(mai ales localizari ~i imitatii, cele mai multepierdute), N. introduce in volum doar doua:Muza de La Burdujiini (imita\ie dupaTh. Leclercq, pusa In slujba "razboiuluilimbilor" contemporan, ironizand rczultateleridicole ale avalall~ei neologice neingriidite, daravand ~i certe scopuri moralizatoare) ~jCarLanii (vodevil, posibil influentat ~i el devreo scriere francezii, localizat insa in Iumearuralii romaneasca). Intreaga aceasta scctiune avolumului ramane mai curand de interesistorico-literar ~i, pentru cititorul actual, preaputin estetic. Nu acela~i e cazuI pentru"scrisorile" din Negru pe aLb, prin care N.inoveaza ~i pune bazeIe publicisticii noastreliterare. Prin tematica ~i structura, buciitile suntfoarte variate (mici relatii de caliHorie, portretede contemporani, contributii de istorie literara~j folcloristica, dezbateri filologice, "parabole"exprimand pareriIe autoruIui in domeniulsocial-politic, anecdote umoristice, fiziologiietc.), dar au toate cam acelea~i dimensiuni(texte scurte, potrivite pentru aparitia intr-opublicatie periodica) ~i demonstreaza aceea~iaparenta dezinvoltura ~i u~urinta de punere inpagina, rod nu al superficialitatii, ci al uneiatente cantariri a mijloacelor. Excelent"concentrat" al operei lui N., volumul PiieateLetinerelelor a statornicit in mod definitiv profiIulautorului in istoria literaturii romane.EDITlJ: Pacatete tinere{elor, la~i, 1857; Serier/le LlliConstantin Negrl/ui, vol. I, ell 0 introducere deV. Alecsandri, Bueurc~ti. 1872: Opere complete, vol. I,cdi(ie ingrijita de I. Chendi, Bucure~ti, 1905; Plicateletinere{elor, edirie ingrijita de Vo Ghiacioiu, Craiova, 1937(ed. a II-a, 1942); Plica/ele tinere{elor ~i aile serieh, edirieingrijita de Liviu Leonte, eu 0 pre[a!ii de N. I. Popa,Bueure~ti, 1959; Plica/ele Iinere!elor, edilie ingrijita deLiviu Leonte. Repere istorico-literare alcatuite in redaqiede RuxandrJ Niculescu, Bucure~ti, 1977; Plica/elelinere{elor, postfala ~i bibliografic de Nicolae Ciobanu,Bucure~ti, 1986.REFERINTE CRITICE: E. Lovinescu. C. Negrllzzi, viala ~'iopera, 1913 (ed, a 1I-a, 1924. ed. a Ill-a. 1940. rcprodus inOpere, vol. Ill. 1984); N. lorga, Poveslilori de ieri .~ide azi,I. 1914; O. DenslIsianu, Literatllra ronuil/{; IllOdemii, Ill.1929; I. M, Ra~cu, AI/e opere dill litera/ura romana, 1938;Go Ciilinescu. Isloria litera/llrii romane de 10 origini plillliIn prezenf, 1941 (ed. a II-a, (982); AI. Piru, Dill dasieiilIo~'lri. 1972; L. Leonte, Calls/on/in Negnlzzi, 1980;COllstall/ill Negruz::i. Imerprela/ de ... , 1981; G. Dimisianu,IlIIroducere III opera Illi COllstalltill Negnlzzi, 1984.

PADUREANCA - Nuvela de loan Siavici,aparuta in ziaml "Tribuna" din Sibiu In 1884 ~i,'in acela~i an, in bro~un~,cu or. I din Bibliotecapoporalii a "Tribunei". In 1885, Mite Kremnitzpublica deja versiunea germanii 'in"Rumanische Revue". Nuvela este inspiratii dinimprcjuriiri ~i evenimente social-istorice reale(cum ar fi epidemia de hoIerii din vara anului1873, cand S. ~i-a pierdut ambii parin!i), iaraqiunea se desta~oara intr-un spatiu geograficfamiliar scriitorului, striibatut cu pasul intinerete, din tinutuI "padurenilor" pana in pustavestica. Scrisa in perioada de varf a nuvelisticiislaviciene, cea junimista, Piidureanea a fostcitita ~i ea in ~edin!eIe societatii bucure~tene, lasfiir~itul lui 1883 ~i 'inceputul lui 1884. A pututastfel beneficia, din piicate numai partial, desugestiiIe critice ale lui Maiorescu ~i aleceiorlaiti colegi de cenaclu, datorita stabiliriiscriitorului la Sibiu ca director aI "Tribunei" ~inecesitatii de a marca 'inceputul mi~carii literarein direetia realismului popular, pe care 0preconiza, printr-o lucrare majora.

