtîn plen cât }i pe sec]iuni, au incluscomunic@ri (mai mult de o sut@ decomunic@ri prezentate în cele dou@ zilede conferin]@) de o înalt@ ]inut@}tiin]ific@, care au abordat subiectelegate în general de institu]iile UniuniiEuropene }i rela]iile acestora cu ]@rilemembre, precum }i alte subiecte de oimportan]@ major@ pentru spa]iul euro-pean. Un loc aparte la aceast@ manifestare}tiin]ific@ l-a avut sec]iunea rezervat@exclusiv studen]ilor }i care s-adesf@}urat luni - 19 mai. În cadrulacesteia, un num@r de 80 de studen]i(români }i francezi) au expus în fa]acadrelor didactice aspecte legate derealit@]ile economice actuale, apelândla capacitatea lor de acumulare, for-mulare, sintez@, expunere }i intuire afenomenelor expuse. Cu acestea, bucurându-se de un realsucces, conferin]a de anul acesta s-aîncheiat.Sper@m la o revedere în anul urm@tor.

urmare din pag.1Ce idei de seam@ relev@ cunoscutuleconomist britanic, cum men]ionam,un exponent însemnat al unei veri-tabile }coli de gândire economic@ cuformatori de seam@ }i tot mainumero}i aderan]i?A}adar, aceast@ „a treia cale” î}i solici -t@ }i î}i foreaz@ locul „între socialis-mul tradi]ional” }i „religia implacabil@”a „pie]ei sacrosancte”. Printre coordo-natele de sus]inere a c@ii respective: a) privilegierea capitalului uman; b) o mondializare care s@ aibe }i ]intesociale dezvoltate }i nu doar econo -mice, strict axate pe profit. Exege]iicelei de „ a treia c@i” – }i cu atât maimult pe fondul bulvers@rilor provocatede mondializare – pun astfel accentulpe formularea de r@spunsuri adecvatela „delocaliz@rile” care nu ocolesc niciun sector de activitate, fie este vorbade prevenirea delocaliz@rii, fie decrearea altor firme în locul acesteiaetc. Deopotriv@, ei au în vederedefinirea – }i ac]iunea – de o manier@mai pozitiv@ a sistemului de protec]iesocial@, dincolo de „clasicele protec]ii”legate de s@n@tate }i }omaj. Sevizeaz@, dar, în mod nemijlocit, drep-tul la educare }i formare profesional@}i cet@]eneas c@, civic@, accesul la noiletehnologii, etc. Cu alte cuvinte,preg@tirea pentru o lume în schimbarerapid@.Pornind de la procesul cunoscut „deîmb@trânire” a societ@]ilor postindustri-ale, cu prec@dere a societ@]ilor vestice,se mai pune accentul pe acele m@surimenite s@ permit@ „seniorilor” s@r@mân@ în via]a activ@, cu scopul castatele s@ beneficieze cât mai mult deexperien]a lor. În acela}i timp, un loc

de seam@, cu semnifica]ia unei pro-tec]ii umane fundamentale, îl ocup@solu]iile eficiente economic }i social,în cadrul larg al problemelor de mediu}i al supraînc@lzirii Planetei. Estelimpede, dar, c@, în circumstan]eleideatice ale acestei „a treia c@i”, pute -rea public@ ca atare trebuie s@-}ireconverteasc@, s@-}i modifice multedin obiectivele sale esen]iale. Aceastaprin accentuarea investi]iilor în capi-talul uman, prin garantarea unui sis-tem educativ de calitate, a unui mediuambiant cât mai curat, cât mai pro pi -ce vie]ii, }i, deloc, în ultimul rând, princhiar protejarea multiculturalit@]ii. Sunt,deci, priorit@]i care definesc cea de „atreia cale” }i care amplific@ protec]iapublic@, ca reac]ie }i efect ale unei“soli darit@]i sociale planetare”, f@r@ decare îns@}i via]a pe mai departe pep@mânt este pus@ sub semnulîndoielii...Un segment fierbinte al celei de „a treic@i” îl reprezint@ serviciile publice. Sepreconizeaz@, în acest sens, unparteneriat public – privat, ceea ceînseamn@ c@ serviciile publice respect@regulile de rigoare }i eficien]@ ale pri-vatului }i nu trebuie obligatoriu identi-ficate cu statul. Cu statul care, înanume situa]ii, poate transfera unoragen]ii anumite misiuni – mai ales deactivi t@]i productive, de între]inere, defunc]ionalit@]i – f@r@ a se abate cunimic de la misiunea fundamental@ aunui stat puternic, anume de a inter-veni }i a veghea cu str@}nicie pentrua realiza controlul public acolo undeeste necesar, de exemplu în mai multeinstitu]ii, în construc]ii, nuclear, trans-porturi etc., pentru un înv@]@mânt, oeduca]ie }i o s@n@tate de foarte bun@calitate. Acestea înseamn@, de fapt, o„întâlnire eficient@ cu viitorul”.A.Giddens se refer@ la }apte principiicapitale, cu prec@dere în activitatea insti -tu ]iei statale, principii care ar înlesniasemenea misiuni. Acestea sunt:a) continuarea de a pune accentul peeconomie }i suprimându-se tot ceeace înseamn@ fals@ concuren]@; b) a ocupa „centrul”. Un „centru” nudefinit mai ales de c@tre partide, ci dec@tre electori, care, în marea lor

majoritate, se v@desc, adesea, aproapede acesta. În fapt, se mai arat@, „aguverna la ‹‹centru›› nu trebuie s@ seidentifice doar cu calcule electorale }ipolitice, ci, cu prec@dere, în definireaunui ‹‹compromis›› care s@ dep@ }eas c@vechile clivaje }i s@ se finalizeze într-uncontract între stat }i cet@ ]ean; c) s@ se dea prioritate educa]iei; d) s@ se intensifice lupta împotrivas@r@ciei, care are drept cauze esen]ialevenituri insuficiente sau absen]aforma]iunii; e) s@ se privilegieze lupta împotrivacrimei }i a comportamentelor antiso-ciale, care sunt provocate, de foartemulte ori, de c@tre extrema s@r@cie; f) s@ se deschid@ ]@rile pentru imigrare,dar reglând fluxurile acesteia, cale pecare se pot produce evidente relax@ri

pe pia]a global@ a muncii; g) lupta împotriva terorismului, a uneiinsecurit@]i care poate fi nu doar fizi c@,pe persoan@, individ, ci }i energetic@,alimentar@, cultural@, de educa]ie,social@, etc.Va fi vorba, astfel, de un stat care „d@mijloace de a face” („enabling State”).De un stat care s@ procure indivizilorresursele }i capacit@]ile apte s@ le per-mit@ efectiv s@-}i asume responsa -bilit@]ile }i s@-}i ia soarta în propriilemâini. Dar }i de un „stat garant”(„ensuring State”) care, în schimbuldatoriilor }i obliga]iilor cet@]enilor bene -ficiari, le ofer@ }i garan]ii în materie deeduca]ie, s@n@tate }.a... Sunt ]@ri, }i nupu]ine, c@rora le vine greu s@ accepteexclusiv jocul economiei de pia]@. Darnu îl pot înlocui, nici m@car în parte,

cu un exces de birocra]ie sau/}i cu oamplificare a ponderii intereselor exclu-siviste, respectiv doar ale unora îndetrimentul altora. Trebuie spus, îns@,c@ nu neap@rat economia de pia]@înseamn@ obligatoriu eficien]@ indivi -dual@ }i social@, }i nu neap@ratconsoli darea }i dezvoltarea unor misi-uni institu]ionale se traduce automat înexces de birocra]ie }i ineficien]@. Estelimpede c@ a conduce, în acestecondi]ii, se v@de}te un proces dificil }irafinat, dar }i un pariu îndr@zne], cu omiz@ mare. Desigur c@ nu este obliga -toriu de a urma un model, ci de aconduce suplu }i reflexiv, în beneficiu,pe cât se poate, al tuturor.Compara]iicu economia rom$neasc@? Ni se par,totu}i, pu]in relevante. {i nu din cauzaaltora... (va urma)

