Ileana Cea Şireată Slavici

download Ileana Cea Şireată Slavici

of 10

Transcript of Ileana Cea Şireată Slavici

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    1/10

    ILEANA CEA Ş I R E T Ă

    Poveste

    A fost ce -a

    fost; d a c ă

    n-ar fi fost nici

    nu

    s-

    ar

    povesti .

    A fost o d i n i o a r ă un î m p ă r a t care avea trei fete

    dintre

    5

    care cea mai mare era f r u m o a s ă , cea mijlocie mai fru

    m o a s ă ,

    iar

    cea

    mai

    t î n ă r ă ,

    Ileana

    atîta

    de

    f r u m o a s ă ,

    încît Sîntul

    Soare se oprea în cale ca

    s o v a d ă ş i s ă

    se

    d e s f ă t e z e de f r u m u s e ţ e a ei.

    într-o zi î m p ă r a t u l primi carte ş i veste de la vecinul

    10 s ă u ,

    î m p ă r a t mare puternic cum

    c ă , i a c ă ,

    nu e bine

    are

    s ă

    se b a t ă cu dînsul

    pentru

    o mare

    p r i c i n ă

    î m p ă r ă

    t e a s c ă . î m p ă r a t u l se puse la sfat cu b ă t r î n i i ţ ă r i i ş i

    cînd

    v ă z u r ă

    cum

    c ă

    nu e încotro porunci voinicilor

    s ă

    încalece pe a r m ă s a r i , s ă - ş i apuce armele

    ş i s ă

    se p r e g ă -

    15 t e a s c ă de b ă t a i a cea g r o z a v ă ce-avea s ă se f a c ă s ă

    fie .

    Mai înainte de a î n c ă l e c a el î n s u ş i , i m p ă r a t u l che

    m ă pe fiice le sale la sine le g r ă i vorbe blînde i p ă r i n t e ş t i

    ş i dete

    apoi

    la

    fiecare cîte o floare f r u m o a s ă , cîte o

    20 p ă s ă r i c ă

    v e s e l ă cîte un m ă r fraged .

    - A

    c ă r e i

    floare se

    va

    v e ş t e j i ,

    a

    c ă r e i

    p ă s ă r i c ă

    se

    va

    întrista

    ş i

    al c ă r e i m ă r va putrezi despre aceea voi

    ş t i

    c ă nu

    ş i - a p ă z i t

    c r e d i n ţ a , g r ă i î m p ă r a t u l cel î n ţ e l e p t .

    î n c ă l e c ă

    apoi pe cal zise

    s ă n ă t a t e b u n ă ş i

    porni cu

    25

    voinicii

    s ă i în

    calea cea mare .

    Cînd cei trei feciori ai

    î m p ă r a t u l u i

    vecin

    p r i m i r ă

    veste c ă î m p ă r a t u l a pornit în cale

    c ă el

    s-a d e p ă r t a t

    62

    LEN C ŞIREATĂPvest

    fos cea fos dacă ar f fos, c u sar oves. fos odoară u îmra care avea re fee, dre

    care cea ma mare era frumoas, ca mloce ma ru

    moas, ar cea ma îăă, Ieaa, aîa de umoas,îcî ş Sîul Soare se orea î cae, a s-o vad s sedesfeze de frumuseea e

    ro z îmraul rm care ş vese de la vecul său, îmăra mare ş uerc, cum c, aă, u e be,

    ş are să se baă cu dîsul eru o mae rc îmăreasc măraul se use la sfa cu ărî r, ş,

    cîd vzură cum că u e îcoro, oruc voclor săîcalece e armăsar, sş auce armee ş să se reg ească de băaa cea rozavă ceavea să se fac ş s

    fea îae de a îcăleca ş el îsuş, îmăraul ce

    mă e fcele sale la se, le gră vorbe blîde ş reşş dee ao la fecare cîe o loare frumoasă, ce o

    srcă veselă ş cîe u mr fraged

    - căre floare se va veşe, a căre sărcă se vaîrsa ş al cre măr va urez, desre aceea vo şc u şa z creda, gr îmăraul cel îele

    călecă ao e cal, zse sae bu" ş or u voc s î calea ca mare.

    Cîd ce re fecor a îmrauJu vc rmrăvese că îmăraul a or î cale ş c el sa deăr

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    2/10

    de a c a s ă ei se î n ţ e l e s e r ă

    între

    sine ş i î n c ă l e c a r ă ca s ă

    m e a r g ă

    la cetatea cea cu

    trei

    fete de î m p ă r a t s ă

    r ă p e a s c ă

    c r e d i n ţ a

    fetelor ş i

    s ă f a c ă î m p ă r a t u l u i

    s u p ă r a r e Cel

    mai

    b ă t r î n

    dintre feciori, voinic viteaz ş i frumos,

    5

    merse

    înainte

    ca

    s ă v a d ă

    ce

    e

    ş i

    cum,

    ş i

    apoi

    s ă

    a d u c ă

    veste

    ş i s ă spuie .

    Trei zile

    ş i trei n o p ţ i

    a stat voinic

    ul pe

    sub ziduri

    f ă r ă

    ca vreuna din fete

    s ă

    se fi

    a r ă t a t

    la .

    e r e a s t r ă .

    In

    crepetul zorilor de a

    patra

    zi el perdu

    r ă b d a r e a î ş i

    10 î n t ă r i inima

    si

    b ă t u

    la fereastra celei

    mai mari dintre

    fetele de î m p ă r a t ..

    - Ce e? cine e? ş i ce vrea?

    î n t r e b ă

    fata t r e z i t ă din

    somn

    ul

    ce l

    mai

    dulce.

    -

    Eu

    sunt

    s u r i o a r ă

    g r ă i feciorul de î m p ă r a t

    15 voinic

    î m p ă r ă t e s c

    ce stau de

    trei

    zile cu dragoste la

    tine la e r e a s t r ă

    Fata

    cea de

    î m p ă r a t

    nici

    nu

    se apropie de

    f e r e a s t r ă

    ci

    g r ă i

    cu glas

    î n ţ e l e p t :

    - Mergi pe calea pe care

    ai venit

    : flori

    s ă c r e a s c ă

    20

    în

    cale

    ş i

    spini

    s ă - ţ i r ă m î n ă

    pe

    u r m ă .

