S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei...2017/11/05 · Codexul Rohonczi (grafii al-ternative<...

Fostul președinteamerican Barack Oba-ma și-a relansat sloga-nul de "speranță șischimbare" cu care acâștigat alegerile, cuprilejul primului sum-mit organizat de fun-dația sa, consacratpromovării tinerilor li-deri civici.

Cinci sute de tineridin 60 de țări și 27 de state ame-ricane - politicieni, militanți, darși artiști sau chefi - au fost invi-tați la summitul desfășurat mier-curi la Chicago. Între invitați s-a numărat și prințul Harry alMarii Britanii. Obama a remar-cat că sloganul său în care îi în-demna pe oameni să îndrăz-nească să spere a fost de multeori interpretat greșit. "A speranu înseamnă că mâine totul vafi mai bine. Schimbarea este po-

sibilă dacă punemumărul să urnim lu-crurile. Dar nu se în-tâmplă peste noapte",a spus el. Obama nu l-a menționat pe succe-sorul său DonaldTrump, care încearcăacum să desființezeunele din politicilepromovate de Obama,între care sistemul de

asigurări medicale și protejareatinerilor imigranți amenințați deexpulzare.

La rândul ei, fosta PrimăDoamnă Michelle Obama i-aavertizat pe participanți să fieprecauți față de puterea social-media. "Nu dai pe Twitter tot ce-ți trece prin cap", a spus ea, atră-gând râsete în rândul audienței."Nu mă refer la nimeni în modspecial", a ținut să adauge ea, fărăa-l menționa pe Trump.

100 de ani de la revolu\ia bol;evic[,momentul zero al erei comuniste

PAGINA 4

O carte veche de aproape1.000 de ani, păstrată la Budapes-ta, răstoarnă teoriile istoricilor.Manuscrisul cuprinde primeledocumente scrise în această pe-rioadă istorică. A fost scrisă cucaractere dacice, de la dreapta lastânga, şi se citeşte de jos în sus.Vorbeşte despre despre vlahi şi re-gatul lor. Mulţi au încercat să des-cifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Ena-chiuc a tradus, în premieră, filelemisteriosului manuscris.

Codexul Rohonczi (grafii al-ternative< Codicele şi Rohonczysau Rohonc, în toate combinaţii-le) este un document controversatal cărui sistem de scriere este ine-dit şi încă nedescifrat în mod con-vingător. Este numit după orăşelulRohonc unde a fost păstrat multtimp (Rohoncz e grafia maghiarăveche, germană Rechnitz, pecroată Rohunac), aflat azi în pro-vincia Burgenland din Austria.

Codexul Rohonczi, o carte misterioas[ care vorbe;te de istoria dacilor

S`n`tate Frumuse]e&Consum[ produse bio pentrus[n[tate ;i protec\ia mediului

PROTONIC de la Hypericumregleaz[ func\ia digestiv[

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 758 Duminic[ 5 noiembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Beauty Days transform[ Satu Marepentru 4 zile ̀ n capitala frumuse\ii

PAGINA 7

PAGINA 11

Barack Obama ;i-a relansat sloganul de “speran\[ ;i schimbare”

Grupuri importante de populaţie slavă s-au stabilit în interiorul unui khaganat avar

În secolul VI, pe teritoriul jude\ului au venit slavi din nord-est

“Revizorul” modernizat, op\iunea Teatrului de Nord `n epoca DNA

7 universităţi internaţionale,printre care şi cea din Bucureşti,au demarat primul studiu legatde situaţia diasporei româneştidin Spania, astfel, urmărindu-seconexiunile românilor plecaţi cucei rămaşi acasă, dar şi cu alţiromâni, care trăiesc în alte stateale lumii.

Proiectul va analiza diasporaromânească din Spaniaconcentrată în două locuri underomânii reprezintă mai mult de10% din totalul populaţiei,Castelló de la Plana (Valencia) şiRoquetas de Mar (Almería).

S-a constatat că românii dincele două localităţi provin,preponderent, din judeţele

Dâmboviţa, respectiv Bistriţa-Năsăud. Prin urmare, studiul vaporni de la rutele de migraţiedintre Castelló de la Plana(Valencia) – Dâmboviţa şiRoquetas de Mar (Almería) -Bistriţa-Năsăud.

Proiectul ORBITS estedemarat de un grup de cercetătoridin şapte universităţi din Spania,România, Germania, Elveţia şiSUA şi va dura până în 2020.

În 2015, aproape treimilioane de români trăiau în stateale UE, altele decât România. Dincei aproape două milioane deimigranţi în Spania proveniţi dinstate ale UE, cei mai mulţi, circa660.000, sunt români.

Diaspora româneasc[ din Spania, subiect de studiu pentru ;apte universit[\i

PAGINA 3

În octombrie 1917, Lenin și Troțki au considerat că a venit timpul unei noi ordini

Ace;tia au fost contemporani cu o populație romanizată, cu avari, gepizi ;i langobarzi

PAGINA 9

2 Informa\ia de Duminic[/5 noiembrie 2017

În septembrie 1876, între mi-nistrul de externe Gorceakov șiprimul ministru român I.C. Bră-tianu au avut loc mai multe dia-loguri. Pentru a obține recunoaș-terea independenței țării, premie-rul român era pus în fața necesi-tății de a trata cu Rusia de pe po-ziția unui stat pe deplin stăpân pesoarta sa, din punctul de vedereromân aceasta reprezenta, evi-dent, maximum ce se putea obți-ne.

Convenția din 16 aprilie 1877 nu pre-vedea nici o cooperare a armatei românedincolo de Dunăre, Rusia respingea chiarși sugestia unei asemenea cooperări, con-siderând că forțele sale erau pe deplinsuficiente pentru a repurta o victoriecompletă asupra ImperiuluiOtoman.(Gheorghe Brătianu, Bassara-bia droits nationalles et historiques, Bu-curești, 1939, p 114-115)

Așa s-a arătat că în fața Plevnei s-aprodus o nouă surpriză și rezistență a luiOsman Pașa, ce a modificat toate planu-rile Statului Major Imperial Rus. La 31iulie 1877 o depeșă a Marelui Duce Ni-colae stăruia ca prințul Carol al Românieisă treacă Dunărea și să întreprindă câtmai repede o demonstrație sau diversiu-ne, cu scopul de a degaja corpurile dearmate ruse angajate în luptă cu otoma-nii. După căderea Plevnei, victoria ro-mâno-rusă și după Tratatul de la San Ste-fano, problema încorporării sudului Ba-sarabiei la Rusia a intrat în preocupărileprincipale ale diplomației ruse.

La 26 ianuarie 1878, generalul Ghicaraporta de la Petersburg că< “Împăratulși ministrul de externe mi-au făcut cu-noscută în mod formal intenția lor de arelua o parte a Basarabiei până la Chilia.În compensație, România va primi DeltaDunării și Dobrogea.”(Corespondențageneralului Iancu Ghica, publicată deR. Rosetti, București, 1930, AșezământulI.C. Brătianu, p. XII)

Prima reacție a lui Mihail Kogălni-ceanu a fost un protest energic < “Deci,telegrafia el în acea zi, ne-am vărsat sân-gele, ne-am secătuit țara nu pentru a câș-tiga, nu a păstra cel puțin, ci pentru apierde. Deci, era mai bine să-i lăsăm peturci, să iasă victorioși, ca în caz de vic-torie, cu siguranță ei nu ne-ar fi luat multdin Basarabia. Basarabia va putea să nefie luată, adaugă el, dar în orice caz aceas-ta se va face pe seama prestigiului Rusieiîn rândul popoarelor din Răsărit. Greciiși sârbii vor învăța de la noi prețul pecare îl plătim pentru că am fost aliații lorși ne-am vărsat sângele pentru Sfânta Ru-sie. Nu ministrul vă vorbește acum, căciel trebuia să aștepte sosirea generaluluiIgnatiev. Pentru moment, vă vorbește ro-mânul descendent al boierilor moldo-veni, care au protestat chiar sub jugulturcesc, împotriva luării Bucovinei, îm-potriva luării Basarabiei. Să dea Domnulsă mă înșel, dar luarea acestei fâșii de pă-mânt care se cheamă Basarabia româ-nească va provoca multe furtuni viitoa-re.”(Ibidem, p. 129, nr. XCIII).

Guvernul țarist a dat articolului 2 alConvenției din 16 aprilie o interpretareîn slujba propriilor sale interese < “Con-venția fiind încheiată în vederea războ-iului cu Turcia, război al cărui teatru pu-tea deveni România, Rusia s-a angajatprin articolul Convenției, să apere și săgaranteze drepturile României și inte-gritatea teritoriului său numai împotrivaTurciei. Această stipulație nu se referă laRusia, căci Convenția nu este un act princare ea se angaja față de România sau

prin care Rusia și-a asumat față de eaobligațiile conținute în articolul prece-dent.” (Ibidem, p. 161, nr. CXXXVII)

~n aprilie 1878, Rusia amenință România cu ocupația

În memoriul guvernului român, re-mis Petersburgului la 19 martie, răspun-sul Rusiei a venit câteva zile mai târziu,sub forma unui articol din "Journal deSaint Petersburg", consacrat în întregimememoriului român, pe care îl taxa dreptaberație “a unei națiuni imature”, a căreiparțialitate îi tulburase mintea și îi întu-necase rațiunea. Urmau argumentele in-vocate de Rusia, a căror reproducere înpunctele lor esențiale nu este inutilă< “CăBasarabia nu fusese cedată României, ciMoldovei, ca fiind vecinul cel mai insig-nifiant. Că Tratatul de la Paris, care esteunicul său titlu de posesiune, a fost violatde către Moldova, care s-a unit cu Valahiași a creat Principatele Unite, care au făcutapel la un prinț străin de către România,care a dus război împotriva Turciei și și-a proclamat independența și că în con-secință, titlul legal de posesiune nema-iexistând, încetează însuși dreptul de po-sesiune. Că scopul pentru care puterileceruseră cedarea acestui teritoriu nu maiexistă, din moment ce libertatea de na-vigație pe Dunăre este astăzi pe deplinrecunoscută și garantată de Comisia In-ternațională. Că participarea Românieila război nu a fost un sacrificiu, nici unact de devotament, ci un calcul just, datfiind că a beneficiat de pe urma lui, fărăa mai socoti ploaia de aur pe care războiula făcut-o să cadă peste țară. Că româniin-au decât să-și reproșeze lor înșiși dacăau crezut că pot substitui frăției de armeprocedee rău voitoare și ostile.”

Nervozitatea conducătorilor politiciiexterne a Imperiului Țarist a devenit ex-

cesivă, iar ministrul de externe Gorcea-kov înfuriindu-se peste măsură a ame-nințat la începutul lunii aprilie că va daordin de ocupare a României și va de-zarma armata română. “Din ordinulPrințului Carol, telegrafia Kogălniceanului Ghica la 4 aprilie, binevoiți a-i spuneprințului Gorceakov, la prima întâlnire,că o armată care a luptat la Plevna subochii Împăratului Alexandru al II-lea, vaputea foarte bine să fie zdrobită și lichi-dată, dar că ea nu se va lăsa dezarmatăniciodată.” (Ibidem, p. 174, nr. CLIII) Înaceastă situație, Carol a fost nevoit să deaordin armatei române pentru a se retrageîn Oltenia.

Când I.C. Brătianu și Mihail Kogăl-niceanu au fost admiși , la 1 iulie, să facăcunoscut Înaltei Adunări Memoriul loradresat Rusiei, conceput în termeni pecât de fermi, pe atât de măsurați, ei ple-dau, evident, o cauză dinainte pierdută.Dar atitudinea lor a rămas de nezdrun-cinat, în același spirit cu telegrama miș-cătoare, semnată de Rosetti, pe care oprimiseră de la București pe 23 iunie șicare le reamintea o ultimă oară, punctulde vedere pe care trebuia să-l susțină <“După îndelungi reflecții, am ajuns laconvingerea fermă și de neclintit că tre-buie să ne abținem de la orice participarela un act care va fi. Cei mari pot facetranzacții, națiunile mici nu trebuie să-și vândă teritoriul, și nici pe frați.”(Ibi-dem, p. 174 nr. CLIII)

După Congresul de la Berlin, întrea-ga provincie dintre Prut și Nistru era dinnou sub dominația Rusiei țariste. De alt-fel politica autorităților ruse din Basara-bia nu era lipsită de o anumită abilitate;ea încerca să atragă elemente ale burghe-ziei și ale boierimii provinciale și pe in-telectuali, asigurându-le posturi în ad-ministrația imperiului, cu condiția să seadapteze cu totul mentalității și culturiiruse.

Mulți basarabeni de origine română

au primit astfel funcții în armată și în di-plomație < unul dintre ei, un distins jurist,Leon Kasso, a cărui familie în generațiatrecută era încă suspectă de “naționalismmoldovenesc”, a devenit profesor la Uni-versitatea din Moscova și Ministru al În-vățământului sub Nicolae al II-lea; daraceștia primiseră și educație pur ruseascăși se considerau pe deplin câștigați pentrucauza imperiului.

Pe de altă parte, bunăstarea materialăa populației rurale constituia o grijă per-manentă a autorităților, ca și starea deregres cultural pe care acestea aveau in-teresul să o mențină. (I.C. Brătianu, Acteși cuvântări, IV, p. 63-64)

Revoluția burghezo-democratică dinRusia, în 1905, în condițiile înfrângeriiarmatelor țariste în Manciuria, a prilejuito puternică afirmare a principiului na-ționalităților.

Manifestări pentru emancipare națională

O seamă de intelectuali români, lup-tători pentru drepturile naționale ca depildă< Constantin Stere, Emanoil Gavri-liță, Alexandru Botezat, Ion Pelivan, IonInculeț, Alexandru Nour, Neculai Ale-xandri, Nicolai Bivol, Vasile Oatu, VasileStroiescu, Pantelimon Halippa, organi-zează editarea ziarului românesc Basa-rabia. Zemstvele stăruie să se introducălimba română în școli> au loc adunăripublice la Chișinău, în care se pun bazele“Societății Moldovenești pentru Răspân-direa Culturii Naționale”, sub președințialui P.V. Dicescul. Ca și în Imperiul Aus-tro-Ungar, lupta revoluționară a româ-nilor din Rusia țaristă, urmărea emanci-parea națională, reforme economice, re-forma agrară, reintroducerea limbii ro-mâne în școli, în biserici și în instituțiilepublice. (Ion Nistor, op. cit., p. 202-205)

Orice manifestare pentru emancipa-re națională și politică în cadrul generalal mișcărilor revoluționare din Rusia, afost primită cu ostilitate de oficialități.Organul de presă țarist din Chișinău,“Drug” trăgea semnalul de alarmă în ia-nuarie 1906 că< ...”s-a format un cerc alcărui scop tinde la deschiderea școlilorromânești în Basarabia, predarea limbiiromâne, dezvoltarea gustului pentru li-teratura românească. Într-un cuvânt s-afăcut primul pas care, fatal, va duce laantagonism și separatism. Poporul areprea puțin timp ca să poată învăța de-odată carte rusească și românească. Și,desigur, majoritatea va prefera să învețeîn limba maternă, în cea românească.Deci, înstrăinarea de Rusia e inevitabi-lă.”(Drug, Prietenul din 6 ianuarie 1906)

Ca și în celelalte provincii oprimate,în gubernia Basarabiei, represiunea a fostcruntă< arestări, execuții, distrugerea se-diilor organizațiilor naționale, ziarul Ba-sarabia a fost suprimat, tipografia și re-dacția arse, redactorii săi au fost arestațiși deportați. Cu toate acestea, alegerilepentru prima Dumă au dovedit imposi-bilitatea sugrumării mișcării naționale;în pofida persecuțiilor, țăranii românitrimit ca reprezentant al lor în Dumă peînvățătorul I. Sever (C. Stere, În preajmarevoluției, vol. 1, p. 92-93)

Perioada de până la Primul RăzboiMondial va da noi dimensiuni luptei Po-porului Român din teritoriul dintre Prutși Nistru, luptă amplificată de adâncireacontradicțiilor interne ale Imperiului Ța-rist, de prăbușirea lui în februarie 1917.(Dinu C. Giurescu, Istoria Ilustrată aRomânilor, Editura Sport-Turism, Bu-curești, 1980, p. 134-135)

(Continuare în numărul următor)Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Thuthankhaton a fost un faraondin dinastia a 18-a, conducătorul Egip-tului între anii 1333 î.Hr. - 1324 î.Hr.,urcând pe tron la 9 ani. El este fiul fa-raonului Amenhotep IV (Akhenaton)și al reginei Kiya, făcând parte din NoulRegat, dinastia a 18-a, numită și Epocade aur a faraonilor.