TEZE DEMERSURI VINERI 23 MAI 20084

c my bc my b

c my bc my b

O alt@ cale?Dezbateri economice

Conferin]a Economic@ Interna]ional@ - edi]ia a XV-a

Dan POPESCU

Facultatea de {tiin]e Economice

Vedere din Londra

VINERI 23 MAI 2008 5

c my bc my b

c my b

ENERGIA {I MEDIUL: PROBLEME VITALE ALE UMANITA[II

Mediul – o îngrijorare pentru to]i. Reac]ia Uniunii Europene

c my b

urmare din pag.1Manifestul european cuprinde patruarii prioritare (schimb@rile climatice}i înc@lzirea planetar@, protejareahabitatului natural, a florei }ifaunei s@lbatice, s@n@tatea uman@}i calitatea vie]ii, diminuarearesurselor naturale }i gestionareade}eurilor) }i o serie de strategiitematice: aerul, gestionarea }i reci-clarea de}eurilor, mediul marin,solul, pesticidele, resursele natu-rale }i mediul urban. Cu toateaceste delimit@ri metodologice,dezbaterile pe marginea diverselorchestiuni privind mediul au loc «lapachet», efectele deciziilor în ori-care dintre domeniile majore afec -tându-le, inevitabil, }i pe celelalte.Temperatura medie pe suprafa]ap@mântului a crescut cu aproxima-tiv 0,6° C, de-a lungul secolului alXX-lea, putând s@ creasc@, pân@ înanul 2100, cu înc@ cinci grade, iaraceasta se datoreaz@, în mareparte, activit@]ii economice intense}i procesului masiv de industri-alizare. Semnatare ale Protocoluluide la Kyoto, statele membre aleUniunii Europene, la acea or@, înnum@r de 15, ast@zi 27, se obli -gau, pân@ în perioada 2008-2012,la reducerea emisiilor de gaze cuefect de ser@ cu 8&, în raport cunivelul de referin]@ atins în 1990.Planul a fost convenit în cadrulunui «acord de partaj al obliga]iilorcomune», care permitea anumitor]@ri s@-}i sporeasc@ emisiile degaze, situa]ie compensat@ dereducerea acestora în celelaltestate membre.

Statisticile Anuarului Eurostat2006-2007 ne arat@ c@ emisiile degaze producând efecte de ser@ aucrescut, în medie (UE-15), între2000 }i 2003, cu 0,7& pe an,când, pentru a respecta linia fixat@de protocolul de la Kyoto, ar fifost necesar@ o sc@dere medie pean de 0,6&, pân@ în 2008-2012.Tendin]a aceasta, caracteristic@

anilor 2000, se explic@ tocmaidatorit@ reducerilor semnificativedin intervalul 1990-2000. În anul2003, totalul emisiilor de gaze cuefect de ser@, în cazul UE-15, sesitua la o valoare indexat@ de 98,3(100=1990), obiectivul global fixatfiind un indice de 92. Respectivacifr@ a crescut, ulterior, la 99,1&.Raportându-ne acum la UE-25, seobserv@ c@ indicele emisiei de gazeeste mai sc@zut, de 92,0. ł@rileBaltice apar ca având cea mai mic@rat@ de poluare (între 33,8 }i49,2&), aproape la acela}i nivel cuultimele dou@ state aderate,Bulgaria (50,0) }i România (53,9).La polul opus, se afl@ mai alesstatele din Vestul Europei, cuvalori indexate de peste 100 (Ci -pru, Spania, Portugalia, Malta, Irlan -da, Grecia, Finlanda, Austria, Italia,Danemarca, Olanda, Belgia etc.).«Dac@ a} fi întrebat care este,ast@zi, provocarea cea mai impor-tant@ pentru securitatea }i dez-voltarea planetei, cea al c@reipoten]ial de solu]ii este cel mairidicat, dar care poate genera }igrave probleme, dac@ nu lu@mm@surile care se impun, a}r@spunde: energia }i schimbareaclimei. La ora actual@, energia nuconstituie doar o provocare major@din punct de vedere strict econom-ic, dar mai ales datorit@ impli-ca]iilor sale asupra mediului }iclimei. Concuren]a acerb@ care seduce în jurul resurselor rare sus-cit@ îngrijor@ri serioase pentrusecuritatea global@», declara JoséManuel Barroso, pre}edinte alComisiei Europene, în deschidereaCongresului Mondial al Energiei,]inut la Roma, în noiembrie 2007.

Uniunea European@ }i-a pro-pus ca, pân@ la sfâr}itul anului2010, s@ produc@ 21& din electric-itatea sa, plecând de la surse deenergie regenerabil@ (precum bio-masa, vântul sau energia solar@).Un obiectiv la care particip@ toatestatele membre, al@turi de angaja-mentul de a folosi biocarburan]i,

într-o propor]ie de aproape 6& dintotalul de combustibili utiliza]i.Recursul la energia alternativ@ vineca o nevoie a societ@]ii europenede a ajunge la un nivel sc@zut alemisiilor de CO2 }i de alte gaze cuefect de ser@, în virtutea }i pentruaplicarea Protocolului de la Kyoto.Pentru a atinge acest ultimdeziderat, UE a instituit primul sis-tem interna]ional de schimb dedrepturi de emisie de carbon dinlume. Cu alte cuvinte, potrivitComisiei Europene, «a l@sa între-prinderile participante s@ cumperesau s@ vând@ cote de emisie per-mite atingerea obiectivelor asumatela cel mai mic cost posibil». Astfel,]@rile Uniunii pot elimina o anumit@cantitate de CO2, în baza unor cri-terii foarte precise de alocare decote. Întreprinderile sunt obligates@ î}i controleze emisiile }i s@prezinte un raport anual cu privirela acest aspect, iar guvernele tre-buie s@ gestioneze registrulna]ional al emisiilor de gaze cuefect de ser@ }i s@ se asigure c@fiecare societate restituie, la final,un num@r suficient de cote (în cazcontrar, fiind sanc]ionate financiar).

