Sistemul constitutional al Belgiei

8/16/2019 Sistemul constitutional al Belgiei

1/32

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul: Drept public

Lucru individual

Disciplina: Drept Constitu ional al ărilor Străineț Ț

SISTEMUL CONSTITU IONAL ALȚ

Belgiei

Elaborat: Arnau anu Dimitri aț ț

Chi inău - 2!"ș


2/32


3/32

!& Scur$ i'$#ric

Sub denumirea de Regatul Belgiei, această ară este o monarie constitu ională ereditară, a!"nd oț țstructură #ederati!ă. $e #a%t, este un stat #ederati! nou, unde regulile #ederalismului se a%lică doar %ar ial. $e aceea este caracteri&at ca un #ederalism in#ormal. $in anul 1993 Belgia este un statț#ederal com%us din trei comunită i '#rance&ă, #lamandă, germano#onă( i din trei regiuni '!alonă,ț ș

#lamandă, bru)elle&ă(. *)istă %atru regiuni ling!istice 'de limbă #rance&ă, de limbă neerlande&ă,regiunea biling!ă Bru)elles+a%itală i cea de limbă germană(. -otri!it lui arc /. 0eeune,șRestructurarea statului belgian nu este deci un #enomen i&olat, ea se nscrie din contră ntr+o %ers%ecti!ă mai largă, aceea a regionali&ării, care cu%rinde n realitate ntreaga *uro%ă.

$acă la crearea sa '183( Belgia era un stat unitar descentrali&at, această structură a cedat sub %resiunea unei mi cări de #ond %uternice a#irmarea comunită ilor i regiunilor.ș ț ș

onstitu ia Belgiei, una dintre cele mai !eci constitu ii, a #ost ado%tată la 7 #ebruarie 1831 i esteț ț șn !igoare i astă&i, cu unele modi#icări, cele mai im%ortante #iind cele din 197, 198, 1988, 1989,ș1993, 214.

onstitu ia, marc"nd inde%enden a noului stat, trebuia să reali&e&e o sinte&ă durabilă a tradi iilorț ț ț %olitice locale i na ionale. rans#ormările au e)%rimat di!i&area teritoriului Belgiei i re%arti&areaș ț școm%eten elor ntre stat i celelalte colecti!ită i %ublice. /ceasta a %re&entat incon!eniente %entruț ș țre!i&uirile succesi!e ale te)tului ini ial, incon!eniente ce #ac mai delicată lectura te)tului, %recum iț șinter%retarea naturii e)acte a statului belgian, unitar sau mai degrabă #ederal.

onsiderată la data ado%tării ca cea mai modernă i liberală constitu ie, onstitu ia Belgiei a #ostș ț ți este bine cunoscută de rom"ni, deoarece ea a ins%irat %uternic onstitu ia Rom"niei din anulș ț

1866. ai mult, onstitu ia rom"nă din anul 1923, care i+a urmat, a #ost considerată doctrinar iț ș

o#icial ca #iind o modi#icare a celei din 1866.

Sistemati&area onstitu ieiț este reali&ată %e titluri, ca%itole, sec iuni i articole. itlurile suntț șurmătoarele . Belgia #ederală, com%onentele i teritoriul .ș Belgienii i dre%turile lor . -uterileș: . Rela iile interna ionale : . ;inan ele :. ;or a %ublică :. $is%o&i ii generale :.ț ț ț ț țRe!i&uirea onstitu iei


4/32

2& Belgia (ederală& C#)*#+i ie i $eri$#riuț ș6ar$& !-7

=naintea #ederali&ării Belgiei, n 1831, Belgia era un stat unitar organi&at %e trei ni!ele

1. >i!el na ionalț

2. -ro!incii

3. unici%alită i.ț

$u%ă #ederali&are Belgia a de!enit un stat #ederal com%us din comunită i i regiuni, a a cum auț ș ș#ost sti%ulate n %rimul articol al onstitu iei din 1983. /cest lucru nseamnă că e)istă două ti%uri dețentită i di#erite la acelasi ni!el, niciuna a!"nd %rioritate #a ă de cealaltă.ț ț

on#orm art. 2 din onstitu ie Belgia include trei comunită i comunitatea #lamandă, comunitateaț ț#rance&ă i comunitatea germano#onă. ar con#orm art. 3 din onstitu ie Belgia cu%rinde trei regiuniș țRegiunea ;lamandă, Regiunea :alonă i Regiunea Bru)elles ? a%itală.ș

Regiunile ling!istice ale Belgiei sunt %re!ă&ute n art. 4 din onstitu ie, i anume regiuneaț șling!istică olande&ă, regiunea ling!istică #rance&ă, regiunea biling!ă a ca%italei Bru)elles ișregiunea ling!istică germană. ;iecare munici%iu din regat #ace %arte din una dintre aceste regiuniling!istice. @rani ele celor %atru regiuni ling!istice %ot #i modi#icate sau corectate numai n ba&ațunei legi ado%tate cu o maoritate de !oturi n cadrul #iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cucondi ia ca maoritatea membrilor din #iecare gru% să #ie %re&entă i ca numărul total de !oturiț ș

e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice să #ie cel %u in egal cu două treimi din !oturile e)%rimate.ț

/rt. 5 m%arte regiunea ;lamandă i cea :alonă n cinci %ro!incii. ;iecare dintre ele #iind %osibile,ș!iitoare, redi!i&iuni %ro!inciale a teritoriului Belgian. Regiunea ;lamandă include următoarele %ro!incii /n!ers, Brabantul ;lamand, ;landra de :est, ;landra de *st i 0imburg. Regiunea :alonășinclude următoarele %ro!incii Brabantul :alon, Aainaut, 0ige, 0u)emburg i >amur.ș

-rin lege, anumite teritorii, ale căror limite sunt stabilite %rin aceasta, %ot #i e)cluse de ladi!i&area n %ro!incii, res%ecti!ele teritorii #iind direct subordonate autorită ilor e)ecuti!e #ederale,ța!"nd un statut %ro%riu. /ceastă lege trebuie să #ie ado%tată cu maoritatea de !oturi n cadrul#iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cu condi ia ca maoritatea membrilor din #iecare gru% săț#ie %re&entă i ca numărul total de !oturi e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice să #ie cel %u inș țegal cu două treimi din !oturile e)%rimate.

Subdi!i&iunile %ro!inciilor %ot #i stabilite numai %rin lege.

@rani ele statului, ale %ro!inciilor i ale munici%iilor %ot #i modi#icate sau corectate numai %rinț șlege.

3


5/32


6/32

& Dre*$urile (unda)en$ale6ar$& 3 8 ,27

$e i belgienii se bucură de dre%turile %e care le asigură on!en ia *uro%eană a $re%turilorș țCmului '*$C(, cetă enii belgieni se bucură i de itlul din onstitu ia belgiană intitulatăț ș țDBelgienii i dre%turile lor. =n acest titlu sunt enumerate un număr de dre%turi i libertă i asigurateș ș ț

de onstitu ie, nu numai %entru belgieni, ci n %rinci%al, se a%liă tuturor %ersoanelor a#late %ețteritoriul Belgiei.

=n art. 8 i 9 al onstitu iei se determină cum %oate #i ob inută na ionalitatea belgiană.ș ț ț ț

/st#el, statutul de cetă ean belgian este dob"ndit, %ăstrat i %ierdut con#orm normelor de dre%tț șci!il. onstitu ia i alte legi care reglementea&ă dre%turile %olitice, %re!ăd, %e l"ngă acest statut,ț școndi iile necesare %entru e)ercitarea acestor dre%turi. =n con#ormitate cu obliga iile interna ionale iț ț ț șsu%rana ionale ale Belgiei, legea %oate con#eri dre%t de !ot cetă enilor Eniunii *uro%ene care nuț țsunt cetă eni belgieni. $re%tul de !ot men ionat %oate #i e)tins %rin lege %ersoanelor re&idente nț țBelgia care nu sunt cetă eni ai unui stat membru al Eniunii *uro%ene, con#orm condi iilor iț ț ștermenilor s%eci#ica i %rintr+o ast#el de lege.ț

>aturali&area este acordată de către autorită ile legislati!e #ederale.ț

/rt. 1 %re!ede că n cadrul statului, nu e)istă nicio distinc ie de clasă. etă enii belgieni suntț țegali n #a a legii doar ace tia sunt eligibili %entru ser!iciul militar i ci!il, cu e)ce% iile %re!ă&uteț ș ș ț %rin lege, %entru ca&uri s%eciale. *galitatea ntre #emei i bărba i este garantată.ș ț

*)ercitarea dre%turilor i libertă ilor recunoscute cetă enilor belgieni trebuie asigurată #ărăș ț țdiscriminare. =n acest sco%, legile #ederale i alte legi garantea&ă, %rintre altele, dre%turile iș ș

libertă ile minorită ilor ideologice i #iloso#ice ? art. 11 din onstitu ie.ț ț ș ț

/rt. 12 %re!ede libertatea %ersoanei. 0ibertatea %ersoanei este garantată. >imeni nu %oate #iurmărit n usti ie dec"t n ca&urile %re!ă&ute de lege i n #orma %re!ă&ută de lege. u e)ce% iaț ș țca&urilor de in#rac iuni #lagrante, nimeni nu %oate #i arestat dec"t n ba&a unui ordin moti!at alț udecătorului, care trebuie %re&entat la momentul arestării sau cel t"r&iu n inter!al de 24 de ore.

/rt. 14 bis sti%ulea&ă abolirea %ede%sei ca%tale.

/rt. 15 din onstitu ie este asigurarea m%otri!a %erce&i iilor nere&onabile. /cest articolț ț

determină că domiciliul este in!iolabil iar %erce&i iile %ot a!ea loc numai n ca&urile i manieraț ș %rescrisă de lege.

/rt. 16 din onstitu ie sti%ulea&ă #a%tul că nimeni nu %ote #i %ri!at de %ro%rietă ile sale e)ce%t"ndț ținteresul %ublic, n ca&urile n care maniera i legea %rescrie, iar com%ensa iile ulterioare trebuieș ț#ăcute n mod ecitabil.

on#iscarea bunurilor ca modalitate de sanc ionare este inter&isă ? art. 17 din onstitu ie.ț ț

5


7/32

=n art. 18 este sti%ulat că %edea%sa cu Doarte i!ilă este eradicată i nu !a %utea #i reintrodusășniciodată.