Scriere amp la, considerata, nu tara indreptatire,de unii exegeti (1. Breazu) mai degraba unroman, Piidureanea reia 0 tema dragii lui S.,tratata in nuveIele "idilice" La crueea din sat ~iGura satului, cea a dragostei ~i a ciisatoriei inlumea ruralii. Li se interpune insa tragica ~ioarecum singulara Moara cu noroe, cemarcheaza 0 radicala schimbare de registm 'inreaIismul sIavician, de la idilic la tragic ~i de laetnografic ~i social Ia psihologic ~i moral,mi~care ce se regasqte ~i In Piidureanca.Nuvela mai pastreaza inca reminiscente idilice,ca elemente insulare 'intr-o desIa~urare epiciimai Iarga, de 0 tonaJitate preponderentdramatica. Actiunea se petrece 'intr-un spatiurriai amplu, deschis, conflictele sociale ~imorale provocate de inegalitati economice saudiferentieri regionaIe, abia schitate anterior,sunt adancite, dar mai ales se reconstituie, intoate meandreIe ~i nuantele sale, evolutiasentimentului iubirii. Acesta antreneazii maiintai cuplul Simina-Iorgovan, carora Ii seinterpune apoi un al treilea personaj, ~o[ron, ~i,supus alator incercari, venite din opozitiafamiliei sau din insa~i natura protagoni~tilor,imbraca aspectuI dramatic aI unei aproapeperpetue suferinte, cu urmari funeste pentruunu! dintre ei, lorgovan. Alaturi de terna iubirii,

sunt prezente ~i alte obsesii ale scrisuluislavician, precum problema familiei sau cea atariei de carcater. Ca ~i in alte cazuri, nuvelaincepe cu 0 cugetare morala ~i un indemn,situand actiunile omului sub scnmulintampIarii, 'al norocului sau nenorocirii,cugetare reluata in ultimul capitol, unde estedescrisii moartea iui Iorgovan, pe care"nenorocirea il ajunsese stra~nic". La inceput,el pornqte insii phn de incredere, bazat peautoritatea tatiilui sau, "bogiitoiul" Busuioc dinCurtici, sa aduca seceratori, in ciuda izbucniriiholerei ~i a interdictiei stapanirii Nu se opre~tela ~iria, unde se adunasera sute, po ate mii depadureni, veniti "la sarbatoarea cea mare ce setine in fie~tecare an 0 data pentru impiirtireapanei de toate zilele". Dragostea pentrufrumoasa Simina, ce lucrase cu un an in urma lacasa lor, se rede~teapta brusc ~i-l face, rara sa~i-o marturiseasca nici lui insu~i, sa mearga maidcparte, cale de doua zile, pentru a-~i aduceseceratori tocmai din satul ei, chiar dacamoartea unui cal pare un alt semn prevestitor dediu. Simina, ale carei sentimente ramaseseraintacte, nu ezita sa-I urmeze, impreuna cu tatalei, Neac~u, in ciuda sfmatatii ~ubrezite aacestuia. La casa lui Busuioc, prezenta feteitreze~te ingrijorare, fiindca bogatoiul nu poateaccepta ideea unei mezaliante din cauzadezaprobarii rudelor ~i a comentariilor comuni-tatii, ce i-ar rani marea-i vanitate. Urmeaza celetrei zile de seceri~, descrise de S. ca 0sarbatoare a muncii, desra~urata dupa unstravechi ritual, in tonalitatea idilica ce 0 yomregasi Ja Co:;;buc :;;iatat de departe de atmosferadin CliicQ.)ii lui Goga. In intervalul zilelor deseceri~, densitatea actiunii :;;i intensitateatensiunii sunt maxime. Ziua, prin:;;i in vartejul :;;ibucuria muneii, in aeompaniament de vioara ~icimpoi, sentimentele eroilor au ceva din lini~tea~i seninatatea solara. Simina ~i Iorgovan eunoscunul dintre putinele momente luminoase aleiubirii lor, 'lei i:;;i traiau ziua lor alba", iar~ofron, uitandu-~i gelozia, se bueura copilare~tede munca grea pe care 0 face pardi jucandu-se.Noaptea, cand cei doi tineri, la initiativa fetei,se cauta ~i se intalnesc pe furi~, ies la ivealaaspeetele tulburi din sufletul flacaului caretraie:;;teaeut drama ineapacitatii de optiune ~i deaetiune ~i 0 exteriorizeaza eu brutalitate.Capitolul VIII al nuvelei reprezinta 0 altapaginii antologica, dupa cea a seeeri~ului.