Opera]iunile de comercializarea drepturilor de emisie de carbonse afl@ sub atenta supraveghere aComisiei Europene, pia]a noucreat@ încercând s@ contribuie atâtla p@strarea competitivit@]ii între-prinderilor din statele membre, cât}i a economiei comunitare, înansamblu. Au ap@rut, îns@, }i oserie de efecte adverse, prin faptulc@ proasp@tul sistem interna]ionalde schimb predispune la un anu-mit gen de «afaceri» foarte profi -tabile, pe baz@ de emisii de car-bon. Conform ultimelor date, tran-zac]iile de pe pia]a global@ acotelor de carbon au ajuns la va -loarea de 40 miliarde de euro (lanivelul anului 2007); în aceea}isitua]ie se afl@ UE, care este }i ceamai mare pia]@ de acest tip dinlume, unde cifra este de 28 miliar -de euro (reprezentând, deci, pes tedou@ treimi din pia]a global@).

Majoritatea scenariilor prev@do cre}tere a consumului global deenergie. În condi]iile în care cere -rea de energie fosil@ a sporit con-siderabil în ultimii ani, trebuieg@site urgent solu]ii, pentru a num@ri concentra]ia de gaze cu efectde ser@ din atmosfer@ }i, drepturmare, afecta în exces clima }imediul. Aflat@ înc@ la nivel experi-mental, colectarea CO2 direct de lasurs@ }i injectarea lui, în form@lichid@, în structuri geologice pro-funde }i etan}e, ar putea reprezen-ta o cale de ie}ire din acest impasecologic. Potrivit celor mai recentestudii în domeniu, pân@ lajum@tatea secolului nostru, emisiilede gaz carbonic la nivel mondialvor atinge aproape 900 de giga-tone, dintre care peste jum@tate arputea fi «recuperabile». Dar, aiciintervine o ecua]ie cu trei necunos-cute, respectiv tehnicile de captare,modalitatea de transport }i, însfâr}it, opera]iunile de izolare-sto-care a dioxidului de carbon. Pentruc@, spre exemplu, Orientul Mijlociu}i Rusia de]in 60& din poten]ialulde stocare, dar emit doar 10& dinvolumul de gaz care poate fi cap-tat, iar Statele Unite, China }iIndia, cei trei mari poluatori ailumii, nu au capacitatea de a injec-ta în pu]urile lor decât 14& din

emisiile centralelor electrice. Maimult, costurile unui asemenea pro-ces industrial sunt foarte mari, deordinul sutelor de miliarde.

La final, mi-a} permite s@amintesc despre o ini]iativ@ decooperare în domeniul protej@rii }iîmbun@t@]irii calit@]ii mediului,lansat@ în cadrul politicii definan]are de proiecte. Este vorbadespre «Principiile europene demediu» (European Principles forthe Environment/EPE), cuprinzândatât acele directive c@l@uzitoare dintratatele fundamentale ale UniuniiEuropene, cât }i practicile }inormele definite de dreptul comu-nitar derivat în materie de mediu.Cinci institu]ii bancare multilateraledin Europa (anume, Banca deDezvoltare a ConsiliuluiEuropei/CEB, Banca European@pentru Reconstruc]ie }i Dezvol -tare/BERD, Banca European@ deInvesti]ii/BEI, Nordic EnvironmentFinance Corporation/NEFCO }i Ban -ca Nordic@ de Investi]ii/NIB) sem-neaz@ o declara]ie comun@, princare se oblig@, în toate activit@]ilelor de investi]ii, s@ garanteze }i s@asigure protec]ia mediului. Acestangajament solid pune în practic@un nou mecanism, transparent }icoerent, promotorii de proiectepublice sau private fiind nevoi]i, deacum încolo, s@ ia în calcul perma-nent componenta de mediu (con-form criteriilor de eligibilitate }ibazei de evaluare foarte precise).Cât prive}te p@r]ile semnatare,acestea vor putea gestiona maibine riscurile de credit }i deproiect, în rela]ie cu mediul.

În acest context specific, tre-buie inclus }i «Manualul bunelorpractici de mediu }i sociale»,docu ment emis de BancaEuropean@ de Investi]ii, una dintrecele mai active institu]ii pe pia]ainterna]ional@ de capital.«Manualul», util Direc]iei deProiecte, dar }i altor servicii,descrie procesul intern }i instru-mentele adoptate de BEI, pentru ase asigura c@ opera]iunile sale de

finan]are corespund exigen]elor învigoare }i sunt conforme cu politi-cile comunitare din domeniul medi-ului. «The protection and improve-ment of the natural and built envi-ronment are mainstream issues ofimportance to the EIB when con-sidering financing of a particularoperation» constituie leitmotivuladus în vedere în partea introduc-tiv@ a acestui document. Discursulde mediu în lumea finan]eloreuropene }i interna]ionale are, pem@sur@ ce problemele legate declim@ sau poluare devin tot maiacute, o cursivitate }i o autoritatedin ce în ce mai mari.

Recent, la Consiliul europeande prim@var@ (Bruxelles, 13-14 mar -tie), reunit sub tematica «econo -mie-mediu», liderii de stat }i deguvern au discutat pe baza nouluipachet legislativ clim@-ener gie:«The Climate action and re newableenergy package for 2020». Acestase preconizeaz@ a fi adoptat, lanivelul Uniunii Europene, pân@ laînceputul anului 2009 (an când vaavea loc }i Conferin]a Na]iunilorUnite pentru Schimb@ri Climaticede la Copenhaga), încurajându-seastfel negocierile interna]ionale, învederea elabor@rii unui acord glo -bal post-Kyoto 2012. Dintre obiec-tivele preconizate, pot fimen]ionate sus]inerea de investi]iiîn materie de cercetare }i dez-voltare de noii tehnologii, bazatepe un consum redus de energie,crearea de mecanisme, care s@previn@ reloc@rile de dioxid de car-bon, f@r@ a afecta competitivitateaeconomic@ }i pia]a locurilor demunc@ din statele membre, reduce -rea cu 20& a emisiilor de gaze cuefect de ser@ (30&, în cazul uneiîn]elegeri la nivel mondial), pân@ în2020 }i stimularea folosirii ener -giilor rege nerabile }i a biocarbu-ran]ilor. R@mâne doar ca lozincaeuropean@ «Climate Action – Ener gyfor a Changing World», larg difu zat@în ultimul timp, s@-}i dove deasc@eficien]a în interiorul orga nismuluisocio-economic al viitorului.

Dr. Dan-Alexandru POPESCU

Vedere din New - York

Roma, noiembrie 2007- Congresul Mondial al Energiei- vedere din “Cetatea Etern@” -

urmare din pag.1În Fran]a, chiar în aceste zile }oferiide camioane au blocat mai multeautostr@zi în semn de protest fa]@ descumpirea aberant@ a benzinei }imotorinei. În Bulgaria, litrul demotorin@ a ajuns la 1,28 euro }ivecinii no}tri se întreab@ cuprin}i depanic@ unde se va opri aceast@ spi-ral@ dup@ ce pre]urile au crescut înultimii ani de aproape de cinci ori.

