MODTRIM II: Modelul MODTRIM II: Modelul trimestrial pentrutrimestrial pentru economia Belgiei economia Belgiei

http://www.cnp.ro

Istoria modelului ModtrimIstoria modelului Modtrim• 1994: versiunea anuală a modelului a fost utilizată 1994: versiunea anuală a modelului a fost utilizată

ca instrument central în realizarea prognozei pe ca instrument central în realizarea prognozei pe termen scurt (“Economic Budget”)termen scurt (“Economic Budget”)

• 1998: publicarea pentru prima dată a conturilor 1998: publicarea pentru prima dată a conturilor trimestriale oficiale trimestriale oficiale

• 2000: începerea construirii unei versiuni 2000: începerea construirii unei versiuni trimestriale a modelului trimestriale a modelului

• 2001: utilizarea pentru prima dată a versiuni 2001: utilizarea pentru prima dată a versiuni trimestriale a modelului pentru bugetul economiei trimestriale a modelului pentru bugetul economiei

• 2003: descrierea pe suport de hârtie a modelului2003: descrierea pe suport de hârtie a modelului

De ce un model trimestrial în De ce un model trimestrial în loc de unul anualloc de unul anual

Model structural : legaturi cauzale între agre-Model structural : legaturi cauzale între agre-gatele economice bazate pe teorii economice gatele economice bazate pe teorii economice

ArgumenteArgumente:: Coerenţa prognozelorCoerenţa prognozelor unui foarte mare unui foarte mare

numar de variabile numar de variabile Orizontul de prognozare (până la 6 trimestre) Orizontul de prognozare (până la 6 trimestre) Are şi rol pedagogicAre şi rol pedagogic Permite testarea scenariilor alternativePermite testarea scenariilor alternative

Principalele caracteristici ale Principalele caracteristici ale modeluluimodelului

Modelul cuprindeModelul cuprinde: : 20 ecuaţii comportamen-20 ecuaţii comportamen-

tale şi în jur de 180 ecuaţii ad-hoc şi acelaşi tale şi în jur de 180 ecuaţii ad-hoc şi acelaşi

număr de identităţi. număr de identităţi.

Mărimea şi nivelul de agregare sunt Mărimea şi nivelul de agregare sunt

determinate de doi factorideterminate de doi factori::

Pe de o parte, modelul trebuie să ofere o Pe de o parte, modelul trebuie să ofere o

prognoză pentru toate variabilele cerute prognoză pentru toate variabilele cerute

de Guvern şi de Agenţiile Federale în de Guvern şi de Agenţiile Federale în

vederea elaborării bugetului. vederea elaborării bugetului.

Pe de altă parte, există constrângerea Pe de altă parte, există constrângerea

insuficienţei datelor trimestriale în raport insuficienţei datelor trimestriale în raport

cu cele anuale.cu cele anuale.

MODTRIM II este, ca şi predecesorul său MODTRIM II este, ca şi predecesorul său

anual, un anual, un model al cereriimodel al cererii, în sensul că , în sensul că

producţiaproducţia este în mod esenţial determinată este în mod esenţial determinată

de nivelul cererii agregate.de nivelul cererii agregate.

Strategia de Strategia de modelaremodelare se bazează pe se bazează pe

mecanisme de corectare a erorilormecanisme de corectare a erorilor

Principalele caracteristici privind Principalele caracteristici privind evoluţia pe evoluţia pe termen lungtermen lung a modelului sunt următoarele: a modelului sunt următoarele:

cererea de muncă şi de capital sunt derivate din cererea de muncă şi de capital sunt derivate din funcţia producţiei de tip Cobb-Douglas cu funcţia producţiei de tip Cobb-Douglas cu randamente de scară constante;randamente de scară constante;

cheltuielile gospodăriilor sunt determinate de cheltuielile gospodăriilor sunt determinate de venitul disponibil şi de bogăţia acumulată;venitul disponibil şi de bogăţia acumulată;

volumele pe import şi export sunt determinate în volumele pe import şi export sunt determinate în raport de cererea externă, cererea finală, şi cu raport de cererea externă, cererea finală, şi cu preţurile internaţionale. preţurile internaţionale.