Gasim alci "chintesenta teatralitiitii" cecaracterizeaza proza lui S.' (V. Popovici). Scenaeste curtea lui Busuioe. Timpul, seara, dupa ceseceratorii :;;i ai casei s-au a~ezat la odihna.Protagoni~tii, Simina ~i Iorgovan. Dar dialoguleste tulburat inainte de a incepe de prezentaslugii ~ofron, initial martor din umbra, apoiactor. Mai exista inca doi mattori, Neaqu, tatalfetei, care devine :;;iel actor, ~i Busuioe. Acesta,ru:,;inat de ceea ce face, prive~te scena din casa,de dupa perdele. (De altfel, ru:;;inea este 0 starede spirit mereu prezentii la personajeleterorizate de conventiile soeiale). Astfel,intalnirea propusa de Simina, in speranta uneirezolvari pozitive a aspiratiei sale spre dragoste:;;i ciisiitorie, se transforma, sub presiuneaeelorlalti, in eontrariul ei: ,,- Ce vrei tu cu fataaeeea? intreabii ~ofron lini~tit, de tot lini~tit. II-- Ce vrei tu? il intrebii Iorgovan. II - Eu vreaus-o iau de nevastii! raspunse ~ofron. II - Eu nuvreau s-o iau! griii Iorgovan desehis. /1- Atuncilas-o-n paee! II - Nu ma lasa ea pe mine!".Confirmarea fetei, profund umilita, ileonsterneaza pe ~ofron. La randul sau, Neae:;;uil someaza ~i el pe lorgovan sa-~i motivezeeomportamentul nefirese: ,,- De ce nu vrei daeavrei, ca de vrut vrei?" Raspunsul fliicaului paresii-i justifice refuzul: ,,- Pentru ca nevasta meanu are sa-mi fie numai mie nevasta, ci ~iparin!iJor mei nora :,;irudelor mele om din easa,:;;iar trebui sa fie IJ10arte de om". "Pe Simina 0inecii plansul". In continuare, in eiudaaeumuliirii de intamplari, unele ie:;;ite dincomun, ea moartea naprasnieii a lui Pupaza,strivit de "Iocomobilii", plecarea lui Socodor ~imoartea de holera a lui Neaqu, indepartarea ~ieainta Siminei, tiealo~irea lui Iorgovan, petitullui Busuioe :;;i refuzul nea~teptat al fetei etc.,tensiunea subieetului scade, dand impresia derepetitie :;;i lungire, exeeptand ultimul capitol.La aflarea vqtii despre accidentul lui Iorgovan,Simina alearga de la Socodor :,;i-l gase~te pepatul de moarte. Acum orice considerentesoeiale i~i pierd relevanta ~i eei doi se lasiipentru prima data purtati de putemicul lorsentiment de iubire, marturisit rara euvinte,inainte ca Iorgovan sa inehida oehii pentrutotdeauna, iar Simina sa-i aprinda, dupa datina,lumanarea. In investigarea vietii suflete~ti aeroilor, S. depune multa staruinta, fascinat maiales de misterul iubirii, de modul in care 0traie:;;te fiecare personaj, in functie de caracterul

