SPITALUL ORASENESC NEGRESTI OAS COD DE ETICA si ... DE ETICA SI... · Oas a procedat la intocmirea...

COD DE ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA Pag. 1 / 31

SPITALUL ORĂŞENESC NEGREŞTI OAŞ Jud. Satu Mare – Localitatea Negreşti Oaş, str.Victoriei nr.90

Telefon: 0261854830, Fax: 0261854566

e-mail: [email protected]

Operator de date cu caracter personal nr. 13695

SPITALUL ORASENESC NEGRESTI OAS

COD DE ETICA si DEONTOLOGIE PROFESIONALA

Exemplar

nr. 1 Functia Nume, prenume Semnatura Data

Elaborat

dr.sef compartiment Cardiologie

dr.sef sectie Pediatrie

chim.in BMC

Pop Mindru Daniel

Horotan Monica

Berinde Rita

15.10.2018

Verificat Presedinte Consiliul de etica Male Oana 17.10.2018

Avizat Presedinte Comisie CMI Pap Dalma 18.10.2018

Aprobat Manager Mitrut Diana 19.10.2018

mailto:[email protected]


CUPRINS

SCOP

4

POLITICA DE ETICA 4-5

LEGISLATIE 5

CAPITOLUL I:

DOMENIUL DE

APLICARE SI PRINCIPII

GENERALE

Domeniul de aplicare al Codului de etica si deontologie profesionala 6-8

Obiective

Legislatie

Termeni

Responsabilitate sociala

Reclamatiile pacientilor

Relatiile intre salariatii institutiei

Conflictul de interese

Consultarea pe probleme de etica

Confidentialitatea

Gestionarea durerii

CAPITOLUL II: NORME

GENERALE DE

CONDUITA

PROFESIONALA

Asigurarea unui serviciu public de calitate 9-12

Respectarea Constitutiei si a legilor

Loialitatea fata de institutia medicala

Libertatea opiniilor

Activitatea publica

Activitatea politica

Folosirea imaginii propria

Cadrul relatiilor in exercitarea atributiilor functiei

Conduita in cadrul relatiilor internationale

Interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor

Participarea la procesul de luare a deciziilor

Obiectivitate in evaluare

Folosirea abuziva a atributiilor functiei detinute

Utilizarea resurselor publice

Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri

CAPITOLUL III:

COORDONAREA SI

CONTROLUL

APLICARII NORMELOR

DE CONDUITA

PROFESIONALA

PENTRU PERSONALUL

SPITALULUI

Sesizarea conducerii spitalului

12-13

Solutionarea sesizarii

CAPITOLUL IV: ETICA

SI DEONTOLOGIA

MEDICILOR

Domeniul de aplicare si principii generale 13-18

Despre independenta profesionala a medicului si responsabilitate

Secretul profesional

Reguli generale de comportament in activitatea medicala

Obligativitatea acordarii asistentei medicale

Intretinerea si folosirea cunostintelor profesionale

Integritatea si imaginea medicului

Indatoriri fata de bolnavi . Respectarea drepturilor persoanei

Probleme ale ingrijirii minorilor

Eliberarea de documente medicale

Indatoriri fata de comunitate


Relatiile medicului cu colegii si colaboratorii. Confraternitatea.

Consultul medical

Raporturi cu alti profesionisti din domeniul medical

Exercitiul medicinei de expertiza judiciara

Atentarea la viata si integritatea fizica a bolnavului. Eutanasia

CAPITOLUL V: ETICA

SI DEONTOLOGIA

FARMACISTULUI

Principii generale 18-23

Responsabilitatea personala si independenta farmacistiIor

Obligatii

Competenta profesionala

Confidentialitatea

Concurenta neloiala

Publicitatea

Servicii farmaceutice de urgenta

Incompatibilitati

Dispozitii finale

CAPITOLUL VI: ETICA

SI DEONTOLOGIA

BIOCHIMISTULUI,

BIOLOGULUI SI

CHIMISTULUI

Dispozitii generale 23-25

Responsabilitatea personala

Calitate si excelenta

Dezvoltarea profesionala continua

Onestitate si integritate

Relatii care se stabilesc in exercitarea profesiunii de biochimist, biolog si chimist din

sistemul sanitar

Independenta si impartialitatea

Confidentialitatea

Conflictul cu convingerile morale si etice

Delegarea si supravegherea

Dispozitii finale

CAPITOLUL VII: ETICA

SI DEONTOLOGIA

ASISTENTULUI

MEDICAL

Principii generale 25-29

Responsabilitatea personala, integritatea si independenta profesionala a asistentilor

medicali

Raporturi profesionale cu alti profesionisti din domeniul medico-sanitar si institute

Educatia medicala continua

Obligatii etice si deontologice

Situatii speciale in practicarea profesiunii in sistem institutionalizat

Probleme ale ingrijirii minorilor

CAPITOLUL VIII:

ETICA SI

DEONTOLOGIA

CONSILIERULUI

JURIDIC

Principii deontologice 29-30

Conditii de exercitare a profesiei

Indatoriri profesionale si raporturile dintre consilierii juridici

Imaginea profesiei

Dispozitii finale

CAPITOLUL IX:

DISPOZITII FINALE Raspunderea personalului Spitalului Orasenesc Negresti Oas

31


1. Scop

Codul de comportament etic al institutiei este proiectat pentru a contribui la imbunatatirea

rezultatelor institutiei prin respectarea drepturilor fiecarui pacient si derularea intr-un mod etic a

relatiilor cu pacientura si publicul.

Pacientii au dreptul fundamental la atentia si grija cuvenita care sa protejeze demnitatea

personala si respectarea valorilor culturale, psiho-sociale si spirituale ale acestora in conditiile

legii. Aceste valori influenteaza deseori perceptiile pacientilor asupra afectiunilor medicale si a

tratamentelor medicale. Întelegerea si respectarea acestor valori constituie ghiduri pentru

instituitie in satisfacerea corespunzatoare a nevoilor pacientilor.

Conducerea spitalului constientizeaza faptul ca practicile de relationare cu pacientii precum

si conduita personalului institutiei in furnizarea de servicii medicale catre acestia au un efect

semnificativ asupra raspunsului fiecarui bolnav la tratamentele medicale oferite.

Responsabilitatea etica consta in a:

Analiza cu consideratie valorile pacientilor si preferintele, inclusiv deciziile de a

refuza/intrerupe tratamentul;

Recunoaste responsabilitatile spitalului in conditiile legii;

Informa pacientii despre responsabilitatile care le revin in procesul de primire a

ajutorului medical;

Gestiona relatiile noastre cu pacientii si publicul intr-un mod etic.

2. Politica de etica

Institutia a integrat responsabilitatile sale etice in activitatea de zi cu zi. Astfel, misiunea

noastra, viziunea si valorile sunt comunicate in cadrul institutiei si reflecta cultura noastra etica si

organizationala.

Misiunea: Spitalului Orasenesc Negresti Oas este de a oferii servicii medicale de calitate, sigure

si eficiente

Viziunea: Spitalului Orasenesc Negresti Oas este functionarea serviciilor medicale printr-un

raspuns adecvat la nevoile pacientilor, avand la baza echitatea si alocarea eficienta si eficace a

resurselor existente

Institutia urmareste sa devina un partener de incredere atat pentru pacienti, cat si pentru

colaboratori – spitale, furnizori, parteneri, comunitate, etc. Aceasta viziune se va realiza prin

cooptarea de personal adecvat si crearea/pastrarea unei stranse colaborari cu institutiile partenere

pentru a atinge un raport optim de satisfactie a pacientilor. De asemenea, prin serviciile oferite,

institutia isi propune sa castige loialitatea comunitatii si sa atinga performanta financiara

necesara.

Valori :

primordialitatea criteriilor de performanta in activitatea unitatii sanitare

urmareste cresterea continua a eficientei in administrarea Spitalului Orasenesc Negresti

Oas

asigurarea conditiilor de acccesibilitate si echitate populatiei deservite

imbunatatirea continua a conditiilor implicate in asigurarea satisfactiei pacientului si a

personalului angajat

In Plan etic: Intreg personalul institutiei este ghidat de valorile necesare indeplinirii misiunii,

astfel:

Ne pasa de pacientii nostri ca si cum ne-ar pasa de cei dragi si ii tratam in mod similar,

cu expertiza, compasiune si respect;

Incurajam initiativa, inovarea, tenacitatea in abordarea problematicii sanatatii intregii

comunitati din care facem parte si in cadrul careia activam;


Promovam un mediu care stimuleaza diversitatea, valoarea adaugata, si incurajeaza

valorile civice;

Lucram in cooperare cu colegii nostri si cu comunitatea noastra pentru a avansa

bunastarea regiunii;

Demonstram calitati de lider in toate problemele critice ale activitatii noastre, intr-un

mod demn de incredere din partea opiniei publice.

Actionam cu responsabilitate, integritate si abilitate in administrarea financiara a

spitalului

Principiile eticii sunt generale, indiferent de locul de munca al personalului angajat in spital, de

aceea, orice abdicare de la principiul universalitatii, in virtutea caruia orice om este privit ca demn de

respect si de ajutorare prin insasi calitatea sa umana, este un regres etic. De asemenea, un regres etic

este orice abdicare de la principiul in virtutea caruia omul este un "scop in sine".

O serie de abateri de la relatiile interumane ce trebuie sa se manifeste intre membrii corpului

medical, intre corpul medical si celelalte categorii de personal din cadrul spitalului, intre acestia si

beneficiarii servicilor noastre, merita a fi enuntate si analizate tocmai pentru a stabili care sunt

normele deontologice ce trebuie sa ne conduca activitatea.

In dorinta de imbunatatire a relatiilor interumane, Consiliul Etic al Spitalului Orasenesc Negresti

Oas a procedat la intocmirea prezentului cod de etica si deontologie profesionala valabil pentru intreg

personalul angajat al institutiei.

3. Legislatie

Elaborarea prezentului cod de etica si deontologie profesionala a personalului spitalului are la

baza, ca temei legal, urmatoarea legislate in vigoare:

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si

completarile ulterioare;

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile

si institutiile publice;

Hotararea Colegiului Medicilor din Romania nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului si

a Codului de deontologie medicala ale Colegiului Medicilor din Romania ;

Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. 1/2005 privind adoptarea Statutului

Colegiului Farmacistilor din Romania si a Codului deontologie al farmacistului, cu

modificari ulterioare;

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist;

O.U.G. nr. 144/ 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a

profesiei de moasa si a profesiei de asistent medical, precum si organizarea si

functionarea Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor

Medicali din Romania;

Hotararea OAMGMAMR nr. 2/2009 privind adoptarea Codului de etica si deontologie

al asistentului medical generalist, al moasei si al asistentului medical din Romania;

Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social ;

Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificarile si

completarile ulterioare;

Statutul profesiei de consilier juridic ;

Codul deontologic al consilierului juridic;

Legea nr. 571/14.12.2004 privind protectia personalului din autoritatile publice,

institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii;

Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului;

Ordin nr. 1410/2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor

pacientului nr. 46/2003.


CAPITOLUL I: DOMENIUL DE APLICARE SI PRINCIPII GENERALE

ART. 1 Domeniul de aplicare al Codului de etica si deontologie profesionala din cadrul spitalului

Reglementeaza normele de conduita profesionala ale intregului personal. Normele din prezentul

cod sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul spitalului, incadrat in baza prevederilor

Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, cu modificarile ulterioare.