Ecuaţiile comportamnetaleEcuaţiile comportamnetaleLiniarizarea ecuaţiilor prin logaritmareLiniarizarea ecuaţiilor prin logaritmare::interpretarea coeficienţilor de elasticitateinterpretarea coeficienţilor de elasticitatese identifică uşor contribuţia fiecărei variabilese identifică uşor contribuţia fiecărei variabileMecanimul de corectare a erorilorMecanimul de corectare a erorilor::specificaţiile pe termen lung se bazează pe specificaţiile pe termen lung se bazează pe

teoria şi validarea testelor de cointegrareteoria şi validarea testelor de cointegrare specificaţiilespecificaţiile pe termen scurt se bazează pe pe termen scurt se bazează pe

ratele de creştere trimestru/trimestru pentru ratele de creştere trimestru/trimestru pentru date desezonalizate şi ajustatedate desezonalizate şi ajustate

Prognoza macroeconomică: Prognoza macroeconomică: variablele exogene,variablele exogene,

procesul de prognoză şi procesul de prognoză şi instrumente adiţionaleinstrumente adiţionale

Procesul de prognozăProcesul de prognoză

PARAMETRIIBAZA DE DATE

ECUATILE MODELULUI

MODEL

SOLUTIA MODELULUI

EXOGENELE

BUDGETUL ECONOMIC

INFORMAŢII DIN AFARA MODELULUI

ADAUGA -FACTORI

ANALIZA EXPERŢILOR

Procesul de construire a unui Procesul de construire a unui indicator compusindicator compus

Etapa I: Selectarea indicatorilor potenţialiEtapa I: Selectarea indicatorilor potenţiali

EtapaEtapa II: ExtII: Extiinndereaderea dat datelorelor cu cu modelmodelul ul ARIMAARIMA

EtapaEtapa III: III: Construirea principalilor indicatori compuşiConstruirea principalilor indicatori compuşi

1. Transformarea datelor:1. Transformarea datelor:

•Extragerea componentelor neregulate şi a celor Extragerea componentelor neregulate şi a celor

sezonieresezoniere•ExtragereaExtragerea trenduluitrendului•Normalizarea datelorNormalizarea datelor

2. 2. Selecţia finală şi sincronizarea indicatorilorSelecţia finală şi sincronizarea indicatorilor3. Este posibilă construirea indicatorilor3. Este posibilă construirea indicatorilor

EtapaEtapa IV: Selecţia finală a indicatorului compusIV: Selecţia finală a indicatorului compus

Variablele exogeneVariablele exogene

Mediul internaţionalMediul internaţional Preţul ţiţeiului bPreţul ţiţeiului brent rent Ratele de schimbRatele de schimb RRateatele dobânzii pe termen scurtle dobânzii pe termen scurt RRateatele dobânzii pe termen lungle dobânzii pe termen lung

Conturile naţionale trimestriale oficiale pentru Belgia au fost publicate de Conturile naţionale trimestriale oficiale pentru Belgia au fost publicate de ICN(Institutul de Conturi Naţionale) pentru prima dată în 1998. începând cu ICN(Institutul de Conturi Naţionale) pentru prima dată în 1998. începând cu ultimul trimestru din 1998, au fost întocmite conturi trimestriale conform ultimul trimestru din 1998, au fost întocmite conturi trimestriale conform metodologiei ESA 95. metodologiei ESA 95.