Nici România nu se simte maibine, în ciuda faptului c@ Petrom arputea „dribla” cota]iile interna]ionale,fiind compania care î}i asigur@ ceamai mare parte din petrolul rafinat(peste 5 milioane de tone anual) dinproduc]ia intern@. Paradoxal îns@,Petrom d@ de fapt tonul scumpirilorcarburan]ilor pe pia]a româneasc@,de la începutul acestui an pân@ înprezent pre]ul benzinei crescând cu12,5 la sut@, iar al motorinei cu 18la sut@. Mai grav este îns@ c@, la noi,orice scumpire a carburan]ilor setransform@ instantaneu }i automatasupra consumatorului de produsealimentare. Oficiali de laRomalimenta au calculat c@, de laînceputul anului, scumpirea carbu-ran]ilor a determinat o majorare acheltuielilor totale cu 5 – 10 la sut@,iar la consumatorul final impactul afost de 15 pân@ la 25 la sut@. Ceeace înseamn@ infla]ie curat@ }i...necontrolat@! Chiar guvernatorulB.N.R, Mugur Is@rescu, a indicatcre}terea galopant@ a pre]ului com-bustibililor drept un factor esen]ial derisc, responsabil de mai mult de unsfert din ritmul infla]iei în România.Mai exact, o cre}tere de 10 la sut@a pre]ului la carburant are un impactde 0,7 la sut@ asupra infla]iei.

În acest context intern }i inter-na]ional se ridic@ îngrijor@tor osumedenie de întreb@ri esen]iale: Ce}anse are omenirea de a ie}i dinspectrul acestei profunde crize ener-getice? Mai poate reprezenta indus-tria petrolului, pentru întreaga lumecivilizat@ sau care aspir@ la civiliza]ie,o }ans@ real@, în condi]iile în care sedovede}te a fi una din cele maiinstabile sectoare de afaceri, extremde vulnerabil@ la periculoaseleoscila]ii de pre]uri }i total depen-dente de petrostatele despotice dincartelul celor 11 ]@ri ale OPEC?

Voi încerca în cele ce urmeaz@

s@ schi]ez câteva posibile r@spunsuri,inspirat fiind de o carte fascinant@ apublicistului american Paul Roberts}i intitulat@ profetic:”Sfâr}itul petrolu-lui; în pragul unui dezastru”. Este unbestseller care a f@cut valuri peMapamond cu analize, statistici }iconcluzii pe cât de riguroase }i pro-fesioniste, pe atât de dramatice }i}ocante.

Autorul porne}te de la o reali-tate incontestabil@ a vie]ii noastrecotidiene: penele de curent }icre}terile bru}te ale pre]ului benzineine-a adus din nou aminte de vulner-abilitatea sistemului energetic mondi-al }i de dependen]a noastr@ total@fa]@ de ni}te resurse vitale obiectivlimitate. Se poate lesne constata c@europa }i S.U.A au luat-o pe drumuridiferite în ceea ce prive}te politicaenergetic@. Europenii au f@cut eforturimodeste în direc]ia dezvolt@rii uneieconomii postpetrol, în timp ce li deriiamericani au adoptat o politic@ agre-siv@ de for@ri domestice care ignor@în totalitate realit@]ile de mediu saugeopolitice. Între timp, OPEC î}irecap@t@ o mare parte din vecheaputere, intrând în competi]ie cuRusia cea bogat@ în petrol }i, din ceîn ce mai mult, cu Statele Unite,pentru controlul asupra pie]elor mon-diale de petrol. Fapt este c@ eforturileuria}e f@cute de S.U.A, Europa }i alteputeri industrializate pentru a-}iasigura prin orice mijloace accesul lapetrolul din Orientul Mijlociu aufavorizat instaurarea unui climat deperpetu@ instabilitate politic@, conflictetnic }i na]ionalism virulent într-oregiune care decide de fapt viitorulenergetic al planetei. Unii anali}ticonsider@ c@ toate acestea nu potînsemna altceva decât c@ afacerilemondiale cu petrol sunt în toiul unorprofunde transform@ri. Dup@ circatrei decenii de produc]ie supraabun-dent@ }i pre]uri relativ mici, pia]atrece implacabil la o etap@ caracteri-zat@ de o ofert@ din ce în ce mairedus@ }i pre]uri semnificativ maimari – condi]ii extrem de riscantepentru orice economie proiectat@ s@func]ioneze s@ func]ioneze cu petrolieftin. Cât de sus vor ajunge pre]urileeste o întrebare deschis@. Depindede nevoia de finan]are a capacit@]ilorsuplimentare de transport, extrac]ie}i prelucrare pe care le solicit@ cere -rea noastr@ în continu@ ascensiune,de conjuncturi externe (de pild@

China a dat peste cap pia]a mondi-al@ a ]i]eiului importând într-o sin-gur@ lun@ o cantitate de motorin@ de20 de ori mai mare decât în modobi}nuit, sub pretextul asigur@riilogistice a Jocurilor Olimpice dinacest an), precum }i de „jocurile deglezne” a monopolurilor arabe. Câtde mult vor r@mâne pre]urile ridicateeste la fel de incert. De obicei,pre]urile mari reduc cererea }i încu-rajeaz@ o nou@ produc]ie, carespore}te oferta }i aduce din noupre]urile la niveluri acceptabile – unmecanism ce contribuia odinioar@ laasigurarea securit@]ii energetice petermen lung. Din p@cate, regula jocu-lui nu se mai respect@. O spunechiar un cotidian de specialitate dint@râmul f@g@duin]elor – „Arab Olie –Gas Magazine”: „Prognoza peurm@torii ani privitoare la cerereamondial@, actualele rate de cre}tere}i epuizarea accelerat@ a rezervelordin zone petroliere cheie, indic@ unsfâr}it rapid }i sigur al petroluluiieftin”. Concis }i f@r@ drept la replic@!

În fa]a unei asemenea perspec-tive, Paul Roberts schi]eaz@ un sce-nariu de co}mar: pe m@sur@ cepre]urile vor cre}te, consumatorii vor

opta rapid pentru al]i combustibili,precum gazul natural sau c@rbunele,dar foarte curând aceste resurse s-arîmpu]ina la rândul lor, iar pre]urile}i-ar continua sarabanda. Va ap@reainevitabil un efect de und@ de tipinfla]ionist. Pe m@sur@ ce energia ardeveni mai scump@, la fel s-ar întâm-pla }i cu activit@]ile dependente deaceasta, precum produc]ia de bunuri}i transporturile. Activitatea comer-cial@ ar încetini }i întregi segmenteale economiei globale, în special celecare determin@ cre}terea rapid@ (ceeace înseamn@ cam toate în zilelenoastre) ar intra într-o grav@ rece-siune. Controlul bunurilor }i al ser-viciilor ar cre}te aberant, ajungând încele din urm@ s@ în@bu}e cerereaeconomic@, aruncând întreagaeconomie într-o depresiune de durat@care ar putea face criza din 1929 s@par@ doar o glum@ }i declan}ând ocurs@ disperat@ }i, probabil, violent@,pentru acapararea rezervelor depetrol existente înc@. Apocaliptic, nu?

