Slavici-receptare critica

7/21/2019 Slavici-receptare critica

http://slidepdf.com/reader/full/slavici-receptare-critica 1/4

I.2 Receptarea critică a operei lui I. Slavici

Pu ine personalită i ale scrisului românesc au fost mai contestate în actele i fapteleț ț ș

biografice, cum a fost autorul Marei, i pu ini creatori s-au împărtă it mai mult de popularitateaș ț ș

operei, paradoxal, văduvită de exegea critică serioasă. Supravie iuitor al unui veac în careț

personalitatea lui se împletea cu a lui !minescu i "aragiale, a lui #aiorescu i $ocolae Iorga,ș ș

prin prietenie ideală i controversă politică, Slavici s-a ibit în primele decenii ale veacului alș

%%-lea de neîn elegerea unei critici orientate spre alte orionturi estetice, de refuul acesteia deț

a-i mai urmări scrierile târii, de reflexele erorilor i &ustificărilor lui printre contemporaniiș

marelui răboi i al 'nirii din ()(*.ș (

+uptător pentru caua na ională a românilor, Slavici a încercat, prin mi&loace oneste, să- iț ș

&ustifice creul său, prin tot ceea ce a întreprins. cest fapt a atras asupra omului Slavici i asupraș

datoriei de cetă ean loial statului român, atacuri veemente, cu implica ii profunde i asupraț ț ș

condiiei sale artistice. stfel, se înregistreaă atacuri severe atât asupra omului, a cărui atitudine

rămânea nepermisă i de neîneles, cât i asupra scriitorului, a cărui operă a fost inta unor criticiș ș ț

mai mult sau mai pu in &ustificate. n această direc ie, primul care opineaă asupra scrisului luiț ț

Slavici, este Pompiliu "onstantinescu, al cărui articol devine o eticetă depreciativă la adresa

scriitorului i a crea iei sale. /0intre ultimii supravieuitori ai bătrânei 1unimi, d. Slavici n-aș ț

încetat să scrie, ciar la cea mai înaintată vârstă actual prin continuitatea scrisului, totu i e deș

mult un scriitor perimat vremea a trecut nepăsătoare peste opera sa, scrisă în acela i spirit ca iș ș

acum un sfert de veac d. Slavici nu s-a înnoit cu nimic de la primele rânduri până la ultima-i

carte. 'nitatea de spirit îi constituie o fiionomie u or de caracteriat, dar îi eviden iaă tot atâtș ț

de ibitor i defectele3ș 2. Pentru criticul modernist Mara nu există ca roman, întrucât /tara

iremediabilă3 a căr ii e latura pronun at etică, care îi anuleaă valoarea, iar persona&eleț ț

/ac ioneaă pentru a ilustra o idee aprioric stabilită4 nefericirea căsniciei nebinecuvântate în fa aț ț

lui 0umneeu5 6esturile lor sunt gesturi mecanice, de manecine în dosul otărârilor stă

autorul37. n încercarea de a &ustifica nerealiarea romanului, aduce în prim plan existen a a doiț

scriitori, respectiv paralelismul dintre ace tia4 /scriitorul stângaci, plin de platitudini ofensatoare,ș

ce vrea să construiască un roman psiologic, i povestitorul poporanist Slavici, autorul luiș Popa

( #ircea 8aciu, Slavici. Evaluări critice, !ditura 9acla, :imi oara, ();;, p.)ș2 Pompiliu "onstantinescu, Ioan Slavici: Mara, în Scrieri, <, !ditura #inerva, =ucure ti, ();>, p.?)?ș7 Ibidem, p.?)?