    Peste trei zile ş i trei n o p ţ i feciorul de î m p ă r a t

    i a r ă ş i

    b ă t u

    la

    e r e a s t r ă

    Acuma

    fata

    de

    î m p ă r a t

    se aprop ie

    de

    f e r e a s t r ă g r ă i

    cu glas

    blînd:

    -

    Ţ i

    m zis s ă mergi pe calea pe care

    ai

    venit: sp ini

    25 s ă ţ i c r e a s c ă - n cale ş i flori s ă - ţ i r ă m î n ă pe u r m ă

    I n c ă trei zile ş i trei n o p ţ i stete fec iorul de î m p ă r a t

    la fereastra fetei.

    In

    crepetul zorilor de-a zecea zi,

    a d e c ă

    d u p ă

    ce au

    trecut

    de

    trei

    ori

    cîte

    trei

    zile

    ş i

    de

    trei

    ori cîte trei n o p ţ i el

    î ş i

    netezi p ă r u l ş i b ă t u acuma d-a

    30

    treia

    o a r ă la f e r e a s t r ă .

    -

    Ce

    e? cine e? ş i ce v o i e ş t e ?

    î n t r e b ă

    fata de

    î m p ă r a t

    acuma mai

    r ă s t i t

    decît

    în

    celelal

    te rînduri.

    -

    Eu

    sunt

    u r i o a r ă

    g r ă i feciorul de î m p ă r a t De

    trei ori

    cîte

    trei zile

    stau

    cu dor la

    tine

    la f e r e a s t r ă :

    35

    vreau

    s ă - ţ i

    v ă d

    f a ţ a

    s ă

    ţ i

    privesc

    în

    ochi

    s ă

    aud

    cum curg vorbele de pe buzele ta le.

    Fata

    de î m p ă r a t deschise fereastra, privi cu

    s u p ă r a r e

    la voin

    icul

    ce

    l frumos, apoi

    g r ă i

    cu glas neauzit:

    -

    Eu

    ti-as privi în f a t ă si ti-as g r ă i o v o r b ă mergi

    40

    î n s ă

    m a i - i 1 a i ~ t e la sora m ea

    c e ~

    mijlocie, numai

    d u p ă

    aceea vino la mine .

    6

    de acasă, ei se îeeseă îte sie i îăecaă, a sămeă a cetatea cea cu tei fete de îmăat, să ăeasăedia ete i să-i faă îmăatuui suăae emai bătî dite fecii, viic i vitaz, i fums

    mese îaite, a să vadă e e i um, i ai să aducăveste i să suieei ze i tei i a stat viiu e sub zdui

    făă ca veua di fete să se fi aătat a feeasă ceetu zi de a ata zi e edu ăbdaa, i

    îăi iima si bătu a feeasta ceei mai mai ditefetee de îmat

    e e? cie e? i ce vea? îtebă faa tezită di

    smu ce mai duce Eu sut, suiaă ăi feciu de îmăat, viic îmăătesc, e stau de tei zie u daste a

    tie a feeastăFata cea de îmăat ici u se aie de feeastă,

    ci ăi u as îeet ei e caea e cae ai veit: fi săi cească

    î cae i sii săi ămîă e umăPeste tei zie i tei i feciu de îmăat iaăbău a feeastă Acuma fata de îmăat se aiee feeasă i ăi u as bîd

    Ţi-am zis să mei e aea e ae ai veit sii să-i cească cae i fi să-i ămîă e umă

    că tei zie i tei i stete feciu de îmăata feeasta fetei ceetu zi dea zeea zi,adeă duă ce au teut de ei i cîte tei zie i de teii cîe tei i, e îi etezi ău i bătu, acuma da

    teia aă, a feeastă e e? cie e? i ce viete? îtebă fata de îmăat,

    auma mai ăstit deît î ceeate îdui Eu sut, suiaă ăi feciu de îmăat De

    tei i cîte tei zie stau u d a tie a feeasă

    veau să-i văd aa, să-i ivesc î chi i să audum cu vbee de e buzee taeata de îmăat deschise eeasa, ivi u suăae

    a viicu e fums, ai ăi cu as eauzit u tias ivi î ată si ti-as ăi vbă mei

    îsă mai-1ai�te a sa  ea c mie, i umai duă

    aceea vi a mie.

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    3/10

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    4/10

    d

      <

    i  

    h A 1 v

    ragasLoase, c e - a ş c etna m casa,

    L e - a ş

    pune a masa

    t e - a ş o s p ă t a t e - a ş s ă r u t a .

    Feciorul de

    î m p ă r a t s ă r i

    de

    pe

    cal cînd auzi aceste

    vorbe, apoi

    g r ă i cu glas voinicesc:

    5 -

    C ă - m i

    este

    n ă r a v u l

    c

    um îmi

    auzi vorba,

    c ă - m i

    este sufletul precum îmi vezi

    f a ţ a : l a s ă - m ă

    în

    c a s ă ,

    p u n e -   ă

    la

    m a s ă ş i

    din

    zori

    în s e a r ă r ă u s ă n u - ţ i p a r ă

    Ş i

    nici n u - ş i - g r ă i vorba, p î n ă

    ce

    s ă r i pe f e r e a s t r ă ,

    ş i peste

    f e r e a s t r ă

    în

    c a s ă ,

    în c a s ă la

    m a s ă

    ş i la

    10

    m ~ s ă

    tocmai în frunte, unde ş e d e a î m p ă r a t u l cînd era

    mIre .

    - Ei

    s t ă i

    g r ă i Ileana.

    S ă

    v ă d mai înainte: e ş t i

    ce-ar

    f i s ă

    fii? ş i

    numai

    dup-aceea

    s ă g r ă i m

    vorba

    s ă

    g u s t ă m

    pomana s ă începem dragostea . P o ţ i tu face

    15

    s ă - n

    f l o r

    e a s c ă din

    brusture trandafiri?

    -

    Ba

    g r ă i feciorul de

    î m p ă r a t .

    - Atunci floarea ta este scaiul zise Ileana cea înt

    e

    e a p t ă . P o ţ i tu face ca s ă c

    înte

    liliacul în glas frumos ?

    -

    Ba g r ă i

    feciorul ce l de

    î m p ă r a t .

    20

    -

    Atunci ziua

    ta

    e

    noaptea

      zise

    Ileana

    cea

    î n ţ e l e a p t ă .

    P o ţ i L u

    face s ă r o d e a s c ă

    ă r

    pe

    iarba

    lupului?

    -

    Pot

    g r ă i fe ciorul de î m p ă r a t

    - El s ă fie pomana

    ta

    zise Ileana ce a f r u m o a s ă

    e a t ă . A s e a z ă

    - t e

    la

    m a s ă .