S-ar putea replica, de c@treoptimi}tii incurabili, c@ o asemeneaperspectiv@ nu este f@r@ ie}ire, c@omenirea are la îndemân@ alternativaunor forme de energie mai pu]inproblematice }i a unor tehnologii maieconomice din punct de vedere ener-getic. Primim zilnic, din abunden]@,informa]ii despre „urm@toarea”economie energetic@ mondial@ – cen-trale eoliene sau solare, baterii pebaz@ de hidrogen, curent electricgenerat de maree, etc. Toate acestear@mân deocamdat@ simple speran]e,calea c@tre o nou@ economie ener-getic@ dovedindu-se plin@ de riscurifinanciare, economice, politice.Nimeni nu }tie de fapt când saudac@ noile tehnologii vor fi gata, saucât de mult vor costa, sau ce fel degreut@]i suplimentare vor creea, ast-fel încât foarte pu]ine ]@ri }i com-panii doresc s@ fie primele care s@se arunce cu capul înainte. Pe dealt@ parte, actuala economie ener-getic@, cu câmpurile sale de sonde }igazoductele sale, cu petrolierele }irafin@riile sale, cu centralele saleelectrice }i liniile de înalt@ tensiune,este un bun planetar imens, cu ovaloare estimat@ la 10 trilioane dedolari. E greu de crezut c@ vreo ]ar@,oricât ar fi ea de puternic@, poaterenun]a de bun@ voie la un aseme-nea poten]ial f@urit în timp. Mai

curând se va prefera stoarcerea pân@la ultima pic@tur@ a resurselor dehidrocarburi existente sau doarb@nuite, amânându-se pe cât posibilaplicarea unor solu]ii revolu]ionare,inclusiv prin protejarea lor prin regimde top – secret.

Se contureaz@ în cele din urm@concluzia c@, de}i pare evident c@actuala economie energetic@ este pecale s@ p@r@seasc@ scena, nu s-aajuns la nici un consens asupraviitorului, asupra a ceea ce punem înlocul celei pe care ne-a adus înpragul dezastrului.

Cople}it de inevitabilul uneiasemenea lipse de perspective, amer-icanul Paul Roberts, el însu}i produsal unei ]@ri campioan@ în risip@ (con-sumând 25 la sut@ din energiaîntregii planete în condi]iile în carede]ine mai pu]in de 5 la sut@ dinpopula]ia lumii) se pierde în neguraunor nedumeriri grave:”Luând înconsiderare faptul c@ infrastructuraenergetic@ a lumii actuale seîntrep@trunde într-o mai mare m@sur@cu economiile la nivel global, cupolitica }i cultura, nu s-ar putea oareca o schimbare fundamental@ întehnologia noastr@ energetic@ s@ aib@un efect }i mai distructiv? Cât demult ar dura o astfel de tranzi]ie –un deceniu, cincizeci de ani? {i cumar ar@ta o nou@ ordine energetic@?Ar fi mai bun@ decât cea actual@, sauar fi doar un expedient, înjghebat înultimul moment? Vom fi mai boga]isau mai s@r@ci, mai puternici saumai nevolnici, mai ferici]i cutehnologiile noastre energeticeavansate sau în@cri]i de amintireaunei epoci de aur apuse? {i cine vade]ine controlul? Vor fi puterile mon-diale actuale – majoritatea cele maimari consumatoare de petrol – înm@sur@ s@ se afirme ca lideri înaceast@ minunat@ lume nou@? Sau eposibil ca o nou@ ordine energetic@s@ dea na}tere unei noi ordinipolitice?

{i iat@ cum cercul se închide: laîntreb@rile mele, cele exprimate laînceputul acestui articol, o autoritateîn materie îmi r@spunde, indirect, cuo alt@ ploaie de întreb@ri...

Închid cartea }i închei articolulcu un gust amar. E posibil caomenirea s@ fie atât de incon}tient@încât s@ accepte c@ „sfâr}itul petrolu-lui” va coincide cu pierirea sa?

ENERGIE FISCALITATE VINERI 23 MAI 20086

Pre]ul petrolului incendiaz@ securitatea energetic@ mondial@Emil DAVID

Protestul camionagiilor francezi

urmare din pag.1Odat@ cu umflarea pre]urilor la

petrol în jurul lui au început s@roteasc@ fonduri speculative, b@ncide investi]ii, amatori de profituri careau pus pe planul doi ca nivel detranzac]ionare pe cei care chiarutilizeaz@ petrolul ca marf@. În acestcontext în care entit@]i financiare caMorgan Stanley , Goldman Sachssau fonduri de investi]ii, domin@pia]a, utilizatorii de petrol ca marf@r@mân la mâna specula]iilor. Dup@ cepie]ele financiare }i-au ar@tat limitele}i pericolele, banii s-au orientat sprepi]ele de bunuri pentru investi]ii maisigure. Mai mult, la actualele pre]urise mai recupereaz@ ceva dinpierderile imense de pe pie]elefinanciare. Adev@rul este c@specula]ia a dominat dintotdeaunatranzac]iile bursiere, ceea ce difer@acum este dimensiunea aceastora }iexplozia pre]urilor. De aceea, maiales în privin]a prezen]ei fondurilorspeculative pe bursa de cereale sediscut@ intens despre interzicereaprezen]ei speculatorilor pentrulimitarea cre}terii de pre]uri. Aceea}idiscu]ie se transfer@ }i spre petrol.Dar ce mai e o burs@ f@r@speculatori? Argumentul principal al

prezen]ei lor nu ]ine doar delibertatea de tranzac]ionare garantat@de o economie liber@, ci }i de rolulde liant pe care tranzac]ile speculatveîl au în contextul pie]ei. Momentulspecial pe care îl tr@im acum, alpre]urilor record, nu este doarrezultatul prezen]ei lor pe burse de}ianali}it americani estimeaz@ c@ celpu]in 30 dolari din pre]ul petroluluieste efectul intermedierilorspeculative. Ce se întâmpl@ cu ceilal]i100 de dolari ai petrolului? În bun@m@sur@ ei sunt rezultatul unui dolarslab. UN dolar care se simte fragil la1,56 pentru un euro, care curge }ispre 1.60 u}or, }i care a fostabandonat de mul]i ca moned@ dereferin]@. Un dolar atât de slab, încâtpre]urile de alt@ dat@ au trebuit s@ fieactualizate pentru a primi vechilereprere valorice. Un dolar care nu d@semne de revenire de}i o moned@american@ mai tare nu ar maiaprinde într-atât pre]urile produselor.În bun@ m@sur@, o decizie a b@nciicentrale americane, Federal Reserve,de a bonifica mai mult dolarul ar maitempera situa]ia. Cre}terea dobânziide la 2,& ar da mai mult@ puteredolarului, dar banca central@american@ are principal@ sarcin@men]inerea cre}terii economice }inimic altceva nu mai conteaz@ separe. Cât va mai putea fi men]inut@econonima american@ pe cre}tere la

pre]urile acestea alea carburan]ilor, oeconomie }i a}a amenin]at@ derecesiune e o alt@ întrebare. Un dolarmai puternic ar schimba pu]inobiceiul investi]onal al speculatorilor.Cum instrumentele financiare nu suntatât de rentabile }i în condi]iile deamenin]are de recesiune sunt plinede risc, orice investi]ie pe pia]abunurilor are un randament mai bun}i o protec]ie sporit@. Cel pu]in pân@acum. O alta cauz@ a pre]uilor mari]ine de eternul mecanism al cererii }iofertei. Odat@ cu cre}terea masiv@ aconsumului în ]@ri ca India }i China,pia]a resurselor a devenit maisolicitant@. Cererea de petrol estemult peste ofert@ }i în ciudapresiunilor SUA statele OPEC nu vors@ m@reasc@ produc]ia. În plus, oriceproblem@ tehnic@, o revolt@ înNigeria, incoeren]a Venezuelei saufurtuna din Mexic, sperie mai multca alt@ dat@ pia]a }i pre]urile crescf@r@ s@ mai dea înapoi atunci cândchestiunea se rezolv@. Înainteaatingerii acestui pre] la petrol,companiile exploatatoare pledaupentru un pre] mai mare la petrol caun imbold pentru eficientizareaexploat@rii unor resurse de petrolcostisitoare }i dificile. Chiar dac@acum aceste exploat@ri au devenitrentabile, ritmul în care intr@ înactivitate noi câmpuri petroliere esteunul modest }i impactul noilor