Doartea i!ilă #iind o %edea%sa %e care Belgia o a!ea n Regimul /ncien care era a%licată nmomentul n care un cetă ean belgian să!"r ea un act m%otri!a legii %entru care era %ede%sit cuț șncisoare mai mult de un an, Dmoartea ci!ilă nsemn"nd anularea tuturor dre%urilor de cetă ean iț ș

om a acelui indi!id.(

/rt. 19 i 21 garantea&ă libertatea religiei. /rt. 19 %roteea&ă libertatea religiei i %racticarea ei nș șmod liber c"t i libertatea de e)%resie, sti%ul"nd clar că oricine are dre%tul de a+ i e)%rima o%inia nș șmod liber. ot art. 19 determină i modul n care sunt %ede%site abu&urile as%ra acestor libertă i, unș ț %rinci%iu care este a%licat n mod contro!ersat n ceea ce %ri!e te ca e)e%m%lu D0egea Belgiană deș >egare a Aolocaustului, care a #ăcut să #ie illegal ca n mod %ublic să se nege, minimali&e&e, usti#ice sau a%robe genocidul comis de regimul na ional socialist german n tim%ul elui de+alț$oilea Ră&boi ondial.

Statul nu are dre%tul de a inter!eni n ce %ri!e te numirea sau instituirea n #unc ie a %reo ilor deș ț țorice religie sau de a inter&ice acestora să cores%onde&e cu su%eriorii lor ori să %ublice actele lor,dar, n acest din urmă ca&, sunt a%licabile res%onsabilită ile obi nuite legate de %resă i de %ublicare.ț ș șăsătoria ci!ilă trebuie ntotdeauna să %receadă cununia religioasă, mai %u in n ca&ul e)ce% iilorț țcare urmea&ă să #ie stabilite %rin lege, dacă este necesar.

/rt. 22 determină #a%ul că oricine are dre%tul să i res%ecte !ia a %ri!ată a sa i a #amiliei sale.ș ț ș*)ce% ii %ot #i instituite numai %rin lege. 0a acest a articol este adăugat art. 22 bis care sti%ulea&ă cățorice co%il are dre%tul la integritatea sa Dmorală, #i&ică, mentală i se)uală.ș

/rt.23 %roteea&ă dre%tul unei !ie i n con#ormitate cu demnitatea umană.ț

$emnitatea umană nsemnă

F dre%tul la un adă%ost decent

F dre%ul de de&!oltare culturală i socialăș

F dre%tul de a munci i de a+ i alege singur locul de muncă, n cadrul locurilor de muncă cu unș șmediu stabil de angaare, cu condi ii uste de lucru i %lata ecitabilă, c"t i dre%tul la in#orma ie,ț ș ș țconsultare i negociere colecti!ăș

F dre%tul la securitate socială, la asigurare de sănătate i la asisten ă socială, medicală iș ț șlegală

F dre%tul de %roteare a unui mediu sănătos.

/rt. 24 din onstitu ie %roteea&ă libertatea de educa ie i dre%tul %ărin ilor de a alege, tot n acestț ț ș țarticol este sti%ulat i #a%tul că cei din comunitate trebuie să res%ecte !i&iunile #ilo&o#ice, ideologiceși religioase ale %ărin ilor i studen ilor 'ele!ilor(. Cricine are dre%tul la educa ie at"t tim% c"t areș ț ș ț ț

6


8/32

res%ect %entru libertă ile i dre%turile #undamentale, iar educa ia este o#erită n mod gratuit n Belgiaț ș ț %"nă la !"rsta de 18 ani.

/rt. 25 din onstitu ie garantea&ă libertatea %resei i sti%ulea&ă că cen&ura nu !a %utea #i niciodatăț șstabilită.

/rt. 26 din onstitu ie %roteea&ă libertatea de adunare determin"nd #a%tul că oricine %oate a!eațdre%tul de a se aduna n mod %a nic i #ără arme.ș ș

/rt.27 garantea&ă libertatea de asociere.

/rt.28 asigură dre%tul de a #ace cereri #a ă de autorită ile %ublice.ț ț

/rt. 29 determină #a%tul că con#iden ialitatea scrisorilor este in!iolabilă.ț

/rt.3 sti%ulea&ă că u&ul ling!istic %e teritoriul Belgiei este liber. ;olosirea unei limbi s%eci#ice %oate #i im%usă numai %rin lege i numai %e %arcursul %rocedurilor i actelor autorită ilor %ublice iș ș ț ș %entru %roceduri legale.

/rt. 31 din onstitu ie determină #a%tul că nu este necesară o autori&are anterioară %entru a urmărițn usti ie ci!ilă angaa i n slube n cadrul gu!ernului i al unor agen ii sau angaa i ai statului,ț ț ș ț ț %entru actele #ăcute n administra ia lor.ț

/rt. 32 sti%ulea&ă că oricine are dre%tul să consulte orice document administrati! i de a ob ine oș țco%ie, cu e)ce% ia celor care sunt secrete %rin lege sau decrete.ț

$in 23 urtea de /rbitrare Belgiană cunoscută acum ca urtea onstitutionala %oate anali&a ce

legi, decrete sau ordonan e sunt n concordan ă cu itlul i cu articolele 17, 172 i 191 'asu%raț ț ș șegalită ii dintre belgieni i străini i inter&icerea discriminării de ta)e( din onstitu ie.ț ș ș ț

urtea onstitu ională a%lică de alt#el i on!en ia *uro%eană a $re%turilor Cmului '*$C(.ț ș ț

7


9/32

"& Au$#ri$ă ile *u.lice&ț

"&!& /arla)en$ele c#)uni$are i regi#naleș

6ar$& !!" 8 !27

*)istă un -arlament al omunită ii ;lamande, denumit -arlamentul ;lamand, i un -arlament alț șomunită ii ;rance&e, a căror structură i modalitate de #unc ionare sunt stabilite %rintr+o legeț ș țado%tată cu maoritatea de !oturi n cadrul #iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cu condi ia cațmaoritatea membrilor din #iecare gru% să #ie %re&entă i ca numărul total de !oturi e)%rimate n celeșdouă gru%uri ling!istice să #ie cel %u in egal cu două treimi din !oturile e)%rimate.ț *)istă un-arlament al omunită ii @ermano#one, a cărui structură i modalitate de #unc ionare sunt stabiliteț ș ț %rin lege.

/utorită ile regionale includ un -arlament %entru #iecare regiune.ț

-arlamentele comunitare i regionale sunt com%use din re%re&entan i ale i.ș ț ș

;iecare -arlament comunitar este com%us din membri ale i direct ca membri al -arlamentuluișcomunitar n cau&ă sau ca membri ai unui -arlament regional.

embrii -arlamentelor comunitare i regionale sunt ale i %entru o %erioadă de cinci ani.ș ș/legerile %entru -arlamentele regionale i comunitare au loc n aceea i &i i coincid cu alegerileș ș ș %entru -arlamentul *uro%ean.

estiunile %ri!ind alegerea, com%o&i ia i #unc ionarea -arlamentului omunită ii @ermano#one,ț ș ț țcare sunt ado%tate de -arlamentul Regiunii Bru)elles %rin decret, sunt %re!ă&ute %rin lege. /cest

decret este ado%tat cu maoritatea a două treimi din !oturile e)%rimate, cu condi ia ca maoritateațmembrilor -arlamentului n cau&ă să #ie %re&en i.ț

-e teritoriul na ional, membrii -arlamentelor comunitare i regionale men iona i mai sus auț ș ț țdre%tul să călătorească gratuit %e toate miloacele de trans%ort o%erate sau concesionate deautorită ile %ublice.ț

En membru al unui -arlament comunitar sau regional nu %oate #i n acela i tim% i membru alș șamerei Re%re&entan ilor. =n %lus, acesta nu %oate #i nici senator.ț

o i membrii -arlamentelor comunitare i regionale bene#icia&ă de imunită ile descrisă nț ș țarticolele 58 i 59, adică nu %ot #i urmări i n usti ie i nu %ot #i su%u i unei ancete cu %ri!ire laș ț ț ș ș

o%iniile i !oturile e)%rimate n decursul e)ercitării ndatoririlor sale. u e)ce% ia in#rac iunilor ș ț ț#lagrante, nu %ot #i trimi i direct sau citat n #a a unei instan e udecătore ti sau aresta i, n tim%ulț ț ț ș țunei sesiuni, n materie %enală, cu e)ce% ia ca&ului n care acest lucru este autori&at.ț

"&2& 0uvernele c#)uni$are i regi#naleș6ar$& !2! 8 !217

*)istă un @u!ern al omunită ii ;lamande i un @u!ern al omunită ii ;rance&e, a cărorț ș țstructură i modalitate de #unc ionare sunt stabilite %rintr+o lege ado%tată cu maoritateaș ț de !oturi n

8


10/32

cadrul #iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cu condi ia ca maoritatea membrilor din #iecarețgru% să #ie %re&entă i ca numărul total de !oturi e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice să #ie celș %u in egal cu două treimi din !oturile e)%rimate.ț *)istă un @u!ern al omunită ii @ermano#one, ațcărui structură i modalitate de #unc ionare sunt stabilite %rin lege.ș ț

/utorită ile regionale includ un @u!ern %entru #iecare regiune.ț

embrii #iecărui @u!ern comunitar sau regional sunt ale i de -arlamentul cores%un&ător.ș

0egea %re!ede structura i modul de #unc ionare al @u!ernelor comunitare i regionale. uș ț șe)ce% ia ca&ului @u!ernului omunită ii @ermano#one, această lege este ado%tată cu maoritateaț ț de!oturi n cadrul #iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cu condi ia ca maoritatea membrilor dinț#iecare gru% să #ie %re&entă i ca numărul total de !oturi e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice săș#ie cel %u in egal cu două treimi din !oturile e)%rimate.ț