    25 ' Feciorul de î m p ă r a t se a ş e z ă la

    m a s ă . Ei, dar Ileana

    e Il eana cea ş i r e a t ă El nu se a ş e z ă î n c ă bine, ş i

    i a t ă

    c ă c ă z u ,

    cu scaun cu

    tot,

    în

    p i v n i ţ a

    cea

    a d î n c ă

    în

    care era

    a s

    c u n s

    ă

    comoara î m p ă r a t u l u i .

    Acuma Ileana începu s ă strige "primejdie", cînd

    30

    se a

    d u n a r

    ă

    t o ţ i

    a r g a ţ i i ca s ă v a d ă ce e pentru ce, ea

    le spuse

    c ă

    a auzit tl'oncoLe prin p i v n i ţ

    ă

    se teme cum

    c ă a in

    trat

    cineva în

    p i v n i ţ ă

    ca s ă fure comoara

    î m p ă

    ratului

    . Multe vorbe n-au

    ă c u t

    a r g a ţ i i , ci deloc deschi

    s e r ă u ş a

    cea de fer

    ş i i n t r a r ă

    în

    p i v n i ţ ă a f l a r ă

    pe

    35

    fecior

    ul

    ce l de

    î m p ă r a t

    cu

    r u i n e î

    dus

    r ă

    la

    j u d e c a t ă

    Ileana spuse judecata:

    - D o u ă s p r e z e

    c e

    fete pedepsite s ă - I s c o a t ă

    f r ă

    din

    ţ a

    r

    ă

    cînd vor ajunge cu el la marginea

    ţ ă r i i ,

    fiecare

    ă

    dea c

    ite un s ă r u t a t .

    1 0

    A ş a

    s-a porunc

    it

    ,

    a ş a

    s-a

    întîmplat.

    6

    ' � Oi h A . i l "ag as oas eaş ena m asa eaş une a masaş te-aş ospa ş te-aş sua

    Feou e mpat s e pe a n auz aeseoe apo g u gas ones

    C-m ese nau um m auz oa mese sue u peum m ez aţa asm n aspne a mas ş n zo n sea u s nuţ pa

    Ş n nu-şg oa pn e ş s pe eeas, peste eeast n as, ş n as a mas ş a

    ms toma n une une şeea mpau n eame

    E 1 s g Ieana S ma nane eşea s ? ş numa upaeea s gm oa ş sgusm pomana ş s nepem agosea. Po u e

    snoeas n usue ana? Ba g eou e mpa Aun oaea a ese sau zse Ieana ea ne

    eap. Po u ae a s ne au n gas um s? Ba g eou e e mpat

    Aun zua a e noaptea zse Ieana ea neeapPo u ae s oeas m pe aa upulu Pot g eou e mpat E s e pomana a zse eana ea umoas ş

    sea Aseazte a mas

    eou

    e mpat se aşez a mas E a Ieana

    e eana ea şeat E nu se aşez n ne, ş a

    ş z u saun u ot n pnţ ea an nae ea asuns omoaa mpauuAua eana nepu s sge pmee" ş n

    se awa o agaţ a s a e e ş pentu e eae spuse a auz onoe pn pn ş se eme ucă a na nea n pn a s e omoaa mpauu. ue oe n-au ut aga eo es

    se uşa ea e e ş na n pn ş aa pe eou el e mpa ş u uşne use a uaeana spuse ueaa Douspezee ee peepse s- soa aa n

    a ş n o aunge u e a magnea as ea te un sutat

    , Aşa sa pount aşa sa nmpa

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    5/10

    Cînd feciorul cel de î m p ă r a t a sosit a c a s ă la f r a ţ i i

    s ă i

    li-a spus t o a t ă

    întimplarea d u p ă

    ce li-a spus-o,

    mare

    s u p ă r a r e

    a

    intrat

    în sufletele lor.

    Ei

    au trimis

    d a r ă v o r b ă la cele d o u ă mai

    mari

    fete de

    î m p ă r a t

    ca

    5

    ele

    s ă

    f a c ă

    ce vor face ca

    s ă

    t r i m i t ă

    cumva pe Ileana

    la

    curtea

    î m p ă r a t u l u i

    celui cu

    trei

    feciori,

    pentru

    ca ei s ă

    se

    p o a t ă

    r ă z b u n a asupra ei pentru batjocura ce a pus

    pe capul lor . Cînd cea

    mai

    mare

    f a t ă

    de

    î m p ă r a t primi

    cuvîntul

    feciorilor de

    î m p ă r a t ,

    ea se

    f ă c u b o l n a v ă ,

    10 c h e m ă pe

    Ileana

    la sine la pat spuse c ă ea numai

    a ş a se

    va

    putea î n s ă n ă t o ş a , d a c ă Ileana îi- va aduce

    mîncare de pe

    vatra

    feciorilor de

    î m p ă r a t

    Ileana de dragul surorii sale, le f ă c e a toate; ea

    l u ă

    dar c o f i ţ a

    porni

    c ă t r e curtea

    celor trei feciori de

    î m p ă -

    15

    rat ca

    s ă m e a r g ă s ă c e a r ă

    sau

    s ă

    ieie

    s ă a d u c ă .

    Sosind la curte,

    Ileana

    i n t r ă în ruptul sufletului in

    cuhnea î m p ă r ă t e a s c ă ş i g r ă i c ă t r e b u c ă t a r u l cel mare :

    -

    Pentru

    numele lui Dumnezeu n-auzi

    tu

    cum

    te

    s t r i g ă i m p ă r a t u l ?

    mergi iute, ca

    s ă

    vezi ce e

    ş i

    pentru

    20

    ce care

    p r i c i n ă

    B u c ă t a r u l î ş i

    l u ă

    picioarele pe umeri se

    d e p ă r t ă

    - ca

    ş i

    la

    p o r u n c ă

    î m p ă r ă t e a s c ă

    a d e c ă

    Ileana

    r ă m a s e

    s i n g u r ă

    în cuhne, î ş i umplu vasele de bucate, v ă r s ă

    apoi pe jos

    toate

    bucatele cele scumpe ce

    stau la

    foc

    ş i

    25 d u p ă

    aceea se feri

    din

    cale.