cantit@]i este modest. Un dolar foarte slab, o cerere încre}tere, pre]uri mai pentruexploat@rile noi care se deschid greu}i investi]ii speculative masive înlipsa altor oportuni]@]i la fel deeficiente. Toate aceastea la un loc aucreat un cocteil din care nu se poateie}i decât cu pre]uri mari. Nu poate

pia]a liber@ s@ mai regleze aceast@evolu]ie care impinge inevitabil spre onoua a}ezarea a rela]iilro politice }ieconomice? O regula a pie]elorbursiere este aceea c@ atunci când seating maxime istorice câ}tiga toat@lumea. De aceea sunt atât desalutate. Nu mai este cazul acum, cupia]a petrolului. De}i sunt investitori

Dan SUCIU

La debutul s@pt@mânii în curs, încurs pre]urile futures ale derivatelorpe ac]iuni s-au men]inut pe verde înpia]a Sibex, astfel c@ s@pt@mâna afost început@ într-o not@ optimist@. Pelâng@ aceasta, s-a remarcatmen]inerea lichidit@]ii ridicate,transferurile însumând 15.574contracte, cu o valoare de circa 41milioane de lei. Num@rul pozi]iilorfutures s-a înscris, la rândul s@u, peo direc]ie ascendent@, înregistrându-se în jur de 1400 deschideri care aurcat totalul la 62.832. Investitoriiactivi în pia]@, înc@ de la startuls@pt@mânii, au fost din nou fidelisegmentului SIF, care a generat ceamai mare parte a rulajului.Plasamentele au mai fost direc]ionate,îns@, }i c@tre sectorul derivatelorpetroliere sau c@tre derivatelebancare, respectiv pe cursul deschimb RON/EURO. Perechea îndiscu]ie a fost preferat@ pentru 152de contracte, iar moneda unic@ acontinuat s@ piard@ teren în fa]aleului, având, a}adar, o evolu]iedistinct@ fa}@ de restul pie]ei. Pentruiunie, euro s-a depreciat cu 1,63bani, fiind cotat la 3,6302 ei. Sc@deride 1,71 }i 2,01 bani au fostînregistrate }i pe scaden]ele

septembrie }i decembrie, pentru careeuro a închis la 3,673 }i 3,69 lei. Însectorul bancar, au fost încheiatecontracte pe derivatele „Erste Bank”pe scaden]a iunie, orizont pentru careo ac]iune EBS a fost cotat@ la 178,1lei/titlu, în sc@dere 0,9 cu lei, precum}i pe scaden]a septembrie, pentrucare s-a consemnat un pre] de 183,5lei/ac]iune în urcare cu 1,2 lei. Tot înaria b@ncilor, au fost tranzac]ionatederivatele TLV o ac]iune fiind evaluat@la 0,468 lei, pentru iunie, }i 0,4801lei pentru septembrie, în urcare cu0,5 bani }i 0,03 bani. Cel mai c@utatprodus futures a fost derivatul DESIF2, cu 8342 contracte urmat de DESIF5, cu 6648 contracte. Pentru iunie,contractele DESIF 2 au fost realizatela pre]uri între 2,2952 }i 2,39 lei,ultimele tranzac]ii stabilind cota]ia la2,365 lei/ac]iune, în urcare cu 6 bani.Pentru septembrie DESIF 2 au cres -cut cu 6,1 bani ajungând 2,47 lei/titluîn timp ce pentru decembrie s-auapreciat cu 6 bani, pân@ la nivelul de2,585 lei. DESIF 5 iunie au fostcotate la 3,0615 lei/ac]iune, în urcarecu 4,15 bani, iar DESIF 5 septembriela 3,16 lei/ac]iune, dup@ o cre}tere de3,53 bani. Pe plus au închis }i DESIF5 decembrie 2008 }i martie 2009,care au crescut cu 3,39 }i 3 bani,pân@ la 3,285 }i 3,44 lei. În ariapetrolierelor, s-au deta}at cele 150contracte DESNP Pentru iunie, oac]iune a fost cotat@ la 0,542 lei, înplus cu 0,81 bani. Din nou s-auîncheiat tranzac]ii importante }i înpia]a op]iunilor, remarcându-se cele114 contracte de tip call. Conformbrokerilor, „investitorii care înc@ setem oscila]ia pre]urilor dar mizeaz@pe cre}teri se orienteaz@ c@tre acesteproduse flexibile }i cu riscuri maimici, limitate la prima pl@tit@”.

„Pia]@ ro}ie” din nou la Sibex

Dup@ doar dou@ sesiuni (vineri 16.05}i luni 19.05) de cre}tere pre]urile

futures au revenit mar]i pe minus,sc@derea cuprinzând majoritateaderivatelor pe ac]iuni. Amplitudineadeprecierilor a fost ridicat@, pe acestfond lichiditatea crescând sim]itorfa]@ de prima zi a s@pt@mânii. Au fostîncheiate peste 17.100 contrate cu ovaloare de 43,3 milioane de lei,înregistrându-se un plus de 3751contracte (28 &) fa]@ de luni. Încontextul men]ionat am asistat }i ladiminuarea num@rului de pozi]iifutures, situa]ie explicat@ de brokeriprin pris ma „factorului psihologicreprezentat de teama de sc@deri }imai ample pentru unii longeri care aufost atra}i de aprecierile din ultimelezile iar acum au încercat s@-}ilimiteze din pierderi, dar }i prinprisma speculatorilor short care aua}teptat un astfel de moment prielnicpentru a-}i marca din profituri”. Dac@pe fondul aprecierii derivatelor peac]iuni din sesiunile trecute amasistat la deprecierea euro, mar]isitua]ia a fost una invers@ monedaunic@ câ}tigând teren în fa]a monedeina]ionale. Evolu]ia sa distinct@ încontextul unei pie]e eminamente„ro}ii” a adus monedei europene ocre}tere 2,01 bani, pentru iuniecota]ia fixându-se la 3,6503 lei }i unade 0,23 bani pentru septembrie,valoarea sa ajungând la 3,6753 lei.Num@rul total al contractelorRON/EURO a fost de 149. Olichiditate bun@ s-a observat }i peperechea RON/USD, unde cele 50contracte realizate pentru iunie aufost încheiate pe fondul direc]ieidescendente urmat@ de monedaamerican@, care a sc@zut cu 1,75bani, dup@ cum arat@ cota]ia de2,335 lei. Sc@derile ample din ariaderivatelor pe ac]iuni au cuprins înspecial DESIF-urile vedet@ din pia]aSibex, produse care au atras din nourulaje de ordinul milioanelor deac]iuni. S-au remarcat DESIF 2, cu10.852 contracte încheiate pentrutoate scaden]ele, pentru care