0egea ado%tată cu maoritatea de !oturi n cadrul #iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cucondi ia ca maoritatea membrilor din #iecare gru% să #ie %re&entă i ca numărul total de !oturiț ș

e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice să #ie cel %u in egal cu două treimi din !oturile e)%rimateț ,desemnea&ă toate as%ectele legate de alegerea, structura i #unc ionarea @u!ernului Regiuniiș țBru)elles, @u!ernului omunită ii ;lamande, a @u!ernului omunită ii ;rance&e i a @u!ernuluiț ț șRegiunii :alone, reglementate de -arlamentele cores%un&ătoare, #iecare %entru sine, %rintr+o lege#ederală sau %rin norma men ionată la articolul 134, du%ă ca&. /ceastă lege #ederală sau normațmen ionată la articolul 134 sunt ado%tate cu o maoritate de două treimi din !oturile e)%rimate, cuțcondi ia ca maoritatea membrilor -arlamentului n cau&ă să #ie %re&en i. 0egea %re!ă&ută mai susț ț %re!ede condi iile su%limentare %ri!ind maoritatea de !ot n ceea ce %ri!e te -arlamentul Regiuniiț șBru)elles.

estiunile %ri!ind alegerea, com%o&i ia i #unc ionarea -arlamentului omunită ii @ermano#one,ț ș ț țcare sunt ado%tate de acesta %rin decret, sunt %re!ă&ute %rin lege. /cest decret este ado%tat cumaoritatea a două treimi din !oturile e)%rimate, cu condi ia ca maoritatea membrilor -arlamentuluițn cau&ă să #ie %re&en i.ț

>iciun membru al unui @u!ern comunitar sau regional nu %oate #i urmărit n usti ie i nu %oateț ș#i su%us unei ancete cu %ri!ire la o%iniile i !oturile e)%rimate n decursul e)ercitării ndatoririlorșsale.

embrii unui @u!ern comunitar sau regional sunt udeca i e)clusi! de către instan a de a%elț ț %entru in#rac iunile care se %resu%une a #i #ost comise de ace tia n e)ercitarea ndatoririlor lor.ț ș

/ceea i regulă se a%lică n ca&ul in#rac iunilor care se %resu%une a #i #ost comise de către membriiș ț@u!ernului comunitar sau regional n a#ara e)ercitării ndatoririlor lor i %entru care sunt udeca i nș țcursul e)ercitării ndatoririlor lor. $u%ă ca&, articolele 12 i 59 nu sunt a%licabile. 0egea %re!edeșmodalitatea de a ac iona m%otri!a acestora, at"t n tim%ul urmăririi %enale, c"t i n tim%ul udecăriiț șacestora. 0egea desemnea&ă instan a de a%el com%etentă, care se ntrune te n %len, i s%eci#icăț ș școm%onen a acesteia. =m%otri!a otăr"rilor instan ei de a%el se %oate #ace recurs la amerele reuniteț țale ur ii Su%reme, care nu se %ronun ă cu %ri!ire la #ondul cau&ei. >umai %rocurorul %ublic de %eț țl"ngă instan a de a%el com%etentă %oate declan a i conduce %rocedura %enală m%otri!a unuiț ș ș

9


11/32

membru al unui @u!ern comunitar sau regional. *ste ne!oie de autori&area -arlamentului comunitar sau regional n cau&ă, #iecare %entru as%ectele de com%eten a sa, a solicitării unui %rocuror dețtrimitere a membrului n cau&ă n #a a unei anumite instan e sau de a+l acita, %entru trimitereaț țacestuia n udecată n #a a instan ei de a%el i, cu e)ce% ia in#rac iunilor #lagrante, %entru arestareaț ț ș ț țacestuia. 0egea %re!ede %rocedura de urmat atunci c"nd articolele 13 i 125 sunt ambele a%licabileși n ca&ul dublei a%licări a articolului 125. En membru al unui @u!ern comunitar sau regional,ș

condamnat n con#ormitate cu %re!ederile %rimului alineat, %oate #i gra iat numai la solicitareaț-arlamentului comunitar sau regional n cau&ă. 0egea %re!ede care sunt ca&urile n care i nșcon#ormitate cu ce reguli se %oate declan a o ac iune ci!ilă de către %ăr ile !ătămate. 0egileș ț țmen ionate n acest articol trebuie să #ie ado%tate cu maoritateaț de !oturi n cadrul #iecărui gru%ling!istic din #iecare ameră, cu condi ia ca maoritatea membrilor din #iecare gru% să #ie %re&entă iț șca numărul total de !oturi e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice să #ie cel %u in egal cu douățtreimi din !oturile e)%rimate.

-re!ederile constitu ionale a%licabile membrilor @u!ernelor regionale i comunitare, %recum iț ș șlegile de im%lementare a acestora, %re!ă&ute de articolul 125, ultimul alineat, se a%lică n egalămăsură secretarilor regionali de stat.

10


12/32

1& Ca)erele (ederale

6ar$& 2 8 17

embrii celor două amere re%re&intă ntreaga na iune i nu doar %ersoanele care i+au ales.ț ș

=n situa iile %re!ă&ute de onstitu ie, membrii ale i ai #iecărei amere sunt m%ăr i i n gru%ulț ț ș ț țling!istic olande& i gru%ul ling!istic #rance&, n modul stabilit %rin lege.ș

ele două amere se ntrunesc de dre%t n #iecare an, n cea de+a doua &i de mar i a luniițoctombrie, cu e)ce% ia ca&ului n care au #ost con!ocate anterior acestei date de către Rege. elețdouă amere trebuie să se ntrunească cel %u in 4 de &ile %e an. Regele declară nceierea sesiunii.țRegele are dre%tul de a con!oca cele două amere ntr+o adunare e)traordinară.

Regele %oate am"na ntrunirea amerelor. u toate acestea, am"narea nu %oate dura mai mult deo lună i nu %oate #i re%etată n aceea i sesiune #ără consim ăm"ntul amerelor ș ș ț

Regele are dre%tul de a di&ol!a amera Re%re&entan ilor numai dacă aceasta, cu maoritateațabsolută a membrilor săi

1. #ie res%inge o mo iune de ncredere n @u!ernul ;ederal i nu %ro%une Regelui numireaț șunui succesor al -rim+ministrului n termen de trei &ile de la res%ingerea mo iuniiț

2. #ie ado%tă o mo iune de cen&ură a @u!ernului ;ederal i nu %ro%une n acela i tim%ț ș șRegelui numirea unui succesor al -rim+ministrului.

o iunile de ncredere i de cen&ură %ot #i !otate numai n termen de 48 de ore de la de%unereaț șacestora. =n %lus, n ca&ul demisiei @u!ernului ;ederal, Regele %oate di&ol!a amera

Re%re&entan ilor, du%ă %rimirea acordului acesteia, e)%rimat de maoritatea absolută a membrilorțsăi. -rin actul de di&ol!are, electoratul este con!ocat n termen de 4 de &ile, iar amerele n termende trei luni. =n ca&ul di&ol!ării celor două amere, n con#ormitate cu articolul 195, amerele suntcon!ocate n termen de trei luni. =n ca&ul di&ol!ării antici%ate, noul legislati! #ederal !a #unc ionaț %"nă la data %rimelor alegeri %entru -arlamentul *uro%ean.

edin ele amerelor sunt %ublice. u toate acestea, #iecare ameră se %oate ntruni n edin ăȘ ț ș țne%ublică la solicitarea %re edintelui acesteia sau a unui număr de &ece membri. /ceasta decideșulterior, cu maoritate absolută, dacă edin a n cau&ă trebuie continuată n %ublic %e aceea i temă.ș ț ș

;iecare ameră !eri#ică %rerogati!ele membrilor săi i se %ronun ă cu %ri!ire la orice dis%utăș țcare %oate a%ărea %e această temă.

>icio %ersoană nu %oate #i membru al ambelor amere n acela i tim%.ș

Crice membru al uneia dintre amere, numit de către Rege ca ministru i care acce%tă aceastăș#unc ie, ncetea&ă să mai %artici%e la lucrările -arlamentului i i !a relua mandatul du%ă ce Regeleț ș șl demite din #unc ia de ministru. >ormele %ri!ind nlocuirea acestuia n amera res%ecti!ă suntțstabilite %rin lege.

11


13/32

Crice membru al uneia dintre amere, numit de @u!ernul ;ederal n orice #unc ie retribuităț %rintr+un salariu, cu e)ce% ia celei de ministru, i care acce%tă o ast#el de #unc ie, ncetea&ă imediatț ș țsă mai %artici%e la lucrările -arlamentului i !a ocu%a din nou %o&i ia de %arlamentar numai dacăș țeste reales.

0a #iecare sesiune, #iecare ameră nume te un %re edinte, mai mul i !ice%re edin i i iș ș ț ș ț ș ș

constituie un birou.oate re&olu iile sunt ado%tate cu maoritatea absolută a !oturilor e)%rimate, cu e)ce% ia celorț ț

%re!ă&ute de regulile de %rocedură ale celor două amere cu %ri!ire la alegeri i numiri. =n ca& deșegalitate ntre !oturile %ro i contra, %ro%unerea su%usă discu iei este res%insă. >iciuna dintre celeș țdouă amere nu %oate ado%ta o re&olu ie, dec"t dacă maoritatea membrilor acesteia este %re&entă.ț

u e)ce% ia bugetelor i legilor care necesită o maoritate s%ecială, %rintr +o %ro%unere moti!ată,ț șsemnată de cel %u in trei %ătrimi dintre membrii unuia dintre gru%urile ling!istice i %re&entată du%ăț șde%unerea ra%ortului i nainte de e)%rimarea !otului #inal n edin ă %ublică, se %oate declara căș ș ț %re!ederile %e care le indică dintr+un %roiect de lege al @u!ernului sau dintr+o %ro%unere legislati!ă %ot aduce %reudicii gra!e rela iilor dintre comunită i. =n acest ca&, %rocedura %arlamentară esteț țsus%endată, iar %ro%unerea este naintată onsiliului de ini tri, care, n termen de 3 de &ile,ș#urni&ea&ă un a!i& moti!at cu %ri!ire la %ro%unere i in!ită amera im%licată să se %ronun e cuș ț %ri!ire la a!i&ul n cau&ă sau cu %ri!ire la %roiectul de lege al @u!ernului ori la %ro%unerealegislati!ă care a #ost modi#icată, du%ă necesită i. /ceastă %rocedură %oate #i a%licată numai oțsingură dată de către membrii unui gru% ling!istic cu %ri!ire la un anumit %roiect de lege al@u!ernului sau la o anumită %ro%unere legislati!ă.