. 305

sau ~i de reaqia la irnpaetul cu familia ~icoleetivitatea. Emina prineipala estepadureanea Simina, care da ~i titlul nuvelei.Prin ea S. urmare~te efectul perturbator pe carefrumusetea, stamind pasiuni, II are in sufleteleincatu~ate de conventiile sociale. Dupa un tiparclasic, scriitorul nu-~i descrie eroina,frumusetea fetei fiind sugerata prin impresiaprodusa asupra eelorlalti: "Era frumoasa Simina~i se ~tia frumoasa. Inca pe cand era copilasimtea ca toti se uita dupa dansa, iar de cand setacuse fata mare, ii spuneau altii in fie~tecare zica e frumoasa ~i se vedea ~i ea insa~i in ochiifliidiilor". Dorita de multi, ea se indriigoste~tede Iorgovan. "S-a nimerit a~a", noteazii autorul.Dragostea este deci intamplare ~i adesea maimult durere decat bueurie. Fire puternieii,desehisa ~i einstita, Simina il iube~te din toatainima pe lorgovan. Convinsa ca ~i el 0 iube~te,in cillda purtarii lui derutante, ea i~i asumainitiativa, il provoaea, vrea sa-i sus!ina voil1taparalizata de teama dezaprobarii familiei. l~imarturise~te public dragostea, ehiar atunci eandel se leapada de ea, ~i treee peste sfatul tataluiei, care ineearea sa-i arate nepotrivirea ~i lipsade perspeetiva a unei asemenea iubiri: "Nu teface, fata mea, pui de cue in euib de cioara ... eanu-!i este firea pentru aeeasta ..." "Nu-mi pasa,taiea!" este raspunsul ei ~i, eu cat [orgovan searata mai "slab de inger", Simina se simte totmai ata~ata de el, mai dornica sa-l oeroteasca,cu un fel de dragoste materna. Manata de tariasentimentului ei, fata refuza chiar sa-~i urmezetatal la Socodor, noul loe de seeeri~. Doarmoartea naprasniea de holera a aecstuia, eulunile de durere ~i remu~eari ee urmeaza, par sao smulga pe Simina de sub vraja dragostei fatade Iorgovan: "Cata nebunie, eate dureri peurma ei! .- ~i totu~i, simtindu-se cumintita,Simina Ineepu sii planga. Era treziHi din aiurireaei, dar pierdut ii era ~i farmeeul vietii." Refuziieu demnitate petirea lui Busuioe, soeotind-o capornitii din mila, dar nenoroeirea lui lorgovanseoate Inca 0 data la ivealii tdiinieiasentimentului ei. Simina este unul dintrepersonajele feminine memorabile ale lui S.Iorgovan, feeiorul abia ie~it din adoleseenta albogiitoiului Busuioc din Curtici, este personajulcel mai zblleiumat ~i mai putin articulat alnuvelei. S. reda evolutiile atat de Intortocbeateale vietii sale suflete~tL ee il eondue nu numaila ratarea iubirii pentru frumoasa piidureanca, ei306

