Ileana Cea Şireată Slavici
-
Upload
liviu-laurentiu -
Category
Documents
-
view
277 -
download
6
Transcript of Ileana Cea Şireată Slavici
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
1/10
ILEANA CEA Ş I R E T Ă
Poveste
A fost ce -a
fost; d a c ă
n-ar fi fost nici
nu
s-
ar
povesti .
A fost o d i n i o a r ă un î m p ă r a t care avea trei fete
dintre
5
care cea mai mare era f r u m o a s ă , cea mijlocie mai fru
m o a s ă ,
iar
cea
mai
t î n ă r ă ,
Ileana
atîta
de
f r u m o a s ă ,
încît Sîntul
Soare se oprea în cale ca
s o v a d ă ş i s ă
se
d e s f ă t e z e de f r u m u s e ţ e a ei.
într-o zi î m p ă r a t u l primi carte ş i veste de la vecinul
10 s ă u ,
î m p ă r a t mare puternic cum
c ă , i a c ă ,
nu e bine
are
s ă
se b a t ă cu dînsul
pentru
o mare
p r i c i n ă
î m p ă r ă
t e a s c ă . î m p ă r a t u l se puse la sfat cu b ă t r î n i i ţ ă r i i ş i
cînd
v ă z u r ă
cum
c ă
nu e încotro porunci voinicilor
s ă
încalece pe a r m ă s a r i , s ă - ş i apuce armele
ş i s ă
se p r e g ă -
15 t e a s c ă de b ă t a i a cea g r o z a v ă ce-avea s ă se f a c ă s ă
fie .
Mai înainte de a î n c ă l e c a el î n s u ş i , i m p ă r a t u l che
m ă pe fiice le sale la sine le g r ă i vorbe blînde i p ă r i n t e ş t i
ş i dete
apoi
la
fiecare cîte o floare f r u m o a s ă , cîte o
20 p ă s ă r i c ă
v e s e l ă cîte un m ă r fraged .
- A
c ă r e i
floare se
va
v e ş t e j i ,
a
c ă r e i
p ă s ă r i c ă
se
va
întrista
ş i
al c ă r e i m ă r va putrezi despre aceea voi
ş t i
c ă nu
ş i - a p ă z i t
c r e d i n ţ a , g r ă i î m p ă r a t u l cel î n ţ e l e p t .
î n c ă l e c ă
apoi pe cal zise
s ă n ă t a t e b u n ă ş i
porni cu
25
voinicii
s ă i în
calea cea mare .
Cînd cei trei feciori ai
î m p ă r a t u l u i
vecin
p r i m i r ă
veste c ă î m p ă r a t u l a pornit în cale
c ă el
s-a d e p ă r t a t
62
LEN C ŞIREATĂPvest
fos cea fos dacă ar f fos, c u sar oves. fos odoară u îmra care avea re fee, dre
care cea ma mare era frumoas, ca mloce ma ru
moas, ar cea ma îăă, Ieaa, aîa de umoas,îcî ş Sîul Soare se orea î cae, a s-o vad s sedesfeze de frumuseea e
ro z îmraul rm care ş vese de la vecul său, îmăra mare ş uerc, cum c, aă, u e be,
ş are să se baă cu dîsul eru o mae rc îmăreasc măraul se use la sfa cu ărî r, ş,
cîd vzură cum că u e îcoro, oruc voclor săîcalece e armăsar, sş auce armee ş să se reg ească de băaa cea rozavă ceavea să se fac ş s
fea îae de a îcăleca ş el îsuş, îmăraul ce
mă e fcele sale la se, le gră vorbe blîde ş reşş dee ao la fecare cîe o loare frumoasă, ce o
srcă veselă ş cîe u mr fraged
- căre floare se va veşe, a căre sărcă se vaîrsa ş al cre măr va urez, desre aceea vo şc u şa z creda, gr îmăraul cel îele
călecă ao e cal, zse sae bu" ş or u voc s î calea ca mare.
Cîd ce re fecor a îmrauJu vc rmrăvese că îmăraul a or î cale ş c el sa deăr
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
2/10
de a c a s ă ei se î n ţ e l e s e r ă
între
sine ş i î n c ă l e c a r ă ca s ă
m e a r g ă
la cetatea cea cu
trei
fete de î m p ă r a t s ă
r ă p e a s c ă
c r e d i n ţ a
fetelor ş i
s ă f a c ă î m p ă r a t u l u i
s u p ă r a r e Cel
mai
b ă t r î n
dintre feciori, voinic viteaz ş i frumos,
5
merse
înainte
ca
s ă v a d ă
ce
e
ş i
cum,
ş i
apoi
s ă
a d u c ă
veste
ş i s ă spuie .
Trei zile
ş i trei n o p ţ i
a stat voinic
ul pe
sub ziduri
f ă r ă
ca vreuna din fete
s ă
se fi
a r ă t a t
la .
e r e a s t r ă .
In
crepetul zorilor de a
patra
zi el perdu
r ă b d a r e a î ş i
10 î n t ă r i inima
si
b ă t u
la fereastra celei
mai mari dintre
fetele de î m p ă r a t ..
- Ce e? cine e? ş i ce vrea?
î n t r e b ă
fata t r e z i t ă din
somn
ul
ce l
mai
dulce.
-
Eu
sunt
s u r i o a r ă
g r ă i feciorul de î m p ă r a t
15 voinic
î m p ă r ă t e s c
ce stau de
trei
zile cu dragoste la
tine la e r e a s t r ă
Fata
cea de
î m p ă r a t
nici
nu
se apropie de
f e r e a s t r ă
ci
g r ă i
cu glas
î n ţ e l e p t :
- Mergi pe calea pe care
ai venit
: flori
s ă c r e a s c ă
20
în
cale
ş i
spini
s ă - ţ i r ă m î n ă
pe
u r m ă .
