S`n`tate & Frumuse]e · S`n`tate & Frumuse]e Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale...

S`n`tate Frumuse]e&Preparate utilizate de Terapiacu plante pe cale intern[

PAGINA 5

Donald Trump a devenit luniprimul preşedinte american înfuncţie care vizitează Oraşul Vechidin Ierusalim. În vizită în Israel,Trump s-a oprit şi la Biserica Sfân-tului Mormânt, împreună cu soţiasa, Melania.

Reprezentanţilor media nu li s-a permis să-l însoţească pe DonaldTrump în timpul vizitei sale privateîn interiorul lăcaşului de cult, con-struit pe locul unde se crede că afost crucificat şi îngropat pentru caapoi să învie Iisus Hristos.

Vizita de două zile a preşedin-telui american a determinat ridica-rea nivelului de alertă în oraşulsfânt, peste 10.000 de agenţi fiind

mobilizaţi pentru asigurarea pazei,potrivit purtătorului de cuvânt alpoliţiei israeliene Micky Rosenfeld.

Donald Trump a ajuns ;i la Va-tican, unde a fost primit de PapaFrancisc. Suveranul Pontif l-a pri-mit pe miliardarul republican într-o audienţă privată. Papa argenti-nian i-a oferit preşedintelui repu-blican exemplare ale celor trei do-cumente importante cu învăţăturiale sale, aşa cum procedează de obi-cei cu şefii de stat.

Cadoul pe care i l-a oferitTrump lui Francisc s-a aflat într-ocutie mare şi albastră. El i-a spusSuveranului Pontif că sunt “cărţi alelui Martin Luther King”.

PAGINILE 10-11

Regele Olandei, Willem-Ale-xander, a recunoscut că timp dedouă decenii a zburat cu KLM, încalitate de copilot, această pasiuneajutându-l să se relaxeze şi să sedetaşeze de îndatoririle regale, in-formează compania aviatică.

Willem-Alexander a păstratdiscreţia de fiecare dată când afost la bordul aeronavelor. "Avan-tajul de a fi copilot constă în faptulcă nu este nevoie să-mi spun nu-mele. Întotdeauna când le urezpasagerilor un zbor plăcut alăturide noi, menţionez doar numelecăpitanului şi al echipajului. Decinu trebuie să mă prezint", a spusregele.

Suveranul olandez a precizatcă se antrenează în prezent pentrua pilota aeronavele Boeing 737 dinflota KLM. Regele va continua săzboare de două ori pe lună în ca-litate de copilot, la fel cum obişnu-ia în timp ce pilota avioanele dedimensiuni mai mici, Fokker 70.Acesta alege de obicei zborurilescurte, ca să poată reveni rapid înOlanda în caz de urgenţă.

Trump devine primul pre;edinte american care viziteaz[ Ora;ul Vechi din Ierusalim

Regele Olandei e copilotpe rute europene

În perioada 1784 - 1938, popula\ia T[;nadului a evoluatde la 1.750 la 5.860 persoane

Cartea “~ntrep[m]nt ;i cer pe Ca-mino de Santiago” seprezint[ sub formaunui jurnal `n carepelerinul ManuelaB[c[oanu descrie fie-care zi petrecut[ peCamino, se desco-per[ pe sine, tr[ie;tecu intensitate fiecaremoment, se bucur[de fiecare petic de cer, de naturacu splendorile ei, de absolut tot

ce i-a oferit fiecare zi.Cartea Ma-

nuelei B[c[oanu `lintroduce pe cititor`n atmosfera fasci-nant[ pe care o d[Camino de Santiago,te ia ca partener dedrum ;i `\i arat[ c[fericirea st[ ̀ n lucrurisimple, pentru carear trebui s[ fim

recunosc[tori.

Manuela B[c[oanu, o moa\[ din Apuseni a ajuns pelerin pe Drumul Sfântului Iacob din Spania

Tratamentele pentru acnee trebuie completatede alimenta\ie ;i `ngrijirea pielii

PAGINA 8

Roger Moore s-a născut la 14 octom-brie 1927, în Stockwell, Londra. ''Cu unrepertoriu de expresii limitat, este inter-pretul elegant, agreabil, al unor celebri su-pereroi din filmele de acțiune precum Si-mon Templar, zis "Sfântul", într-un serialfoarte popular în anii ‘70-’80 în România,și James Bond, zis Agentul 007'', potrivitvolumului ''Dicționar de cinema'', Ed.Univers Enciclopedic, 1997.

Playboy pe ecran, Roger Moore a avutmai multe cuceriri și în viață. El a fost că-sătorit de patru ori. "O soție bună este ceamai bună rețetă pentru a rămâne în for-mă", a explicat el în 2007.

PAGINA 2

În anii ‘30, Tăşnadul era reşedinţă de plasă, având primar, notar, casier, post de jandarmi, judecătorie, percepție și alte oficii PAGINA 3

PAGINA 4

Roger Moore, zis “Sf]ntul”,

a trecut `n lumeasfin\ilor

Fi;[ de scriitorAlexandru Zotta<“Ideal ar fi ca prieteniile artistice s[ se reg[seasc[ sub semnul afirm[rii culturale a unei comunit[\i, al cultiv[rii valorilor comune”

Rujul a fost creat ;i purtatpentru prima dat[ acum5000 de ani

PAGINA 7

IAnul XV Nr. 736 Duminic[ 28 mai 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/28 mai 2017

Moartea revoluţionarului TudorVladimirescu este şi astăzi plină demister, mai ales că legenda spune că elar fi supravieţuit atentatului din 1821şi ar fi slujit, apoi, mulţi ani ca şi călugărla Mânăstirea Polovragi.

Tudor Vladimirescu, revoluţiona-rul din Vladimirii Gorjului, a pierit înurma unui complot pus la cale de că-peteniile greceşti Iordache Olimpiotul,Ioan Farmache, Hagi Prodan şi Dimi-trie Macedonschi, ultimii doi din ta-băra lui Tudor. Aceştia îşi vor justificagestul chiar în perioada evenimentelorrespective< “Slugerul Teodor, nesoco-tind asigurările date şi jurământul în-tărit prin sfânta evanghelie, anume< «asusţine drepturile poporului în aceastăţară şi a nu se abate în această privinţăde la calea cea dreaptă», şi lucrând po-trivnic tuturor învoielilor, a jefuit ţara,după cum avem convingerea, a deşer-tat-o de toţi banii, pe ostaşi nu i-a plătit,şi a dat porunci să fie omorâţi în ascunsunii dintre bieţii panduri, precum şialţii, fără vreo cercetare judecătorească>iar pe alţii i-a executat în public. Aflândnoi de aceste fapte nelegiuite ne-am în-trunit şi sfătuindu-ne împreună l-amdeclarat pe acest sluger nevrednic deslujbă ostăşască. De aceea am scris şiam rugat pe vornicul Grigorie Băleanusă vină încoace pentru a lua locul său,precum îl şi aşteptăm”.

“Din tot acest document care estecunoscut de istorici doar un singur lu-cru era adevărat, Tudor Vladimirescus-a arătat necruţător cu manifestărilede indisciplină din rândurile oştirii.După documentele vremii, între Bu-cureşti şi Goleşti au fost omorâţi do-uăzeci şi patru de panduri, pentru di-ferite furturi sau jafuri”, consideră is-toricul gorjean Cornel Şomâcu.

Domnul Tudor a fost ridicat din ta-băra de la Goleşti iniţial pentru o în-tâlnire cu Alexandru Ipsilanti, şi totuls-a transformat într-o crimă în noapteade 26 spre 27 mai 1821. Memoria isto-rică a reţinut cuvintele lui Tudor< “Vreţisă mă omorâţi? Eu nu mă tem de moar-te. Eu am înfruntat moartea în maimulte rânduri. Mai înainte de a ridicasteagul spre a cere drepturile patrieimele, m-am îmbrăcat în cămaşa morţii.Turcii sunt în ţară, dar nu sunteţi înstare, şi nu veţi fi niciodată, a vă batecu dânşii cu ispravă..Hoţilor şi tâlha-rilor, dacă sunteţi oameni vrednici, du-ceţi-vă şi vă bateţi cu turci(i) şi-i scoa-teţi din ţară, dar nu cu mine un omdesarmat. Şi să ştiţi că trupurile voastreo să le mânânce câini(i), Ţări(i) Româ-neşti şi păsările prin munţi”.

Pandurilor li s-a ascuns că Tudor afost omorât, de teama unei revolte aadunării norodului.

Tudor Vladimirescua fost asasinat în 27 mai 1821

EVENIMENT Playboy pe ecran, Roger Moore a avut mai multe cuceriri și în viață. El a fost căsătorit de patruori. "O soție bună este cea mai bună rețetă pentru a rămâne în formă", a explicat el în 2007.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Actorul britanic Roger Moore,devenit celebru în urma roluluidin seria televizată “The Saint”(Sfântul) și a aparițiilor în șaptefilme James Bond, a murit marți,în Elveția, la vârsta de 89 de ani,de cancer, relatează AFP.

"Cu inima grea trebuie să anunțămdecesul tatălui nostru iubit, Sir RogerMoore, astăzi, în Elveția, după o scurtă,dar curajoasă luptă împotriva cance-rului", au scris copiii actorului pe con-tul său de Twitter.

"Dragostea care l-a înconjurat înultimele sale zile a fost atât de mare în-cât este imposibil de cuantificat în cu-vinte", au scris fiica sa Deborah și fiiisăi Geoffrey și Christian într-un co-municat.

Roger Moore a trăit multă vremela Gstaad, în cantonul Berna, unde tră-iesc numeroase celebrități cu bani, iarapoi s-a mutat în cantonul Valais, laCrans Montana, o altă stațiune pentrusporturi de iarnă.

În 2003, actorul a fost aproape demoarte după ce s-a prăbușit pe o scenădin New York, din cauza unui stop car-diac. "Mi se pare că am leșinat", a spusel după ce și-a recăpătat cunoștința,folosind un eufemism tipic englezesc.În urma incidentului i-a fost instalatun stimulator cardiac.

Roger Moore s-a născut la 14 oc-tombrie 1927, în Stockwell, Londra.''Cu un repertoriu de expresii limitat,este interpretul elegant, agreabil, alunor celebrii supereroi din filmele deacțiune precum Simon Templar, zis"Sfântul", într-un serial foarte popularîn anii ‘70-’80 în România, și JamesBond, zis Agentul 007'', potrivit volu-mului ''Dicționar de cinema'', Ed. Uni-vers Enciclopedic, 1997.

În 1953 s-a mutat în SUA

Născut în sudul Londrei și cu untată polițist, tânărul Moore a fost mutatdin școală în școală datorită evacuări-lor provocate de Al Doilea RăzboiMondial. După ce a activat în armatăca ofițer, el a avut mai multe slujbe în-ainte de a primi un rol de figurant în1944 în "Cezar și Cleopatra", cu VivienLeigh. Unul dintre realizatori l-a re-marcat și l-a îndrumat spre prestigioasașcoală dramatică londoneză RoyalAcademy of Dramatic Art (RADA).

După război, a încercat fără successă facă o carieră la Hollywood înaintede a se întoarce în Anglia în anii '50,unde a primit rolul principal în serialul"Ivanhoe". Acest personaj îi va deschideporțile micului ecran, ducând la selec-ționarea sa pentru "The Saint" și la glo-ria internațională.

În 1953 s-a stabilit în SUA. Talentat,a semnat un contract cu MGM. S-a bu-curat repede de succes cu filme ca ''TheLast Time I Saw Paris'' (1954), ''Inter-rupted Melody'' (1955) și ''Diane''(1956). Moore a început să lucreze înteleviziune în anii '50, în show-urile''Ivanhoe'' (1958-1959) și ''The Alas-kans'' (1959-1960). În 1962, a dat lovi-tura datorită rolului din ''Sfântul'', po-trivit imdb.com. Serialul l-a transfor-mat într-un superstar mondial, dar nua reușit să câștige simpatia americani-lor.

Dorind să schimbe acest lucru, adecis să apară, alături de Tony Curtis,

în ''The Persuaders!'' (1971). Cu toatecă în Europa a fost extrem de popular,filmul s-a dovedit a fi un eșec în SUAși a fost anulat. Cu puțin înainte de aface acest serial, Moore a jucat în lun-gmetrajul ''The Man Who HauntedHimself '' (1970), care a arătat că Mooreera capabil de mult mai mult decât ară-tase până atunci.

Seria James Bond

I s-a oferit apoi rolul lui James Bondși, odată ce publicul s-a obișnuit cu di-ferențele de stil dintre el și Sean Con-nery, a fost filmată o întreagă serie. ''Li-ve and Let Die'' (1973), primul său filmca James Bond, a avut mai mult succesdecât ''Diamonds Are Forever'' (1971),ultimul film în care eroul era interpre-tat de Connery.

Între timp, a avut roluri de succesîn pelicule ca ''That Lucky Touch''(1975), ''Shout at the Devil'' (1976),''The Wild Geese'' (1978), ''Escape toAthena'' (1979). În ciuda faimei câști-gate ca James Bond, americanii nu i-au acordat pe deplin credit până la fil-mul ''The Cannonball Run'' (1981), încare a jucat alături de Burt Reynolds.

După terminarea aventurilorAgentului 007, oferta de roluri pentruMoore nu a mai fost așa de generoasă.Totuși, a jucat în ''Fire, Ice & Dynamite''și în comediile ''Bullseye!'' (1990), cuMichael Caine și ''Bed & Breakfast''(1991).

Au urmat filmele de televiziune''The Man Who Wouldn't Die'' (1995),''The Quest'' (1996), cu Jean-ClaudeVan Damme, serialele ''The DreamTeam'' (1999) și ''Boat Trip'' (2002). Aasigurat vocea în peliculele ''Here Co-mes Peter Cottontail< The Movie''(2005) și ''Agent Crush'' (2008). A maiavut apariții în ''Cats & Dogs< The Re-venge of Kitty Galore'' (2010) și ''APrincess for Christmas Edward''(2011), ''Incompatibles'' (2013).

Cavaler al Imperiului Britanic

În octombrie 2003, Palatul Buckin-

gam a anunțat acordarea de către regi-na Elisabeta a II-a a titlului de Cavaleral Imperiului britanic actorului RogerMoore. El a mai fost recompensat pen-tru serviciile sale în calitate de amba-sador al Bunăvoinței pentru UNICEF,titlu pe care l-a deținut din 1991.

La 11 octombrie 2007, Moore a pri-mit o stea pe ''Hollywood Walk of Fa-me'' pentru munca sa în televiziune șifilm. Roger Moore a participat la cere-monie însoțit de membrii familiei șide prietenii săi apropiați, printre careși uriașul Richard Kiel, care a jucat unuldintre personajele negative ale filmelordin seria 007.

A avut patru neveste;i trei copii cu una dintre ele

Playboy pe ecran, Roger Moore a

avut mai multe cuceriri și în viață. Ela fost căsătorit de patru ori. "O soțiebună este cea mai bună rețetă pentrua rămâne în formă", a explicat el în2007. Cu italianca Luisa Mattioli, ceade a treia sa soție, a avut trei copii.

El a declarat totuși că cel mai marerol la jucat în slujba UNICEF. Numitîn 1991 ambasador itinerant al UNI-CEF, el a străbătut întreaga lume pen-tru a milita pentru cauza copiilor înnevoie.

"Să ridici sprâncenele pentru rolulBond era un lucru, dar să sensibilizeziopinia publică pentru cauza copiiloreste mult mai important", a declarat elpentru BBC la 15 iunie 2003. De altfelpentru misiunea sa de ambasadorUNICEF și nu pentru cariera sa de ac-tor a fost înnobilat Roger Moore de re-gina Elisabeta a II-a.

A consemnat V. A.

În 1962, a dat lovitura datorită rolului din ''Sfântul''. Serialul l-a transformat într-un superstar mondial, dar nu a reușitsă câștige simpatia americanilor

''Live and Let Die'' (1973), primul său film ca James Bond, a avut mult succes

Roger Moore, zis “Sf]ntul”, a trecut `n lumea sfin\ilor

28 mai 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn 1937, bugetul Tă;nadului era 2.560.594 lei. Din impozite se încasau 78% din venituri. Din

analiza bugetului de sănătate publică rezultă următoarele cheltuieli< ajutor infirmilor 5000 lei>transport CFR săraci 3.000 lei> ajutor săraci 5.000 lei> ajutor boală funcționari 8.000 lei> umplereaghețarului 1.200 lei> ajutor social notari 600 lei> salubritate 49.600 lei> vaccinări 1.500 lei> moașa10.400 lei> total 84.300 lei. Costul sănătăţii publice per capita era de 15 lei.

