Soltan Andreea-Cristina

Universitatea “Dunarea de Jos” Facultatea de Stiinte Economice

si Administrarea Afacerilor

1Olanda

Pozitia GeograficaOlanda, oficial Țările de Jos (în neerlandeză Nederland, în frizonă Nederlân) este situată pe

câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526 km², din care 33.881 km² este pământ și 7645 km² este apă.

Poziționare: Nordul Europei, la graniță cu Marea Nordului, între Belgia și Germania.Graniță: total: 1027 km țări vecine: Belgia și GermaniaLinie de coastă: 451 kmAmsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga se află sediul guvernului,

reşedinţa regala, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.Populatie: 16.135.992 locuitori.

Ansambluri regionaleAlaturi de Franţa, Italia, Germania, Belgia si Luxemburg, Olanda, a pus bazele Uniunii

Europene in 1957 prin tratatul de la Roma, ce reunea sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE) şase state.

Olanda a fost membra fondatoare si a Beneluxului care de asemenea a contribuit la fondarea Uniunii Europene, prin crearea inițială a unor organizații premergătoare acesteia, CECO în 1951 și CE în 1957.

Benelux este o uniune economică în Europa de Vest, compusă din trei monarhii vecine: Belgia, Nederland (Țările de Jos) și Luxemburg. Numele este format din începutul numelui fiecărei țări componente și a fost creat inițial pentru Uniunea Vămilor Benelux, însă este folosit în prezent într-un mod ceva mai generic.

1 Repere Geografice Generale

2

Cadrul natural

Clima este temperat – oceanica, iernile in general blande (temperatura medie in ianuarie 2 – 3° C), cunoscand totusi si patrunderi ale maselor de aer polare ce provoaca inghetarea raurilor si a canalelor; verile sunt racoroase (temperatura medie in iulie 17 - 18°C), iar precipitatiile (600 – 800 mm/an) cad in toate anotimpurile cu un maxim in timpul toamnei; vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant, producand energie electrica sau pompand excesul de apa din regiuni indiguite. Ceaţa este foarte întâlnită, în special toamna si primăvara, iar aerul este relativ umed.

ReliefCampia joasa, cu altitudini adesea sub nivelul marii, constituie forma de relief dominanta,

specifica.Doar in N apar unele coline cu altitudini sub 100 m, marturii ale glaciatiunii de calota cuaternare (morene), iar in S relieful este diferit, dezvoltat pe calcarele podisului Limburg (altitudine maxima Vaalselberg 321 m).Specifice sunt polderele, terenuri cucerite de sub apele marii, cel mai intins fiind Oost Flevoland (540 kmp), azi cultivat in proportie de trei patrimi.

VegetatieVegetatia naturala a facut loc in mare parte culturilor agricole si pasunilor.Doar in N si E

exista inca suprafete insemnate de turbarii si landa (in regiuni de dune nisipoase), iar in regiunea mai inalta din SE se intalnesc paduri de foioase (fag si stejar).Exista peste 100 de rezervatii naturale si parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei acvatice.Intre acestea se remarca Parcul National Noge Veluvee (5700 ha) si Veluwezoom (4490 ha), Rezervatia Naturala Kobbeduinen (2400 ha) si Naardermeer (751 ha), ultima pentru ocrotirea, intre altele, a batlanului purpuriu.

HidrografiePe teritoriul Olandei se afla cursurile inferioare ale fluviilor Rhin (cu bratele sale Waal si

Lek), Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei de vest.O retea densa de canale si mai multe lacuri completeaza hidrografia tarii.

Criteriul EconomicMoneda nationala: Euro; Guldenul olandez a fost înlocuit de Euro la 1 ianuarie 1999, dar

monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002. PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12 PIB/locuitor:25.062 euro (locul III in Europa). Ritm de crestere :3,5% P.I.B: 401 miliarde euro (2000) ¨Ritm de crestere: 3,5%

Economia olandeza se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se remarca prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţa comerciala excedentară şi rolul de important nod european de transport. Poziţia geografică avantajoasă împreună cu un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate pentru investitori.

2 Tipologia statalã

În acelaşi timp, co3mpaniile olandeze sunt prezente în majoritatea ţărilor lumii, asigurînd constant Olandei poziţii de top în clasamentul investitorilor străini, atît în economiile dezvoltate, cît şi pe pieţele emergente.

Caracterul deschis al economiei olandeze contribuie la un grad sporit de vulnerabilitate în fata pieţelor externe. Odată cu relansarea economiei europene în 2005-2006, precum şi datorită deprecierii Euro şi creşterii mai moderate a salariilor, companiile olandeze au reuşit în 2006 să-şi recapete nivelul de competitivitate pe pieţele externe.

Astfel, produsul intern brut a înregistrat în 2006 o creştere de circa 2.9%, atingînd valoarea de 490 miliarde Euro. La 73.9% PIB în 2006 a fost format din servicii, cota industriei şi agriculturii fiind de 23.9% şi respectiv 2.1%.