Numele oficial era Nebkheperure,numele Tutankhamon fiind unul foartepersonal și mai puțin important. Cele-britatea postumă a lui Tutankhamonse datorează mormântului său din Va-lea Regilor de lângă Teba, descoperitîn noiembrie 1922 de britanicul Ho-ward Carter, singurul mormânt al unuifaraon care timp de 3.200 de ani a scă-pat neprofanat și nejefuit.

Tutankhamon a murit la vârsta de19 ani. Se presupune că ar fi fost ucisprintr-o lovitură la cap, dar exist[ maimulte teorii. Suspectul principal ar fifost Ay, succesorul său, al cărui motivconsta în preluarea tronului. O radio-grafie indică un cheag de sânge în cra-niul său.

Descoperirea mormântului lui Tu-tankhamon a fost un eveniment major,care a fost surprins în detaliu de foto-grafii din epoca respectivă. În anul1925, mumia lui Tutankhamon a fostdeschisă și analizată de către echipa luiHoward Carter. În 1969 și 1986, ea afost supusă razelor X> în anul 2005, mu-mia a fost testată cu scanerul. Radio-grafiile indică mai multe fracturi, darse presupune că acestea au fost produsede către echipa lui Carter. Radiografiilearată că Tutankhamon era sănătos șinu avea nici o urmă de infecție, ceea ceindică faptul că el nu a murit din cauzenaturale.

O tomografie a mumiei indică fap-tul că Tutankhamon avea coloanastrâmbă, ceea ce ar putea însemna căfaraonul nu-și putea mișca capul. Acestfapt ar putea reprezenta cauza care adus la moartea fiilor săi. O variantăeste aceea că faraonul ar fi fost ucis decătre soția sa deoarece nu putea să aibăcopii sănătoși din cauza stării sale desănătate. Însă, bazat pe imaginile trans-mise de-a lungul vremii, aceasta își iu-bea soțul foarte mult, fapt care face im-posibilă crima. Deviația coloanei ar fiputut fi provocată la îmbălsămare.

Pe lângă asta, s-a descoperit că pi-ciorul stâng era fracturat, iar rotula lip-sea, ceea ce poate indica o căzătură.Rana de la picior s-a cangrenat, pro-vocându-i moartea. Căzătura i-ar fiafectat și cutia toracică. Celui de-al doi-lea deget de la piciorul drept al farao-nului îi lipsea osul mijlociu, fiind astfelmai scurt, iar laba piciorului stâng eraîndoită înspre interior, faraonul căl-când pe gleznă, nu pe talpă.

95 de ani de ladescoperirea criptei

lui Tutankhamon

EVENIMENTCa și în Imperiul Austro-Ungar, lupta revoluționară a românilor din Rusia țaristă, urmărea

emanciparea națională, reforme economice, reforma agrară, reintroducerea limbii române înșcoli, în biserici și în instituțiile publice.

Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău

Lupta basarabenilor pentruUnirea cu România

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

5 noiembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ARHEOLOGIEAtât locuirea din vremea regatului gepid, cât şi aceea din perioada khaganatului avar (în

legătură cu partea sud-vestică a judeţului Satu Mare, apoi regiunea vestică a României şiTransilvania) au avut un caracter polietnic. Cel târziu începând cu ultima treime a sec. VI,în restul teritoriului din actualul judeţ Satu Mare poate fi înregistrată prezenţa unei populaţiislave, sosită din nord-est.

Reluăm subiectul istoriei jude-țului Satu Mare cu un capitol inte-resant privitor la epoca migrațiilor,secolele VI - VII. În această perioa-dă, pe teritoriul județului Satu Ma-re au locuit langobarzi, gepizi, avaridar și slavi, veniți din nord - est.

Printre diversele categorii de artefac-te cunoscute din aşezări, mai bine ilus-trată este ceramica. Pentru bucătărie eraufolosite oale modelate la roata rapidă,confecţionate din lut amestecat cu nisip(aceste vase erau rezistente la foc), indi-când forme şi o tehnologie moştenite dinolăria romană provincială> nu lipsesc va-sele lucrate cu mâna, dar acestea suntmai puţine. Diversele recipiente folositepentru servirea mesei, uneori şi vaselede dimensiuni mai mari, în care se păs-trau proviziile, frecvent de culoare ce-nuşie sau negricioasă, erau modelate cuprecădere din lut fin şi adeseori decoratecu motive lustruite sau ştampilate în pas-ta nearsă. Dacă, în general, inventarulmormintelor de bărbaţi dovedeşte carac-terul războinic al elitei mai ales (coifuri,scuturi, spade, cuţite lungi, săgeţi), încele de femei apar şi obiecte care suge-rează specificul economic al unei lumisedentare, în interiorul căreia creştereaanimalelor deţinea un rol important(prâsnele de lut pentru fusul de tors, se-ceri, foarfece pentru tuns oile, instru-mente pentru prelucrarea pieilor). Portulbărbătesc şi cel al femeilor era foarte ase-mănător celui al vecinilor langobarzi, lu-mii merovingiene în general, fiind recu-noscută influenţa modei romane târzii.În cazul gepizilor, bărbaţi şi femei de-opotrivă, nelipsiţi erau pieptenii de oscu două rânduri de dinţi, folosiţi şi capodoabe ale părului (Stanciu 2002> Stan-ciu 2001).

Două secole ;i jumătate, bazinul carpatic a fost khaganat avar

Relaţiile conflictuale dintre lango-barzi şi vecinii lor răsăriteni, gepizii, s-au agravat în timp, stimulate fiind şi dediplomaţia bizantină. Ca urmare, cei din-tâi au încheiat o alianţă cu avarii, răz-boinici călăreţi veniţi din est, înrudiţi cuneamurile turcice şi mongolice, iar înanul 567 i-au înfrânt pe gepizi. Deşi vic-torioşi, probabil înţelegând riscurile uneivecinătăţi nemijlocite cu avarii ori chiarobligaţi de aceştia, în scurt timp lango-barzii, însoţiţi de alte grupuri de popu-laţii, inclusiv gepizi, s-au îndreptat sprenordul Italiei (anul 568). În continuare,pe durata a aproape două secole şi jumă-tate, khaganatul avar a asigurat întreguluibazin carpatic o perioadă de relativ echi-libru şi pace.

Cu siguranţă, împrejurările care audus atunci la schimbarea factorului deputere au afectat şi regiunea Sătmaruluide astăzi. Este de presupus că locuireaanterioară din partea sud-vestică a ju-deţului (în legătură cu fostul regat gepid)a fost serios afectată, dar ca în alte re-giuni, situate mai ales la periferia khaga-natului, unele dintre vechilor comunităţiau continuat să trăiască la faţa locului.Cum deja s-a văzut, o astfel de situaţie arputea sugera cele câteva morminte cu-noscute din cimitirul de la Căpleni (Ca-rei)-Kozard. Tocmai în această vreme,pe Someşul inferior apar aşezări ale sla-vilor sosiţi din nord-est, dar este posibilca unele grupuri de slavi să fi ajuns în re-giune chiar mai devreme, cu ceva înain-tea mijlocului sec. VI.

După densitatea şi mai ales calitateavestigiilor, s-ar putea crede, aşa cum s-a

presupus, că partea din teritoriul nord-vestic al României aflată sub controluldirect al khaganatului avar depindea deo grupare regională care-şi avea centrulmilitar şi administrativ-politic în zonaactualului oraş ungar Nyíregyháza.

Orizontul Lazuri-Pişcolt

Datorită cercetărilor din ultimele de-cenii, mai multe cunoştinţe avem astăziîn legătură cu cei mai vechi slavi aşezaţiîn zona Someşului inferior sigur în pe-rioada imediat următoare mijlocului se-colului VI. Este de presupus că aceastăpopulaţie a fost acceptată de către avariîn vecinătatea nemijlocită a khaganatului,revenindu-i anumite obligaţii economicesau militare. Mai importante sunt cerce-tările din întinsa aşezare de la Lazuri-Lubi tag, dar şi acelea din cimitirul de laPişcolt-Nisipărie, tocmai de aceea a fostpropusă mediului de specialitate, pentrua defini specificul locuirii din acea vreme(ultima treime a sec. VI – prima treimesau jumătate a sec. VII) denumirea ori-zont Lazuri-Pişcolt.

Civilizația slavilor a evoluat rapid

Slavii de atunci erau purtătorii uneiculturi materiale remarcabilă prin sim-plitate. Spre exemplu, la început au folositdoar ceramică lucrată cu mâna, neorna-mentată. Practicau agricultura şi creşte-rea animalelor, dar şi anumitemeşteşuguri, casnice (torsul, ţesutul, con-fecţionarea ceramicii, prelucrarea osului)ori chiar specializate, cum ar fi confecţio-narea podoabelor din bronz sau argint,prelucrarea fierului. Ca urmare a mi-graţiei lor spre sud şi sud-vest au coloni-zat un spaţiu foarte întins, iar consecinţacontactelor cu mediile culturale maiavansate a fost aceea că civilizaţia lor aevoluat rapid. Locuinţele erau parţialadâncite în pământ, în mod obişnuit deformă aproape patrată, cu pereţii con-struiţi din bârne de lemn suprapuse laorizontală şi cu stâlpi care consolidau laverticală întreaga construcţie. Ca element

de noutate, sunt nelipsite din interiorullor cuptoarele (folosite la încălzit, dar şipentru prepararea alimentelor), con-struite din piatră sau, acolo unde acestmaterial nu exista (Lazuri, Acâş, CulciuMare), ele erau scobite într-un bloc delut cruţat într-un colţ al locuinţei. În le-gătură cu cele din urmă, aproape înto-deauna se găsesc numeroşi vălătuci dinlut ars, uneori de mari dimensiuni, uti-lizaţi mai ales pentru a acumula şi apoidegaja căldura din cuptor. Deasupra cup-toarelor, din lut sau piatră, apar frecventaşa-numitele „pâinişoare de lut” (ars),pe care adeseori există diverse semne,inclusiv cruciforme, sugerând anumitepractici magico-religioase, probabil înlegătură cu simbolistica pâinii propriu-zise.

Până târziu, slavii au practicat inci-neraţia, resturile adunate de pe rugul fu-nerar fiind depuse într-un vas de lut (ur-nă) sau direct în gropi, de mici dimen-siuni şi puţin adânci. De asemenea, unobicei funerar specific slavilor veniţi dinnord-est, era acela de a aşeza urna sauurnele în interiorul unei cutii de lemn,peste care era ridicată o movilă mare depământ (tumul). Un astfel de cimitir, pro-babil indicând apariţia unui nou grup deslavi nord-estici, se cunoaşte de la Nuşfa-lău (jud. Sălaj), în vecinătatea sudică ajudeţului Satu Mare. În cazul unuia din-tre mormintele slave timpurii de laPişcolt-Nisipărie, analizele antropologicerepetate indică faptul că în aceeaşi urnăse găseau oase calcinate provenite de ladoi indivizi, bărbat şi femeie, o astfel desituaţie curioasă făcând trimitere la obi-ceiul slavilor de a fi sacrificată văduva lamoartea soţului, conform unor infor-maţii literare, mai mult sau mai puţin si-gure. Desigur o astfel de practică fune-rară nu putea fi generalizată, caracteri-zând mai degrabă reprezentanţii eliteisocietăţii.

Aşezările mai nou identificate la Acâşşi Tăşnad indică în mod suficient de claravansul slavilor timpurii în direcţiaPodişului Transilvaniei, prioritar pe cu-loarul râului Crasna, mai ales că mai spresud, din zona oraşului Zalău, respectivîn imediata apropiere a Porţii Meseşene,

sunt cunoscute mai multe aşezări de acestfel şi chiar o necropolă de incineraţie.Este o situaţie care, de altfel, caracteri-zează întregul khaganat avar, în interiorulcăruia, treptat, s-au stabilit grupuri im-portante de populaţie slavă. Pe duratasecolului al VII-lea, în paralel cu un anu-mit progres al culturii materiale, aceastălocuire s-a extins la orizontală, aşa cum,putem presupune, s-au produs şi noimişcări dinspre nord. Aşezarea de la Tu-rulung-Vii, în microregiunea Turului, dedatat spre mijlocul sau în a doua jumătatea secolului VII, ilustrează tocmai acestfenomen.

Deşi, de la o regiune la alta pot fi de-terminate anumite particularităţi, înce-pând cu a doua jumătate a sec. VII me-diul arheologic începe să evolueze în în-tregul bazin carpatic sub semnul unifor-mizării. Poate că cel mai bun exemplu îloferă chiar ceramica, acum în bună partemodelată la roata înceată (acţionată cumâna) şi ornamentată cu benzi de liniiparalele, vălurite sau drepte, un veritabilsimbol al epocii medievale timpurii pespaţii întinse. În plan general, este vorbadespre evoluţia structurilor societăţii îndirecţia lumii medievale.

Oarecum surprinzătoare este cera-mica din aşezare, preponderentă fiindaceea de foarte bună calitate, modelatăla roata rapidă, care păstrează specificulolăriei antice târzii, asociată celei lucratăcu mâna şi, fapt curios, mai puţine vasemodelate la roata înceată. Într-o măsurăsau alta, astfel de ceramică este cunoscutăşi din alte aşezări medievale timpurii dinnord-vestul României, Ungaria nord-es-tică, Transilvania şi Muntenia, dar expli-caţia situaţiei încă rămâne sub semnuldezbaterii (Stanciu 2000a).

Locuirea, un caracter polietnic

În general, explicaţiile mediului ro-

mânesc de specialitate în raport cu evo-luţia teritoriului nord-vestic al Românieipe durata celei de-a doua jumătăţi a mi-leniului I au avut în vedere continuitateade locuire a unei populaţii romanizate/romanice, deşi de la bun început trebuiespus că regiunea s-a aflat în afara pro-vinciei romane Dacia. Cum s-a văzut,atât locuirea din vremea regatului gepid,cât şi aceea din perioada khaganatuluiavar (în legătură cu partea sud-vestică ajudeţului Satu Mare, apoi regiunea ves-tică a României şi Transilvania) au avutun caracter polietnic. Cel târziu începândcu ultima treime a sec. VI, în restul teri-toriului din actualul judeţ Satu Mare poa-te fi înregistrată prezenţa unei populaţiislave, sosită din nord-est.

Ca informaţie arheologică, este foartepuţin cunoscut secolul al IX-lea, de ase-menea veacul următor, în parte chiar da-torită dificultăţii de a data mai strânsunele serii de vestigii. În sine, cercetareaacestui segment cronologic, prin săpăturiarheologice, a rămas deficitară, fiind deformulat şi observaţia că, în raport cuîntreaga perioadă a mileniului I p.Chr.,există microregiuni ale judeţului în le-gătură cu care informaţiile sunt foartepuţine ori chiar lipsesc (DepresiuneaOaşului, Codrul, în primul rând).

Există serioase obstacole de fond, în-ainte de toate în legătură cu instrumen-tarul teoretic şi metodologic care ar puteafi utilizat în încercarea de a delimita pecale arheologică etnicul vechilor popu-laţii, atunci când informaţiile scrise lip-sesc, iar spaţiul nord-vestic al Românieinu poate face excepţie în această privinţă.O astfel de sarcină nu poate fi pusă doarpe seama arheologiei, atâta vreme cât in-formaţii preţioase pot fi obţinute şi dinalte direcţii, a lingvisticii spre exemplu.

