Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Stiinte Economice

Catedra ,,Administrarea Afacerilor’’

Referat la disciplina: Activitatea bancara

Tema: Sistemul bancar – veriga de bază a sistemului de credit a

economiei nationale

Elaborat de: Railean C.

Verificat de: Micineanu V.

CUPRINS:

I. Esența și funcțiile băncilor în economie.

II. Noțiunea și clasificarea sistemului bancar.

III. Sistemul bancar al RM. Evoluția și structura lui în condițiile actuale. (referat)

I. Economia de piaţă presupune existenţa unui sistem bancar care

trebuie să asigure mobilizarea disponibilităţilor monetare ale economiei

şi orientarea lor spre desfăşurarea unor activităţi economice eficiente şi

rentabile.

Banca poate fi definită ca o instituţie care mobilizează mijloace băneşti

disponibile, finanţează şi creditează persoanele fizice şi juridice, organizează şi

efectuează decontările şi plăţile în cadrul economiei naţionale şi în relaţiile cu alte

state în scopul obţinerii de profit.

Bancă – instituţie financiară care acceptă de la persoane fizice sau

juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite

instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a

acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc.( punctul f art. 3 al

Legii cu privire la instituţiile financiare".

Băncile, ca instituţii specializate, se ocupă de organizarea şi realizarea

diferitelor servicii bancare, obiectul de activitate fiind, în principal, gestionarea

acestora, iar scopul final, obţinerea profitului bancar. Instrumentul de gestionare a

operaţiunilor bancare sunt banii.

Conform activităţii specifice pe care o desfăşoară, băncile comerciale au

diverse funcţii.

1. funcţia de depozit prevede:

• efectuarea operaţiunilor de depozit la vedere şi la termen, în cont cu

numerar şi cu titluri, constând în atragerea resurselor băneşti de la persoane

juridice şi fizice în vederea păstrării şi fructificării lor;

• efectuarea de operaţiuni de depozitare şi păstrare a obiectelor de

valoare aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice.

2. Funcţia de investiţii prevede:

• acordarea de credite în moneda naţională şi în valută persoanelor

fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

• participarea în calitate de acţionar la înfiinţarea unor instituţii

bancare sau nebancare în ţară ori în străinătate;

• achiziţionarea activelor financiare în nume propriu.

3. Funcţia comercială prevede:

• realizarea de încasări şi plăţi în moneda naţională şi în valută,

generate de activităţi de export, import, servicii de decontări interne şi

internaţionale, operaţiuni cu caracter financiar, necomercial şi alte operaţiuni

legate de încasări şi plăţi între persoanele fizice şi juridice din ţară şi din

străinătate;

• cumpărare şi vânzare, în ţară şi în străinătate, a valutei; efecte de

comerţ exprimate în moneda naţională şi în valută;

• efectuarea operaţiunilor de schimb valutar şi a operaţiunilor de

arbitraj pe pieţele monetare internaţionale din cont propriu sau din contul

clienţilor;

• participarea la tranzacţii externe financiare de plăţi şi de credit,

încheind cu bănci şi instituţii financiare străine angajamente şi convenţii de plăţi;

• emiterea efectelor de comerţ ca: bilete de ordin, cambii (trate), cecuri

în favoarea unor beneficiari din ţară şi din străinătate;

• efectuarea operaţiunilor de scontare şi rescontare a efectelor de

comerţ;

• efectuarea operaţiunilor cu valorile mobiliare corporative şi cu cele

emise de stat;

• lansarea de obligaţiuni, ce asigură mobilizarea împrumuturilor prin

emisiunea de obligaţiuni, garantează emisiunea şi plasează obligaţiunile pe piaţa

secundară;

• prestarea serviciilor bancare, expertiza tehnică, economică şi

financiară a diferitelor proiecte, acordarea asistenţei în probleme de gestiune

financiară şi de evaluare etc.

Activitatea bancară se întrepătrunde cu activitatea economică, penetrând

mecanismul economic al acesteia, având totodată rolul de a servi procesul

decizional şi luarea măsurilor în legătură cu politica monetar-financiară a

statului.