:oturile sunt e)%rimate %rin ridicarea n %icioare sau %rin a%el nominal atunci c"nd se ia o deci&iecu %ri!ire la legi n ansamblu, !otul este ntotdeauna e)%rimat %rin a%el nominal. /legerea ișnumirea candida ilor se #ace %rin !ot secret.ț

;iecare ameră are dre%tul de a organi&a ancete. Senatul %oate decide, la cererea a 15 dinmembrii săi, ai amerei Re%re&entan ilor sau ai unuia din -arlamentele comunitare sau regionale orițla cererea Regelui, cu maoritatea absolută a !oturilor e)%rimate i cu cel %u in o treime din !oturileș țe)%rimate n #iecare gru% ling!istic, că o cestiune a!"nd i consecin e asu%ra com%eten elorș ț țcomunită ilor sau regiunilor, să #acă obiectul unui ra%ort de in#ormare. Ra%ortul este a%robat cuțmaoritatea absolută a !oturilor e)%rimate i cu cel %u in o treime din !oturile e)%rimate n #iecareș țgru% ling!istic.

-re&entarea %eti iilor n %ersoană n #a a amerelor este inter&isă. amera Re%re&entan ilor areț ț țdre%tul de a trimite mini trilor %eti iile care i sunt adresate. ini trii sunt obliga i să dea e)%lica iiș ț ș ț ț %ri!ind con inutul acestor %eti ii ori de c"te ori amera solicită acest lucru.ț ț

>iciun membru al oricăreia dintre cele două amere nu %oate #i urmărit n usti ie i nu %oate #iț șsu%us unei ancete cu %ri!ire la o%iniile i !oturile e)%rimate n decursul e)ercitării ndatoririlorșsale.

u e)ce% ia in#rac iunilor #lagrante, niciun membru al oricăreia dintre cele două amere nu %oateț ț#i trimis direct sau citat n #a a unei instan e udecătore ti sau arestat, n tim%ul unei sesiuni, nț ț șmaterie %enală, cu e)ce% ia ca&ului n care acest lucru este autori&at de către amera al căreiț

12


14/32

membru este. u e)ce% ia in#rac iunilor #lagrante, măsurile coerciti!e care necesită inter!en ia unuiț ț ț udecător nu %ot #i instituite, n tim%ul unei sesiuni, n materie %enală, m%otri!a niciunui membru aluneia dintre amere, dec"t de către %rimul %re edinte al instan ei de a%el, la solicitarea udecătoruluiș țcom%etent. /ceastă deci&ie trebuie comunicată -re edintelui amerei n cau&ă. oate %erce&i iileș țsau %unerile sub secestru, e)ecutate n ba&a alineatului anterior, %ot #i e#ectuate numai n %re&en aț-re edintelui amerei n cau&ă sau a unui membru numit de acesta. =n tim%ul sesiunii, numaiș

%rocurorii din cadrul -arcetului i #unc ionarii com%eten i %ot declan a %rocedura %enală m%otri!aș ț ț șunui membru al uneia dintre cele două amere. embrul res%ecti! al uneia dintre cele două amere %oate, n orice eta%ă a ancetei udiciare, n tim%ul unei sesiuni i n materie %enală, să soliciteșamerei din care #ace %arte să sus%ende %rocedurile. -entru a onora această solicitare, amerares%ecti!ă trebuie să ia o deci&ie cu o maoritate de două treimi din !oturile e)%rimate. Re inereațunui membru al oricăreia dintre cele două amere sau urmărirea acestuia n usti ie n #a a uneiț ținstan e udecătore ti este sus%endată n tim%ul sesiunii, dacă res%ecti!a ameră din care #ace %arteț șsolicită acest lucru.

;iecare ameră stabile te, %rin regulamentul său de %rocedură, modul n care i e)ercităș șndatoririle.

1&!& Ca)era Re*re+en$an il#rț6ar$& 1! 8 117

embrii amerei Re%re&entan ilor sunt ale i direct de către cetă enii cu !"rsta de minimum 18ț ș țani i care nu se ncadrea&ă n categoriile e)cluse, %re!ă&ute de lege. ;iecare alegător are dre%tul lașun singur !ot.

Structura comitetelor electorale este reglementată %rin lege. /legerile se des#ă oară nșcon#ormitate cu sistemul re%re&entării %ro%or ionale stabilit %rin lege. :otul este obligatoriu iț șsecret. /cesta se des#ă oară la ni!el de munici%iu, cu e)ce% ia ca&urilor %re!ă&ute %rin lege.ș ț

amera Re%re&entan ilor este com%usă din 15 de membri.ț

>umărul locurilor din #iecare circumscri% ie electorală este egal cu re&ultatul m%ăr irii număruluiț țde locuitori ai circumscri% iei electorale la di!i&orul #ederal, ob inut %rin m%ăr irea numărului deț ț țlocuitori ai Regatului la 15.Restul locurilor rămase sunt re%arti&ate circumscri% iilor electorale cuțcel mai mare sur%lus de %o%ula ie nere%re&entată ncă.ț

$istribu ia membrilor amerei Re%re&entan ilor la ni!elul cir cumscri% iilor electorale esteț ț țstabilită de Rege, %ro%or ional cu numărul de locuitori.>umărul de locuitori din #iecarețcircumscri% ie electorală este stabilit la #iecare &ece ani %rintr+un recensăm"nt sau %rin orice altț

miloc de#init %rin lege. Regele %ublică re&ultatele n termen de ase luni. =n termen de trei luni de laș %ublicare, Regele stabile te numărul de locuri care urmea&ă să #ie re%arti&ate #iecărei circumscri% iiș țelectorale. >oua distribu ie este a%licată nce%"nd cu următoarele alegeri generale.ț

ircumscri% iile electorale sunt stabilite %rin lege aceasta stabile te, de asemenea, condi iileț ș țim%use %entru alegători, %recum i modul n care se des#ă oară alegerile. u toate acestea, legeaș ș %re!ede norme s%eciale n !ederea %roteării intereselor legitime ale %o%ula iei #ranco#one iț șneerlando#one din #osta %ro!incie Brabant.

13


15/32

-entru a #i eligibilă, o %ersoană trebuie să nde%linească următoarele condi iiț

1. să #ie cetă ean belgianț

2. să se bucure de dre%turi ci!ile i %oliticeș

3. să aibă !"rsta de 21 de ani

4. să aibă re edin a n Belgia.ș ț

>icio altă condi ie de eligibilitate nu %oate #i im%usă.ț

embrii amerei Re%re&entan ilor sunt ale i %entru cinci ani. /legerile %entru această ameră auț șloc din cinci n cinci ani. /legerile %entru ameră au loc n aceea i &i cu alegerile %entruș-arlamentul *uro%ean.

;iecare membru al amerei Re%re&entan ilor dis%une de o indemni&a ie anuală de 12. deț ț#ranci. -e teritoriul na ional, membrii amerei Re%re&entan ilor au dre%tul să călătorească gratuit %eț ț

toate miloacele de trans%ort o%erate sau concesionate de autorită ile %ublice. -re edintelui amereiț șRe%re&entan ilor i se %oate acorda o indemni&a ie anuală care !a #i dedusă din bugetul care aco%erăț țceltuielile acestei institu ii. amera Re%re&entan ilor stabile te suma care %oate #i dedusă dinț ț șindemni&a ie cu titlu de contribu ie la #ondul de %ensii %e care aceasta consideră necesar să lț țn#iin e&e.ț

1&2& Sena$ul

6ar$& 1 8 ,7

Senatul este com%us din 6 de senatori, dintre care

1. 29 de senatori numi i dintre membrii săi de -arlamentul ;lamand sau dintre membriițgru%ului ling!istic olande& din -arlamentul Regiunii Bru)elles+a%itală

2. &ece senatori numi i dintre membrii săi de către -arlamentul omunită ii ;rance&eț ț

3. o%t senatori numi i dintre membrii săi de către -arlamentul :alonț

4. doi senatori numi i dintre membrii săi de către gru%ul ling!istic #rance& din -arlamentulțRegiunii Bru)elles+a%itală

5. un senator numit dintre membrii săi de către -arlamentul omunită ii @ermano#oneț

6. ase senatori numi i de către senatorii indica i la %unctul 1ș ț ț

7. %atru senatori numi i de către senatorii indica i la %unctele 2 i 4.ț ț ș

el %u in unul dintre senatorii indica i la %unctul 1, trebuie să aibă re edin a legală n Regiuneaț ț ș ț biling!ă a Bru)elles+a%itală n &iua alegerii sale.rei dintre senatorii indica i la %unctul 2, suntț

14


16/32

membri ai gru%ului ling!istic #rance& din Regiunea Bru)elles+a%itală. -rin derogare de la %unctul2, unul din ace ti trei senatori nu trebuie să #ie membru al -arlamentului omunită ii #rance&e.ș ț

Senatul nu %oate con ine mai mult de două treimi senatori din aceea i categorie.ț ș

-entru a %utea #i aleasă sau numită ca senator, o %ersoană trebuie

1. să #ie cetă ean belgianț

2. să se bucure de dre%turi ci!ile i %oliticeș

3. să aibă !"rsta de 18 ani

4. să aibă re edin a n Belgia.ș ț

andatul senatorilor !i&a i n %unctele 1 ? 5, nce%e de la data de%unerii urăm"ntului la Senatți se termină, du%ă rennoirea integrală a -arlamentului care i+a desemnat, n %rima &i a sesiuniiș

acestuia. andatul senatorilor !i&a i n %unctele 6 i 7, nce%e de la data de%unerii urăm"ntuluiț șla Senat i se termină n &iua desciderii %rimei sesiuni a amerei Re%re&entan ilor, du%ă ceș țaceasta a #ost rennoită integral.