Recent, în revista trimestrialăde cultură “Mărturii Culturale”,Anul I, nr. 4 (octombrie-decem-brie 2016), a apărut un materialsemnat de dr. Marin Pop de laMuzeul Județean de Istorie și ArtăSălaj, având titlul “Aspecte pri-vind evoluţia demografică şi so-cio-economică a oraşuluiTăşnad”.

Redăm o parte din acest ma-terial care privește istoria Tășna-dului în perioada 1784 - 1938.

În ultimul deceniu al secolului alXVIII-lea, situația economică și socialăîn Tăşnad nu diferă mult de restul sate-lor din Transilvania. În perioada 1784-1787, are loc primul recensământ gene-ral al populației din întreaga Transilva-nie, realizat la comanda împăratului Io-sif al II-lea. Evident că scopul recensă-mântului a fost acela de a cunoaște forțade muncă existentă în Imperiu, cu sco-pul de a o folosi atât în plan economiccât și militar. Totodată, pentru a stabiliimpozite, în special nobilimii transilvă-nene, care s-a opus cu îndârjire efectuă-rii recensământului. Recensământul adurat mai mult şi datorită faptului căaproape întreaga Transilvanie a fost cu-prinsă de răscoala condusă se Horea,Cloşca şi Crişan.

Pentru noi, însă, datele recensămân-tului au o valoare istorică deosebită.Avem astfel posibilitatea de a ne face oimagine asupra evoluției socio-econo-mice și demografice a localităţilor.Din datele recensământului rezultă căîn Tăşnad existau 339 case și 382 familii.Structura populației era următoarea< po-pulația locală – 1750> plecaţi - 66> veniţi– 37> nr. populației prezente – 1721> băr-bați căsătoriți – 358> necăsătoriți – 536>total bărbați – 894> nr. femeilor – 856>preoți – 3. Dintre bărbaţi< nobili - 95>orăşeni – 47> țărani – 60> moștenitoriițăranilor sau orăşenilor - 57> jeleri – 224>alții – 67> militari lăsaţi la vatră – 3> copiiîntre 1-12 ani – 269> între 13-17 ani –64> total bărbați – 894. Tabelul se încheieprin a evidenția, încă o dată, numărulde bărbați. Probabil că se dădea o mareimportanță bărbaților, fiindcă erau fo-losiți atât din punct de vedere economic,cât și militar.

Recensământul din 1880

Spre sfârşit de secol XIX, conformrecensământului din 1880, populaţiaTăşnadului a ajuns la 3.375 locuitori,care trăiau în 589 case. După limba ma-ternă vorbită, 411 se declarau români,2.721 maghiari, 77 germani, 6 ruteni,69 alte naţionalităţi, 2 străini şi 89 limbamaternă necunoscută. După religie, 564locuitori se declarau aparţinători ai cul-tului greco-catolic, deci mai mulţi decâtpopulaţia care se declara, oficial, cu lim-bă maternă românească, 1.064 erau ro-mano-catolici, 1.333 reformaţi, 6 evan-ghelici, 407 izraeliţi şi 1 de altă religieneprecizată. După cum se poate obser-va, populaţia de etnie evreiască declaralimba maghiară ca limbă maternă, la felca marea majoritate a şvabilor. Faţă dealte sate din jur, observăm şi un graddestul de ridicat de alfabetizare, respec-tiv 1.480 de locuitori. De exemplu, Să-răuadul, dintr-o populaţie de 1.093 lo-cuitori avea doar 216 persoane alfabe-tizate.


La început de secol XX, conform re-censământului populației din anul 1900,localitatea Tăşnad avea o suprafață de4.906 jugăre. Numărul populației a cres-cut mult în cei 20 de ani, respectiv de la3.375 locuitori, cât avea localitatea la re-censământul din 1880, la 4.274 locuitoriîn 1900. Numărul de case creşte şi el la731. După limba maternă, 687 locuitorise declarau vorbitori de limba română,3.580 de limbă maghiară, 2 germană, 2slovacă şi 3 alte limbi. După religie, 9locuitori declarau că aparţin cultului or-todox, 989 cultului greco-catolic, 1.314romano-catolici, 1.341 reformaţi, 10evanghelici, un unitarian şi 610 izraeliţi.Observăm că din cele 77 persoane carese declarau vorbitori de limbă germanăîn anul 1880, mai erau doar două per-soane. Probabil că şi şvabii s-au declaratla anul 1900 ca vorbitori de limbă ma-ghiară.

Populaţia pe sexe se prezenta în felulurmător< 2.055 bărbați și 2.219 femei.După stare civilă, 2.434 erau necăsăto-riți, 1.567 căsătoriți, 266 văduvi și 7 di-vorţaţi. Pereții caselor erau din piatră sau cără-midă la 62 case, din piatră sau pământla 121 case, chirpici sau pământ la mareamajoritate (325 case) şi din lemn sau al-tceva la 223 case. Acoperişul era dinţiglă la 76 case, la 242 era din şindrilă,iar la 413 era din trestie sau paie.În ceea ce priveşte gradul de alfabetizare,2.413 persoane ştiau scrie şi citi, iar.3.994 ştiau ungureşte.


În decurs de numai 10 ani, conformrecensământului din anul 1910, popu-laţia Tăşnadului creşte spectaculos la5.030 locuitori. La fel şi numărul de casecreşte la 810. Scade, însă, în mod îngri-jorător numărul populaţiei care se de-clara, oficial, vorbitoare de limba româ-nă şi creşte numărul celor care se decla-rau vorbitori de limbă maghiară, caefect, credem noi, a politicii tot mai pro-nunţate de maghiarizare forţată. Astfel,doar 236 persoane declară ca limbă ma-

ternă limba română, în timp ce din apar-tenţa religioasă reies 1.069 greco-catolicişi 2 ortodocşi. Numărul celor care de-clarau limba maghiară ca limbă maternăcreşte la 4.763. Mai existau 26 persoanede limbă germană, 3 slovacă şi 2 altelimbi. După religie, pe lângă cei amintiţimai sus, adică românii, 1.683 persoaneaparţineau cultului romano-catolic,1.592 cultului reformat, 14 evanghelici,un unitarian şi 669 evrei.

Pe sexe, avem o situaţie mai echili-brată decât în anul 1900, respectiv 2.506erau bărbaţi şi 2.524 femei. După stareacivilă, 2.931 erau necăsătoriţi, 1.840 că-sătoriţi, 250 văduvi şi 9 divorţaţi.

Pereţii caselor erau din piatră saucărămidă la numai 38 de case, în scăderefaţă de anul 1900, din piatră şi pământla 204, aproape dublu faţă de anul 1900.Chirpiciul sau pământul rămâne pre-dominant, respectiv la 387 case, iar dinlemn sau altceva mai erau 181 case. Înprivinţa acoperişului se observă oschimbare semnificativă, respectiv nu-mărul caselor acoperite cu ţiglă creştela 206, faţă de 76 case în anul 1900.Aproximativ tot atâtea case (202) aveauacoperişul din şindrilă, în scădere faţăde anul 1900, dar rămâne constant nu-mărul de case sărăcăcioase, care erauacoperite cu paie, respectiv 402 case, cudoar 11 case mai puţin decât în anul1900.

Gradul de alfabetizare creşte şi el,persoanele care ştiau carte ajungând la3.038, iar persoanele care ştiau ungu-reşte la 4.995.

Majoritatea populaţiei se ocupa cuagricultura şi creşterea animalelor, însăşi aici, ca de altfel în întreaga ţară, pro-blema agrară se cerea rezolvată fără nicio întârziere. Cu toate aceste neajunsuri,înainte de război „starea economică aţăranului poate fi privită de mulţumi-toare”.

23 iulie 1908, înființareaBăncii “Vulturul”

Din punct de vedere economic, unmoment important pentru populaţia ro-

mânească din Tăşnad l-a constituit în-fiinţarea băncii „Vulturul”, cea de a patrabancă românească din Sălaj, după „Sil-vania” din Şimleu, „Sălăjana” din Jibouşi „Codreana” din Băseşti. Adunarea deconstituire a băncii „Vulturul” a avut locpe data de 23 iulie 1908. Iniţiatorul şiprimul preşedinte al băncii, până lamoartea sa fulgerătoare survenită înanul 1924, a fost fruntaşul politic românCoriolan Steer.

Tot din prima schiţă monografică aSălajului aflăm că la anul 1908, Tăşnadulavea 153 „fumuri” (case) româneşti, cu712 „suflete de religiunea gr. cat.”. Desprebiserica de piatră se spune că a fost edi-ficată la anul 1893, iar cheltuielile con-strucţiei s-au ridicat la 14.000 coroane.Şcoala confesională românească dinTăşnad avea învăţător calificat, cu unsalariu de 1.200 coroane, din care statulplătea 900 coroane. La această şcoalăînvăţau 92 copii, iar la cursurile de „re-petiţiune” 36. Adulţi ştiutori de cartedintre români erau doar 36, iar alegători32. O situaţie foarte tristă, am spunenoi, dacă ne uităm mai sus la datele re-censământului general din anul 1910.

După Marea Unire de la 1 Decem-brie 1918 a urmat o perioadă de pro-funde transformări economice, socialeși politice, care a dus la îmbunătățireanivelului de trai și la creșterea număruluipopulației. Viața locuitorilor se îmbu-nătățește prin aplicarea Reformei agraredin anul 1921, cei săraci, biserica gre-co-catolică, școala şi alte instituţii pu-blice primind pământ, pășuni și păduri.

Ocupația principală, agricultura

Ocupaţia principală a locuitorilordin Tăşnad rămâne agricultura, dar maiexistau 87 comercianți, 3 industriași,149 meseriași, 26 liber profesionişti şi82 de funcționari.

Agricultorii, în speciali șvabii eraubine situați din punct de vedere econo-mic, având case frumoase cu mai multeîncăperi. Funcţionarii locuiau mai multcu chirie.

Se cultivau în special cerealele şi po-rumbul, dar se ocupau şi cu viticultura.De exemplu, în anul 1937, după cumrezultă din monografia sanitară întoc-mită de către medicul de circumscripţie,dr. Nicolae Pop, au fost cultivate urmă-toarele suprafeţe< grâu 1.060 ha, porumb880 ha, orz 300 ha, secară 498 ha, vie400 ha, fânaț și pășune 524 ha, restulpădure și tufișuri.

Se creşteau şi multe animale. Tot dinmonografia amintită aflăm că în Tăşnadse creşteau 304 cai, 989 vite cornute, ovi-ne mai puţin (doar 118 capete) şi 1.245porci. Fauna sălbatică era săracă< eraumulți iepuri, rar vulpi.

Deşi erau oameni gospodari, traiulzilnic în perioada respectivă nu era unuluşor. Ziua de lucru dura în timpul cam-paniei agricole şi până la 15 ore de lucru,pentru care se plăteau între 50 şi 80 lei.

Faţă de alte sate se observă totuşi omenajare a femeilor şi copiilor, în speciala femeilor însărcinate, care în alte zonenăşteau chiar pe câmp. Pornind de laintelectuali, agricultorii mai bine situaţimenajau femeile însărcinate. Doar de laseceriş nu se făcea nici o excepţie, „cândlucrează din greu toată lumea, cu mic șimare”.

Din punct de vedere industrial,Tăşnadul era bine dezvoltat, având douămori cilindrice cu valțuri, atelier de tâm-plărie artistică și uzină electrică.

Buget de 2,5 milioane lei

Din punct de vedere al organizăriiadministrativ-teritoriale, Tăşnadul erareşedinţă de plasă, având primar, notar,casier, post de jandarmi, judecătorie,percepție și alte oficii.

Despre buget, în monografia sani-tară se susţine că nu era deficitar şi seridica la suma de 2.560.594 lei. Din im-pozite se încasau 78% din venituri. Nuavea împrumuturi. Bugetul servicilorde sănătate publică era de 84.300 lei.Din analiza bugetului de sănătate pu-blică rezultă următoarele cheltuieli< aju-tor infirmilor 5000 lei> transport CFRsăraci 3.000 lei> ajutor săraci 5.000 lei>ajutor boală funcționari 8.000 lei> um-plerea ghețarului 1.200 lei> ajutor socialnotari 600 lei> salubritate 49.600 lei> vac-cinări 1.500 lei> moașa 10.400 lei> total84.300 lei. Costul sănătăţii publice percapita era de 15 lei.Străzile erau pavate cu piatră, în centrulcomunei exista trotuar de asfalt, în resttrotuar de lemn, iar iluminatul străzilorse făcea cu electricitate.

Şcolile erau „edificii de pildă, ca cu-rățenie și condițiuni igienice”, având cu-baj corespunzător şi iluminația bună.Încălzitul şcolilor se făcea prin sobe defier, curtea largă, latrinele curate.

În aceste condiţii şi frecvenţa şcolarăera „cât se poate de bună”. Procentulanalfabeților era de numai 2-3%, foartescăzut faţă de satele din zonă și se re-cruta din foștii servitori și cei care erauelevi de şcoală în timpul Primului Răz-boi Mondial.

A crescut natalitatea populaţiei dar,din păcate, foarte mare era şi mortalita-tea, în special cea infantilă.

Numărul locuitorilor ajunge în anul1938 la 5.860, dintre care, după etnie,1.598 erau români, 1.468 unguri, 1.928germani, 782 evrei, 28 alții. Aici credemcă cifrele adeveresc ceea ce subliniamîn cazul recensământelor de dinainte de1918 şi anume că şvabii declaraseră lim-ba maghiară, ca limbă maternă, iar dupăMarea Unire şi-au declarat propria iden-titate, cea germană.

Imagine din Tă;nad de la începutul secolului. Clădirea înaltă este sediul ;colii elementare

În perioada 1784 - 1938, popula\ia ora;uluiT[;nad a evoluat de la 1750 la 5860 persoaneÎn anii ‘30, Tăşnadul era reşedinţă de plasă, având primar, notar, casier, post de jandarmi, judecătorie, percepție și alte oficii


RELIGIE

În primele zile ale lunii în curs,la Cluj-Napoca s-a desfășurat Con-ferinţa Episcopilor din România(CER). Lucrările au fost găzduite deEpiscopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Cu acest prilej, ierarhii par-ticipanți au emis o declarație, intitu-lată< “Este imposibil de conciliat oviață creștină cu practicile magice”pe care o redăm întocmai<

Conferința Episcopilor Catolici dinRomânia dorește să atragă atenţia cre-dincioșilor catolici asupra pericoluluireprezentat de proliferarea sectelor șigrupurilor spirituale ce fac parte, încele mai multe cazuri, din bine-cunos-cutul curent New Age. Folosind con-cepte cu rezonanţe creștine (de exem-plu< “energie cristică”), și în același timppractici tipice magiei și spiritismului,acestea dezvoltă o spiritualitate confu-ză și egocentrică, prin recursul la așa-zișii “îngeri” sau “ghizi spirituali”, ce artrebui să dăruiască o iluminare și ovindecare prin intermediul unor vagdefinite “forțe universale”. Respectivelegrupări manipulează de fapt conceptelecheie ale creștinismului, într-un sin-cretism fără consistență.

Spre exemplu, una dintre aceste

erori este dată de confuzia dintre na-tură și har divin, confuzie recurentă încontextul naturalist în care își au ori-ginea aceste practici. Negând trans-cendența unui Dumnezeu personal iu-deo-creștin, se divinizează de fapt ener-giile create, imanente în această lume,și se ignoră totul despre harul supra-natural cu adevărat divin.

Impunerea mâinilor, invocareaenergiilor sau a spiritelor, asociate cuo remunerație în bani deloc neglijabilă,pe care adeptul trebuie să o plăteascăîn urma acestor repetate inițieri, suntelementele ce caracterizează o astfel despiritualitate confuză.

Între curentele mai des întâlnite,Reiki merită o atenție specială, deoa-

rece proliferează în mod special în so-cietatea românească de astăzi, prezen-tându-se câteodată ca o formare anexăsau complementară medicinei, alteorica și o metodă la îndemâna oricui pen-tru obținerea vindecării și a fericirii.De fapt, Reiki este o practică ocultă,care se bazează pe principiile cheie alemagiei<

- invocarea spiritelor lumii astrale,așa-numitele “ființe spirituale” (pe caretradiția creștină le clasează printre spi-ritele diabolice), în scopul de a exercitaalături de acestea puteri de vindecare>

- se susține că omul este o emanațiea energiei divine omniprezente, pe ori-zontul unui misticism naturalist>

- fiind o emanație, omul poate pre-tinde omnisciența și omnipotența luiDumnezeu> este suficient să dobândimstăpânirea energiei în care suntem cu-fundați și de care inițierile succesivene fac să devenim conștienți.