Acestea conţin o clasificare concisă pe sectoare (7 ramuri) a valorii Acestea conţin o clasificare concisă pe sectoare (7 ramuri) a valorii adăugate totale, a salariilor şi a angajaţilor, o clasificare a PIB pe adăugate totale, a salariilor şi a angajaţilor, o clasificare a PIB pe componente ale cheltuielilor (consum, investiţii, exporturi şi importuri) şi componente ale cheltuielilor (consum, investiţii, exporturi şi importuri) şi câteva elemente ale conturilor pe venit. Începând cu octombrie 2002, câteva elemente ale conturilor pe venit. Începând cu octombrie 2002, majoritatea acestor serii sunt disponibile pentru perioada 1980-2001, atât majoritatea acestor serii sunt disponibile pentru perioada 1980-2001, atât serii neajustate cat şi serii ajustate cu efectele sezoniere şi calendaristice. serii neajustate cat şi serii ajustate cu efectele sezoniere şi calendaristice.

Deşi îndeplinesc criteriile impuse de Eurostat, aceste date trimestriale Deşi îndeplinesc criteriile impuse de Eurostat, aceste date trimestriale publicate oficial sunt insuficiente pentru a furniza baza de date necesară publicate oficial sunt insuficiente pentru a furniza baza de date necesară unui model trimestrial atât de complet ca MODTRIM II. Domenii importante unui model trimestrial atât de complet ca MODTRIM II. Domenii importante din care lipsesc date trimestriale sunt: mediul internaţional, stocul de din care lipsesc date trimestriale sunt: mediul internaţional, stocul de capital, averea gospodăriilor, şi conturi de venit detaliate ale sectoarelor capital, averea gospodăriilor, şi conturi de venit detaliate ale sectoarelor instituţionalizate (gospodării, firme, sectorulinstituţionalizate (gospodării, firme, sectorul privat şi restul lumii). Aceste privat şi restul lumii). Aceste date au fost construite de FPB şi se potrivesc cu seriile anuale şi date au fost construite de FPB şi se potrivesc cu seriile anuale şi trimestriale oficiale, respectând identităţile ecuaţiilor care respectă trimestriale oficiale, respectând identităţile ecuaţiilor care respectă conturile naţionale. conturile naţionale.

Baza de date trimestrialăBaza de date trimestrială

Seriile care lipseau au fost construite folosindu-se tehnici de Seriile care lipseau au fost construite folosindu-se tehnici de interpolare bazate pe serii similare. În acest caz, seria anuală (seria de interpolare bazate pe serii similare. În acest caz, seria anuală (seria de „bază”) este interpolată folosindu-se profilul trimestrial al seriilor „bază”) este interpolată folosindu-se profilul trimestrial al seriilor similare, pe baza a două principii. Mai întâi, restricţiile la nivel de an ale similare, pe baza a două principii. Mai întâi, restricţiile la nivel de an ale seriei de baza sunt respectate; în al doilea rând, se o corectare pentru seriei de baza sunt respectate; în al doilea rând, se o corectare pentru diferenţele de volatilitate între seria asemănătoare şi seria de bază. diferenţele de volatilitate între seria asemănătoare şi seria de bază.

A fost scrisă o procedură automată pentru a realiza interpolări la A fost scrisă o procedură automată pentru a realiza interpolări la variabilele de stoc şi flux. variabilele de stoc şi flux. Atunci când nu au fost disponibile serii asemănătoare potrivite, sau în Atunci când nu au fost disponibile serii asemănătoare potrivite, sau în cazul în care seriile nu sunt foarte importante în ceea ce priveşte cazul în care seriile nu sunt foarte importante în ceea ce priveşte mărimea sau nu au o structură ciclică, a fost utilizată o metodă de mărimea sau nu au o structură ciclică, a fost utilizată o metodă de interpolare mecanicistă. interpolare mecanicistă.