Dr. Ioan Stanciu, Institutul de Arheologie ;i Istoria Artei Cluj

(Material preluat din “Monografia Județului Satu Mare”, 2016)

Aşezarea de la Lazuri-Lubi tag (a doua jumătate a sec. VI – prima treime a sec.VII). Vase de lut (lucrate cu mâna) specifice mediului slav timpuriu (culturaPraga sau Praga-Korceak) (1–10). „Pâinişoare” din lut ars, cu semne cruciforme,incizate în pasta crudă (11–13) (după Stanciu 2011)

Aşezarea de la Lazuri-Lubi tag (a doua jumătate a sec. VIII – începutul sec. IX).Ceramică modelată la roata rapidă (1-3) şi la roata înceată (4). Cercei de bronz(5-6). Piesa nr. 7 provine din aşezarea de la Lazuri–Nagy Béla rét

În secolul VI, pe teritoriul jude\ului auvenit slavi din nord-estul continentului


ISTORIE

Revoluția Rusă a `nsemnat oserie de evenimente care au con-dus în februarie 1917 la răsturna-rea spontană a regimului țaristdin Rusia și apoi, în luna octom-brie a aceluiași an (noiembrie pestil nou), la preluarea puterii decătre bolșevici și instalarea unuiregim leninist.

Favorizată foarte mult de MareleRăzboi, Revoluția Rusă a fost un eve-niment fondator și decisiv al secoluluial XX-lea. Obiect al simpatiei fiecăreipărți și al unor imense speranțe (“ma-rea lumină de la Răsărit”, potrivit luiJules Romains, numită de François Fu-ret “șarmul universal al lui Octom-brie”), sau invers, pentru alții, al unorcritici severe, sursă de frică și ură dincauza terorii roșii, aceasta rămâne unuldin evenimentele cele mai studiate șidiscutate cu mai multă pasiune din is-toria contemporană .

Tulbur[rile `ncep `n 1905

În 1905 a izbucnit prima revoluțiedupă înfrângerea Rusiei în războiul ru-so-japonez. Reprimarea sângeroasă aunei demonstrații din 22 ianuarie/4 fe-bruarie 1905, când o parte a populațieia venit la Sankt Petersburg să aducă opetiție țarului Nicolae al II-lea, a mar-cat “duminica roșie”, cu revolte și greveale muncitorilor și țăranilor, care for-mau cu această ocazie primul lor organde putere independent de tutela Statu-lui, Sovietele.

Înfrângerile succesive ale Rusiei înPrimul Război Mondial au fost una dincauzele Revoluției din Februarie 1917.În rândul trupelor, pierderile umaneau bătut toate recordurile (1.700.000de morți și 5.950.000 de răniți) și auizbucnit răzvrătirile. Foametea era înplină expansiune și mărfurile s-au rărit.Economia Rusiei, care înainte de războicunoștea rata de creștere cea mai maredin Europa, a fost izolată de piața eu-ropeană. Camera inferioară a Parla-mentului Rus (Duma), formată dinpartide politice liberale și progresiste,l-a avertizat pe țarul Nicolae al II-leaîmpotriva acestor amenințări și l-a sfă-tuit să formeze un nou guvern consti-tuțional. Dar țarul a ignorat opinia Du-mei de Stat. Izolat într-un tren specialpe front, el și-a pierdut orice contactcu realitatea și cu direcția țării. Lipsade popularitate a soției sale, de originegermană, a agravat discreditarea regi-mului, fapt confirmat în decembrie1916 de asasinarea sfătuitorului ocultal țarinei, Rasputin.

Prima revolu\ie - februarie

Luna februarie 1917 a adunat toatecaracteristicile pentru izbucnirea uneirevolte populare< iarna grea, penuriade alimente, oboseala de război... Totula început atunci cu grevele spontane.La 23 februarie/8 martie 1917, de ZiuaInternațională a Femeii, femeile dinPetrograd au demonstrat pentru a cerepâine. Acțiunea lor era susținută deforța de muncă din industrie, care și-a găsit aici un motiv de a prelungi gre-va. Această primă zi, în ciuda câtorvaconfruntări cu forțele de ordine, nu afăcut nicio victimă.

În următoarele zile, grevele s-au

răspândit în întregul Petrograd și ten-siunea a crescut. Sloganurile, pânăatunci mai degrabă discrete, s-au po-litizat< “Jos războiul!”, “Jos autocrația!”De această dată, ciocnirile cu polițiaau făcut victime de ambele părți. Dupătrei zile de demonstrații, țarul a mobi-lizat trupele din garnizoana orașuluipentru a suprima revolta. Soldații aurezistat la primele încercări de frater-nizare și au ucis mulți demonstranți.Cu toate acestea, noaptea, o parte atrupelor s-a alăturat treptat taberei in-surgenților. Toate regimentele din gar-nizoana Petrograd s-au alăturat rebe-lilor. Revoluția a triumfat.

Sub presiunea statului major gene-ral, țarul rus Nicolae al II-lea a abdicatla 2/15 martie 1917. Fratele său, mareleduce Mihail Alexandrovici Romanov,a refuzat aproape la fel de repede co-roana. A fost, de fapt, sfârșitul țaris-mului și primele alegeri pentru sovietulmuncitorilor din Petrograd. Primulepisod al revoluției a făcut totuși pesteo sută de victime, mai ales printre de-monstranți. Dar căderea rapidă și ne-așteptată a regimului, cu un cost totușilimitat, a trezit în țară un val de entu-ziasm și de liberalizare.

Ascensiunea bol;evicilor

Perioada de după abdicarea țaruluia fost dominată atât de confuzie, cât șide entuziasm. Guvernele Provizorii s-au succedat rapid, pe măsură ce revo-luția a câștigat în profunzime și pe mă-sură ce masa de muncitori și țărani s-a politizat.

Micul partid bolșevic, finanțat înmare parte de Germania, în scopul dea duce la revoluție pentru a închidefrontul rusesc, și căruia Lenin i-a im-pus o radicalizare strategică, a preluatnemulțumirea generală și a devenitcustode al aspirațiilor populare, în timpce partidele revoluționare rivale s-audiscreditat unul după altul și pericolulcontrarevoluției s-a prefigurat.

Paradele și protestele s-au răspân-dit. Zeci de mii de scrisori, adrese, pe-tiții erau trimise în fiecare săptămână,

tuturor punctelor din teritoriu. În spe-cial, acestea erau direcționate cătrenoul guvern provizoriu și către sovietulde la Petrograd. Dincolo de nevoileimediate, atmosfera era dominată derespingerea oricărei forme de autori-tate> acest lucru i-a permis lui Lenin săvorbească despre Rusia acestor primeluni ca fiind “țara cea mai liberă dinlume”.

Nu a avut loc nicio reprimare ofi-cială sau spontană împotriva vechilorslujitori ai țarului, aceștia din urmă fi-ind pur și simplu consemnați la reșe-dință> mulți puteau să se retragă liniștițisau să plece în străinătate. Guvernulprovizoriu a abolit pedeapsa cu moar-tea, a deschis închisorile, a permis în-toarcerea exilaților de toate opiniile(inclusiv a lui Lenin), și a proclamat li-bertățile fundamentale ale presei, deadunare, de conștiință , deja adoptatede facto încă din februarie.

În cele din urmă, cea mai directămanifestare a emancipării societății ci-vile a fost înfințarea spontană de so-viete (sfaturi) de muncitori, țărani, sol-dați sau marinari, care acopereau încâteva săptămâni aproape toată țara.Aceste adunări alese, deja încercate în1905, compensau slăbiciunea institu-țiilor obișnuite în Occident (partide,sindicate), cauzată de îndelungata su-primare țaristă. Acestea au fost organede democrație directă, care intenționausă exercite o autoritate independentăși, în fața guvernului provizoriu și aposibilității unei contrarevoluții, să asi-gure păstrarea și extinderea cuceririlorRevoluției din Februarie. Sovietele,prin urmare, erau atât cluburi în caremuncitorii veneau pentru a discuta si-tuația, cât și organe de guvernare.

Preg[tirea exploziei

Guvernul considera (ca și o partedintre liderii sovietelor și ai partidelorrevoluționare) că numai viitoarea Adu-nare Constituantă aleasă prin vot uni-versal va avea dreptul de a decide soar-ta pământului și a regimului social.Dar lipsa a milioane de alegători mo-

bilizați pe front a întârziat convocareaalegerilor (mai ales că guvernul conti-nua războiul). Realizarea reformelorașteptate a fost, astfel, mereu amânată,până la punctul în care guvernul, deexemplu, nu a reușit nici măcar să pro-clame oficial Republica înainte de lunaseptembrie. A apărut astfel, prin ur-mare, riscul de a dezamăgi în mod pe-riculos populația. Nu se putea guvernafără sprijinul nesigur al sovietelor, careaveau sprijinul și încrederea marii ma-se a muncitorilor.

Sovietele erau atunci dominate departidele socialist, menșevic și socia-list-revoluționar (SR). Bolșevicii, înciuda numelui lor, erau în minoritate.

În ciuda dorinței populare de a pu-ne capăt războiului, implicarea în Pri-mul Război Mondial nu a fost pusă îndiscuție. ~n condițiile colapsului eco-nomic și ale continuării războiului,ideile partidului bolșevic, condus deLenin și susținut de Troțki în vară, aucâștigat influență. La începutul luniiiunie, bolșevicii erau majoritari în so-vietul muncitoresc din Petrograd.

Generalul Kornilov a fost numitcomandant suprem de Kerenski. Deșiarmata se dezmembra, el a cerut o re-venire la disciplina de fier de mai de-vreme. În fabrici și în armată, a începutsă se prefigureze pericolul unei con-trarevoluții. Sindicatele, în care bolșe-vicii erau în majoritate (în ciuda re-presiunii), au organizat o grevă masivă.Tensiunile se acumulau treptat, mar-cate de radicalizarea discursului par-tidelor politice.

La sfârșitul lunii august 1917, Kor-nilov a organizat o revoltă armată, și atrimis 3 regimente de cavalerie pe caleaferată la Petrograd, cu scopul declaratde a înăbuși în sânge sovietele și orga-nizațiile muncitorești și să păstreze Ru-sia în război. În fața incapacității gu-vernului provizoriu de a se apăra, bol-șevicii au organizat apărarea capitalei.Puciul și prăbușirea guvernului provi-zoriu au dat sovietelor direcția de re-zistență, le-au întărit autoritatea și aucrescut aderența bolșevicilor. Prestigiullor era în creștere.

Revoluția din octombrie 1917

În octombrie 1917, Lenin și Troțkiau considerat că a venit timpul să ter-mine cu dubla putere. A fost înființatun Comitet Militar Revoluționar în ca-drul sovietului de la Petrograd, condusde Troțki, președintele acestuia din ur-mă. Pregătirea loviturii de forță s-a fă-cut aproape la vedere.

Insurecția a fost declanșată înnoaptea de 24 octombrie/6 noiembrie1917 - 25 octombrie/7 noiembrie 1917.Evenimentele s-au desfășurat aproapefără vărsare de sânge. Gărzile Roșiiconduse de bolșevici au preluat, fărărezistență, controlul asupra podurilor,gărilor, băncii centrale, centralelor poș-tală și telefonică, înainte de a lansa unatac final asupra Palatului de Iarnă. Auexistat doar cinci morți și câțiva răniți.În timpul insurecției, tramvaiele aucontinuat să circule, teatrele nu și-auîntrerupt reprezentațiile, magazineleau rămas deschise. Unul dintre eveni-mentele decisive ale secolului al XX-lea a avut loc fără ca mulți oameni să-și dea seama.

A doua zi, sovietele au ratificat con-stituirea unui Consiliu al ComisarilorPoporului în întregime format din bol-șevici, ca bază a noului guvern, pânăla convocarea Adunării Constituante.Lenin se justifica în ziua următoare înfața reprezentanților garnizoanei dinPetrograd, spunând că “nu este vinanoastră că S-R și menșevicii au plecat.Noi le-am propus să împărțim pute-rea.” În cele câteva ore care au urmat,o mână de decrete au pus bazele nouluiregim. Când Lenin și-a făcut primaapariție publică, el a fost ovaționat, iarprima sa declarație a fost< “Vom treceacum la construirea ordinii socialiste”.În cele din urmă, a fost desemnat unnou guvern, numit “Consiliul Comi-sarilor Poporului”. Reușita din octom-brie avea să realizeze pe termen scurtunele dintre premise imediate ale Re-voluției Ruse apărute în februarie,luând în 33 de ore măsurile pe care gu-vernul provizoriu le-a tergiversat în 8luni de existență.

Ce a `nsemnat 1917?

Istoricul Alessandro Mongili con-stata că, în următorii ani, bolșevicii în-șiși nu se fereau să vorbească între eidespre “lovitura de stat” din octombrie.

Referindu-se la “paradoxurile și ne-înțelegerile” lui Octombrie, NicolasWerth rezuma și dezbaterile și punctelede vedere opuse< “Pentru o primă școa-lă istorică, revoluția din Octombrie nua fost decât un puci impus prin violențăunei societăți pasive. Elitele cultivateși conducătorii Rusiei postcomunisteau aprobat viziunea liberală. Un alt cu-rent istoriografic s-a străduit s[ înțe-leagă că insurecția din 1917 a fost înacelași timp o mișcare de masă, dar șirealizarea unui număr mic de persoa-ne.” Potrivit concluziei sale, în octom-brie 1917, “pentru moment, loviturade stat politică și revoluția socială s-auîmpreunat, înainte de a diverge cătredeceniile de dictatură (...) Soldații,muncitorii și marinarii credeau că pu-terea va trece în mâinile sovietelor. Ni-cio clipă nu-și imaginau ei că bolșeviciivor ține cu dinții în nume propriu deputere pentru totdeauna.”

A consemnat Vasile A.

Gărzile Roșii conduse de bolșevici au preluat, fără rezistență, controlul asupra podurilor, gărilor, băncii centrale, centralelorpoștală și telefonică, înainte de a lansa un atac final asupra Palatului de Iarnă

Soldații, muncitorii și marinarii credeau că puterea va trece în mâinile sovietelor. Nicio clipănu-și imaginau ei că bolșevicii vor ține cu dinții în nume propriu de putere pentru totdeauna.

Se `mpline;te un secol de la revolu\iarus[ care a dat startul erei comuniste


S~N~TATEProdusul PROTONIC poate exercita ac\iuni benefice asupra alergiilor< eczema atopic[, alergii

la lapte, poliartrit[ reumatoid[. Prin ac\iunea de absorb\ie a substan\elor mutagene ;i stimulareasistemului imunitar produsul PROTONIC exercit[ o ac\iune de inhibi\ie a produc\iei de carcinogeniai microflorei intestinale, oferind protec\ie `mpotriva apari\iei tumorilor canceroase.

Organizația Mondială a Sănătății(OMS) avertizează că bolile netran-smisibile reprezintă cea mai importan-tă cauză de mortalitate la nivel global.Potrivit unui raport publicat recent,anual, maladiile netransmisibile ucidpeste 40 de milioane de oameni.

OMS atrage atenția că au fost rea-lizate anumite progrese în ceea ce pri-vește reducerea acestei incidențe, însăele au fost limitate. „Au fost înregistrateanumite progrese, însă au fost limitate”,a declarat Dr. Douglas Bettcher, direc-torul Departamentului de prevenție amaladiilor necontagioase din cadrulOMS.

În opinia sa, sunt necesare măsuriurgente în acest sens, întrucât „Fe-reastra de oportunitate pentru salva-rea de vieți este pe cale să se închidă”.

Potrivit raportului de evaluare, înperioada 2015-2030, mortalitatea pre-matură din cauza bolilor netransmi-sibile ar trebui redusă cu o treime,însă această țintă este departe de a fiatinsă.

Anual, la nivel mondial, aceste ma-

ladii iau viețile a peste 40 de milioanede oameni. Potrivit OMS, dintre ace-știa, 15 milioane au vârste cuprinse în-tre 30 și 70 de ani, iar 80% dintre decesese înregistrează în țările sărace sau încurs de dezvoltare.