Suntem, de fapt, în fața unor prac-tici care< a) neagă transcendența divină>b) afirmă divinitatea naturală a omuluiși, prin urmare, face inutilă recurgereala un Mântuitor> c) eficacitatea se ba-zează în întregime pe o alianță cu en-tități dubioase din lumea astrală, con-tactate în timpul unui ritual de inițiereocult.

Pentru binele spiritual al tuturorcredincioșilor atragem atenția asuprafaptului că este imposibil de conciliato viață creștină, care se dorește a fi fi-delă Revelației (Scriptură, Tradiție șiMagisteriu) cu astfel de practici magi-ce.

A consemnat Eva Laczko

Biblioteca Jude\ean[ Satu Mare afost de cur]nd gazda unei lans[ri decarte scris[ de un pelerin pe Caminode Santiago (Drumul Sf]ntului Ia-cob), un drum de sute de kilometridin Spania pe care an de an ̀ l str[batmii de pelerini veni\i din toatecol\urile lumii. Printre ei se num[r[;i Sanda Manuela B[c[oanu, autoa-rea c[r\ii - “Între pământ ;i cer peCamino de Santiago”, o moa\[ dinmun\ii Apuseni, a;a cum `i place s[-;i spun[.

M]nat[ de dorin\a de a p[;i pedrumul purific[rii de sine, de a sedescoperi `n cel mai autentic mod cuputin\[ a urcat `n tren, a l[sat Clujul`n dep[rtare pentru a tr[i o adev[rat[aventur[. Cu harta `n m]n[ a luat lapas de una singur[ un drum de peste800 de kilometri în 34 de zile, s-a con-format la toate rigorile locului ca unadev[rat pelerin, cu rucsacul `n spate;i un “El B[\o” `n m]n[, a poposit `nlocuri `nc[rcate de istorie, ca `n finals[ exclame< Camino ̀ nseamn[ Tr[ire!Fericire! Iubire!

Directorul adjunct al bibliotecii,Paula Horotan a f[cut o prezentare aautoarei ;i a celor dou[ c[r\i pe carele-a lansat la Satu Mare< “~ntre p[m]nt;i cer pe Camino de Santiago” (a douaedi\ie) ;i romanul “C]nd soarele r[sa-re la apus”.

Despre prima carte a vorbit preo-tul iezuit Iulian Bud[u de la BisericaCalvaria, un cunosc[tor al acestuidrum pe care l-a parcurs de c]tevaori. Preotul Iulian a spus din capul lo-cului c[ a “fumat” cartea, a citit-o `nc]teva ore, retr[ind fiecare buc[\ic[de drum.

A g[sit `n r]ndurile scriitoarei un

om curajos, plin de via\[, sincer, ̀ ntr-un cuv]nt un pelerin de toat[ ispra-va.

Cartea “~ntre p[m]nt ;i cer pe Ca-mino de Santiago” a;a cum a m[rtu-risit autoarea a fost scris[ la aproxi-mativ un an ;i jum[tate dup[ ce s-a`ntors de pe Camino ;i a reprezentatun impuls al inimii de a pune pe h]rtieexperien\ele tr[ite acolo.

“Trebuie s[ vii aici pe Camino, cas[-\i dai seama c]t de fericit e;ti de

fapt, c]t de minunat[ e via\a ;i c]t derecunosc[tori trebuie s[ fim pentrutot ceea ce ni se `nt]mpl[“ este ung]nd al autoarei `n timp ce se afla peDrumul Sf]ntului Iacob un drum alpurific[rii de sine.

Cartea se prezint[ sub forma unuijurnal `n care pelerinul ManuelaB[c[oanu descrie fiecare zi petrecut[pe Camino, se descoper[ pe sine,tr[ie;te cu intensitate fiecare mo-ment, se bucur[ de fiecare petic de

cer, de natura cu splendorile ei, de ab-solut tot ce i-a oferit fiecare zi.

Cartea Manuelei B[c[oanu `l in-troduce pe cititor `n atmosfera fasci-nant[ pe care o d[ Camino de Santia-go, te ia ca partener de drum ;i `\iarat[ c[ fericirea st[ ̀ n lucruri simple,pentru care ar trebui s[ fim recu-nosc[tori.

“~ntr-adev[r, pentru majoritateaoamenilor, nu-i u;or s[ ias[ pur ;isimplu din zona de confort ;i s[ pri-

veasc[ via\a din alt unghi ve;nicul ca-rusel serviciu-acas[- weekend ;i mairar concediu ne-a prins a;a de tare`nc]t nu mai putem s[ri din el, se`nv]rte;te cu o vitez[ ame\itoare ;i ne\ine captivi `ntr-o lume iluzorie, in-capabili s[ tr[im cu adev[rat, ni;temor\i vii ce se mi;c[ la fel ca mario-netele purtate de c[tre p[pu;ari, f[r[dorin\e adev[rate, f[r[ putin\a de a`nvia m[car un pic din c]nd `n c]nd”este un g]nd al Manuelei B[c[oanuconsemnat `n jurnalul de drum.

La fel de profunde se dovedesc afi învățăturile zilei, pe care autoareaare grijă să le consemneze în jurnalulei de pelerin. Sunt cuvinte de folos ceîmbină vorbele pline de tâlc ale po-porului român completate de proprii-le păreri, care abordează fiecare în-tâmplare cu sinceritate, câteodată cuo doză de umor, dar ;i cu multă înțe-lepciune.

“Dumnezeu îți dă, dar nu-ți puneîn traistă. Dacă liberul tău arbitru oia razna ;i iei hotărâri gre;ite, nu aipe cine să dai vina. Eventual uită-teîn oglindă ;i strâmbă-te la cel/cea careți-a făcut pocinogul” - Învățătura zileia 9-a.Cea de-a doua carte a autoarei “Cândsoarele răsare la apus” este de aseme-nea, o invitație la lectură, de dataaceasta autoarea încercându-;i con-deiul într-un alt stil literar, însă pro-mite că subiectul abordat îl va face pecititor sa nu lase cartea din mână.

Dar mai multe despre cele dou[c[r\i ;i autoarea lor pute\i af laurm[rind emisiunea “Pelerin pe Ca-mino de Santiago” de la Informa\iaTV, rubrica Info Studio - www. infor-matiatv.ro.

Mihaela Ghiță

Episcopii catolici declar[ c[ în via\a cre;tin[ nu au ce c[uta practicile magice

Manuela Bacăoanu alături de preotul Iulian Budău, profesoara Alis Popa ;i directoarea adjunct[ a Bibliotecii, PaulaHorotan

Conferinţa Episcopilor din România (CER) s-a desf[;urat la Cluj Napoca

“Trebuie s[ vii aici pe Camino, ca s[-\i dai seama c]t de fericit e;ti de fapt, c]t de minunat[ evia\a ;i c]t de recunosc[tori trebuie s[ fim pentru tot ceea ce ni se `nt]mpl[“ este un g]nd alautoarei `n timp ce se afla pe Drumul Sf]ntului Iacob un drum al purific[rii de sine.

Manuela B[c[oanu, o moa\[ din Apuseni a ajuns pelerin pe Drumul Sf. Iacob din SpaniaEa a parcurs pe jos peste 800 de kilometri în 34 de zile


S~N~TATELupusul eritematos este o boal[ autoimun[ cu component[ genetic[

`n care sistemul imun devine hiperactiv ;i atac[ \esuturile normale,prin formare de autoanticorpi.

Cea mai simplă formă utilizatăeste masticaţia directă a părţiimedicinale din plantă care se pre-tează pentru o anumită afecţiune.De exemplu în răceală asociată curăguşeală (laringită) se practicămestecarea unei rădăcini de Nal-bă-mare (Althaea officinalis), de3-4 ori pe zi, timp de 3 zile, dupăcare răguşeala dispare sau se re-duce şi vocea revine la forma einormală, scriu autorii cărţii “Te-rapia cu plante şi suplimente ali-mentare”.

O altă formă este înghiţirea uneipulberi de plantă obţinută dintr-o sin-gură specie de plantă medicinală sauamestec din mai multe specii de plantemedicinale. Această pulbere se obţineprin măcinarea fină a plantelor medi-cinale. Extracţia substanţelor active dinpulberi se face în stomac de către suculgastric.

O formă modernă de preparate aTerapiei cu plante este reprezentată deextractele concentrate totale, sub formăde pulberi, care se dozează în capsule,pulbere obţinută printr-o tehnologieperfecţionată, care conţine toate sub-stanţele active din plante într-o formăconcentrată. Avantajul acestei pulbericonstă în concentraţia de 20-30 de orimai mare faţă de pulberea obişnuităobţinută prin măcinare. La aceasta semai adaugă puritatea microbiologicăa produselor obţinute prin tehnologieavansată, întrucât se distruge micro-flora patogenă. Metoda dozării în cap-sule ne aduce avantajul măsurării pre-cise, posibilităţii controlului analitic fi-zico-chimic şi microbiologic, siguranţatermenului de valabilitate, mânuireamai uşoară şi fără riscuri. Capsulele seintroduc în flacoane de culoare închisă

sau blistere pentru protecţia solară.

Soluţii extractive apoase – ca-re se prepară dintr-o singură specie deplante medicinale sau amestecuri dinmai multe specii de plante medicinale,folosind ca solvent apa care dizolvăsubstanţele active din plante, dar nu-mai pe cele hidrosolubile, la un pH ne-utru. De aceea trebuie să corectămuneori aciditatea prin dedurizarea apeicu bicarbonat de sodiu sau alcalinitateaapei prin acidifiere cu acid citric. Gus-tul neplăcut al unor soluţii extractivese poate corecta prin îndulcirea cu za-hăr, miere de albine sau steviozid dinplanta Stevia rebaudiana. Toate soluţii-le apoase nu se vor păstra mai mult de12 ore şi nu se vor adăuga conservanţipentru frânarea florei microbiene.

Infuzia – soluţie extractivă apoa-să obţinută prin adăugarea apei care afiert 2-3 minute peste planta uscată,mărunţită sau proaspătă. De obicei sefolosesc ca unităţi de măsură pentruapă ceaşca de 200 ml şi pentru plantălinguriţa, respectiv 1-2 linguriţe plantăla 200 ml apă. Apa fiartă în clocot sepune peste plantă, se acoperă cu un ca-pac şi se lasă 10-15 minute, după carese filtrează cu filtre obişnuite din co-merţ sau prin tifon. Filtrarea trebuiesă fie perfectă atunci când ne spălămochii cu infuzie. În cazul folosirii plan-tei proaspete pentru infuzie cantitateava fi de 2-3 ori mai mare. Infuzia sepractică pentru părţile din plantă careau pereţii celulari subţiri, fără îngroşărisecundare, cum sunt florile, frunzeleşi unele părţi subţiri din plante saufructe. Există cazuri când grăbim in-fuzarea prin umectarea plantelor us-cate cu apă călduţă, 3 părţi apă şi o par-te plante. Ceaiul sub formă de infuziese poate prepara şi în aparatul de cafea.

Decoctul – soluţie extractivăapoasă obţinută prin fierberea plante-lor. În recipientul de fierbere punemapa măsurată (câte 200 ml pentru unceai), adăugăm planta mărunţită (câte1-2 linguriţe pentru un ceai) şi punemla fiert până dă primul clocot, apoi con-tinuăm fierberea 5-30 minute, com-pletând din când în când apa evapora-tă. Decoctul se filtrează fierbinte. Sepractică decoctul pentru organeleplantelor cu membrană groasă (rădă-cini, rizomi, scoarţe, fructe) şi mai rarpentru flori şi frunze, când urmărimpăstrarea uleiurilor esenţiale.

Maceratul la rece – se practicăpentru acele organe ale plantelor dincare substanţele active se extrag la rece,iar căldura le precipită. Este vorba deplante care conţin mucilagii, derivaţipoliuronici sau substanţe termolabile.Plantele se spală rapid sub jet de apărece, se mărunţesc şi se pun în reci-pientul pregătit, peste care se pune apăla temperatura camerei (18-21 gradeC), în cantităţile menţionate în reţetă.Se lasă la macerat 4-8 ore, agitându-sedin când în când> nu se va depăşi tim-pul de 8-10 ore, întrucât se pot dezvoltamicroorganisme. După filtrare mace-ratul se păstrează la rece sau în frigider,nu mai mult de 48 de ore. Maceratul larece se practică pentru rămurele cufrunze de Vâsc (Folium Visci albi), Nal-bă-mare (Radix Altheae), seminţe deIn (Semen Lini).

***

Continuarea o pute\i citi `nnum[rul urm[tor.

Cartea se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]nia

Tel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048

E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale intern[

Studiile adaug[ înc[ o component[ ti-pic[ a stilului de viaț[ italian listei alimen-telor care caraterizeaz[ unul dintre celemai s[n[toase popoare din lume. De dataacesta este cafeaua, dar nu oricare, ci numaicea preparat[ în stil italian.

Un studiu realizat de Departamentulde Epidemiologie ;i Prevenție- Neuromedîn colaborare cu Institutul Național deS[n[tate din Italia a ar[tat c[ trei sau maimulte ce;ti de cafea b[ute pe zi scad risculde cancer de prostat[, noteaz[ ;coala pa-cien\ilor.ro. Experimentele din laboratorau confirmat ;i prezența unei acțiuni an-titumorale.

Aproximativ 7.000 de b[rbați din re-giunea Molise au participat la studiul epi-demiologic Moli- sani, fiind observați, înmedie, timp de 4 ani. ”Prin analiza consu-mului de cafea ;i compararea acestuia cunum[rul cazurilor de cancer de prostat[ap[rute de-a lungul timpului, am v[zut oreducere net[ a riscului, de 53%, la cei careau b[ut mai mult de trei ce;ti de cafea pezi”, au explicat cercet[torii.

Ulterior, experții au c[utat o confir-mare test]nd în laborator acțiunea extrac-tului de cafea (at]t cofeinizat[, c]t ;i deco-feinizat[) asupra celulelor cancerului deprostat[. Numai testele cu cafea normal[au redus semnificativ proliferarea celulelorcanceroase, precum ;i abilitatea acestorade a metastaza. Acest efect a disp[rut în

cazul cafelei decofeinizate.”Observațiile asupra celulelor cance-

roase ne permit s[ spunem c[ efectul be-nefic observat printre cei 7.000 de partici-panți la test este, cel mai probabil, datoratcafeinei ;i nu celorlalte substanțe care seg[sesc în cafea. Studiul a fost efectuat asu-pra unei populații din centrul Italiei, undese prepar[ o cafea caracteristic[ acesteiț[ri< presiune ridicat[, ap[ foarte fierbinte;i f[r[ filtrare. Aceast[ metod[, diferit[ decele reg[site în alte zone ale lumii, poateduce la o concentrație ridicat[ a substan-țelor bioactive. Cafeaua este o parte im-portant[ a stilului de viaț[ italian care nupresupune numai alimente, ci ;i modulspecific în care sunt acestea sunt preparate”,au atras atenția experții.

~n fiecare an la data de 10 mai estemarcat[ Ziua Mondial[ a Lupusului, oboal[ denumit[ “marele imitator” da-torit[ numeroaselor simptome care ofac u;or de confundat cu cele ale unorafec\iuni mai comune, iar din acestmotiv devine greu de diagnosticat.

Fiind o boal[ pu\in cunoscut[,diagnosticarea dureaz[ foarte mult (`nmedie, 4 ani) ;i presupune consultareaa 3 medici diferi\i. F[r[ informare ;i`n lipsa diagnosticului, tratamentul nue corespunz[tor, boala se agraveaz[,iar ;ansele pacien\ilor scad. Ce este ;imai grav- boala afecteaz[ `n propor\iede 90% femeile active, tinere, scriescoalapacientilor. ro.

Lupusul eritematos este o boal[ au-toimun[ cu component[ genetic[ `ncare sistemul imun devine hiperactiv;i atac[ \esuturile normale, prin for-mare de autoanticorpi. Astfel aparafec\iuni ale unui organ sau mai multororgane interne, cele mai frecvent im-plicate fiind pielea, sistemul osteo-ar-ticular, rinichii, sistemul nervos,pl[m]nii.

Lupusul eritematos poate afectadoar \esutul cutanat (Lupusul eritema-tos cronic discoid, Lupusul subacut ;icel acut) sau poate cuprinde mai multe

organe – Lupusul eritematos sistemic(LES).

Lupusul eritematos cutanat este ;icel mai precoce diagnosticat datorit[modific[rilor la nivelul pielii care con-stau ̀ n pl[ci eritematoase rotund-ova-lare, atrofice, cicatriciale sau scuamoa-se situate pe zone fotoexpuse sau chiarvezicule. `n cazul LES, leziunile cuta-nate se prezint[ sub forma unui „flu-ture” la nivelul obrajilor ;i nasului, fiindcaracteristic acestei afec\iuni.