Deoarece prognozele se realizează de cel puţin 2 ori pe an, este Deoarece prognozele se realizează de cel puţin 2 ori pe an, este necesară o actualizare rapidă a bazei de date trimestriale. Pentru a necesară o actualizare rapidă a bazei de date trimestriale. Pentru a realiza acest lucru, a fost dezvoltată o procedură computerizată realiza acest lucru, a fost dezvoltată o procedură computerizată centralizată care încorporează în mod automat datele de conturi centralizată care încorporează în mod automat datele de conturi naţionale cele mai recente şi date din alte surse (date financiare), naţionale cele mai recente şi date din alte surse (date financiare), generând serii de date actualizategenerând serii de date actualizate

MODTRIM II este format din MODTRIM II este format din cinci blocuricinci blocuri

1. Gospodăriile populaţiei1. Gospodăriile populaţiei Consumul privatConsumul privat care se calculează în funcţie de: care se calculează în funcţie de:

consumul privat ( la preţuri constante), venitul brut consumul privat ( la preţuri constante), venitul brut disponibil al gospodăriilor, deflatorul consumului disponibil al gospodăriilor, deflatorul consumului privat, averea financiară a gospodăriilor,şomajul privat, averea financiară a gospodăriilor,şomajul total, definiţie largă ( FPB), forţa de muncătotal, definiţie largă ( FPB), forţa de muncă

Investiţii rezidenţialeInvestiţii rezidenţiale care se calculează în care se calculează în funcţie de: investiţiile pentru locuinţe ( investiţii funcţie de: investiţiile pentru locuinţe ( investiţii brute, la preţuri constante)brute, la preţuri constante),, deflatorul consumului privat deflatorul consumului privat,, rata dobânzii reale pe termen lung (filtrată H-P)rata dobânzii reale pe termen lung (filtrată H-P),,deflatorul deflatorul investiţiilor pentru locuinţe.investiţiilor pentru locuinţe.

2. Firmele2. Firmele Cererea pentru prod-factoriCererea pentru prod-factori care depinde decare depinde de::• CCererea de muncăererea de muncă de număr angajaţi (în ore)de număr angajaţi (în ore) în în

funcţie de valoarea adăugată brutăfuncţie de valoarea adăugată brută în firmele sectorului în firmele sectorului privat (la preţuri constante), salarii (în sectorul privat), privat (la preţuri constante), salarii (în sectorul privat), angajaţi (în ore), deflatorul implicit pe valoare adăugată angajaţi (în ore), deflatorul implicit pe valoare adăugată brută (la preţuri de bază)brută (la preţuri de bază)

• Cererea de capitalCererea de capital în funcţie de stocul de capital în funcţie de stocul de capital (sectorul de afaceri) în funcţie de valoarea adăugată (sectorul de afaceri) în funcţie de valoarea adăugată brută, sectorul privat (la preţuri constante),costul brută, sectorul privat (la preţuri constante),costul capitalului (sectorul privat),deflatorul implicit pe valoare capitalului (sectorul privat),deflatorul implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază )adăugată brută ( la preţuri de bază )

Evoluţia stocurilorEvoluţia stocurilor schimbările în stocuri nu sunt schimbările în stocuri nu sunt observate în mod direct, dar realizează echilibrul între observate în mod direct, dar realizează echilibrul între producţie şi conturile de cheltuieli.producţie şi conturile de cheltuieli.

3. Comerţul exterior3. Comerţul exterior exporturile de bunuri şi serviciiexporturile de bunuri şi servicii ( la preţuri ( la preţuri

constante)constante) în funcţie de pieţele exportatoare în funcţie de pieţele exportatoare potenţiale pentru Belgia ( la preţuri constante),potenţiale pentru Belgia ( la preţuri constante), deflatorul exporturilor de bunuri şi servicii,preţul deflatorul exporturilor de bunuri şi servicii,preţul mondial de export pentru bunuri şi servicii ( în mondial de export pentru bunuri şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolarUSD), rata de schimb nominală euro/dolar