Peste trei zile ş i trei n o p ţ i feciorul de î m p ă r a t
i a r ă ş i
b ă t u
la
e r e a s t r ă
Acuma
fata
de
î m p ă r a t
se aprop ie
de
f e r e a s t r ă g r ă i
cu glas
blînd:
-
Ţ i
m zis s ă mergi pe calea pe care
ai
venit: sp ini
25 s ă ţ i c r e a s c ă - n cale ş i flori s ă - ţ i r ă m î n ă pe u r m ă
I n c ă trei zile ş i trei n o p ţ i stete fec iorul de î m p ă r a t
la fereastra fetei.
In
crepetul zorilor de-a zecea zi,
a d e c ă
d u p ă
ce au
trecut
de
trei
ori
cîte
trei
zile
ş i
de
trei
ori cîte trei n o p ţ i el
î ş i
netezi p ă r u l ş i b ă t u acuma d-a
30
treia
o a r ă la f e r e a s t r ă .
-
Ce
e? cine e? ş i ce v o i e ş t e ?
î n t r e b ă
fata de
î m p ă r a t
acuma mai
r ă s t i t
decît
în
celelal
te rînduri.
-
Eu
sunt
u r i o a r ă
g r ă i feciorul de î m p ă r a t De
trei ori
cîte
trei zile
stau
cu dor la
tine
la f e r e a s t r ă :
35
vreau
s ă - ţ i
v ă d
f a ţ a
s ă
ţ i
privesc
în
ochi
s ă
aud
cum curg vorbele de pe buzele ta le.
Fata
de î m p ă r a t deschise fereastra, privi cu
s u p ă r a r e
la voin
icul
ce
l frumos, apoi
g r ă i
cu glas neauzit:
-
Eu
ti-as privi în f a t ă si ti-as g r ă i o v o r b ă mergi
40
î n s ă
m a i - i 1 a i ~ t e la sora m ea
c e ~
mijlocie, numai
d u p ă
aceea vino la mine .
6
de acasă, ei se îeeseă îte sie i îăecaă, a sămeă a cetatea cea cu tei fete de îmăat, să ăeasăedia ete i să-i faă îmăatuui suăae emai bătî dite fecii, viic i vitaz, i fums
mese îaite, a să vadă e e i um, i ai să aducăveste i să suieei ze i tei i a stat viiu e sub zdui
făă ca veua di fete să se fi aătat a feeasă ceetu zi de a ata zi e edu ăbdaa, i
îăi iima si bătu a feeasta ceei mai mai ditefetee de îmat
e e? cie e? i ce vea? îtebă faa tezită di
smu ce mai duce Eu sut, suiaă ăi feciu de îmăat, viic îmăătesc, e stau de tei zie u daste a
tie a feeastăFata cea de îmăat ici u se aie de feeastă,
ci ăi u as îeet ei e caea e cae ai veit: fi săi cească
î cae i sii săi ămîă e umăPeste tei zie i tei i feciu de îmăat iaăbău a feeastă Acuma fata de îmăat se aiee feeasă i ăi u as bîd
Ţi-am zis să mei e aea e ae ai veit sii să-i cească cae i fi să-i ămîă e umă
că tei zie i tei i stete feciu de îmăata feeasta fetei ceetu zi dea zeea zi,adeă duă ce au teut de ei i cîte tei zie i de teii cîe tei i, e îi etezi ău i bătu, acuma da
teia aă, a feeastă e e? cie e? i ce viete? îtebă fata de îmăat,
auma mai ăstit deît î ceeate îdui Eu sut, suiaă ăi feciu de îmăat De
tei i cîte tei zie stau u d a tie a feeasă
veau să-i văd aa, să-i ivesc î chi i să audum cu vbee de e buzee taeata de îmăat deschise eeasa, ivi u suăae
a viicu e fums, ai ăi cu as eauzit u tias ivi î ată si ti-as ăi vbă mei
îsă mai-1ai�te a sa ea c mie, i umai duă
aceea vi a mie.
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
3/10
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
4/10
d
<
i
h A 1 v
ragasLoase, c e - a ş c etna m casa,
L e - a ş
pune a masa
t e - a ş o s p ă t a t e - a ş s ă r u t a .
Feciorul de
î m p ă r a t s ă r i
de
pe
cal cînd auzi aceste
vorbe, apoi
g r ă i cu glas voinicesc:
5 -
C ă - m i
este
n ă r a v u l
c
um îmi
auzi vorba,
c ă - m i
este sufletul precum îmi vezi
f a ţ a : l a s ă - m ă
în
c a s ă ,
p u n e - ă
la
m a s ă ş i
din
zori
în s e a r ă r ă u s ă n u - ţ i p a r ă
Ş i
nici n u - ş i - g r ă i vorba, p î n ă
ce
s ă r i pe f e r e a s t r ă ,
ş i peste
f e r e a s t r ă
în
c a s ă ,
în c a s ă la
m a s ă
ş i la
10
m ~ s ă
tocmai în frunte, unde ş e d e a î m p ă r a t u l cînd era
mIre .
- Ei
s t ă i
g r ă i Ileana.
S ă
v ă d mai înainte: e ş t i
ce-ar
f i s ă
fii? ş i
numai
dup-aceea
s ă g r ă i m
vorba
s ă
g u s t ă m
pomana s ă începem dragostea . P o ţ i tu face
15
s ă - n
f l o r
e a s c ă din
brusture trandafiri?
-
Ba
g r ă i feciorul de
î m p ă r a t .
- Atunci floarea ta este scaiul zise Ileana cea înt
e
e a p t ă . P o ţ i tu face ca s ă c
înte
liliacul în glas frumos ?
-
Ba g r ă i
feciorul ce l de
î m p ă r a t .
20
-
Atunci ziua
ta
e
noaptea
zise
Ileana
cea
î n ţ e l e a p t ă .
P o ţ i L u
face s ă r o d e a s c ă
ă r
pe
iarba
lupului?