Lupusul indus de consumul de me-dicamente este cauzat de o reac\ie laanumite medicamente ;i prezint[ sim-ptome similare cu LES. Medicamente

cel mai frecvent asociate cu aceast[form[ de Lupus sunt< hidralazina, pro-cainamida prescris[ ̀ n hipertensiuneaarterial[ ;i aritmie cardiac[ ;i ̀ nc[ alteaproximativ 400 de medicamente. Lu-pusul indus de consumul de medica-mente dispare c]nd pacientul opre;tetratamentul care a dus la declan;areabolii.

O form[ mai rar[, Lupus neonatal,apare atunci c]nd anticorpii mameitrec la fetus. Copilul nen[scut sau celnou-n[scut poate avea erup\ii cutanate;i poate dezvolta malforma\ii cardiacece `i pot pune via\a `n pericol (blocatrio-ventricular).

Lupusul eritematos, boala care afecteaz[femeile tinere

Cafeaua în stil italian are ac\iune antitumoral[


RE}ETE

Rulad[ cu crem[ de mascarpone

Pui ;i legume la gr[tarcu sos de usturoi

Mod de preparare<

În mod clasic, se prepară două bla-turi subțiri de pișcot. Ambele, imediatce sunt scoase de la cuptor, se rulează

în prosoape de bucătărie. Mascarpone,untul, zahărul și zahărul vanilat se mi-xează, până când devine o pastă omo-genă, apoi se adaugă și stafidele saucoaja de portocale (dacă se folosește).Pișcotul răcit se derulează, cu grijă, sănu crape. Se unge foarte subțire cu gemsau cu miere ușor încălzită (astfel de-vine și mai lichidă), se întinde jumă-tatea cremei, apoi se rulează înapoi. Lafel se procedează și cu cea de a douaparte. Ruladele ce presară cu zahărulpudră vanilat și se feliază. Se pot aco-peri cu glazură de ciocolată sau cu cre-mă și se pot orna după preferință, chiarși în formă de tort.

Ave\i nevoie< Pentru blat< 8 ouă, 8 linguri defăină, 8 linguri de zahă, 2 plicurizahăr vanilat, o linguriță de amo-niac alimentar sau praf de copt.Pentru cremă< 400 g mascarpo-ne, 80-100 g de unt, 4 linguri dezahăr pudră, 2 plicuri de zahărvanilat, stafide sau coajă rasă deportocale (nu în mod obligato-riu), miere de salcâm, sau ungem subțire pentru împiedicareapătrunderii umezelii în blat, za-hăr pudră vanilat pentru ornat.

Mod de preparare<

Carnea se condimentează cu sareși piper, eventual cu puțin muștar. Selasă așa minim 2 ore, după care se pră-șe;te la grătar. Tot cu carnea deodatăse vor pune la prăjit și vinetele și dov-

leceii feliați, respectiv cartofii tăiați în4, însă acestea se condimentează doarînainte de a le da pe grătar. Cu la fel demult succes puteți folosi și alte legumesau ciuperci, după gustul și placul fie-căruia. Usturoiul se pisează într-un bol,se adaugă c]te o linguriță rasă cu sare,piper, delicat și boia, câte o lingură depastă de roșii și de muștar, un vârf decuțit de zahăr, o linguriță de oțet. Seamestecă bine, apoi treptat se adaugăvinul, până la obținerea consistențeidorite. Vinul se poate înlocui parțialsau integral cu apă, dar atunci se folo-sește puțin mai mult oțet.

Ave\i nevoie< 4 bucăți de pulpe sau piept depui, eventual aripioare, 8 bucățide cartofi, o pătlăgică vânătă, undovlecel, 4-5 căței de usturoi, sa-re, piper, o linguriță de boia deardei, o linguriță de delicat pastă(de casă), o lingură de pastă detomate, o lingură de muștar, olinguriță de oțet, zahăr, 100-150

ml vin roșu, acrișor

Milkshake cu banane ;i c[p;uni

Mod de preparare<

Căpșunele se curăță de codițe, sespală și se mixează cu apa minerală,apoi se strecoară de bucățelele rămasemai mari. Se pune înapoi în vasul ro-botului de bucătărie, se adaugă și restulingredientelor, mai puțin gheața, dacăse folosesc cuburi și se mixează până

când obțineți o cremă omogenă. Dacăvă place, puteți adăuga și un pic deghimbir răzuit foarte fin. Acesta îi con-feră un gust cu totul special. Nu vă spe-riați, căpșunile îi conferă o culoare des-tul de intensă. Se pune în pahare, dacăla preparare s-a folosit pulbere de ghea-ță se servește imediat, iar dacă se folo-sesc cuburi, acestea se adaugă la servi-re. Se poate orna cu frișcă, frunze dementă, căpșuni proaspeți sau alte fructecu boabe mărunte.

Ave\i nevoie< 2 cești de căpșuni bine copți,

cât mai aromați, 2 banane, 400ml de lapte, 200 ml apă mineralăcarbogazoasă, 4 linguri de miere(dacă se folosește compot de căp-șuni atunci doar 2 linguri de mie-re), cuburi de gheață, sau prefe-

rabil pulbere de gheață.

Guia; de vi\el la ceaun

Mod de preparare<

Carnea se curăță de eventualele ră-mășițe de membrane și ligamente, setaie cubulețe și se spală bine. Ceapa tă-iată mărunt de călește în untură sauulei, se adaugă carnea și oasele, se că-

lesc mai departe toate împreună pânăcând încep să se prăjească. Se adaugăo linguriță de boia dulce și puțină boiaiute, după gust. Se toarnă apă și se fier-be circa o oră și jumătate, până cândcarnea începe să se înmoaie. Se adaugăzarzavaturile tăiate cuburi sau rondele,sare și piper după gust, pătrunjelul ver-de și ardeiul tăiat în 4, când carnea șizarzavaturile sunt aproape fierte seadaugă și cartofii tăiați cuburi, apoi tăi-țeii sau zdrențele (acestea din urmă nuîn mod obligatoriu). Se fierbe la focpotrivit, până când toate ingredientelese înmoaie. Consistența se stabileștedupă gust. La servire se poate oferi cuardei iute.

Ave\i nevoie< 1kg carne mânzat, minim 1/2 kgoase de vită, 100-150 g ceapă, 1kg zarzavaturi (morcovi, pătrun-jei, gulii, țelină, eventual și altele),1-1,5 kg cartofi, 200 g tăiței ră-zuiți sau zdrențe, 100 g unturăde porc sau ulei, pătrunjel verde,un ardei gras, boia de ardei dul-

ce, boia iute, sare, piper

Tapioca este creată din rădăcinileunui arbust înalt, care crește în ţările cal-de. Acesta poartă numele de „manioc”sau „cassava” în engleză, dar este cunos-cut și sub denumirilede „yuca” sau „man-dioca”.

Rădăcinile plantei de manioc conţino treime amidon și două treimi apă, iarpână la a fi pregătită pentru gătit are ne-voie de mult timp, scrie descoperă.ro. În-tâi, acestea sunt tăiate și decojite. Rădă-cinile vor fi, apoi, puse în apă și lăsate săse înmoaie, pentru trei sau patru zile. Saupot fi râcâite fără o înmuiere prealabilă.

Pasta rezultată va fi gătită și mâncatăsau poate fi uscată și transformată în făi-nă. Pentru a face tapioca, rădăcina cu-răţată este amestecată cu apă curată, apoilăsată să se usuce în nisip. Boabele ceconţin amidon vor rămâne la fund, iarmurdăria este curăţată. Amidonul esteadunat și curăţat, din nou, iar procesulse repetă chiar și de patru - cinci ori.Atunci când amidonul este curat, acestae împrăștiat pe o farfurie de metal, de-asupra unui foc mic și gătit. Totul esteamestecat încontinuu, cât timp se aflădeasupra focului. Pe măsură ce boabelese pregătesc, acestea se lipesc și formeazămici bile imperfecte. În momentul în caretotul este gata, rezultatul devine „tapioca”.Astfel, drumul de la rădăcini până la ta-pioca, în varianta sa comestibilă, esteunul lung! Majoritatea tapiocăi din Eu-ropa și Statele Unite ale Americii provinedin Java, Brazilia și Madagascar. Boabelede tapioca rămase devin ceea ce în StateleUnite ale Americii poartă denumirea de„făină de tapioca”. Aceasta se folosește cafinisaj la hainele de bumbac, pentru aface adezivi fini, pe timbrele poștale șinu numai.

Ce substanțe nutritive conține tapioca?

În anumite regiuni din Africa, Asiași America de Sud, tapioca este cunoscutămai degrabă pentru calitățile sale nutri-ționale decât ca o desfătare dulce.

Tapioca are foarte puține vitamine șinu conține proteine. În schimb este osursă sănătoasă de carbohidrați și nu con-ține gluten.

Amidonul din tapioca are un nivelscăzut al colesterolului, grăsimilor satu-rate și al . O ceașcă de tapioca însumează544 de calorii și include 1,5 mg, 3 mg și1g de dietetice. Acidul folic este prezentîn cantitate de 6,1 mcg (adică 2% din ne-cesarul zilnic), de 2,4 mg (adică 13% dinnecesarul zilnic), iar de 30,4 mg (3% dinnecesarul zilnic). Minerale precum fos-forul, potasiul, zincul și magneziul se gă-sesc și ele în tapioca în cantități variate.

Tapioca poate fi găsită în comerț subdiverse forme< făină, fulgi fini sau gro-sieri, bastonașe sau perluțe. Indiferent deforma lor, aceste produse trebuie înmu-iate în apă înainte de preparare, pentrurehidratare. Perluțele de tapioca, cel maides întâlnite, vor absorbi o cantitate deapă egală cu de două ori volumul lor, de-venind tari și umflate. Toate aceste pro-duse sunt în mod obișnuit albe, doar bas-tonașele și perlele pot fi colorate. Cea maides întâlnită culoare este maro, dar suntdisponibile și în culori pastelate, scrie di-versificare.ro

Tapioca, o surs[ăs[n[toas[

de carbohidra\i

Tapioca este creată din rădăcinile unui arbust înalt, care crește în ţările calde. Acesta poartă numelede „manioc” sau „cassava” în engleză, dar este cunoscut și sub denumirilede „yuca” sau „mandioca”.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Istoria rujului porneşte din ce-le mai vechi timpuri. Femeile ausimţit mereu nevoia să se dife-renţieze. Hainele, pantofii şi bi-juteriile sunt principalele moda-lităţi prin care pot face asta, însărujul este cel mai semnificativ ele-ment de diferenţiere, menit săschimbe înfăţişarea.

Având în vedere impactul lor spec-taculos asupra înfăţişării şi capacitatealor de a seduce, rujurile au primit oatenţie deosebită. Dintre toate cosmeti-cele create de-a lungul timpului, rujul atrecut prin cele mai tumultoase schim-bări până să ajungă la stadiul actual. Înprezent, rujurile se găsesc într-o multi-tudine de culori şi sunt de mai multe ti-puri, fiind folosite în întreaga lume. Însă,lucrurile au stat altfel iniţial.

Cum au apărut rujurile pentru prima oară?

Originile rujului pornesc de la înce-puturile civilizaţiei umane. La început,rujurile şi alte cosmetice erau văzute înEuropa medievală ca fiind nesănătoasede către comunitatea medicală, deoarecese credea că acestea împiedică circulaţianaturală a sângelui în zona fe\ei. De ase-

menea, rujurile erau interzise de biserică,deoarece erau considerate o formă de în-carnare a diavolului şi erau asociate cuprostituţia.

Există dovezi care arată că civilizaţiileantice foloseau mijloace artificiale pentrua-şi îmbunătăţi aspectul fizic încă deacum 12 000 de ani. În ceea ce priveşterujul, acesta a fost creat şi purtat pentruprima dată de femeile din Mesopotamiaacum 5000 de ani. Acolo, în acea perioa-da, femeile acordau o atenţie deosebităîngrijirii feţei şi buzelor şi foloseau pietrepreţioase sfărâmate pentru a-şi decorabuzele. Urmând această tradiţie femeiledin civilizaţia hindusă au început să fo-losească această formă de ruj pentru a-şi decora faţa.

Egiptenii din Antichitate extrăgeaucoloranţi roşii din ciuperci, le adăugauiod şi brom şi foloseau acest amestec caruj. Însă, întregul amestec cauza serioaseboli. Chiar şi Cleopatra îşi crea propriulruj din cărăbuşi sfărâmaţi ce aveau cu-loarea roşie aprinsă.

Treptat rujul a trecut prin şi mai mul-te schimbări semnificative, au început săfie create din substanţe sidefate găsite însolzii de pe;te.

Istoria rujului

Rujurile solide au fost inventate abiaîn Epoca de aur a Islamului, mai exact

începând cu secolul VII. Atunci, cosme-ticianul Arab Andalusian Abu al-Qasimal-Zahrawi a inventat aceste tipuri de ru-juri, care aveau un mecanism de rotireasemănător cu cel din zilele noastre.

În Anglia, rujurile au căpătat popu-laritate în secolul XVI, în vremea regineiElisabeta I. În acea perioada buzele roşiişi tenul alb deveniseră un imperativ pen-tru feminitate. Rujul era creat dintr-unamestec care conţinea ceară de albi-ne şi coloranţi roşii din plante,iar folosirea acestuia era per-misă doar femeilor ceaparţineau unei clase socia-le superioare şi actorilor ca-re purtau machiaj. Mai târziu, în anii ’70 ai se-colului XVII până spre se-colul XIX, legea britanică ainterzis folosirea cosmeticelorînainte de nuntă pentru femeilecare nu erau căsătorite.

Adevărata popularitate a ru-jului s-a manifestat la sfârşitului se-colului XIX şi începutul secolului XXatunci când evoluţia cinematografiei şifotografiei a determinat declinul epociivictoriene. Fabricarea primului ruj s-arealizat în secolul XIX de către o compa-nie franţuzească de produse cosmetice,iar în 1884 primul ruj ce urma să fie co-mercializat a fost inventat în Paris. Acestaera realizat din grăsime de căprioară, ulei

de castor şi ceară de albine. Mai târziu,în acelaşi secol, culoarea rujului a fostdată de coloranţi din carmin.

Femeile din acea vreme se confrun-tau, însă, cu costurile ridicate ale carmi-nului, cu aspectul lip-sit de natu-ra-

leţeal ruju-lui, cât şi cuimposibilitatea dea aplica în fiecare zi ru-jul. Aşa că, la începutul seco-

lului XX, rujurile au căpătat un dispozitivde rotire reinventat ce permitea aplicareaacestora în mod eficient. Din acel mo-ment, rujurile au devenit disponibile înmai multe culori.

În prezent, rujurile sunt create dintr-o serie de ingrediente, în special din ule-iuri naturale, şi continuă să fie un impe-

rativ pentru feminitate şi atractivitate.Sursa materialului<

www.vforvinta-ge.ro

Femeile din Mesopotamia acordau o atenţie deosebită îngrijirii feţei şi buzelor şi foloseaupietre preţioase sfărâmate pentru a-şi decora buzele. Urmând această tradiţie femeile dincivilizaţia hindusă au început să folosească această formă de ruj pentru a-şi decora faţa.

Rujul a fost creat ;i purtat pentruprima dat[ acum 5000 de ani


DIET~

Pielea, `n special tenul, estefoarte sensibil[ la alimenta\ie.S-au efectuat studii ;tiin\ificecare au demonstrat c[ riscul deacnee este direct propor\ionalcu consumul de lapte de vac[;i bomboane. Pe de alt[ parte,cerealele integrale ;i salateleprotejeaz[ tenul de acnnee.

“Lucrul de care se mir[ toat[ lumeaeste cum, dintre at]tea milioane de fete,niciuna nu seam[n[ cu cealalt[“, spu-nea marele erudit englez ThomasBrowne acum aproape patru secole.

Frumuse\ea vine din interior

Chipul unui om treze;te un interesaparte at]t `n el `nsu;i, c]t ;i `n ceilal\i.`n ciuda limit[rilor lui vizuale, aten\ianou-n[scutului este atras[ ̀ n mod specialde chipul mamei. Se ;tie c[ exist[ o anu-mit[ parte a creierului care se ocup[ `nmod special cu analizarea ;i recunoa;te-rea fetelor. C]nd aceast[ parte a creieru-lui este lezat[, apare incapacitatea de arecunoa;te fe\ele familiare. Aceast[ tul-burare este cunoscut[ sub numele deprozopagnozie. F[r[ ̀ ndoial[, ceea ce im-presioneaz[ cel mai mult la fa\a uman[este abilitatea ei de a exprima emo\ii ;ist[ri de spirit, precum fericire ;i triste\e,senin[tate ;i team[, lini;te ;i `ncordare,pl[cere ;i durere ;i multe alte emo\ii caresunt exprimate cu ajutorul mu;chilor fa-ciali mai bine dec]t cu ajutorul cuvinte-lor. ~n plus, aceste expresii faciale suntuniversale ;i s-a demonstrat c[ pot fi re-cunoscute de orice om, indiferent de cul-tur[, limb[ sau v]rst[.