ART. 2 Obiective

Obiectivele prezentului cod urmaresc sa asigure cresterea calitatii intregii activitati a spitalului ,

o buna administrare in realizarea interesului public, precum si eliminarea birocratiei si a faptelor de

coruptie prin:

Reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si

profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei

publice si al personalului;

Informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte

din partea personalului contractual in exercitarea functiei;

Crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre pacienti/apartinatori si personalul

spitalului;

Principiile care guveneaza conduita profesionala a personalului sunt urmatoarele:

Prioritatea interesului public - principiu conform caruia personalul are indatorirea de a

considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea atributiilor

functiei;

Asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor - principiu conform caruia personalul are

indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;

Profesionalismul - principiu conform caruia personalul are obligatia de a indeplini atributiile

de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;

Impartialitatea si nediscriminarea - principiu conform caruia angajatii sunt obligati sa aiba o

atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura,

in exercitarea atributiilor functiei;

Integritatea morala - principiu conform caruia personalului ii este interzis sa solicite sau sa

accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau

material;

Libertatea gandirii si a exprimarii - principiu conform caruia personalul poate sa-si exprime

si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;

Cinstea si corectitudinea - principiu conform caruia, in exercitarea functiei si in indeplinirea

atributiilor de serviciu, personalul trebuie sa fie de buna-credinta si sa actioneze in interesul

spitalului si conform legislatiei in vigoare ;

ART. 3 Termeni

In intelesul prezentului cod, expresiile si termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

Personal/angajat - persoana incadrata cu contract individual de munca pe un

post/functie in cadrul Spitalului Orasenesc Negresti Oas, in conditiile Legii nr. 53/2003,

cu modificarile ulterioare.

Functie - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite, in temeiul legii, in fisa

postului;


Interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre spital, a

drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie,

legislatia interna si tratatele intenationale la care Romania este parte, precum si

indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si

economicitatii cheltuirii resurselor;

Interes personal - orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod

direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre personal prin folosirea reputatiei,

influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care are acces, ca urmare a exercitarii

atributiilor functiei;

Conflict de interese - acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori

indirect, al angajatului contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea

afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si

cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei detinute;

Informatie de interes public - informatie care priveste activitatile sau care rezulta din

activitatea unitatii sanitare, si care este stabilita astfel de catre conducerea institutiei, in

baza prevederilor legale in vigoare, indiferent de suportul ei;

Informatie cu privire la date personale - orice informatie privind o persoana

identificata sau identificabila.

ART. 4 Responsabilitate sociala

Preocuparea spitalului referitoare la responsabilitate sociala include urmatoarele aspecte:

Vindecarea, ameliorarea sau redresarea starii de sanatate a comunitatii prin colaborarea

cu grupuri si persoane competente si dedicate;

Identificarea nevoilor in domeniul sanatatii publice, stabilirea prioritatilor, comunicarea

clara catre comunitate a serviciilor medicale oferite de catre institutie;

Construirea de aliante comunitare care sa conlucreaze cu organizatiile comunitare si

persoanelor fizice cu scopul de a promova sanatatea si siguranta publica;

ART. 5 Reclamatiile pacientilor

Conducerea institutiei incurajeaza comentariile, reclamatiile, sugestiile, etc. primite de la pacienti

si familiile lor cu privire la serviciile oferite de spital. Comentariile, atat cele negative cat si cele

pozitive, sunt privite ca oportunitati si sunt folosite cu scopul de a imbunatati serviciile oferite.

Politica unitatii este de a rezolva cu promptitudine nemultumirile, reclamatiile pacientului sau ale

familiei, precum si de a impartasi comentariile pozitive despre experientele lui si/sau a familiei

acestuia.

Depunerea unei reclamatii sau plangeri nu va compromite si nu va influenta accesul unui pacient

la serviciile medicale ale institutiei.

ART. 6 Relatiile intre salariatii institutiei

In vederea asigurarii activitatilor zilnice intr-un climat favorabil, angajatii trebuie sa se

comporte intr-un mod civilizat, sa manifeste respect in relatiile cu superiorii, colegii si subordonatii.

Nicio persoana nu va fi discriminata pe motive etnice, rasiale, culturale, religioase, politice in

procesul de recrutare al personalului precum si ulterior pe parcursul desfasurarii activitatii in cadrul

institutiei.

Conducerea institutitiei incurajeaza avertizarile cu privire la atitudinile neetice si in

neconcordanta cu prezentul Cod de Etica si Deontologie Profesionala.

Pentru incurajarea spiritului civic, presedintele Consiliului Etic va elabora si comunica in

cadrul institutiei o procedura care va stabili modul de sesizare si tratare a neregulilor/abaterilor si de


protectie a persoanelor care emit astfel de avertizari. In acelasi timp, conducerea institutiei condamna

delatiunea.

ART. 7 Conflictul de interese

Reprezinta acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al persoanei

angajate in cadrul institutiei contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta

independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a

indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei detinute.

Interesul personal reprezinta orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod

direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre personal prin folosirea reputatiei, influentei,

facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care are acces, ca urmare a exercitarii atributiilor functiei.

Constituie conflict de interese detinerea de parti sociale, actiuni sau interese la societati comerciale

ori organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana in cauza

exercita sau intentioneaza sa exercite functia de manager. Dispozitia de mai sus se aplica si in cazurile in

care astfel de parti sociale, actiuni sau interese sunt detinute de catre rudele ori afinii pana la gradul al-

IV-lea inclusive al persoanei in cauza.

Pentru prevenirea conflictelor de interese, persoanele din conducerea institutiei, respectiv managerul,

membrii comitetului director, sefii de sectie/compartimente, de laborator sau de birou au obligatia de a

da o declaratie de interese, precum si o declaratie cu privire la incompatibilitatile prezentate in

paragraful anterior.

ART. 8 Consultarea pe probleme de etica

Atunci cand apar probleme de natura etica in relatia intre angajati sau in relatia angajatilor cu

pacienti, colaboratori sau public, personalul implicat poate solicita implicarea Consiliului Etic din cadrul

spitalului pentru a contribui la solutionarea problemelor de natura etica

Toate solicitarile de consultare etica trebuie sa fie indreptate catre consilierul de etica desemnat.

ART. 9 Confidentialitatea

Toti pacientii institutiei beneficiaza de protejarea intimitatii lor in orice moment si in toate

situatiile, cu exceptia situatilor in care respectarea intimitatii ar pune in pericol viata lor.

Informatii medicale pot fi divulgate numai atunci cand pacientii autorizeaza acest fapt conform

legislatiei sau atunci cand dezvaluirea acestor informatii este ceruta de lege.

Spitalul isi asuma responsabilitatea pentru protejarea informatiilor pacientilor, atat personale cat

si medicale si isi recunoaste responsabilitatea legala si etica in acest sens.

Incalcarile politicii de confidentialitate sunt motive pentru luarea masurilor disciplinare, inclusiv

concediere.

ART. 10 Gestionarea durerii

Institutia intelege ca durerea este o stare fiziologica si psihologic negativa si care este cel mai

bine masurat de pacient.

Conducerea institutiei recunoaste durerea ca fiind o componenta importanta a abordarii actului

medical si ia masurile ce se impun pentru managementul eficient al durerii in toate fazele de manifestare

ale maladiilor tratate.


CAPITOLUL II: NORME GENERALE DE CONDUITA PROFESIONALA

ART. 11 Asigurarea unui serviciu public de calitate

Personalul are obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin

participarea activa la transpunerea deciziilor in practica, in scopul realizarii competentelor institutiei, in

limitele atributiilor stabilite prin fisa postului.

In exercitarea functiei, personalul are obligatia de a avea un comportament profesionist, precum

si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine increderea

pacientilor in integritatea, impartialitatea si eficacitatea institutiei medicale.

ART. 12 Respectarea Constitutiei si a legilor

Angajatii au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia si legile tarii si sa

actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu

respectarea eticii profesionale.

Personalul trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind drepturile /obligatiile ,datorate

naturii functiilor detinute.

ART. 13 Loialitatea fata de institutia medicala

Personalul are obligatia de a apara cu loialitate prestigiul institutiei sanitare in care isi desfasoara

activitatea, precum si de a se abtine de la orice act ori fapta care poate produce prejudicii imaginii sau

intereselor legale ale acesteia.

Angajatilor le este interzis:

Sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea

institutiei, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ

sau individual;

Sa faca aprecieri in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care institutia are

calitatea de parte, daca nu sunt abilitati in acest sens;

Sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de

lege;

Sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei, daca aceasta dezvaluire

este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile

institutiei ori ale unor angajati, precum si ale pacientilor sau persoanelor juridice;

Sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice, in vederea promovarii

de actiuni juridice ori de alta natura impotriva institutiei publice in care isi desfasoara

activitatea.

Prevederile de mai sus se aplica si dupa incetarea raportului de munca, pentru o perioada de 2

ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene.

Prevederile prezentului Cod de Conduita si Deontologie Profesionala nu pot fi interpretate ca o

derogare de la obligatia legala a personalului de a furniza informatii de interes public celor interesati, in

conditiile legii.

ART. 14 Libertatea opiniilor

In indeplinirea atributiilor de serviciu, angajatii au obligatia de a respecta demnitatea functiei

detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor spitalului.


In activitatea lor, angajatii au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa

influentati de considerente personale. In exprimarea opiniilor, personalul trebuie sa aiba o atitudine

concilianta si sa evite generarea conflictelor cauzate de schimbul de pareri.

ART. 15 Activitatea publica

Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre persoanele desemnate in acest sens

de conducatorul institutiei, in conditiile legii.

Angajatii desemnati sa participe la activitati sau dezbateri publice, in calitate oficiala, trebuie sa

respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de conducatorul institutiei. In cazul in care nu

sunt desemnati in acest sens, angajatii pot participa la activitati sau dezbateri publice, avand obligatia

de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al institutiei.

ART. 16 Activitatea politica

In exercitarea functiei detinute, personalului ii este interzis:

Sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

Sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;

Sa afiseze in cadrul institutiei insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau

denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.

ART. 17 Folosirea imaginii proprii spitalului

In considerarea functiei pe care o detine, personalul are obligatia de a nu permite utilizarea numelui

sau a imaginii proprii spitalului in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale,

precum si in scopuri electorale.

ART. 18 Cadrul relatiilor in exercitarea atributiilor functiei

In relatiile cu personalul din cadrul institutiei precum si cu persoanele fizice sau juridice, toti

angajatii sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si

amabilitate.

Personalul are obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor

din cadrul institutiei, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei, prin:

intrebuintarea unor expresii jignitoare;

dezvaluirea aspectelor vietii private;

formularea unor sesizari sau plangeri calomnioase.

Personalul trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si

eficienta a problemelor lor.

Personalul are obligatia sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a institutiei

publice, prin: promovarea unor solutii coerente, conform principiului tratamentului nediferentiat,

raportate la aceeasi categorie de situatii de fapt si prin eliminarea oricarei forme de discriminare bazate

pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanatatea, varsta,

sexul sau alte aspect.