-
Pot
g r ă i fe ciorul de î m p ă r a t
- El s ă fie pomana
ta
zise Ileana ce a f r u m o a s ă
e a t ă . A s e a z ă
- t e
la
m a s ă .
25 ' Feciorul de î m p ă r a t se a ş e z ă la
m a s ă . Ei, dar Ileana
e Il eana cea ş i r e a t ă El nu se a ş e z ă î n c ă bine, ş i
i a t ă
c ă c ă z u ,
cu scaun cu
tot,
în
p i v n i ţ a
cea
a d î n c ă
în
care era
a s
c u n s
ă
comoara î m p ă r a t u l u i .
Acuma Ileana începu s ă strige "primejdie", cînd
30
se a
d u n a r
ă
t o ţ i
a r g a ţ i i ca s ă v a d ă ce e pentru ce, ea
le spuse
c ă
a auzit tl'oncoLe prin p i v n i ţ
ă
se teme cum
c ă a in
trat
cineva în
p i v n i ţ ă
ca s ă fure comoara
î m p ă
ratului
. Multe vorbe n-au
ă c u t
a r g a ţ i i , ci deloc deschi
s e r ă u ş a
cea de fer
ş i i n t r a r ă
în
p i v n i ţ ă a f l a r ă
pe
35
fecior
ul
ce l de
î m p ă r a t
cu
r u i n e î
dus
r ă
la
j u d e c a t ă
Ileana spuse judecata:
- D o u ă s p r e z e
c e
fete pedepsite s ă - I s c o a t ă
f r ă
din
ţ a
r
ă
cînd vor ajunge cu el la marginea
ţ ă r i i ,
fiecare
ă
dea c
ite un s ă r u t a t .
1 0
A ş a
s-a porunc
it
,
a ş a
s-a
întîmplat.
6
' � Oi h A . i l "ag as oas eaş ena m asa eaş une a masaş te-aş ospa ş te-aş sua
Feou e mpat s e pe a n auz aeseoe apo g u gas ones
C-m ese nau um m auz oa mese sue u peum m ez aţa asm n aspne a mas ş n zo n sea u s nuţ pa
Ş n nu-şg oa pn e ş s pe eeas, peste eeast n as, ş n as a mas ş a
ms toma n une une şeea mpau n eame
E 1 s g Ieana S ma nane eşea s ? ş numa upaeea s gm oa ş sgusm pomana ş s nepem agosea. Po u e
snoeas n usue ana? Ba g eou e mpa Aun oaea a ese sau zse Ieana ea ne
eap. Po u ae a s ne au n gas um s? Ba g eou e e mpat
Aun zua a e noaptea zse Ieana ea neeapPo u ae s oeas m pe aa upulu Pot g eou e mpat E s e pomana a zse eana ea umoas ş
sea Aseazte a mas
eou
e mpat se aşez a mas E a Ieana
e eana ea şeat E nu se aşez n ne, ş a
ş z u saun u ot n pnţ ea an nae ea asuns omoaa mpauuAua eana nepu s sge pmee" ş n
se awa o agaţ a s a e e ş pentu e eae spuse a auz onoe pn pn ş se eme ucă a na nea n pn a s e omoaa mpauu. ue oe n-au ut aga eo es
se uşa ea e e ş na n pn ş aa pe eou el e mpa ş u uşne use a uaeana spuse ueaa Douspezee ee peepse s- soa aa n
a ş n o aunge u e a magnea as ea te un sutat
, Aşa sa pount aşa sa nmpa
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
5/10
Cînd feciorul cel de î m p ă r a t a sosit a c a s ă la f r a ţ i i
s ă i
li-a spus t o a t ă
întimplarea d u p ă
ce li-a spus-o,
mare
s u p ă r a r e
a
intrat
în sufletele lor.
Ei
au trimis
d a r ă v o r b ă la cele d o u ă mai
mari
fete de
î m p ă r a t
ca
5
ele
s ă
f a c ă
ce vor face ca
s ă
t r i m i t ă
cumva pe Ileana
la
curtea
î m p ă r a t u l u i
celui cu
trei
feciori,
pentru
ca ei s ă
se
p o a t ă
r ă z b u n a asupra ei pentru batjocura ce a pus
pe capul lor . Cînd cea
mai
mare
f a t ă
de
î m p ă r a t primi
cuvîntul
feciorilor de
î m p ă r a t ,
ea se
f ă c u b o l n a v ă ,
10 c h e m ă pe
Ileana
la sine la pat spuse c ă ea numai
a ş a se
va
putea î n s ă n ă t o ş a , d a c ă Ileana îi- va aduce
mîncare de pe
vatra
feciorilor de
î m p ă r a t
Ileana de dragul surorii sale, le f ă c e a toate; ea
l u ă
dar c o f i ţ a
porni
c ă t r e curtea
celor trei feciori de
î m p ă -
15
rat ca
s ă m e a r g ă s ă c e a r ă
sau
s ă
ieie
s ă a d u c ă .
Sosind la curte,
Ileana
i n t r ă în ruptul sufletului in
cuhnea î m p ă r ă t e a s c ă ş i g r ă i c ă t r e b u c ă t a r u l cel mare :
-
Pentru
numele lui Dumnezeu n-auzi
tu
cum
te
s t r i g ă i m p ă r a t u l ?
mergi iute, ca
s ă
vezi ce e
ş i
pentru
20
ce care
p r i c i n ă
B u c ă t a r u l î ş i
l u ă
picioarele pe umeri se
d e p ă r t ă
- ca
ş i
la
p o r u n c ă
î m p ă r ă t e a s c ă
a d e c ă
Ileana
r ă m a s e
s i n g u r ă
în cuhne, î ş i umplu vasele de bucate, v ă r s ă
apoi pe jos
toate
bucatele cele scumpe ce
stau la
foc
ş i
25 d u p ă
aceea se feri
din
cale.