~i la e~eeul existential. EI traie~te 0 acutii draII}aa incapaeitatii de optiune (M. Popescu). InIorgovan, scriitorul studiaza un caz deslabieiune de caracter. Sugerand ca aeeasta efavorizata de pozitia sa privilegiata prinboga!ie, S. aminte~te ca 0 prima treapta a ratariiabandonarea studiilor lieeale ~i reintoareerea insat cu un statut ambiguu. Apoi, rela!ia confuzacu autoritatea paterna care, cu cat este mai laxa,cu atat el 0 resimte mai constrangatoare. Iubireapentru Simina este traita de la inceput cudurere. ,,$tiu numai ca-mi e~ti draga de mi s-aullrat zilele", ii spune el la prima reintalnire.Impotrivirea familiei, niciodata exprimatadeschis, dar resimtita de lorgovan cu acuitateexageratii, rivalitatea "injositoare" a Jui $ofron,dar mai ales indecizia ~i incapacitatea de a seridica Ja inaltimea propriilor aspiratii men tinpersonajul intr-o continua friimantare psihica,exteriorizata printr-o alternanta a inhibitiei ~iindiferen!ei mimate cu exaltarea, a umilin!ei ~iprosternarii in fata fetei cu brutalitatea ~igroso-lania. Siabiciunea de carcater, diagnosticata perand de Neac~u, de $ofron ~i chiar de Simina,ajunge s-o con~tientizeze el insu~i, impingan-du-I tot mai mult spre degradare prin betie,petreceri, scandaluri ~i,in cele din urma, spregandul sinuciderii, ~i ea ratata din lipsa devointa ~i e~uata intr-un accident. De~i traie~te inzbucium ~i sIaqe~te in moarte napraznica,personajul este lipsit de OIice aura tragica.$ofron incheie triunghiul eroic pe care esteaxata nuvela. El este prezentat in contrast Cllnevolnicul ~i nefericitul feci or al bogatoiului.Venit din !inutul padurenilor, el aduce taria decaracter ~i cura\enia morala pe care S. le-oatribuie aeestora. Matur prin varsta ~iexperienta - fusese catana Imparateascii -, sedovede~te tot atat de vulnerabil in falafrumusetii Siminei, de care se Indragoste~tefulgerator. Oragostea e resim!itii ~i de el ca 0fatalitate care-l sperie: "Rau m-ai biitut,Ooamne!", exclama cand i~i da seama derealitate. Oar, de~i totul pare sa-i steaimpotriva, $ofron nu dezniidajduie~te, ramanedeschis ~i constant in sentimentele lui, reu~indsa ca~tige respectul ~i prietenia fetei, printr-opUliare mereu inteleapta ~i prevenitoare, dupace ob!inuse ~i pretuirea tatalui ei. S., intr-unfinal deschis, lasa sa se in\eleaga ca in cele dinurma casatoria eelor doi va avea loc. Personajuleste privit ~i in relatia dintre sluga ~i stapan,

scriitorul reliefiindu-i superioritatea moralii.~ofron are ceva din structura personajului debasm ale carui mari merite, prea putin aparente,ii asigura triumfuI final. in contrast suntprezentati ~i parin!ii celor doi protagoni~ti,ingamfatul bogiitoi Busuioc, penduland intrefanfaronada ~i meschinarie riizbunatoare, ~ibatranulin!elept Neac~u. Personajelc evolueazape un fundal l1atural·, social ~i etnografic de 0mare bogatie .. In prima parte, totu] e frumos ~iJummos, de~l deasupra intregului planeaza,lreata parca, amenintarea holerei. Se retinmi~carea impetuoasa, repetata an de an,' apiidurenilor spre sarbiitoarea naturii de pe valeaZimbrului, vazuta din goana calului delorgovan, incremenirea pustei devastate deholera etc. Dintre aspectelc etnografice seremarca ~i cele legate de riturile funerare. Maimult decat in alte nuvete, S. pare a intentiona inPiidureanca, alaturi de sondarea sufletelorcuprinse de iubire, 0 monografie literara aregiunii natale, reu~indu-i pagini de marefrumusete, in ciuda unor lungimi ~i a unorstangacii ,stili stice, datorate publiciirii ei camgrabite. In mcdiul transilvanean al epocii,nuvela s-a bucurat de ecouri deosebit defavorabile. Miirturie stau incercarile de imitatie~i amintirile cOI1temporanilor. AstfeJ, Vale;iuBralll~te scria: "In [oileton incepuse fermeca-toarea nuvela Piidureanea, cu acel miros detara, pe vremea seceri~ului ~i a adunatului defan, cu figuri din viata sateascil romaneasca cuvorbe a~a eum traies~ in gura taranului simpledar dcslu~ite ;;i nu arareori c~ pro fund inteles:apro~pe mistic. Citeam cu ardoare "Tribuna", zi~e ZI, numar de numar, din doasca in doascii".In schimb, criticii ~i istoricii literari audescoperit-o mai tarziu, abia In ultimeledecenii, nuvela beneficiind de interpretaridemne de valoarea sa. Magdalena Popescu,autoarea unei asemenea exegeze, conchide:"Mom-a cu noroe e, InlTe nuvelele lui / S. /capodopera. Cea mai frumoasa dintre de e ins aPiidureanca" .EDITH: Piidureallca. NoveHi, Sibiu, 1884; Nuvele, Ill,Bucure~ti, /1923/ (pana in 1928, 5 ed.); Opere, I, Nllvele,Bucure~ti, 1952; Nllvele, 11, Ed. ingrij ita, cu glosar ~i notede l. Pervain, R. Todoran ~i M. Protase. Prefata de IonBrcazu, Bucure~ti, 1958; Nuvele, ll, Prefa\a de P. Marcea,Bucure~ti, 1960 (ed. all-a, 1965); Opere, m, Nuvele. Textstabilit ~i variante de T. Teaha. Note: D. Vatamaniuc,Bucure~ti, 1970; Nuvele. Postfa\a ~ibibliografie de Mircea