Eficacitatea luptei împotriva mala-diilor netransmisibile este evaluată prin19 obiective fixate de OMS. Între aces-tea se numără creșterea prețului la pro-dusele din tutun, adoptarea de politicinaționale vizând reducerea consumu-lui de sare, implementarea de măsuricare să scadă consumul excesiv de al-cool și să reducă alimentația nesănă-toasă, precum și promovarea alăptăriila sân pentru nou-născuți. Raportulîntocmit în acest sens, arată că cele maimulte ținte au fost îndeplinite de Iranși Costa Rica. Statele sunt urmate deBrazilia, Bulgaria, Turcia, Marea Bri-tanie, Finlanda, Norvegia, Arabia Sau-dită și Thailanda.

În România au fost îndeplinitecomplet doar 8 din cele 19 obiectivestabilite. Alte 8 au fost parțial îndepli-nite, informează OMS.

Bolile netransmisibileucid peste 40 de milioane

de oameni, anualSupliment alimentar func\io-

nal cu rol adjuvant ̀ n vitaminiza-rea organismului, reglareafunc\iei digestive ;i control pon-deral.

Compozi\ie< polen poliflor, culturiprobiotice complexe de Streptococcusthermophilus, Lactobacillus acidophi-lus, Bifidobacterium bifidum, Lacto-bacillus delbruekii bulgaricus, vitami-nele A, C, E, B1, B2, PP, B6, B9, B12,microelemente Zn, Se, Fe, Cr, Mn, Si,zah[r invertit enzimatic, inulin[, sor-bitol, tinctur[ de propolis. Prin com-pozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[de macro, micro-elemente, macronu-trien\i, factori biologici activi ;i mi-croorganisme probiotice cu `nalt[ va-loare biologic[ ;i biodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un su-pliment alimentar func\ional formatdintr-o component[ polenic[ ;i unaprobiotic[ cu ac\iune de prevenire ;itratament al afec\iunilor benigne deprostat[, de reglare a func\iei digestive;i control ponderal, de prevenire aafec\iunilor cardiovasculare, detoxi-fiant, neurotonic ;i cu efecte geriatrice.Produsul are ac\iune imuno-modula-toare ;i de stimulare a sistemului en-docrin. Vitaminizeaz[ ;i reminerali-zeaz[ organismul. O caracteristic[esen\ial[ a produsului este aceea c[ po-lenul a fost susceptibilizat printr-unprocedeu enzimatic cresc]nd astfelbiodisponibilitatea acestuia prin dis-trugerea exinei care `mpiedic[ asimi-larea substan\elor valoroase din pole-nul nativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide,steroli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3,omega 6) au un rol metabolic deosebitde important, particip]nd la structu-rarea fosfolipidelor membranelor ce-lulare, fiind ;i activatori ai unor enzimece ac\ioneaz[ at]t `n metabolismul li-pidic c]t ;i `n procesele inflamatorii,intervenind ̀ n modularea expresiei fe-notipice a genomului. Aceste compo-nente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemuluinervos ;i pielii.

Produsul con\ine vi-

tamine hidrosolubile din grupa B, vi-tamina C, dar ;i vitamine liposolubileA ;i E. De remarcat con\inutul `n vi-tamina B12 cu activitate biologic[ ex-trem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate AN-TIOXIDANT{ NATURAL{ ridicat[datorit[ ac\iunii sinergice a vitamine-lor A, C, E ;i microelementelor Seleniu;i Zinc. Aceast[ activitate ̀ l recomand[`n prevenirea ;i combaterea STRESU-LUI OXIDATIV la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave cardio-vasculare, neurodegenerative, inflama-torii, cancerelor ;i ̀ mb[tr]nirii preco-ce. Produsul con\ine macroelementelenecesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort diges-tiv fiind indicat ̀ n Sindromul colonuluiiritabil precum ;i `n cazul altorafec\iuni gastrointestinale< constipa\ie,diaree non-patogen[, balon[ri, flatu-len\[, crampe, halen[ foetid[ de originedigestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Com-ponen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderalprodusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exer-cita ac\iuni benefice asupra alergiilor<eczema atopic[, alergii la lapte, poliar-trit[ reumatoid[. Prin ac\iunea de ab-sorb\ie a substan\elor mutagene ;i sti-mularea sistemului imunitar produsulPROTONIC exercit[ o ac\iune de in-hibi\ie a produc\iei de carcinogeni aimicrof lorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilorcanceroase.

Produsul induce un r[spuns imuni-tar prin efecte complexe de excluderecompetitiv[ ;i transloca\ie / efect ba-rier[, `mpotriva diareelor de origin[viral[ (Rotavirus), a diareelor generatede disbacteriemia consecutiv[ trata-mentelor cu antibiotice, a colitelor (C.difficile) ;i a diareelor nosocomiale.

PROTONIC are o activitate mar-cat[ antipatogen[ fa\[ de germenul He-licobacter pylori, agent cauzator al gas-tritelor, ulcerelor ;i cancerelor gastri-ce.

Produsul PROTONIC manifest[un efect imuno-

modulator (sta-tus imunitar,r[spuns vacci-nal)

interac\ion]ndcu celulele im-unitare sau cureceptorii celu-

lari deter-min]nd ocre;tere a ac-tivit[\ii de

fagocitoz[ acelulelor albe;i o sporire asintezei de ci-tokine.

PROTO-NIC prinac\iunea anti-patogen[ ;i deexcluderecompetitiv[exercit[ ;i unefect pozitivasupra vagi-nozelor ;i in-fec\iilor urina-re. Prin com-ponen\a pole-

nic[ ce sinergi-zeaz[ puternic cu

cea probiotic[ produsul PROTONICare ;i efect de detoxifiere, fiind indicat;i persoanelor dependente de alcool,diminu]nd dorin\a de a consumab[uturi alcoolice, precum ;i celor caredoresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele saleactive are capacitatea de a stimula me-canismele de metabolizare a xenobio-ticelor (substan\e toxice) din organism.Datorit[ inhibi\iei producerii de endo-toxine de c[tre microflora intestinal[produsul este indicat ;i ̀ n endotoxemiaasociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra de-conjug[rii acizilor biliari reduc]nd ni-velul colesterolului din s]nge ;i deciriscul de apari\ie a aterosclerozei ;i bo-lilor cardiovasculare. Produsul con\ine,de asemenea, un raport corect ̀ ntre vi-tamina B6 ;i metionin[ ceea ce face caHomocisteina inductoare de arterios-cleroz[ s[-;i reduc[ toxicitatea.Anumi\i compu;i genera\i de micro-flor[ probiotic[ se comport[ ca inhibi-tori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere atensiunii arteriale, indic]nd produsul;i suferinzilor de hipertensiune arte-rial[.

PROTONIC con\ine precursorihormonali de tip androgen precum ;iacizi hidroxamici, conferind o capaci-tate de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[< prostatite,hidrocel, prostato-veziculite, adenomde prostat[). Aceste efecte suntpoten\ate ;i de activitatea antioxidant[a microelementelor zinc (Zn), Seleniu(Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoizi-lor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componen-telor sale produsul PROTONIC mani-fest[ ;i o ac\iune revigorant[, revitali-zant[ ;i de prelungire a duratei de via\[(efecte geriatrice) sporind totodat[ ca-litatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONICare efecte benefice directe asupra sis-temului nervos, amelior]nd capacitateamental[, procesele de memorare ;i cog-nitive, comb[t]nd st[rile de anxietate,psihotice, dependen\e ;.a.

Recomand[ri persoanelor devita-lizate, stresate, care-;i desf[;oar[ acti-vitatea `n medii poluate, copiilor, ado-lescen\ilor, adul\ilor, b[tr]nilor, con-valescen\ilor. Produsul are efecte ge-nerale vitalizante ;i de protec\ie ;i pre-ven\ie a maladiilor metabolice (obezi-tate, diabet), degenerative (cardiovas-culare, neurodegenerative, cancere, in-flamatorii), a `mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTONIC de la Hypericumregleaz[ func\ia digestiv[

. O echip[ de cercet[tori coreeni austudiat propriet[\ile mai multor sorti-mente de br]nz[ ;i au ajuns la conclu-zia c[ acest produs lactat poate fi con-siderat un superaliment. Din analizacercet[torilor rezult[ c[ br]nzeturileelve\iene sunt cele care au cele maimulte beneficii pentru s[n[tate, no-teaz[ Gustarte.

Potrivit studiului, sortimentele debrânză provenite din Elveţia au pro-prietăţi unice care le fac nu doar extremde gustoase, ci și potrivite pentru o die-tă sănătoasă. În compoziţia lor intră obacterie cu rol de antibiotic, propioni-bacterium freudenreichii, care nu semai poate găsi nicăieri în lume.

În urma cercetărilor, coreenii auajuns la concluzia că prin introducereaîn dieta zilnică a brânzeturilor produse

în Elveţia ne întărim sistemul imunitarși scădem nivelul inflamaţiilor.

Propionibacterium freudenreichiise găsește în emmentaler și este res-ponsabilă și cu gustul deosebit pe careacesta îl are. Potrivit unui studiu pu-blicat în Culture Magazin cu cât găuriledin brânză sunt mai mari cu atât mi-rosul este mai puternic și deci concen-traţia de bacterie cu rol de antibiotic.În brânzeturi se găsește o combinaţieperfectă de calciu, proteine și vitamineși minerale (zinc, vitamina A, ribofla-vină, B12). Atunci c]nd le consum[mal[turi de c]teva nuci sau felii de fructe,devin ;i mai gustoase, iar dac[ maiad[ug[m ;i un pahar de vin, cu sigu-ran\[ vom avea o stare de spirit multmai bun[.

Anumite sortimente debr]nz[ sunt considerate

superalimente


RE}ETE

Mere în caramel

Ciorb[ r[d[u\ean[ cu piept de curcan

Mod de preparare<

Merele se spală, se curăță de coajă,se scot sâmburele și se feliază, dar de-cojirea nu este obligatorie, căci merelecoapte cu coajă sunt foarte estetice. Za-hărul se caramelizează, iar prin aceastăbaie de caramel se trec feliile de fructe,care se lasă câteva secunde, apoi se scotpe o tavă termorezistentă căptușită cu

hârtie de copt. Caramelul rămas sestinge cu zeama de lămâie, apoi seamestecă cu zahăr vanilat. Merele așe-zate pe tavă se presară cu scorțișoarapudră, iar siropul de caramel se toarnăpeste ele. Se dă la cuptorul preîncălzitcirca 12-15 minute, apoi se așează pefarfurii și se ornează cu de migdalepr[jite, iar la servire se poate adăugafrișcă sau înghețată de vanilie. Mereleîn caramel se pot servi calde sau reci,după preferință, iar în serile de iarnăse asortează foarte bine cu un vin fiert.

Ingrediente<

3 mere, 300 g zahăr cristale,2 pliculețe de zahăr vanilat, o ju-mătate de linguriță de scorțișoa-re pudră, 3-4 linguri de zeamăde lămâie, solzi de migdale pră-jite sau spumă de frișcă la servi-

te.

Mod de preparare<

Se pune pieptul de curcan, la fiertîn apă rece cu puțină sare (nu se dezo-sează). După ce supa începe să fiarbăși se ia spuma, se adaugă zarzavaturileîntregi, spalate și curățate. Se adaugăboabele de piper, jumătatea cantitățiide usturoi curățat și foile de dafin.Când pieptul este fiert, se ia de pe focși zeama se strecoară. Legumele se în-depărtează iar pieptul se dezosează și

se taie cubulețe, sau se rupe fâșii. Sepune din nou la fiert supa strecurată șicând clocotește se adaugă carnea, restulde usturoi pisat, morcovii pisați, gogo-șarul murat tăiat cubulețe și oțet dupăgust. Între timp, cele 3 ouă se bat binecu sare și piper, într-un castron încă-pător. Se adaugă smântâna și se batebine. După ce ciorba a dat câteva clo-cote, se ia de pe foc și se lasă puțin săse răcorească. Ouăle bătute se ameste-că, treptat, cu câteva linguri de supă,apoi se toarnă cu grijă în oala cu ciorbă.Se servește cu ardei iute, ;i cine maidorește, poate adăuga eventual încă olingură de smântână, oțet, sau mujdeide usturoi.

Ingrediente<

Un piept de curcan, o ceapă,2 morcovi, un pătrunjel, un păs-târnac,, o jumătate de gulie, o fe-lie de țelină, un gogoșar murat,1-2 foi de dafin, câteva boabe depiper, 4-500 ml smântână, 3 ouă,o jumătate de căpățână de ustu-roi, sare, patrunjel verde, ardei

iute, oțet.

Lichior de miez de nuc[

Mod de preparate<

Miezul de nucă se dă la cuptor, lafoc mare și se prăjește potrivit, apoi semacină, ca pentru prăjitură (nu exa-gerat de fin). Zahărul se caramelizeazăușor, se amestecă cu alunele măcinateși se stinge cu circa o jumătate de litrude apă. Se fierbe compoziția aproxi-mativ 25 de minute de la primul clocot,

apoi se ia de pe foc, se adaugă zahărulvanilat și se lasă să se răcească, ames-tecând din când în când. Dacă începesă se îngroașe prea tare, se mai adaugăun pahar cu apă. Când s-a răcit com-plet la temperatura camerei se adaugăși alcoolul sau vodca, se toarnă într-odamigeană de 5 litri și se închide. Selasă așa 3-4 zile, după care se adaugă șirestul de apă. Se închide din nou și selasă circa 6-8 săptămâni într-o încăpereferită de lumină puternică. După acestăperioadă se strecoară, se toarnă în sticleși se păstrează închise ermetic. Se ser-vește rece.

Ingrediente<

1/2 kg miez de nucă, 1 kg za-hăr, 1 litru de alcool dublu rafinatde cel puțin 85% sau 2 litri devodcă fină de 40%, 2 pliculețe dezahăr vanilat, 1,5 litri de apă platăsau apă de izvor, dacă se foloseștevodcă, sau 2,5 litri, dacă se folo-

sește alcool dublu rafinat.

Tort de cl[tite cu carne

Mod de preparare<

Clătitele se fac după rețeta clasică,mai grosuțe decât de obicei, dar nu seadaugă zahăr sau îndulcitori. Ceapa,ardeiul și usturoiul răzuit mărunt secălesc în câteva linguri de ulei, se adau-gă boia, apoi și carnea tocată. Se căleșteși carnea, se condimentează după gust,apoi se adaugă o cană cu apă și se fierbepână când apa scade complet. Se mai

poate adăuga apă, până când carnea seînmoaie bine. Se adaugă și bulionul șise lasă să fiarbă la foc potrivit, pânăcând compoziția devine păstoasă. Seia de pe foc, se așează prima clătită peo farfurie, se unge cu pasta de carne,apoi se presară cu cașcavalul răzuit.Carnea și cașcavalul se împart, dupăochi, în așa fel încât să ajungă aproxi-mativ egal pentru toată cantitatea declătite. Operația se repetă până cândse termină clătitele, pe cât posibil, ul-timul strat e bine să fie un strat maigrosuț de cașcaval. Se pune tortul lacuptorul preîncălzit și se coace pânăcând cașcavalul se topește și se rume-nește ușor. Se ornează cu frunze verziși se poate servi cu smântână.

Ingrediente<

6 - 8 clătite mai grosuțe pre-parate fără zahăr, 500 g carne to-cată de curcan, o ceapă, un ardei,200 g cașcaval răzuit, o cățea deusturoi, o lingură de bulion, olinguriță de boia de ardei, ulei,sare, piper, eventual smântână

la servire (după gust)

Varza se numără printre legu-mele des consumate de către oa-meni, sub diverse forme - în ali-mente sau chiar ca acritură. Proba-bil puţin sunt cei care știu că aceastălegumă are o multitudine de valenţecurative. Desigur, folosirea ei pre-supune și o serie de precauţii. Înantichitate varza era considerată unadevărat panaceu.

Varza conţine cantităţi mari de apă,dar și substanţe tonice precum< proteine,glucide, vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C,E, K,) și săruri minerale (fosfor, potasiu,calciu, sodiu, fier, iod și cobalt).

Dacă anticip[m faptul că varza areefecte benefice în peste 100 de afecţiuniale organismului uman, iată câteva dintreele< cancer gastric, cancer la gât, consti-paţie, diabet, diaree, gastrită, grip[, tuseconvulsivă, viermi intestinali, răgușeală,arsuri, răni, ulceraţii, cancer la piele, der-matoze, entorse, luxaţii, gută, hemoroizi,negi, nevralgie sciatică, varice, arterite,tromboflebită, migrenă, febra, Zona Zos-ter ș.a.