Tanda iș Budulea Taichii. 'nul se luptă cu celălalt, dar nici unul nu biruie te, iar contopi iș ț

formeaă o existen ă ibridă.3ț <

6enera ia dintre (**>-()>> aproape a ignorant proa lui Slavici, în ciuda unor ț

recomandări entuiaste. "iar Iorga, în (*)7, făcând o paralelă între 6ane i Slavici stabilea căș

primul ar fi / mai durabil3. Novelele din popor au trebuit să a tepte unspreece ani până a seș

retipări, apoi au fost reluate după cincispreece ani, în timp ce, de pildă, într (**?-()((, nuvelele

lui 0elavrancea , inferioare, se retipăresc de ece ori, ca i proa lui @lau ă. !xplica ia constă înș ț ț

faptul că genera ia lui Slavici era familiariată cu romantismul sentimental, elogiat peste tot, cuț

excep ia lui "aragiale.ț Realismul obiectiv al lui Slavici, de factură modernă , nu era gustat i niciș

în eles. n ()2?, Actav =ote, critic de altfel cultivat, făcea afirma ia, biară astăi, căț ț Mara ar fi

sub nivelul lui Dan i alș Vie ii de la arăț ț . 6erea nu s-a ocupat de Slavici i nici Ibrăileanu, sauș

+ovinescu, spre a pomeni câ iva critici de frunte.ț ?

n ceea ce prive te adevărata recunoa tere i pre uire a operei lui Slavici, aceasta are locș ș ș ț

relativ mai târiu. cest lucru se va face la mai bine de un deceniu de la dispari ia scriitoruluiț

când asistăm la o nouă deplasare a opiniilor critice, în a-i recunoa te scriitorului ardeleanș

originalitatea i autenticitatea operei sale.ș

$ume mari ale istoriei i criticii literare române ti vor descoperi în Slavici i opera saș ș ș

manifestări artistice valoroase pentru literatura i cultura noastră. $icolae Iorga, 6. "ălinescu,ș

Ion =reau, 0umitru @atamaniuc, #ircea 8aciu, $icolae #anolescu, #agdalena Popescu, Ion

0odu =ălan au, în acest sens, contribu ii importante.ț

!xtrem de important pentru dosarul de receptare critică a scriitorului Ioan Slavici este

capitolul dedicat acestuia de 6. "ălinescu în Istoria sa, unde va acorda aten ia cuvenităț

scriitorului, a cărui operă, în specia nuvelistică, repreintă un episod semnificativ în evolu iaț

proei române ti.ș

/ Slavici n-are nimic din spiritul de înfrumuse are a vie ii rurale, atribuit mai târiuț ț

semănători tilor. ăranii lui observa i fără cea mai mică părtinire, după metoda de mai târiu aș Ț ț

lui Reebreanu, sunt egoi ti, avari, îndărătnici, du măno i i totodată iertători i buni, adică cuș ș ș ș ș

acel amestec de bine i de rău ce se află la oamenii adevăra i. tâta vreme cât autorul rămâne înș ț

< Ibidem, p.?)B? Pompiliu #arcea, op. cit., p. 7<B



marginile experien ei sale, ociul lui este de o rară ascu ime în ugrăvirea eroilor, care to i trăiescț ț ț

cu o vigoare extraordinară.3 B

Recunoa teri numeroase au venit din partea unor scriitori ardeleni, care i-au descoperitș ș

maestrul. Iată ce spune gîrbiceanu4 / Proa literară ardeleană î i are începutul în nuvelele luiș

Ion Slavici. !l este i fondatorul ei prin valoroasa, vasta i trainica operă ce ne-a lăsat. C...D Prinș ș

vigurosul său talent, printr-o singură orientare de la început către cea mai serioasă realitate de la

noi, satul românesc, prin ugrăvirea realistă a tăranului i a micului industria de la apusulș ș

"arpa ilor, prin veridica analiă psiologică, printr-un stil lefuit în lungă practică gaetărească,ț ș

Ioan Slavici ne-a dat întâia proă literară autentică, de ugrăvire a caracterelor, de luptă pentru

propă ire, de o rară moralitate4 întâia literatură în proă a realismului critic3ș ;.