Importurile de bunuri şi servicii Importurile de bunuri şi servicii ( la preţuri ( la preţuri constante)care depind de deflatorul importurilor constante)care depind de deflatorul importurilor de bunuri şi servicii, deflatorul implicit pe de bunuri şi servicii, deflatorul implicit pe valoare adăugată brută (la preţuri de bază), valoare adăugată brută (la preţuri de bază), cererea finală (la preţuri constante) recalculată cererea finală (la preţuri constante) recalculată (depinzând de conţinutul importurilor)(depinzând de conţinutul importurilor)

44. . Preţurile şi salariilePreţurile şi salariile Deflatorul implicit al VAB Deflatorul implicit al VAB în sectorul privat este preţul central al în sectorul privat este preţul central al

modelului determinat în funcţie de salarii în sectorul privat , modelului determinat în funcţie de salarii în sectorul privat , angajati ( în ore ), costul capitalului (sectorul privat), factor total al angajati ( în ore ), costul capitalului (sectorul privat), factor total al productivităţii factorilor de producţie (filtru H-P), salarii in firmele productivităţii factorilor de producţie (filtru H-P), salarii in firmele din sectorul privat, valoarea adăugată brutădin sectorul privat, valoarea adăugată brută îîn n firmele sectorului firmele sectorului privat( la preţuri constante), preţul mondial de import pentru bunuri privat( la preţuri constante), preţul mondial de import pentru bunuri şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar,şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, valoarea valoarea adăugată brută, sectorul privat (la preţuri constante), trendul (filtrat adăugată brută, sectorul privat (la preţuri constante), trendul (filtrat H-P) valorii adăugate brute, sectorul privat (la preţuri constante).H-P) valorii adăugate brute, sectorul privat (la preţuri constante).

Deflatorul explicit al valorii adăugateDeflatorul explicit al valorii adăugate este calculat ca raport este calculat ca raport între valoarea adăugată la preţurile curente şi valoarea adăugată între valoarea adăugată la preţurile curente şi valoarea adăugată la preţurile constantela preţurile constante

Preţurile internePreţurile interne reflectă o anumită „strategie de fixare a preţurilor reflectă o anumită „strategie de fixare a preţurilor la nivelul pieţei”, fiind nu numai funcţie de preţurile externe dar şi la nivelul pieţei”, fiind nu numai funcţie de preţurile externe dar şi de preţurile interne cu valoare adăugatăde preţurile interne cu valoare adăugată

Creşterea Creşterea salariilor brute pe oră salariilor brute pe oră în sectorul privatîn sectorul privat,, excluzând excluzând indexarea, este considerată exogenă deoarece este determinată indexarea, este considerată exogenă deoarece este determinată de înţelegerile colective bianuale dintre partenerii sociali. Salariile de înţelegerile colective bianuale dintre partenerii sociali. Salariile nominale pe oră sunt obţinute multiplicând această variabilă nominale pe oră sunt obţinute multiplicând această variabilă exogenă cu coeficientul indexării. Costul salariului pe oră este exogenă cu coeficientul indexării. Costul salariului pe oră este calculat adăugând diferitele contribuţii sociale ale angajatorilor.calculat adăugând diferitele contribuţii sociale ale angajatorilor.

Preţurile pentru exportPreţurile pentru export sunt calculate ca o medie ponderată a sunt calculate ca o medie ponderată a preţurilor interne şi a preţurilor internaţionale în funcţie de deflatorul preţurilor interne şi a preţurilor internaţionale în funcţie de deflatorul exporturilor de bunuri şi servicii, preţul mondial de export pentru bunuri exporturilor de bunuri şi servicii, preţul mondial de export pentru bunuri şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, deflatorul şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, deflatorul implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază )implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază )

Preţurile pentru importPreţurile pentru import sunt calculate în funcţie desunt calculate în funcţie de deflatorul deflatorul importurilor de bunuri şi servicii preţul mondial de import pentru bunuri importurilor de bunuri şi servicii preţul mondial de import pentru bunuri şi servicii (în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, deflatorul şi servicii (în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, deflatorul implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază)implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază)