Senatorii nu %rimesc salariu. otu i, ace tia au dre%tul la com%ensarea celtuielilor.ș șndemni&a iile senatorilor men iona i la %unctele 1 ? 4, sunt determinate de -arlamentulț ț țcomunitar sau regional care i+a desemnat. ndemni&a ia este n sarcina acestui -arlament.țndemni&a ia senatorului men ionat la %unctul 5, cores%unde indemni&a iei senatorilorț ț țmen iona i la %unctul 3, i este n sarcina -arlamentului @ermano#on. ndemni&a ia senatorilorț ț ș ț!i&a i la %unctele 6 i 7, este n sarcina Senatului. -e teritoriul na ional, membrii Senatului auț ș țdre%tul să călătorească gratuit %e toate miloacele de trans%ort o%erate sau concesionate de

Crice adunare a membrilor Senatului, care se des#ă oară atunci c"nd amerașRe%re&entan ilor nu este n sesiune, este nulă de dre%t.ț

15


17/32

& /u$erea legi'la$ivă (ederală

6ar$& 8 37

-uterea legislati!ă #ederală este e)ercitată n comun de către Rege i amera Re%re&entan ilor.ș ț

;iecare ramură a %uterii legislati!e #ederale are dre%tul de a #ace %ro%uneri legislati!e.En %roiect de lege %oate #i ado%tat de o ameră numai du%ă ce a #ost !otat articol cu articol.

amerele au dre%tul de a modi#ica i de a di!i&a articolele i amendamentele %ro%use. Regulamentulș șamerei Re%re&entan ilor %re!ede o %rocedură %ri!ind a doua lectură.ț

amera Re%re&entan ilor i Senatul dis%un de com%eten e egale cu %ri!ire laț ș ț

1. declararea #a%tului că e)istă moti!e de re!i&uire a %re!ederilor consti tu ionale, %recum iț șcu %ri!ire la re!i&uirea i coordonarea onstitu ieiș ț

2. cestiunile care trebuie stabilite de ambele amere legislati!e n ba&a onstitu ieiț

3. legile care trebuie ado%tate cu maoritatea %re!ă&ută la articolul 4

4. legile !i&"nd institu iile omunită ii @ermano#one i #inan area acesteiaț ț ș ț

5. legile !i&"nd #inan area %artidelor %olitice i controlul celtuielilor electoraleț ș

6. legile %ri!ind organi&area Senatului i statutul de senator.ș

-roiectele de lege ado%tate de amera Re%re&entan ilor sunt trimise la Senat n ceea ce %ri!e teț șurmătoarele cestiuni

1. legile ado%tate n e)ecutarea legilor ado%tate cu maoritatea %re!ă&ută la articolul 4, ultimulalineat

2. legile !i&ate la articolele 5, 39, 115, 117, 118, 121, 123, 127 ? 129, 131, 135c ? 137, 141 ?143, 163, 165, 166, 167, %aragra#ul 1, alineatul 3, 169, 17, %aragra#ul 2, alineatul 2, 175 iș177, c"t i legile ado%tate %entru %unerea n a%licare a legilor i articolelor sus+men ionate,ș ș țcu e)ce% ia legisla iei !i&"nd !otul electronicț ț

3. legile ado%tate n con#ormitate cu articolul 169 cu sco%ul de a garanta res%ectarea obliga iilor ț

interna ionale sau su%rana ionaleț ț

4. legile %ri!ind onsiliul de Stat i urisdic iile administrati!e #ederaleș ț

Senatul e)aminea&ă %roiectul de lege la cererea maorită ii membrilor săi i cu cel %u in o treimeț ș țdin membrii #iecărui gru% ling!istic. /ceastă cerere este #ormulată n termen de 15 &ile de la %rimirea %roiectului de lege.

16


18/32

=n inter!al de ma)imum 3 de &ile, Senatul %oate

• decide să nu modi#ice %roiectul de lege

• ado%ta %roiectul de lege du%ă modi#icarea acestuia.

=n ca&ul n care Senatul nu se %ronun ă cu %ri!ire la %roiectul de lege n inter!alul de tim%țalocat sau dacă Senatul a in#ormat amera Re%re&entan ilor cu %ri!ire la deci&ia sa de a nuțmodi#ica, %roiectul este trimis de amera Re%re&entan ilor către Rege. $acă %roiectul de lege aț#ost modi#icat, Senatul l trimite la amera Re%re&entan ilor, care ia otăr"rea #inală %rințado%tarea sau amendarea %roiectului de lege.

En comitet consultati! al -arlamentului, com%us n mod egal din membri ai amereiRe%re&entan ilor i ai Senatului, solu ionea&ă con#lictele de com%eten ă care a%ar ntre cele douăț ș ț țamere i %oate n orice moment, %e ba&a acordului reci%roc. =n ca&ul n care nu se #ormea&ă nicioșmaoritate n cele două gru%uri care constituie comitetul, acesta !a lua deci&ii cu o maoritate dedouă treimi din membrii săi. Structura i modul de #unc ionare al comitetului, %recum i modul deș ț ș

calcul al termenelor sunt stabilite %rin lege./rt. 84 din onstitu ie %re!ede că numai legea %oate o#eri o inter%retare unei alte legi.ț

17


19/32

3& Regele i 0uvernul (ederalș3&!& Regele

6ar$& 3" 8 4"9 ar$& !" 8 !!7

-rerogati!ele constitu ionale ale Regelui sunt ereditare n ba&a descenden ei directe, naturale iț ț șlegitime din aestatea Sa 0eo%old @eorge ristian ;redericG de Sa)e+oburg, con#orm dre%tului

de %rimogenitură. $escendentul men ionat mai sus, care se căsătore te #ără consim ăm"ntul Regeluiț ș țsau, n absen a acestuia, #ără consim ăm"ntul celor care e)ercită %rerogati!ele regale n ca&urileț ț %re!ă&ute %rin onstitu ie, i %ierde dre%tul la tron. u toate acestea, acest dre%t i %oate #i restituitț șde către Rege sau, n absen a acestuia, de către %ersoanele care e)ercită %rerogati!ele regale nțca&urile %re!ă&ute %rin onstitu ie, dar numai cu acordul ambelor amere.ț

=n li%sa unui descendent al aestă ii Sale 0eo%old @eorge ristian ;redericG de Sa)e+oburg,țRegele %oate numi un succesor, cu acordul amerelor, n modul %re!ă&ut la articolul 87. =n absen ațunei ast#el de numiri, e#ectuată n modul descris mai sus, tronul este considerat !acant.

/rt. 87 %re!ede că Regele nu %oate ocu%a #unc ia de conducător al unui alt stat #ărăț

consim ăm"ntul ambelor amere. >iciuna din amere nu %oate delibera cu %ri!ire la aceastățcestiune dec"t n %re&en a a cel %u in două treimi din membrii săi, iar re&olu ia %oate #i ado%tatăț ț țnumai cu cel %u in două treimi din !oturi.ț

-ersoana Regelui este in!iolabilă mini trii săi sunt răs%un&ători.ș

0egea stabile te 0ista i!ilă %entru durata #iecărei domnii.ș

0a moartea Regelui, amerele se ntrunesc #ără să #ie con!ocate, cel t"r&iu n a &ecea &i de ladecesul acestuia. =n ca&ul n care amerele au #ost di&ol!ate anterior i dacă actul de di&ol!areșim%une con!ocarea acestora du%ă cea de+a &ecea &i de la decesul Regelui, membrii #ostelor amere i reiau #unc iile %"nă la ntrunirea noilor membri care i !or nlocui. $e la decesul Regelui i %"năș ț ș

la de%unerea urăm"ntului de către succesorul acestuia la tron sau de către Regent, %rerogati!eleconstitu ionale ale Regelui sunt e)ercitate, n numele %o%orului belgian, de către mini trii ntruni i nț ș țconsiliu, care sunt res%onsabili %entru e)ercitarea acestora.

Regele aunge la maorat la m%linirea !"rstei de 18 ani. Regele %oate urca %e tron numai du%ăde%unerea următorului urăm"nt n #a a amerelor reunite Hur să res%ect onstitu ia i legileț ț ș %o%orului belgian, să %ăstre& inde%enden a ării i integritatea sa teritorială. ț ț ș

$acă, la moartea Regelui, succesorul său este minor, cele două amere se ntrunesc n edin ăș țcomună, n !ederea numirii Regentului i a unui tutore.ș

=n ca&ul n care Regele se a#lă n im%osibilitatea de a conduce, du%ă constatarea unei ast#el deinca%acită i, mini trii săi !or con!oca imediat amerele. Regentul i tutorele sunt numi i deț ș ș țamerele reunite.

;unc ia de Regent %oate #i ocu%ată de o singură %ersoană. Regentul i ocu%ă #unc ia numai du%ăț ș țde%unerea urăm"ntului.

=n ca&ul n care tronul este !acant, amerele, reunite n edin ă comună, numesc %ro!i&oriu unș țRegent, %"nă la con!ocarea amerelor com%let rennoite această edin ă trebuie să aibă loc nș țtermen de două luni. >oile amere, deliber"nd n edin ă comună, ocu%ă tronul !acant.ș ț

18


20/32

onstitu ia %re!ede e)%resț responsabilită ile Regelui:ț

/rt. 15 + Regele nu are nicio %rerogati!ă, cu e)ce% ia celor i sunt atribuite o#icial de onstitu ie iț ț șde către legile s%eci#ice ado%tate n temeiul onstitu iei.ț

/rt. 16 + >iciun act al Regelui nu %oate intra n !igoare #ără contrasemnătura unui ministru care, %rin a%licarea acesteia, i asumă res%onsabilitatea %entru actul res%ecti!.ș

/rt. 17 + Regele acordă ranguri militare. /cesta nume te n #unc ie #unc ionari %ublici n cadrulș ț ța%aratului administrati! general i al a#acerilor e)terne, cu e)ce% iile %re!ă&ute %rin legi. *l nume teș ț ș %ersoane i n alte #unc ii, numai n ba&a %re!ederilor legale s%eci#ice.ș ț

/rt. 18 + Regele emite decrete i reglementări necesare n !ederea e)ecutării legisla iei, #ără aș țdis%une de %rerogati!a de a sus%enda legile n sine sau de a acorda o dis%ensă de la e)ecutareaacestora.

/rt. 19 + Regele a%robă i %romulgă legi.ș

/rt. 11 + Regele are dre%tul de a anula sau de a reduce otăr"rile %ronun ate de udecători, cuț

e)ce% ia otăr"rilor luate cu %ri!ire la mini trii i membrii gu!ernelor regionale i comunitare nț ș ș șcau&ă.

/rt. 111 + Regele nu %oate gra ia un ministru sau membru al unui @u!ern regional sau comunitar,țcondamnat de urtea Su%remă, dec"t la solicitarea amerei Re%re&entan ilor sau a -arlamentuluițim%licat.

/rt. 112 + on#orm %re!ederilor legale, Regele %oate bate monede.

/rt. 113 + Regele %oate con#eri titluri nobiliare, #ără a a!ea %rerogati!a de a asocia !reun %ri!ilegiuacestora.