ART. 19 Conduita in cadrul relatiilor internationale

Personalul care reprezinta institutia in cadrul unor organizatii internationale, institutii de

invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international are obligatia sa promoveze o

imagine favorabila tarii si institutiei publice pe care o reprezinta.

In relatiile cu reprezentantii altor state, angajatii au obligatia de a nu exprima opinii personale

privind aspecte nationale sau dispute internationale. In deplasarile inafara tarii, personalul este obligat

sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si sa respecte legile si obiceiurile tarii gazda.


ART. 20 Interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor

Angajatii nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt

avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut

relatii de serviciu, afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea

functiilor detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.

ART. 21 Procesul de luare a deciziilor

In procesul de luare a deciziilor, conducerea spitalului are obligatia sa actioneze conform

prevederilor legale si sa isi exercite capacitatea de apreciere in mod fundamentat si impartial.

Angajatii au obligatia de a nu promite luarea unei decizii de catre institutia publica, ori de catre alti

angajati, precum si indeplinirea atributiilor in mod privilegiat.

ART. 22 Obiectivitate in evaluare

In exercitarea atributiilor specifice functiilor de conducere, angajatii au obligatia sa asigure

egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul din subordine.

Personalul de conducere are obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de

evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, excluzand orice forma de

favoritism ori discriminare.

Personalul de conducere are obligatia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea in

functiile pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile

prevazute la art. 3.

ART. 23 Folosirea abuziva a atributiilor functiei detinute

Personalul are obligatia de a nu folosi atributiile functiei detinute in alte scopuri decat cele

prevazute de lege.

Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori

actiuni de control, personalul nu poate urmari obtinerea de foloase sau avantaje in interes personal ori

producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

Angajatii au obligatia de a nu interveni sau influenta vreo ancheta de orice natura, din cadrul

institutiei sau din afara acesteia, in considerarea functiei pe care o detin.

Angajatii au obligatia de a nu impune altor angajati sa se inscrie in organizatii sau asociatii,

indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promitandu-le acordarea unor avantaje

materiale sau profesionale.

ART. 24 Utilizarea resurselor publice

Personalul este obligat sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor

administrativ-teritoriale, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie ca un bun

proprietar.

Personalul are obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand institutiei

numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei detinute.

Personalul trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care ii revin, folosirea utila si

eficienta a banilor publici, in conformitate cu prevederile legale.

Este interzis personalului sa foloseasca timpul de lucru ori logistica institutiei pentru realizarea

activitatilor in interes personal.

ART. 25 Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri


Orice angajat poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatilor

administrativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:

cand a luat cunostinta, in cursul sau ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu,

despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmeaza sa fie vandute;

cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii

bunului respectiv;

cand poate influenta operatiunile de vanzare sau cand a obtinut informatii la care

persoanele interesate de cumpararea bunului nu au avut acces.

Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul concesionarii sau inchirierii unui

bun aflat in proprietatea publica ori privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

Angajatilor le este interzisa furnizarea informatiilor referitoare la bunurile proprietate publica sau

privata a statului ori a unitatilor administrative teritoriale, supuse operatiunilor de vanzare,

concesionare sau inchiriere, in alte conditii decat cele prevazute de lege.

CAPITOLUL III: COORDONAREA SI CONTROLUL APLICARII

NORMELOR DE CONDUITA

PROFESIONALA PENTRU PERSONALUL SPITALULUI

ART 26 Sesizarea conducerii spitalului

Poate fi accesata de orice persoana cu privire la:

incalcarea prevederilor prezentului cod de conduita de catre angajati;

constrangerea sau amenintarea exercitata asupra angajatului pentru a-l determina sa

incalce dispozitiile legale in vigoare ori sa le aplice necorespunzator.

Angajatii nu pot fi sanctionati sau prejudiciati in niciun fel pentru sesizarea cu buna credinta a

organelor disciplinare competente, in conditiile legii.

Conducerea spitalului va verifica actele si faptele pentru care a fost sesizata, prin organul

disciplinar competent investit cu solutionarea sesizarii, cu respectarea confidentialitatii privind

identitatea persoanei care a facut sesizarea.

ART. 27 Solutionarea sesizarii

Rezultatele cercetarii actelor si faptelor depuse spre analiza si verificare organului competent,

potrivit legii - comisii de disciplina si/sau Consiliul de etica al spitalului - vor fi consemnate intr-un

raport scris in care va fi precizat explicit oricare din urmatoarele situatii:

a. incalcare a codului de etica si deontologie profesionala,

b. incalcare a normelor de conduita in relatia medic-asistenta,

c. incalcare a normelor disciplinei in unitatea sanitara,

d. incalcare a drepturilor pacientilor,

e. orice alte situatii dupa caz.

Raportul rezultat in urma cercetarii, potrivit legii, va contine si masurile impuse de rezultatul

cercetarii, in raport cu gravitatea abaterii, avandu-se in vedere urmatoarele:

a. imprejurarile in care fapta a fost savarsita;

b. gradul de vinovatie al angajatului;

c. consecintele abaterii ;

d. comportarea generala in serviciu a angajatului;

e. eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre angajatul.


In cazul in care comisia/consiliul competent investit cu solutionarea sesizarii, apreciaza ca

gravitatea si complexitatea acuzelor aduse angajatului sunt de natura a afecta grav onoarea, prestigiul

profesiei si moralitatea profesionala in randul corpului profesional din care face parte, in conformitate cu

prevederile legilor si regulamentelor specifice profesiei, ale statutelor si ale codurilor etice si de

deontologie profesionala poate propune transmiterea sesizarii in vederea cercetarii si solutionarii catre

organismele de cercetare disciplinare organizate la nivelul organismelor profesionale.

Rezultatul cercetarii actelor si faptelor depuse spre analiza si verificare organului disciplinar

competent, potrivit legii, vor fi comunicate:

1. angajatului sau persoanei care a formulat sesizarea;

2. angajatului care face obiectul sesizarii.

CAPITOLUL IV: ETICA SI DEONTOLOGIA MEDICILOR

ART. 28 Domeniul de aplicare si principii generale

Sanatatea omului este telul suprem al actului medical. Obligatia medicului consta in a apara

sanatatea fizica si mentala a omului, in a usura suferintele, in respectul vietii si demnitatii persoanei

umane, fara discriminari in functie de varsta, sex, rasa, etnie, religie, nationalitate, conditie sociala,

ideologie politica sau orice alt motiv, in timp de pace, precum si in timp de razboi. Respectul datorat

persoanei umane nu inceteaza nici dupa decesul acesteia.

In exercitarea profesiei sale, medicul acorda prioritate intereselor pacientului, care primeaza

asupra oricaror alte interese, este obligat sa respecte drepturile fundamentale ale omului si principiile

etice in domeniul biomedical.

Este interzis medicului, in exercitarea profesiei sale, sa impuna pacientului opiniile sale

personale de orice natura ar fi acestea. Medicul nu trebuie sa inceteze niciodata, in decursul vietii sale

profesionale, sa isi insuseasca achizitiile stiintei medicale, in scopul imbunatatiri cunostintelor sale

medicale.

Medicul trebuie ca, in conformitate cu abilitatile si cunostintele sale, sa contribuie la informarea

obiectiva a publicului si autoritatilor medicale in ceea ce priveste problemele medicale. Medicul care

ofera informatii medicale in mass-media trebuie sa verifice modul in care afirmatiile sale sunt facute

publice si sa ia atitudine in cazul denaturarii acestora.

ART. 29 Despre independenta profesionala a medicului si responsabilitate

Medicul are independenta profesionala absoluta, libertatea absoluta a prescriptiilor si actelor

medicale pe care le considera necesare, in limitele competentei sale, si este raspunzator pentru acestea.

In cazul limitarii prin constrangeri administrative si/sau economice a independentei sale, medicul

nu este raspunzator.

Medicul nu va garanta vindecarea afectiunii pentru care pacientul i s-a adresat. In activitatea

medicala ce se desfasoara in echipa – sectii/compartimente de spital, proces de invatamant medical tip

rezidentiat, raspunderea pentru actele medicale apartine sefului echipei, in limitele atributiilor

administrative de coordonare, si medicului care efectueaza direct actul medical, in limitele competentei

sale profesionale si rolului care i-a fost atribuit de seful echipei. In echipele interdisciplinare, seful

echipei se considera a fi medicul din specialitatea in care s-a stabilit diagnosticul principal de internare,

daca nu exista reglementari speciale care sa prevada altfel.

Delegarea totala sau partiala a obligatiilor proprii catre alte persoane, in lipsa evaluarii si

controlului personal, constituie abatere deontologica.

Exprimarea consimtamantului informat al pacientului pentru tratament nu inlatura

responsabilitatea medicului pentru eventualele greseli profesionale.


ART. 30 Secretul profesional

Este obligatoriu, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege. Face obiectul secretului

profesional tot ceea ce medicul, in timpul exercitarii profesiei sale, a aflat direct sau indirect in legatura

cu viata intima a bolnavului, a familiei, a apartinatorilor, precum si probleme de diagnostic, prognostic,

tratament, diverse circumstante in legatura cu boala. Secretul profesional persista si dupa terminarea

tratamentului sau decesul pacientului. Secretul profesional trebuie pastrat si fata de apartinatori, daca

pacientul nu doreste altfel.

In comunicarile stiintifice, cazurile vor fi in asa fel prezentate incat identitatea bolnavului sa nu

poata fi recunoscuta. In cazul in care nu este contrar intereselor pacientului, medicul curant va permite

accesul mass- media la informatii numai cu acceptul acestuia.

Conducerea unitatii medicale, prin directorul medical este obligata sa ia toate masurile in asa fel

incat accesul mass-media la pacient sa se faca numai cu acceptul medicului curant si al acestuia.

Acordarea de informatii cu privire la un anumit caz se poate face numai cu acordul pacientului,

al medicului curant si al conducerii spitalului. Evidentele medicale trebuie pastrate ca materiale secrete

profesionale.

ART. 31 Reguli generale de comportament in activitatea medicala

Medicul nu poate trata un pacient fara a-1 examina medical in prealabil, personal. Numai in

cazuri exceptionale, de urgenta sau in cazuri de forta majora ( locuri inaccesibile) se vor da indicatii de

tratament prin mijloace de telecomunicatii. Medicul poate executa o activitate medicala doar daca are

pregatire si practica suficienta pentru aceasta. Aceasta prevedere nu se aplica in cazuri de urgenta vitala,

care nu poate fi rezolvata altfel.

Medicul poate utiliza numai aparate de diagnostic sau tratament autorizate si pentru manuirea

carora are pregatire ori suficienta practica. Daca in urma examinarii sau in cursul tratamentului medicul

considera ca nu are suficiente cunostinte ori experienta pentru a asigura o asistenta corespunzatoare, va

solicita un consult, prin orice mijloace, cu alti specialisti sau va indruma bolnavul catre acestia. In caz de

pericol de moarte iminent, medicul va ramane langa pacient atat timp cat este nevoie de ajutorul lui

profesional. Pacientul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi grija si aceeasi atentie ca si cel care are sanse

de vindecare.

Medicul va informa pacientul asupra bolii acestuia, tratamentului necesar si a sanselor de

insanatosire.