Câteva recomandări ale specialiștilor

Cancer gastric< se ia de 6 ori pe zi,pe stomacul gol, câte un pahar mai miccu suc de varză. Tratamentul durează 2luni, iar rezultatele sunt uimitoare.

Cancer la gât< într-un pahar cu sucde varză se pun câteva picături de oţet demere, apoi faceţi două gargare prelungi,după care se înghite, iar foile de varză sepun pe gât.

Constipaţie< se bea în fiecare zi zea-ma de la varză murată, câte 3 căni pe zi,înainte de mesele principale.

Diabet< se fac cure de o lună, consu-mându-se în fiecare zi 400 g salat[ devarză proaspătă cu suc de lămâie. Aceastaare rolul de a regla glicemia.

Diaree< se toacă varză și se fierbemult, după care se consumă goală, fărăpâine și cu foarte puţin ulei.

Gastrită< se bea suc de varză proas-pătă cu 15 minute înaintea fiecărei mese,câte un pahar, cu înghiţituri mici.

Gripă< se bea zilnic câte 1-2 paharecu suc de varză proaspătă.

Tuse convulsiv[, răgușeală< se faceun decoct concentrat din 5 foi de varzăși un litru de apă. Se fierbe timp de 40 deminute după care îndulciţi cu miere șibeţi cât puteţi.

Viermi intestinali< beţi timp de 3 zilela rând, pe stomacul gol, c]te 30 ml desuc de varză, extras din frunze, după ceacestea au fost fierte. Acest tratament serepetă timp de 3 luni.

Răgușeală, dureri de gât< într-un pa-har cu suc de varză proaspătă, se adaugăo lingură cu miere și se face gargară.Acest tratament durează o săptămână.

Arsuri, răni, ulceraţii< foile de varzăsunt foarte bune cicatrizante. Acestea potfi aplicate direct pe arsuri ușoare, răni șiulceraţii. Se taie nervurile, se spală bineși se lasă câteva ore la macerat într-unamestec de 1/2 litri de apă și sucul de la2 lămâi. Se aplică pe rând, câte 1-2 ore pezi. Pentru arsurile solare, foile de varzăse zdrobesc cu un tocător de lemn și apoise aplică pe locul afectat, schimbându-se la un sfert de oră.

Cancer la piele< se fac comprese dinfoi de varză zdrobite și se menţin 12 orepe locul afectat. Pentru ca tratamentulsă fie și mai eficient, este necesar să sefacă și un tratament intern cu suc de le-gume crude (varză, morcovi, etc.).

Entorse, luxaţii< se zdrobesc bine câ-teva frunze de varză și se pun pe zonaafectată după care se leagă cu o fașă. Maiputeţi să fierbeţi varza împreună cu câ-teva bucăţi de praz (tocate), la care adău-gaţi 1 pahar de oţet pentru a le lega.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Varza este un remediu pentru mai mult de 100 de boli

Varza are efecte benefice în peste 100 de afecţiuni ale organismului uman. În antichitate varza eraconsiderată un adevărat panaceu.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Anul acesta, Beauty Days aajuns la cea de-a V-a edi\ie. ~n pe-rioada 16-19 noiembrie, Satu Ma-re va g[zdui cel mai importanteveniment de frumuse\e dinnord-vestul \[rii. Evenimentul es-te organizat de Prim[ria Satu Ma-re `n parteneriat cu Salonul Ex-pressive Eva Czikai Satu Mare.

La fel ca anul trecut ;i edi\ia din acestan se va desf[;ura la Casa Me;te;ugarilordin municipiul Satu Mare ;i va reuni spe-ciali;ti de top din domeniul make-up-lui, hair styling-ului. Vor fi prezen\i ceimai aprecia\i profesioni;ti din coafur[,make-up ;i manichiur[, speciali;ti dincadrul unor firme de renume interna\io-nal. Patru ani la r]nd, la final de toamn[,renumite branduri, ;coli ;i organiza\ii auprezentat cele mai noi colec\ii, produse;i tehnici. Anul acesta, `n perioada 16 -19 noiembrie, nume mari din domeniuvor fi prezente la Satu Mare. Astfel, amputea afirma c[ pentru patru zile, SatuMare se va transforma `n capitala fru-muse\ii.

Peste 40 de mae;tri, 60de modele vor urca pe scenaevenimentului

~n cele patru zile, cei mai buni trai-neri vor fi pe scena Beauty Days ;i vorprezenta noile trenduri ̀ n domeniu. Eve-nimentul cuprinde workshop-uri inte-ractive, `n cadrul c[rora speciali;tii vorr[spunde `ntreb[rilor venite din parteapublicului ;i vor face recomand[ri deproduse ;i tehnici utile. Peste 40 demae;tri, 60 de modele vor urca pe scen[`n aceste zile dedicate frumuse\ii. :i deaceast[ dat[ organizatorii au preg[tit sur-prize pentru participan\i. An de an, eve-nimentul aduce nout[\i. Workshop-ul decomunicare ;i rela\ii cu clien\ii este nou-tatea acestei edi\ii. O zi este dedicat[ ma-chiajului, dou[ zile hair styling-ului, o zibarber plus prezentare ;colii de meserii;i zilnic workshop-uri.

Principalul scop al evenimentului es-te ridicarea nivelului de cunoa;tere alprofesioni;tilor care lucreaz[ `n dome-niul estetic, coafur[, frizerie, cosmetic[,machiaj, manichiur[. Beauty Days faci-liteaz[ `nt]lniri `ntre profesioni;tii dinnord-vestul \[rii, speciali;ti recunoscu\ipe plan na\ional ;i interna\ional.

Prima zi `mbin[ comunicareacu ritualul de machiaj ;i tratament

Edi\ia din acest an ̀ ncepe joi, 16 no-iembrie cu un workshop de coafur[L'oreal Professionnel. Apoi, urmeaz[ oconferin\[ de comunicare. Psiholog Mi-rela Iank va sus\ine un workshop de co-municare ;i rela\ii cu clien\ii ̀ n domeniulserviciilor de `nfrumuse\are. Seminaruleste dedicat persoanelor ;i speciali;tilordin domeniul serviciilor de`nfrumuse\are care `;i doresc atragerea;i fidelizarea clien\ilor prin servicii decalitate. ~n paralel, vor avea loc seminariide machiaj sus\inute de Atelier Paris. Doidintre cei mai buni traineri ai Atelier Pa-ris vor fi `n acest an pe scena BeautyDays< Oxana Novacovici ;i Oana MariaBorza.

Paese vine cu machiaj ten matur ceva fi prezentat de Cristian Buc[ ;i pro-duse ce `mbin[ ritualul de machiaj cuunul de tratament, av]nd ac\iuni anti-age, anticearc[n, hidratant ;i hr[nitor.

Dup[ pauza de amiaz[, pe scena eveni-mentului urc[ Alex R[dulescu & AncaPop.

Ziua va fi ̀ ncheiat[ de Iana Wilkofercu "Magia ;i armonia culorilor - machiaj3D cu pigmen\i lichizi".

Particip]nd la evenimentul organizatde Salonul Expressive Eva Czikai SatuMare ̀ n parteneriat cu Prim[ria Satu Ma-re ave\i ocazia s[ o vede\i muncind pefondatoarea Academiei de maghiaj IanaWillkofer din Praga.

Iana Willkofer este dubl[ campioan[World Makeup Wars - Batlle ofFaces&Makeup Warrior, vicecampioan[World Makeup Wars - Makeup Fighter,membr[ a juriului la Na\ionala HairChampionship - Praga, membr[ a juriu-lui la Na\ionala Makeup Championship- Praga.

Workshop-uri make up `n paralel cu seminarii de coafur[

A doua zi continu[ cu machiaj co-rector. Ziua de vineri `ncepe un wor-kshop make up sus\inut de Atelier Pariscu tema Machiaj corector, urmat de wor-kshop make up cu tema "Matematica ;ipsihologia culorilor" sus\inut de IanaWilkofer.

"Simplitatea este cheia. Descoper[ Remedy" ", este tema pre-zent[rii Skincare - Comfort Zone.

Prima parte a workshop-ului va fidedicat[ teoriei, prin prezentarea unormateriale video ;i poze care s[ ajute ma-ke-up arti;tii s[ execute corec\ii care s[pun[ ̀ n eviden\[ tr[s[turile fiec[rei per-soane.

:i vineri au loc `n paralel seminariide coafur[ sus\inute de brandul L'orealProfessionnel. Betai Sandor - ambasadorL'oreal Professionnel va fi prezent[ pescena evenimentului cu L'oreal Profes-sionnel Bridel.

Funda\ia Intercoiffure Rom]nia vaprezenta Colec\ia "Simply White 2017-2018. Adrian Colesniuc - director artisticIntercoiffure Rom]nia, Lucian Bratu -vicepre;edinte, vor fi prezen\i la Satu Ma-re. Funda\ia Intercoiffure Rom]nia esteprima grupare organizat[ a coaforilordin Rom]nia ;i, `n acela;i timp primaorganiza\ie din Europa de Est care areu;it s[ se afilieze cu Intercoiffure mon-dial.

Ziua se `ncheie cu Colec\ia 2017-2018 - Label.M ;i Matix cu colec\iatoamn[ iarn[.

“Frumuse\ea pe chip ;i `n suflet”

Cu un workshop make up prezentatde Alex R[dulescu & Anca Pop `ncepeziua de s]mb[t[. Pentru Alex R[dulescuarta machiajului "`nseamn[ mult maimult dec]t aplicarea unor produse pro-fesionale pe fa\[, `nseamn[ art[ cuadev[rat, imagina\ie ;i viziune".

A colaborat cu firme de talieinterna\ional[ ;i a machiat vedete na\io-nale ;i interna\ionale.

Apoi pe scena Beauty Days va urcaDiamond Nails cu un workshop de ma-nichiur[ cu tema Decora\iuni de sezondin gel lac ;i din por\elan.

"Frumuse\ea pe chip ;i ̀ n suflet" estetema prezentat[ de Skincare - ComfortZone.

~n paralel vor avea loc seminarii coa-fur[. Dancsco Erika aduce coafuri deocazie din Ungaria, apoi pe scen[ urc[Davines. Nashi Argan vin cu vopsea tra-tament.

Screen pune punct seminariilor or-ganizate `n cadrul edi\iei din acest an aevenimentului Beauty Days.

Workshop-urile continu[ ;i dumi-nic[. Cei prezen\i vor `ncepe ziua cuB[rbosul Prietenos, care va prezenta tun-sori, shaving ;i aranjat barb[. Apoi, Dan-cso Erica va sus\ine un workshop. Vor fiprezentate coafuri de ocazie. WellbeingDay Davines pune punct evenimentuluicu un workshop cu tema "Tratamente ;iterapii `n salon".

Intrarea la eveniment se face doar pebaz[ de invita\ie/rezervare, care se potob\ine de la reprezentan\ii de v]nz[ri aibrandurilor partenere. Aten\ie! Acesteanu se pot ob\ine la fa\a locului, doar an-ticipat.

Evenimentul a fost organizatprima dat[ la Satu Mare `n 2012

Cu o pauz[ de un an evenimentul afost organizat prima dat[ ̀ n 2012, apoi aurmat edi\ia din 2014, c]nd ;ase firmeinterna\ionale au prezentat colec\iilepentru 2015. Dup[ ce ̀ n octombrie 2014,;i-au lansat la Paris ;i Londra produsele`n noiembrie, reprezentan\ii acestor fir-me s-au ̀ nt]lnit cu reprezentan\ii ̀ n do-meniul coafurii ̀ n municipiul Satu Mare.Astfel, coaforii din nord-vestul \[rii auavut ocazia s[ aud[ din gura speciali;tilorcare sunt trendurile ;i cel mai importants[-i vad[ pe ace;tia muncind.

~n 2015, Beauty Days a fost organizat`n perioada 19-22 noiembrie ;i a facilitat`nt]lnirea dintre firmele produc[toaredin domeniu, academii, ;coli ;iorganiza\ii, prezente `n municipiul SatuMare prin intermediul speciali;tilor re-cunoscu\i at]t pe plan na\ional c]t ;i in-terna\ional. Edi\ia din 2016 s-adesf[;urat ̀ n perioada 16-20 noiembrie.

Prin acest eveniment dedicat profe-sioni;tilor, Satu Mare va g[zdui patru zilede frumuse\e, culoare, crea\ie.

Stela C[dar

Peste 40 de mae;tri, 60 de modele vor urca pe scen[ `n aceste zile dedicate frumuse\ii

Vor fi prezen\i cei mai aprecia\i profesioni;ti din coafur[, make-up ;i manichiur[, speciali;tidin cadrul unor firme de renume interna\ional. Workshop-ul de comunicare ;i rela\ii cu clien\iieste noutatea acestei edi\ii. O zi este dedicat[ machiajului, dou[ zile hair styling-ului, o zi barberplus prezentare ;colii de meserii ;i zilnic workshop-uri

Beauty Days transform[ Satu Mare `n capitala frumuse\ii pentru patru zile


DIET~

În doar câţiva ani, piaţa de pro-duse alimentare şi cosmetice a su-ferit modificări semnificative, totmai mulţi consumatori descope-rind avantajele, atât pentru sănă-tate, cât şi pentru protejarea me-diului înconjurător a produselorbio. În cele ce urmează voi încercasă desluşesc pentru dumneavoastrăsemnificația cuvintelor bio, ecolo-gic şi organic, cât şi condiţiile ne-cesare pentru ca un produs să fienumit din punct de vedere legal bio.

Alimentele organice sunt fructele şilegumele rezultate în urma proceselorcare au loc pentru producerea lor cu aju-torul agriculturii organice. Deşi definiţiaalimentelor organice diferă de la o ţarăla alta, agricultura organică are drept tră-sături generale practicile de cultură bio-logice, mecanice, care încurajează reci-clarea resurselor, promovează echilibrulecologic şi conservă biodiversitatea.

Agricultura organică nu permite fo-losirea pesticidelor şi a fertilizatorilorchimici şi, în general, alimentele organicenu sunt modificate genetic, nu sunt ste-rilizate prin iradiere, nu sunt tratate cusolvenţi industriali şi nu conţin aditivisintetici.

Istoria agriculturii în ansamblu poatefi descrisă ca fiind organică până în se-colul 20, când au fost introduse proceselechimice în producţia alimentară. În anul1940 a apărut termenul de agriculturăorganică şi tot de atunci s-a înrădăcinatconcepţia că mâncarea organică este maisănătoasă, atât pentru oameni cât şi pen-tru mediul înconjurător.

Dar care este diferenţa între termeniiorganic, bio şi ecologic? Răspunsul este<niciuna. Termenul "organic" se întâlneşteîn spaţiul anglo-saxon< organic food, or-ganic milk etc.

Termenul "bio" înseamnă acelaşi lu-cru, fiind folosit în special în spaţiul fran-co-german< agriculture biologique. Şi"eco" înseamnă acelaşi lucru, desemnân-du-se calitatea produsului de a fi priete-nos cu mediul.

Certificarea bio are rolul de a-i pro-teja pe consumatori, de a-i ajuta să dife-rențieze uşor produsele bio adevărate,faţă de cele care ar putea doar să-i păcă-lească pe oameni. În România, pe siglade certificare scrie "Agricultură Ecolo-gică"

Pe de altă parte, din punct de vederelegal, termenul "natural" nu înseamnănimic, este doar o denumire de marke-ting. Orice poate fi natural fără constrân-geri legale. Din punctul de vedere al cer-tificatelor private, termenul de "natural"se foloseşte pentru unele cosmetice carenu îndeplinesc toate condiţiile pentru afi organice sau bio, este o stare de mijlocîntre cosmeticele obişnuite şi cosmeticeleorganice.

Legal, se pot certifica bio doar pro-dusele agricole sau alte produse care aulegătură cu domeniul agricol< seminţe,carne, mâncare procesată, lactate.

