1

Sistemul Energetic al Belgiei.

Evoluție, politici și tendințe

1. Informații Generale

1.1.1. Sistemul guvernamental

Sistemul politic Belgian se bazează pe o democrație parlamentară federală sub o monarhie

constituțională, cu Regele Filip ca șef al statului din 21 iulie 2013.

Șase revizuiri constituționale între 1970 și 2014 au dizolvat puterile administrative și juridice

între nivelurile federal, regional și lingvistic. Fiecare dintre cele trei regiuni belgiene (Flandra,

Valonia și Regiunea Capitalei Bruxelles) și fiecare dintre cele trei regiuni lingvistice

(Olandeză, Franceză și Germană) are propriul corp executiv și legislativ, fără nicio relație

ierarhică cu parlamentul federal sau cu oricare guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este

bilingvă (Olandeză și Franceză).

Competențele pentru politica economică și energetică sunt distribuite între statul federal și

regiuni. Comunitățile sunt în principal responsabile pentru aspectele culturale, lingvistice și

de educație, acestea din urma incluzand cercetarea și dezvoltarea.

Cu toate acestea, politica referitoare la sectorul nuclear, ciclul combustibilului nuclear și

cercetarea și dezvoltarea, atât în domeniul fuziunii nucleare, cât și în cel al fisiunii nucleare

rămâne în competența exclusivă a guvernului federal.

1.1.2. Geografie și climat

Belgia este situată în nord-vestul Europei între 49°30' și 51°30' latitudine N și 2°30' și 6°23'

longitudine E. Aproximativ de formă triunghiulară, zona sa teritorială este de 30.528 km2,

lungimea sa extremă este de aproximativ 280 km (NW-SE) și cea mai mare lățime este de

circa 181 km (NE-SW). Intervalul altitudinal este cuprins între -5 m până la 694 m (Signal de

Botrange), însă altitudinea medie nu depășește 175 m.

Spre nord-vest, țara este mărginită de Marea Nordului pe o lungime de 65,5 km, la nord și

nord-est de Olanda pe 450 km, la est de Germania pe 162 km, la sud-est de Luxemburg pe

148 km, la vest și sud-vest de Franța pe o distanță de 620 km.

Peisajul său variază foarte mult, de la câmpiile de coastă plate de-a lungul Mării Nordului, la

un platou central și dealurile existente de-a lungul porțiunii centrale a țării către zona aproape

muntoasă a pădurii din regiunea Ardennes în sud-est.

Lungimea totală a râurilor belgiene, incluzând și canalele, este de aproximativ 26.600 km, din

care numai 2.043 km este navigabilă (și 1.528 km în uz comercial); zona lor totală este de

aproximativ 24.000 ha (la care pot fi adăugate 1.900 ha de rezervoare artificiale). Cele mai

multe canale se îndreaptă spre nord-est către Olanda prin Escaut/Schelde și Meuse/Maas.

Câteva fluxuri cum ar fi Sűre/Sauer în estul zonei Ardennes intră în drenajul Rinului. O

regiune mică (Oise) se scurge în Sena în Franța. Câteva fluxuri minore curg direct în Marea

Nordului.

Belgia are un climat temperat maritim cu ierni foarte blânde și veri foarte răcoroase. Influența

curenților Golfului și a Oceanului Atlantic determină un climat ploios, umed și noros. În

medie, sunt cam 200 de zile ploioase pe an. Influența maritimă asupra climatului scade spre

interiorul țării și devine aproape continentală în zona Ardennes.

1.1.3. Populația

Populația: Belgia are o populație de 11 429 336 locuitori (2017), cu o densitate de 370 de

locuitori pe kmp, una din cele mai mari din lume. * Cele mai recente date oficiale disponibile

Sursa: Serviciul Public Federal- Economie - Statistică Belgia (Statbel)

1.2. Sistemul energetic

1.2.1. Statistici energetice

TABEL 4. Statistici energetice

Gigawatthour

Year 2013 2014 2015 2016 Product

group Indicator Group

Indicator

Level 1

Electricity

Primary energy supply

Imports

17,243 21,791 23,714 14,648

Exports -7,603 -4,188 -2,715 -8,465

Transformation sector

Main Activity Producer Electricity Plants

64,462 54,644 50,608 65,802

Main Activity Producer

CHP Plants

8,577 7,061 8,096 8,152

Autoproducer

Electricity Plants

2,768 2,975 3,112 3,142

Autoproducer CHP

Plants

5,945 6,431 6,500 6,815

Energy sector -5,066 -4,533 -4,217 -5,009

Final consumption

Industry 37,787 37,786 37,990 37,942

Transport 1,686 1,569 1,585 1,631

Other 43,556 41,798 42,133 42,275

Final consumption 83,029 81,153 81,708 81,848

Sursa: Serviciul Public Federal Economie

1.2.2. Politica energetică

Fără o producție internă de petrol sau gaze naturale, Belgia este dependentă în întregime de

importuri pentru aprovizionarea cu energie, în special de la sfârșitul perioadei extracției

cărbunelui (ultima mină a fost închisă în 1992). Politica energetică belgiană este, drept urmare

3

ghidată de preocuparea de a diversifica atât sursele de aprovizionare, cât și furnizorii săi.