"ritici ca :udor @ianu sau Pompiliu #arcea subliniaă rolul important pe care acesta l-a

avut în promovarea analiei psiologice în proa românească. / C...D nimeni nu poate contesta contribu ia excep ională adusă de scriitorul ardelean laț ț

adâncirea analiei psiologice a persona&elor, la descifrarea stărilor suflete ti, la în elegereaș ț

extrem de nuan ată a mi cărilor afective. #ai pu in interesant când ne înfă i eaă exteriorul,ț ș ț ț ș

cadrul, Slavici intră în elementul său când lumineaă resorturile lăuntrice. Prin aceasta,

posteritatea scrisului său este deosebit de bogată i până astăi Slavici a rămas un maestru alș

analiei psiologice în literatura noastră.3*

/ Ioan Slavici introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea lui "reangă. n Popa

Tanda...întâmpinăm formele orale i icerile tipice care alcătuiesc pecetea stilistică aș

povestitorului ardelean. "eea ce apare nou i fără asemănare în epoca începuturilor lui esteș

analia psiologică pe care slavici o practică într-un limba& abstract....0ar ciar cu aceste

mi&loace sărace ibute te Slavici să dea persona&elor lui via ă interioară, surprinsă într-oș ț

adâncime care nu-l ispitise niciodată pe "reangă. Povestitorul vede oamenii lui dinăuntru, în

sentimentele sau criele lui morale, ba ciar în procesele lor intelectuale....Imagina ia lingvisticăț

a lui Slavici este deopotrivă cu fanteia lui viuală. Pu ine cuvinte îi stau la dispoi ie, cu toateț ț

împrumuturile pe care se întâmplă a le face icerilor populare. n genere el evită însă cuvântul

particular. $ici proviia de termeni ai regiunii în care copilărise i din care păstra atâtea amintiri,ș

nici îndeletnicirile oamenilor de pe-acolo nu îmbog esc vocabularul lui. "laritatea fiind inta peț ț

B 6. "ălinescu, Istoria literaturii romne de la ori!ini i pnă "n pre#ent ș , !d. #inerva, =ucure ti,ș ()*2, p. ?((; Ion girbiceanu, Ion Slavici, (( dec. ()?), portret compus pentru #ueul Ioan Slavici din iriaȘ* Pompiliu #arcea, op. cit., p. 7?2



care o urmăre te adesea , Slavici va întrebuin a de preferin ă cuvântul general repetându-l ori deș ț ț

câte ori va fi nevoie , ciar înlăuntrul acelora i frae , fără să se lase stân&enit de ucigătoareaș

monotonie care reultă. 3 )

9ptul că opera lui Slavici a trecut proba timpului reiese i din lucrarea lui Ioan 0oduș

=ălan-#onografii.Ioan Slavici. cesta afirmă4 / Ioan Slavici face parte din constela ia de aur aț

literelor române ti. !l nu e un clasic a cărui operă se mai cite te doar în clasă, din obliga ii strictș ș ț

didactice. +ectura operei sale nu e puni iune sau un exerci iu aspru de voin ă, ci dimpotrivă oț ț ț

încântare, o întâlnire cu via a din via ă, structurabilă în durabilă crea ie. Apera lui de un realismț ț ț

rosbust, popular, via ă din via ă adevărată, nu a rămas doar un capitol ilustru de istorie literară ,ț ț

îngesuită în manuale colare sau o arivă prăfuită, în care nu mai scormonesc decâtș oarecii deș

bibliotecă. !a nu e doar un document al unor vremuri revolute, nici numai mărturia moartă a

unei anume etape din evolu ia literaturii române. !a este o relitate vie, organic încorpoprată înț

fluxul spirituslită ii noastre, un pisc al geniului creator românesc C...D. ncărcată de via ă i deț ț ș

valori artistice nepieritoare, mereu descisă unor întrebări noi, crea ie ma&oră în toată putereaț

cuvântului, opera lui Ioan Slavici a tăiat cu diamantele ei de col de stea ăgaurile vremelniciei,ț

curgând prin vreme ca un ivor de apă vie, din care s-au adăpat toate genera iile de cititori dinț

ultimele opt decenii.3(>

) :. @ianu, $rta pro#atorilor romnii% =ucure ti, !d. "ontemporană, ()<(ș(> Ion 0odu =ălan, op.cit, p.((

Slavici-receptare critica

Documents

Transcript of Slavici-receptare critica