/rt. 114 + Regele acordă ordine militare, cu res%ectarea normelor %re!ă&ute %rin lege.

3&2& 0uvernul (ederal6ar$& 41 8 !7

Regele nume te i demite din #unc ie mini trii. @u!ernul ;ederal i %re&intă demisia n #a aș ș ț ș ș țRegelui n ca&ul n care amera Re%re&entan ilor, cu maoritatea absolută a membrilor săi, ado%tă oțmo iune de cen&ură i %ro%une un succesor al -rim+ministrului, n !ederea numirii de către Rege,ț șsau %ro%une un succesor al -rim+ministrului n !ederea numirii de către Rege n termen de trei &ilede la res%ingerea mo iunii de ncredere. Regele nume te succesorul %ro%us n #unc ia de -rim+ț ș ț

ministru, care ocu%ă această #unc ie la n!estirea noului @u!ern ;ederal. >umai cetă enii belgieniț ț %ot ocu%a #unc ia de ministru. >iciun membru al #amiliei regale nu %oate ocu%a #unc ia de ministru.ț ț

onsiliul de ini tri este com%us din ma)imum 15 membri. u %osibila e)ce% ie a -rim+ș țministrului, onsiliul de ini tri este com%us dintr+un număr egal de membri neerlando#oni iș ș#ranco#oni.

ini trii au acces la ambele amere i trebuie audia i ori de c"te ori solicită acest lucru. ameraș ș țRe%re&entan ilor %oate solicita %re&en a mini trilor. Senatul %oate solicita %re&en a acestora nț ț ș ț

19


21/32

!ederea discutării unui %roiect de lege al @u!ernului sau a unei %ro%uneri legislati!e, a a cum seșs%eci#ică la articolul 77, ori a unui %roiect de lege al @u!ernului, a a cum se s%eci#ică la articolul 78,șsau n !ederea e)ercitării dre%tului său de ancetă, a a cum se s%eci#ică la articolul 56. Senatul %oateșsolicita %re&en a acestora i %entru alte cestiuni.ț ș

ini trii sunt res%onsabili n #a a amerei Re%re&entan ilor. >iciun ministru nu %oate #i urmărit nș ț ț

usti ie i nu %oate #i su%us unei in!esti ga ii cu %ri!ire la o%iniile e)%rimate n decursul e)ercităriiț ș țndatoririlor sale.

=n niciun ca&, decretul scris sau !erbal al Regelui nu %oate e)onera un ministru de res%onsabilitate.

ini trii sunt udeca i e)clusi! de către instan a de a%el %entru in#rac iunile care se %resu%une a #iș ț ț ț#ost comise de ace tia n e)ercitarea ndatoririlor lor. /ceea i regulă se a%lică n ca&ul in#rac iunilorș ș țcare se %resu%une a #i #ost comise de către mini tri n a#ara e)ercitării ndatoririlor lor i %entru careș șsunt udeca i n cursul e)ercitării ndatoririlor lor. $u%ă ca&, articolele 59 i 12 nu sunt a%licabile.ț ș0egea %re!ede modalitatea de a ac iona m%otri!a acestora, at"t n tim%ul urmăririi %enale, c"t i nț știm%ul udecării acestora. 0egea desemnea&ă instan a de a%el com%etentă, care se ntrune te n %len,ț și stabile te com%onen a acesteia. =m%otri!a otăr"rilor instan ei de a%el se %oate #ace recurs laș ș ț ț

camerele reunite ale ur ii Su%reme, care nu se %ronun ă cu %ri!ire la #ondul cau&ei. >umaiț ț %rocurorul %ublic de %e l"ngă instan a de a%el com%etentă %oate declan a i conduce %roceduraț ș ș %enală m%otri!a unui ministru. *ste ne!oie de autori&area de către amera Re%re&entan ilor ațsolicitării oricărui %rocuror %ublic de trimitere a ministrului n cau&ă n #a a unei anumite instan eț ț udecătore ti sau de acitare a acestuia, %entru trimiterea sa n udecată n #a a instan ei de a%el i, cuș ț ț șe)ce% ia in#rac iunilor #lagrante, %entru arestarea sa. 0egea %re!ede %rocedura de urmat atunci c"ndț țarticolele 13 i 125 sunt ambele a%licabile. En ministru condamnat n con#ormitate cu %re!ederileș %rimului alineat %oate #i gra iat numai la solicitarea amerei Re%re&entan ilor. 0egea %re!ede careț țsunt ca&urile i n con#ormitate cu ce reguli se %oate declan a o ac iune ci!ilă de către %ăr ileș ș ț ț!ătămate. Regele nume te i demite din #unc ie secretarii #ederali de stat. /ce tia sunt membri aiș ș ț ș

@u!ernului ;ederal. *i nu #ac %arte din onsiliul de ini tri. /ce tia ac ionea&ă ca mini triș ș ț șadunc i. Regele stabile te ndatoririle i limitele n care %ot %rimi dre%tul la contrasemnătură.ț ș ș-re!ederile constitu ionale care se a%lică mini trilor se a%lică n egală măsură secretarilor #ederali deț șstat, cu e)ce% ia articolului 9, alineatul 2, i a articolelor 93 i 99.ț ș ș

20


22/32

4& /u$erea 5udecă$#rea'că

6ar$& ! 8 !"47

-uterea udecătorească nu de ine mono%olul #unc iei urisdic ionale, deoarece legiuitorul a creatț ț ț urisdic iile administrati!e, a!"nd n #runte onsiliul de Stat.ț

$is%utele %ri!ind dre%turile ci!ile sunt e)clusi! de com%eten a instan elor udecătore ti. 0egeaț ț ș %oate m%uternici onsiliul de Stat sau cur ile administrati!e #ederale, n con#ormitate cu %re!ederilețsale e)%rese, să se %ronun e asu%ra e#ectelor %e care deci&iile acestora le au asu%ra res%ectării legilor țci!ile.

nstan ele udecătore ti i organele care %ot %ronun a otăr"ri udecătore ti %ot #i stabilite numaiț ș ș ț ș %rintr+o lege. >u %ot #i create instan e sau comisii e)traordinare, indi#erent de denumirea acestora.ț

*)istă o urte Su%remă %entru ntreg teritoriul Belgiei. /ceastă urte nu are nicio com%eten ățasu%ra #ondului cau&ei.

edin ele ur ii sunt %ublice, cu e)ce% ia ca&ului n care caracterul %ublic %une n %ericol lini teaȘ ț ț ț șsau bunele mora!uri n acest ca&, urtea declară acest lucru %rintr+o otăr"re udecătorească. =nca&ul unor in#rac iuni %olitice sau cu %ri!ire la %resă, %rocedurile se %ot des#ă ura numai n edin ăț ș ș țsecretă, %e ba&a !otului unanim.

;iecare otăr"re udecătorească trebuie să #ie moti!ată. /ceasta este %ronun ată n mod %ublic.ț

=n toate cau&ele %enale, %recum i n ca&ul delictelor %olitice i legate de %resă este con!ocat unș ș uriu, cu e)ce% ia delictelor legate de %resă care au la ba&ă rasismul sau )eno#obia.ț

Hudecătorii sunt inde%enden i, sunt numi i de Rege %e !ia ă, sunt ire!ocabili i inamo!ibili. Seț ț ț șdisting udecătorii de %ace 'la ni!elul cantoanelor udiciare( tribunalul de %oli ie, tribunalul deț %rimă instan ă, tribunalul de muncă, tribunalul comercial 'la ni!elul arondismentelor( urtea cu Huriț'la ni!elul %ro!inciei( urtea de /%el 'cinci la număr(, urtea de uncă.

Hudecătorii de %ace i udecătorii instan elor i ai ur ii Su%reme sunt numi i de către Rege nș ț ș ț țcondi iile i n modul stabilite %rin lege. C ast#el de numire se #ace, %e ba&a nominali&ării moti!ate,ț șde către comitetul rele!ant de nominali&are i numire, cu o maoritate de două treimi din !oturi, nșcon#ormitate cu termenii s%eci#ica i %rin lege i du%ă e!aluarea cali#icărilor i a%titudinilorț ș șres%ecti!e. C nominali&are %oate #i res%insă numai moti!at i n modul stabilit %rin lege.=n ca&ulșnumirii unui udecător al instan ei de a%el sau al ur ii Su%reme, instan a n cau&ă emite, n adunareț ț țgenerală, un a!i& moti!at, n modul stabilit %rin lege, nainte de nominali&area men ionată laț

alineatul anterior.

=n #runtea sistemului udecătoresc se găse te urtea Su%remă , care asigură unitatea uris%ruden ei.ș ț*)istă un =nalt onsiliu de Husti ie ca garant al inde%enden ei udecătore ti.ț ț ș

=naltul onsiliu de Husti ie este com%us din olegiul neerlando#on i olegiul #ranco#on. ;iecareț școlegiu include un număr egal de membri i este constituit, n %ro%or ii egale, %e de o %arte dinș ț udecători i %rocurori ai -arcetului ale i direct de către colegii lor n condi iile i n modul stabilitș ș ț ș

21


23/32

%rin lege i, %e de altă %arte, din membri numi i de Senat cu o maoritate de două treimi din !oturileș țe)%rimate, n condi iile stabilite %rin lege.=n cadrul #iecărui colegiu e)istă un comitet de desemnareți numire, %recum i un comitet de consiliere i in!estigare, care sunt constituite %e ba&ă deș ș ș

re%re&entare egală.