Totuși, datorită locației geografice și infrastructurii, Belgia joacă un rol important în lanțul de

aprovizionare cu petrol și gaze al Europei. În cazul gazului natural, Belgia este un punct

central al fluxurilor de gaze din regiune, cu aproximativ 80 miliarde de metri cubi tranzitând

țara anual, comparat cu consumul intern de 16,4 miliarde m³ pe an (2017).

Consumul de gaze naturale în Belgia

În ceea ce privește electricitatea, la cererea Belgiei, Operatorii de Sisteme de Transport (OST)

a Forumului Energetic Pentalateral elaboreaza analize privind planificarea capacității și a

investițiilor "regionale" suplimentare. Forumul Energetic Pentalateral este forumul de

conducere a discuțiilor și cooperării dintre Benelux, Franța și Germania, care vizează crearea

unei piețe regionale nord-vestice europene de energie electrică ca un pas intermediar spre o

piață europeană comună a energiei electrice. Principalele sale obiective sunt integrarea pieței

și securitatea aprovizionării.

Dezvoltarea capacităților maritime, în special în Marea Nordului, este la fel de vitală pentru

succesul Politicii Energetice a Europei. Guvernul Belgian a avut un rol important în lansarea

și coordonarea Inițiativei Grilă a Platformei Maritime a Țărilor Mării Nordului (NSCOGI).

Printru-un Memorandum de Înțelegere din 3 decembrie 2010 a fost stabilita o platformă

regională pentru a facilita dezvoltarea coordonată a unei posibile rețele maritime. Inițiativa a

fost înființată de guvernele a 10 țări din vecinătatea Mării Nordului și susținută de ACER,

ENTSO-E și autoritățile naționale regulatorii, precum și de Comisia Europeană. Țările

NSCOGI au lucrat împreună cu autoritățile de reglementare și cu OST cu privire la barierele

de reglementare, tehnice și juridice și au produs un studiu grilă.

La nivel național, elaborarea politicii energetice este o competență comună a guvernului

federal și guvernelor regionale (Regiunea Flamandă, Regiunea Valonă și Regiunea Capitalei

Bruxelles), în timp ce Comunitățile vorbitoare de limbile flamandă, franceză și germană sunt

în principal responsabile de partea de cercetare și dezvoltare non-nucleară.

Această situație impune stabilirea mai multor organisme de coordonare. În 1992, guvernul

federal și cele trei guverne regionale au creat un organism formal pentru toate discuțiile în

materie de energie, un grup de cooperare numit Consultări Energetice între Stat și Regiuni,

sau CONCERE/ ENOVER. Rolul său principal este de consultare. Acesta deține sesiuni

plenare lunare și are mai multe grupuri tematice de lucru. Comisia Națională a Climei

(înființată în 2003) și Comisia Federală Interdepartamentală pentru Dezvoltare Durabilă sunt

alte două forumuri de elaborare a politicilor, ce reunesc diferite părți interesate de la nivel

regional și federal.

Guvernul Federal are competente în:

Securitatea aprovizionării;

Studii naționale prospective;

Ciclul combustibilului nuclear si programele de cercetare și dezvoltare nucleară

Instalațiile mari de stocare;

Producția și transportul energiei (grilă energetică>70 kV), inclusiv infrastructura de

mare stocare ;

Tarifele de distribuție și transport (Regulator Federal – CREG);

Statisticile și balantele energetice;

Energia eoliană maritimă

Guvernul Federal deține competența exclusivă în domeniul energiei nucleare și este

responsabil pentru asigurarea securității aprovizionării cu energie a țării.

Competențele regionale sunt:

Promovarea utilizării eficiente a energiei;

Sursele de energie noi si regenerabile (exceptând energia nuclară);

Cercetarea și dezvoltarea energiei non-nucleare;

Reglementarea pieței de distribuție;

Distribuția și transmisia de energie electrică (rețeaua electrică <70 kV) ;

Distribuția publică a gazelor naturale;

Rețele și echipament de termoficare;

Recuperarea energiei reziduale din industrie sau alte utilizări;

Soldurile și statisticile energetice regionale

Cu toate că sursele regenerabile de energie sunt, în principiu, in competența exclusivă a

Regiunilor, Guvernul Federal administrează apele teritoriale și prin urmare este de asemenea,

competent în reglementarea dezvoltării de ferme eoliene maritime.

La nivel federal, problemele din domeniul energiei sunt gestionate de către Serviciul Public

Federal Economic (SPF), IMM-uri, Liber-profesioniști și Energie, în timp ce problemele de

mediu sunt gestionate de către SPF Sănătate, Siguranța Alimentara și Mediu, iar SPF

Mobilitate și Transport este responsabil pentru sectorul transporturilor.