Forţa de muncă număra 7.6 milioane persoane, din care 79% sunt antrenaţi în sectorul serviciilor, 19% în industrie şi 2% în agricultură. Rata şomajului în anul 2006 a fost de 5.5%, semnificativ mai mica decît media de 8.5% înregistrata în Uniunea Europeană.

În 2006, Olanda a exportat de 330 miliarde Euro (locul 9 în lume), iar importul a fost de 299 miliarde Euro (locul 8 în lume). Astfel, se constată o balanţă comercială excedentara de 41 miliarde EUR.

Principalele mărfuri exportate sunt maşinile şi echipamentele, produsele chimice, carburanţii şi produsele alimentare. Destinaţiile cele mai importante sunt Germania (24.9%), Belgia (13.0%), Franţa (9.4%), Marea Britanie (9.2%), Italia (5.7%) Statele Unite (4.3%) şi Spania (4.1%).

Principalele mărfuri importate sunt maşinile şi mijloacele de transport, produsele chimice, carburanţii, produsele alimentare şi confecţiile. Principalii furnizori sunt Germania (16.6%), Belgia (9.3%), China (8.8%), Statele Unite (7.6%), Marea Britanie (5.8%), Franţa (4.7%) si Rusia (4.4%).

Prin Portul Rotterdam, cel mai important port european, este anual tranzitat un volum de marfa de cca. 390 milioane tone (locul I în lume după volumul de marfă). Activităţile portuare ale porturilor olandeze contribuie anual cu aproximativ 10% la formarea PIB.

Rata inflaţiei în 2006 a fost de 1.4% (sub nivelul mediu al Uniunii Europene care a înregistrat 1.8%). Veniturile la bugetul de stat au totalizat 243 miliarde Euro, iar cheltuielile bugetare au fost de 245 miliarde EUR. Datoria publica a atins în 2006 nivelul de 50.8% din PIB (249 miliarde Euro), iar investiţiile la nivelul întregii economii au reprezentat 19.3% din PIB (95 miliarde Euro).

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul serviciilor furnizează circa 74% din valoarea adăugata bruta. Serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB (circa 49%). În domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vînzarilor angro şi cu amănuntul (peste 13% din valoarea adăugată bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzacţiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) si cel al serviciilor financiar-bancare (6,5%).

Odată cu creşterea gradului de integrare a pieţelor financiare, sectorul financiar-bancar olandez a reacţionat prompt şi dinamic şi şi-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind prezente activ pe piaţa internaţionala. Cele mai mari bănci olandeze sunt ABN-AMRO şi ING Group. Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale si sucursale ale unor bănci Europene, Asiatice şi Americane.

3 Tipologia statalã

De asemenea, Olanda este atractivă pentru stabilirea reşedinţelor europene ale companiilor americane şi asiatice, Centrelor europene de distribuţie şi Centrelor de deservire şi relaţii cu 4clientelă a companiilor internaţionale. Astfel, cca. 60% de companii americane, printre care Cisco, IBM, Phillip Morris, Esso, Daimler Chrysler, Hewlett-Packard, Masterfoods, Honeywell, Xerox, Cannon, Polaroid, 3M, Coca Cola, au ales Olanda ca ţară de reşedinţă pentru filialele europene ale acestora.

Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche instituţie de acest gen din Europa şi una dintre cele mai importante din lume.

Servicii de finanţare a afacerilor sunt asigurate prin instituţii specializate, precum Banca Naţională de Investiţii (NIB Capital), specializată în împrumuturi pe termen mediu şi lung, companii de investiţii de capital (iniţial create de guvern, în prezent semi-independente) şi agenţii regionale de dezvoltare care prestează servicii financiare pentru înfiinţarea de noi companii sau preluarea riscului.

Cea mai mare concentrare economica se înregistrează în partea de vest a Olandei, cunoscuta sub numele de Randstat, unde îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii. Partea de sud a tarii, de asemenea bine dezvoltata, este în prezent o zona industriala în creştere, orientată mai mult spre export şi cu o pondere de cca. 25% în economia naţională.

Sectorul energetic. Principala resursă naturala a Olandei este gazul natural, ceea ce ii conferă o poziţie importantă din punctul de vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda. În ultimii decenii sectorul energetic a avut, şi continuă sa aibă, o contribuţie importanta la prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale generează 2.1% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă. Anual, în Olanda se extrag 70 miliarde m3 din care cca. 35 miliarde m3 pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare, neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3.

4 Tipologia statalã

Criteriul Politico-AdministrativOlanda este o monarhie constituțională din anul 1815, după ce între 1581 și 1806 a fost o

republică (țara a fost ocupată de Franța între 1806 și 1815).După 1980, Olanda este reprezentată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic,

regina numește membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliție (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanță mai mică. Reprezentanții acesteia sunt aleși indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).

Olanda este compusă din douăsprezece provincii: Frizia, Groningen, Drenthe, Overijssel, Flevoland, Gelderland, Utrecht, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Zeelanda, Brabantul de Nord, Limburg, care la randul lor sunt impartite in 458 de municipalitati terestre (ian. 2006) si 27 de districte maritime (ian. 2005).