    u p ă ce feciorii de î m p ă r a t î n ţ e l e s e r ă despre c e a s t ă

    b a t j o c u r ă ,

    ei se

    s u p ă r a r ă

    î n c ă

    mai tare

    decît ce-au fost

    p i n ă

    acuma,

    t r i m i s e r ă

    din nou

    v o r b ă la

    cele

    d o u ă

    surori

    se p r e g ă t i r ă din nou la r ă z b u n a r e . Abia primi sora

    30

    cea mijlocie cuvîntul voinicilor, ea

    se f ă c u b o l n a v ă ,

    c h e m ă pe Ileana la sine la pat spuse c ă

    numai

    a ş a

    se va î n s ă n ă t o ş a , d a c ă

    va

    gusta din vinul

    ce

    se a f l ă în

    p i v n i ţ e l e

    feciorilor de

    î m p ă r a t . Ileana pentru

    sora sa

    le

    f ă c e a

    toate;

    l u ă

    dar

    c o f i ţ a

    ş i

    porni ca

    s ă

    m e a r g ă

    35 -

    ş i s ă

    v i n ă

    Sosind

    la

    curte, ea i n t r ă în ruptul sufle

    tului în

    p i v n i ţ ă g r ă i c ă t r e

    pivnicerul cel mare :

    -

    Pentru

    numele lui Dumnezeu n-auzi tu cum te

    s t r i g ă î m p ă r ă t e a s a ? fugi

    ş i

    vezi cum, ce pentru ce

    p r i c i n ă

    40 Pivniceriul

    î ş i l u ă

    picioarele pe umeri

    ş i

    se d e p ă r t ă

    ca

    ş i

    la porunca

    î m p ă r ă t e s e i

    a d e c ă Ileana î ş i umplu

    Cd ecorl cel de mărat a sost acas a frasă, la ss toată tmlarea ş, dă ce la sso,mare sărare a trat sfletele lor E a trmsdară vorbă la cele doă ma mar fete de mărat ca

    ele să facă ce vor face ca să trmtă cmva e leaa lacrtea măratl cel c tre fecor, tr a e săse oată răba asra e etr batocra ce a se cal lor d cea ma mare fată de mărat rmcvtl feciorlor de mărat, ea se făc bolavă,

    chemă e leaa la se la at ş sse că ea maaşa se va tea săătoşa, daă eaa î va adc

    mcare e e vatra fecorlor e mărat.leaa, de dragl sror sale, le făcea toate; ea lădar coa ş or către crtea ceor tre fecori de

    rat, ca să meargă să ceară sa să ee ş să adcăSosd la crte, leaa tră în tl sfel

    cea mărătească ş gr către bcăarl cel mae: Petr mele l Dmee -a t m

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    6/10

    vasele cu vIn,

    v ă r s ă

    ce-a r ă m a s

    prin p i v n i ţ ă Ş

    apoi

    porni c ă t r e

    c a s ă

    Feciorii de î m p ă r a t trimis r ă acuma d-a

    treia

    o a r ă

    veste la cele d o u ă fete de î m p ă r a t ca ele s ă t r i m i t ă pe

    5

    Ileana

    cum n-au trimis-o

    î n c ă .

    Fetele de

    î m p ă r a t

    se

    f ă c u r ă acuma a m î n d o u ă bolnave, chem r ă pe sora lor

    la

    sine îi

    s p u s e r ă c ă

    ele numai

    atunci

    se vor

    î n s ă

    n ă t o ş a

    d a c ă

    Ileana le

    va

    aduce d o u ă mere de la feciorii

    cei de

    î m p ă r a t

    10

    -

    Dragi surorile mele -

    g r ă i Ileana

    c ă t r e

    l

    pentru voi m ă duc

    ş i

    i·n foc,

    ş i

    în a p ă ; cu atît mai bucu

    ros

    la

    voinicii cei

    î m p ă r ă t e ş t i .

    ş i

    l u ă

    d u p ă

    aceea

    c o f i ţ a

    ş i

    porni, ca

    s ă m e a r g ă , s ă

    afle,

    s ă

    ia,

    s ă a d u c ă s ă

    scape pe dragele surorile sale de la moarte .

    15

    u p ă

    ce-a

    î n ţ e l e s

    feciorul de

    î m p ă r a t

    cel

    mai

    t î n ă r

    cum

    c ă Ileana

    are

    s ă v i n ă la

    el în

    g r ă d i n ă

    ca

    s ă

    fure

    merele cele de aur, el porunci c ă

    d a c ă va

    auzi cineva

    vaiete în g r ă d i n ă , nimeni s ă nu cuteze s ă intre, ci s ă

    lase pe cel

    e

    s-ar v ă i t a ca

    s ă

    se vaiete în pace .

    L u ă

    20 d u p ă

    aceea

    c u ţ i t e mari, s ă b i i ş i s u l i ţ e

    fel de fel

    de lucruri

    ş i

    le ascunse în

    p ă m î n t ,

    pe sub

    m ă r u l

    cel cu

    poame de

    aur;

    le ascunse a ş a

    c ă numai

    vîrful a s c u ţ i t

    le i e ş e a

    din p ă m î n t .

    u p ă

    e

    a g ă t i t ot, el se ascunse

    într-un

    t u f i ş

    a ş t e p t î n d sosirea

    Ilenei.

    25

    Ileana sosi

    la

    poarta g r ă d i n i i

    ş i

    cînd ea

    v ă z u

    leii

    cei mari ce stau p a z ă Ia intrare, le a r u n c ă cite o u c ă ţ i c ă

    de carne; leii

    î n c e p u r ă

    a se

    bate, iar Ileana

    merse

    la

    m ă r ,

    p ă ş i

    încet printre c u ~ i t e

    s ă b i i

    s u l i ţ e alte lucruri

    ş i se sui în pom.

    30 -

    S ă - ţ i fie de bine, suri

    a r ă g r ă i

    feciorul de î m p ă r a t

    acuma.

    Imi

    pare bine c ă

    te v ă d

    la casa mea.

    - A mea

    s ă

    fie bucuria

    r ă s p u n s e Ileana, c ă am

    voi

    nic î m p ă r ă t e s c , frumos,

    ş i

    viteaz, de t o v a r ă ş . Aide,

    sui-te

    în

    pom

    ş i - m i j u t ă s ă

    culeg mere

    pentru

    dragele

    35

    surorile mele,

    c ă

    le-au

    cerut

    cu

    l i m b ă

    de moarte .