Serviciul Public Federal pentru Dezvoltare Durabilă (SPFD) dezvoltă și implementează

politica de dezvoltare durabilă. Politica pe Știință PPS (BELSPO) este responsabilă

pentru programe de cercetare, precum și pentru participarea Belgiei în organizații și rețele

europene și internaționale de cercetare și dezvoltare. Biroul Federal de Planificare conduce

modelarea și studiile analitice privind problemele economice, energetice, sociale și de mediu,

și elaboreaza diferite scenarii și perspective.

5

Direcția Generală pentru Energie, parte a Serviciului Public Federal pentru Economie, IMM-

uri, Liber-profesioniști și Energie este administrația cheie ce elaborează și implementează

politica energetică. Aceasta a creat un Observator Energetic care a devenit operațional în

aprilie 2009. Principalele obiective ale Observatorului Energetic sunt monitorizarea piețelor

de energie și consolidarea securității energetice prin intermediul următoarelor măsuri:

colectarea și diseminarea datelor privind cererea și oferta;

procesarea informațiilor cu privire la protecția consumatorului, accesul pe piață și

practicile comerciale necinstite;

stabilirea unui forum de consultare permanentă pentru părțile interesate relevante.

Politica energetică federală se bazează pe abordarea Triplu-S: Securitatea aprovizionării,

Sustenabilitate și Siguranță:

1. Securitatea Politicii de Aprovizionare se bazează pe evaluare și monitorizare adecvată

a unei generări conforme:

o Dezvoltarea interconexiunilor pentru a contribui la încărcături de bază și de

vârf pe termen scurt și mediu;

o Integrarea tuturor posibilităților de partea managementului cererii pentru a face

față încărcăturilor de vârf pe o perioadă scurtă de timp;

o Sprijinirea investițiilor noi prin mecanisme de capacitate;

o Scutirea de taxe federale pentru centralele electrice pe bază de gaze;

o Asigurarea unui cadru pentru capacitățile existente, în scopul gestionării

cererii de vârf pe termen scurt;

o Determinarea calendarului nuclear phase-out ;

o Managementul Răspunsului de Urgență (MRU).

2. Energie sustenabilă

o Promovarea energiei regenerabile: vânturi maritime

o Promovarea mobilității electrice; Vehicule electrice

o Promovarea biocombustibililor

o Promovarea eficienței energetice

o Promovarea unei politici energetice prietenoase a consumatorilor: Accent pe

consumatorii vulnerabili

3. Siguranța

o Asigurarea unei gestionări sigure a deșeurilor radioactive

o Asigurarea produselor energetice sigure și calitative (aparate electrice și de

gaz, monitorizarea de control, certificarea si acreditarea controlului produselor

petroliere)

o Asigurarea unei infrastructuri fiabile și sigure prin implementarea legislației

naționale, europene și internaționale (gaz și rețele electrice, EPCIP, FIPOL)

Belgia a semnat (1992) și ratificat (1996) Convenția Cadru a Națiunilor Unite în domeniul

Schimbărilor Climatice și a ratificat Protocolul Kyoto în 2002.

Implementarea politicilor și măsurilor privind schimbările climatice se bazează pe planuri

comune elaborate de guvernele federale și regionale, ce și-au stabilit propriile priorități și sunt

libere să determine propriile obiective în domeniul de aplicare a competențelor lor. Guvernele

regionale au responsabilități majore în domenii precum utilizarea rațională a energiei,

promovarea surselor de energie regenerabilă, planificarea orașului și a țării, agricultura și

managementul deșeurilor.

1.3. Sistemul energetic

1.3.1. Politica de electricitate și procesul de luare a deciziilor

Trebuie avut mereu în vedere faptul că Belgia este un stat federal și că responsabilitățile în

sfera energetică și a politicilor electricității sunt distribuite între statul federal și regiuni. Drept

urmare, nu există o singură piață energetică belgiană, ci mai degrabă o piață Flamandă, una

Valonă și o piață a zonei Bruxelles Capitală, fiecare dintre aceste piețe fiind dependentă de

cadrul legal de la nivelul federal.

Belgia, fiind un stat federal, cadrul de reglementare pentru piața energiei electrice este

complex. Organismul național ce reglementează piețele de energie electrică și gaz este

Comisia pentru Reglementarea energiei electrice și a gazelor (CREG). Acestei Comisii îi este

alocată responsabilitatea de a consilia autoritățile publice în ceea ce privește funcționarea

pieței de energie electrică și responsabilitatea de a monitoriza, în general, punerea în aplicare

a legilor și reglementărilor aferente. Ea reglementează și licențiază transmisiile de energie

electrică de peste 70 kV, aprobă atât transmisiile cât și tarifele de distribuție și monitorizează

piața. Costurile de lucru ale CREG sunt acoperite de taxele de licențiere și de impozitele pe

energie electrică și gaze naturale.