Structura de stat şi sistemul politic: Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene, ce se bucură de o

poziţie geografică avantajoasa, un climat politic stabil, un mediu de afaceri sigur şi atractiv şi relaţii comerciale bine dezvoltate. Olanda face parte din Uniunea Benelux, împreună cu Belgia şi Luxemburg. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Olanda este organizată în 12 provincii şi 467 de municipalităţi.

For5ma de guvernămînt - monarhie constituţională.Şeful statului este M.S. Regina BEATRIX a Olandei.Parlamentul (Statele Generale) este bicameral, compus din Camera Reprezentanţilor, al cărei

preşedintele actual este dna Gerdi A. Verbeet şi Senat, al cărei preşedinte este dna Yvonne Timmerman-Buck. Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanţilor sunt aleşi prin vot direct o dată la 4 ani, iar cei 75 de membri ai Senatului sunt aleşi prin vot indirect de către membrii celor 12 Consilii Provinciale.

Guvernul actual, investit la 22 februarie 2007, este condus a patra oară consecutiv de dl Jan Peter BALKENENDE, Prim-ministru.

Ziua naţională: 30 aprilie, ziua încoronării a reginei actuale şi ziua de naştere a reginei precedente.

Teritoriile dependente: insulele Aruba şi Antilele olandeze în Marea Caraibelor.

Indicele de dezvoltare umana este o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului de trai.

Intr-un clasament din anul 2009, Olanda avea un indice al dezvoltarii umane peste medie (0.964), ceea ce inseamna ca tara are un nivel avansat de dezvoltare umana, aflandu-se pe locul 6 in lume.

5 Tipologia statalã

Resursele Naturale

Sunt de amintit înaltele furnale de la Ijmuiden (clasate printre cele mai moderne din lume ) rafinariile de petrol sau importantele centre ale industriei petrochimice construite in jurul acestora industrii realizate prin punerea in valoare a situatie geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materi prime .

Extractia carbunelui se realizeaza în conditii de slaba competivitate, productia de petrol este deocamdata insignificanta în raport cu consumul intern si, cu exceptia sarii si a enormelor zacaminte de gaze naturale Olanda trebuie sa importe materiile prime.

Principala resursă naturala a Olandei este gazul natural, ceea ce ii conferă o poziţie importantă din punctul de vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda. În ultimii decenii sectorul energetic a avut, şi continuă sa aibă, o contribuţie importanta la prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale generează 2.1% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă. Anual, în Olanda se extrag 70 miliarde m3 din care cca. 35 miliarde m3 pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare, neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3.

Industria este concentrată în domenii de înaltă tehnologie: bio-tehnologie, chimie fină, industrie farmaceutică, electronica, IT&C, tehnologie medicală, realizarea de materiale noi, industria alimentară, imprimerie.

Multe dintre marile companii transnaţionale sunt fondate şi au sediul central în Olanda: holdingul financiar-bancar ABN-AMRO, căruia îi aparţin mai multe bănci în Europa: AEGON NV, una dintre cele mai mari companii de asigurări în lume; ARCELOR Mittal, producător de oţel; HEINEKEN NV, un cunoscut producător de bere; ING Group, afaceri bancare; AHOLD, proprietarul mai multor reţele de super-markete în Europa şi SUA; PHILIPS, producător de electronică şi electrocasnice; Royal Dutch SHELL, una dintre cele mai mari companii de petrol şi gaz în lume; TNT, poşta-expres; UNILEVER, unul dintre cei mai mari din lume producători de produse alimentare şi de obiecte de uz de consum.

6

Agricultura olandeza, puternic mecanizată, este recunoscută pe piaţa mondială ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole şi este un exportator important de carne şi produse lactate. Olanda se afla pe primul loc în lume la exportul de flori vii, locul II la exportul de caşcaval.

Fiecare segment al industriei agricole îşi are o structură proprie de organizare prin care îşi promovează şi apăra interesele: “Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture” (LTO Nederland), “Dutch Dairy Organisation” (NZO), ”Joint Dairy Federation” etc.

Ca urmare a restricţiilor impuse de Uniunea Europeana la producţia animalieră şi din raţiuni ecologice, cotele alocate Olandei de UE au devenit insuficiente, mulţi fermieri fiind nevoiţi să se îndrepte către ţări care nu se confruntă cu aceste probleme. În acest sens, Republica Moldova devine din ce în ce mai interesantă ca potenţiala destinaţie pentru capitalul olandez.

6 Resurse naturale

Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata aupra pamantului.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5 ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile , dar si aici s-a ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri.In conditile aratate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile si a un7ei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii.

Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura , pasunile ocupa 62% , pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de sera).Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea productiei globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche , untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.In aceasta situatie ,Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs , in forte pana in crahul din feb. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern , la preturi reduse , untul din Anglia si Irlanda.In prezent , circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor ,Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala .

Culturile cerealiere (grau ,orz , secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb , culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export.

Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile de sera , care si-au vazut in ultimii ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial decat agricol, datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor .

Faima Olandei ,bine meritata de altfel , este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele. Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica ,laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637.Virusul care afectase la un moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi deosebit de important ;in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie , iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. Pretul unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini; cu trei bulbi se poate cumpara o casa ,si acesta tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator .Sute de familii burgheze au fost ruinate , cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 .

7 Resurse naturale

Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi din Atlantic .Descoperirea pe sfarsitul sec. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez ,a posibilitatilor de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii, transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului international .Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti , extinderea flotei de pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii, dezvoltarea unei retele de ateliere profilate pe problemele conservarii pestelui . acorduri si conflicte internationale si, in orice caz , venituri importante. Heringii , olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati.

TransporturileIn Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale

geografice care-i r8ezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii.In acest sens ele creaza 52,4% din locurile de munca .In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze ,este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesci n aceasta tara sunt numai tranzitate.

Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turbo-reactoarelor in transportul aerian .Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in comertul de tranzit, in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari, bancare si de transport ,care , in conditile unui comert interna- tional deosebit de activ, joaca un rol de prim ordin .Coloana vertebrala a acestei activitati este in primul rand flota comerciala ,care numara 1314 untati (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la conditiile economiei si traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european, permitand transportul rapid a marfurilor in tarile din bazinul sau. Exista in Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km , reteaua de transport fluviala masoara 5046 km , din care 3500km canale .

In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este cel mai mare pod din Europa.In domeniul transporturilor aeriene , prezenta pe plan internatinal se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea mai veche linie aeriana civila din lume , infiintata de Koninklijke Lu- chtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de navigatie aeriana).

TurismulOlanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic si nenumărate atracţii a fost de-a lungul

timpului subiectul multor picturi si alte opere de artă. Astfel, turiştii vor fi plăcutsurprinşi să descopere că cele 12 provincii olandeze oferă păduri întinse si bogate, dealuri

ondulate cu podgorii de viţă de vie, superbe rezervaţii naturale si nu în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă si mai mult: oraşe moderne

8 Resurse naturale

combinate cu sate tradiţionale, elegante boutiquri si cafenele îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se găseste numai în cele peste 91000 de muzee, ci si pe stradă, unde veti găsi vânzători ambulanţi de brânză, peşte si alte produse specifice, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici.

Amsterdam este un oraş frumos din Tarile de Jos cu o arhitectură impresionantă, canale adorabile care traversează orasul, oameni prietenoşi şi unde poţi face tot felul de cumpărături. Oraşul satisface gusturile fiecărui călător - fie că acesta preferă cultura şi istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi oraş European.

Primăvara e sezonul cel mai bun al anului în care să vizitezi orasul. În aprilie toate lalelele sunt înflorite.

Poţi face o excursie de o zi la Keukenhof, faimoasa gradină de lalele a Olandei şi cu această ocazie, poţi vizita şi alte locuri din partea de vest a ţării.

Mulţi turişti vizitează Amsterdamul pentru a se bucura de o atitudine mai libertină faţă de droguri, de exemplu. Este adevărat ca vinderea marijuanei şi a hashish-ului s-a legalizat. Le poţi cumpăra în celebrele Coffee Shops. Din nefericire, spre detrimentul celorlalţi, unii turişti profită de această libertate şi cred ca nu vor fi luaţi la răspundere pentru faptele lor. În ultimii ani, oraşul a depus eforturi considerabile în a împiedica asemenea abuzuri şi de a-şi menţine în acelaşi timp atmosfera comodă şi placută. E important să faceţi distincţia între expresiile Coffee Shop şi Café, care se traduc in limba română prin acelaşi cuvânt: cafenea. Prima expresie denotă un loc în care este permis sa fumezi droguri, iar a doua, un loc unde poţi servi o ceaşcă de cafea sau un pahar de bere.

Atracţii turisticeAmsterdam este renumit pentru cartierul său călduros Wallen cu ale sale numeroase coffee

shops care comercializează în mod legal cânepă indiană (cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se găseşte la 30 de kilometri de oraş şi canale pe malul cărora se află case vechi. În Amsterdam poate fi vizitat şi cartierul cu felinare roşii, care adăposteşte o serie de bordeluri.

Prin Amsterdam trec fluviile ’Amstel’ şi ’Het IJ’. Portul din Amsterdam este legat direct cu Marea Nordului prin canalul ’Noordzeekanaal’ .

Obiective turistice* Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deţine o colecţie speciala de

artă olandeza*Anne Frank House - ascunzătoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se adăpostea

pentru a-si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial* Muzeul Houseboat - şansa de a cunoaşte istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu* Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datând din secolul al

XVII- lea* Muzeul Stedelijka - cu o colecţie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se

afla in spatele clădirii* Muzeul Amstelkring - găzduieşte acum o colecţie de argintărie bisericeasca si tablouri

religioase.* TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe pereţi si tavan, precum si scara din marmura,

formeaza fundalul muzeului.