deprecierile s-au înscris între 7 }i 12bani. Cea mai consistent@ sc@dere s-a înregistrat pe scaden]a iunie, dealtfel }i ca mai lichid@ cu 97,5 & dinrulajul DESIF 2, simbol cotat la 2,245lei/titlu, în sc@dere cu 12 bani. Pentruseptembrie DESIF 2 au fost evaluatela 2,3864 lei/ac]iune, în minus cu8,36 bani. DESIF 5 au fost preferatepentru 5759 contracte }i s-audepreciat pe linie în raport cu toatecele patru scaden]e disponibile cusume între 5 }i 11 bani. Pentru iunie,a fost rulat 80,2 & din totalul DESIF5, pre]ul unei ac]iuni oprindu-se la2,9551 lei, dup@ o coborâre de 10,64bani. DESIF 5 septembrie au fostcotate la 3,09 lei, în sc@dere cu 7bani. Pe minus au evoluat }iderivatele „Broker Cluj” care au atras149 contracte }i au pierdut 5,89 banipentru scaden]a din var@ }i 3,49 banipentru cea din iarn@, fiind evaluate la0,7811 }i 0,865 lei/ac]iune.

Miercuri, a fost rulatechivalentul a 13 milioane

de ac]iuni SIF 2

Evolu]ia distinct@ a pre]urilor pediferite contracte }i scaden]e precum}i volatilitatea destul de ridicat@ auantrenat miercuri investitorii din pia]aSibex care au realizat unul dintre celemai ridicate volume de transfer de peluna în curs. Au fost încheiate 20.463contracte din 3065 tranzac]ii cu ovaloare de 50,74 milioane de lei.„Speculatorii au fost categoria deinvestitori cea mai prezent@ în pia]@,ei fiind atra}i de oscila]iile cota]iilordin ultimele zile }i de schimb@riledese de direc]ie. În ton cu situa]iadat@, a evoluat }i num@rul de pozi]iideschise, de aceast@ dat@ direc]iafiind una cresc@toare” a declarat unbroker sibian. Evolu]ia simboluluiDESIF 2 a fost cea care s-a deta}at,aceasta fiind caracterizat@ de unadev@rat spectacol de lichiditate. Pe

produsul men]ionat au fost încheiate13.004. contracte reprezentândechivalentul a peste 13 milioane deac]iuni. Totalul men]ionat reprezint@ opondere de 63,5 & din rulajul}edin]ei, iar cea mai mare parte atranzac]iilor s-a îndreptat c@trescaden]a iunie pentru care DESIF 2au pendulat între 2,2117 }i 2,291lei/titlu. Ultimele tranzac]ii au stabilito cota]ie de 2,2391 lei, în sc@dere cu0,59 bani. Pentru septembrie, DESIF2, au fost cotate la 2,4189 lei, înurcare cu 3,25 bani, iar pentrudecembrie la 2,5317 lei, în plus cu2,16 bani. Pentru prima scaden]@ din2009, DESIF 2 au evoluat diferit,depreciindu-se cu 0,82 bani, pân@ la2,6898 lei/ac]iune. Rulajul DESIF 5 aurcat la 6853 contracte, reprezentând6,8 milioane de ac]iuni. Pentru iunie,dup@ o evolu]ie între 2,91 }i 2,985lei/ac]iune, pre]ul de închidere s-aoprit la 2,926 lei, în minus cu 2,91bani. Tot pe minus au închis }iDESIF 5 septembrie, care au pierdutun ban }i au fost cotate la 3,08 leidar }i DESIF 5 decembrie, ajunse la3,2306 lei, dup@ o sc@dere u}oar@ de0,03 bani. Nici pentru martie 2009DESIF 5 nu au beneficiat de oevolu]ie pozitiv@, depreciindu-se cudoar 0,08 bani }i oprindu-se la3,3503 lei/titlu. În sectorul petrolier,DESNP au atras 188 contracteapreciindu-se cu 1,02 bani pentruiunie }i 1,51 bani pentru septembrie,pân@ la 0,5403 }i 0,5785 lei/ac]iune.Pe segmentul valutelor, euro acâ}tigat din nou teren în fa]amonedei na]ionale, crescând cu 0,02bani raportat la scaden]a scurt@ }i cu1,52 bani la cea din septembrie,închizând la 3,6505 }i 3,6911 lei. Cu188 contracte perechea RON/EURO aocupat locul trei în topul }edin]ei. Aumai fost încheiate }i 40 de contracteRON/USD, dolarul urcând timid pentruiunie cu 0,1 bani, la 2,36 lei. Uncia de

EVOLU[II INVOLU[IIVINERI 23 MAI 2008 7

La bursa sibian@

Recordul negru al petrolului

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Rulajele Sibex, la nivel ridicat

Vedere din Nevada

Drumurile p$n@ la Paris, Londra sauMilano nu mai sunt, de o bun@ bucat@ devreme, singura solu]ie pentru re^nnoireagarderobei, judec$nd dup@ oferta tot maidivers@ de haine de marc@, ^nc@l]@minte}i accesorii de pe pia]a intern@. 2007 afost, probabil, cel mai dinamic de p$n@acum ^n ceea ce prive}te intr@rile }itaton@rile f@cute de brandurile interna]ionalecare au ocolit Rom$nia.Anul trecut, au intrat pe r$nd pe pia]@ bri-tanicii de la Debenhams, retailerul cana-dian Aldo, produc@torul italian de^mbr@c@minte OVS Industry }i lan]urilegermane Deichmann, Takko }i NewYorker, ace}tia din urm@ prefer$nd s@deschid@ magazine ^n ora}ele de provin-cie. Cea mai recent@ apari]ie, ^n afaraCapitalei, a fost cea a retailerului germanNew Yorker, care a inaugurat, ̂n decem-brie, primele trei magazine din Rom$niala Sibiu, Cluj }i T$rgu Mure}.Pia]a de mod@, la toate nivelurile, a r@mas^n continuare dominat@ de m@rci str@inefrancizate, ̂ns@ tendin]a pentru 2008 estede intrare prin investi]ie proprie. Puma,unul dintre cei mai mari comercian]i dearticole sportive din lume, deschide pro-priul magazine ̂n ]ar@ luna aceasta, dup@ce a v$ndut ̂n Rom$nia, timp de opt ani,prin intermediul unui distribuitor local. Totde anul acesta, Inditex, proprietarul bran-dului Zara, a preluat integral managemen-tul direct pentru Rom$nia. Pentru comercian]ii de fashion din cen-trele comerciale ale Bucure}tiului, lunaaprilie marcheaz@ ̂nceputul unei perioade