Fiecare regiune are propria instituție regulatorie pentru piețele de energie electrică și gaze:

Entitatea Regulatorie Flamandă pentru Electricitate și Gaz (VREG) în Flandra, Comisia

Valonă pentru Energie (CWaPE) în Valonia și Comisia pentru Reglementarea Energiei

Electrice în zona Capitalei Bruxelles (Brugel).

Cele trei organisme regulatorii regionale sunt responsabile pentru :

licențierea și reglementarea distribuției de gaze naturale și energie electrică (sub 70

kV);

reglementările tehnice pentru managementul și extinderea rețelelor de gaze natural;

monitorizarea piețelor regionale de energie electrică și gaz și schemele de certificare

verzi; arbitrarea disputelor de acces la rețea și de consiliere a guvernul regional.

Cele patru organisme belgiene de reglemetare a eneregiei electrice și a gazului au lansat un

proces structural de consultare în cadrul Forumului Belgian a Organismelor Regulatorii

(FORBEG). Aceasta este o platformă voluntară de discuții cu o sesiune plenară compusa din

mai multe grupuri de lucru, ce se concentrează pe următoarele probleme: aspecte tehnice,

informații, reclamatii, energie verde, tarife, și strategie.

Totuși, managementul sistemului transportului energiei electrice belgiene este observat de un

singur operator de sistem de transport (TSO), ELIA Operator de Sistem SA. ELIA este

singurul responsabil pentru operarea, menținerea și dezvoltarea sistemelor de transport de

înaltă tensiune, incluzând interconexiuni cu alte rețele, cu scopul de a asigura continuitatea

aprovizionării conform modelului de "separare deplină a proprietății". De când are monopol

legal, ELIA este subiectul unui cadru legal special și către autoritățile regulatorii responsabile

cu verificarea și aprobarea modalității prin care aceasta operează (de exemplu, în ceea ce

privește tarifele).

ELIA are mai mult de 1.100 de profesioniști angajați și detine și operează peste 8.000 km de

linii de înaltă tensiune și cabluri subterane din întreaga Belgie. ELIA furnizează, de asemenea,

putere direct către marile companii conectate la rețea.

7

ELIA investește în viitorul rețelei belgiene de înaltă tensiune, pentru garantarea securității

aprovizionării de a integra energia din surse regenerabile și pentru a spori dezvoltarea pieței.

Proiectele de investiții sunt supuse aprobării autorităților federale sau regionale prin diferite

planuri de investiții. Ca și operator de sistem, ELIA trebuie să elaboreze patru planuri de

investiții diferite pentru dezvoltarea rețelelor sale de putere:

planul de dezvoltare de sisteme de transmisie, care acoperă întreaga Belgie pentru

toate nivelurile de tensiune de la 150 kV la 380 kV la nivel federal;

planuri de investiție și adaptare în regiunile Flamandă, Valonă și Bruxelles Capitală,

ce acoperă celelalte niveluri de tensiune unde operează ELIA.

Cheltuielile de capital pentru 2014 stabilite în aceste planuri fac parte din propunerea tarifară

2012-2015, aprobată de autoritatea de reglementare și apoi reflectată în tarifele ELIA de acces

la rețea aplicabile în acea perioadă.

ELIA a lansat “Proiectul Stevin” pentru a integra grila maritimă cu orificii (de asemenea în

dezvoltare) în grila sa maritimă. Proiectul Stevin evidentiaza patru nevoi majore:

Aducerea energiei eoliene offshore pe pământ și transportul acesteia pe piața internă.

Crearea unei conexiuni ulterioare cu grila belgiană printr-o conexiune subacvatică

până în Regatul Unit (proiectul de conectare Nemo).

Extinderea unei retele de 380 kV care va îmbunătăți considerabil furnizarea cu

electricitate a regiunii Flandrei de Vest și va face posibila in viitor dezvoltarea

economica în zona de creștere strategică importantă în interiorul și in vecinatatea

portului Zeebrugge.

Conectarea furnizorilor de energie descentralizați (eoliana, solară și alte forme de

energie durabilă) în regiunea de coastă.

Proiectul Brabo, ce modernizează linia de 150 kV existentă între Zandvliet și Doel la o linie

de 380 kV și instalarea unui transformator adițional de schimbare a fazelor în Zandvliet la

granița cu Olanda, va consolida rețeaua de înaltă tensiune și totodată va consolida securitatea

aprovizionării, atât pentru portul Anvers, cât și Belgia ca un întreg.