u p ă ce feciorii de î m p ă r a t î n ţ e l e s e r ă despre c e a s t ă
b a t j o c u r ă ,
ei se
s u p ă r a r ă
î n c ă
mai tare
decît ce-au fost
p i n ă
acuma,
t r i m i s e r ă
din nou
v o r b ă la
cele
d o u ă
surori
se p r e g ă t i r ă din nou la r ă z b u n a r e . Abia primi sora
30
cea mijlocie cuvîntul voinicilor, ea
se f ă c u b o l n a v ă ,
c h e m ă pe Ileana la sine la pat spuse c ă
numai
a ş a
se va î n s ă n ă t o ş a , d a c ă
va
gusta din vinul
ce
se a f l ă în
p i v n i ţ e l e
feciorilor de
î m p ă r a t . Ileana pentru
sora sa
le
f ă c e a
toate;
l u ă
dar
c o f i ţ a
ş i
porni ca
s ă
m e a r g ă
35 -
ş i s ă
v i n ă
Sosind
la
curte, ea i n t r ă în ruptul sufle
tului în
p i v n i ţ ă g r ă i c ă t r e
pivnicerul cel mare :
-
Pentru
numele lui Dumnezeu n-auzi tu cum te
s t r i g ă î m p ă r ă t e a s a ? fugi
ş i
vezi cum, ce pentru ce
p r i c i n ă
40 Pivniceriul
î ş i l u ă
picioarele pe umeri
ş i
se d e p ă r t ă
ca
ş i
la porunca
î m p ă r ă t e s e i
a d e c ă Ileana î ş i umplu
Cd ecorl cel de mărat a sost acas a frasă, la ss toată tmlarea ş, dă ce la sso,mare sărare a trat sfletele lor E a trmsdară vorbă la cele doă ma mar fete de mărat ca
ele să facă ce vor face ca să trmtă cmva e leaa lacrtea măratl cel c tre fecor, tr a e săse oată răba asra e etr batocra ce a se cal lor d cea ma mare fată de mărat rmcvtl feciorlor de mărat, ea se făc bolavă,
chemă e leaa la se la at ş sse că ea maaşa se va tea săătoşa, daă eaa î va adc
mcare e e vatra fecorlor e mărat.leaa, de dragl sror sale, le făcea toate; ea lădar coa ş or către crtea ceor tre fecori de
rat, ca să meargă să ceară sa să ee ş să adcăSosd la crte, leaa tră în tl sfel
cea mărătească ş gr către bcăarl cel mae: Petr mele l Dmee -a t m
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
6/10
vasele cu vIn,
v ă r s ă
ce-a r ă m a s
prin p i v n i ţ ă Ş
apoi
porni c ă t r e
c a s ă
Feciorii de î m p ă r a t trimis r ă acuma d-a
treia
o a r ă
veste la cele d o u ă fete de î m p ă r a t ca ele s ă t r i m i t ă pe
5
Ileana
cum n-au trimis-o
î n c ă .
Fetele de
î m p ă r a t
se
f ă c u r ă acuma a m î n d o u ă bolnave, chem r ă pe sora lor
la
sine îi
s p u s e r ă c ă
ele numai
atunci
se vor
î n s ă
n ă t o ş a
d a c ă
Ileana le
va
aduce d o u ă mere de la feciorii
cei de
î m p ă r a t
10
-
Dragi surorile mele -
g r ă i Ileana
c ă t r e
l
pentru voi m ă duc
ş i
i·n foc,
ş i
în a p ă ; cu atît mai bucu
ros
la
voinicii cei
î m p ă r ă t e ş t i .
ş i
l u ă
d u p ă
aceea
c o f i ţ a
ş i
porni, ca
s ă m e a r g ă , s ă
afle,
s ă
ia,
s ă a d u c ă s ă
scape pe dragele surorile sale de la moarte .
15
u p ă
ce-a
î n ţ e l e s
feciorul de
î m p ă r a t
cel
mai
t î n ă r
cum
c ă Ileana
are
s ă v i n ă la
el în
g r ă d i n ă
ca
s ă
fure
merele cele de aur, el porunci c ă
d a c ă va
auzi cineva
vaiete în g r ă d i n ă , nimeni s ă nu cuteze s ă intre, ci s ă
lase pe cel
e
s-ar v ă i t a ca
s ă
se vaiete în pace .
L u ă
20 d u p ă
aceea
c u ţ i t e mari, s ă b i i ş i s u l i ţ e
fel de fel
de lucruri
ş i
le ascunse în
p ă m î n t ,
pe sub
m ă r u l
cel cu
poame de
aur;
le ascunse a ş a
c ă numai
vîrful a s c u ţ i t
le i e ş e a
din p ă m î n t .
u p ă
e
a g ă t i t ot, el se ascunse
într-un
t u f i ş
a ş t e p t î n d sosirea
Ilenei.
25
Ileana sosi
la
poarta g r ă d i n i i
ş i
cînd ea
v ă z u
leii
cei mari ce stau p a z ă Ia intrare, le a r u n c ă cite o u c ă ţ i c ă
de carne; leii
î n c e p u r ă
a se
bate, iar Ileana
merse
la
m ă r ,
p ă ş i
încet printre c u ~ i t e
s ă b i i
s u l i ţ e alte lucruri
ş i se sui în pom.
30 -
S ă - ţ i fie de bine, suri
a r ă g r ă i
feciorul de î m p ă r a t
acuma.
Imi
pare bine c ă
te v ă d
la casa mea.
- A mea
s ă
fie bucuria
r ă s p u n s e Ileana, c ă am
voi
nic î m p ă r ă t e s c , frumos,
ş i
viteaz, de t o v a r ă ş . Aide,
sui-te
în
pom
ş i - m i j u t ă s ă
culeg mere
pentru
dragele
35
surorile mele,
c ă
le-au
cerut
cu
l i m b ă
de moarte .