9 Resurse naturale

* Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecţie arheologica a oraşului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana.

* Muzeul Maritim Scheepvaart - deţine cea mai mare colecţie de vapoare din lume10

* Muzeul Filmului are o colecţie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme olandeze si internaţionale.

* Muzeul Van Gogh - găzduieşte 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor.

Numeroase atracţii si privelişti încântatoare fură privirile trecătorilor si merita vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt:

* Oude Kerk - veche biserică înconjurată de casuţe in stil gotic renascentist* Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar în centrul oraşului* Artis Zoo - cea mai veche grădină zoologica din Olanda.* Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii)* Se organizează excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale- Herengracht,

Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht, Bloemgracht si Leliegracht.Haga, resedinţa Familiei Regale, un oraş de o deosebită elegantă ce oferă turiştilor pieţe

colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si un binecunoscut si frecventat casino.Rotterdam este un oraş portuar, în provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos. Are 588718

locuitori în oraşul propriu-zis şi aproximativ 1.600.000 în zona metropolitană. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor oraşe din vestul Ţărilor de Jos într-o singură aglomerare: Randstad Holland. Este cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase clădiri istorice.

Informatii utileBacşisurile sunt apreciate in Olanda, dar nu strict necesare. Este de aşteptat ca un chelner sau

un şofer de taxi să primeasca 10% din valoarea notei de plata.Accesul la toalete se plăteste, chiar daca la momentul respectiv sunteţi client al unui

restaurant. Taxa variază între 20 şi 50 de centi.In Olanda este tolerat consumul drogurilor uşoare (marijuana), care se procură şi se consumă

doar in localuri speciale (Coffee shop).Olanda este renumita pentru navigatie dar si pentru patinoarele deschise iarna pe scara larga.

Tara este vizitata de oameni din totae colturile lumii preponderenti fiind germanii, englezii, belgienii si americanii. Olandezii isi petrec in proportie de 50% vacantele in afara tarii, destinatiile favorite fiind: Franta, Belgia, Germania dar si Italia, Spania si Grecia.

*6.558.000 turisti (1996) ;venituri din turism -6,23 mld. dolari Principalele zone sau obiective : orasele de arta-Amsterdam (vizitat de c. 50% din turisti straini) Haga, Delft , Haarlem, Utrecht-cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. 17 ) si numeroase muzee( din cele peste 400 existente in Olanda )litoralul M. Nordului , cu 55 de statiuni balneare ( renumite fiind Hock van Holland , Zandvoort ,Noordwijk).M. Wadden si ins.Frisce (pentru sporturi nautice); intre Haga si Scheveningen se afla Madu-rodam, oras miniatura cu reproduceri fidele ,la scra , ale multor monumente si curiozitati ale tarii; in S tarii se remarca Maastricht ,cel mai vechi oras al Olandei (arhitectura me- dievala , a Renasteri ,baroca).

10 Resurse naturale

11Resursele UmanePe suprafata sa de 41.526 km2, din care 24% sub nivelul marii, Olanda adaposteste o

populatie de 16,15 milioane de oameni, adica 2,16% din populatia Europei, din care 44,1% populatie activa.

In perioada 1990-2001, 40% din cresterea populatiei este atribuita imigratiei, numarul populatiei imigrante fiind estimat la 2,870 milioane de oameni. Țara are o rată de migrație de 2,55 migrații la 1,000 locuitori.

In ceea ce priveste densitatea populatiei, Olanda ocupa locul III in Europa cu o densitate de 462 locuitori/km2, dupa Malta si Slovenia. Aceasta valoare a densitatii este de 14,4 ori mai mare decat media europeana.

Între 1900 și 1950 populația țării aproape s-a dublat de la 5,1 la 10,0 milionane de locuitori. De la 1950 până la 2000 populația a crescut în continuare de la 10,0 la 15,9 milioane de locuitori, dar creșterea populației a scăzut comparativ cu cei 50 de ani precedenți. Rata de creștere estimată este în prezent 0,436% (începând din 2008).

Rata fertilității în Olanda este de 1,66 copii la o femeie (începând cu 2008), care este mare în comparație cu multe alte țări europene, dar cu mult sub rata de 2,1, necesară pentru înlocuirea naturală a populației. Speranța de viață este mare: 82 de ani pentru femei și 77 pentru bărbați.

Forţa de muncă număra 7.6 milioane persoane, din care 79% sunt antrenaţi în sectorul serviciilor, 19% în industrie şi 2% în agricultură.

Cea mai mare concentratie este inregistrata in partea de vest, cunoscuta sub numele de Randstat, centrul economic al tarii, unde isi au sediul si isi desfasoara activitatea peste 45% din numarul total de companii. Partea de sud a tarii, de asemenea, bine dezvoltata, este in prezent o zona industriala in crestere, orientata in principal spre export si cu o pondere de circa 25% in economia nationala. Provinciile din estul tarii, la granita cu Germania, au din punct de vedere economic o structura diversa, activitatile principale desfasurandu-se in sectorul industriilor manufacturiere, in cel al transporturilor si in sectorul comertului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul tarii, activitatile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie.