Bancile au urmatoarele particularitati specifice:

1. Capitalul disponibil al bancii – totalitatea mijloacelor banesti de care

dispune banca la un anumit interval de timp si care nu-i apartine în mare parte cu

titlu de proprietate.

2. mijloacele fixe care participa la crearea produsului bancar si care au o

influenta foarte mica asupra lui. Acestea sunt sistemele informationale . de asemenea

aport major la crearea produselor bancare îl are personalul băncii de capacitatea lui

de a functiona depinde stabilitatea bancii.

3. Banca este o societate pe actiuni care autorizeaza şi se autofinanţează,

acţionînd în limitele impuse de acționarii sai.

4. Activitatea bancii este strict reglementata si verificata de organele de

supraveghere.

Principiile de activitate a bancilor:

1. liberalizm în decizie

2. toate relatiile cu clienţii sunt formate pe baza relaţiilor de piaţă

3. activitatea bancilor trebuie sa fie încadrată strict în limitele impuse de

legislaţia statului pe teritoriul caruia activeaza

4. autofinanţarea

Băncile comerciale pot fi clasificate în felul următor:

• după forma de proprietate;

• după apartenenţa naţională;

• după specializare.

II. Sistemul bancar: concept şi evoluţie.

Prin sistem bancar se subînţelege totalitatea băncilor şi cadrului legislativ

care reglementează activitatea acestora. În condiţiile economiei de piaţă,

sistemul bancar are două nivele:

I nivel – banca centrală;

II nivel – băncile comerciale şi instituţiile financiare specializate.

Se deosebesc următoarele tipuri de bănci:

a) după caracterul operaţiunilor efectuate:

universale;

specializate.

b) după apartenenţa capitalului:

de stat;

societăţi pe acţiuni;

cooperatiste;

private;

mixte.

c) după proporţii:

consorţii;

mari;

medii;

mici.

d) după sfera de deservire:

regionale;

interregionale;

naţionale;

internaţionale.

e) după numărul de filiale:

cu filiale;

fără filiale.

f) în dependenţă de ramura ce o deserveşte:

multiramurale;

uniramurale.

III. 3. Sistemul bancar al Republicii Moldova.

În RM din 1991 este format sistemul bancar din două nivele. Nivelul superior – B.N.M., iar cel inferior 19 bănci comerciale şi 4 sucursale a băncilor străine (1 ianuarie 2002). În prezent 15 bănci comerciale.

Banca Naţională a Moldovei îndeplineşte funcţia de bancă centrală de emisie, asigură reglarea şi supravegherea băncilor comerciale, deasemenea elaborează politica monetar-creditară şi cea valutară a statului.

Funcţiile de bază ale B.N.M. sunt:

₤ determinarea politicii monetar-creditare;

₤ asigură reglarea masei monetare şi, în special, a numerarului;

₤ determină politica valutară a statului, precum şi efectuează controlul valutar asupra persoanelor juridice cărora li s-a dat dreptul de a efectua asemenea operaţiuni;

₤ eliberarea licenţelor băncilor comerciale şi controlul asupra activităţii lor;

₤ stabileşte rezervele minime ale băncilor comerciale;

₤ stabileşte rata dobânzii;

₤ asigură dirijarea cu rezervele valutare ale statului;

₤ asigură controlul valutar.

Nivelul inferior îl formează băncile comerciale, ce asigură decontările prin virament şi cele de casă ale persoanelor juridice şi fizice şi acordă un spectru larg de servicii bancare de caracter universal. Marea majoritate au format Asociaţia Băncilor din Moldova. Patru bănci (Moldova Agroindbancă, Moldindconbancă, Banca Socială şi Banca de Economii) s-au format în baza fostelor bănci specializate cu capital de stat. Multe bănci sunt formate din capital străin şi mixt ca: Petrolbancă, Victoria Bancă, Mobias Bancă, etc. Multe din ele au pe teritoriul Republicii Moldova filiale şi reprezentanţe. Toate au legături de corespondent între ele, precum şi cu bănci din ţările dezvoltate: S.U.A., Germania, Austria, Israel, Turcia, precum şi cu ţările C.S.I.