Feciorul de î m p ă r a t nici nu dorea
mai mult,
el avea
de gind ca s ă t r a g ă
pe Ileana
din
pom
între c u ţ i t e
-
E ş t i b u n ă tu,
Ileano,
g r ă i
el, fii
dar î n c ă
mai
b u n ă
ş i - m i
d ă
mina
de m ă a j u t ă în pom
40
R ă u e gindul t ă u - î ş i gîndi Ileana - dar parte
s ă
ai de
eli
l dete apoi
mîna,
l r i d i c ă pe
t r u p i n ă
67
s cu n ărs c rms prn pnă Ş poporni căr csă.
Fciorii mpăr rimis ră cu - r orăs l cl ouă f mpăr c l să riiă p
Iln cu n-u rimiso ncă. Fl păr săcură cu mnouă boln chră p sor ]0l sin şi i spusră că l numi unci s or nsănăoş că Iln l uc ouă r l cioiici păr
iO Drgi suroril l grăi ln căr ] pnru oi ă uc şi n foc şi n pă; cu i bucu
ros l oinicii ci mpărăşi şi luă upă c cofişi porni c să rgă să fl să i să ucă şi săscp p rgl suroril sl l or
' După c ls iorul păr cl mi nărcu că Iln r să ină l l n grăină c să furrl cl ur l porunci că că uzi cini n grăină nini să nu cuz să inr ci săs p cl c sr ăi să s i n pc uă
upă c cui mri şi săbii şi suli şi f fl lucruri şi l scuns n păn p sub mărul cl cupo ur; scuns ş că numi rful scuil iş in pămn După c găi o l s scunsnrun ufiş şpn sosir lni
ln sosi l por grăinii şi cn ăzu liici mri c su pză inrr l runcă c o bucăică
crn; lii ncpură s b ir ln rs ăr păşi nc prinr cu săbii suli ş l lucrurişi s sui n pom
Săi fi bin surioră grăi fciorul părcum i pr bin că ă l cs
A m să fi bucuri I răspuns Iln că oinic părăsc şi frumos şi iz orăş Ai
sui n pom şimi juă să culg r pnru rgl35 suroril l că l-u cru cu libă orFciorul păr nici nu or ul l
gn c să rgă p Iln in po r c. şi bună u lno grăi l fii că i bnă
şii ă n mă uă n po Rău gnul ău şi gni n r pr
s i " i poi rc p upin
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
7/10
p i n ă
la cracuri,
l ă s ă
apoi ca
s ă c a d ă intre c u ţ i t e Ş l
s ă b i i s u l i ţ e
fel de fel de lucruri ce erau
g ă t i t e
spre
pierzarea ei.
- N a - ţ i g r ă i
d u p ă
aceea,
s ă ş t i i
ş i
tu
ce ai
avut
de
5
gînd.
Voinicul cel
r ă u la suflet începu s ă strige s ă se
vaiete:
hei
dar nimeni nu venea
s ă - i
ajute, c i - I I ă s a u
ca,
d u p ă
porunca lui,
s ă se vaiete
în
pa
ce,
s ă
sufere
s ă rabde u s t u r ă t u r i l e
ce le grozave.
10 Ileana
î ş i
l u ă merele, le duse a c a s ă le dete la surorile
ei, se întoarse
d u p ă
aceea la
curtea î m p ă r a t u l u i
le
spuse
a r g a ţ i l o r
ca
s ă
m e a r g ă
s ă
scape pe domnul lor
din
primejdia
cea mare .
Feciorul cel de î m p ă r a t
batjo
c
orit
ca vai de el, trimise
15 d u p ă
cea mai
v e s t i t ă v r ă j i t o a r e din ţ a r ă
ca
s ă
v i n ă
s ă - i f a
c ă leac si s ă - i vindece
r ă n i l e .
Ileana s-a fost dus
î n s ă mai nainte la
v r ă j i t o a r e
ş i i-a dat bani u l ţ i
pentru
ca s o lase pe ea,
pe Ileana, s ă m e a r g ă
în
lo
c
ul v r ă j i
toarei.
A ş a
ajunse Ileana ca
v r ă j i t o a r e
la c
urtea
î m p ă -
20 ratului; ea porunci apoi ca
s ă
se ia pielea unui bivol
s ă
se p u n ă
trei
zile
ş i
trei
n o p ţ i
în m u r ă t u r ă
s ă r a t ă
ş i d u p ă aceea s o s c o a t ă ş i s ă î n v e l e s c ă în ea pe fe cio
rul
cel
r ă n i t .
U s t u r ă r i l e fe ciorului de î m p ă r a t se f ă c u r
ă
î n c ă
mai
s t r a ş n i c e
durerile lui î n
c ă
mai nesuferite.
25
Cînd el
v ă z u dar
cum c-acuma
nu
e
bin
e,
trimise d u p ă
un p o p ă ca, mai nainte de ce-ar muri,
s ă - ş i
u ş u r e z e
sufletul
ă
se
î m p ă r t ă ş e a s c ă .
Dar Ileana nici acuma
nu dormea; ea
merse la popa, îi
dete m u l ţ i
bani
f ă c u
ca el s ă o t r i m i t ă pe ea în lo cul s ă u . A ş a ajunse Ileana
30 ca p o p ă la
curtea î m p ă r a t u l u i .
Cind
Il
eana ajunse la
patul
feciorului de
î m p ă r a t
el era pe pragul m o r ţ i i ; nu mai erau în el decît
trei
r ă s u f l ă r i .
-
F ă t u l
meu,
g r ă i
Ileana
p o p i t ă
m-ai c
hemat la
tine
35
ca
s ă - ţ i m ă r t u r i s e ş t i p ă c a t e l e G î n d e ş t e dar
la ceasul
mortii si spune-mi ce -ti zace la
i n i m ă .
Esti
s u p ă r a t
pe
cine;'a
ori
ba?