La nivel national, sectorul manufacturier este relativ restrans si are un aport de doar 15% la formarea PIB. Activitatile industriale ocupa circa 16% din forta de munca activa, si sunt concentrate in domenii de inalta tehnologie: biotehnologie, chimie fina, industria farmaceutica, electronica, telematica, ITC, tehnologie medicala, realizarea de materiale noi, industria alimentara, imprimerie. Multe dintre marile companii transnationale sunt fondate si isi au sediul central in Olanda: PHILIPS, UNILEVER, SHELL, DSM, AKZO NOBEL.

Comparativ cu celelalte tari membre OCDE, agricultura are un rol important in economia olandeza (2,5% din PIB) si ocupa aproximativ 3% din populatia activa. Agricultura olandeza este recunoscuta pe piata mondiala ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole si este un exportator important de carne si produse lactate. Olanda se afla pe primul loc in lume la exportul de flori taiate, locul II la exportul de branzeturi si locul III la produse agricole in general.

Urmare restrictiilor impuse de Uniunea Europeana la productia animaliera (si din ratiuni ecologice), cotele alocate Olandei au devenit insuficiente, multi fermieri fiind nevoiti sa se indrepte catre tari care nu se confrunta cu aceste probleme. Romania devine din ce in ce mai interesanta ca potentiala destinatie, expertiza si investitiile olandeze putand constitui un sprijin

11 Resurse umane

important in redresarea si adaptarea sectorului agro-zootehnic romanesc la cerintele Uniunii Europene.

12Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). In domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6,5%). Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare, sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii, bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.

Rata şomajului în anul 2006 a fost de 5.5%, semnificativ mai mica decît media de 8.5% înregistrata în Uniunea Europeană.

Sectorul IMM-urilor in Olanda (firme cu cel mult 250 angajati) este constituit din peste 550.000 de companii, reprezentand mai mult de 99% din totalul firmelor olandeze, si oferind circa 2,5 milioane locuri de munca, ceea ce reprezinta 60% din totalul fortei de munca ocupata.

Distributia IMM-urilor pe sectoare de activitateSector ProcentajServicii comerciale 24%Vanzari cu amanuntul 13%Activitati industriale 13%Sanatate 12%Vanzari cu ridicata 11%Constructii 10%Reparatii auto 9%Catering 8%

Educatia Scolile olandeze se impart in scoli publice, speciale (religioase) si private.Scoala elementara incepe la varsta de 2 ani si continua pala la 12 ani. Acest ciclu de studii

este impartit in 8 trepte, participarea la cursuri fiind obligatorie din treapta a doua. In treapta a treia copii invata sa citeasca si sa scrie iar din treapta a opta copii invata engleza. Urmeaza nivelurile liceului si studiile superioare.

Societatea olandeza este recunoscuta pe paln mondial pentru deschiderea fat de tot ceea ce este nou, este o societate permisiva in ceea ce priveste prostitutia, homosexualitatea si prostitutia.

Limba oficială este olandeza(neerlandeza), care este vorbită de către majoritatea locuitorilor. O altă limbă oficială este frizona care este vorbită în provincia de nord a Friziei, numită fryslân în această limbă. Frizona este, de asemenea vorbită în aceleași sate în partea de vest a provinciei Groningen. Frizona este co-oficială numai în provincia Frizia, deși are câteva restricții. Mai multe dialecte de saxona joasă (nedersakisch în olandeză) sunt vorbite în mare parte în nord și est, la fel ca tweants în regiunea Twente și sunt recunoscute de către Olanda ca limbă regională în conformitate cu Carta Europeană Pentru Limbi Regionale sau Minoritare, precum și ca soiurile Meuse - renan francofone în provincia de sud a Limburgului, numită aici limba limburgish.

12 Resurse umane

13Există o tradiție a învățării limbilor straine în Olanda: aproximativ 80% din totalul populației are cunoștințe bune de limbă engleză nivel conversațional, 55-59% de limba germană și 19% de limba franceză. Limba engleză este curs obligatoriu în toate școlile secundare. În cea mai mare școala de nivel inferior de învățămant secundar (VMBO) o suplimentare de limbă modernă străină este obligatorie în primii doi ani. În învățămantul secundar superior, doua suplimentare a limbilor străine moderne sunt obligatorii pe parcursul primilor trei (HAVO)sau patru (VWO) ani.

Standardul de limbi moderne sunt franceza și germana, deși școlile pot schimba una dintre aceste limbi cu spaniola, turca, araba sau rusa. În plus, școlile din regiunea Frizia predau și au examene în frizona și școlile din întreaga țară predau și au examene în greacă veche și latină.