Medicul va evita sa trezeasca prin comportamentul lui imaginea unei boli mai grave decat este ea

in realitate. Medicul va pastra o atitudine de stricta neutralitate si neamestec in problemele familiale ale

bolnavului, exprimandu-si parerea numai daca este solicitat si numai daca interventia este motivata de

interesul sanatatii bolnavului. Medicul nu trebuie sa se implice in problemele legate de interesele

materiale din familia bolnavului.

ART. 32 Obligativitatea acordarii asistentei medicale

Medicul care se gaseste in prezenta unui bolnav sau ranit in pericol are obligatia sa ii acorde

asistenta la nivelul posibilitatilor momentului si locului ori sa se asigure ca cel in cauza primeste

ingrijirile necesare.

In caz de calamitati naturale sau accidentari in masa, medicul este obligat sa raspunda la

chemare, chiar sa isi ofere de bunavoie serviciile medicale imediat ce a luat cunostinta despre

eveniment.

Medicul poate refuza acordarea de ingrijiri de sanatate din motive personale sau profesionale

temeinice, indrumand pacientul spre alte surse de ingrijire medicala, cu exceptia situatiilor de urgenta.

Medicul este obligat sa puna la dispozitie medicului, care preia pacientul toate informatiile medicale

referitoare la caz.


ART. 33 Intretinerea si folosirea cunostintelor profesionale

Prin Educatia Medicala Continua Medicii au datoria de a-si perfectiona continuu cunostintele

profesionale.

In folosirea unor metode terapeutice noi trebuie sa primeze interesul pacientului, iar acestea nu

pot fi utilizate decat dupa evaluarea raportului risc-beneficiu.

ART. 34 Integritatea si imaginea medicului

Medicul trebuie sa fie model de comportament etico-profesional, contribuind la cresterea

nivelului sau profesional si moral, a autoritatii si prestigiului profesiunii medicale pentru a merita stima

si increderea pacientilor si a colaboratorilor.

Medicul nu trebuie sa se foloseasca de un mandat electiv, o functie administrativa sau de alte

autoritati pentru a-si creste clientela.

Medicul poate folosi numai titlul la care are dreptul, conform pregatirii sale profesionale.

Medicul nu poate face reclama unor medicamente sau bunuri medicale de consum. Mentionarea

denumirii unor medicamente sau bunuri medicale in cuprinsul unor articole, carti, facuta in scop

stiintific, nu se considera reclama.

Medicul nu trebuie sa faca propaganda in mediile nemedicale sau chiar medicale unor procedee

de diagnostic ori tratament insuficient probate, fara sa sublinieze si rezervele ce se impun. Este contrara

eticii intelegerea dintre doi medici, intre medic si farmacist sau intre medic si un cadru auxiliar pentru

obtinerea de avantaje materiale. Este interzisa implicarea medicului practician in distribuirea unor

remedii, aparate,materiale sanitare sau produse medicamentoase autorizate ori neautorizate.

Este interzisa practicarea de catre medic a unor activitati care dezonoreaza profesia medicala.

Orice medic trebuie sa se abtina, chiar si inafara vietii profesionale, de la acte de natura sa duca la

desconsiderarea acesteia.

Medicul nu poate fi obligat sa isi exercite profesia in conditii ce ar putea compromite calitatea

ingrijirilor medicale si a actelor sale profesionale, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale vitale.

Medicul nu poate propune sau aplica pacientului ca benefice ori lipsite de riscuri remedii sau

procedee iluzorii ori insuficient probate. Orice practica nestiintifica este interzisa.

Este interzisa acordarea de facilitati, colaborarea sau sprijinirea oricarei persoane care practica

ilegal medicina. Medicul are obligatia de a sesiza existenta unor astfel de situatii colegiului teritorial al

medicilor.

ART. 35 Indatoriri fata de bolnavi . Respectarea drepturilor persoanei

Medicul trebuie sa respecte dreptul persoanei in privinta optiunii libere asupra medicului sau

curant si chiar sa faciliteze aceasta posibilitate. Un medic care este solicitat ori are obligatia sa

examineze o persoana privata de libertate ori sa dea ingrijiri in mediu carceral nu poate nici direct, nici

indirect, fie si numai prin simpla prezenta, sa cautioneze sau sa favorizeze atingerea integritatii fizice ori

psihice a vreunui detinut, inclusiv a demnitatii acestuia.

Daca medicul constata ca persoana privata de libertate a suportat maltratari, are obligatia sa

informeze autoritatea judiciara.

Relatia cu pacientul : Exercitarea profesiei medicale nu trebuie facuta impersonal, ci incercand

stabilirea unei relatii umane cu pacientul, pentru ca, la nevoie, compasiunea din partea medicului sa nu

para un act formal. Este interzis ca medicul curant sa intretina relatii sexuale cu pacientii sai sau sa-i

supuna pe acestia unor acte degradante pentru fiinta umana. Medicul trebuie sa dea dovada de diligenta

maxima in stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat si in evitarea complicatiilor previzibile la

pacientul aflat in ingrijirea sa.


Prescriptiile medicale trebuie formulate cat mai clar, medicul asigurandu-se ca a fost inteles

complet de catre bolnav si anturajul acestuia, mergand pana la incercarea de a supraveghea executarea

tratamentului.

Din momentul in care a raspuns unei solicitari, medicul este automat angajat moral sa asigure

bolnavului in cauza ingrijiri constiincioase si devotate, inclusiv prin trimiterea pacientului la o unitate

medicala sau la un specialist cu competente superioare.

Medicul curant are obligatia de a face toate demersurile medicale pentru a facilita pacientului sau

obtinerea drepturilor sale ce decurg din starea de boala.

Consimtamantul : Pentru orice interventie medicala diagnostica sau terapeutica este necesar

consimtamantul informat al pacientului ce va fi exprimat in conditiile legii. Consimtamantul va fi dat

dupa informarea pacientului asupra diagnosticului, prognosticului, alternativelor terapeutice, cu riscurile

si beneficiile acestora.

Pacientul are dreptul sa refuse sau sa opresca o interventie medicala asumandu-si in scris decizia

sa, consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale vor fi explicate pacientului.

Cand pacientul nu isi poate exprima vointa dar este necesara o interventie medicala de urgenta

personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei

acestuia.

In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul

reprezentantului legal nu mai este necesar.

In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in

procesul de luare de decizie atat cat permite capacitatea lui de intelegere.

Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea folosire tuturor

produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu

care acesta este de acord.

In situatia pacientilor minori, consimtamantul va apartine reprezentantilor legali.

Daca medicul curant apreciaza ca decizia reprezentantului legal nu este in interesul pacientului,

se constituie o Comisie de arbitraj de specialitate, pentru a evalua cazul si a lua decizia. Comisia de

arbitraj este constituita din 3 membrii pentru pacientii internati in spital si din 2 medici pentru pacientii

din ambulator.

In situatii de urgenta, cand este pusa in pericol viata pacientului, iar acesta nu isi poate exprima

vointa si rudele sau reprezentantii legali nu pot fi contactati, consimtamantul este implicit, iar medicul

va face tot ceea ce este posibil pentru salvarea acestuia, urmand ca informarea acestuia sa se faca

ulterior.

Prognosticul grav va fi impartasit pacientului cu prudenta si tact, tinandu-se cont de starea

psihica a acestuia. Prognosticul va fi dezvaluit si familiei doar daca pacientul consimte la aceasta. In

cazul in care se considera ca dezvaluirea prognosticului va dauna pacientului sau atunci cand acesta nu

doreste sa afle, prognosticul poate fi dezvaluit familiei.

ART. 36 Probleme ale ingrijirii minorilor

Medicul trebuie sa fie aparatorul intereselor medicale ale copilului bolnav atunci cand apreciaza

ca starea de sanatate a copilului nu este bine inteleasa sau nu este suficient de bine protejata de anturaj.

Daca medicul apreciaza ca un minor este victima unei agresiuni sau privatiuni, are obligatia de

a-1 proteja uzand de prudenta si anuntand autoritatile competente.

ART. 37 Eliberarea de documente medicale

Este interzisa eliberarea pentru bolnav a unor certificate sau a unor rapoarte tendentioase. Orice

act medical va oglindi realitatea obiectiva. Medicul poate emite certificate, atestate si documente

permise de lege, pe baza propriilor sale constatari si a examenelor necesare in acest scop. Documentele


medicale vor respecta forma prevazuta de lege. Documentele medicale nu trebuie sa contina mai multe

date decat este necesar scopului pentru care acestea sunt intocmite si eliberate.

Persoana la care se refera documentul medical emis are dreptul de a fi informata cu privire la

continutul acestuia.

ART. 38 Indatoriri fata de comunitate

Medicul chemat intr-o familie ori colectivitate trebuie sa se ingrijeasca de respectarea regulilor

de igiena si de profilaxie. El va semnala bolnavului si anturajului responsabilitatea ce revine acestora

fata de ei insisi, dar si fata de comunitate si colectivitate. Medicul are obligatia morala de a aduce la

cunostinta organelor competente orice situatie de care afla si care reprezinta un pericol pentru sanatate

publica.

ART. 39 Relatiile medicului cu colegii si colaboratorii. Confraternitatea.

Medicul va trebui sa isi trateze confratii asa cum ar dori el insusi sa fie tratat de ei. In baza

spiritului de corp profesional, medicii isi datoreaza asistenta morala. Schimbul de informatii intre medici

privind pacientii trebuie sa se faca obiectiv si in timp util, in asa fel incat asistenta medicala a pacientilor

sa fie optima.

Daca un medic are neintelegeri cu un confrate, trebuie sa prevaleze concilierea potrivit Statutului

Colegiului Medicilor din Romania.

Este interzisa raspandirea de comentarii ce ar putea sa prejudicieze reputatia profesionala a unui

confrate. Medicii trebuie sa ia apararea unui confrate atacat pe nedrept.

Constituie incalcare a regulilor etice blamarea si defaimarea colegilor (critica pregatirii sau

activitatii lor medicale) in fata bolnavilor, apartinatorilor, a personalului sanitar etc., precum si orice

expresie sau act capabil sa zdruncine increderea in medicul curant si autoritatea acestuia. Atunci cand un

medic ia cunostinta despre greseli etice sau profesionale care aduc atingere imaginii profesiei, comise de

catre un coleg, trebuie sa ia atitudine cu tact, incercand sa discute problema cu confratele in cauza. Daca

aceasta nu da rezultate, medicul are obligatia sa discute cazul in cadrul Colegiului Medicilor din

Romania, inainte de a se adresa altor autoritati competente.

ART. 40 Consultul medical

Ori de cate ori medicul considera necesar sa ceara parerea unui coleg pentru elucidarea

diagnosticului, formularea planului terapeutic sau a indicatiei unei interventii, acesta va propune, de

acord cu bolnavul sau apartinatorii lui si tinand cont de preferintele acestuia, un consult cu alti confrati.

Consultul este organizat de medicul curant si este recomandabil ca medicii chemati pentru

consult sa examineze bolnavul in prezenta medicului curant. Apoi medicii se retrag pentru a discuta

cazul. Dupa ce au cazut de acord, medicul curant comunica bolnavului sau apartinatorului rezultatul

consultului. Daca exista divergente de pareri, se va proceda, dupa caz, la completarea examinarilor,

internarea in spital, largirea consultului prin invitarea altor specialisti etc. In consultul medical se va

pastra o atmosfera de stima si respect reciproc, nu se va manifesta superioritate fata de medicul curant.