pADUREA NEBUNA

Braga, Bucure~ti, !970; Nuvele, 1, Cuviint inainte ~i ed. deC. Mohanu, Bucure~ti, 1985.REFERlNTE CRITICE: G. Calinescu, Istaria literatllriiromiine de la origini piinii ill prezent, 1941 (ed. a JI-a,1982); P. Marcea, loan Slavici, J 965 (ed. all-a, 1968, ed. aIII-a, 1978); Ov. Papadima, Istoria literaturi romane, Ill,1968; [on Breazu, Studii de litel'lltllra ramana ~'icomparatii, I, 1970; D. Vatamaniuc, loan Siavici. Operaliterarii, 1970; I. Rotam, 0 istorie a literaturii romiille [1971; loan Siavici. Eva/lliiri critice, 1977; Magdal~n~Popescu. Slavici, 1977; V. Popovici, Ell, persanaju/, 1988;Idem, Llimea personaju/ui. 0 sistematica a personajuilliliteral', 1997.

S,l.

pADUREA NEBUNA - Roman de ZahariaStaneu, aparl!.t in 1963 la Editura pentrultteratura. In succesiunea panourilor,,Autobiografiei lui Darie", urmeazii Jocului cumoartea, 1969, impreuna cu care alcatuje~tesubstanta volumului VIII din Serieri, 1977.Datat 1958-1963, se refera la evenimenteleplasabile IJ1 intervalul 1919-1922 la Ro~iorii-de- Vede. Incepfmd eu editia a II-a, 1964,romanul include ~i rememorarea episoduluierotic eu tanara tataroaica Uruma (cap. VII-IX,XV, XX), consumat la Sorg, pe tarmul MariiNegre, unde Darie ajunge la capatul anului de"hoinareli" prin Peninsula ltalicii. Sub formaunei nuvele de sme statatoare Urumacontinuare a filonului picaresc din' Jocul e~moartea, va fi publicata in volumul Scrieri V,1974. Informatii privind infrastructuradocumentara a romanului pot fi desprinse dinconfesiunile scriitorului cuprinse ID Riidiieinilesunt amare, 1958, ~iViatii, poezie, prozii, 1975.Potrivit mentiunii din ultimele randuri aleromanului, "Padurea nebuna", din titlul lucrariireprezinta traducerea cuvantului turces~"Deliorman" - numele dat padurii "uria~e ~iinspaimantiitoare" a Teleormanului, intinsa In"vechea vechime" pe tinutul dintre Dunare ~iCarpatl.

Construit contrapunclic, romanul intersecteazadoua planuri narative deopotriva de interesantesub aspcctul consistentci epice ~i al pitoresculuifabulos-poematic: prezentul revederii targului,Janghinos ;;i rapanos" al Ru~ilor-de-Vcde,parasit de protagonist in toamna lui 1916, ~iamintirile dobrogene vii din vara petrecutaintr-uD sat tiitarasc "sarac ~i darapanat",transfigurat Insa, gratie vecinatatii marii ;;i

Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleDictionar analitic de opere literare romane~ti / coord.: Ion Pop. - Cluj-Napoca:

Casa Cartii de $tiinta, 2000vol. 3 ; 17x24 em.ISBN 973-686- J 11-2Vol. 3. - 2001 - 464 p. - ISBN 973-686-151- J

Director: Mircea Trifu

Fondator: dr. T.A. Codreanu

Redactor: Irina Petra~Tehnoredactare computerizata: Luciana Lup~a

Tiparul executat la Casa Cartii de $tiinta3400 Cluj-Napoca; B-dul Eroilor nr. 6-8Tel/fax: 0264-431920www.casacartii.ro; e-mail: editura@casacartii.ro