ReligiileOlanda este una din țările cele mai laice din Europa de Vest,doar 39% fiind afiliate

religios(31% pentru cei sub 35 de ani)și mai puțin de 20% vizitează biserica regulat. În prezent,Romano-Catolicismul este religia cea mai răspândită din Olanda,formând originea religioasă a 26,3% dintre persoanele olandeze,în scădere de la 40% în 1970.Biserica Reformată din Olanda urmează cu 11,4% din populație.A fost formată în 2004 ca o fuziune a celor doua componente majore ale Calvinismului:Biserica Reformată Olndeză(care reprezintă aproximativ 8,5% din populație),Bisericile Reformate din Olanda(3,7% din populație)și o mică biserică luterană.Alte biserci protestante,calvină ortodoxă în cea mai mare parte,reprezintă 6% din populație. În 2006 au fost 850.000 de musulmani(5% din populația totală olandeză).Olanda are o valoare estimativă de 250.000 de budiști sau oameni care se simt puternic atrași de această religie,în mare masură,de culoare albă olandeză.Există aproximativ 95.000 de hinduși dintre care 85% provin din Surinam.Sikhsi sunt o alta minoritate religioasă numărând în jur de 12.000,localizată în principal în sau în jurul Amsterdamului.

Se gasesc cinci lăcașe de rugăciune gurudwaras în Olanda.Asociația de Religie Arhive de Date(bazându-se pe o enciclopedie creștină a lumii)a estimat un număr de 6.400 de reprezentanți baha în 2005.Deși Holocaustul a afectat profund comunitatea evreiasca(ucigând aproximativ 75% din 140.000 de membri în acel timp),aceasta a reușit să recontruiască viața vibrantă evreiasca pentru aproximativ 45.000 de membrii curenți.Înainte de Al Doilea Razboi Mondial 10% din populația Amsterdamului a fost evreiască.

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru din 20005,34% dintre cetațenii din Olanda au raspuns că"ei cred că există un Dumnezeu",în timp ce 37% au raspuns că"ei cred că există un fel de spirit sau o forță de viață" și 27% că"nu cred că există oricare dintre spirite,Dumnezeu sau o forță de viață".

În 1947,înainte de secularizarea Europei și marea așezare de non-europeni în Olanda,majoritatea cetațenilor din Olanda s-au identificat ca și creștini.În același an,44,3% au aparținut cultelor protestante,38,7% au aprținut Bisericii Romano-Catolice și 17,1% au fost neafiliate.De atunci,prabușirea generală în religiozitate a lovit protestanții oarecum mai mult decât catolicii,de unde se explică parțial de ce Biserica Catolică are un procent mai mare decât protestanții din zilele noastre.În 2003 acest procent a fost de aproximativ:protestanti 20,catolici 30 și neafiliate 41.

Libertatea la educație a fost garantată prin constituția olandeză din 1917 iar școlile conduse de grupuri religioase(în special creștine și islamice)sunt finantate de către guvern.În Olanda,toate școlile trebuie să indeplinească criterii stricte de calitate.

13 Resurse umane

14Sunt partide politice în Parlamentul olandez(CDA, Uniunea Creștina și SGP) baza politicii lor în credința creștină fiind în grade diferite.Olanda,deși este un stat laic,în unele municipalitați în care majoritatea sunt creștini,Consililul religiei recurge la practici prin rugăciune înainte de o reuniune.În plus,în câteva piețe rurale,drumurile pentru traficul de mașini sunt inchise duminica cât și în timpul sărbătorilor religioase.

Municipalitațile,în general,oferă de asemenea funcționarilor publici o zi liberă în zilele de sărbătoarea religioasă creștina,cum ar fi de Paști și Înălțarea Domnului.La 4 septembrie 2008,a fost inițiata o discuție de către Tineke Huizinga,spunând că islamul ar trebui să primească o zi de sărbătoare deoarece există mai multe pentru creștinism.În 2005,20% din olandezi au crezut că o astfel de zi liberă ar trebui să fie o sărbătoare națională(ceea ce înseamnă că întreaga țară primește o zi liberă de muncă sau de școală)și 45% au considerat că Eid ul-Fitr ar trebui cel puțin să fie recunoscută ca o vacanță.

Structura populatiei: 0 - 14 ani: 18,38%;15 - 64 ani: 67,9%;65 ani si peste: 13,72%.Rata de crestere a populatiei: 0,55%;Rata natalitatii: 11,85 nasteri/1.000 locuitori;Rata mortalitatii: 8,69 decese/1.000 locuitori;Rata neta a migrarii: 2,34 migrari/1.000 locuitori;Rata mortalitatii infantile: 4,37 decese/1.000 nascuti vii

14 Resurse umane

Analiza S.W.O.T15

Puncte tari

Deşi considerată o ţara europeană “minusculă”, înconjurată de mari puteri economice şi de mari culturi, deşi are putine resurse naturale, Olanda a dezvoltat un mediu al afacerilor deosebit de complex, învăţând de la alţii să se adapteze, păstrându-şi însă identitatea proprie. Caracterizată prin deschidere spre lume şi internationalizare înca din secolele XVI şi XVII, aceasta ţara a devenit o putere economica majoră.