Expresia facial[ este `ntr-adev[r unlimbaj universal valid, un sistem de co-municare nonverbal[ care une;te to\i oa-menii ;i, totodat[, ̀ nc[ o dovad[ a origi-nii unice a speciei umane. Totu;i, pel]ng[ emo\ii, fa\a este cea mai evident[expresie a st[rii de s[n[tate fizice ;i min-tale a unei persoane. Multe boli ;iafec\iuni sunt reflectate pe fa\a omului.

Pentru a avea un chip frumos, este lafel de eficient sau chiar mai eficient s[ ne`ngrijim s[n[tatea interioar[, dec]t s[ fo-losim creme pentru fa\[.

Controlul acneei

Acneea reprezint[ hipertrofierea ;iinfectarea glandelor sebacee ale pielii.Aceste glande secret[ sebum, un ulei careprotejeaz[ pielea. C]nd orificiile de se-cre\ie ale acestor glande se astup[ din di-ferite cauze, sebumul se acumuleaz[ ;iglandele se umfl[. ~ntruc]t sebumul nupoate fi eliminat corespunz[tor, glandelese infecteaz[ ;i se inflameaz[, produc]nderup\iile pustulare specifice acneei.

Aceast[ afec\iune este cel mai frec-vent `nt]lnit[ `n perioada adolescen\ei.Factorii ei cauzatori sunt< mo;tenirea ge-netic[, hormonii (`n special cei andro-geni responsabili pentru caracteristicilemasculine), stresul emo\ional ;i alimen-ta\ia.

De;i depinde ̀ n mare parte de factoriereditari ;i hormonali, apari\ia acneei es-te influen\at[ ;i de alimenta\ie.

Pentru o mai bun[ func\ionare aglandelor sebacee din piele este nevoiede mai mult[ vitamina A. Fructele ;i le-gumele portocalii, cum ar fi morcovii,mango ;i caisele, furnizeaz[ betacaroten,care se transform[ `n vitamina A, pem[sur[ ce acest lucru este necesar.

Pentru echilibrul hormonal ;i siste-mul imunitar este necesar mai mult Zinc.Surse alimentare bune de Zinc sunt< droj-dia de bere, germenii de gr]u, nucile ;isemin\ele de dovleac ;i floarea soarelui.De asemenea se poate lua ;i ca suplimentalimentar, 30-50 miligrame pe zi.

De;i nu s-a demonstrat ;tiin\ific, separe c[ sunt anumite produse alimentarecu con\inut ridicat de gr[sime animal[care pot favoriza apari\ia acneei. Dintreacestea se men\ioneaz[< parizerele, car-nea de porc `n general, ciocolata ;i un-tul.

Un studiu efectuat la UniversitateaHarvard demonstreaz[ c[ adolescen\iicare consum[ mai mult lapte de vac[,chiar ;i degresat, prezint[ un risc maimare de apari\ie a acneei. Cauza poate fiefectul metabolic al proteinelor din lapte;i al reziduurilor hormonale pe care lecon\in at]t laptele integral, c]t ;i cel de-gresat.

O alimenta\ie bogat[ `n zah[r ;i alteproduse cu un indice glicemic ridicat,precum f[inurile albe sau rafinate, favo-rizeaz[ apari\ia acneei.Pe de alt[ parte, consumul regulat de ce-reale integrale ;i alimente cu indice gli-cemic sc[zut protejeaz[ tenul de acnee,conform unui studiu efectuat la o uni-versitate din Melbourne(Australia).

Alte recomand[ri

Av]nd `n vedere c[ acneea are repu-ta\ia unei boli dificil de tratat, ;i pentruc[ exist[ riscul form[rii de cicatrici, c]te-va sfaturi pot fi utile.

~n primul r]nd, acneea nu este cau-zat[ de igiena deficitar[ a pielii. Sp[lareafe\ei de mai multe ori pe zi, precum ;ifolosirea unei creme de gomaj pot agravaacneea. Este posibil ca un s[pun agresivfolosit ̀ n exces s[ usuce pielea, care pro-duce ca r[spuns mai mult sebum.

Particulele din produsele de gomajpot produce leziuni inflamatorii. Deaceea se recomand[ s[punuri sau gelurispeciale antiacnee, care se folosesc ̀ n ge-

neral de dou[ ori pe zi.Folosi\i c]t mai pu\ine produse pen-

tru piele, creme pentru cur[\are, lo\iunipentru protec\ie solar[ sau orice fel decosmetice. Dac[ le folosi\i, ave\i grij[ s[nu con\in[ ulei, ci s[ fie formule pe bazade ap[, ca s[ nu astupe porii.

Nu `ncerca\i s[ v[ scoate\i co;urile.Este posibil ca aceast[ manevr[ s[ pro-duc[ leziuni inflamatorii. Eliminareapunctelor negre se recomand[ a fi f[cut[`n cabinetul medical ;i nu acas[ sau lasalonul de cosmetic[.

Nu ezita\i s[ cere\i ajutorul derma-tologului c]nd observa\i apari\ia de ci-catrici, pete hiperpigmentare, dac[ le-ziunile ro;ii inflamatorii sunt numeroasesau persistente. ~n general, cu c]t acneeae tratat[ mai devreme, cu at]t medica\iae mai activ[.

Nu abandona\i tratamentul dac[ pro-duce irita\ie local[. Apela\i la medic, carev[ va sf[tui sau va schimba schema detratament.

Nu abandona\i tratamentul preacur]nd. Sunt necesare `n general, ;ases[pt[m]ni pentru a ob\ine o ameliorarede 30-40% a acneei.

Dac[ dup[ aceast[ perioad[ nu seobserv[ un efect pozitiv sau rezultatelesunt nemul\umitoare, se modific[ trata-mentul ;i se pot ad[uga antibiotice pecale oral[. Ast[zi exist[ posibil-tatea de a trata cicatricele de acnee cu orat[ de succes de 60-100%, `n func\ie deaspectul sau de vechimea lor.

Exist[ metode care gr[besc vindeca-rea acneei, prin injectare de solu\ii diluatede corticoid sau efectuarea de peelinguri.~n general, dup[ ob\inerea rezultatelordorite, este necesar un tratament de`ntre\inere, care poate fi de lung[ durat[.Acneea are ;i efecte psihologice negative.Nu l[sa\i aceast[ afec\iune s[ v[ alterezevia\a afectiv[ ;i social[. La ora actual[nu exist[ cazuri sau forme de acnee carenu pot fi tratate cu succes.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Tratamentele pentru acneetrebuie s[ fie completate dealimenta\ie ;i `ngrijirea pielii

Aceste fructe dulci şi coloratese numără printre fructele cu celmai scăzut conţinut de calorii, darsunt în acelaşi timp surse preţioasede substanţe nutritive, vitamine şiminerale de care organismul arenevoie pentru a funcţiona în para-metrii normali.

De asemenea, cireşele pot înlocui cusucces ciocolata, bomboanele şi dulciu-rile rafinate, fiind alegeri inspirate la ori-ce oră din zi, fie că e dimineaţă, prânzori seară. Studiile avansate privind im-portanţa nutritivă a consumului de ci-reşe au relevat că pe termen lung acestefructe au efect anticancerigen graţieconţinutului crescut de antioxidanţi careluptă cu radicalii liberi şi protejează ce-lulele din corp de acţiunea nocivă a aces-tora. Pigmentul antocianic din cireşe,care dă culoarea roşie fructului, este re-cunoscut pentru efectele sale de reducerea inflamaţiilor şi a durerilor, reglează ni-velul de colesterol din sânge şi triglice-ridele şi reduce riscul de boli de inimăşi diabet. De asemenea, poate avea efectemiraculoase şi asupra creierului, preve-nind instalarea unor boli neurodegene-rative cum sunt demenţa sau boala Al-zheimer.

Antioxidanţii, mineralele, acidul ela-gic, vitamina C, vitamina A, bioflavo-noidele, melatonina şi antiocianele facdin aceste fructe adevărate izvoare desănătate. Melatonina este un antioxidantexcelent pentru calmarea sistemului ner-vos şi este utilă în caz de insomnii, ne-vroze, stări de anxietate şi migrene. Deci,dacă vrei să adormi mai repede este su-ficient să mănânci câteva cireşe. În plus,mineralele precum potasiul, fierul, cu-prul, zincul, cuprul şi manganul ajută lapăstrarea unui ritm cardiac normal şisunt elemente cheie pentru un transporteficient al substanţelor nutritive cătreorganele vitale.

Vitamina A din compoziţia cireşeloreste excelentă pentru piele deoarececonţine mult betacaroten, nutrient ne-cesar pentru un sistem imunitar puternicşi o piele strălucitoare. Cireşele conţinpână la de 20 de ori mai mult betacarotendecât căpşunele sau afinele.

Cireşele conţin peste 75% apă, tră-sătură care le face ideale în curele de slă-bire, deoarece au puţine calorii (63 ca-lorii la 100 grame), previn deshidratarea,conferă senzaţia de saţietate, graţie fi-brelor solubile din compoziţie, şi scadnivelul de colesterol negativ din orga-nism.

Cire;e - propriet[\i ;i beneficii

Un studiu efectuat la Universitatea Harvard demonstreaz[ c[ adolescen\ii care consum[ maimult lapte de vac[, chiar ;i degresat, prezint[ un risc mai mare de apari\ie a acneei. Cauza poatefi efectul metabolic al proteinelor din lapte ;i al reziduurilor hormonale pe care le con\in at]tlaptele integral, c]t ;i cel degresat.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂


EDUCA}IE

Pagin[ realizat[ de Vasile Nechita

Zilele Casei Corpului DidacticDariu Pop, despre care am mai scrisrecent, au continuat cu premiereacolectivelor de redacţie ale reviste-lor participante. Înt]lnirea prile-juită de festivitatea de premiere arevistelor a constituit, de fapt, unreal schimb de bune practici întreelevi și cadre didactice și un prilejpentru îmbunătățirea competențe-lor în realizarea unor astfel de pu-blicații bazate pe o activitate extra-curriculară voluntară.

Au fost înscrise în concurs 28 dereviste cu ISSN și altele cinci fără ISSN,majoritatea de nivel gimnazial. Pentruca revistele să fie acceptate la concurs,şcolile trebuiau să prezinte numereapărute în anul şcolar 2016/ 2017.

Secțiuni de concursAvând în vedere marea diversitate

a revistelor şcolare, s-a impus stabilireaunor secţiuni pentru jurizare. În acestscop, s-au stabilit următoarele categoriide reviste< speciale> magazin (caleidos-cop) de nivel gimnazial> magazin (ca-leidoscop) de nivel liceal> cu conţinutştiinţific.

Premiile acordateJuriul, constituit din personalul Ca-

sei Corpului Didactic, a acordat pre-miile enumerate mai jos.

Premii speciale pe cicluri şcolare

Liceal< Universul copiilor” - LiceulTeoretic German „Johann Ettinger”.Gimnazial - Magazin< „File de poves-te...” – Liceul Teoretic German „JohannEttinger”> „CDIps” – Şcoala Gimnazia-lă „Petofi Sandor” Livada – CDI;„Gimnazium” – Şcoala Gimnazială„George Coşbuc” Medieşu Aurit.

Primar< „Dincolo de cuvinte! Bu-curiile copilăriei” – Şcoala Gimnazială„Gr. Moisil”.

Reviste speciale< „Suli-Fecsego” -Şcoala Gimnazială „Petofi Sandor” La-zuri şi Şcoala Gimnazială Viile SatuMare – revistă de proiect> „Nos essais”– Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”– revistă în limba franceză> „Plaiuri ar-dudene” – Liceul Tehnologic Ardud>„Profesia” – Colegiul Tehnic „Unio -Traian Vuia.

Premiul ISecțiunea Liceu - Ştiinţă< „Disci-

polii lui Mendeleev” - Colegiul Naţio-nal „Doamna Stanca”> „Mach” – Cen-trul de Excelenţă>

Liceu - Magazin< „Smarte” – Liceulde Arte „Aurel Popp”> „Muguri” – Co-legiul Naţional „Ioan Slavici”.

Gimnaziu - Magazin< „Ecouri” –Şcoala Gimnazială „Bălcescu-Petöfi”;i „Cântecul vârstelor” – Şcoala Gim-nazială „Lucian Blaga”.

Premiul al II-leaLiceu - Ştiinţă< „Informatica” – Co-

legiul Naţional „Ioan Slavici”Gimnaziu - Magazin< „Dincolo de...cuvinte” – Şcoala Gimnazială „GrigoreMoisil”;i „Noi” – Şcoala Gimnazială„Octavian Goga”.

Premiul al III-leaLiceu - Magazin< „Info-Expres” –

Colegiul Tehnic de Transporturi şi Te-lecomunicaţii „Ion I. C. Brătianu”.Gimnaziu - Magazin< „Number 1” –Şcoala Gimnazială Nr. 1 Carei; „Scamăde zare” – Şcoala Gimnazială „VasileLucaciu” Carei.

MenţiuniGimnaziu - Magazin< „10 x 10” –

Şcoala Gimnazială Nr. 10> „Muguri degând” – Şcoala Gimnazială Gherţa Mi-că.

Recomandări ale juriuluiJuriul a făcut și câteva recomandări

pentru ediția de anul viitor, dintre carespicuim< creşterea ponderii contri-buţiei elevilor> accent pe caracterul jur-nalistic, pe stilul ştiinţific şi tehnicilede documentare şi informare (preci-zarea surselor bibliografice și citareaautorului)> semnarea fiecărui articole-le.

Informaţiile ne-au fost oferite deprofesoara Camelia Dumitru, biblio-tecar documentarist la Casa CorpuluiDidactic Satu Mare.

:colile au prezentat revistele apărute în anul ;colar 2016/2017

Competiţia Programul „Digitaliada,ajunsă la cea de a doua ediţie, este des-chisă pentru toate școlile gimnaziale dinmediul rural în perioada 16 mai până pe2 iunie 2017. În acest cadru, 20 de școlide la sate pot câștiga un laborator digital,sesiuni de formare pentru profesori și unpachet complet de aplicaţii, jocuri, ma-teriale digitale, planuri de lecţii, pentrua susţine învăţarea matematicii și TIC-ului cu ajutorul tehnologiilor digitale.

Cele 20 de școli participante vor fiselectate în urma derulării unei com-petiţii deschise. În procesul de selecţiese poate înscrie orice unitate școlară dinmediul rural care are clasele V-VIII. Cele20 de școli vor fi selectate de o comisieformată din membri ai echipei de imple-mentare a proiectului. În măsura în carevor răspunde cerinţelor din această com-petiţie, vor fi alese în proporţii relativegale școli cu scor de tehnologizare mare,mediu și scăzut.

Competiţia deschisă este reglemen-tată prin prezenta metodologie. Cea dea doua etapă a proiectului constă în pro-punerea conţinutului digital (iunie-de-cembrie 2017).

Competiţia Programul „Digitaliada, ajunsă la cea de a doua ediţie, este deschisă pentru toateșcolile gimnaziale din mediul rural în perioada 16 mai până pe 2 iunie 2017.

Cu ocazia Zilei Internaționalea Biodiversității, elevii clasei a VI-II-a B, de la Școala Gimnazială„Bălcescu-Petőfi” Satu Mare, auparticipat la o activitate Eco inti-tulată „Observații asupra ecosis-temelor acvatice – Heleșteele dela Moftinu Mic”.

Cu acest prilej, elevii au lucrat îngrupe astfel< botaniștii au observat șiidentificat speciile de plante> zoologiiau observat și identificat speciile deanimale> ecologii au observat și iden-tificat specii de păsări, respectiv au ur-mărit influența antropică asupra zonei>climatologii au măsurat< temperaturaaerului, a solului, intensitatea vântului,a luminii etc. La această activitate, ele-vii au fost însoțiți de directorul adjunct,profesoara de biologie, Dolhai Gyöngyiși profesoara Pauliuc Csilla, din parteaSucursalei Societăţii de OrnitologieRomână (S.O.R.) Satu Mare. În urmaacestei activități, elevii au dobândit in-formații noi despre importanța prote-

jării mediului înconjurător. Astfel, eiau observat cu ajutorul binoclului spe-cii de păsări< egreta mare, egreta mică,pițigoiul albastru, lăstunul de casă, rân-dunica, barza, stârcul cenușiu. Dintreplante, au observat< stuful, papura, sal-cia, stânjenelul de baltă, piciorul co-coșului, coada vulpii, golomățul, mu-șețelul etc.