Din punct de vedere comercial, existăcertificări ale unor organisme privatepentru produse cum sunt cosmeticelesau activităţi (restaurante sau firme decatering).

În ceea ce priveşte certificarea cos-meticelor, trebuie să ţinem cont de douăaspecte. Dacă produsul cosmetic respec-tiv are toate ingredientele provenite dinexploatări agricole, atunci acesta poatefi certificat legal, ca fiind un produs cos-metic bio. Dacă ingredientele sale conţincomponente neagricole, produsul poatefi certificat legal, de către un organismindependent, dar nu este un produs bio

Din punct de vedere legal, nu s-a stabilitnici un standard pe care cosmeticele tre-buie să le îndeplinească.Totul este la nivelprivat.

Acum, apare întrebarea firească< dacăun produs se numeşte organic/bio/ecoînseamnă că sigur este aşa? Da, în ceeace priveşte agricultura ecologică undeexistă obligativitatea de a declara produsebio doar produsele certificate. Nu, la cos-metice pentru că certificarea nu este im-pusă de lege.

Eticheta de "produs natural" induceînsă în eroare consumatorul, nefiind untermen reglementat legislativ, sub um-brela de "produse naturale 100%" putândfi comercializate orice produse, cuconţinut de aditivi şi conservanţi alimen-tari, fără a fi neapărat de calitate şi deseorinefiind certificate ecologic.

Există 4 încadrări pentru etichetareaproduselor organice<1)100% organice,ceea ce înseamnă că toate ingredientelesunt produse organic>2) organic, celpuţin 95% sau mai mult din ingredientesunt organice> 3) făcut cu ingrediente or-ganice, conţine cel puţin 70% ingredienteorganice> 4) mai puţin de 70% ingredien-te organice, cel puţin trei dintre ingre-dientele produsului sunt organice.

Pentru ca un produs să fie certificatca organic, în Europa, el trebuie să fieprodus într-un mod care aderă la stan-dardele Europene. Uniunea Europenă(din care face parte şi ţara noastră) acor-dă atenţie acestor produse certificate or-ganic, iar sloganul operaţional este "ceeace este bun pentru natură este bun şi pen-tru tine".

Consumul produselor bio este un act responsabil

Este desigur greu să ne schimbămdeciziile de cumpărare, majoritatea din-tre ele guvernându-ne comportamentulde consum dintotdeauna. Putem însă de-

veni consumatori responsabili prin in-formarea continuă şi prin alegerile eticepe care le facem atunci când cumpărămun produs, aceştia fiind paşii pe care pu-tem să-i facem pentru protejarea sănătăţiinoastre. Consumul de produse organiceeste în primul rând o opţiune în direcţiabeneficiilor oferite de natură, cu ceea ceare ea mai bun< alimente bogate în vita-mine, minerale şi enzime naturale, cu ovaloare nutrițională net superioară pro-duselor tratate cu pesticide sau chiar mo-dificate genetic, cultivate în soluri ferti-lizate chimic. Totodată, în acest fel putemcontrola şi limita consumul de hormonide creştere, antibiotice şi substanţe me-dicamentoase folosite în produsele stan-dard de origine animală.

Este în puterea noastră să eliminămdin alimentaţie produsele în a căror com-poziţie regăsim o listă lungă de substanţechimice de sinteză, a celor ce conţin co-loranţi şi conservanţi artificiali, potenţia-tori de aromă sau grăsimi trans (care nupot să fie absorbite de organism, intoxi-când celulele şi perturbând organismulşi digestia).

Cu toţii apreciem calitatea şi gustulautentic al roşiilor de sezon româneşti,incomparabil superioare roşiilor de seră,disponibile în restul anului în marile ma-gazine. Dincolo de gust "roşiile de gră-din[" aduc numeroase beneficii pentrusănătate.

Din păcate, specialiştii de mediu es-timează că în ultimul secol s-a pierdut75% din diversitatea genetică a culturiloragricole. Industria alimentară se sprijinăîn mare măsură pe cultivarea intensivă aunui număr limitat de varietăţi ale soiu-rilor de legume şi fructe. Cele mai multeculturi convenţionale sunt hibridizatepentru a produce exemplare mari, atrac-tive, în detrimentul tulpinilor autohtonecare ar putea fi natural tolerate încondiţiile regionale de mediu (climă, sol,dăunători) şi nu ar avea nevoie de "ajutorchimic" pentru creştere şi dezvoltare.

În tot acest timp, multe ferme ecolo-gice fac eforturi pentru cultivarea în modnatural a soiurilor de plante caracteristicezonei geografice şi condiţiilor climatice,înţelegând că diversitatea este esenţialăpentru supravieţuirea acestor specii.

Trebuie menţionat şi faptul că existăşi produse organice necertificate, dar le-gal nu pot fi numite aşa. Este vorba demicii fermieri care produc natural, fărăchimicale, dar care nu şi-au certificatprodusele.

Să cumperi de la aceşti producătorieste o dovadă de încredere, dacă îi cu-noşti şi ştii că produc în condiţii bune,atunci este în regulă. Doar că aceste pro-duse nu pot fi comercializate cu una dindenumirile bio, organic sau ecologic.Pentru unii producători, certificarea în-seamnă doar birocraţie, acte şi cheltuielisuplimentare.

ing. chimist Mircea Georgescu tel. 0721202752

Consum[ ;i produse bio pentrus[n[tate ;i protec\ia mediului

Este în puterea noastră să eliminăm produsele cu substanţe chimice de sinteză

Cuptorul cu microunde poatefi un aparat extrem de util. Nu nu-mai că ajuta la reîncălzirea ali-mentelor şi băuturilor, dar poatefi folosit chiar şi la gătit.

Totuşi, anumite alimente nu trebuiepuse niciodată în cuptorul cu microun-de.

Ouă în coajăSub nicio formă nu trebuie să încerci

să fierbi un ou la microunde. Pe măsurăce oul se va încălzi, presiunea din interiorva creşte şi în cele din urmă va exploda.

Ardei iuteCapsaicina, substanţa care determină

iuţeala ardeiului iute, se vaporizează cândeste supusă la temperaturile înalte dincuptorul cu microunde.

Ardeiul nu va exploda, dar cu sigu-ranţă vaporii rezultaţi ar trebui evitaţi pecât posibil?

Cană cu apăPoate părea normal să încălzeşti la

microunde o cană cu apă pentru ceai.Problema este că se va supraîncălzi fărăca apa să fiarbă şi atunci când vei ames-teca se poate sparge.

Carne procesatăNu puneţi la microunde crenvurşti.

Potrivit unui studiu publicat în revista despecialitate Food Control, aditivii alimen-tari din produsele de carne procesată ducla formarea de colesterol exidat, care potprovoca boli de inimă. Este o cale uşoarăde a transforma o mâncare prostă într-una şi mai proastă.

Legume verzi cu frunzeLegumele vrezi cu frunze devin pe-

riculoase când sunt puse la cuptorul cumicrounde. Potrivit oamenilor de ştiinţăde la Universitatea din Colorado, acesteapot produce scântei care duc la deterio-rarea aparatului.

Ce alimente nu e bine s[ `nc[lze;ti`n cuptorul cu microunde

Consumul de produse organice este în primul rând o opţiune în direcţia beneficiilor oferite denatură, cu ceea ce are ea mai bun< alimente bogate în vitamine, minerale şi enzime naturale, cu ovaloare nutrițională net superioară produselor tratate cu pesticide sau chiar modificate genetic,cultivate în soluri fertilizate chimic.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)SATU MARE, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, ap 28, Parter

Orar< De Luni p]n[ Vineri de la ora 8<00-16<00


La ̀ nceputul anului 1954, pri-mul spectacol al noii s[li a OpereiNa\ionale din Bucure;ti a fost de-dicat unei opere ruse, `n ton cutimpurile proletcultismului, c]ndtot ce venea de la “marele frate”r[s[ritean era prezentat ̀ n tonuritriumfale. ~nt]mplarea face caopera aleas[ atunci, “Dama depic[” de Piotr Ilici Ceaikovski, s[fie cu adev[rat o capodoper[, totmai apreciat[ pe scenele lumii.

Redescoperirea acestei lucr[ri a cul-minat ̀ n anul 1992, c]nd s-au lansat treispectacole care au ajuns pe DVD ;i suntdisponibile pe Youtube, dirijate de ValeriGergiev la Teatrul Mariinski din SanktPetersburg, Seiji Ozawa la Viena ;i An-drew Davis la Festivalul de la Glynde-bourne. A urmat `n 1999 o produc\ie laMetropolitan Opera din New York,av]ndu-l cap de afi; pe Placido Domingo,iar acest ;ir de ̀ nregistr[ri au redat bine-meritata faim[ unei opere unice `n felulei, care p]n[ atunci fusese popular[ doar`n spa\iul de cultur[ slav[, cu produc\iide referin\[ la marile teatre ale Rusiei.

De aceea prezen\a `n Festivalul In-terna\ional “Elena Teodorini” de la Cra-iova a Teatrului Na\ional de Oper[ ;i Ba-let “Maria Bie;u” din Chi;in[u cu “Damade pic[” a st]rnit un mare interes nu doarprintre localnici, ci ;i printre iubitorii deoper[ cunosc[tori din \ar[. Sosirea

arti;tilor din Republica Moldova era ea`ns[;i o atrac\ie `n acest repertoriu`ntruc]t \ara lor a fost ;i este expus[ in-fluen\ei culturii ruse, cu ;coala ei deoper[ ;i canto dintre cele mai renumite.A;a c[ ne a;teptam la un spectacol bun.

Opera lui Ceaikovski este greu ̀ nca-drabil[ `ntr-un tipar. Are momente demare intensitate dramatic[, dar ;i nume-re corale ;i de balet amintind de “grandopera” francez[. Muzica ei oscileaz[ ̀ ntre

armonii aspre, aproape de spiritul seco-lului 20, ;i melodii foarte accesibile, dar;i adapt[ri ale stilului rococo. Fapt estec[ a fost scris[ foarte repede, ̀ n mai pu\inde dou[ luni, iar compozitorul a fost si-gur c[ a reu;it o capodoper[, l[s]nd la oparte pesimismul s[u cronic. Intui\ia i-a fost confirmat[ de marele succes al pre-mierei din decembrie 1890, iar seria po-zitiv[ continu[ p]n[ azi.

Adapt]nd o scurt[ nuvel[ de Pu;kin,

opera ne poart[ prin spirala dec[deriiofi\erului Gherman, `ndr[gostit nebu-ne;te de o t]n[r[ nobil[ (`nt]mpl[tor lo-godit[) ;i posedat de ideea unui c];tigrapid la casino `n urma unei serii de treic[r\i norocoase, pe care se zice c[ le-ar;ti bunica fetei, b[tr]na contes[, supra-numit[ “Dama de pic[” (o carte simbolal mor\ii). Cele dou[ obsesii dospesc `nmintea eroului p]n[ la delir, iar rolul esteunul redutabil, cer]nd un tenor dramatic

cu voce larg[ ;i calit[\i actorice;ti pestemedia genului. Din fericire, ̀ n 29 octom-brie la Craiova ucraineanul AleksandrSchulz s-a dovedit un demn urma; al luiNelepp, Atlantov sau Anjaparidze, tenoricare au f[cut istorie cu acest rol. De laprimele sale interven\ii sala a fost cuce-rit[, iar aplauzele au fost intense ;i sin-cere. O voce metalic[ `n registrul grav,rotund[ `n registrul superior, ;i o pre-zen\[, i-am zice, luciferic[ pe scen[ l-auf[cut pe tenorul din Odessa s[ triumfe.

Impresionant[ a fost ;i Liliana Lavric`n rolul scurt, dar fundamental, al con-tesei, iar Vladimir Drago; a mar;at peamplitudinea vocii `n rolul prin\uluiEle\ki. Din p[cate, Boris Materinco (ar-tist emerit al Moldovei) a avut rat[ri `nrolul altfel fermec[tor al contelui Tomski,iar Alla Mishakova n-a fost prea con-ving[toare ̀ n ariile mari ale tinerei Liza.Ne-au pl[cut ansamblurile corale, binec]ntate ;i jucate, de;i corurile mari ;i ba-letul au lipsit din pricina scenei mici ;i acosturilor logistice. Paradoxal, asta a ac-centuat drama, d]ndu-i un aer paroxistic,verist, chiar suprarealist. Spre lauda lor,moldovenii au oferit integral scena final[,de la casino, c]ntat[ impecabil (cu ex-cep\ia baladei lui Tomski). Publicul a fostprins `n intrig[, pauzele dintre tablourifiind primite cu o t[cere `ncordat[, iardirijorul azer Yalcin Adigezalov a punctatexpert motivele cheie ale partiturii.

“Dama de pic[” revine `n stagiuneaviitoare la Opera Rom]n[ din Cluj, cus[tm[reanul George Godja ̀ n distribu\ie.

~ntr-o vreme `n care corup\ia;i anticorup\ia ̀ nghit tone de cer-neal[ ;i mii de kilowa\i/or[ de cu-rent electric dedicat talkshow-uri-lor televizate, op\iunea Teatruluide Nord de a deschide noua sta-giune a sec\iei rom]ne cu “Revi-zorul” lui Gogol evoc[ proverbulbinecunoscut cu ;aua ;i iapa.

Cu siguran\[ noua produc\ie ;i-a pro-pus s[ marcheze r[spicat schimbarea dedirec\ie asumat[ de conducerea (deocam-dat[) interimar[. Avem un nou regizor(Vadas Laszlo), un nou scenograf (AlparAlbert), un nou actor `n rol principal(C[t[lin Mare;) ;i o nou[ pozi\ie ̀ n sche-ma spectacolului, aceea de dramaturg ca-re semneaz[ aducerea la zi a unui textcare a fost scris ̀ n anii 1830 (Cristina Ma-ria Chiril[). ~n aceste condi\ii era firescca spectacolul s[ fie primit cu oarece sur-prindere, chiar din seara avanpremiereidin 27 octombrie, urmat[ de premierade duminica trecut[.

C]nd ho\ul fur[ ho\ii

A;adar, la mijlocul anilor 1830 Ni-kolai Vasilievici Gogol se sim\ea ̀ n foartemare verv[ creatoare. I-a scris unui con-frate la fel de faimos, Aleksandr Serghe-ievici Pu;kin, cer]ndu-i un subiect de co-medie. Pu;kin ;i-a amintit cum, `ntr-unor[;el de provincie, oficialit[\ile l-au con-fundat cu un inspector guvernamental(“revizor” - cuv]ntul este luat ca atare `ntitlul original ̀ n limba rus[) ;i au ̀ nceputs[ se gudure pe l]ng[ el `n speran\a c[vor sc[pa de eventuale sanc\iuni. At]t i-a trebuit lui Gogol< ;i-a pus talentul `nmi;care at]t de bine, ̀ nc]t de aproape 200

de ani piesa lui rezist[ `n repertoriul tea-trelor din toat[ lumea.

De ce? Simplu< natura uman[ este ea`ns[;i fundamental corupt[. A;a c[, oric]tam r]de de aventurile lui Hlestakov ;i amar[ta cu degetul spre mica mafie local[care-l giugiule;te `n toate felurile, nuuit[m c[ el ̀ nsu;i este un farsor care ̀ i ta-peaz[ pe fraieri de bani, seduce o mam[;i o fiic[ ;i apoi dispare, nu `nainte de ac[dea ;i `n p[catul b]rfei, c[ci ce altcevaeste scrisoarea lui c[tre prietenul scriitor?Evident, n-ar fi avut curaj s[ le spun[ oa-

menilor `n fa\[ ceea ce g]ndea despre ei.A;a c[ piesa chiar nu are un `nving[tormoral, iar ie;irea din rol a primarului -care le reaminte;te spectatorilor< “De voir]de\i!” - extinde satira la nivel universal.~n acest context, localizarea ;i cosmeti-zarea textului `;i vor avea `ntotdeaunarostul, c]t o mai fi lumea lume.