Discutia cazului si observatiile critice nu se vor face in fata bolnavului sau a altor persoane

straine, chiar daca este vorba de medici subordonati. Un medic care a fost chemat pentru un consult nu

trebuie sa revada ulterior pacientul din proprie initiativa si fara aprobarea medicului curant.

In cazul colaborarii mai multor medici pentru examinarea sau tratamentul aceluiasi pacient,

fiecare practician isi asuma responsabilitatea personal. Este interzis transferul de sarcini si

responsabilitati privind indicatiile de investigatii, prescrierea de medicamente sau concedii medicale

catre alti medici care nu au participat la consultul medical.

Daca in urma unui consult avizul celor chemati difera fundamental de cel al medicului curant,

pacientul trebuie informat. Medicul curant este liber sa se retraga daca parerea medicilor chemati la


consult prevaleaza in opinia ului sau a anturajului acestuia. Pacientul aflat in tratamentul unui coleg

poate fi asistat de orice alt coleg, pentru probleme, incidente urgente, cu informarea prealabila sau

ulterioara a medicului.

Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din

afara spitalului

Daca propunerea pentru un consult medical vine din partea pacientului sau a anturajului acestuia,

medicul are obligatia organizarii modalitatii de consult. In cazul in care medicul curant nu este de acord,

se poate retrage fara explicatii. In urma consultului se va redacta un document semnat de participanti.

Daca documentul nu este redactat, se considera ca participantii la consult sustin punctul de vedere al

medicului curant.

ART. 41 Raporturi cu alti profesionisti din domeniul medical

Medicii vor avea raporturi bune, in interesul lor, cu ceilalti profesionisti din domeniul medical.

ART. 42 Exercitiul medicinei de expertiza judiciara

Subiectul va fi informat in prealabil despre sensul examinarii, de catre expertul care nu a avut

niciodata nicio relatie de un gen oarecare cu cel expertizat, ceea ce i-ar putea influenta rationamentele,

altfel expertul are obligatia de a se recuza, informand forurile competente cu privire la motivele

recuzarii.

Expertizatul il poate recuza pe expert, acesta trebuind sa se supuna dorintei expertizatului.

Raportul final nu va contine decat elemente de raspuns la chestiunile puse in decizia de numire a

expertului. In rest, expertul este supus secretului profesional.

ART. 43 Atentarea la viata si integritatea fizica a bolnavului. Eutanasia

Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavului incurabil, asigurand demnitatea

muribundului.

Se interzice cu desavarsire eutanasia, adica utilizarea unor substante sau mijloace in scopul de a

provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea si prognosticul bolii, chiar daca a fost cerut

insistent de un bolnav perfect constient. Medicul nu va asista sau indemna la sinucideri ori autovatamari

prin sfaturi, recomandari, imprumutarea de instrumente, oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice

explicatie sau ajutor in acest sens. Nicio mutilare nu poate fi practicata fara o justificare medicala

evidenta, serios documentata si fara consimtamantul informat al pacientului, cu exceptia situatiilor de

urgenta cu risc vital.

Prin actele sale profesionale de investigare sau terapeutice, medicul nu trebuie sa supuna

pacientul niciunui risc nejustificat, chiar daca exista cererea expresa a acestuia din urma.

Intreruperea de sarcina poate fi practicata in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Orice

medic este liber sa refuze fara explicatii cererea de intrerupere voluntara a sarcinii.

CAPITOLUL V: ETICA SI DEONTOLOGIA FARMACISTULUI

ART. 44 Principii generale

Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de farmacist sunt urmatoarele:

exercitarea profesiei se face exclusiv in respectul fata de viata si de persoana umana;

in orice situatie primeaza interesul pacientului si sanatatea publica;

respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului;

colaborarea ori de cate ori este cazul cu toti factorii implicati in asigurarea starii de

sanatate a pacientului;


adoptarea unui rol activ fata de informarea si educatia sanitara a publicului, precum si

fata de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicatiei si a altor

flageluri;

acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai inalte standarde de calitate posibile

pe baza unui nivel inalt de competenta stiintifica, aptitudini practice si performante

profesionale, in concordanta cu progresele stiintelor si practicii farmaceutice;

in exercitarea profesiei farmacistii trebuie sa dovedeasca loialitate si solidaritate unii fata

de altii in orice imprejurare, sa isi acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea

indatoririlor profesionale;

farmacistii trebuie sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala si sa nu prejudicieze

in niciun fel profesia de farmacist sau sa submineze increderea publica in aceasta. In

situatiile in care in rezolvarea unei probleme alegerea solutiei nu este prevazuta in

normele legale, farmacistul trebuie sa ia o decizie in concordanta cu etica profesiei si sa

isi asume responsabilitatea.

Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat sa isi pastreze libertatea si

independenta profesionala conform juramantului profesiei.

Colegiul Farmacistilor din Romania garanteaza mentinerea standardelor profesionale la cel mai

inalt nivel posibil, in scopul ocrotirii sanatatii publice, prin supravegherea respectarii de catre farmacisti

a indatoririlor profesionale si a eticii profesionale, precum si prin apararea independentei, onoarei si

demnitatii profesionale.

ART. 45 Responsabilitatea personala si independenta farmacistiIor

In vederea indeplinirii atributiilor, farmacistul, in timpul exercitarii actului profesional, este

obligat sa respecte urmatoarele reguli:

sa isi exercite profesia in conformitate cu procedurile standard de operare scrise,

prevazute de regulile de buna practica din domeniul sau de activitate;

sa isi indeplineasca indatoririle profesionale cu competenta, in termenele stabilite;

sa profeseze doar in acele posturi in care i se permite sa isi respecte indatoririle esentiale

ca farmacist, libertatea de decizie si independenta profesionala;

sa accepte acele posturi pentru care are competenta si disponibilitatea necesare pentru a

indeplini cu succes indatoririle profesionale.

In acest sens trebuie sa se informeze asupra:

specificului activitatii, accesului la mijloacele necesare pentru exercitarea profesiunii la

standardele necesare;

sa isi indeplineasca personal atributiile si la nevoie sa delege o persoana competenta

autorizata pentru indeplinirea anumitor activitati profesionale, asumandu-si raspunderea;

sa informeze imediat o persoana responsabila in cazul in care nu isi poate indeplini

indatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp masuri de remediere;

sa raporteze medicului prescriptor sau autoritatilor competente orice efect nedorit sau

advers al medicamentelor, in scopul optimizarii tratamentelor;

sa se abtina sa critice sau sa condamne convingerile personale ori religioase ale

pacientului care apeleaza la serviciile sale;

sa acorde servicii in mod egal pentru toti pacientii, fara discriminare, in ordinea solicitarii

acestora, cu exceptia situatiilor de urgenta;

sa se asigure ca serviciile sale au fost percepute si intelese corect de pacient, incurajandu-

1 sa participe activ la reusita tratamentului;

sa nu refuze nejustificat acordarea serviciilor care ii intra in atributii, conform legii.


Farmacistul poate refuza acordarea unor servicii catre pacient atunci cand refuzul este justificat

de interesul sanatatii pacientului. Inainte de a-si asuma o functie de conducere, farmacistul trebuie sa se

autoevalueze si sa se asigure ca este capabil sa indeplineasca toate responsabilitatile acestei functii.

ART. 46 In exercitarea functiei, farmacistul-sef are urmatoarele obligatii:

sa se informeze asupra tuturor aspectelor si cerintelor legate de functia pe care o indeplineste;

sa se asigure ca toti membrii personalului aflat in subordinea sa sunt informati asupra

atributiilor profesionale pe care trebuie sa le indeplineasca;

sa transmita instructiunile clar pentru a impiedica orice risc de eroare; in masura

posibilitatilor, el va transmite in scris proceduri standard de operare;

sa se asigure ca membrii personalului aflat in subordinea sa isi indeplinesc atributiile in

conformitate cu prevederile legale, dar si cu competenta si aptitudinile personale;

sa respecte independenta profesionala a farmacistilor din subordine;

sa se asigure ca echipamentele, localul si utilitatile de la locul de munca sunt mentinute la

standardele acceptate pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor profesionale;

sa se asigure ca toate activitatile profesionale desfasurate sub controlul sau, precum si cele

exercitate de el personal sunt supuse asigurarii de raspundere profesionala;

sa se asigure ca toate masurile privind pastrarea confidentialitatii sunt efective;

sa notifice colegiului pe raza caruia isi desfasoara activitatea orice schimbare de interes

profesional privind membrii personalului din subordinea sa;

sa accepte, in masura posibilitatilor, elevi si studenti pentru indeplinirea stagiului de practica

in farmacia pe care o conduce.

ART. 47 Competenta profesionala

Farmacistul trebuie sa isi asigure si sa isi mentina la un inalt nivel pregatirea profesionala, prin

actualizarea permanenta a cunostintelor in aria sa profesionala, in scopul indeplinirii atributiilor cu

competenta necesara.

In vederea actualizarii permanente a cunostintelor profesionale, farmacistul este obligat:

sa isi planifice si sa participe la formele de pregatire profesionala organizate sau

acreditate de Colegiul Farmacistilor din Romania;

sa evalueze si sa aplice in practica curenta cunostintele actualizate permanent;

sa ateste cu documente doveditoare pregatirea sa, prin formele programelor de dezvoltare

profesionala acceptate, atunci cand acest lucru ii este solicitat de comisiile de specialitate

ale colegiului teritorial la care este inregistrat.


Farmacistul are datoria de a respecta si proteja informatia profesionala. Farmacistul trebuie sa

respecte si sa protejeze confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, obtinute in cursul

activitatilor profesionale.

Informatii pot fi dezvaluite in urmatoarele cazuri:

cand pacientul si-a dat consimtamantul scris;

cand tutorele pacientului a consimtit in scris, daca varsta lui sau starea sa de sanatate nu

permite aceasta;

cand este necesar pentru a preveni afectari majore sau punerea in pericol a sanatatii

pacientului, a unei terte persoane sau a publicului in general;

stabilirea vinovatiei in cazul savarsirii unor infractiuni, la solicitarea instantei de judecata;

in alte situatii prevazute de lege.


Farmacistul nu trebuie sa dezvaluie, decat cu acordul scris al medicului prescriptor, nicio

informatie referitoare la practica prescrierii acestuia.

Farmacistul trebuie sa protejeze informatia profesionala interna, respectand urmatoarele reguli:

sa nu permita accesul tertilor la informatii privind activitatea unitatii in care isi desfasoara

activitatea, decat cu acordul scris al angajatorului sau in alte situatii prevazute de lege;

sa respecte cerintele legale de protectie a informatiilor privind acumularea si utilizarea

acestora;

farmacistii isi acorda ajutor reciproc si consultanta pentru realizarea indatoririlor

profesionale;

farmacistii isi rezolva singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; daca nu

reusesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;

farmacistul trebuie sa isi trateze toti colaboratorii cu respect, bunavointa si colegialitate;

farmacistul trebuie sa dovedeasca in orice imprejurare solidaritate fata de colegii sai si

loialitate fata de corpul profesional si profesia de farmacist, in interesul pacientului si al

publicului in general;

farmacistul trebuie sa colaboreze cu medicul si cu alti membri ai echipei de sanatate.