S-a ales această locație deoarece he-

leșteele de la Moftinu Mic reprezintă oArie de Protecție Specială Avifaunisti-că, având un rol important în perioadade migrație a păsărilor acvatice.

Cu această ocazie, participanțiimulțumesc conducerii Liceului cu Pro-gram Sportiv Satu Mare pentru spriji-nul acordat cu transportul.

Informaţiile ne-au fost comunicatede profesoara Angela Domuţa.

Elevi de la ă:coala „B[lcescu-Petofi”, la o lec\ie de biologie în natur[ă

În perioada 19-21 mai 2017, a avutloc la Iași, etapa națională a Concur-sului de matematică aplicată „AdolfHaimovici”. Mai mulți elevi sătmăreni,pasionați de matematică au participatla acest concurs alături de colegi ai lordin celelalte județe ale țării.

Potrivit informațiilor comunicatede Inspectoratul :colar Județean Satu-Mare, elevii sătmăreni au obținut ur-mătoarele premii<premiul I și medaliede aur - Cheregi Paul, clasa a XI-a, Co-legiul Național „Mihai Eminescu”(profesor îndrumător Fărcaș Mircea)>mențiune și medalie de bronz< VereșIasmina, clasa a IX-a, Colegiul Național„Mihai Eminescu” (Maiorescu Dan)>mențiune și medalie de bronz< MateșClaudia, clasa a XII-a, Liceul TeoreticCarei (Tămîian Traian); mențiune< Ca-talan Ioan Florin, clasa a XII-a, Cole-giul Economic “Gheorghe Dragoș” Sa-tu Mare (Ileana Șuba).

Școala Gimnazială Halmeu a conti-nuat, între 15 și 19 mai, proiectul Eras-mus+ ”Under the Same Sky” (”Sub ace-lași cer”). Activitățile de predare, învățareși formare din proiect s-au desfășurat înparteneriat cu școli din Danemarca, Ger-mania, Italia, Spania și Turcia.

De-a lungul celor doi ani de imple-mentare a proiectului sunt prevăzute pa-tru întâlniri transnaționale, în cadrul că-rora elevii participă la diferite activitățiîn vederea atingerii acestor obiective.Astfel, o primă întâlnire a avut loc în lo-calitatea Eichstadt, Germania, axată peperfecționarea abilităților de a lucra cucalculatorul.

Tema pricipală, în jurul căreia au fostconcepute și organizate activitățile dinRomânia, a fost voluntariatul. Fiecarepartener a prezentat, în mod cât mai ex-presiv, activitățile de voluntariat la cares-a implicat împreună cu familia, prie-tenii sau colegii de școală. Am constatatastfel că, indiferent de țara natală, acțiu-nile de binefacere s-au îndreptat în spe-cial spre ajutorarea persoanelor aflate înnevoie.

Partea practică a întâlnirii a constatîn participarea la ateliere de lucru, al că-ror obiectiv a constat în dezvoltarea unorabilități pe care un bun voluntar trebuiesă le posede. Aici, elevii au deprins teh-nici de prim ajutor, de gătit, de confec-ționat obiecte din materiale reciclabile,jocuri specifice lucrului cu copiii etc. Cao încununare a întregii activități, toțiparticipanţii au fost invitați să fie volun-tari pentru câte o zi în centrul de plasa-ment ”Floare de Colț” din Halmeu și laCăminul Felix din Oradea. Aici s-au ju-cat cu copiii instituționalizați, le-au adusmici cadouri confecționate de ei și ali-mente. Următoarele activități sunt planificate ase desfășura în Italia, având ca temă edu-cația pentru sănătatea alimentației și Tur-cia unde elevii vor crea și vor da viață,pe scenă, unor personaje imaginare carecălătoresc prin țările partenere în acestminunat proiect.

Informaţiile ne-au fost comunicatede profesora Copelia Oros, coordona-toare de proiect.

Aur pentru elevulCheregi Paul laConcursul de

matematic[ă”AdolfHaimovici”

Casa Corpului Didactic a premiat revistele ;colare din jude\

Proiect de voluntariatal ă:colii GimnazialeHalmeu cu ;coli din

alte cinci \[ri

ă:colile din mediulrural pot câ;tiga

un laborator digital


PORTRET

Continuăm seria interviurilor adre-sate scriitorilor sătmăreni, cu omul decultură Alexandru Zotta. Este profesoruniversitar, scriitor, critic literar şi deartă, ajuns la 75 de ani, o vârstă respec-tabilă. :i-a sărbătorit ziua de na;tereîn februarie la Poesis, printr-o lansarede carte, volumul III din “Intermitențecritice”. De-a lungul anilor a scris des-pre numeroşi scriitori români şi străinineconsacraţi, lucru care a dovedit căAlexandru Zotta a avut mult curaj. Şi-a asumat o serie de promovări. Alexan-dru Zotta se apleacă asupra textului in-diferent de numele autorului, fiind ca-racterizat de seriozitate şi profesiona-lism.

Posesor al unor vaste cunoștințe fi-lologice și estetice, chirurg al textului,cu o precizie care nu permite obiecții,Alexandru Zotta și-a utilizat bisturiulcritic inclusiv pentru a semnala peri-colele care pot diminua valoarea poe-ziei.

Alexandru Zotta a răspuns pe largîntrebărilor noastre<

- Când ;i unde v-ați născut?- M-am născut la 26 februarie 1942,

în Siliște, un sat mic din comuna Todi-rești, județul Vaslui. Am fost al unspre-zecelea și ultimul născut și al zecelea ră-mas în viață în familie. Un consătean maivârstnic, de o inteligență ascuțită și untalent nativ, mi-a prezis că nu pot ajunge„om întreg” pentru că sunt făcut din „ce-a mai rămas de la tatu-tău”. De atuncitot încerc să mă întregesc ...

- Care este numele pe care ați dorisă-l purtați?

- Nu mi-am dorit alt nume. Cred căAlexandru, numele primit la botez, esteun nume frumos< provine de la „Andros”care în grecește înseamnă bărbat, și de la„alexis” care, după unii cercetători, în-seamnă liniștit, plăcut, dulce. Cum aș pu-tea fi nemulțumit de numele primit! Nicide cel de alint nu sunt nemulțumit cutoate că una dintre surorile mele înșiruiatoate derivatele diminutivale până măscotea din rândul oamenilor< Sandu, Săn-ducu, Ducu, Ducuțu, Cuțu! și ajungeamalături de Grivei, cu care eram de o sea-mă. Nemulțumirile provin mai degrabăde la numele dobândit prin fapte; peacesta l-aș fi vrut mai plin de roade. Ade-văratul nume, cu care poți intra în me-morie, este cel pe care ți-l faci singur.Poate că acesta este și cel cu care Dum-nezeu cheamă „pe fiecare după numelelui”.

- Ce copilărie ați avut?- Locul nașterii, ca și copilăria, a ră-

mas și pentru mine un fel de paradis, pecare mă străduiesc să nu-l pierd măcardin memorie, chiar dacă am avut o co-pilărie grea. A fost însă și o copilăriefrumoasă, petrecută într-o familie mare,greu încercată, dar plină de dragoste șiînțelegere. Cred că pe felia de pâine ma-ma punea totdeauna peste stratul subțirede magiun un strat de dragoste de-o pal-mă de gros.

- Unde și în ce epocă v-ar fi plăcut sătrăiți?

- Aș fi vrut însă să nu mă nasc în plinrăzboi, să nu fi cunoscut urmările seceteidin 1946, ale colectivizării și ale exoduluipopulației în căutare de locuri mai pro-mițătoare. Aș fi vrut ca părinții și frații șisurorile să trăiască mai mult, să le potrăsplăti și eu cu bucuria dragostei filialeși fraterne.

- Care este limba străină preferată?

- Iubesc prea mult limba română casă mai am altă limbă preferată. Dar îmiplace limba franceză ca purtătoare de cul-tură, limba italiană pentru muzicalitate,limba rusă pentru expresivitatea lirică,limba germană pentru exactitatea comu-nicării. În liceu am avut colegi coreeni<erau simpatici când ciripeau în limbalor, dar n-am fost înțelept să profit deocazie pentru o minimă inițiere în idio-murile extremului Orient. Nu sunt în-cântat de limba engleză, a cărei imagineeste afectată de limbajele globalizării, alecontraculturii și deseori ale subculturii,pentru că această limbă este prea răs-pândită și afectată de influențe regionalenumeroase și puternice. Lingviștii spuncă a ajuns în situația latinei de la cădereaimperiului. Cunosc prea puțin limba en-gleză, dar sunt convins că altfel sună en-gleza literară. Îmi acopăr cu lașitate de-ficitul cunoașterii cu exemplul strălucital lui Nicolae Iorga; savantul avea o oa-recare aversiune față de limba engleză,deși avea un simț deosebit al limbii; sezice că a învățat spaniola în 48 de ore șiși-a alcătuit discursul politic în avion, peparcursul călătoriei la Madrid.

- Care sunt cărțile pe care le-ați pu-blicat?

- Am publicat deja o duzină de cărți,cele mai multe de critică și teorie literară.Studiul creației literare cuprinde teoria,critica și istoria literară. De domeniulteoriei literare sunt volumele Comenta-rii de teorie literară, destinată în primulrând studenților, și cele trei lucrări despreparabolă< Parabola literară, o definirea conceptului și aplicațiile< Lecturi pa-rabolice din proza românească și Lec-turi parabolice din proza rusă postbe-lică. Sunt lucrări care se adresează cu de-osebire specialiștilor în domeniu. Deșiîn tiraje mici și cu o circulație restrânsăau trezit totuși curiozitatea și interesulunor renumiți specialiști, chiar dacă nubeneficiază încă de analize dedicate.

O altă serie, de trei volume pânăacum, se numește Intermitențe critice.Cuprinde eseuri despre poezie, proză șicritică literară, cu referiri concrete lascriitori locali, sătmăreni cu deosebire,a căror creație este raportată însă la stan-dardele naționale. De cele mai multe oriaceastă relaționare relevă nu numai si-militudini tematice ci și reale apropieriestetice. Volumul II cuprinde și o schițăde istorie literară locală (Un areal literarîn afirmare), care poate edifica cititorulneavizat asupra evoluției literaturii dinarealul nostru. Eseuri de imaginație lin-gvistică se adresează studenților dar șicelor interesați de limbă și de limbaj,specialiști sau nu. Știu că a fost bine pri-mită în câteva universități. Destinat ele-vilor, scris cu intenția de a ameliora im-pactul dintre literatură și știință, este vo-lumul de debut More geometrico, carecuprinde trei eseuri despre configurațiaspațiului în romane reprezentative pentruperioade distincte din istoria literaturiinoastre. Eseurile au fost incluse în biblio-grafia generală a autorilor respectivi. Vo-lumul Honoris causa, alcătuit din alo-cuțiuni la decernarea titlului academicunor personalități valoroase ale culturiiși artei, onorează și municipiul Satu Mareunde festivitățile organizate au prilejuitimpresionante manifestări culturale.

- Aveți cărți scrise și nepublicate?- Mai am în lucru și alte proiecte, par-

țial realizate, dar nu știu cum voi depășiimpasul unor deficiențe de informare, deacces la operele literare vizate. Nu potcontinua un volum de Intermitențe cri-tice despre dramaturgie pentru că texteleautorilor nu se găsesc pe piața cărții.

Unde găsesc, de exemplu, piesele lui VladZografi? Intenționez să duc la capăt unvolum de cronici de artă plastică începutprin pliantul Câțiva pictori și amici îneseuri foarte mici, dar urmează să maisolicit și sprijinul plasticienilor.

Aș dori să definitivez măcar un vo-lum de povestiri, început demult, amânatpentru alte priorități și ajuns în fază cri-tică prin prelungirea intervalului inițialprevăzut. Povestirea rămâne, dincolo denenumăratele experimente creative, spe-cia generativă pentru întreaga proză.Amintesc și o propoziție a cunoscutuluiautor Ștefan Heym< „Omul este povestealui”. Aș fi foarte dezamăgit dacă nu l-așfinaliza.

- Cărți ;i autori preferați?- Potrivit celor spuse anterior un au-

tor preferat este Anton Pavlovici Cehov,un maestru al povestirii și nuvelei mo-derne. Dar mi-e greu să fac disocieri întreautori valoroși. Citesc cu plăcere și interesproza realismului magic sud-american,proza realiștilor ruși, inclusiv a câtorvacontemporani precum Aleksandr Solje-nițîn, (Casa Matreonei), Valentin Ras-putin (Despărțirea de Mateora), romanescurte de o impresionantă expresie a ten-siunilor dintre civilizații, generatoare detragedii zguduitoare și de dureroase des-părțiri de lumea patriarhală, cu exem-plaritatea ei etică și estetică. Asemănă-toare tematic și estetic este, spre mândriaSătmarului, trilogia lui Ilie Sălceanu des-pre Ada Kaleh, care recuperează pentrumemorie un teritoriu și o lume pierdutăiremediabil.

Un fenomen interesant după părereamea este afirmarea prozei orientului eu-ro-asiatic prin contribuțiile unor autorica Ivo Andric, Orhan Pamuc, Andrei Ma-kin ș.a. Sunt așteptări mari din parteaprozatorilor ruși contemporani. Și spațiulcentr-asiatic, din care provin CinghizAitmatov cu O zi mai lungă decât veaculori Timur Zulfikarov cu Cartea peregri-nărilor, dezvăluie reflecții adânci și re-surse epice promițătoare. În contextulacesta se înscrie și romanul românesc<dintre cărțile pe care le-am analizat Car-tea șoaptelor de Varujan Vosganian esteo împlinire remarcabilă.

- Numi\i un mare scriitor pe care nu-l puteți citi.

- Un mare scriitor nu este imposibilde citit. Există scrieri cu aspecte enigma-tice, cu unele dificultăți ale textului, ac-ceptabile însă când provin din nevoia dea accentua dimensiunea semnificantă atextului. Lectura cere și din partea citi-torului un efort și o experiență de lectură.Profesorul Toma Pavel de la Chicago ob-servă< „Capodoperele romanului moder-nist presupuse a dezvălui cititorului poe-zia enigmatică a lumii și strălucirea mul-tiformă a subiectivității, cer de la el orăbdare și o calitate a atenției ieșite dincomun.” Iar Matei Vișniec reține ca difi-cultate fragmentaritatea< „Îi vom propunescriitorului un fel de puzzle, (...) un anu-mit număr de elemente narative. Iar lasfârșit, printr-o reflecție retrospectivă, elva descoperi și care a fost firul condu-cător al poveștii.”

Lectorul poate întâmpina dificultățila lectura unor cărți cu aspecte din ex-periențe subiective extrem de particulare,ori din civilizații și culturi diferite, dartocmai creația artistică le mediază... Însădacă se produce o confuzie simbolică în-seamnă că nu e vorba despre un mareautor. Știm încă de la Horațiu că la mă-reția scriitorului contribuie și simplitatea,accesibilitatea.

- Care este diferența dintre prietenii

din copilărie și prietenii literari?- Prietenii copilăriei au rămas departe

și destul de puțini. Am în vedere pe ceide până la 14 ani, când am plecat de acasăși m-am despărțit și de copilărie. Rare,întâlnirile cu ei și cu locurile copilărieisunt pline de bucurie. Împrospătează me-moria și revigorează ființa. Și cu prieteniidin anii liceului mă întânesc foarte rar.Mulți nu mai sunt. Mă bucur că am reușitsă actualizez măcar personalitatea unuiadintre ei< colegul de liceu Adi Cusin< Poe-tul pronumelui nehotărât.

Pentru un critic literar prietenia seîntemeiază pe o bază principială destulde exigentă, pe respectul autorului și alcreației. Chiar dacă ai destule de reproșatunei creații, o poți face menajând sensi-bilitatea autorului, stimulând reușitele,identificând chiar promisiunile, fără aaplica neapărat un diagnostic sever, cuexcepția cazurilor de impostură. Să nuuităm însă că funcțiile criticii sunt eva-luarea și ierahizarea creației. Celeritateavieții actuale, promovată de interese prag-matice, forțează deseori elaborarea uneijudecăți de valoare. Redusă la comenta-riile tabloidelor, la foiletoanele cotidia-nelor, critica este considerată o modali-tate de mediatizare, ceea ce nu e acelașilucru cu valorizarea. Între succes și va-loare există diferențe considerabile. Esen-țial este să nu blocăm creativitatea.

Prietenia cu scriitorii o mijloceșteopera. Cred că poți fi prieten literar și cuautori necunoscuți. Am reușit să-mi facprieteni printre poeți și prozatori cu carenu mă cunoșteam> pe unii i-am cunoscutulterior, dar cei mai mulți mi-au rămasși acum necunoscuți personal; le cunoscdoar textul operei și numele.