    Feciorul de î m p ă r a t nici nu dorea

    mai mult,

    el avea

    de gind ca s ă t r a g ă

    pe Ileana

    din

    pom

    între c u ţ i t e

    -

    E ş t i b u n ă tu,

    Ileano,

    g r ă i

    el, fii

    dar î n c ă

    mai

    b u n ă

    ş i - m i

    d ă

    mina

    de m ă a j u t ă în pom

    40

    R ă u e gindul t ă u - î ş i gîndi Ileana - dar parte

    s ă

    ai de

    eli

    l dete apoi

    mîna,

    l r i d i c ă pe

    t r u p i n ă

    67

    s cu n ărs c rms prn pnă Ş poporni căr csă.

    Fciorii mpăr rimis ră cu - r orăs l cl ouă f mpăr c l să riiă p

    Iln cu n-u rimiso ncă. Fl păr săcură cu mnouă boln chră p sor ]0l sin şi i spusră că l numi unci s or nsănăoş că Iln l uc ouă r l cioiici păr

    iO Drgi suroril l grăi ln căr ] pnru oi ă uc şi n foc şi n pă; cu i bucu

    ros l oinicii ci mpărăşi şi luă upă c cofişi porni c să rgă să fl să i să ucă şi săscp p rgl suroril sl l or

    ' După c ls iorul păr cl mi nărcu că Iln r să ină l l n grăină c să furrl cl ur l porunci că că uzi cini n grăină nini să nu cuz să inr ci săs p cl c sr ăi să s i n pc uă

    upă c cui mri şi săbii şi suli şi f fl lucruri şi l scuns n păn p sub mărul cl cupo ur; scuns ş că numi rful scuil iş in pămn După c găi o l s scunsnrun ufiş şpn sosir lni

    ln sosi l por grăinii şi cn ăzu liici mri c su pză inrr l runcă c o bucăică

    crn; lii ncpură s b ir ln rs ăr păşi nc prinr cu săbii suli ş l lucrurişi s sui n pom

    Săi fi bin surioră grăi fciorul părcum i pr bin că ă l cs

    A m să fi bucuri I răspuns Iln că oinic părăsc şi frumos şi iz orăş Ai

    sui n pom şimi juă să culg r pnru rgl35  suroril l că l-u cru cu libă orFciorul păr nici nu or ul l

    gn c să rgă p Iln in po r c. şi bună u lno grăi l fii că i bnă

    şii ă n mă uă n po Rău gnul ău şi gni n r pr

    s i " i poi rc p upin

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    7/10

    p i n ă

    la cracuri,

    l ă s ă

    apoi ca

    s ă c a d ă intre c u ţ i t e Ş l

    s ă b i i s u l i ţ e

    fel de fel de lucruri ce erau

    g ă t i t e

    spre

    pierzarea ei.

    - N a - ţ i g r ă i

    d u p ă

    aceea,

    s ă ş t i i

    ş i

    tu

    ce ai

    avut

    de

    5

    gînd.

    Voinicul cel

    r ă u la suflet începu s ă strige s ă se

    vaiete:

    hei

    dar nimeni nu venea

    s ă - i

    ajute, c i - I I ă s a u

    ca,

    d u p ă

    porunca lui,

    s ă se vaiete

    în

    pa

    ce,

    s ă

    sufere

    s ă rabde u s t u r ă t u r i l e

    ce le grozave.

    10 Ileana

    î ş i

    l u ă merele, le duse a c a s ă le dete la surorile

    ei, se întoarse

    d u p ă

    aceea la

    curtea î m p ă r a t u l u i

    le

    spuse

    a r g a ţ i l o r

    ca

    s ă

    m e a r g ă

    s ă

    scape pe domnul lor

    din

    primejdia

    cea mare .

    Feciorul cel de î m p ă r a t

    batjo

    c

    orit

    ca vai de el, trimise

    15 d u p ă

    cea mai

    v e s t i t ă v r ă j i t o a r e din ţ a r ă

    ca

    s ă

    v i n ă

    s ă - i f a

    c ă leac si s ă - i vindece

    r ă n i l e .

    Ileana s-a fost dus

    î n s ă mai nainte la

    v r ă j i t o a r e

    ş i i-a dat bani u l ţ i

    pentru

    ca s o lase pe ea,

    pe Ileana, s ă m e a r g ă

    în

    lo

    c

    ul v r ă j i

    toarei.

    A ş a

    ajunse Ileana ca

    v r ă j i t o a r e

    la c

    urtea

    î m p ă -

    20 ratului; ea porunci apoi ca

    s ă

    se ia pielea unui bivol

    s ă

    se p u n ă

    trei

    zile

    ş i

    trei

    n o p ţ i

    în m u r ă t u r ă

    s ă r a t ă

    ş i d u p ă aceea s o s c o a t ă ş i s ă î n v e l e s c ă în ea pe fe cio

    rul

    cel

    r ă n i t .

    U s t u r ă r i l e fe ciorului de î m p ă r a t se f ă c u r

    ă

    î n c ă

    mai

    s t r a ş n i c e

    durerile lui î n

    c ă

    mai nesuferite.

    25

    Cînd el

    v ă z u dar

    cum c-acuma

    nu

    e

    bin

    e,

    trimise d u p ă

    un p o p ă ca, mai nainte de ce-ar muri,

    s ă - ş i

    u ş u r e z e

    sufletul

    ă

    se

    î m p ă r t ă ş e a s c ă .

    Dar Ileana nici acuma

    nu dormea; ea

    merse la popa, îi

    dete m u l ţ i

    bani

    f ă c u

    ca el s ă o t r i m i t ă pe ea în lo cul s ă u . A ş a ajunse Ileana

    30 ca p o p ă la

    curtea î m p ă r a t u l u i .

    Cind

    Il

    eana ajunse la

    patul

    feciorului de

    î m p ă r a t

    el era pe pragul m o r ţ i i ; nu mai erau în el decît

    trei

    r ă s u f l ă r i .

    -

    F ă t u l

    meu,

    g r ă i

    Ileana

    p o p i t ă

    m-ai c

    hemat la

    tine

    35

    ca

    s ă - ţ i m ă r t u r i s e ş t i p ă c a t e l e G î n d e ş t e dar

    la ceasul

    mortii si spune-mi ce -ti zace la

    i n i m ă .

    Esti

    s u p ă r a t

    pe

    cine;'a

    ori

    ba?