In acest sens:

farmacistul colaboreaza activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea

tratamentului pacientului la timp, in parametrii optimi si in interesul acestuia;

in colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abtine de la orice intelegere in scop

material sau de alta natura care ar avea drept rezultat incalcarea dreptului pacientului;

farmacistul trebuie sa se abtina de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnitatii si

imaginii medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea

neincredere pacientului.

ART. 49 Concurenta neloiala

Farmacistul nu trebuie sa utilizeze mijloacele concurentei neloiale in vederea obtinerii unor

avantaje materiale sau de alta natura. Se considera a fi practici neloiale, fara a fi limitative, urmatoarele

activitati:

atragerea pacientilor prin oferirea de avantaje materiale sau reclama mincinoasa;

folosirea de functia detinuta pentru atragerea de pacienti. Este sanctionabila denuntarea

nejustificata si in scop concurential a colegilor.

ART. 50 Publicitatea

Orice informatie furnizata publicului de catre farmacist in legatura cu serviciile de sanatate

oferite trebuie sa fie corecta, decenta, legala si onesta. Orice informatie si material promotional cu

privire la serviciile profesionale trebuie sa fie in concordanta cu rolul farmacistului in promovarea

sanatatii si sa permita pacientului sa decida independent asupra solicitarii serviciului respectiv.

In scopul promovarii unor servicii proprii, farmacistii trebuie sa se abtina de la a defaima

serviciile profesionale ale altor confrati. Farmacistul trebuie sa se abtina de la orice procedee sau

mijloace contrare demnitatii profesionale, care ar prejudicia dreptul pacientului de a-si alege singur

farmacistul. Pe tot timpul exercitarii profesiei, farmacistul trebuie sa se asigure ca actiunile de

promovare a medicamentelor, in care este implicat sau care au loc in unitatile in care el lucreaza, sunt in

conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicamentelor. Farmacistul se va asigura ca

promovarea medicamentelor nu implica obligarea pacientului de a cumpara sau de a primi medicamente

nedorite sau in exces, in locul celor dorite sau impreuna cu acestea.

ART. 51 Servicii farmaceutice de urgenta


Pentru asigurarea continuitatii asistentei cu medicamente a pacientilor, farmacistii trebuie sa

furnizeze, in conditiile legii, servicii farmaceutice de urgenta.

Furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta se va face cu respectarea urmatoarelor principii:

a. farmacistul va utiliza toate cunostintele sale profesionale pentru a veni in sprijinul

pacientului;

b. pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita medicului curant al

pacientului toate informatiile legate de urgenta cererii sale, respectiv medicatia curenta,

existenta altor afectiuni sau alergii, precum si alte aspecte relevante;

c. decizia farmacistului va fi luata avandu-se in vedere si afectiunea pentru care se solicita

medicamentul, grupa terapeutica din care face parte medicamentul, efectele adverse si

contraindicatiile;

d. medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de

urgenta. Pentru a realiza in conditii bune serviciile farmaceutice de urgenta, farmacistul

este obligat sa acorde primul ajutor, in limita competentelor sale, si sa solicite interventia

serviciilor specializate, informand asupra masurilor luate din proprie initiativa.

ART. 52 Incompatibilitati

Se recunoaste ca activitate profesionala activitatea desfasurata in mod legal de farmacist in

cadrul unui sau mai multe dintre domeniile urmatoare:

a. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;

b. fabricarea si controlul medicamentelor;

c. controlul medicamentelor intr-un laborator pentru controlul medicamentelor;

d. depozitarea, conservarea si distribuirea medicamentelor ;

e. prepararea, controlul, depozitarea si distributia medicamentelor in farmacii deschise

publicului;

f. prepararea, controlul, depozitarea si eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;

g. acordarea de informatii si consultanta privind medicamentele.

Farmacistul, in conformitate cu pregatirea sa universitara, este competent sa exercite si alte

activitati profesionale, precum:

a. colaborare cu medicul pentru stabilirea si urmarirea terapiei pacientului;

b. farmacovigilenta;

c. prepararea, controlul, depozitarea, conservarea si conservarea medicamentelor,

dispozitivelor medicale, substantelor farmaceutice active si auxiliare;

d. management farmaceutic.

In toate activitatile mentionate farmacistul are deplina raspundere si drept de decizie.

Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibila cu:

exercitarea concomitenta a profesiei de medic;

starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare pentru exercitarea profesiei de

farmacist;

comerciant persoana fizica;

exercitarea unor activitati contrare legii sau bunelor moravuri;

calitatea de lucrator comercial sau agent comercial;

ART. 53 Dispozitii finale


Farmacistul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor si regulamentelor profesionale, a

Codului deontologie al farmacistului si a regulilor de buna practica profesionala, a Statutului Colegiului

Farmacistilor din Romania, pentru nerespectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale

Colegiului Farmacistilor din Romania, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau

in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale Colegiului

Farmacistilor din Romania. Orice comportament in exercitarea profesiei care incalca principiile

prezentului cod poate face obiectul unei reclamatii privind incalcarea eticii profesionale de catre

farmacist.

CAPITOLUL VI: ETICA SI DEONTOLOGIA

BIOCHIMISTULUI, BIOLOGULUI SI CHIMISTULUI

ART. 54 Dispozitii generale

Continutul si caracteristicile activitatii biochimistului, biologului si chimistului sunt:

efectuarea de investigatii de laborator conform pregatirii si specializarii;

participarea la programe de control privind starea de sanatate a populatiei;

participarea, impreuna cu alte categorii de personal, la protejarea mediului ambiant.

ART. 55 Responsabilitatea personala

In exercitarea profesiunii, biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar respecta

demnitatea fiintei umane si principiile eticii, dand dovada de responsabilitate profesionala si morala,

actionand intotdeauna in interesul pacientului, al familiei lui si al comunitatii. Biochimistul, biologul si

chimistul din sistemul sanitar sunt obligati sa pastreze secretul profesional.

Litigiile sau abaterile de la etica profesionala se analizeaza si masurile se iau, dupa caz, de catre

seful echipei medicale sau de conducerea spitalului ori de catre Colegiul Medicilor din Romania,

impreuna cu Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, potrivit Codului de etica si deontologie

profesionala a biochimistilor, biologilor si chimistilor din sistemul sanitar.

ART. 56 Calitate si excelenta

Specialistul in Chimie Clinica si Medicina de laborator (biolog, chimist si biochimist) pune

cunostintele sale in ceea ce priveste capacitatea de diagnostic de laborator (inclusiv indicatia pentru

analize, fiabilitatea rezultatelor si interpretarea rezultatelor) in slujba serviciului de

diagnostic,tratament si prevenire a bolilor omului.

ART. 57 Dezvoltarea profesionala continua

Pentru a-si indeplini indatoririle in mod optim si in conformitate cu ceea ce este considerat de

buna practica in profesia sa si avand in vedere legile tarii, specialistul in Chimie Clinica si Medicina de

laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie:

a) sa mentina si sa dezvolte competenta sa la cel mai inalt nivel de calitate in toate

domeniile relevante (stiintifice si practice) cu privire la evolutiile de ingrijire a sanatatii,

in general, si chimie clinica si medicina de laborator, in special, prin participarea in mod

regulat la cursuri de formare relevante si alte programe de pregatire si dezvoltare

profesionala continua, pe intreaga durata a activitatii profesionale si in timpul exercitarii

profesiei sale;


b) sa accepte sarcini/misiuni numai in domeniul sau de competenta; dincolo de aceste limite,

el va lucra in colaborare cu expertii corespunzatori;

c) sa se informeze continuu asupra codurilor legale de practica, care afecteaza munca lui.

Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator trebuie sa-si mentina angajamentul

la profesia sa din domeniul chimiei clinice si medicinii de laborator, acela de a lua parte

la activitatile societatilor sale stiintifice, in special ale celor care promoveaza profesia si

contribuie la fonnarea continua a membrilor lor.

ART. 58 Onestitate si integritate

Integritatea profesionala si onestitatea intelectuala a Specialistului in Chimie clinica si medicina

de laborator sunt o garantie a impartialitatii sale de analiza, judecata si decizie. Specialistul in chimie

clinica si medicina de laborator, trebuie sa evite in orice moment, inselaciunea in ceea ce priveste

cunostintele sale profesionale si stiintifice, cum ar fi frauda, tainuirea, omisiunea necorespunzatoare a

informatiilor precum si exprimarea opiniilor incorecte sau care induce in eroare in activitatea clinica.

Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist) nu va

accepta nici o obligatie care-1 aduce in conflict cu independenta sa profesionala. in special, acesta se

angajeaza :

a. de a nu solicita sau accepta cadouri, avantaje pecuniare sau beneficii din industria

medicamentelor sau diagnostic;

b. de a nu solicita sau accepta sponsorizari de la promotiile de vanzare pentru simpozioane

sau congrese;

c. sa nu accepte sprijin financiar din partea industriei, direct sau indirect, altul decat pentru

evenimente cu scopuri pur profesionale si stiintifice.

ART. 59 Relatii care se stabilesc in exercitarea profesiunii de biochimist, biolog si chimist din

sistemul sanitar

Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator (biolog, chimist si biochimist) actioneaza

in permanenta cu cinste si integritate in relatiile sale cu pacientii si alte persoane, inclusiv colegii din

domeniul profesional si nu trebuie sa se angajeze in nicio activitate sau comportament care ar putea

discredita profesia sau a submina increderea publica in profesie. El nu trebuie sa abuzeze de pozitia sa

profesionala pentru a stabili relatii nepotrivite cu pacientii, pentru a-i convinge sa dea sau imprumuta

bani sau beneficii, pentru a recomanda tratamente sau investigatii care nu sunt in interesul superior al

pacientului, sau de a nu recomanda sau efectua investigatii sau tratamente medicale care nu intra in sfera

sa de competenta. El trebuie sa raporteze angajatorilor sau organismelor de reglementare cazurile in care

el considera ca un coleg din sanatate are un comportament inadecvat sau performanta lui este o

amenintare la adresa sanatatii unui pacient. Activitatea biochimistului, biologului si chimistului din

sistemul sanitar se desfasoara individual sau in cadrul unor colective mixte. Biochimistul, biologul si

chimistul din sistemul sanitar colaboreaza cu medicul si recunoaste rolul coordonator al acestuia,

precum si cu ceilalti membri ai colectivului, participand la mentinerea relatiilor amiabile in cadrul

acestuia si contribuind la asigurarea calitatii actului medical. Membrii Ordinului Biochimistilor,

Biologilor si Chimistilor in sistemul sanitar din Romania sunt obligati sa aplice parafa cuprinzand

numele, prenumele, gradul si specialitatea pe toate buletinele pentru analizele pe care le efectueaza.

Relatiile dintre biochimisti, biologi si chimisti din sistemul sanitar se bazeaza pe corectitudine,

colaborare, respect reciproc si solidaritate profesionala, potrivit Codului de etica si deontologie

profesionala a acestora.