,
- Ba pe nimeni g r ă i feciorul de î m p ă r a t pe nimeni
f r ă
de Ileana, fata cea mai t î n ă r ă a î m p ă r a t u l u i vecin.
t O
Ş i o
u r ă s c
cu dor
ş i
dragoste, vorbi mai departe feciorul
de
î m p ă r a t . a c ă ar
fi
s ă nu
mor
s ă m ă î n s ă n ă t o ş e s c
6 1
nă a cac i ăs ao ca s caă ne c săb slţe el de el de lc ce ea găe seeaea e.
Naţ gă dă aceea să ce a a de gînd.
onl cel ă la sle înce să sge să seaee: e! da nen n enea să- aje cl lăsca dă onca l să se aee în ace să see să abde săle cele goae.
Ileana î lă eele le dse acasă le dee la solee se înoase dă aceea la ea îăl le
sse agaţlo ca să eagă să sae e donl lo dnejda cea ae.Fecol cel de îăa bajoco ca a de el se
dă cea a esă ăjoae dn ţaă ca să năsă acă leac s să- ndece ănle Ileana s-a os dsînsă a nan l ăjoae -a da ban lţ enca s-o lase e ea e leana să eagă n lol ăj
oae Aa ajnse Ileana ca ăjoae la cea îă al ea onc ao ca să se a elea n bol să se nă e le e oţ în ăă săaă dă aceea so scoaă să înelească în ea e ecol cel ăn. Usăle eol de îăa se ăăîncă a sance dee l încă a nesee.
nd el ă da c caca n e bne se dăn oă ca a nane de cea să eeslel să se îăăească. Da Ieana nc acan doea ea ese la oa dee lţ ba ăcca e să o ă e ea în locl să Aa anse leana
c oă la cea îăal.nd leana ajnse la al ecol de îăa
el ea e agl oţ; n a ea n el decî eăslă.
Făl e gă Ileaa oă -a cea la ne ca să-ţ ăse ăaele. Gîndee da la ceaslo s sne- e- ace la nă Es săae ne a o ba?
' ,
Ba e nen găi ecol de îă e nenaaă de Ileana aa cea a înăă a îăal ecn.
Ş o ăsc c do dagose ob a deae ecole îăa. Dacă a să n o să ă însnăoesc
6/
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
8/10
m ă
duc 8-0 p e ţ e s c la i m p ă r a t u l , d a c ă n-o pieri t
noaptea cea
dintîi,
atunci ea
s ă - m i
fie s o ţ i e
c r e d i n c i o a s ă
d u p ă
lege
Ileana a s c u l t ă aceste vorbe, zise î n c ă ea p u ţ i n e
5
apoi merse
a c a s ă .
Aici
î n ţ e l e s e
c ă surorile ei plîng
ş i
se
v a i e t ă
pentru
c ă
au fost
s î m ţ i t c ă î m p ă r a t u l
are
s ă
s o s e a s c ă a c a s ă de la
lupta
cea mare.
- Bucurie
s - a v e ţ i ,
le zise
Ileana,
cînd
a u z i ţ i
c ă
taica
nostru cel bun are
s ă v i n ă
a c a s ă întreg
s ă n ă t o s
10 -
Hei
c ă noi ne-am bucura, r ă s p u n s e r ă surorile,
d a c ă nu ne-ar fi v e ş t e j i t floarea, nu ne-ar fi putrezit
m ă r u l nu
ni
s-ar fi
s u p ă r a t
p ă s ă r i c a
dar
acum e vai
ş i
amar de capul nostru.
Cînd Ileana auzi astfel de vorbe, ea merse
la
sine în
15
c a s ă ş i a f l ă c ă
floarEla
e î n c ă a b u r i t ă de r o u ă , c ă p a s ă
rea e f l ă m î n d ă
c ă m ă r u l
numai
nu
zice
m ă n î n c ă
m ă , s u r i o a r ă . Ca s ă le ajute dar dragilor surorilor ei,
ea dete
la una dintre
ele floarea,
la alta
dete
p ă s ă r i c a ,
jar s i e - ş i ţ i n u numai m ă r u l cel fraged . A ş a a ş t e p t a r ă
20
sosirea
î m p ă r a t u l u i
celui aspru
la p o r u n c ă .
î m p ă r a t u l , i n d a t ă
ce sosi
a c a s ă , i n t r ă
la fata
cea
mai
mare o î n t r e b ă de floare, de p ă s ă r i c ă de m ă r .
Ea
îi
r ă t ă numai
floarea
asta
era
î n s ă
pe
j u m ă t a t e v e ş t e
j i t ă .
I m p ă r a t u l nu zise nimic, ci merse
la f i i c ă - s a
cea
5
mijlocie. Asta-i a r ă t ă numai p ă s ă r i c a
asta
era î n s ă
pe j u m ă t a t e î n t r i s t a t ă
I m p ă r a t u l
i a r ă ş i
nu
zise
nimic,
ci merse
f ă r ă v o r b ă la
f i i c ă - s a cea
mai m i c ă , la
Ileana
cea î n ţ e l e a p t ă
Cind î m p ă r a t u l v ă z u m ă r u l pe dulapul Ilenei, el era
30 s ă - I m ă n î n c e
cu ochii de frumos
ce
era.
- Unde ai pus floarea ş i ce ai f ă c u t cu p ă s ă r i ca ?
î n t r e b ă el pe Ileana.
Ileana
nici nu r ă s p u n s e ,
ci fugi
la
surorile sale
ş i
aduse o floare p r o a s p ă t ă ş i o p a s ă r e v e s e l ă .
35 - Mare s ă c r e ş t i , fata mea g r ă i i m p ă r a t u l , acum v ă d
c ă
ti-ai
p ă z i t
credinta.
De la Ileana î m p ă r a t u l
i a r ă ş i
merse la
f i i c ă - s a
cea
mijlocie apoi
la
cea
mai
mare. u p ă ce el le
î n t r e b ă
de cele
trei
lucruri ce le-a î n c r e d i n ţ a t , ele
î ş i
a d u s e r ă cu
[ 0
g r a b ă
p a s ă r e a ,
floarea m ă r u l de
la
Ileana.