Sistemele electrice de înaltă tensiune din jurul orașului Aachen din Germania și Liège din

Belgia sunt relativ bine dezvoltate și aproape unul de celălalt, dar nu sunt conectate în mod

direct. Drept urmare, ELIA și Amprion (Operatorul de Sisteme de Transmisii din acea regiune

din Germania) au decis stabilirea primei interconexiuni electrice directe dintre Belgia și

Germania. Întreaga rută pentru această conexiune, ce va fi cunoscută ca ALEGrO (acronim

pentru Aachen-Liège Electric Grid Overlay) și va folosi tehnologia curent-direct, va fi situată

în subteran. Lucrările au inceput la mijlocul lui 2016, iar punerea în funcțiune a

interconexiunii este preconizată la începutul lui 2019.

ELIA are un plan de urgență ce stabilește rolurile și responsabilitățile diverșilor actori în

eventualitatea unei probleme majore în cadrul transmisiei de energie din sistem. În pofida

tuturor măsurilor luate, situații extreme ca urmare a unui deficit substanțial de generare de

energie electrică rămân o posibilitate. În asemenea cazuri, Părțile Responsabile de Acces

(furnizorii) nu mai sunt în stare să suplimenteze numărul mare de consumatori, într-o

asemenea măsură încât operatorul de sistem nu va putea compensa dezechilibrul în zona sa de

control. Începând cu iarna dintre 2012-2013, coordonarea cu Sistemul Public Federal

Economic și cu centrul guvernamental al crizelor (CGCCR) au continuat și au făcut posibilă

finalizarea procedurilor de implementare cu părțile în cauză, în cazul unui deficit de putere.

Există șapte unități reactoare în funcționare comercială în Belgia, patru la Doel și trei la

Tihange. Împreună, ele pot genera aproape 55% din nevoia electrică a țării. În vara anului

2012, au fost conduse inspecții la vasele reactoarelor din Doel 3 și Tihange 2. Centralele

nucleare au prezentat scurgeri de hidrogen ce necesită analize în detaliu. În contextul de

incertitudine privind disponibilitatea viitoare a centralelor nucleare, Doel 3 și/sau Tihange 2,

ELIA a efectuat calcule și simulări cu privire la siguranța aprovizionării pentrul iarna anului

2016-2017 și iernile următoare, bazate pe diferite ipoteze privind disponibilitatea de generare

a furnizorilor. Aceste cifre și simulări au fost trimise către Ministerul Energiei, care este

responsabil pentru securitatea aprovizionării Belgiei. Cu toate că rețeaua permite ca până la

3.500 MW de energie să fie importată, ELIA subliniază totuși rolul actorilor de pe piața

belgiană, a căror responsabilitate este de a găsi contrapărțile necesare pentru a furniza

clienților lor energie electrică - în afara Belgiei, dacă este necesar.

În 2003, guvernul federal a stabilit faza progresivă de a elimina producția de energie nucleară

utilizand fisiunea nucleară prin limitarea vieții de funcționare a centralelor deja existente la 40

de ani și a interzis construirea de noi centrale nucleare. În iulie 2012, guvernul a confirmat

intenția sa, însă programul initial de oprire a producției de energie nucleară a fost modificat de

legea din 2013. Doel 1 și 2 urmează a fi închise în 2019, după 40 de ani de funcționare.

Totuși, Tihange 1, care de asemenea a celebrat 40 de ani de funcționare în 2015, va continua

să funcționeze până în 2025, pentru a evita riscurile unor pene de curent. A fost eliminată

posibilitatea de a invoca forța majoră și schimbarea calendarului prin Decret Regal în cazul în

care securitatea Belgiei este amenințată.

Celelalte reactoare belgiene vor atinge 40 de ani de funcționare în 2022 și 2025. Eliminarea

producerii de energie nucleară va fi atinsă în 2025. Contribuția energiei nucleare în totalul

energiei electrice interne se află în declin, trecând de la 52,1% în 2010 la 43, 9% în 2015 și

33,5% în 2020. Viitorul scurt al Doel 3 și Tihange 2, rămâne incert din pricina problemelor

tehnice menționate la început.

În iulie 2013 guvernul a aprobat un plan holistic adecvat, ce vizează garantarea securității

aprovizionării și în același timp asigurarea competitivității industriei în contextul eliminării

energiei nucleare.

Planul va subvenționa capacitatile de generare a combustililior pe baza de gaz și a energiei

eoliane maritime din taxe provenite din energia nucleară. Cadrul legal a fost constituit pentru

a lansa un nivel limitat de ofertare (800 MW) în concordanță cu Art. 8 a Directivei Uniunii

Europene 2009/72/EC, pentru a asigura construcția unei porțiuni din capacitatea de producție

necesară pentru a face față eliminării treptate a capacității nucleare (6.000MW). Centralele

nucleare dezafectate ar trebui în mare parte să fie înlocuite cu centrale electrice CCGT noi.

Sistemul de suport al parcurilor eoliene maritime a fost adaptat pentru a fi mai flexibil, prin

calculul costurilor și veniturilor reale și prin minimizarea costurilor suportate de consumator.