=naltul onsiliu de Husti ie e)ercită com%eten e n următoarele domeniiț ț

1. nominali&area candida ilor care urmea&ă să #ie numi i ca udecători sau ca %rocurori aiț ț-arcetului

2. nominali&area candida ilor care urmea&ă să #ie numi i n #unc iile de %rim+%re edintele ur iiț ț ț ș țSu%reme, %rimii %re edin i ai instan elor de a%el i %re edin ii instan elor in#erioare sau nș ț ț ș ș ț ț#unc ia %rocuror + e# n cadrul -arcetuluiț ș

3. accesul la #unc ia de udecător sau de %rocuror al -arcetuluiț

4. #ormarea udecătorilor i a %rocurorilor -arcetuluiș

5. elaborarea %ro#ilurilor generale %entru #unc iile men ionate la %unctul 2ț ț

6. acordarea de consultan ă i elaborarea %ro%unerilor cu %ri!ire la #unc ionarea i organi&areaț ș ț șgenerală a sistemului udiciar

7. su%ra!egerea generală i %romo!area #olosirii miloacelor de control internș

8. e)cluderea oricărui #el de com%eten e disci%linare i %enaleț ș

? %rimirea i urmărirea reclama iilor legate de #unc ionarea sistemului udiciarș ț ț

? conducerea unei ancete cu %ri!ire la #unc ionarea sistemului udiciar.ț

=n condi iile i n modul stabilit %rin lege, com%eten ele men ionate la %unctele 1 + 4 sunt atribuiteț ș ț țcomitetului rele!ant de nominali&are i numire, iar com%eten ele men ionate la %unctele 5 + 8 suntș ț țatribuite comitetului rele!ant de consiliere i ancetă. 0egea stabile te ca&urile i modul n careș ș școmitetele de nominali&are i numire i comitetele de consiliere i ancetă i e)ercită m%reunăș ș ș școm%eten ele. C lege care urmea&ă să #ie ado%tată cu maoritatea %re!ă&ută la articolul 4, ultimulțalineat, stabile te celelalte com%eten e ale acestui onsiliu.ș ț

-rim+%re edintele ur ii Su%reme, %rimii %re edin i ai instan elor de a%el i %re edin ii instan elor ș ț ș ț ț ș ș ț țin#erioare sunt numi i n #unc ie de către Rege, n condi iile i n modul stabilite %rin lege.ț ț ț ș

C ast#el de numire se #ace, %e ba&a nominali&ării moti!ate, de comitetul rele!ant de nominali&arei numire, cu o maoritate de două treimi din !oturi, n con#ormitate cu termenii %re!ă&u i %rin legeș ți du%ă e!aluarea cali#icărilor i a%titudinilor res%ecti!e. C nominali&are %oate #i res%insă numaiș ș

moti!at i n modul stabilit %rin lege. =n ca&ul numirii n #unc ia de -rim+%re edinte ur ii Su%remeș ț ș țsau de -rim+%re edintele unei instan e de a%el, adunarea generală a ur ii rele!ante emite un a!i&ș ț ț

22


24/32

moti!at, n modul stabilit %rin lege, nainte de nominali&area men ionată la alineatulțanterior.-re edintele ur ii Su%reme, %re edin ii di#eritelor sec ii ale acestei cur i, %re edin iiș ț ș ț ț ț ș țdi!i&iilor instan elor de a%el i !ice%re edin ii instan elor in#erioare sunt numi i n #unc ie de cătreț ș ș ț ț ț ținstan e, dintre membrii acestora, n condi iile i n modul stabilit %rin lege.ț ț ș

=n categoria magistra ilor intră i membrii inisterului -ublic '%rocurorii(, care nsă nu au %utereaț șde a udeca.

-rocurorul %ublic e#ectuea&ă ancetele i %rocedurile de urmărire %enală n mod inde%endent, #ărășa se aduce atingere dre%turilor ministrului com%etent care %oate ordona nce%erea urmăririi %enale iș %oate %re!edea directi!e cu caracter obligatoriu %ri!ind %olitica n materie %enală, inclusi! %olitica %ri!ind ancetele i %rocedura de urmărire %enală.ș

Hudecătorii sunt numi i %e !ia ă. /ce tia se %ensionea&ă la !"rsta stabilită %rin lege i bene#icia&ăț ț ș șde %ensia %re!ă&ută %rin lege. >iciun udecător nu %oate #i demis sau sus%endat din #unc ie dec"t nț

ba&a unei otăr"ri udecătore ti. En udecător %oate #i trans#erat numai %rin numirea ntr+o nouăș#unc ie i cu consim ăm"ntul acestuia.ț ș ț

Regele nume te i demite %rocurorii -arcetului de %e l"ngă instan ele udecătore ti.ș ș ț ș

Salariile membrilor sistemului udiciar sunt stabilite %rin lege.

En udecător nu %oate acce%ta o #unc ie %lătită ntr+un @u!ern, cu e)ce% ia ca&ului n care aceastaț țeste e)ercitată gratuit i, ciar i a a, o ast#el de #unc ie nu trebuie să %resu%ună nicioș ș ș țincom%atibilitate, con#orm %re!ederilor legale.

=n Belgia e)istă cinci instan e de a%elț

1. cea de la Bru)elles, care are urisdic ie asu%ra %ro!inciilor din Brabantul ;lamand, Brabantulț: alon i asu%ra regiunii biling!e a Bru)ellesș

2. cea de la @ent, care are urisdic ie asu%ra %ro!inciilor ;landra de :est i ;landra de *stț ș

3. cea de la /n!ers, care are urisdic ie asu%ra %ro!inciilor /n!ers i 0imburgț ș

4. cea de la 0iege, care are urisdic ie asu%ra %ro!inciilor 0iege, >amur i 0u)emburgț ș

5. cea de la ons, care are urisdic ie asu%ra %ro!inciei Aainaut.ț

*)istă instan e militare, n ca&ul n care a #ost declarată starea de ră&boi. Crgani&area instan elorț țmilitare, atribu iile acestora, dre%turile i obliga iile membrilor, %recum i durata mandatelorț ș ț șacestora sunt stabilite %rin lege. *)istă instan e comerciale n locurile stabilite %rin lege. 0egeaț %re!ede norme cu %ri!ire la organi&area i atribu iile acestora, la modul n care sunt numi i membrii,ș ț ț %recum i la durata mandatelor acestora. 0egea %re!ede, de asemenea, norme cu %ri!ire lașorgani&area instan elor %ri!ind litigiile de dre%tul muncii i la com%eten ele acestora, la modul nț ș țcare sunt numi i membrii, %recum i la durata mandatelor acestora. *)istă instan e udecătore tiț ș ț ș

23


25/32

res%onsabile cu %unerea n a%licare a %ede%selor, n locurile stabilite %rin lege. 0egea %re!ede normecu %ri!ire la organi&area i atribu iile acestora, la modul n care sunt numi i membrii, %recum i laș ț ț șdurata mandatelor acestora.

-entru caracteri&area ra%orturilor constitu ionale dintre autorită ile %ublice, doctrina %reci&ea&ă treiț țtrăsături ce marcea&ă institu iile belgieneț

• ele sunt dominate de %rinci%iul se%ara iei %uterilorț

• ele demonstrea&ă trans#ormarea %rogresi!ă a unui stat unitar descentrali&at ntr+un stat#ederal

• ele se nscriu ntr+un conte)t interna ional.ț

24


26/32

!& Ra*#r$urile din$re dre*$ul na i#nal i dre*$ul Uniuniiț ș

Eur#*ene

onstitu ia dă o reglementare #rumoasă ra%orturilor dintre dre%tul na ional i dre%tul Eniuniiț ț ș*uro%ene. on#orm doctrinei, regulile care emană de la institu iile na ionale nu sunt singurele reguliț ț

a%licabile n Belgia, trebuie a!ute n !edere tratatele interna ionale i dre%tul euro%ean deri!at 'arcț ș/. 0eeune, o%. cit., %. 179(. Se #ace o distinc ie n #unc ie de #a%tul că tratatele inter!in n materiiț țcare %ri!esc e)clusi! com%eten e #ederale, e)clusi! com%eten e comunitare sau regionale, oriț țambele 'arc /. 0eeune, o%. cit., %. 179(. -otri!it onstitu iei, Regele nceie tratate, cu unelețe)ce% ii, iar aceste tratate au e#ecte du%ă ce au %rimit a%robarea amerelor gu!ernele comunită ilorț ți regiunilor nceie tratate n domeniul lor aceste tratate au e#ecte numai du%ă ce au %rimitș

a%robarea onsiliului. >ormele care #ac %arte din dre%tul euro%ean deri!at 'ale institu iilorțeuro%ene( sunt direct a%licabile.

25


27/32

!!& C#n$r#lul de c#n'$i$u i#nali$a$eț

6ar$& !2 8 !,7

/cesta cunoa te un s%eci#ic n Belgia. / e)istat o urte de /rbitra %entru ntreaga ară. urtea eraș țcom%usă din 12 udecători, numi i %e !ia ă de către Rege ase de e)%resie #rance&ă i ase deț ț ș ș ș

e)%resie olande&ă. C %arte dintre udecători trebuiau să aibă e)%erien ă uridică 'nal i magistra i sauț ț ț %ro#esori uni!ersitari(, o altă %arte o e)%erien ă %arlamentară. *rau desemna i doi %re edin i ? unț ț ș ț!alon i un #lamand ? care e)ercitau conducerea, %rin rota ie, c"te un an la urtea de /rbitra.ș ț

urtea de /rbitra %utea anula n tot sau n %arte legi, decrete, ordonan e contrare onstitu iei iț ț șotăra asu%ra cestiunilor %ro!enind de la urisdic iile ordinare. onstitu ia, n redactarea actuală,ț țconsacră o urte onstitu ională care reali&ea&ă controlul de constitu ionalitate.ț ț

-entru ntreg teritoriul Belgiei e)istă o urte onstitu ională, a cărei structură, com%eten e iț ț șmodalitate de #unc ionare sunt stabilite %rin lege.ț

C sesi&are %oate #i naintată ur ii de orice autoritate desemnată %rin lege, de către orice %ersoanățcare %oate do!edi că are un interes sau, %e cale %reudiciară, de orice instan ă.ț

26


28/32

!2& C#n'iliul de '$a$ i in'$an ele de c#n$enci#' ad)ini'$ra$ivș ț

6ar$& !1 8 !1!7

-entru ntreg teritoriul Belgiei e)istă un onsiliu de Stat, a cărui structură, com%eten e iț șmodalitate de #unc ionare sunt stabilite %rin lege. u toate acestea, legea %oate acorda Regeluiț

%rerogati!a de a stabili %rocedura n con#ormitate cu %rinci%iile %re!ă&ute de aceasta. onsiliul deStat ia deci&ii %rin intermediul otăr"rilor udecătore ti n calitate de instan ă de contenciosș țadministrati! i emite un a!i& n ca&urile %re!ă&ute %rin lege. -re!ederile re#eritoare la adunareașgenerală a Sec iei de contencios administrati! a onsiliului de Stat, care intră n !igoare n aceea iț ș&i ca %re&entul alineat, %ot #i modi#icate numai %rintr+o lege ado%tată cu maoritatea de !oturi ncadrul #iecărui gru% ling!istic din #iecare ameră, cu condi ia ca maoritatea membrilor din #iecarețgru% să #ie %re&entă i ca numărul total de !oturi e)%rimate n cele două gru%uri ling!istice să #ie celș %u in egal cu două treimi din !oturile e)%rimate.ț

C instan ă de contencios administrati! %oate #i n#iin ată numai %rintr+o lege.ț ț

27


29/32

!,& /ar$idele *#li$ice

$in anii 197 n Belgia nu mai e)istă %artide %olitice na ionale, acestea di!i&"ndu+se %entru ațre%re&enta interesele %olitice i culturale ale comunită ilor. -rinci%alele %artide din #iecareș țcomunitate re%re&intă trei gru%uri %olitice im%ortante 0iberalism de drea%ta, re tini+$emocra iș țconser!atori iș social+democra iț de st"nga. C serie de %artide au reu it să ob ină o re%re&entati!itateș ț

semni#icati!ă nce%"nd cu umătatea secolului trecut organi&ate %e teme na ionalisteț , ling!istice ișde mediu.