Hei dar
bunul
Dumnezeu nu
r a b d ă minciuna:
la ele floarea era
Ş 9
mă c 8- peec l ptl, ş dc o pe tope ce d tc e m fe oe cedcoş dp lee
e l cete voe ze ş e pe ş5 po mee c Ac elee c ole e pl ş
e vet pet c fot mt c mptl e oec c de l lpt ce me. Bce -ve le ze le, cd z c tc
o cel e v c te ş to - He c o em c, pe ole,
dc e- f veştejt flore, e f pteztm ş - f pt pc j d cm e v m de cpl o
Cd Ile z tfel de voe, e me l e c ş fl c floe e c t de o c p
e e flmd ş c ml m zce mcm, o" C le jte d dlo olo ee dete dte ele floe, l lt dete pc eş m ml cel fed. Aş ştep
oe mptl cel p l poc.
mpl dt ce o c, t f ce me ş o te de floe, de pc ş de m E t m floe j ş t e pe jmtte vşej mptl ze mc, c mee f ce
mjloce At t m pc ş t e pe jmtte ttt. mptl ş ze mc,c mee f vo l fc- ce m mc l le
ce elept.Cd mtl vz ml pe dlpl lee, el e - mce c oc de fmo ce e
Ude p floe ş ce fc c te el pe le
le c pe, c f l ole le şde o floe popt ş o pe veel
Me ceşt, ft me mpl cm d
c - pzt cede l le mptl ş mee l fc cemjoce ş po ce m me p ce el le tede cele te c ce le cedt, ele ş de c
[. pe, floe ş ml de l le. e dl mee d mc l ele floe e
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
9/10
v e ş t e d ă p a s ă r e a
era
t r i s L ă
numai
m ă r u
era p r o a s p ă t
fraged,
rumen ş i imbieLor la f a ţ ă .
Cind
i m p ă r a t u l
o
v ă z u
aceasta, el
i n ţ e l e s e
t o a t ă
treaba:
porunci
dar
ca pe cele
d o u ă
fete
mai mari
s ă le
5
ingroape
pin' la s î n i ş o r i
în
p ă m î n t a ş a s ă
le lase ca
s ă
v e s t e a s c ă
asprimea pedepsei m p ă r ă t e ş t i . Iar pe Ileana
o l ă u d ă o
s ă r u t ă m u l t ă v o r b ă
b u n ă ş i
î m p ă r ă -
t e a s c ă f ă c u
cu ea, zicîndu-i:
-
IVlult
noroc s ă ai, fata mea, c ă c i tu
ţ i - a i p ă z i t
10
credinta.
D u p ă ce
feciorul cel
mai t î n ă r
al
î m p ă r a t u l u i
vecin
s-a î n s ă n ă t o s a t el
î n c ă l e c ă
si porni ca s ă v i n ă si s ă
p e
ţ e a s c ă pe Ileana. I m p ă r a t ~ 1 cel b ă t r î n
tata
Ilemei,
îi
zise cu
v o r b ă
p ă r i n t e a s c ă cind
el
î ş i
spuse gîndul
15 care l-a
f ă c u t
s ă p o r n e a s c ă în cale:
-
F ă t u l
meu, voinice, mergi î n t r e a b ă pe Ileana;
cum ea
d o r e ş t e ,
cu
ajutorul lui
Dumnezeu,
a ş a
are
s ă
fie.
Iar
Ileana
nu
zise nici o
v o r b ă
ci
l ă s ă
ca voinicul cel
p ă ţ i t
s ă
o s ă r u t e . Atunci
î m p ă r a t u l
pricepu
t o a t ă
treaba
20 ş i g r ă i :
- Dragi copiii mei, bag sama
a ş a
a fost dat, ca voi
s ă
v ă
fiti sot si sotie; s ă
v ă
fie
d a r ă
de
bine
M u l t ă
v r e ~ ~ n-a' trecut p i n ă
ce
Ileana se c u n u n ă cu
feciorul cel voinic, frumos, viteaz, ş i î m p ă r ă t e s c
25
ş i
l
se
f ă c u
o
n u n t ă
încît
i-a mers
vestea
in
ş a p t e
ţ ă r i
...
Hei dar
Ileana n-a
uitat
vorba
gîndul
cel
r ă u al
feciorului de
î m p ă r a t :
ea ş t i a cum c ă în cea dintîi noapte
d u p ă
cununie are s ă o
p r i m e j d u i a s c ă .
Porunci
d a r ă
ca s ă se
f a c ă
o
p ă p u ş ă
de z a h ă r tocmai atît de mare
30 cum era ea
î n s ă ş i ,
cu
f a ţ ă ,
cu ochi, cu buze, cu
t o a t ă
f ă p t u r a
Ilenei .. .
Ş i cînd p ă p u ş a fu g ă t i t ă , ea
o ascunse
în
patul
în care
ea
avea
s ă
se culce
în
acea noapte.
Sara, cînd
cuscrii
corinteii
s-au fost
a ş e z a t la
odih
n ă ş i
Ileana
s-a fost culcat in pat, feciorul de î m p ă r a t
35 g r ă i c ă t r e mireasa lui:
-
D r a g ă
I l e a n ă , s ă mai a ş t e p t
p u ţ i n t e l , c ă
eu vin
î n d a t ă I e ş i d u p ă
aceea din
c a s ă .