În final, Planul Spațial Maritim Belgian preconizează o nouă capacitate hidroelectrică de

pompare și stocare, in acest sens urmand a fi construite în mare două insule artificiale sau

atoli, cu o capacitate de generare de 300-650 MW fiecare. Atât atolii de energie cât și

viitoarele parcuri eoliene maritime vor fi conectate la "priza de pe mare”.

Schemele de finantare regionale în favoarea energiei regenerabile au fost de asemenea

adaptate pentru a fi luată în calcul creșterea contribuției energiei regenerabile în mixul

energetic, precum și costurile lor aflate în scădere.

9

Liberalizarea pieței energetice belgiene a început în aprilie 1999 prin transpunerea primei

Directive a Uniunii Europene în domeniul Pieței Electricității și a Gazului. Legea din 1 iunie

2005 a implementat integral Directiva UE 2003/54/EC cu privire la normele comune pentru

piața internă a electricității. Liberalizarea a fost condusă în pași treptați. Piața de energie

electrică a fost în mod legal complet deschisă din 1 iunie 2003 în Flandra, urmata de Valonia

și zona Bruxelles Capitală în 2004 și respectiv 2007. De la 1 ianuarie 2007, libera alegere a

furnizorului a fost acordată tuturor consumatorilor, din toate regiunile.

Al Treilea Pachet Energetic a fost transpus în legislația belgiană prin legea din 8 ianuarie

2012 ce a amendat legea din 29 aprilie 1999 cu privire la organizarea pieței energiei electrice

(și legea din 12 aprilie 1965 cu privire la transportul de produse gazoase și alte produse prin

conducte).

Deschiderea piețelor europene ale energiei electrice a dus la introducerea unui schimb de

putere în Belgia: BELPEX, pe termen scurt, schimbul de putere fizică pentru livrarea și

retragerile de energie electrică pe centrul Belgian a fost stabilit la Bruxelles in 2006. BELPEX

facilitează anonim, tranzacționări eliminate din două sectoare diferite ale pieței, și anume, un

segment de piață pentru ziua următoare (PZU) și un segment de piață pe parcursul zilei

continue (PZC).

Segmentul de piață pentru ziua următoare BELPEX "este cuplat cu APX DIN Olanda și

Regatul Unit, EPEX Spot din Franța și Germania și Nord Pool Spot în zona nordică.

Segmentul de piata pe parcursul zilei este cuplat cu APX din Olanda și Nord Pool Spot în

zona nordică. De la data de 13 octombrie 2010, APX a devenit proprietarul a 100% din

acțiunile BELPEX.

1.3.2. Structura sectorului energiei electrice

Până la finele anului 2017, aproape 21.769MW de capacitate de generare a energiei electrice a

fost instalată în Belgia, încluzând 2.581 MW de fotovoltaice, 1.365 MW de energie eoliană

(986 MW la țărm și 379 MW martimă) și 5.927 MW energie nucleară.

GDF SUEZ S.A., fondată pe 22 iulie 2008 prin fuziunea Gaz de France și SUEZ, deține

poziția dominantă pe piața belgiană prin procentul de 100% a subsidiarelor ELECTRABEL,

fostul furnizorul de energie electrică. În ciuda vânzării acțiunilor GDF lui SPE, al doilea mare

operator de energie electrică din Belgia, majoritatea segmentelor de piață rămân în mare parte

concentrate în mâinile companiei fuzionate GDF SUEZ. Dintr-un total de aproape 110

centrale de producție conectate la rețeaua ELIA la sfârșitul lui 2013, ELECTRABEL deține

75, controlând astfel peste 74% din capacitatea de generare a energiei electrice (11449.5

MW), coborând de la 89% în 2002.

EDF LUMINIUS urmează cu 17 instalații sau aproape 9% din capacitatea de generare

(1338,7 MW). Centralele nucleare Tihange și Doel sunt toate operate de ELECTRABEL,

chiar dacă EDF deține 50% din Tihange 1 și EDF LUMINIUS are în joc 10,2% în patru

unități nucleare (Tihange 2 și 3 și Doel 3 și 4).

Între timp, mai multe centrale electrice nu mai sunt viabile din punct de vedere economic. În

2012, ELECTRABEL a închis trei centrale electrice (două de biomasă și una de gaz natural

lichid), în timp ce EDF LUMINIUS a închis a centrală electrică diesel. În total 368,7 MW de

putere de generare a fost pierdută. În 2003, ELECTRABEL a închis trei centrale pe bază de

gaz natural (631 MW) și o centrală ce utiliza combustibili biomasă (290 MW), în timp ce

EDF LUMINIUS a închis o hidrocentrală electrică (2.305 MW). Producătorii mai mici au

închis trei sau mai multe centrale electrice pe bază de gaz (162, 5 MW).