În ecuaţia dinamică, preţurile interne nu par importante. Preţul ţiteiului În ecuaţia dinamică, preţurile interne nu par importante. Preţul ţiteiului este introdus pentru a lua în considerare un efect suplimentar specific este introdus pentru a lua în considerare un efect suplimentar specific preţurilor energiei asupra preţurilor de import. Într-adevăr, pare logic ca preţurilor energiei asupra preţurilor de import. Într-adevăr, pare logic ca preţurile de import pentru bunurile de energie să aibă elasticităţile preţurile de import pentru bunurile de energie să aibă elasticităţile calculate în raport cu preţurile internaţionale mai mari decât preţurile calculate în raport cu preţurile internaţionale mai mari decât preţurile de import ale altor bunuri (pe termen scurt)de import ale altor bunuri (pe termen scurt)

5. Conturile sectoarelor instituţionale5. Conturile sectoarelor instituţionaleModelul distinge patru agenţi economici, grupaţi în Modelul distinge patru agenţi economici, grupaţi în

„sectoare instituţionale”: gospodăriile populaţiei, „sectoare instituţionale”: gospodăriile populaţiei, firmele, guvernul federal şi restul lumiifirmele, guvernul federal şi restul lumii

Conturilor pentru gospodăriiConturilor pentru gospodării cuprindcuprind::Generarea şi alocarea venitului primar al Generarea şi alocarea venitului primar al

gospodăriilorgospodăriilor se compune din patru elemente: se compune din patru elemente: excedent brut de exploatare, venituri mixte, excedent brut de exploatare, venituri mixte, venituri ale angajaţilor şi venituri pe proprietate.venituri ale angajaţilor şi venituri pe proprietate. Venitul mixt real pe persoană este determinat de Venitul mixt real pe persoană este determinat de doi indicatori care reflectă profitabilitatea şi cota doi indicatori care reflectă profitabilitatea şi cota venitului în capital în sectorul firmelor. venitului în capital în sectorul firmelor. Suma Suma salariilor brute în sectoarele privat şi public şi diferite salariilor brute în sectoarele privat şi public şi diferite categorii ale contribuţiilor sociale ale angajatorilor compun categorii ale contribuţiilor sociale ale angajatorilor compun veniturile totale a angajaţilor. A treia componentă a veniturile totale a angajaţilor. A treia componentă a venitului primar, respectiv venitul net pe proprietate este venitului primar, respectiv venitul net pe proprietate este împărţit în diverse componente, cea mai importantă împărţit în diverse componente, cea mai importantă (dobânzi, dividende) fiind o funcţie a averii financiare a (dobânzi, dividende) fiind o funcţie a averii financiare a gospodăriilor, ratele dobânzii pe termen lung şi scurt şi gospodăriilor, ratele dobânzii pe termen lung şi scurt şi profitabilitatea capitalului. Excedentul brut de exploatare profitabilitatea capitalului. Excedentul brut de exploatare este obţinut ca reziduu al contului de venit.este obţinut ca reziduu al contului de venit.

Distribuţia secundară a venitului gospodăriilorDistribuţia secundară a venitului gospodăriilor. . Venitul primar al gospodăriilor se transformă în venit Venitul primar al gospodăriilor se transformă în venit disponibil, luând în considerare beneficiile sociale, disponibil, luând în considerare beneficiile sociale, contribuţiile sociale, taxele curente şi alte transferuri contribuţiile sociale, taxele curente şi alte transferuri curente. Contribuţiile sociale sunt împărţite în alte 20 de curente. Contribuţiile sociale sunt împărţite în alte 20 de categorii pe baza sectorului instituţional de primire categorii pe baza sectorului instituţional de primire (asistenţă socială, guvernul federal, companii de (asistenţă socială, guvernul federal, companii de asigurări private) şi agentul care plăteşte contribuţiile asigurări private) şi agentul care plăteşte contribuţiile (pentru contribuţiile angajatorilor: sectorul public sau (pentru contribuţiile angajatorilor: sectorul public sau privat; pentru contribuţiile angajaţilor: salariat cu salariu, privat; pentru contribuţiile angajaţilor: salariat cu salariu, angajat pe cont propriu şi persoane ce primesc beneficii angajat pe cont propriu şi persoane ce primesc beneficii

sociale.sociale.