    ,

    - Ba pe nimeni g r ă i feciorul de î m p ă r a t pe nimeni

    f r ă

    de Ileana, fata cea mai t î n ă r ă a î m p ă r a t u l u i vecin.

    t O

    Ş i o

    u r ă s c

    cu dor

    ş i

    dragoste, vorbi mai departe feciorul

    de

    î m p ă r a t . a c ă ar

    fi

    s ă nu

    mor

    s ă m ă î n s ă n ă t o ş e s c

    6 1

    nă a cac i ăs ao ca s caă ne c săb slţe el de el de lc ce ea găe seeaea e.

    Naţ gă dă aceea să ce a a de gînd.

    onl cel ă la sle înce să sge să seaee: e! da nen n enea să- aje cl lăsca dă onca l să se aee în ace să see să abde săle cele goae.

    Ileana î lă eele le dse acasă le dee la solee se înoase dă aceea la ea îăl le

    sse agaţlo ca să eagă să sae e donl lo dnejda cea ae.Fecol cel de îăa bajoco ca a de el se

    dă cea a esă ăjoae dn ţaă ca să năsă acă leac s să- ndece ănle Ileana s-a os dsînsă a nan l ăjoae -a da ban lţ enca s-o lase e ea e leana să eagă n lol ăj

    oae Aa ajnse Ileana ca ăjoae la cea îă al ea onc ao ca să se a elea n bol să se nă e le e oţ în ăă săaă dă aceea so scoaă să înelească în ea e ecol cel ăn. Usăle eol de îăa se ăăîncă a sance dee l încă a nesee.

    nd el ă da c caca n e bne se dăn oă ca a nane de cea să eeslel să se îăăească. Da Ieana nc acan doea ea ese la oa dee lţ ba ăcca e să o ă e ea în locl să Aa anse leana

    c oă la cea îăal.nd leana ajnse la al ecol de îăa

    el ea e agl oţ; n a ea n el decî eăslă.

    Făl e gă Ileaa oă -a cea la ne ca să-ţ ăse ăaele. Gîndee da la ceaslo s sne- e- ace la nă Es săae  ne a o ba?

     '  ,

    Ba e nen găi ecol de îă e nenaaă de Ileana aa cea a înăă a îăal ecn.

    Ş o ăsc c do dagose ob a deae ecole îăa. Dacă a să n o să ă însnăoesc

    6/

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    8/10

    m ă

    duc 8-0 p e ţ e s c la i m p ă r a t u l , d a c ă n-o pieri t

    noaptea cea

    dintîi,

    atunci ea

    s ă - m i

    fie s o ţ i e

    c r e d i n c i o a s ă

    d u p ă

    lege

    Ileana a s c u l t ă aceste vorbe, zise î n c ă ea p u ţ i n e

    5

    apoi merse

    a c a s ă .

    Aici

    î n ţ e l e s e

    c ă surorile ei plîng

    ş i

    se

    v a i e t ă

    pentru

    c ă

    au fost

    s î m ţ i t c ă î m p ă r a t u l

    are

    s ă

    s o s e a s c ă a c a s ă de la

    lupta

    cea mare.

    - Bucurie

    s - a v e ţ i ,

    le zise

    Ileana,

    cînd

    a u z i ţ i

    c ă

    taica

    nostru cel bun are

    s ă v i n ă

    a c a s ă întreg

    s ă n ă t o s

    10 -

    Hei

    c ă noi ne-am bucura, r ă s p u n s e r ă surorile,

    d a c ă nu ne-ar fi v e ş t e j i t floarea, nu ne-ar fi putrezit

    m ă r u l nu

    ni

    s-ar fi

    s u p ă r a t

    p ă s ă r i c a

    dar

    acum e vai

    ş i

    amar de capul nostru.

    Cînd Ileana auzi astfel de vorbe, ea merse

    la

    sine în

    15

    c a s ă ş i a f l ă c ă

    floarEla

    e î n c ă a b u r i t ă de r o u ă , c ă p a s ă

    rea e f l ă m î n d ă

    c ă m ă r u l

    numai

    nu

    zice

    m ă n î n c ă

    m ă , s u r i o a r ă . Ca s ă le ajute dar dragilor surorilor ei,

    ea dete

    la una dintre

    ele floarea,

    la alta

    dete

    p ă s ă r i c a ,

    jar s i e - ş i ţ i n u numai m ă r u l cel fraged . A ş a a ş t e p t a r ă

    20

    sosirea

    î m p ă r a t u l u i

    celui aspru

    la p o r u n c ă .

    î m p ă r a t u l , i n d a t ă

    ce sosi

    a c a s ă , i n t r ă

    la fata

    cea

    mai

    mare o î n t r e b ă de floare, de p ă s ă r i c ă de m ă r .

    Ea

    îi

    r ă t ă numai

    floarea

    asta

    era

    î n s ă

    pe

    j u m ă t a t e v e ş t e

    j i t ă .

    I m p ă r a t u l nu zise nimic, ci merse

    la f i i c ă - s a

    cea

    5

    mijlocie. Asta-i a r ă t ă numai p ă s ă r i c a

    asta

    era î n s ă

    pe j u m ă t a t e î n t r i s t a t ă

    I m p ă r a t u l

    i a r ă ş i

    nu

    zise

    nimic,

    ci merse

    f ă r ă v o r b ă la

    f i i c ă - s a cea

    mai m i c ă , la

    Ileana

    cea î n ţ e l e a p t ă

    Cind î m p ă r a t u l v ă z u m ă r u l pe dulapul Ilenei, el era

    30 s ă - I m ă n î n c e

    cu ochii de frumos

    ce

    era.

    - Unde ai pus floarea ş i ce ai f ă c u t cu p ă s ă r i ca ?

    î n t r e b ă el pe Ileana.

    Ileana

    nici nu r ă s p u n s e ,

    ci fugi

    la

    surorile sale

    ş i

    aduse o floare p r o a s p ă t ă ş i o p a s ă r e v e s e l ă .

    35 - Mare s ă c r e ş t i , fata mea g r ă i i m p ă r a t u l , acum v ă d

    c ă

    ti-ai

    p ă z i t

    credinta.

    De la Ileana î m p ă r a t u l

    i a r ă ş i

    merse la

    f i i c ă - s a

    cea

    mijlocie apoi

    la

    cea

    mai

    mare. u p ă ce el le

    î n t r e b ă

    de cele

    trei

    lucruri ce le-a î n c r e d i n ţ a t , ele

    î ş i

    a d u s e r ă cu

    [ 0

    g r a b ă

    p a s ă r e a ,

    floarea m ă r u l de

    la

    Ileana.