De rând cu B.N.M., membri ai asociaţiei internaţionale a transferurilor financiare internaţionale au devenit Petrolbancă, Universalbancă, Fincombancă, etc., ce asigură operativitatea transferurilor monetare ale clienţilor.

De la 1 iulie 1995, lunar, se publică date referitor la rezultatele activităţii băncilor comerciale, ce asigură agenţilor economici de a primi informaţia despre starea financiară a băncilor comerciale, care îi deservesc şi gradul de risc la care sunt supuşi aceştea colaborând cu banca dată.

În permanenţă Consiliul de Administraţie a B.N.M. revede capitalul normativ total. De la început acest capital fiind de 4 milioane, în prezent este 32 milioane

Aşadar, din 1991 s-au întreprins o serie de măsuri de întărire a sistemului bancar. Băncilor le rămâne să efectueze restructurizarea activelor şi pasivelor, să se elibereze de operaţiunile neeficiente şi neprofitabile, să perfecţioneze gestiunea riscurilor şi lichidităţii, să ridice nivelul de pregătire a cadrelor cu scopul implicării lor cât mai activ şi rezultativ în toate funcţiile bancare pe pieţele financiare internaţionale şi mondiale.

1.3. Extinderea activităţii băncii pe teritoriul. Tipuri de structuri organizatorice.

Conform Legii cu privire la instituţiile financiare, băncile pot să-şi

înfiinţeze filiale şi alte reprezentanţe atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât si pe

teritoriul altor state.

Fiecare bancă ce activează în Republica Moldova este persoană juridica

organizată ca o societate comercială pe acţiuni.

Structura reţelei de unităţi ale băncilor ce-şi desfăşoară activitatea in

Moldova este determinată de împărţirea administrativ-teritorială a ţării,

organizându-se astfel (fig. 1.3.1.):

• centrala băncii;

• filiale;

• agenţii şi reprezentanţe.

Structura organizatorico-teritorială a unei bănci comerciale

Societăţile bancare, prin centralele lor, îndeplinesc funcţia de coordonare a

tuturor activităţilor care se desfăşoară în filiale, agenţii şi reprezentanţe, asigurând

aplicarea corectă a legilor, hotărârilor şi a tuturor actelor normative) guvernează

activitatea bancară. In acest sens, centralele societăţilor bancare elaborează norme

specifice care trebuie respectate de unităţile din subordine. In acelaşi timp,

centralele sunt răspunzătoare de activitatea filialelor, agenţiilor şi reprezentanţelor

din subordine, şi aceasta deoarece unităţile din subordine nu au personalitate

juridică. Centrala băncii desfăşoară o gamă largă de activităţi financiare conform

categoriei autorizaţiei deţinute. Organul executivi sediului central ia decizii

privind restricţiile înaintate în activitatea unităţii în subordine, de exemplu,

înaintarea restricţiilor privind volumul maxim de credite acordate de filială în

total, cât şi unui solicitant ş.a.

Filialele, agenţiile şi reprezentanţele sunt unităţi cu sarcini operative,

neavând personalitate juridică. În calitatea lor de unităţi operative, filialele,

agenţiile şi reprezentanţele execută operaţiunile bancare specifice societăţilor

bancare, reglementate prin lege, în limita competenţelor stabilite de centrala

băncii şi funcţionează în baza aprobării Adunării Generale a acţionarilor şi a

Consiliului băncii respective. Filialele, agenţiile şi reprezentanţele au relaţii directe

cu clienţii din raza lor de activitate (atât persoane fizice, cât şi juridice).

CENTRALA BĂNCII

AGENȚIE

REPREZENTANȚĂ REPREZENTANȚĂ

AGENȚIE

FILIALĂ FILIALĂ

REPREZENTANȚĂ REPREZENTANȚĂ

Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfăşoară

toate tipurile de activităţi financiare sau unele din ele, în funcţie de categoria

autorizaţiei eliberată băncii. Bilanţul filialei e parte componentă a bilanţului

băncii licenţiate. Filialele au autonomie gestionară şi operativă în limita

competenţelor atribuite de centrala băncii. Filialele, ca şi centrala băncii, îşi

desfăşoară activitatea pe anumite compartimente.