ART. 60 Independenta si impartialitatea

Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie sa-si

exercite judecata profesionala in cadrul responsabilitatilor sale impartial si obiectiv, dupa luarea in


considerare a tuturor circumstantelor relevante, in interesul pacientului sau, fara presiuni din surse

exteme sau conflicte de interese. Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator (biolog,

biochimist si chimist) va servi fiecare pacient in parte la cele mai inalte standarde ale capacitatii

profesionale.


Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator, fara a aduce atingere legislatiei privind

viata privata, este obligat sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute de catre acesta in

activitatea sa profesionala. Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator trebuie sa nu utilizeze

abuziv aceste informatii. El se va asigura ca informatiile despre un pacient nu sunt divulgate altor

persoane decat in anumite situatii, ca de exemplu altor profesionisti de sanatate implicati in ingrijirea

pacientului, si, acolo unde este posibil, cu consimtamantul informat al acestuia.

ART. 62 Conflictul cu convingerile morale si etice

Specialistul in chimie clinica si medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist) nu este

obligat sa ofere un serviciu profesional daca acesta este in conflict cu propriile convingeri morale sau

religioase, dar trebuie sa respecte convingerile morale, religioase si culturale ale pacientilor. El trebuie

sa asigure un acces echitabil la serviciile sale tuturor celor care au dreptul sa le foloseasca.

ART. 63 Delegarea si supravegherea

Ca sef si/sau membru al echipei, specialistul in chimie clinica si medicina de laborator (biolog,

biochimist si chimist), avand in vedere circumstantele speciale ale situatiei in cauza, trebuie sa:

a. obtina o definitie clara a serviciilor solicitate de el si/sau echipa sa;

b. se asigure ca toate activitatile in laborator sunt organizate si executate cat mai exact si cat

mai repede posibil;

c. protejeze securitatea si bunastarea colegilor sai, natura si mediul inconjurator;

d. respecte superiorii, colegii si subordonatii prin luarea in considerare a cerintelor si

aspiratiilor lor, cu conditia ca acestea sa respecte legile si etica profesiilor lor;

e. depuna eforturi pentru un nivel ridicat de realizare tehnica a sarcinilor sale, sa contribuie

si sa promoveze un mediu sanatos si placut pentru colegii sai;

f. se asigure ca in cazul in care o sarcina este delegata unei persoane, aceasta are

cunostintele, aptitudinile si competentele necesare pentru a intreprindere aceasta sarcina

in mod eficient si eficace si este supravegheata corespunzator.


Biochimistii, biologii si chimistii din spital sunt obligati sa respecte prevederile legii privind

exercitarea profesiunilor proprii si reglementarile specifice sectorului medical.

CAPITOLUL VII: ETICA SI DEONTOLOGIA

ASISTENTULUI MEDICAL

ART. 65 Principii generale

Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de asistent medical pe teritoriul

Romaniei sunt urmatoarele:

a) exercitarea profesiei se face exclusiv in respect fata de viata si de persoana umana;

b) in orice situatie primeaza interesul pacientului si sanatatea publica;

c) respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului;


d) colaborarea, ori de cate ori este cazul, cu toti factorii implicati in asigurarea starii de

sanatate a pacientului;

e) acordarea serviciilor se va face la cele mai inalte standarde de calitate posibile, pe baza

unui nivel inalt de competente, aptitudini practice si performante profesionale fara niciun

fel de discriminare;

f) in exercitarea profesiei asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali

trebuie sa dovedeasca loialitate si solidaritate unii fata de altii in orice imprejurare, sa isi

acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale;

g) asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali trebuie sa se comporte cu

cinste si demnitate profesionala si sa nu prejudicieze in niciun fel profesia sau sa

submineze increderea pacientului.

ART. 66 Responsabilitatea personala, integritatea si independenta profesionala a asistentilor

medicali

Asistentul medical trebuie sa evite in exercitarea profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei

profesiei si sa evite tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea si moralitatea individuala si profesionala.

Asistentul medical generalist are obligatia sa manifeste o conduita ireprosabila fata de bolnav,

respectand intotdeauna demnitatea acestuia. In caz de pericol public, asistentul medical nu are dreptul sa

isi abandoneze bolnavii, cu exceptia unui ordin formal al unei autoritati competente, conform legii.

Asistentul medical este raspunzator pentru fiecare dintre actele lui profesionale.

Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesionala, asistentii medicali incheie o asigurare de

raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala.

Incredintarea atributiilor proprii unor persoane lipsite de competenta constituie greseala

deontologica.

Asistentul medical trebuie sa comunice cu pacientul intr-o maniera adecvata, folosind un limbaj

respectuos, minimalizand terminologia de specialitate pe intelesul acestora. Asistentul medical trebuie sa

evite orice modalitate de a cere recompense, altele decat formele legale de plata.

ART. 67 Raporturi profesionale cu alti profesionisti din domeniul medico-sanitar si institute

Raporturile profesionale cu alti profesionisti din domeniul sanitar In baza spiritului de echipa,

asistentii medicali isi datoreaza sprijin reciproc. Constituie incalcari ale regulilor etice:

jignirea si calomnierea profesionala;

blamarea si defaimarea profesionala;

orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnitatii profesionale a

asistentului medical.

In cazul unor neintelegeri, in considerarea calitatii profesionale, conflictul in prima instanta

trebuie mediat de biroul consiliului judetean al OAMGAMR si de Biroul executiv la nivel national al

OAMGAMR. Daca acesta persista, cei implicati se pot adresa Comisiei de etica si deontologie a

OAMGAMR sau justitiei, fiind interzisa perturbarea activitatii profesionale din aceste cauze. In cazul in

care se constata incalcari ale regulilor etice, se urmeaza procedura de sanctionare, conform prevederilor

legale in vigoare.

In cazul colaborarii mai multor asistenti medicali pentru examinarea, tratamentul sau ingrijirea

aceluiasi pacient, fiecare practician isi asuma responsabilitatea individual prin aplicarea semnaturii

personale in dreptul fiecarei manevre sau tehnici executate personal. In interesul pacientilor, asistentii

medicali vor avea relatii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul sanitar, cu respectarea

demnitatii si onoarei profesionale.

Raporturile profesionale cu institutiile Spitalul urmareste sa asigure conditii optime asistentului

medical in exercitarea profesiei. Asistentul medical aduce la cunostinta persoanelor competente si

autoritatilor competente orice circumstanta care poate prejudicia ingrijirea sau calitatea tratamentelor, in

special in ceea ce priveste efectele asupra persoanei sau care limiteaza exercitiul profesional.


ART. 68 Educatia medicala continua

In vederea cresterii gradului de pregatire profesionala, asistentii medicali au obligatia sa

efectueze cursuri si alte forme de educatie continua creditate de OAMGMAMR, precum si alte forme de

educatie continua prevazute de lege pentru indeplinirea numarului minim de credite anual necesar

reautorizarii exercitarii profesiei.

ART. 69 Obligatii etice si deontologice

Obligatia acordarii ingriiirilor medicale Asistentul medical, in exercitarea profesiei, nu poate

face discriminari pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice, originii nationale sau sociale,

religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale, a conditiei sociale fata de pacienti.

Asistentul medical are obligatia de a lua masuri de acordare a primului ajutor, de a acorda

asistenta medicala si ingrijirile necesare in limita competentei lor profesionale. In caz de calamitati

naturale (cutremure, inundatii, epidemii, incendii) sau accidente in masa (accidente rutiere sau aviatice,

accidente nucleare etc.), asistentul medical este obligat sa raspunda la chemare si sa isi ofere de

bunavoie serviciile de ingrijire, imediat ce au luat cunostinta despre eveniment. Vointa pacientului in

alegerea asistentului medical trebuie intotdeauna respectata, indiferent care ar fi sensul acesteia. Daca

pacientul se afla intr-o stare fizica sau psihica ce nu ii permite exprimarea lucida a vointei, apartinatorii

sau apropiatii celui suferind trebuie preveniti si informati corect, pentru a hotari in numele acestuia, cu

exceptia imposibilitatii (de identificare, de comunicare, de deplasare etc.) sau a urgentelor. Daca in urma

examinarii sau in cursul ingrijirilor asistentul medical considera ca nu are suficiente cunostinte sau

experienta pentru a asigura o asistenta corespunzatoare, se va consulta cu alti colegi sau va solicita sfatul

medicului. Asistentul medical va pastra o atitudine de stricta neutralitate si neamestec in problemele

familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimandu-si parerea numai daca interventia este

motivata de interesul sanatatii pacientului, cu consimtamantul prealabil al acestuia. Asistentul medical

poate refuza acordarea unor ingrijiri catre pacient atunci cand refuzul este justificat de interesul sanatatii

pacientului, cu exceptia situatiilor de urgenta.

Este interzisa administrarea unui tratament,unui pacient fara a avea recomandarea medicului.

Respectarea drepturilor pacientului Pacientul are urmatoarele drepturi: dreptul la informatia

medicala, dreptul la consimtamant, dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata, drepturi in

domeniul reproducerii, drepturi la tratament si ingrijiri medicale.

Consimtamantul O interventie medicala nu se poate efectua decat dupa ce pacientul sau

reprezentantul legal al acestuia, in cunostinta de cauza, si-a dat consimtamantul. Pacientul are dreptul sa

refuze sau sa opreasca o interventie medicala, asumandu-si in scris raspunderea pentru decizia sa;

consecintele refuzului sau, al opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Consimtamantul pacientului sau, dupa caz, al reprezentantului legal al acestuia este obligatoriu:

a. pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul

sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;

b. in cazul supunerii la orice fel de interventie medicala;

c. in cazul participarii sale la invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica;

d. in cazul fotografierii sau filmarii sale intr-o unitate medicala;

e. in cazul donarii de sange in conditiile prevazute de lege.

Consimtamantul pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia, dupa caz, nu este

obligatoriu in urmatoarele situatii:

a) cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de

urgenta;

b) in cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul

pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, asistentul medical


este obligat sa anunte medicul curant/de garda (decizia fiind declinata unei comisii de

arbitraj de specialitate).

Secretul profesional Secretul profesional este obligatoriu. Secretul profesional exista si fata de

apartinatori, colegi sau alte persoane din sistemul sanitar, neinteresate in tratament, chiar si dupa

terminarea tratamentului si decesul pacientului.

Obiectul secretului profesional il constituie tot ceea ce asistentul medical, in calitatea lui de

profesionist, a aflat direct sau indirect in legatura cu viata intima a pacientului, a familiei, a

apartinatorilor, precum si problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu

boala si alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei. Asistentul medical raspunde disciplinar pentru

destainuirea secretului profesional, exceptie facand situatia in care pacientul si-a dat consimtamantul

expres pentru divulgarea acestor informatii, in tot sau in parte.

Interesul general al societatii (prevenirea si combaterea epidemiilor, a bolilor venerice, a bolilor

cu extindere in masa si altele asemenea prevazute de lege) primeaza fata de interesul personal al

pacientului.

In comunicarile stiintifice, cazurile vor fi astfel prezentate incat identitatea pacientului sa nu

poata fi recunoscuta. Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate de catre asistentul medical

numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.