    Hei dar

    bunul

    Dumnezeu nu

    r a b d ă minciuna:

    la ele floarea era

    Ş 9

    mă c 8- peec l ptl, ş dc o pe tope ce d tc e m fe oe cedcoş dp lee

    e l cete voe ze ş e pe ş5 po mee c Ac elee c ole e pl ş

    e vet pet c fot mt c mptl e oec c de l lpt ce me. Bce -ve le ze le, cd z c tc

    o cel e v c te ş to - He c o em c, pe ole,

    dc e- f veştejt flore, e f pteztm ş - f pt pc j d cm e v m de cpl o

    Cd Ile z tfel de voe, e me l e c ş fl c floe e c t de o c p

    e e flmd ş c ml m zce mcm, o" C le jte d dlo olo ee dete dte ele floe, l lt dete pc eş m ml cel fed. Aş ştep

    oe mptl cel p l poc.

    mpl dt ce o c, t f ce me ş o te de floe, de pc ş de m E t m floe j ş t e pe jmtte vşej mptl ze mc, c mee f ce

    mjloce At t m pc ş t e pe jmtte ttt. mptl ş ze mc,c mee f vo l fc- ce m mc l le

    ce elept.Cd mtl vz ml pe dlpl lee, el e - mce c oc de fmo ce e

    Ude p floe ş ce fc c te el pe le

    le c pe, c f l ole le şde o floe popt ş o pe veel

    Me ceşt, ft me mpl cm d

    c - pzt cede l le mptl ş mee l fc cemjoce ş po ce m me p ce el le tede cele te c ce le cedt, ele ş de c

    [. pe, floe ş ml de l le. e dl mee d mc l ele floe e

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    9/10

    v e ş t e d ă p a s ă r e a

    era

    t r i s L ă

    numai

    m ă r u

    era p r o a s p ă t

    fraged,

    rumen ş i imbieLor la f a ţ ă .

    Cind

    i m p ă r a t u l

    o

    v ă z u

    aceasta, el

    i n ţ e l e s e

    t o a t ă

    treaba:

    porunci

    dar

    ca pe cele

    d o u ă

    fete

    mai mari

    s ă le

    5

    ingroape

    pin' la s î n i ş o r i

    în

    p ă m î n t a ş a s ă

    le lase ca

    s ă

    v e s t e a s c ă

    asprimea pedepsei m p ă r ă t e ş t i . Iar pe Ileana

    o l ă u d ă o

    s ă r u t ă m u l t ă v o r b ă

    b u n ă ş i

    î m p ă r ă -

    t e a s c ă f ă c u

    cu ea, zicîndu-i:

    -

    IVlult

    noroc s ă ai, fata mea, c ă c i tu

    ţ i - a i p ă z i t

    10

    credinta.

    D u p ă ce

    feciorul cel

    mai t î n ă r

    al

    î m p ă r a t u l u i

    vecin

    s-a î n s ă n ă t o s a t el

    î n c ă l e c ă

    si porni ca s ă v i n ă si s ă

    p e

    ţ e a s c ă pe Ileana. I m p ă r a t ~ 1 cel b ă t r î n

    tata

    Ilemei,

    îi

    zise cu

    v o r b ă

    p ă r i n t e a s c ă cind

    el

    î ş i

    spuse gîndul

    15 care l-a

    f ă c u t

    s ă p o r n e a s c ă în cale:

    -

    F ă t u l

    meu, voinice, mergi î n t r e a b ă pe Ileana;

    cum ea

    d o r e ş t e ,

    cu

    ajutorul lui

    Dumnezeu,

    a ş a

    are

    s ă

    fie.

    Iar

    Ileana

    nu

    zise nici o

    v o r b ă

    ci

    l ă s ă

    ca voinicul cel

    p ă ţ i t

    s ă

    o s ă r u t e . Atunci

    î m p ă r a t u l

    pricepu

    t o a t ă

    treaba

    20 ş i g r ă i :

    - Dragi copiii mei, bag sama

    a ş a

    a fost dat, ca voi

    s ă

    v ă

    fiti sot si sotie; s ă

    v ă

    fie

    d a r ă

    de

    bine

    M u l t ă

    v r e ~ ~ n-a' trecut p i n ă

    ce

    Ileana se c u n u n ă cu

    feciorul cel voinic, frumos, viteaz, ş i î m p ă r ă t e s c

    25

    ş i

    l

    se

    f ă c u

    o

    n u n t ă

    încît

    i-a mers

    vestea

    in

    ş a p t e

    ţ ă r i

    ...

    Hei dar

    Ileana n-a

    uitat

    vorba

    gîndul

    cel

    r ă u al

    feciorului de

    î m p ă r a t :

    ea ş t i a cum c ă în cea dintîi noapte

    d u p ă

    cununie are s ă o

    p r i m e j d u i a s c ă .

    Porunci

    d a r ă

    ca s ă se

    f a c ă

    o

    p ă p u ş ă

    de z a h ă r tocmai atît de mare

    30 cum era ea

    î n s ă ş i ,

    cu

    f a ţ ă ,

    cu ochi, cu buze, cu

    t o a t ă

    f ă p t u r a

    Ilenei .. .

    Ş i cînd p ă p u ş a fu g ă t i t ă , ea

    o ascunse

    în

    patul

    în care

    ea

    avea

    s ă

    se culce

    în

    acea noapte.

    Sara, cînd

    cuscrii

    corinteii

    s-au fost

    a ş e z a t la

    odih

    n ă ş i

    Ileana

    s-a fost culcat in pat,   feciorul de î m p ă r a t

    35 g r ă i c ă t r e mireasa lui:

    -

    D r a g ă

    I l e a n ă , s ă mai a ş t e p t

    p u ţ i n t e l , c ă

    eu vin

    î n d a t ă I e ş i d u p ă

    aceea din

    c a s ă .