Managerii olandezi, consideraţi adesea mercenarii comerciali ai Europei, nu au manifestat interes şi preocupare privind pierderea “naţionalităţii” afacerii; pentru ei a fost şi este foarte important să obţină profitul oriunde in lume se identifica oportunităţi. Deviza lor comportamentala este asimilare şi adaptare la culturile naţionale şi locale, învăţând mareu de la străini şi folosind, cu abilitate şi iscusinţă, cunostinţele acumulate in activitati profitabile proprii. Marile corporatii olandeze sau cu participaţiuni semnificative la capital mixt, precum Heineken, Philips, Shell, Unilever şi multe altele, sunt considerate ca foarte apropiate de ceea ce se cheama mari companii europene, dar acestea sunt numite de analişti şi “ulcioare mişcătoare”, datorita senzitivităţii lor deosebite la influentele străine pe care le integreaza in propriile culturi organizationale.

Punctele forte ale miracolului economic olandez sunt considerate ramurile cu contributie insemnata in PIB, precum: transporturile, turismul, sistemul bancar si de asigurari, produsele agricole, chimicale şi uleiurile minerale. De asemenea, aceasta ţara mica are o economie deschisa şi diversificată, fiind considerată şi folosită ca veritabila “poarte de intrare” in Europa de catre marile companii transnationale cu sediul central pe alte continente. De pilda, companiile din SUA au in Olanda 1.400 de intreprinderi, în care lucreaza 110.000 de oameni; numeroase companii atât europene (franceze, germane, britanice etc.) cât şi japoneze sunt, de semenea, prezente in teritoriu. Olanda a devenit un mediu economic atractiv pentru investitorii straini deoarece legislatia este mai putin restrictivea, oferind stimulente fiscale pentru nou-venitii in afaceri, care gasesc şi reţele de distribuţie deosebit de funcţionale, forţa de muncă înalt calificată, capabilă să realizeze o productivitate superioara celor din Germania, Suedia, Japonia.

Puncte slabeCa urmare a restricţiilor impuse de Uniunea Europeana la producţia animalieră şi din

raţiuni ecologice, cotele alocate Olandei de UE au devenit insuficiente, mulţi fermieri fiind nevoiţi să se îndrepte către ţări care nu se confruntă cu aceste probleme. În acest sens, Republica Moldova devine din ce în ce mai interesantă ca potenţiala destinaţie pentru capitalul olandez.

OportunitatiO particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a discuta cu

autoritatea referitor la tratamentul fiscal pentru anumite operaţiuni sau tranzacţii viitoare. În acest fel, compania beneficiază de evaluarea precisă a valorii impozitelor pe care le va avea de plătit şi poate astfel să-şi eficientizeze operaţiunile viitoare.

Ţările de Jos au, de asemenea, politici care să promoveze investiţii productive în ţările sărace, precum şi un puternic mediu relativ record din punctul de vedere al ţărilor în curs de dezvoltare. scorurile sale privind migrarea şi componentele de tehnologie sunt conduse de către

15 Analiza S.W.O.T.

numărul 16relativ mic de imigranţi din ţările în curs de dezvoltare care intră în Ţările de Jos şi de proprietate intelectuală politici care restricţionează fluxul de inovaţii către ţările în curs de dezvoltare, respectiv.

Amenintari"Marijuana ocupă locul trei, după castraveţi şi tomate, pe lista celor mai vândute produse

olandeze la export", a declarat comisarul de poliţie Max Daniel pe un post de televiziune. Vânzarea aşa-numitelor droguri uşoare – marijuana – este legală în Olanda, dar cultivarea canabisului, care este folosit pentru producerea marijuanei, este interzisă.

Prostitutia este legala in Olanda inca din 1830. Din 1911 pana in 1980 a existat o lege care interzicea obtinerea profiturilor in urma prostitutiei (din partea unor terte persoane), insa dupa cum era de asteptat, aceasta lege nu a miscat pe nimeni. In 1988, prostitutia a fost recunoscuta ca o profesie legala. O noua lege introdusa in octombrie 2000, ii reconfirma caracterul legal, supunand-o jurisdictiei municipale in ceea ce priveste locatia, organizarea si practicarea acestei meserii. Autoritatile incearca in continuare sa diminueze sau sa elimine cu ajutorul legilor, prostitutia minorilor, prostitutia fortata si traficul de fiinte umane. Orice afacere bazata pe servicii sexuale trebuie sa aiba o autorizatie eliberata de catre autoritatile locale.

16 Analiza S.W.O.T.

17 Harta Politica

18 Natalitate si Mortalitate

19

19 Densitatea populatiei

20 Densitatea populatiei

Cuprins

Repere geografice generale 1Tipologia statala 2Resurse naturale 6Resurse umane 11Analiza S.W.O.T 15Anexa 17

Bibliografie

Ion Marin, Mihai ielenicz, Marian Marin- Europa. Enciclopedie geografica, Editura Corint

Revista Arborele Lumii

www.infoturism.rowww.prb.orgwww.travelworld.rowww.wikipedia.com