Băncile au dreptul de a înfiinţa filiale în următoarele condiţii:

• banca care intenţionează să creeze o filială trebuie să deţină capitalul

minim necesar conform autorizaţiei eliberate şi coeficientului capitalului normativ

total, corelat cu activele ponderate la risc;

• banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea

autorizaţiei şi cel puţin o dată sâ fie supusă controlului de la BNM;

• banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii

Moldova şi ale actelor normative bancare ale BNM;

• banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancţionare şi

remediere din partea BNM.

Filialele au următoarele atribuţii:

• răspund, prin conducerea numită de Consiliul băncii, în faţa

centralei, de activitatea desfăşurată în unităţile din subordine;

• îndeplinesc toate cerinţele şi ordinele înaintate de centrala băncii şi

primesc ordonanţe de la centrala băncii;

• emit ordine şi dispoziţii privind problemele ce ţin de activitatea

filialei şi a agenţiilor ei în limitele competenţei lor;

• îndeplinesc atribuţiile stabilite de centrală pe linie de personal,

salarizare şi organizare;

• stabilesc relaţii cu clienţii: acordă credite persoanelor fizice, şi

juridice (în lei şi în valută) în limitele plafoanelor fixate de Consiliul băncii;

• folosesc în calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum

şi mijloacele atrase; deschid conturi tuturor clienţilor şi le gestionează;

efectuează operaţiuni de schimb valutar; consultanţă şi au alte împuterniciri.

Unele societăţi bancare pot înfiinţa agenţii în localităţile în care există

oportunităţi pentru desfăşurarea unei activităţi deosebit de profitabile.

Agenţiile reprezintă puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate

acestora. Agenţiile îşi realizează activitatea profesională sub supravegherea si

îndrumarea filialei, fiind unităţi operative, înfiinţate pe baza criteriului acoperirii

de clienţi şi efectuând predominant un volum mare de operaţiuni, dar de valori

mai mici. Compartimentele ce se regăsesc la nivelul agenţiilor asigura desfăşurarea

operaţiunilor de casă, viramente interne şi externe, schimb valutar etc. în general, la

nivelul agenţiilor se desfăşoară activităţi legate strict de relaţiile cu clienţii, gama

operaţiunilor oferite fiind mult mai redusă decât în cazul filialelor.

Reprezentanţele bancare sunt organizate de către bănci în scopul efectuării

operaţiunilor concrete cât mai aproape de clienţi. Reprezentanţe bancare pot fi

casele de schimb valutar; casele de încasări şi plăţi serale sau cu program

prelungit, casele deschise în scopul efectuării transferurilor de bani peste hotare etc.

Reprezentanţele sunt părţi componente ale agenţiilor, ale filialelor sau chiar ale

centralei societăţii bancare. Ele activează în baza tuturor reglementărilor] interne

ale centralei societăţii bancare.

. Departamentele/direcţiile/secţiile principalele ale băncii comerciale

Activitatea în cadrul centralelor societăţilor bancare se desfăşoară pe

departamente, direcţii, secţii. Fiecare bancă, în funcţie de activitatea desfăşurată şi

de gama de operaţiuni efectuate, îşi organizează în mod specific, structura

funcţională. Cu toate acestea, există o serie de componente organizatorice ce se

regăsesc sub diferite forme (departamente, direcţii, secţii etc.) în majoritatea

băncilor comerciale datorită faptului că, în general, toate băncile comerciale

desfăşoară aceeaşi gamă de operaţiuni. In cadrul centralei, activitatea este

organizată pe departamente de specialitate, care, la rândul lor, au în subordine

diferite servicii .

Societatea bancară

coordonare/ strategie

decontări/ instrumente de

plată

casierie/ ttrezorerie

contabilitate/ control

creditare/finanțări

operațiuni exterrne/ valutare

sisteme informaționale

valori mobiliare

investiții financiare

marketing

juridica

organizare/ resurse umane

departamente, direcții, secții