Utilizarea venitului disponibilUtilizarea venitului disponibil Venitul disponibil al gospodăriilor este destinat cheltuielilor pentru Venitul disponibil al gospodăriilor este destinat cheltuielilor pentru consum şi economii. Modificările în venitul net al gospodăriilor în consum şi economii. Modificările în venitul net al gospodăriilor în rezervele fondurilor de pensii sunt considerate în mod logic rezervele fondurilor de pensii sunt considerate în mod logic economii. Acestea sunt calculate prin identitate, ca diferenţă între economii. Acestea sunt calculate prin identitate, ca diferenţă între contribuţiile sociale primite de companiile de asigurări private şi contribuţiile sociale primite de companiile de asigurări private şi

beneficiile plătite de acestea.beneficiile plătite de acestea.

Contul de capital al gospodăriilor populaţieiContul de capital al gospodăriilor populaţiei Contul de capital indică transferul economiilor şi reprezintă Contul de capital indică transferul economiilor şi reprezintă

postul de echilibrare final al contului curent (cantitatea disponibilă postul de echilibrare final al contului curent (cantitatea disponibilă pentru finanţarea altor sectoare, respectiv cantitatea pe care sectorul pentru finanţarea altor sectoare, respectiv cantitatea pe care sectorul

gospodăriilor este obligat să o împrumute de la alte sectoare).gospodăriilor este obligat să o împrumute de la alte sectoare).

ScenariiScenariiÎn aceasta ultimă secţiune se vor examina două simulări ce implică În aceasta ultimă secţiune se vor examina două simulări ce implică

o schimbare simultană a mai multor variabile exogene( pentru a construi o schimbare simultană a mai multor variabile exogene( pentru a construi un scenariu alternativ coerent). Toate ajustările ce variază în timp ale un scenariu alternativ coerent). Toate ajustările ce variază în timp ale

variabilelor exogene reflectă numai dinamica internă a modeluluivariabilelor exogene reflectă numai dinamica internă a modelului

1. 1. O depreciere a euroO depreciere a euro faţă de dolarfaţă de dolar–ŞoculŞocul : : se impune o depreciere de 10% a euro faţă de dolarse impune o depreciere de 10% a euro faţă de dolar–Rezultatele simulăriiRezultatele simulării: : cresc cresc at atâât t exporturileexporturile cât şi importurile cât şi importurile determinând o balanţă de cont curent negativă iar PIB-ul continuă să determinând o balanţă de cont curent negativă iar PIB-ul continuă să creascăcrească

2. 2. Efectele unei creşteri a preţului petroluluiEfectele unei creşteri a preţului petrolului– ŞoculŞocul : : creşterea preţului petrolului Brent exprimat în dolari cu 20% creşterea preţului petrolului Brent exprimat în dolari cu 20% deasupra nivelului din scenariul de bazădeasupra nivelului din scenariul de bază

– Rezultatele şoculuiRezultatele şocului : : se resimte în economie ca un se resimte în economie ca un şoc negativ şoc negativ în în ceea ceceea ce priveşte comerţul priveşte comerţul . . Patru trimestre după şocul preţului petrolului, Patru trimestre după şocul preţului petrolului, PIB-ulPIB-ul în preţuri constante este cu 0,13% în preţuri constante este cu 0,13% mai micmai mic faţă de linia de bază faţă de linia de bază