Reality-show scenic

Decorul este modern ;i oarecum su-prarealist, de;i destule case de ;tabi din

vremea noastr[ sunt decorate cu trofeede v]n[toare ;i kitschuri, iar oglinzile dis-torsioneaz[ savant imaginea fanto;elordin scen[. C[ci primarul - interpretat`ntr-un frumos ;i agitat crescendo denou-venitul ̀ n trup[ C[t[lin Mare; - esteat]t de dominant `n haita de trep[du;i`nc]t ceilal\i devin ni;te umbre folosite`n propriile sale jocuri. Pe undeva, fiecaredintre func\ionarii ;i femeile din jurulacestui baron local este un trofeu al uneiv]n[tori care i-a ucis sufletul. Poate cuexcep\ia fiicei, c[reia Alexandra Odo-

roag[ ̀ i confer[ o noble\e surprinz[toareprin felul `n care `;i refugiaz[ personajul`ntr-o prostra\ie v[dit ironic[ la adresapropriei familii (parc[ vedem celebrelepoze cu Zoe Ceau;escu deprimat[ lachiolhanurile cuplului preziden\ial).

~n fiecare din micii ;efi (juca\i cu de-votament de Stelian Ro;ian, Radu Botar,Vlad Mure;an, Ciprian Vultur) putemg[si trimiteri spre personaje sociale cu-noscute. Adriana Vaida creeaz[ o “dam[bine” din noul high-life, `n contrast stri-dent cu fiica ei, iar Crina Andriuc[ ;i Ra-luca Mara formeaz[ un cuplu bufonardcare pare s[ r]d[ ;i el pe ̀ nfundate, hlizit,de toat[ situa\ia. ~n aceast[ menajerie decirc dresat[ de figura tot mai obosit[ aprimarului n[v[le;te, ;i d[ totul peste cap,presupusul revizor, de fapt un “spectatorf[r[ bilet”, jucat de Romul Moru\an `ntr-un “allegro furioso” binevenit, frenetic,contrabalansat de calmul sictirit cu careAndrei Stan deseneaz[ portretul amiculuiceva mai lucid. Aceast[ rescriere a come-diei ̀ ntr-o cheie de reality-show este, des-igur, meritul dramaturgului de spectacol.

:i c]nd totul pare rezolvat, iar prima-rul `;i reocup[, z]mbind u;urat, locul `nv]rful piramidei sociale, scrisoarea secer[aparen\ele aduc]nd a doua moarte, ceaspiritual[, cea f[r[ leac. Nu mai e nevoie,ca `n textul original, s[ apar[ revizorulcel real< judecata moral[ s-a pronun\atdeja ;i este irevocabil[. “Lascia ch’io pian-ga” e tot ce r[m]ne, sugerat, apoi c]ntatde-a dreptul de majordomul cu privirireci interpretat de Cristian But. Rora De-meter apare ̀ n “prologul din loj[”, iar an-samblul peten\ilor e completat de RoxanaF]na\[, Alina Negr[u ;i Dorina Neme;,al[turi de Narcis Blideran, Codruța Ca-dar, Niculina Tincu ;i Daria Pisaltu.

Vasile A.

“Dama de pic[” de Ceaikovski revine pe scenele rom]ne;ti

“Revizorul incognito” (Romul Moru\an) domin]nd clica de func\ionari corup\i din ora;

Trupa Teatrului Na\ional de Oper[ ;i Balet “Maria Bie;u” din Chi;in[u a fost aplaudat[ la scen[ deschis[ la Craiova

SPECTACOLEAvem un nou regizor (Vadas Laszlo), un nou scenograf (Alpar Albert), un nou actor `n rol

principal (C[t[lin Mare;) ;i o nou[ pozi\ie `n schema spectacolului, aceea de dramaturg caresemneaz[ aducerea la zi a unui text scris `n anii 1830 (Cristina Maria Chiril[). ~n acestecondi\ii era firesc ca spectacolul s[ fie primit cu surprindere, chiar din seara avanpremierei.

“Revizorul” modernizat, op\iuneaTeatrului de Nord `n epoca DNA


EDUCA}IE

În organizarea profesorilorAdriana Silaghi și Laviniu Rusu,bobocii Colegiului Economic“Gheorghe Dragoș” Satu Mare,din clasele a IX-a E şi a IX-a F, auîntreprins o excursie în Maramu-reșul istoric.

Iată lista elevilor întâmpinaţi în ziuaplecării de profesorul Alin Silaghi< Pri-dea Alin, Gherman Marius, DomuțaAdrian, Porombovics Emanuel, VrșanAnamaria, Szilaghi Kevin, Toduț An-drea, Vaszil Erik, Pintea Mădălina, Că-dar Lorena, Balinti Norbert, FecheteCris, Andor Marian, Balinti Bernadeta,Motica Marc, Borcovan Denisa, LuceanȘtefania, Walter Antonio, CherecheșFlaviu, Berta Ștefania, Kocsan Erik, Pin-tye Dominik, Petrilac David, Petric Ra-reș, Jurji Cristian, Nezezon Thomas,Cosma Alex, Filimon Patricia, ȘutaEduard, Kiss Anabela, Balint Ștefania,Smuliak Mihai, Dănuț Vasile, BogdanAdin, Paul Alexia, Pop Antonio, MoiseDaniel, Tămășan Cintia, Papp Denis,Sima Cosmin, Fanea Ariana, AmarieiAlexandru.

La Muzeul Victimelor Comu-nismului

Ajunşi în Sighetu Marmației, eleviiau pășit timid în vechea închisoare, aziMuzeul Victimelor Comunismului, și-au luat pliante de prezentare oferite șiau ascultat materialul audio. Trecânddin celulă în celulă, ei au fost profundmarcați de modul brutal în care a acțio-nat Securitatea la colectivizare şi au lă-crimat în celula lui Iuliu Maniu, cândau aflat la ce umilițe a fost supus marele

patriot român, realizator al Unirii Tran-silvaniei cu România din 1918.

A urmat o vizită la Muzeul Satului,unde elevii au admirat vechi căsuțe ma-ramureșene, presa de ulei din Sighet şicuptorul unde țărăncuțele prăjeau se-mințe de floarea soarelui.

Săcel - o bună gazdă

La un moment dat drumul județeantrece paralel cu calea ferată, o superbălucrare arhitectonică, cu un mare tunel

și mai multe viaducte, după care auto-carul intră în curtea pensiunii în careau fost cazați timp de două zile. Seara,la cină, mirosurile îmbietoare a tot felulde minunății gastronomice au deschisapetitul mesenilor, astfel că preparateleau fost în grabă înfulecate de cei mici.Dimineața, trompeta sună deșteptarea,aşa că elevii buimaci de somn sar spe-riaţi din paturi. Era o glumă a profeso-rilor însoțitori care rapid au schimbattrompeta cu o melodie a celor de la HI-Q-Bună dimineața.

Telescaunul Borșa a fost următoareaoprire unde cei prezenți inițial au avutun sentiment de frustrare… 30 de leiurcarea și coborârea. Nicio reducerepentru copii…

Mașina de spălat automată de pe Iza

După o ciocolată caldă servită la ba-za pârtiei, grupul de turiști se îmbarcădin nou în autocar. O destinație nouă…Spălatul lânei cu ajutorul forței apei, a

vâltoarei de pe Iza. La Săcel mai existăo moară unde Iza lovește apa cu o forțăce răscoleşte lucrurile din vâltoare.

Două lecţii teoretice

După ce şi-au luat la revedere de lavâltoare, profesorul Laviniu Rusu le-aexplicat copiilor etimologia cuvântului“viaduct” care provine din limba latină(via înseamnă drum, iar duc, ducis, duc-tum ne duce cu gândul la purtător, con-ducător, călăuzitor). Erau în fața unuiviaduct la Săcel. Rapid, profesorul Si-laghi de la Colegiul Tehnic “Unio-TraianVuia” îl roagă pe Norbert, elev la liceulcu pricina, să le explice tuturor modulpractic al construcției unei punți de le-gătură între două dealuri/munți etc.Norbert intră rapid în joc, își etaleazăcunoștințele de viitor constructor, le ex-plică celorlați ce însemnă arcul de cercîntr-o construcție, fierul beton folosit larespectivul viaduct, diferențele între po-durile rutiere și cele de cale ferată. Lasfârșitul expunerii, toată lumea aplaudă,se bifase și parteneriatul între cele douășcoli prin sublinierea importanței con-strucțiilor rutiere și feroviare în dezvol-tarea turismului românesc.

Duminică dimineața, autocarul por-nește din nou la drum, iar o rugăciuneînsoțită de o bogată prezentare a mă-năstirii Bârsana a deschis sufletele co-piilor către Divinitate.

Alte scurte opriri pe traseu, una laIojib și alta la intrarea în oraș, anunțaude fapt că excursia se apropie de sfârșit.Părinții sau taxiurile îi așteptau pe copiiîn fața școlii. Visul frumos se terminase.

Informaţiile ne-au fost comunicatede profesorul Laviniu Rusu.

A consemnat V.N. Deleanu

Echipa Multitouchcnme a Co-legiului Național Mihai Eminescua participat, în data de 28 octom-brie 2017, la Conferința Naționalăde Învățământ Virtual (CNIV), cepromovează tehnologii și meto-dologii inovative în educație, încercetare şi în perfecţionarea con-tinuă în mediile preuniversitar,respectiv universitar.

Conferința Națională de Învăță-mânt Virtual se adresează autorilor deproduse E-Learning şi Software Edu-caţional, cercetătorilor, profesorilor, stu-denţilor şi elevilor cu preocupări în do-meniul tehnologiilor educaționale. Lafiecare ediție, lucrările CNIV proiec-tează un învățământ al viitorului, vor-besc despre succesul folosirii mediuluidigital în educația și formarea profesio-nală, despre cât de aproape suntem deVirtual Reality Learning și despre re-zultate practice și aplicații originale.

Anul acesta conferința a fost orga-nizată de Ministerul Educației și Cer-cetării, Universitatea din București,Universitatea Lucian Blaga din Sibiu,SIVECO România SA București și des-fășurată în Universitatea Lucian Blagadin Sibiu - Facultatea de Inginerie (De-partamentul de Calculatoare și Ingine-rie Electrică).

Conferința din anul acesta este de-

dicată acad. Octav Onicescu și acad.Gheorghe Mihoc, fondatorii școlii deprobabilități și statistică matematică.

Echipa Multitouchcnme a fost re-prezentată de către profesorii emines-cieni dr. Georgeta Cozma, coordona-torul Echipei Multitouchcnme, și prof.Claudia Pop, și de către elevul MihalcaPatrik. Reprezentanții Colegiului Na-țional Mihai Eminescu din Satu Mareau participat la conferință ca autori delucrări științifice ce sunt publicate învolumul CNIV – 2017. Virtual Learning– Virtual Reality.

Diplome de Excelență la 15 anide la organizarea CNIV

Prof. Dr. Georgeta Cozma, coordo-natorul Echipei Multitouchcnme, a ob-ținut diploma de excelen\[ pentru ,,con-tribuții deosebite în organizarea și pro-movarea activităților proiectului deeducație și cercetare CNIV (ConferințaNațională de Învățământ Virtual), de laUniversitatea din București, fondat înanul 2003. Obiectivele și rezultateleacestui proiect au contribuit la definireași clarificarea conceptelor de softwareeducațional și de manual digital și larealizarea cadrului de manifestare a ini-țiativelor, a creativității și contribuțiilorștiințifice ale cadrelor didactice, cu im-pact în sistemul de învățământ româ-nesc.”.

Patru proiecte propuse de EchipaMultitouchcnme și Atelier Transdisci-plinar al Centrului Județean de Exce-lență Satu Mare au fost acceptate și in-cluse în volumul conferinței antemen-ționat.

Lucrarea Visul zborului - Istoriaaviației române este semnată de elevulPatrik Mihalca din clasa a X-a și de co-ordonatorii acesteia prof. dr. GeorgetaCozma și prof. Nicoleta Cherecheș dela Colegiul Național Mihai Eminescu.

Este o pagină Web, cu valoare deresursă educațională, care poate să sus-țină procesul de e-Learning, metodă depredare interactivă modernă, specificăErei Informației și a Cunoașterii.

Pentru accentuarea aspectului edu-cațional s-a realizat o conexiune la plat-forma Wand.education, ultimul produsSIVECO România în materie de resur-să educațională. Lucrarea a obținut Pre-miul III la Concursul Național ,,Istorieși societate în dimensiune virtuală” 2017și Diploma de Onoare 2 la competiția,,International Luma StarT Award”2017 din Finlanda.

Lucrarea Rechargeable Future estesemnată de absolvenții eminescieniSzollosi Thomas și David Gabor (acum,studenți) și de coordonatorul acesteiaprof. dr. Georgeta Cozma, avându-i re-ferenți științifici pe prof. Ioan Pop șiprof. Claudia Pop. Lucrarease înscrie în categoria Nature and en-vironment și propune un concept de

mașină electrică ce își reîncarcă bate-riile folosind toate sursele naturale deenergie. Proiectul a obținut Medalia deArgint la concursul INFOMATRIX2017, secțiunea Computer Art.

Lucrarea FLIE – Învață să zbori!este semnată de absolventa eminescianăAlice Nemeș-Caramaliu (acum, studen-tă) și de coordonatorii acesteia prof.Elenita Durla- Pașca și prof. dr. Geor-geta Cozma. Lucrarea vorbește despreun joc 3D în browser care dezvoltă temazborului, cercetată în cadrul activitățilorEchipei Multitouchcnme de la ColegiulNațional Mihai Eminescu și dezvoltatăla Centrul Județean de Excelență SatuMare, în cadrul Atelierului Transdisci-plinar. Jocul răspunde orizontului deașteptare al elevilor pasionați de zbordar, în egală măsură, susține dezvoltareapersonală, odată ce aceștia înțeleg me-tafora zborului lăuntric. Implicit, esteo temă prin excelență pliată pe meto-dologia Transdisciplinarității.

Lucrarea Test Your Memory estesemnată de absolventul eminescian Fla-viu Bura (acum, student) și de coordo-natorii acesteia prof. Nicoleta LenuțaȘandor și prof. dr. Georgeta Cozma.

Lucrarea vorbește despre un joc in-teractiv, dezvoltat în cadrul activitățilorEchipei Multitouchcne, având ca scop,pe de o parte, exersarea memoriei și, pede alta, testarea cunoștințelor de culturăgenerală.

Referitor la impactul conferinței

asupra elevilor participanți, dr. Geor-geta Cozma apreciază că ,,întâlnirea cumentorii, dialogul ideilor, prieteniilecreate, împărtășirea generoasă a căută-rilor întru schimbarea perspectivei edu-cației sunt câteva dintre marile câștiguriale elevilor care participă la asemeneaevenimente”.

Profesor Iuliana Ciubuc, de la Co-legiul Național Militar ,,Dimitrie Can-temir”, Breaza, participantă la lucrări, amenționat pe pagina evenimentului oimpresie care onorează colegiuls[tm[ren< ,,Lucrarea elevului Patrik Mi-halca, din Satu Mare, ,,Visul zborului",prezentată admirabil, ne-a dat aripi, afost o adevărată încântare din toatepunctele de vedere. Felicitări și profe-sorilor coordonatori, Georgeta Cozmași Nicoleta Cherecheș!”.

În semn de prețuire pentru perfor-manțele Echipei Multitouchcnme șipentru activitatea longevivă și profe-sionistă a proiectului multi- touch, pre-ședintele CNIV, conf. dr. Marin Vladade la Universitatea din București și co-mitetul de organizare a CNIV / ICVLau decis ca în anul 2019 conferința săse organizeze la Colegiul Național Mi-hai Eminescu din Satu Mare, în cola-borare cu Universitatea din București,Universitatea Tehnică din Cluj-Napo-ca, Inspectoratul Școlar Județean SatuMare și Centrul Județean de ExcelențăSatu Mare.

Participarea eminescienilor la Conferin\a Na\ional[ţde Înv[\[mânt Virtual, edi\ia a XV-a

Experien\ele unor elevi de la ColegiulEconomic înţ\inutul Maramure;ului

Elevii au vizitat mai multe obiective turistice din Maramure;ul istoric printre care ;i Muzeul Satului

“Obiectivele și rezultatele acestui proiect au contribuit la definirea și clarificarea conceptelor desoftware educațional și de manual digital și la realizarea cadrului de manifestare a inițiativelor,a creativității și contribuțiilor științifice ale cadrelor didactice, cu impact în sistemul de învățământromânesc”.