Pe de altă parte, în 2012 Duferco Diversification a finalizat construcția unei noi centrale

CCGT de 420 MW. C-Power a dus în larg 30 de turbine eoliene în 2012, și alte 18 în 2013,

fiecare cu o capacitate de 6,15 MW, totalizând 295 MW, în timp ce cele 72 de turbine

maritime detinute de Northwind au devenit operaționale la sfârșitul anului 2013, adăugând alți

216 MW. La acestea se mai adaugă Nobelwind cu 165 MW, operațională din 2017, si Rentel

cu 309 MW operatională din 2018. Drept rezultat, capacitatea totală instalată de turbinele

eoliene maritime ajunsese la 2,84 GW la sfârșitul anului 2017.

Separarea legală între societățile implicate în producția, transportul și distribuția de energie

electrică a fost finalizată în 2007 și, atât Operatorul Sistemului de Transport (OST) ELIA, cât

și Operatorii Sistemelor de Distribuție regională (OSD) sunt pe deplin necondiționați din

punct de vedere juridic de companiile de producție sau aprovizionare.

Operatorii de Sisteme de Distribuție (OSD), din Belgia sunt:

ORES, TECTEO (RESA), Régie de Wavre, AIESH și AIEG în Valonia,

SIBELGA în Regiunea Capitalei Bruxelles

EANDIS și INFRAX în Flandra.

Diferiți Operatori de Sisteme de Distribuție (OSD) dețin un monopol asupra teritoriului în

care își desfășoară activitatea. Ei au acționari municipali și au o obligație legală de a fi în

procent de 100% deținuți de guvernul local până în 2018. Cu privire la Regiunea Bruxelles

Capitală, ELECTRABEL s-a retras deja din capitalul SIBELGA (Operator al unei retele de

distributie). Drept urmare, municipalitățile dețin 100% din capitalul SIBELGA începând cu

31 decembrie 2012.

INTER-RÉGIES este o asociație umbrelă de energie electrică deținută de sectorul public,

operatorii de sisteme de gaze naturale și de distribuție prin cablu ce au numai acționari

municipali și provinciali, în timp ce INTERMIXT reprezintă acționarii municipali ai

operatorilor de sistem de distribuție mixtă inter-municipală.

FEBEG este a 25-a membră prin asociere a companiilor de electicitate și gaz din Belgia, adică

generatori de curent electric, comercianți și transportatori de energie electrică și gaze naturale,

energie electrică și furnizori de gaze precum si de servicii energetice.

FEBELIEC, Federația Consumatorilor Belgieni de Energie Industrială, reprezintă

consumatorii de energie industriala din Belgia în chestiuni legate de politica energiei și a

climei, la nivel belgian și european.

1.3.3. Indicatori principali

CREG, regulatorul federal a pieței belgiene de energie electrică și gaze, estimează un total al

producției de energie în 2013 de 70, 6 TWh, în comparație cu 71,7 TWh în 2012 și 80,1 TWh

în 2011. Aceasta este o scădere de 1,5% comparată cu 2012 și de 11,9% comparată cu 2011.

Cota de piață ELECTRABEL de energie produsă a scăzut de la 86,1% în 2007 la 69,6% în

2013 și 69,3% în 2014.

11

În pofida acestei scăderi, piața de producție este încă foarte concentrată. ELECTRABEL a

furnizat 66,4 % din energia electrică consumată în 2013, EDF LUMINIUS 1,5%, NUON

5,1%, E-ON 3,6% și ESSENT 2,1%. Procentul de 5,3% a fost furnizat de actori mai mici

(<2%).

Începând cu 13 septembrie 2012, fiecare cetățean din Belgia își poate schimba furnizorul de

energie electrică gratuit, cu o perioadă de preaviz de o lună, iar în septembrie 2012 Serviciul

Public Federal a condus o campanie Îndraznește să compari pentru a convinge consumatori

de energie electrică de faptul că schimbarea furnizorului de eneregie este ușoară, cu scopul de

a încuraja o competiție puternică între furnizori. Această campanie a fost repetată în

noiembrie 2014.

TABEL 5. PRODUCȚIA, CONSUMUL ȘI CAPACITATEA ENERGIEI ELECTRICE

Energy source total

in Belgium

percentage

in Belgium

percentage

in Europe

per capita

in Belgium

per capita

in Europe

Fossil fuels 64.48 bn kWh 34,8 % 48,9 % 5,669.62 kWh 8,014.87 kWh

Nuclear power 51.88 bn kWh 28,0 % 7,6 % 4,561.77 kWh 1,247.99 kWh

Water power 926.37 m kWh 0,5 % 24,1 % 81.46 kWh 3,946.70 kWh

Renewable energy 59.47 bn kWh 32,1 % 15,7 % 5,229.74 kWh 2,571.37 kWh

Other energy sources 8.52 bn kWh 4,6 % 3,8 % 749.43 kWh 624.58 kWh

Total production

capacity

185.27 bn kWh 100,0 % 100,0 % 16,292.02 kWh 16,405.51 kWh

(1) Capacitatea electrică maximă netă

(2) Producția brută

(3) Pierderile la transmisia energiei electrice nu sunt deduse.