„Vitalul și culturalul sunt cele douăcapete ale traiectului existențial al lui Ho-mo sapiens” spune Gilbert Durand.Ideal ar fi ca prieteniile artistice să se re-găsească sub semnul afirmării culturalea unei comunități, al cultivării valorilorcomune ale acesteia. Spuneam altădatăcă ar fi nevoie de un fel de mit al comu-nității care să coaguleze toate valorile șiresursele acesteia. În ciuda patosului de-mitizărilor postmoderne rămân la ideeasavantului Northrop Frye, că „mitologiaeste cultura trecutului, cultura este mi-tologia prezentului”.

- Ce rol joacă femeile (sau femeia)în viața unui scriitor? Dar a dumnea-voastră?

- Alcătuind ceva mai mult de o ju-mătate din omenire femeile și feminitatea

sunt pe deplin îndreptățite la prezență li-terară. Scriitorul I. D. Sârbu spunea într-una din piesele lui< „O femeie care naștecopii este puternică și ceatoare ca șiDumnezeu> face și desface lumea”. Go-ethe spunea că „eternul feminin ne trageîn sus”. La Eminescu ipostazele femini-tății sunt Venere și Madonă, dar și Dalila,care i-a tăiat părul viteazului Samson.Pentru Arghezi, femeia este „logodnicăde-a pururi, soție niciodată”. Funcția fe-minității este vitală pentru organicitatealumii și a vieții. Nu numai ipostaza ero-tică, în numeroasele ei particularizări,reclamă feminitatea. Femeia nu este nu-mai o „Dona angelicata”, o muză lirică,un ideal de frumusețe fizică și spirituală.Este și o „Mater dolorosa”, și la nevoiepoate substitui destule dintre atribuțiilebărbătești. Chiar și componenta metafi-zică a ființei este deservită cu mai intensăparticipare de feminitate> mumele, eri-niile, ursitoarele mitologiei sunt figurifeminine. Ele asistă venirea ființei pe lu-me, îi stabilesc destinul, îi întrevăd ple-nitudinea și o însoțesc la trecerea pe tă-râmul de dincolo... La orice vârstă rolulfemeii este revelator pentru valorile exis-tențiale, etice și estetice ale oricărei co-munități. Destinul femeii este oglindacomplementară a lumii.

Probabil cine adresează unui scriitorîntrebarea despre femeie nu-și aminteșteși de Fefeleaga! Un poet contemporanprea puțin cunoscut scrie însă despre fe-meie < „Iar o aștept, ca de obicei. / Că tre-buie să vină, uite, chiar vine / Ca o pe-deapsă, ca un blestem de la Dumnezeu</ Când frumoasă, când urâtă, adică boc-cie, strâmbă / Dar și săracă, fără preș,fără zestre, apoi îngălată, / Cicălitoare,rapandulă, babă, acritură, lălâie, îngă-lată, / Curvă, învârtită, aiurită, sucită și,spre seară, / Mamaie, sau bunică, sau ba-bă, așa cum ni le-a dat Dumnezeu, / Toatefemei”.. Aș înlocui aceste ipostaze printr-una reieșită din experiența proprie< iubi-tă, soție, mamă, bunică, dar și „un ca-marad bun în tranșeea vieții”.

Într-o lume prea dispusă la intermi-nabile răfuieli cu principiul răului, unadin „bătrânele înțelepte” ale lui ValentinRasputin afirmă că „răul, ca o pată ruși-noasă, nu se cuvine pomenit întotdeau-na”. El trebuie să lase loc și binelui. Dă-tătoare de viață, femeile duc valorile aces-teia și dincolo de moarte< insula va pieri,dar ele nu o părăsesc; dimpotrivă curățăcasa și gospodăria că nu se cuvine sătreacă în existența cealaltă în condiții ne-demne.

Cu Ioan Nistor, Cristina Gloria Oprișa, Mihaela Grigorean și Ștefan Haiduc lalansare de carte și vernisaj la Muzeul Țării Oașului

Aș dori să definitivez măcar un volum de povestiri, început demult, amânat pentru alte prioritățiși ajuns în fază critică prin prelungirea intervalului inițial prevăzut. Povestirea rămâne, dincolode nenumăratele experimente creative, specia generativă pentru întreaga proză.

Alexandru Zotta Fi;[ de scriitor


LITERATUR~

Trebuie să menționăm neapărat pre-zența din ce în ce mai accentuată a fe-meilor în rândurile scriitorilor> nu doarnumerică, ci și ca întregitoare a imaginiilumii. Poete și prozatoare de ridicată al-titudine valorică populează lumea scrii-torilor actuali, și la noi și în lume. Nudau exemple spre a nu neglija pe cineva,dar șirul autoarelor este impresionant>priviți doar acordarea Premiului Nobelîn ultimii ani! Hotărât lucru, și în litera-tură ca și în multe alte domenii ale vieții,prezența feminină este nu doar bineve-nită, ci absolut necesară.

- Există diferențe între literatura na-țională și literatura scriitorilor arde-leni? Există un specific local foarte preg-nant în opera dumneavoastră?

- Teoreticianul german Erwin Huf-nagel observă că, spre a fi convingătoare,imaginația are nevoie de contactul curealitatea, de „împământare”. Partea derealitate la care scriitorul își conecteazăimaginația contribuie substanțial la spe-cificitatea operei. Unele distincții perti-nente a făcut Garabet Ibrăileanu în Spi-ritul critic în cultura românească. Îngeneral critica noastră literară a relevatpreocuparea pentru condiția etică a fi-inței ca notă distinctivă în literaturaTransilvaniei. Într-o anumită măsurăaceasta se menține și în proza actuală. Încărțile analizate am observat aceastăpreocupare în romanul Ploile amare allui Alexandru Vlad, unde se ilustreazăimposibilitatea ascunderii adevărului șiîn Acasă pe câmpia Armaghedonului,de Marta Petreu, unde se dezvăluie ten-siunile din viața comunitară și mai alesfamilială, inclusiv cele religioase. Ambelesunt romane ale unor comunități mici,dar cu semnificații simbolice cuprinză-toare.

Și în poezie își spun cuvântul parti-cularitățile locale, regionale. Fenomenulse poate ilustra și prin exemple din lite-ratura sătmăreană> George Vulturescuare deja un „brand” propriu< Nordul caspațiu spiritual specific, spațiu al ener-giilor latente. Ion Nistor este poetul Oa-șului, căruia îi dezvăluie concentrareaenergiilor și ocluziunea lor la momenteexistențiale stabilite de calendarul arhaical ființei. Fără a-și fi definitivat proiecteleIon Vădan se detașează prin reflecția des-pre finitudinea vieții ca moment revela-tor al valorii ființei, Ion Ghiur priveștepoezia ca suferință și răscumpărare. Oîncercare de surprindere a specificuluiunor poeți sătmăreni am făcut în primulvolum de Intermitențe critice.

- Care sunt scriitorii care v-au influ-ențat cel mai mult?

- În critica literară influențele nu sunttocmai binevenite. Discernământul criticnu le acceptă. Poți fi de aceeași părere cualți critici sau dimpotrivă, dar aducândargumente suficiente. În literatura mo-dernă perspectivele critice s-au multipli-cat, corespunzător nevoii de investigareîn sincronie și diacronie a fenomenuluiliterar. Esențial este ca demersul criticsă fie adecvat specificului autorului șioperei analizate și evaluate. Teoria lite-rară oferă instrumentația necesară in-vestigării complexe, eficiente a opereipropuse evaluării. Caracterul de inva-riant al operei, originalitatea acesteia,atât de jinduită de autorii contemporani,așteptată cu nerăbdare de autorii tineri,debutanți mai cu seamă, se stabilește șiprin raportare la creația anterioară, darși la principiile teoriei și criticii literare.Critica de întâmpinare se confruntă cuastfel de atitudini. De aceea am evitat săanalizez doar debuturile separate, prefe-rând urmărirea evoluției autorului, pro-filul lui conturat după mai multe volume.

Celeritatea își spune cuvântul și înprocesul de investigare a creației literare.În prezent se scrie mai mult ca oricând.Chiar dacă nu tot ce se scrie este litera-tură, adică nu întrunește condițiile este-tice ale artei cuvântului, investigarea șievaluarea producției literare depășeștecu mult posibilitățile unui critic oricâtde consecvent, chiar și ale unei publicațiisau chiar edituri de profil. Pentru a su-plini deficitul evaluării oportune autoriiactuali, postmoderni în primul rând, im-plică demersul critic în propria creație,prin elaborarea de metatexte. Alteori for-țează „vizibilitatea auctorială” prin sim-patii de grup, constituind, în jurul uneipublicații sau al unui autor confirmat,un fel de „confrerii literare” moderne.Panorama actuală a grupărilor literareeste deosebit de mobilă, cartografiereaacestora fiind aproape imposibilă. S-auschimbat și raporturile între centru șiperiferie, ca și între centrele de inovareși cele de consacrare. Ca și viața, creațialiterară reprezintă un proces continuu,evaluarea acesteia devenind extrem decomplexă, solicitând criticii un profesio-nalism desăvârșit, o atenție deosebită lanoutatea mesajului și limbajului operei,la originalitatea acesteia și a autorului.

- Care ar fi fost destinul dv. literardacă Transilvania rămânea în ImperiulAustro-Ungar?

- Nu cunosc statutul creatorului încondițiile Imperiului, nu am nici o im-agine cât de cât apropiată de realitate.Cred că dacă aș fi trăit sub Imperiulaustro-ungar aș fi fost persecutat cel pu-țin pentru apartenența națională și reli-gioasă. De altfel literatura cea mai valo-roasă din spațiile imperiale aparținescriitorilor revoltați. Scriitorul are uncontext al lui, diferit de cel politic, social,ideologic. Rețin poziția unui parabolistmodern< „De la margine, de acolo se vedemai bine cum putezesc imperiile”. Re-flecția aparține lui Timur Zulfikarov, au-tor din spațiul centr-asiatic. Ideea apareși la noi în romanul La marginea impe-riului de Tudor Dumitru Savu.

- Care a fost perioada cea mai glo-rioasă a literaturii române?

- Cred că perioada cea mai glorioasăa literaturii române este cea a marilorclasici. A avut creatori exemplari de li-teratură – Eminescu, Caragiale, Creangă,Slavici – un spirit lucid, Titu Maiorescu,fondator al critcii literare românești, orevistă – Convorbiri literare – care recenta împlinit 150 de ani, (ajungea și la Cerculde lectură întemeiat de Petru Bran!), oimplicare cu un impact puternic asupravieții politice și a modernizării societății.Modelele și principiile acestei perioadeliterare sunt valabile și azi.

- Și în comunism s-a făcut artă și li-teratură?

- S-a făcut literatură autentică și încomunism, în ciuda persecuțiilor scrii-torilor. Era greu de evitat controlul ideo-logic al literaturii, mai ales că materialulcu care operează aceasta – cuvântul –este același cu al ideologiei și al comu-nicării umane. Protestul cerea strategiiingenioase de codificare a mesajului și alimbajului, care, în cele mai fericite ca-zuri, au sporit, concomitent cu „dificul-tățile textului”, și valoarea estetică a aces-tuia. Așa s-a creat o literatură fantastică,onirică sau distopică. Una dintre strate-giile aplicate cu deosebire în proză, darși în dramaturgie este parabola. Recurgela un discurs indirect, aluziv, dar mai alesla procedee de augmentare a semnifica-țiilor unor personaje și întâmplări parti-culare. Realist prezentate, acestea suntinsolitate spre raportare la contexte cusemnificații mult mai cuprinzătoare, demulte ori la nivelul condiției umane și alstatutului ființei. Romane precum Vâ-nătoarea regală de D. R. Popescu, Bise-rica neagră de A.E. Baconski, Cartea dela Metopolis de Ștefan Bănulescu, Lungacălătorie a prizonierului de SorinTitelș.a. sunt exemple convingătoare. Odatăcucerite, astfel de strategii urmează caleaperformării și adaptării la condițiile ac-tuale. Societatea noastră este puternicafectată de schimbări fundamentale. Tre-cerea de la totalitarism la democrație sesuprapune peste trecerea de la o societateindustrială la una postindustrială, infor-mațional-culturală. Procesul se reflectăîn schimbarea paradigmelor mitice< dela mitul lui Prometeu la mitul lui Hermes,ilustrat evident prin Internet. Trecereacunoaște o fază dionisiacă, în care des-tructurarea vechilor valori nu e urmatăde structurarea imediată a celor noi. Esteo fază a individualismului, hedonismu-lui, consumusmului, plaisirismului, a in-sului care nu-și găsește încă locul și rostulîn structurile societății. În plan culturalse produce și trecerea de la modernismla postmodernism. Toate aceste schim-bări se produc într-un context determi-nat de confruntarea dintre identitate șiglobalizare, care a sporit tensiuni și așagreu de ameliorat. Să nu uităm că simul-tan cu aceste procese nu încetează să se

desfășoare și lupta pentru putere. Pe dealtă parte societatea noastră face greșealasesizată demult de Winston Churchill<„Cine întârzie în prezent cu judecata tre-cutului pierde cu siguranță viitorul.” To-tuși viitorul vine și destul de repede, darse cere întâmpinat cu mai multă perspi-cacitate și din partea scriitorilor. Cred cădatoria principală a scriitorilor este de aidentifica cerința de idealitate a societății>mai ales într-o societate prin excelențăpragmatică, condusă de criteriul eficien-ței economice.

- Cum se scria în comunism, cum sescrie în democrație? Descrieți asemă-nările și deosebirile fundamentale. Sim-țiți că sunteți cetățean al UE? Există unpatriotism de tip UE?

- Patriotismul este un sentiment șitrebuie tratat ca atare. El se manifestăprintr-un atașament puternic față de va-lorile spațiului de origine, valori con-stitutive, care au modelat ființa din pri-mele zile ale vieții. Chiar dacă valorilemoștenite nu sunt dintre cele mai ridi-cate, patriotismul rămâne un sentimentînălțător prin contribuția la creativitateași solidaritatea umană. Cesare Pavese în-cepea una din povestirile lui astfel< „Ebine să ai un sat al tău, fie și pentru plă-cerea de a pleca din el. Un sat înseamnăsă nu fii singur, să știi că și atunci cândnu ești, cineva stă și te așteaptă.” Îmi pla-ce să corelez aceste cuvinte cu propozițialui Horia Vintilă< „Cât timp cineva seroagă pentru tine înseamnă că nu eștisingur.” Cât timp ai o patrie, chiar dacăești departe de ea, nu ești singur.

Concomitent cu extinderea spațiuluiexistențial și a sistemului de valori, ata-șamentul la valorile constitutive ale ființeise complinește cu respectul pentru noilevalori, fără a anula însă afecțiunea pentrucele inițiale. Important este ca atașamen-tul și respectul să se manifeste față de va-lori autentice și, mai ales, prin făurire devalori, inclusiv spirituale și afective.

- Cum vă influențează scrisul faptulcă trăiți într-un spațiu multicultural?

- Avantajele unui spațiu multiculturalar fi lejeritatea schimbului de valori,eventual de experiență în făurirea aces-tora. În literatură rămân de depășit înprimul rând barierele limbii. Traducerile,deși facilitează schimbul de creații, nusunt și selective> se traduce orice, în func-ție de interese diverse și de relații inter-personale. Altădată o creație tradusă în-tr-o limbă de circulație mai largă era șiun semn de valoare. Ca și publicarea lao anumită editură. Criteriul selectiv sti-mula valoarea.

- Ați putea scrie dacă ați fi închisîntr-un penitenciar din România?

- S-au scris și opere remarcabile înînchisoare. Profesorul George Achim arechiar un studiu valoros despre „poeziaînchisorii”, care analizează creații remar-cabile izvorâte din condițiile detenției.Dar atunci detenția nu era un obiect denegocieri. Principial nu am nimic împo-triva practicii scrisului în închisoare; îlconsider chiar benefic, dată fiind funcțiaperformativă, a creației în general, a celeiintelectuale cu deosebire, fie științificăsau artistică. Scrisul literar are și o func-ție metanoietică, de prefacere a ființei,finalitate urmărită și de instanța puni-tivă. Recompensarea scrisului cu redu-cerea pedepsei nu mi se pare de con-damnat, când scrierea este creație auten-tică și personală a deținutului și reali-zează o astfel de prefacere. Nu numaiscrisul, ci orice formă de activitate utilăeste salvatoare pentru condiția umană.Exemplul la îndemână îl oferă Soljenițîn

cu O zi din viața lui Ivan Denisovici,personaj care nu încetează să împlineascăfapte umanitare chiar în cele mai grelecondiții. Cam aceeași idee o ilustrează șiDostoievski în Amintiri din casa mor-ților. Numai că omul contemporan nuagreează condiția de martir.