7
eşe, ăe e Lă ş u u e opăfed, e ş beLo fă
*
d ău o u ce, eee oăeb pouc d c pe cee două fe ă e5 îope p şo n pîn ş ş e e c
eecă pe pedepe îpăăeş. pe eo ăudă ş o u uă obă bu ş îpec fcu cu e, cdu
Mu ooc , f e, căc - p
edDup ce fecou ce îă puu ecn- îoş, e îcec ş pon c ă ş peec pe e. pău ce b, eneî e cu obă păec cnd e ş pue du
5 ce fcu on în ce Fău eu, oce, e ş eb pe e
cu e doeşe, u uou u Dueeu, ş e ă fe e u e o ob, c ăă c oncu ce
păţ ă o ue u îpu pepu o eb ş ă
D cop e, b ş fo d, o fţ o ş oţe ă fe dă de be 1
Muă ee eu pă e e e cuună ufecou ce onc, ş fuo, ş e, ş pec,
25 ş e fcu o nu, îc - e ee în şpe ă.e d e n u ob ş ndu e ău fecouu e îpă e ş cu c in ce dî nopedupă cuue e o peduă Pouc dăc ă e fă o păpuşă de h oc de e
c e e ăş, u fă, u oh, u bue, cu oăfpu ene Ş cd ppuş u ă, e o ue
î u e e e ă e cuce n e opeS, cînd u ş oe -u fo şe odh ş en fo cu p, ecou de îp
35 ă ce e u D en, şep pe, eu
dă eş după cee d ă
-
8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici
10/10
Ileana
nu se gîndi mult,
ci
s ă r i din pat, l ă s ă p ă p u ş a
cea de
z a h ă r
în locul s ă u se ascunse sub o perdea
ce
sta la capul patului.
Ileana nici nu
se
ascunsese bine, p î n ă ce feciorul cel
5
de
î m p ă r a t
si
i n t r ă în c a s ă
cu o sabie
a s c u t i t ă
în
m î n ă
-
S ă - m i
'spui acuma,
I l e a n ă
draga {uea,
g r ă i
el,
tu m-ai aruncat pe mine în p i v n i ţ ă ?
-
Eu
1
g r ă i Ileana
de sub
perdea.
Feciorul de î m p ă r a t dete o d a t ă cu sabia pesLe sîni-
10
ş o r i i p ă p u ş i i .
-
Tu
m-ai scos cu b a t j o c u r ă
din ~ a ) ă ?
în
r e b ă
el
de-a doua
o a r ă .
-
Eu
g r ă i
Ileana.
Feciorul de î m p ă r a t de e pesLe f a ţ ă
15 - Tu
mi-ai
v ă r s a t m î n c ă r i l e ? î n t r e b ă fe
ciorul de
î m p ă r a t de-a treia o a r ă .
-
Eu g r ă i Ileana.
Feciorul de
î m p ă r a t
de e cu
spada
de sus
în
jos.
- Tu mi-ai v ă r s a t
vinu
l ? î n t r e b ă feciorul de î m p ă r a t
20 de-a patra
o a r ă
-
Eu
g r ă
Ileana
.
Feciorul de
î m p ă r a t
dete cu spada o
d a t ă
c r u c i ş o
d a t ă c u r m e z i ş
Iar
Ileana
începu a
ă s u f l a
aburi de moarte.
-
Tu
m-ai
aruncat în cutite? î n t r e b ă
feciorul de
5
î m p ă r a t de-a cincea o a r ă
ş i
mai în
u r m ă .
- Eu
g r ă i
Ileana.
Feciorul de
î m p ă r a t
împunse acuma cu sabia
în inim
a
Ilenei, începu apoi
s ă
dea în
toate
p ă r ţ i l e ,
ş i
c r u c i ş ,
c u
e z i ş ,
în lung, în
lat,
s ă
dea din toate
puterile
30
ce
avea,
încît
îi curgeau l a c r ă m i l e pîrîu. Cînd se apro-
p i a r ă
zorile de
z i u ă ,
el înce pu s ă p l î n g ă
din t o a t ă inima.
O d a t ă ii s ă r i o b u c ă ţ i c ă de
z a h ă r
în g u r ă
-
Hei I l e a n ă
dulce ai fost vie,
dar
dulce
e ş t
m o a r t ă
1 zise el
plîngînd
î n c ă mai
tare.
35 - Dulce,
z ă u
g r ă i Ileana,
i e ş i n d
de sub perdea,
dar
pe de-o
s u t ă
de o mie de ori
mai
dulce
am s ă
fiu
de aci înainte .
Feciorul de î m p ă r a t stete
împietrit
de bucurie cînd
v ă z u
pe
Il
eana
î n t r e a g ă s ă n ă t o a s ă . El
o cuprinse
în
40
brate,
si de aci înainte t r ă i r ă multi ani fericiti si
î m p ă -
r ă t { r ă
I'Jeste t a r ă cu pace si cu n'oroc. "
7
eaa e n u, c ăr a, ăă ăuacea e aăr oc ă e aue b o era cea a ca au
eana nc e acuee be, ă ce ecor c5 e ăra ntră n caă c o ab actă nă
Să u aca, Ieană raga ea, ră e, a arnca e e n vnă? Eu ră Ieana e b ereaecoru e ăra ee o ată c aba Le -
O ă -a co cu baocură aă? Lbă e
-a oa oară.
E! gră Ieaa.ecoru e ăra e e aă5 T -a vărat ncăre? rebă e oru e
ărat ea trea oară Eu! gră IeanaFecoru e ăra ee c aa e u o Tu a văra v u? nrbă coru e ărat
2 ea ara oară. E! ră Ieaaecoru e ărat ee cu aa o aLă ru o
aă cre. Iar Ieaa e a răa abr e oare T a aruca cţe? rebă ecor e
5 ăra ea ccea oară a ră E! gră Ieaa.Feoru e ăra e aua u aba na
ene, ce ao ă ea oae ăre, ruc, cre, ug, n a, ă ea oae ere ce avea, c urgeau arăe ru. n e aro
ară re e uă, e ceu ă gă n toată naO aă ăr o bcăcă e aăr în gură.
He! eană! ce a ot ve, ar ce e oară! e e g ă a tare
Duce, ă! gră eaa, e e b erea,ar e e-o ă e o e e or a ce a ă e ac nan e
Fecoru e ărat tete er e bucure cnvău e Ieana nreagă ănăoaă E o cre n
0 brae, e ac ane rără an erc ărără ee ară cu ace c noo
71