MAGAZIN

Cutremurele nu sunt singurele carepot produce activitate seismică< și faniidin cadrul meciurilor de fotbal pot pro-duce un mic tremur. În timpul unuimeci, o echipă de fotbal american a fă-cut atât de mult zgomot încât au pro-

vocat activitatea seismică echivalentăcu cea a unui microcutremur.

Suporterii Seattle Seahawks suntcunoscuţi pentru modul în care se ma-nifestă pe stadion. Pe același stadion s-a înregistrat cea mai gălăgiosă galeriece a doborât un record mondial în 2013și 2014. Conform Science Alert, dupăce coordonatorul Russell Wilson a rea-lizat touchdown-ul câștigător, galeriaa început să producă un zgomot uriaș.

Seismometrele din cadrul Univer-sităţii din Washington au reușit să cap-teze activitatea de pe stadion. Un mi-crocutremur are de pildă o magnitu-dine de 2 sau mai puţine grade pe scalaRichter.

Profesorul John Vidale, din cadruluniversităţii, a confirmat faptul că faniiau fost atât de gălăgioși încât vibraţiilelor au fost asemănătoare cu cele aleunui microcutremur.

Nu este primul caz în care oameniiau provocat activitate seismică. Ope-raţiunile de minerit, forările de la mareadâncime și centralele electrice potproduce fenomenne asimilabile unormici seisme.

De la daci nu au rămas izvoarescrise. Prea puţine se ştiau desprelocuitorii zonei carpato-dunăre-ne, după retragerea romanilor.

O carte veche de aproape 1.000 deani, păstrată la Budapesta, răstoarnăteoriile istoricilor. Manuscrisul cuprin-de primele documente scrise în aceastăperioadă istorică. A fost scrisă cu ca-ractere dacice, de la dreapta la stânga,şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte des-pre despre vlahi şi regatul lor.

Mulţi au încercat să descifreze Co-dexul Rohonczi, dar n-au putut. Ar-heologul Viorica Enachiuc a tradus, înpremieră, filele misteriosului manus-cris. Viorica Enachiuc, membr[ UNES-CO, e absolventă a Facultăţii de Filolo-gie, secţia Română-Istorie, din cadrulUniversităţii "Alexandru Ioan Cuza"din Iaşi, promoţia 1963. Lucrarea de li-cenţă şi-a luat-o în arheologie.

Codexul Rohonczi (grafii alterna-tive< Codicele şi Rohonczy sau Rohonc,în toate combinaţiile) este un docu-ment controversat al cărui sistem descriere este inedit şi încă nedescifrat înmod convingător. Este numit dupăorăşelul Rohonc unde a fost păstratmult timp (Rohoncz e grafia maghiarăveche; pe germană Rechnitz, pe croatăRohunac), aflat astăzi în provincia Bur-genland din estul Austriei.

Dăruită de un grof

În 1982, Viorica Enachiuc a aflatdintr-o revistă publicată în Ungaria deexistenţa în arhivele Academiei Ungarea Codexului Rohonczi. A f[cut rost deo copie ;i timp de 20 de ani, a muncitca să-i descifreze tainele. Manuscrisul,o carte legată în piele, se află în ArhiveleAcademiei de Ştiinţe a Republicii Un-garia. Groful Batthyany Gusytav a dă-ruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei,în 1838. Nu se ştie prin câte mâini atrecut de-a lungul secolelor.

“Scriere secretă”

După Al Doilea R[zboi Mondial,

doctorul Vajda Joysef, preot misionar,îi scria cercetătorului Otto Gyurk, înleg[tur[ cu Codexul< "Se găseşte în Ar-hivele Academiei de Ştiinţe a Ungarieio carte rară, Codexul Rohonczi. AcestCodex este scris cu o scriere secretă,pe care nimeni n-a reu;it s-o descifrezepână acum. Şi eu am încercat. Literelesunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele fe-niciene, apoi am încercat pe baza vechiiscrieri ungureşti, dar n-a mers. Toateîncercările le-am aruncat în foc".

După ce a studiat Codexul, cerce-tătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970,o parte din observaţiile sale într-un ar-ticol, în care a încercat să identifice ace-le semne din manuscris care ar puteasemnifica cifre.

Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a descoperit cătextele Codexului au fost redactate însecolele XI si XII, într-o limbă latină

vulgară (daco-romana), cu caracteremoştenite de la daci. "Sunt semne careau aparţinut alfabetului dacic, ce cu-prindea aproximativ 150 de caractere,cu legăturile respective. Textele din Ro-honczi au fost redactate în latina vul-gară, dar într-un alfabet dacic, în caredominante sunt străvechile semne uti-lizate de indo-europeni în epoca bron-zului", spune aceasta.

Solii şi cântece ale vlahilor

Codexul are 448 de pagini, fiecarecu circa 9-14 şiruri. În text sunt inter-calate miniaturi cu scene laice şi reli-gioase. E scris cu cerneală violet. Cu-prinde o culegere de discursuri, solii,cântece şi rugăciuni, care include 86 deminiaturi. Consemnează înfiinţareastatului centralizat blak (vlah), sub con-ducerea domnitorului Vlad, între anii1064 si 1101. "Sunt informaţii despreorganizarea administrativă şi militarăa ţării ce se numea Dacia. Avea hotarelede la Tisa la Nistru şi mare, de la Du-

năre spre nord până la izvoarele Nis-trului. Mitropolia blakilor avea sediulla Ticina - cetatea din insula Pacuiullui Soare", a descoperit Viorica Ena-chiuc.

“Jurământul tinerilor blaki”

Codexul conţine şi versurile unuicântec de luptă, numit "Jurământul ti-nerilor blaki", care a fost tradus în felulurmător<"O viaţă, tăciunele Şarpelui, puternicveghetor, Înşel[tor, să nu primeşti a te uniCu prorocirile Şarpelui, anuale, pentrucă lovit Vei fiCântecul cetăţii aud îndelungMergeţi vioi, juraţi pe căciulă, pe pu-ternica căciulă!Să juri cu maturitate şi cu convingere!Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă săfiu!Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău,mergi cu jurământ puternic!"

Mihai S.

Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase

Oamenii de ştiinţă au anunţatjoi că au descoperit după 4.500 deani, în mijlocul Piramidei lui Ke-ops din Egipt, una dintre cele şap-te minuni ale lumii antice, unspaţiu enorm de mărimea unuiavion de pasageri, descoperire pecare nimeni nu a prevăzut-o,anunţă AFP.

Această cavitate este “atât de mare”,este cât “un avion de 200 de locuri înmijlocul piramidei”, a explicat pentruAFP Mehdi Tayoubi, co-director alproiectului ScanPyramids care s-a aflatla originea descoperirii.

De la sfârşitul anului 2015, misiu-nea care reuneşte cercetători egipteni,francezi, canadieni şi japonezi a cer-cetat interiorul piramidei folosind teh-nologii noninvazive, care permit să veziîn interorul monumentelor pentru aafla mai multe despre cum au fost con-struite.

Monumentul funerar, de 139 demetri înălţime şi 230 de metri lărgime,se află pe platoul Giza, la margineaoraşului Cairo, lângă Sfinx, piramidalui Khafra şi Menkaura.

“Există multe teorii despre exis-tenţa unor eventuale camere secrete înpiramidă. Dar niciuna dintre ele nu a

prezis existenţa a ceva atât de mare”, aspus Tayoubi.

Potrivit studiului publicat joi în re-vista Nature, “marele vid”, aşa cum auales cercetătorii să-l numească, estelung de cel puţin 30 de metri şi 9 metriînălţime, având caracteristici similarecu cele din marea galerie, cea mai mare

sală cunoscută din piramidă. Acestspaţiu se află la 40-50 de metri de ca-mera reginei, în mijlocul monumen-tului.

“Marele vid este complet închis, ni-mic nu a fost atins de la construcţia pi-ramidei. Este o descoperire foarte en-tuziastă”, a notat Kunihiro Morishimade la Universitatea Nagoya din Japonia,partener al misiunii ScanPyramids.

Faraonii din Egiptul antic au con-struit acest monument funerar pentruei, pentru a adăposti sarcofagele cu mu-mii îmbălsămate şi încărcate cu tot ceera necesar pentru viaţa de după moar-te - mâncare, haine şi bijuterii. Echipade cercetători a folosit o tehnică cu par-ticule cosmice, numită “cosmic-raymuon radiography”, care le-a permissă vizualizeze toate golurile cunoscuteşi necunoscute din piramidă fără săatingă o singură piatră. „Nu putem ştidacă vidul conţine artefacte, căci esteprea mic pentru a fi detectate cu acesttip de imagini”, a precizat Morishima.

Galeria unei echipedin NFL a cauzatun minicutremur

Cercetătorii de la Universitatea dinArizona (UA) au precizat, în cadrulunui nou studiu, că încercările de a opriîmbătrânirea sunt zadarnice. Savanţiiprezintă o ecuaţie matematică care ex-primă că îmbătrânirea este o „proprie-tate intrinsecă a fiinţelor multicelulare”.Noul studiu a avut în vedere ideea con-form căreia, din punct de vedere mate-matic, este imposibilă oprirea îmbătrâ-nirii în organismele multicelulare pre-cum oamenii, relatează Science Daily.

“Îmbătrânirea este inevitabilă. Nuexistă o cale logică, teoretică și mate-matică de scăpare”, a precizat JoannaMasel, profesoară de ecologie și biolo-gie la UA.

Înţelegerea curentă a evoluţiei îm-bătrânitului lasă posibilitatea conformcăreia degradarea unui organism poatefi oprită numai dacă știinţa găsește ocale de a face perfectă selecţia între or-ganisme. O cale de a realiza acest lucruar fi de a folosi competiţie între celule,pentru a le elimina pe cele slabe asociatecu îmbătrânirea și păstrarea celorlalte.Masel și Paul Nelson au arătat că, chiardacă selecţia naturală ar fi fost perfectă,îmbătrânirea tot apărea, întrucât celu-lele canceroase ar “trișa” în competiţie.

Vasile A.

~n piramida lui Keops e suficient loc pentru un avion

Tinere\ea ve;nic[este imposibil[

O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor.Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisăcu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre desprevlahi şi regatul lor.

Codexul Rohonczi, o carte misterioas[ care vorbe;te de istoria dacilor

Manuscrisul, o carte legată în piele, se află în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria


Într-o societate în care divor-țurile sunt la oridinea zilei, fa-milia regală britanică reprezintăun exemplu de longevitate. Suntextrem de puțini cei care se potlăuda cu o căsnicie longevivă, cu-plurile care ajung 50 de ani deconviețuire fiind extrem de rare.Iată însă că suverana Marii Bri-tanii a ajuns la o performanțăgreu de egalat. În 20 noiembrie,Regina Elisabeta aII-a și PrințulPhilip vor sărbători 70 de ani decăsnicie.

Palatul Buckingham a anunțat căacest eveniment va fi sărbătorit într-uncadru restrâns.

Elisabeta si Filip sunt verişori de gra-dul doi, prin regele Christian al IX-lea alDanemarcei şi verişori de gradul trei,prin regina Victoria. Cei doi s-au cunos-cut pe vremea când Elisabeta avea doar13 ani, la nunta unei verişoare comune,Prințesa Marina a Greciei. Pe atunci Phi-lip avea 18 ani şi era prinţul Greciei şi al

Danemarcei.S-au simpatizat încă de la prima în-

tlnire, şi au corespondat pe toată perioa-da adolescenţei. Cei doi doreau să se că-sătorească, dar regele George, tatălprinţesei Elisabeta a fost de acord cu că-sătoria doar după ce prinţesa împlinea21 de ani.

Inelul de logodnă este realizatcu diamante din tiara mameilui Philip

Cei doi îndrăgostiți au primit per-misiunea să se căsătorească în luna apriliea anului 1947. Philip, cunoscut pe atuncica tânărul locotenent Philip Mountbat-ten, i-a cerut mâna iubitei sale în timpulunei plimbări prin grădinile de la Bal-moral, oferindu-i un superb inel din pla-tină cu un diamant mărginit de alte dia-mante mai mici. Povestea din spatele ine-lului de logodnă este una specială. Prințull-a creat folosind diamante din tiara ma-mei sale. Înainte de căsătorie, Filip a re-nunţat la titlul de Prinţ al Greciei şi Da-nemarcei şi a adoptat titlul de Locotenent

Philip Mountbatten, după numele fami-liei mamei sale.

La nunta regală, celebrată la Wes-tminster Abbey pe 20 noiembrie 1947,au participat mai mult de 2.000 de invi-tați, De asemenea, aici s-au strâns şi nu-meroşi iubitori ai casei regale.

Contextul social şi economic din pe-rioada în care a avut loc nunta, nu a fostprintre cele mai fericite. La sfârșitul celuide-al doilea Război Mondial, Regatulunit a cunoscut o perioadă de austeritateși raționalizare a alimentelor. În acest ca-dru dezolant a avut loc nunta PrințeseiElisabeth și a Prințului Philip. După doiani de la sfârșitul războiului, evenimentula reprezentat un motiv de bucurie pentrucetățenii Marii Britanii.

La evenimente importante, mulţimeaobişnuieşte să fluture steaguri. Criza dedupă război a avut influenţă şi asupraacestui obicei. Nu mai erau materialepentru crearea steagurilor.

În ziua nunţii mireasă şi-arealizat propriul machiaj

Rochia a fost făcută de către cel mai

important designer britanic al acelor tim-puri, Norman Hartnell. Acesta s-a asi-gurat ca designul rochiei va fi unul ineditși l-a ferit de privirile curioase. Rochiadin mătase, de culoarea fildeşului, a fostacoperită cu cristale şi cu 10.000 de per-le.

Tortul de fructe preg[tit pentru ave-noiment a fost realizat de McVitie’s. Rea-lizarea lui a reprezentat o provocare da-torită raționalizării alimentelor. Astfel,multe dintre igrediente au fost importatedin diferite țări de pe Glob, făina a fostadusă tocmai din Canada, iar untul dinNoua Zeelandă.

Cuplul a primit 10.000 de telegramecu felicitări și 2.583 de cadouri de nuntă.Printre cadourile mirilor se numără ex-travagantele diamante, dar și cadouripractice precum o mașină de spălat.

Neobișnuit este faptul că în ziua nun-ții, prinţesa și-a realizat propriul machiaj.O întâmplare mai puțin plăcută a fostmomentul în care tiara acesteia s-a rupt,iar Elisabeta a fost nevoită să o înlocu-iască cu Coroana Jeweller.După tradiționalul moment în care cu-plul regal salută mulțimea de la balcon,

cei doi au mers la Palatul Buckingham.Petrecerea a avut loc aici, la reşedinţaoficială a Reginei şi a familiei regale.Acesta este un loc ideal pentru nunţi.Palatul are 775 de camere, numeroasesăli pentru recepţii şi bucătari extremde talentaţi.

Și-au petrecut noaptea nunții acasăla unchiul lui Philip, Earl Mountbatten,în Broadlands, Hampshire. Restul luniide miere l-au petrecut în Birkhall, în Sta-tul Balmoral.

Elisabeta (91) a II-a este în prezentcel mai longeviv monarh pe care l-a avutMarea Britanie, conducând cu mână defier, chiar și la această vârstă înaintată,atât destinele supușilor săi, cât și pe celeale membrilor numeroasei sale familii.

În luna mai a acestui an, prinţul con-sort, Philip (96) şi-a anunţat retragerea,după decenii în care a stat în spatele re-ginei Elizabeth a II-a şi a participat lamii de evenimente pentru propriile saleorganizaţii caritabile din Regatul Unit.

70 de ani mai târziu familia regalăreprezintă un simbol al regalității, dar șial vieții de cuplu.

Vera Pop

Regina Elisabeta a II-a ;i Prin\ul Philip aniverseaz[ 70 de ani de c[snicie!

S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei...2017/11/05 · Codexul Rohonczi (grafii al-ternative<...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei...2017/11/05 · Codexul Rohonczi (grafii al-ternative<...