    7

    eşe, ăe e Lă ş u u e opăfed, e ş beLo fă

    *

    d ău o u ce, eee oăeb pouc d c pe cee două fe ă e5 îope p şo n pîn ş ş e e c

    eecă pe pedepe îpăăeş. pe eo ăudă ş o u uă obă bu ş îpec fcu cu e, cdu

    Mu ooc , f e, căc - p

    edDup ce fecou ce îă puu ecn- îoş, e îcec ş pon c ă ş peec pe e. pău ce b, eneî e cu obă păec cnd e ş pue du

    5 ce fcu on în ce Fău eu, oce, e ş eb pe e

    cu e doeşe, u uou u Dueeu, ş e ă fe e u e o ob, c ăă c oncu ce

    păţ ă o ue u îpu pepu o eb ş ă

    D cop e, b ş fo d, o fţ o ş oţe ă fe dă de be 1

    Muă ee eu pă e e e cuună ufecou ce onc, ş fuo, ş e, ş pec,

    25 ş e fcu o nu, îc - e ee în şpe ă.e d e n u ob ş ndu e ău fecouu e îpă e ş cu c in ce dî nopedupă cuue e o peduă Pouc dăc ă e fă o păpuşă de h oc de e

    c e e ăş, u fă, u oh, u bue, cu oăfpu ene Ş cd ppuş u ă, e o ue

    î u e e e ă e cuce n e opeS, cînd u ş oe -u fo şe odh ş en fo cu p, ecou de îp

    35 ă ce e u D en, şep   pe, eu

    dă eş după cee d ă

  • 8/19/2019 Ileana Cea Şireată Slavici

    10/10

    Ileana

    nu se gîndi mult,

    ci

    s ă r i din pat, l ă s ă p ă p u ş a

    cea de

    z a h ă r

    în locul s ă u se ascunse sub o perdea

    ce

    sta la capul patului.

    Ileana nici nu

    se

    ascunsese bine, p î n ă ce feciorul cel

    5

    de

    î m p ă r a t

    si

    i n t r ă în c a s ă

    cu o sabie

    a s c u t i t ă

    în

    m î n ă

    -

    S ă - m i

    'spui acuma,

    I l e a n ă

    draga {uea,

    g r ă i

    el,

    tu m-ai aruncat pe mine în p i v n i ţ ă ?

    -

    Eu

    1

    g r ă i Ileana

    de sub

    perdea.

    Feciorul de î m p ă r a t dete o d a t ă cu sabia pesLe sîni-

    10

    ş o r i i p ă p u ş i i .

    -

    Tu

    m-ai scos cu b a t j o c u r ă

    din ~ a ) ă ?

    în

    r e b ă

    el

    de-a doua

    o a r ă .

    -

    Eu

    g r ă i

    Ileana.

    Feciorul de î m p ă r a t de e pesLe f a ţ ă

    15 - Tu

    mi-ai

    v ă r s a t m î n c ă r i l e ? î n t r e b ă fe

    ciorul de

    î m p ă r a t de-a treia o a r ă .

    -

    Eu g r ă i Ileana.

    Feciorul de

    î m p ă r a t

    de e cu

    spada

    de sus

    în

    jos.

    - Tu mi-ai v ă r s a t

    vinu

    l ? î n t r e b ă feciorul de î m p ă r a t

    20 de-a patra

    o a r ă

    -

    Eu

     

    g r ă

    Ileana

    .

    Feciorul de

    î m p ă r a t

    dete cu spada o

    d a t ă

    c r u c i ş o

    d a t ă c u r m e z i ş

    Iar

    Ileana

    începu a

    ă s u f l a

    aburi de moarte.

    -

    Tu

    m-ai

    aruncat în cutite? î n t r e b ă

    feciorul de

    5

    î m p ă r a t de-a cincea o a r ă

    ş i

    mai în

    u r m ă .

    - Eu  

    g r ă i

    Ileana.

    Feciorul de

    î m p ă r a t

    împunse acuma cu sabia

    în inim

    a

    Ilenei, începu apoi

    s ă

    dea în

    toate

    p ă r ţ i l e ,

    ş i

    c r u c i ş ,

    c u

    e z i ş ,

    în lung, în

    lat,

    s ă

    dea din toate

    puterile

    30

    ce

    avea,

    încît

    îi curgeau l a c r ă m i l e pîrîu. Cînd se apro-

    p i a r ă

    zorile de

    z i u ă ,

    el înce pu s ă p l î n g ă

    din t o a t ă inima.

    O d a t ă ii s ă r i o b u c ă ţ i c ă de

    z a h ă r

    în g u r ă

    -

    Hei I l e a n ă

    dulce ai fost vie,

    dar

    dulce

    e ş t

    m o a r t ă

    1 zise el

    plîngînd

    î n c ă mai

    tare.

    35 - Dulce,

    z ă u

    g r ă i Ileana,

    i e ş i n d

    de sub perdea,

    dar

    pe de-o

    s u t ă

    de o mie de ori

    mai

    dulce

    am s ă

    fiu

    de aci înainte .

    Feciorul de î m p ă r a t stete

    împietrit

    de bucurie cînd

    v ă z u

    pe

    Il

    eana

    î n t r e a g ă s ă n ă t o a s ă . El

    o cuprinse

    în

    40

    brate,

    si de aci înainte t r ă i r ă multi ani fericiti si

    î m p ă -

    r ă t { r ă

    I'Jeste t a r ă cu pace si cu n'oroc. "

    7

    eaa e n u, c ăr a, ăă ăuacea e aăr oc ă e aue b o era cea a ca au

    eana nc e acuee be, ă ce ecor c5 e ăra ntră n caă c o ab actă nă

    Să u aca, Ieană raga ea, ră e, a arnca e e n vnă? Eu ră Ieana e b ereaecoru e ăra ee o ată c aba Le -

    O ă -a co cu baocură aă? Lbă e

    -a oa oară.

    E! gră Ieaa.ecoru e ăra e e aă5 T -a vărat ncăre? rebă e oru e

    ărat ea trea oară Eu! gră IeanaFecoru e ăra ee c aa e u o Tu a văra v u? nrbă coru e ărat

    2 ea ara oară. E! ră Ieaaecoru e ărat ee cu aa o aLă ru o

    aă cre. Iar Ieaa e a răa abr e oare T a aruca cţe? rebă ecor e

    5 ăra ea ccea oară a ră E! gră Ieaa.Feoru e ăra e aua u aba na

    ene, ce ao ă ea oae ăre, ruc, cre, ug, n a, ă ea oae ere ce avea, c urgeau arăe ru. n e aro

    ară re e uă, e ceu ă gă n toată naO aă ăr o bcăcă e aăr în gură.

    He! eană! ce a ot ve, ar ce e oară! e e g ă a tare

    Duce, ă! gră eaa, e e b erea,ar e e-o ă e o e e or a ce a ă e ac nan e

    Fecoru e ărat tete er e bucure cnvău e Ieana nreagă ănăoaă E o cre n

    0 brae, e ac ane rără an erc ărără ee ară cu ace c noo

    71