agitate, odat@ cu inaugurarea centruluicomercial B@neasa Shopping City. Cel maimare mall de pe pia]@ are o suprafa]@^nchiriabil@ de 85.000 de metri p@tra]i(dublu fa]@ de Plaza Rom$nia sauBucure}ti Mall), investi]ia ̂n acest proiectfiind de circa 150 de milioane de euro.Proiectul dezvoltat de compania B@neasaDevelopments va g@zdui peste 220 demagazine }i restaurante, dintre care 170vor fi numai de ̂mbr@c@minte, ̂nc@l]@minte}i alte accesorii. Pentru compara]ie, doar33& din suprafa]a mall-ului PlazaRom$nia este ^nchiriat@ brandurilor demod@, iar ̂n Bucure}ti Mall segmentul demod@ ocup@ 43& din suprafa]a ^nchiri-abil@. Deschiderea mall-ului din nordul Capitaleicorespunde }i cu intrarea ^n România aunor lan]uri interna]ionale de fashion. Doarzece m@rci autohtone }i-au f@cut loc ^nB@neasa Shopping City, restul de 160 demagazine apar]in$nd retailerilor inter-na]ionali, precum Peek&Cloppenburg,Inditex, Azadea sau Solmar."Sunt anun]ate tot mai multe intr@ri noi,pentru c@ acum s-a creat un spa]iu dev$nzare pe m@sura exigen]elor lor", explic@Filip Schvartz, directorul Otter Distribution,motivele pentru care comercian]ii de mod@apar ̂n num@r mai mare. Deschiderea cen-trului comercial B@neasa Shopping Citydiversific@ }i oferta de produse din porto-foliul Otter Distribution. Distribuitorul bran-durilor Otter, Geox, Ara }i Fila pe pia]aintern@ a deschis primele magazine dehaine: un monobrand M Missoni (130mp) }i un multibrand Selections (350 mp).Tot cu un multibrand, dar de aproape11 ori mai mare, }i-au f@cut intrarea }igermanii de la Peek&Cloppenburg. |n4.000 de metri p@tra]i, ^nchiria]i pe dou@

niveluri, Peek&Cloppenburg, care are ore]ea de 69 de magazine ^n Germania,plus ^nc@ 27 ^n alte ]@ri, g@zduie}te, subacela}i acoperi}, peste 200 de branduriinterna]ionale. Printre m@rcile aduse ̂n ]ar@se num@r@ Armani Collezioni, Hugo Boss,Max Mara, Ralph Lauren, Vogue, Burberry,Ermenegildo Zegna, Lagerfeld, Adidas,Esprit, Armani Jeans, Calvin Klein Jeanssau Diesel. Cu 2.145 de metri p@tra]i ^nchiria]i }i untotal de 12 magazine, Solmar Grup, carede]ine, printre altele, franciza Mango ^nRom$nia, este al doilea mare chiria} dinB@neasa. Compania a semnat un contractde franciz@, pentru un termen de cinci ani,cu unul dintre cei mai mari retaileri devestimenta]ie din Marea Britanie, grupulMosaic Fashions, de la care a ^nchiriatdou@ din cele opt branduri din portofoliu:Oasis }i Karen Millen.Solmar import@, de anul acesta, ^nRom$nia }i brandurile Max & Co., MaxMara Weekend }i Marina Rinaldi dinportofoliul grupului italian Max Mara,ad@ug$ndu-le celor }apte branduri vesti-mentare }i de accesorii pe care le are deja^n portofoliu - Mango, Promod, Castro,Jennyfer, Parfois, IT Fashion }i ITAccessories. Acela}i mall g@zduie}te }i alte brandurinou-intrate, precum Cacharel, Ikks, Gaudi,Elle, W, Toi&Moi sau Park Bravo, al@turide care vor sta magazine cu m@rci dejaprezente ^n Rom$nia, cum sunt PoloGarage, Cavaliere, Ziggo, Motivi, Einstein,Steilmann, Ltu, Benetton, Mark&Spencer,Alb }i Negru, Irina Schrotter, Ma Dame,Guara, Braiconf sau Zara.Al]i mari chiria}i ai celui mai mare malldin ]ar@ sunt Inditex, proprietarul brandu-lui Zara, }i Azali Trading, companie a

grupului de retail libanez Azadea Group. Pel$nga Zara - cel mai mare lan] de maga -zine din portofoliul s@u - Inditex ,aduce ̂nCapital@ alte }ase m@rci. Totodat@, AzadeaGroup ̂}i va extinde re]eaua cu }apte mag-azine, cu brandurile Piazza Italia, Oviesse,Colours & Beauty, Salsa Jeans, Xanaka,Sunglass Hut }i Andre. La un nivel mai sus, dimensiunile ^nc@reduse ale pie]ei }i lipsa unor spa]ii comer -ciale adecvate au ]inut departe brandurilede lux, cu excep]ia brandului elve]ian Bally,intrat ^n Rom$nia anul trecut. Prin maga-zinele multibrand sunt ^ns@ prezente aiciultimele colec]ii semnate de Christian Dior,Burberry, Yves Saint Laurent, Jimmy Choo,Roberto Cavalli, Missoni, Chloe sau MarcJacobs. "%n Rom$nia, pia]a a fost foartegoal@, ̂n acest segment. Dar, lucrurile ̂nceps@ se schimbe. Pe de alt@ parte, realitateaeste c@ nici clientul rom$n nu a fost p$n@acum un cump@r@tor foarte avizat ^n seg-

mentul c@ruia ne adres@m noi", este dep@rere Daniel Rosner, director de v$nz@ri laAlsa Boutiques, companie care de]ine fran-ciza pe pia]a rom$neasc@ pentru brandurileMax Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri }iLa Perla.Pentru 2008 sunt a}teptate s@-}i fac@intrarea trei nume cu greutate: Louis Vuitton,Gucci }i Armani. Deocamdat@, singurii careau }i g@sit spa]iul potrivit, ^n care s@deschid@ primul magazin, sunt francezii dela Louis Vuitton, care au ̂nchiriat deja 200de metri p@tra]i, ^n gale riile comerciale dela parterul hotelului JW Marriott dinBucure}ti. Firma va intra direct pe pia]@, nu^n regimul de franciz@ prefe rat p$n@ acumde brandurile de lux prezente ̂n Bucure}ti. Anul viitor, }i-a fixat termenul de intrare }ilan]ul olandez C&A, care de]ine peste o miede magazine ^n Europa. Iar, dup@ ei, n-armai trebui dec$t s@ vin@ Hennes & Mauritz(H&M) sau Gap.

Comer]ul de mod@ traverseaz@ o epoc@ fast@: v$nz@rile de haine de marc@ se majoreaz@ anual cu cel pu]in 30& iar deschiderile de magazinese ]in lan], ̂n special pe m@sur@ ce se deschid mall-urile. S@ vedem cine }i unde a venit }i cine se las@ ̂nc@ a}teptat.

COMER[ MODERN VINERI 23 MAI 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIECAMELIA APOSTU - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

ILEANA ILIE

Ofensiva brandurilor

Mai ^nt$i ^n provincieC$nd vine vorba de mod@, Rom$nia nu se mai reduce la un singur ora} - Bucure}ti,pie]ele din Cluj, Sibiu, Bac@u sau Arad recupereaz@ decalajul fa]@ de Capital@.

Magazin Suprafa]@ (mp) Ora}Takko 1.000-1.500 Cluj, Bac@u, SibiuSprider 1.000-1.500 Cluj,Timi}oara, T$rgu Mure}, Bac@uNew Yorker 1.000-1.500 Cluj, Sibiu, T$rgu Mure}Oviesse 1.000-1.500 ClujPizza Italia 800-1.000 ClujBershka 500 ClujTakko 500 Sibiu, ClujDeichmann 500 Pite}ti, Cluj, Arad, SibiuStradivarius 350-500 ClujCool Cat 300-500 ClujOysho 200-250 Cluj

Sursa: Colliers International

Biseric@ ^n stil gotic