-rinci%alele %artide %olitice sunt

• ;laman&ii 0iberali i $emocra iș ț ':0$(

• i carea Re#ormatoareș 'R(

• -artidul ;lamand re tin+$emocratș '$I:(

• entrul $emocrat Emanist 'cdA((

• -artidul Socialist + $i#erit 'S%.a(

• -artidul Socialist '-S(

• -artidul re tin+Socialș 'S-(

• >oua+/lian ă ;lamandăț '>+:/(

• S%irit

• :er&iJ

• *colo

• nteresul ;lamand

• ;rontul >a ionalț

Alegerile

Belgia are un sistem %luri%artid cu numeroase %artide n care nici un %artid adesea nu are ansa săș

c" tige singur %uterea i %artidele trebuie să colabore&e %entru a #orma coali ii gu!ernamentale.ș ș ț

u mai multe luni nainte de alegeri #iecare %artid #ormea&ă o listă de candida i %entru #iecareț

district. -artidelor le este %ermis să %lase&e at" ia candida i %e Dbiletul lor c"te locuri sunt !alabile.ț ț

28

https://ro.wikipedia.org/wiki/Liberalismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Social-democra%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Social-democra%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Social-democra%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=List%C4%83_de_partide_politice_%C3%AEn_Belgia&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flamanzii_Liberali_%C8%99i_Democra%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flamanzii_Liberali_%C8%99i_Democra%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Reformatoare_a_Belgiei&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Reformatoare_a_Belgiei&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Flamand_Cre%C8%99tin-Democrat&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Flamand_Cre%C8%99tin-Democrat&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrul_Democrat_Umanist_al_Belgiei&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Socialist_-_Diferit&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Socialist_din_Belgia&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Cre%C8%99tin-Social&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Cre%C8%99tin-Social&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noua-Alian%C8%9B%C4%83_Flamand%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noua-Alian%C8%9B%C4%83_Flamand%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spirit_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Verzi!_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ecolo_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlaams_Belanghttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontul_Na%C8%9Bional_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontul_Na%C8%9Bional_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Liberalismhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Social-democra%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=List%C4%83_de_partide_politice_%C3%AEn_Belgia&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flamanzii_Liberali_%C8%99i_Democra%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C8%99carea_Reformatoare_a_Belgiei&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Flamand_Cre%C8%99tin-Democrat&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centrul_Democrat_Umanist_al_Belgiei&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Socialist_-_Diferit&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Socialist_din_Belgia&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partidul_Cre%C8%99tin-Social&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noua-Alian%C8%9B%C4%83_Flamand%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spirit_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Verzi!_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ecolo_(Belgia)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlaams_Belanghttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontul_Na%C8%9Bional_(Belgia)&action=edit&redlink=1


30/32

;ormarea listelor este un %roces intern care !aria&ă la #iecare %artid. 0ocul de %e listă in#luen ea&ăț

alegerea candidatului, dar in#luen a sa s+a diminuat de la ultima re#ormă electorală.ț

am%aniile electorale n Belgia sunt relati! scurte, dur"nd doar circa o lună i sunt restric ii laș ț

utili&area %anourilor. -entru toate acti!ită ile lor, inclusi! cam%aniile, %artidele %olitice trebuie să seț

ba&e&e %e sub!en iile gu!ernamentale i coti&a iile %lătite de membrii lor. C lege %ri!ind celtuielileț ș ț

electorale restric ionea&ă celtuielile %artidelor %olitice n tim%ul unei cam%anii electorale. $inț

cau&a uria ei birocra ii %ublice, masi!ei %oliti&ări a nominali&ărilor i %ractica larg acce%tată căș ț ș

nominali&a ii %olitic %etrec multe luni de muncă %lătite de contribuabili %entru cam%ania electorală,ț

acest aranament #a!ori&ea&ă #oarte mult %artidele %olitice de la conducere.

$e !reme ce nici un %artid nu de ine singur maoritatea absolută, du%ă alegeri cel mai %uternicț

%artid sau gru%are !a crea de obicei o coali ie cu alte %artide %entru a #orma gu!ernul.ț

/legerile se des#ă oară %e ba&a !otului %or%or ional n circumscri% ii, locuire #iind atribuiteș ț ț %rin etoda lui Aondt. /cest lucru #ace s%ectrul %olitic să #ie m%ăr it ntre mai multe %artideț

inclusi! la ni!el regional, coali iile #iind necesare %entru #ormarea gu!ernului. u c"te!a luni nainteț

de alegeri #iecare %artid %ro%une o listă de candida i %e circumscri% ie. am%ania electorală durea&ăț ț

a%ro)imati! o lună, celtuielile i utili&area a#i elor electorale #iind strict reglementate.ș ș

:otul este obilgatoriu %entru to i cetă enii belgieni. etă enii belgieni re&iden i n a#ara ăriiț ț ț ț ț

trebuie să se nscrie %e liste electorale %entru a %utea !ota. :otul %rin cores%onden ă este %osibil.ț

etă enii Eniunii *uro%ene re&iden i n Belgia au dre%tul de a %artici%a la alegerile locale iț ț ș

euro%ene, at"t ca i electori cKt i ca i candida i. *lectorii au cinci o% iuni de !otș ș ș ț ț

• :ot %entru o listă ntreagă

• :ot %entru un candidat indi!idual, indi#erent de %o&i ia acestuia %e listă 'L!ot %re#eren ialL(,ț ț

nsă nu %entru candida i de %e liste di#eriteț

• :ot %entru unul sau mai mul i nlocuitoriț

• :ot %entru unul sau mai mul i candida i indi!iduali sau nlocuitoriț ț

• :ot gol.

/legerile %entru -arlamentul ;ederal se in de obicei la #iecare %atru ani, de i alegeri antici%ateț ș

sunt %osibile. -arlamentele regionale sunt alese %entru termene #i)e de 5 ani i alegerea lor coincideș

cu cea a -arlamentului *uro%ean. /legerile %entru membrii consiliilor munici%ale i %ro!inciale aleș

Belgiei se in la #iecare 6 ani, tot %entru termene #i)e.ț

29

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_lui_Hondt&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_lui_Hondt&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metoda_lui_Hondt&action=edit&redlink=1


31/32

:otarea n Belgia se #ace a%roa%e n ntregime %rin !ot electronic %e com%uter. u c"te!a

să%tăm"ni nainte de alegerea %ro%riu+&isă, #iecare belgian %este 18 ani %rime te o cartelă de !ot cuș

detalii des%re locul !otării. Sec iile de !otare sunt de regulă n coli. =n &iua %unerii n comun, unț ș

!oluntar de la sec ia de !otare !eri#ică !otantul. $u%ă ce ia cartea electronică de identitate i cartelaț ș

de !ot a !otantului, !oluntarul emite o cartelă magnetică %entru o%erarea la ma ina de !ot. $u%ă ceș

!otantul a terminat, !oluntarul !eri#ică dacă a #ost #olosită cartela magnetică %entru un !ot !alid ,a%oi i returnea&ă !otantului cartea de identitate i cartela de !ot, acum tam%ilată ca do!adă că aș ș

!otat.

30


32/32

Bi.li#gra(ie%1. tt%sMMconstitutii.Nord%ress.comM213M2M1Mconstitutia+regatului+belgieiM 2. tt%MMNNN.ras#oiesc.comMlegalMlegislatieMonstitutiile+;rantei+si+Belgi96.%% 3. tt%sMMro.NiGi%edia.orgMNiGiMBelgia4. tt%sMMro.NiGi%edia.orgMNiGiMonstituO8O9BiaPBelgiei

5. oan uraru, *lena Simina ănăsescu, $re%t constitu ional i institu ii %olitice,ț ș ț*di ia 14, !ol. , *ditura .A. BecG, Bucure ti, 213, %. 68.ț ș6. arc /. 0eeune, ntroduction au droit et au) institutions de la BelgiQue #drale, 0a

arte, Bru)elles, 2, %. 1.7. 0es onstitutions de l*uro%e des $ou&e, e)tes rassembls et %rsents %ar Aenri

Cberdor##, 0a documentation #ranTaise, -aris, 1992, %. 9.8. oan uraru, *lena Simina ănăsescu, $re%t constitu ional i institu ii %olitice,ț ș ț

*di ia 14, !ol. , *ditura .A. BecG, Bucure ti, 211, %. 85 ? 87.ț ș9. ambre des Re%rsentants de BelgiQue, 0a onstitution belge, m%rimerie centrale

de la ambre, 17.2.1994.1. tt%sMMro.NiGi%edia.orgMNiGiM-oliticaPBelgiei

11. tt%sMMro.NiGi%edia.orgMNiGiM/legeriPO3O/*nPBelgia
https://constitutii.wordpress.com/2013/02/10/constitutia-regatului-belgiei/https://constitutii.wordpress.com/2013/02/10/constitutia-regatului-belgiei/http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/Constitutiile-Frantei-si-Belgi96.phphttp://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/Constitutiile-Frantei-si-Belgi96.phphttps://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_%C3%AEn_Belgiahttps://constitutii.wordpress.com/2013/02/10/constitutia-regatului-belgiei/http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/Constitutiile-Frantei-si-Belgi96.phphttps://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_Belgieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_%C3%AEn_Belgia

Sistemul constitutional al Belgiei

Documents

Transcript of Sistemul constitutional al Belgiei