- Ați mai scrie dacă ați fi multimi-lionar?

- Credeți că nu mai am ce să-mi im-aginez? Dar cum literatura cunoaște șio perioadă a absurdului, să admitem. Așamenaja un local pentru artiști, o cafenea,aș sponsoriza o revistă literară, aș susținechiar o editură care să aibă ca angajațilectori de specialitate, corectori compe-tenți, poligloți, graficieni și tipografi pri-cepuți în prefacerea cărții în obiect ar-tistic, beneficiind de facilitățile informa-ției moderne, nu numai persoane spe-cializate în copy-paste. Aș sponsoriza unprogram TV cultural. Dar să lăsăm ilu-ziile deșarte...

- Care a fost criticul literar care v-a"prins" cel mai bine? La ce carte a apărutrespectiva cronică și de cine a fost sem-nată?

- Scrise cu intermitențe, editate în ti-raje mici, după posibilitățile mele finan-ciare, cele mai multe la edituri puțin cu-noscute, destinate studenților în primulrând, cărțile mele nu m-au recomandatunei receptări rapide și extinse. Totușiunele aprecieri au început să apară, chiardespre primul volum de Intermitențe,în primul rând din partea autorilor luațiîn discuție, dar și a câtorva critici pres-tigioși. Unele ecouri frumoase vin și dinspațiul anglofon, și nu numai de la au-torii abordați. Îmbucurător este că eseu-rile sunt bine primite și că depășesccondiția locală. Încă nu am ecouri supă-rătoare de pe urma scrierilor mele, așacă pot îndrăzni să mai comit și altele.

- Ca scriitor, vă puteți considera un“nemuritor”. Numele dvs va dăinui, înistoria literaturii, a culturii, cel puținîn orașul în care ați trăit, în vreme cenumele celor care nu creează sunt dateuitării după ce îi dispare familia. Ca in-divid, sunteți, totuși muritor. Vă temețide moarte? Cum tratați “moartea”, încreația dvs?

- Spaima de moarte este o preocuparecentrală a filosofiei existențialiste. Printrefactorii care pot ameliora impactul morțiiasigurarea continuității biologice și crea-ția ocupă poziții importante. Ca gândi-tori trebuie să nu ignorăm condiția fini-tudinii ființei. Conștiința acestei condițiipoate stimula creativitatea și solidarita-tea, cu șanse de depășire a impactuluiexistențial, de trecere din istorie în me-morie; cel puțin pentru un timp și pen-tru o comunitate de cuprindere relativă.Altfel celeritatea vieții actuale va ștergerepede urmele persoanei, dar și ale fap-telor sale. Omul contemporan are puțineșanse să mai dăinuie prin povestea lui,care poate rămâne neterminată... Oricumnu pare a avea viață lungă. Dar să nemai amăgim cu ideea că realitatea depă-șește orice imaginație!

De înscris în piatră spre eternizaresemnele poveștii e greu și de imaginat.Totuși, dacă cineva s-ar încumeta să cio-plească o statuie a modestiei, aș subscrieși eu, în semn de apreciere a atitudiniiașteptate de la ființa normală. Îmi amin-tesc deseori de îndemnul lui Dostoievski<„Smerește-te, omule mândru!” Înțelegsmerenia în sensul ei etimologic, ca „mă-sură” reală a ființei, nu ca umilință, cume aproape unanim precepută în prezent.Un astfel de îndemn ar putea orienta fi-ința către normalitate.

A consemnat Mirela F.

Acad. prof. Eugen Simion ;i Alexandru Zotta, Satu Mare, 1988

De înscris în piatră spre eternizare semnele poveștii e greu și de imaginat. Totuși, dacă cinevas-ar încumeta să cioplească o statuie a modestiei, aș subscrie și eu, în semn de apreciere a atitudiniiașteptate de la ființa normală.

“Ideal ar fi ca prieteniile artistice s[ se reg[seasc[sub semnul afirm[rii culturale a unei comunit[\i,

al cultiv[rii valorilor comune”


Globul p[m]ntesc este str[b[tutde milioane de kilometri de drumuris[pate `n pere\ii mun\ilor, adeseagreu de urmat, drumuri de coast[care ̀ nc]nt[ privirea, ;osele sinuoasecare parcurg apele oceanelor sauv[ile, al[turi de peisaje care surprindprin spectacolul oferit de natur[ ;icare `ndeamn[ c[l[torul s[ por-neasc[ la drum.

Posibilitatea de a ne deplasa cu u;urin\[dintr-un loc `n altul reprezint[ un aspectcheie al lumii moderne. Inginerii care pro-iecteaz[ ;oselele sunt esen\iali c]nd vinevorba de a oferi infrastructura necesar[circula\iei rutiere, feroviare ;i aeriene, care,la r]ndul lor, sprijin[ bun[starea econo-mic[ ;i social[, dar ;i s[ abordeze cu aten\ie;i profesionalism provoc[rile asupra me-diului create de necesit[\ile de transportdin prezent. Multe dintre cele mai sur-prinz[toare drumuri din lume uimesc fieprin frumuse\ea peisajului natural, fie da-torit[ faptului c[ sunt extrem de pericu-loase sau c[ reprezint[ adev[rate bijuteriidin punct de vedere al proiect[rii. Uneorinu contează atât de mult destina\ia finalăla care trebuie să ajungi, ci drumul în sine;i locurile pe care le vezi până acolo.

Adesea numit cel mai frumos traseudin Alpii Francezi, Combe Laval, dinFran\a, a fost construit în 1897. Drumul afost ini\ial folosit pentru transportul lem-nelor, dar în timp a devenit, datorită pei-sajelor extrem de frumoase, o atrac\ie tu-ristică a Alpilor Francezi. Traseul este cău-tat azi în special de cicli;ti, care sunt gatasă ̀ ;i pună for\ele la încercare într-o că\ăra-re aproape imposibilă. Zona cea mai spec-taculoasă a întregului drum este între St.Jean-en-Royans ;i Col de la Machine, unde;oseaua a fost săpată direct în stâncă.

O altă provocare pentru ;oferi, dar ;ipentru cicli;ti, este Trecătoarea Stelvio dinItalia, care ajunge la o altitudine de 2757metri, ̀ mbin]nd curbele str]nse cu peisa-jele impresionante. Ascensiunea începechiar lângă Bormio, iar turi;tii se pot opripentru relaxare la unul dintre hoteluriledin vârf ;i pot admira drumul pe care l-auparcurs.

Norvegienii consideră Trollstigen (Po-teca Trolilor) drept una dintre principaleleatrac\ii turistice ale \ării lor. Această ca-podoperă a ingineriei se găse;te în valeaRomsdal, pe pantele a trei versan\i (Regele,Regina ;i Episcopul). Este de fapt o ;oseaconstruită în zig-zag care urcă cei treimun\i. Pentru că lipsesc barele de protec\ie,se recomandă aten\ie sporită pe orice vre-me. Cei 6 km care alcătuiesc cea mai înaltăpor\iune din această „scară” au 11 serpen-tine periculoase cu înclina\ie de 9%.

Construit între anii 1970 - 1974, Trans-făgăr[;anul se num[r[ ;i el printre celemai spectaculoase trasee rutiere din lume.Plecând din Arefu până în comunaC]r\i;oara, acest drum de 90 de km tra-versează mun\ii Carpa\i la o în[l\ime depeste 2000 de metri. Serpentineleame\itoare ;i peisajul mirific al Mun\ilorFăgăra; au f[cut Transfăgăr[;anul cunos-cut ;i peste hotare. Benzile înguste, via-ductele ;i podurile te obligă să mergi cupână la 40 km/or[, iar cea\a deasă reducevizibilitatea. Cu toate acestea, priveli;teaspectaculoasă de la Lacul Vidraru ;i for-

tărea\a Poenari merită efortul.Un traseu pu\in cunoscut până în ur-

mă cu câ\iva ani, când autorită\ile au în-ceput asfaltarea integrală, Transalpina esteconsiderat[, dup[ unele surse, mai vechedecât Transfăgăr[;anul, iar mul\i sunt dep[rere c[ ;oseaua este ;i mai frumoasă.Construită în timpul domniei lui Carol alII-lea, căpătându-;i astfel ;i numele deDrumul Regelui, a fost deschisă pentruprima dată în anul 1938. În timpul celuide-al Doilea Război Mondial, ;oseaua afost reconstruită de către trupele germane,care aveau nevoie de această rută din mo-tive militare. Transalpina este în prezentun drum aflat încă în reabilitare. Maide\ine ;i titlul de cel mai înalt drum rutierdin România (2.145 metri în Pasul Urdele),cât ;i din întregul lan\ al Carpa\ilor – atâtdin \ară, cât ;i din afară.

Col de Turini din Fran\a este faimospentru etapa din Raliul Monte Carlo, ceare loc pe serpentinele ce străbat Alpii.Drumul, care pleacă de lângă Sospel, leagălocalită\ile Moulinet ;i La Bollene-Vesubiepe o distan\ă de 20 de kilometri, presăra\icu peste 30 de curbe periculoase în ac depăr la o altitudine de 1.607 metri.

Drumul Lysebotn din Norvegia esteconsiderat unul dintre cele mai deosebitedin Europa. Această ;osea începe cu undrum îngust ce urcă zidurile abrupte alefiordului Lysefjord, incluzând 27 de virajeac de păr ;i un tunel cu o lungime de 1,1kilometri care, pentru a face lucrurile ;imai interesante, are trei serpentine în in-terior. Cei care au mers pe acest drum cuo suprafa\ă perfectă spun că oferă senza\iiasemănătoare cu cele ale unui montagnerusse.

Atlantic Road, tot din Norvegia, estefoarte spectaculos datorit[ faptului c[ urc[;i coboar[ pe un teren cu o suprafa\[ ne-uniform[, oferind senza\ia de mare ̀ nvol-burat[, pe o ;osea de 8,3 km. Construc\iacelebrului drum a început în anul 1983,întinzându-se însă pe o perioadă de 6 ani(aproximativ 1,5 km/an) deoarece, pânăla finalizarea acestuia, constructorii s-auluptat cu furia naturii, în această perioadăînregistrându-se nu mai pu\in de 12 ura-gane. :oseaua face leg[tura ̀ ntre localit[\ileMolde ;i Kristiansund, fiind una dintrecele mai populare atrac\ii turistice din Nor-vegia, pentru c[ rar ai aici ocazia s[ mergipe un drum de coast[. ~n zilele cu vremefrumoas[, po\i avea norocul s[ vezi balene;i foci prin preajm[.

Route 66, care traversează Statele Uniteale Americii ;i une;te Chicago (pe coastade est) cu Los Angeles (pe coasta de vest),este probabil cel mai cunoscut drum dinlume ;i are o lungime de peste 3900 km.Numit „coloana vertebrală a Americii",Route 66 este un drum spectaculos, cumulte atrac\ii turistice, fiind, de-a lungultimpului, o permanentă sursă de inspira\iepentru scriitori, cântăre\i ;i scenari;ti. Des-chis în anul 1926, Route 66 străbate optstate ;i este văzut de americani ca un ade-vărat simbol al libertă\ii.

Cu toate c[ nu este la fel de faimoasăca istorica Route 66, autostrada PacificCoast Highway este inclusă între celebreledrumuri americane. Cei 1055 km de-alungul coastei Pacificului leagă ora;eleamericane din sud, de la Dana Point, pânăîn nord aproape de Leggett, trecând prinmult mai celebrele Los Angeles, Santa Cruz

;i San Francisco. De;i la prima impresie oautostradă pe lângă coastă ar echivala cuun drum drept, aproape plictisitor, lucru-rile nu stau deloc a;a. Întrucât sunt regiunimuntoase foarte aproape de apele ocea-nului, solu\iile găsite de arhitec\i oferă sen-za\ii unice ;oferilor. Una dintre ele, pre-zentă mai ales în zilele în care cea\a ocea-nului acoperă podurile ce fac legătura din-tre diverse stânci, este aceea că plute;ti penori spre ocean.

Autostrada Overseas Highway une;teora;ul Miami cu lan\ul de insule ce se`ntinde spre cap[tul de sud-est al Floridei,pe o distan\[ de peste 100 mile ;i cu aju-torul a 42 de poduri. O adev[rat[ aventur[pentru turi;tii dornici s[ descopere peisajulde vis al zonei, aceasta este ;i o construc\ieincredibil[. Autostrada a fost deschis[ `n1938 ;i urmeaz[ traseul primei c[i ferateconstruite pe coasta de est a Floridei, iarpe unele por\iuni ajunge la o `n[l\ime de20 metri fa\[ de nivelul oceanului.

Cei 165 de km care alcătuiesc buclaWhite Rim Road, SUA, este unul dintrecele mai grele trasee. Acest drum treceprin Canyonlands National Park din statulamerican Utah. Peisajul ro;u, provenindde la praful care intră în compozi\ia cără-mizii ;i care este din bel;ug aici, dominăvizual întreg traseul. Este recomandat caacest drum să fie făcut cu o ma;in[ deteren pentru că nu este asfaltat.

Supranumit „Drumul Mor\ii” sau„Drumul Sor\ii”, North Yungas, din Boli-via, leagă capitala La Paz de Coroico, pe olungime de 69 de kilometri. Construit deprizonieri paraguayeni în anii ’30, a fostdesemnat cel mai periculos drum din lumepentru că pe lă\imea sa nu încape decâtun singur vehicul, nu există parape\i deprotec\ie ;i de o parte ;i de alta nu vezi al-tceva decât un perete de piatră sau o pră-pastie.

Trecătoarea Los Caracoles (trec[toareamelcilor) este una dintre cele 40 depor\iuni de drum de grani\ă împăr\ite deChile ;i Argentina. :oseaua leagă capitalastatului Chile, Santiango, de regiunea Men-doza din Argentina pe o lungime de 30 dekilometri. Drumul este folosit intens decamioane ;i alte vehicule grele, care văzutede la depărtare par ni;te melci care urcăîncet panta, de unde ;i numele ;oselei.

Situat[ în masivul cu acela;i nume dinregiunea chineză Hunan, ruta montanăTianmen, lungă de 11 kilometri, dispunede 99 de curbe care într-un final duc că-lătorii în vârf de munte, la pe;tera Tian-men, o gaură formată natural în versant,înaltă de 131,5 metri.

Irohazaka, din Japonia, este o ;osea;erpuitoare care face legătura între centrulNikko ;i Oku-Nikko. Drumul cuprinde48 de curbe ;i la fiecare cotitură se aflăcâte o literă din alfabetul japonez antic.

De fapt, Irohazaka este compusă din douădrumuri, unul care urcă ;i altul care co-boară.

Tunelul Guoliang este unul dintre celemai abrupte drumuri din lume. Acesta afost construit de 13 localnici din satul Guo-liang, prin Mun\ii Taihang, ̀ n numai 5 ani,pentru a face leg[tura `ntre satul lor ;irestul provinciei Henan, din China. Dru-mul s[pat ̀ n munte are o lungime de 1.200metri, 5 metri `n[l\ime ;i 4 metri l[\ime,ceea ce `l face accesibil at]t turi;tilor carevor s[-l parcurg[ pe jos, c]t ;i mijloacelorde transport. ~nainte de 1972, localniciiaveau de parcurs un urcu; istovitor pe 720de trepte s[pate ̀ n st]nc[. Se spune c[ s[te-nii ar fi v]ndut capre ;i plante pentru a-;icump[ra uneltele cu care au s[pat tunelul.

Trebuie amintite ;i Great Ocean Road,din Australia, care include p[duri tropi-cale, priveli;tea oceanului ;i parcuri na\io-nale> Trec[toarea Rohtang, din India, aflat[la 3978 de metri `n[l\ime, de unde se potadmira cei mai frumo;i ghe\ari din lume>;oseaua Hawaii Belt, un drum care ̀ ncon-joar[ insula ;i de-a lungul c[ruia pot fi ad-mirate imagini spectaculoase cu vulcani,plaje cu nisip alb, p[duri luxuriante ;imun\i de-a lungul celor 242 km, precum;i Hana Highway, din Maui, o ;osea cupriveli;ti `nc]nt[toare de-a lungul celor620 de curbe ce trec direct prin p[dureatropical[.

Cele mai frumoasedrumuri din lume

Trollstigen, Norvegia

Great Ocean Road, Australia

Route 66, SUA

Trec[toarea Los Caracoles, Chile

Pacific Coast Highway, SUA

Tianmen, China

Atlantic Road, Norvegia

Transf[g[r[;an, Rom]nia

Transalpina, Rom]nia

S`n`tate & Frumuse]e · S`n`tate & Frumuse]e Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e · S`n`tate & Frumuse]e Preparate utilizate de Terapia cu plante pe cale...