ART. 70 Situatii speciale in practicarea profesiunii in sistem institutionalizat

Situatia bolnavului psihic Persoanele cu tulburari psihice beneficiaza de asistenta medicala si de

ingrijiri de sanatate de aceeasi calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi si adaptate cerintelor lor

de sanatate. Orice persoana cu tulburari psihice trebuie aparata de daunele pe care ar putea sa i le

produca administrarea nejustificata a unui medicament, tehnica sau manevra de ingrijire si tratament, de

maltratarile din partea altor pacienti sau persoane ori de alte acte de natura sa antreneze o suferinta fizica

sau psihica. Pacientul cu tulburari psihice trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat

permite capacitatea lui de intelegere. In cazul in care pacientul cu tulburari psihice nu isi poate exprima

liber vointa, consimtamantul in scris trebuie luat de la reprezentantul legal al acestuia. Nu este necesara

obtinerea consimtamantului in conditiile cand este necesara interventia de urgenta. Pacientul are dreptul

sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala, dupa caz, asumandu-si in scris raspunderea pentru

decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului, cu

informarea medicului, daca intreruperea tratamentului sau a ingrijirilor are drept consecinta

punerea in pericol a vietii pacientului. Orice persoana care sufera de tulburari psihice trebuie tratata cu

omenie si respectul demnitatii umane si trebuie sa fie aparata impotriva oricaror forme de exploatare

economica, sexuala sau de alta natura, impotriva tratamentelor vatamatoare si degradante. Nu este

admisa nicio discriminare bazata pe o tulburare psihica.

Prescrierea, eliberarea pe baza unei condici de stupefiante medicale si administrarea

drogurilor Prescrierea, eliberarea pe baza unei condici de stupefiante si administrarea drogurilor, in

alte conditii decat cele prevazute de lege, constituie infractiune.

Pacientul privat de libertate Asistentului medical care ingrijeste un pacient privat de libertate ii

este interzis sa aduca atingere integritatii fizice, psihice sau demnitatii acestuia. Daca asistentul medical

constata ca pacientul privat de libertate a suportat maltratari, acesta au obligatia sa informeze organele

competente.

Situatia pacientilor infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA Pacientii infectati cu HIV sau bolnavi

de SIDA au dreptul la ingrijire si tratament medical in mod nediscriminatoriu, asistentul medical fiind

obligat sa asigure ingrijirile de sanatate si tratamentele prescrise acestor pacienti. Pastrarea

confidentialitatii asupra datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA este

obligatorie pentru asistentul medical care are in ingrijire, supraveghere si/sau tratament astfel de

persoane. Intre specialistii medico-sanitari, informatiile cu privire la statusul HIV/SIDAal unui pacient

trebuie sa fie comunicate.


ART. 71 Probleme ale ingrijirii minorilor

Daca asistentul medical apreciaza ca minorul este victima unei agresiuni sau privatiuni, trebuie

sa incerce sa il protejeze, uzand de prudente si sa alerteze autoritatea competenta. Asistentul medical

trebuie sa fie aparatorul copilului bolnav, daca apreciaza ca starea de sanatate nu este bine inteleasa sau

nu este suficient de bine protejata. In vederea efectuarii tehnicilor si/sau a manevrelor de ingrijire si/sau

de tratament asupra unui minor, consimtamantul trebuie obtinut de la reprezentantul legal al minorului,

cu exceptia situatiilor de urgenta.

CAPITOLUL VIII: ETICA SI DEONTOLOGIA CONSILIERULUI JURIDIC

ART. 72 Principii deontologice

Integritatea si autonomia profesionala, respectarea legilor, probitatea, onoarea, vigilenta,

confidentialitatea, organizarea, eficacitatea si perseverenta sunt principiile care guverneaza activitatea

consilierului juridic. Indeplinirea corecta si in timp util a atributiilor profesionale confera substanta

principiului integritatii profesionale.

Consilierii juridici sunt independenti din punct de vedere profesional si se supun numai

Constitutiei Romaniei, legii, statutului profesiei si prezentului cod de deontologie profesionala. Prin

independenta profesionala in sensul prezentului cod se intelege libertatea de actiune si de opinie care

este limitata doar prin dispozitii legale sau regulamentare aplicabile profesiei de consilier juridic.

Corectitudinea si integritatea morala sunt valori fundamentale pe care consilierul juridic este obligat sa

le respecte atat in timpul serviciului cat si in afara acestuia.

Rezultatul activitatii consilierului juridic este o consecinta a urmaririi atente si continue a

derularii sarcinilor incredintate.

Datoria fiecarui consilier juridic este sa pastreze secretul datelor si informatiilor de care a luat la

cunostinta in virtutea exercitarii profesiei cu exceptia unor dispozitii legale sau statutare contrare.

Organizarea riguroasa a activitatii consilierului juridic se face in scopul satisfacerii celor mai

exigente standarde de calitate si eficacitate a muncii. Prin discernerea intre serviciul oferit si asteptarile

beneficiarului, intre asteptarile personale, profesionale si consecintele economice, in activitatea

consilierului juridic primeaza respectarea legii.

Consilierul juridic este obligat sa depuna efortul necesar pentru realizarea si reusita sarcinilor ce

ii revin in exercitarea profesiei. Respectarea si aplicarea principiilor enuntate constituie un deziderat si

un scop al exercitarii profesiei de consilier juridic. Respectarea lor se impune chiar si in afara exercitarii

activitatii profesionale, consilierul juridic fiind obligat sa se abtina de la savarsirea de fapte ilegale sau

contrarii dispozitiilor statutare ale asociatiei profesionale din care face parte, de natura a aduce atingere

principiilor fundamentale, ordinii publice si bunelor moravuri sau demnitatii profesiei.

ART. 73 Conditii de exercitare a profesiei

Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale spitalului in

conformitate cu Constitutia si cu legile tarii. In virtutea unei pregatirii profesionale deosebite si a

stapanirii perfecte a tehnicilor de asistenta, consiliere si reprezentare consilierul juridic trebuie sa

dovedeasca o amanuntita cunoastere a problematicii cauzelor supuse spre rezolvare.

Apartenenta consilierului juridic pe baza unui contract individual de munca la unitatea sanitara,

nu aduce atingere indatoririlor sale profesionale, oportunitatii de a alege metodele de lucru sau

posibilitatii de luare a unor decizii in plan profesional.

Consilierului juridic ii este interzis in exercitarea profesiei sa tolereze acte ilegale. Consilierul

juridic nu se poate prevala de pozitia sa pentru a satisface anumite interese personale.


El va refuza orice oferta sau promisiune de avantaje ilicite si se va abtine de la acte care

contravin principiilor moralei si celor de ordine publica. Consilierul juridic este responsabil de

concluziile si actiunile sale in exercitarea profesiei.

Profesia de consilier juridic se exercita personal de catre consilierul juridic inscris pe Tabloul

profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, tinut de catre Colegiile Consilierilor Juridici

din Romania.

Consilierul juridic va utiliza cu buna credinta mijloacele tehnice si baza materiala puse la

dispozitie de catre beneficiarul serviciilor sale.

ART. 74 Indatoriri profesionale si raporturile dintre consilierii juridici

Consilierul juridic trebuie sa asigure transparenta activitatii sale in relatiile cu spitalul, precum si

cu tertele persoane sub rezerva respectarii obligatiei de confidentialitate. Lipsa de transparenta poate

aduce prejudicii grave imaginii profesiei de consilier juridic si este interzisa cu desavarsire. Consilierul

juridic va evita desfasurarea unor activitati susceptibile de a leza libertatea sa de apreciere a cauzelor

incredintate spre rezolvare sau sa fie pus intr-o situatie care poate fi perceputa ca fiind de natura sa

lezeze demnitatea profesiei. Consilierul juridic va accepta sarcinile pe care le considera compatibile cu

competenta si functia sa.

Consilierul juridic va refuza sarcinile care contravin dipozitiilor legale sau prezentului cod si va

lua masurile de precautie necesare pentru a evita situatiile similare.

Consilierul juridic va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei de

consilier sau a spitalului. Nu poate fi considerata evitare de conflict situatia in care consilierul era

obligat sa intervina pentru restabilirea legalitatii si nu a intervenit.

Consilierul juridic va respecta specificitatea exercitarii profesiei sale si va sustine independenta

acesteia.

Se interzice consilierului juridic orice manifestare de concurenta neloiala iar exercitarea profesiei

se face exclusiv pe criterii de competenta profesionala.

ART. 75 Imaginea profesiei Consilierul juridic trebuie sa promoveze prin comportamentul sau in orice circumstante o

imagine favorabila profesiei sale. In acest sens consilieriul juridic va constientiza consecintele posibile

ale comportamentului sau profesional si ale actelor indeplinite in exercitarea profesiei. Promovarea unei

imagini favorabile profesiei se realizeaza prin asigurarea unei prestatii de calitate. Exercitarea profesiei

de consilier impune obligatia de largire a orizonturilor cunoasterii profesionale.

Consilierul juridic este obligat sa-si desfasoare cu maxima atentie activitatea profesionala si sa

dea dovada de cinste si corectitudine in orice circumstante.

Perfectionarea continua a profesiei de consilier juridic va fi asigurata prin fixarea si respectarea

unor obiective clare, in concordanta cu tendintele generale de dezvoltare ale societatii.

Celeritatea actiunilor consilierului juridic este esentiala pentru activitatea acestuia, asigurand

indeplinirea in conditii optime a sarcinilor incredintate.


Responsabilitatea profesionala a consilierilor juridici este angajata pentru nerespectarea normelor

de exercitarea a profesiei stabilite prin lege, statutul profesiei si actele normative in vigoare.

Nerespectarea normelor deontologice atrage raspunderea consilierului juridic.


CAPITOLUL IX: DISPOZITII FINALE

ART. 77 Raspunderea personalului Spitalului Orasenesc Negresti Oas

Incalcarea dispozitiilor prezentului Cod de etica si deontologie profesionala constituie abatere si

atrage raspunderea disciplinara a personalului, in conditiile legii, care nu exclude raspunderea civila,

penala, administrativa sau materiala.

Comisiile interne cu atributii disciplinare au competenta de a cerceta incalcarea prevederilor

prezentului Cod de etica si deontologie profesionala si de a propune aplicarea sanctiunilor disciplinare in

conditiile Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile ulterioare.

In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, vor fi

sesizate organele de urmarire penala competente.

ART. 78 Prezentul cod de etica si deontologie profesionala se aplica incepand cu data aprobarii

Aprobat astazi, 15.10.2018 in sedinta Consiliului de Etica al spitalului Orasesnesc Negresti Oas.

Aprobat in sedinta Comitetului Director din data 19.10.2018.

CONSILIUL DE ETICA, COMITET DIRECTOR,

1. farmacist Male Oana – presedinte MANAGER,

2.dr. Pop Mindru Daniel – membru ing. Mitrut Diana

3. dr. Horotan Monica – membru DIRECTOR MEDICAL,

4.dr. Maskulik Mihai-membru dr. Lupu Cristian

5.as. med. Medve Noemi – membru DIRECTOR FIN. CONTABIL,

6. as. med. Neamt Carmen-membru ec. Pap Dalma

7.chim.pr. Berinde Rita -membru

SPITALUL ORASENESC NEGRESTI OAS COD DE ETICA si ... DE ETICA SI... · Oas a procedat la intocmirea...

Documents

Transcript of SPITALUL ORASENESC NEGRESTI OAS COD DE ETICA si ... DE ETICA SI... · Oas a procedat la intocmirea...