(4) Consumul final (observat)

* Cele mai recente date oficiale disponibile

Sursa: Serviciul Public Federal Economie – Statistică Belgia

Centralele nucleare au produs 40,9 TWh în 2017, o creștere de 2,25 TWh peste 2016. Totuși,

cifrele pentru acești doi ani nu sunt comparabile cu cele din anii precedenți deoarece două

centrale nucleare, Doel 3 și Tihange 2, ce reprezentau împreună puțin peste 2000 MW, au fost

indisponibile pentru aproape un an în 2015 și 2016. În ciuda acestei situații speciale, rata de

generare a puterii nucleare a fost de 57,9% datorită scăderii producerii generale în Belgia.

Producția totală a centralelor de gaz a fost de 17,7 TWh în 2017, o scădere de 3,7% TWh

comparată cu 2016 în timp ce centralele de cărbune au generat 4,3 TWh în 2013, de asemenea

în scădere (-0,8 TWh) comparând cu 2016. Producția centralelor de gaz și cărbune au atins cel

mai mic nivel al lor din perioada 2007-2016. Alte tipuri de combusibili au contribuit cu mai

puțin de 11,1% din producția de energie. În 2017, toate fermele eoliene maritime au

transportat împreună 1,5 TWh în rețeaua de transport nationala, cu o creștere de 75,5%

comparată cu 2016. Dacă adăugăm și producția de pe țărm celei maritime, totalul energiei

eoliene în 2017 a fost de 1,8 TWh, cu o creștere de 61,0% peste 2016.

Cererea pentru energie electrică, (consumul net plus transportul pierderilor de energie pe

rețea), s-a ridicat la 90,2 TWh în 2010, 87,5 TWh în 2016 și 86,8 TWh în 2017, adică o

scădere de 0,9 % între 2012 și 2013. În 2017, totalul energiei preluate în zona de control

ELIA a fost de 80,6 TWh, cu o scădere de 1,4% comparată cu 2016. Nivelul maxim preluat a

fost de 13.446 MW, cu puțin mai mult decât în 2016.

Belgia a fost în general un importator net de energie începând cu anii 1990. În 2008,

importurile au reprezentat mai mult de 13% din cererea de electricitate. Recent, importurile de

energie au crescut considerabil. Indisponibilitatea completă a 2000 MW de capacitate

nucleară din august 2016 până în iunie 2017 a avut un impact semnificativ asupra utilizării

comerciale a interconexiunilor de import. CREG estimează că, în medie, 75% din capacitatea

nucleară indisponibilă a fost compensată prin importuri majore. În 2016, importul comercial

net către zona de control ELIA a fost în medie de 1.124 MW și 9,8 TWh în total (aceasta

reprezintă 11% din totalul energetic evacuat).

Capacitatea medie belgiană de import comercial în 2017 a fost de 3.932 MW, iar capacitatea

medie de export a fost de 2.821 MW. Aceste cifre confirma faptul că Belgia este o țară foarte

interconectată. Capacitatea medie de import a fost puțin peste 40% peste media de consum și

un pic mai puțin de 30% din consumul de vârf în zona de control ELIA.

TABEL 6. INDICATORI DIN DOMENIUL ENERGIEI

Balanța energetică a Belgiei – 2016*

Electricity total

Belgium

per capita

Compared to Europe

per capita

Own consumption 81.96 bn kWh 7,207.13 kWh 5,437.14 kWh

Production 64.78 bn kWh 5,696.41 kWh 5,848.09 kWh

Import 14.65 bn kWh 1,288.24 kWh 729.45 kWh

Export 8.47 bn kWh 744.37 kWh 708.25 kWh

(1) Import net / Totalul energiei consumate

* Cele mai recente date oficiale disponibile

Sursa: Serviciul Public Federal Economie – Statistică Belgia

Intensitatea furnizarii energiei primare a scăzut per ansamblu în Belgia începând cu 1990,

ceea ce reflectă decuplarea creșterii economice de consumul de energie primară. Clădirile

reprezintă principalul consumator final de energie primară (33,7%), urmate de industrie

(30,9%) și transport (20,7%). Consumul final total de energie a scăzut cu o rată anuală de

13

0,06% între 2000 și 2011. Alături de petrol, ce râmâne sursa dominantă de energie (45,3% în

2011) la nivelul consumatorului, țara s-a extins considerabil în privința utilizării gazelor

naturale (28.3%), a electricității (15,6%) și, recent, în folosirea surselor de energie

regenerabile (7,5%).

Petrolul acoperă în principal necesarul transporturilor și a sectoarelor rezidențiale, precum și a

utilizării non-energetice (materie-primă); produsele distilate de mijloc reprezintă 44% din

produsele petroliere consumate în țară. Energia electrică și gazul natural, pe de altă parte,

joacă un rol major în industrie și sectorul rezidențial, căldura (1,7%) este folosită în industrie

în timp ce utilizarea combustibililor solizi (1,7%) se limitează în principal la industria

metalurgică.