Ministerul Educaiei, Cercetrii i InovriiColegiul Tehnic Auto TRAIAN VUIA Focani

Indrumtor Absolvent Prof. Ing. Lavric Avram Daniel Cls.a XII-a C

2012

Tema proiectului:Sistemul de franare la Peugeot 206

Capitolul INotiuni introductica

1.1. Destinatia sistemului de franare Sistemul de franare serveste la: -reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui; -imobilizarea automobiluli in stationare, pe un drum orizontal sau in panta; -mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi. Eficacitetea sistemului de franare asigura punerea in valoare performantelor de viteza ale automobilului.In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza. Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme se de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze.Pentru a realiza distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane (franare integrala). Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare. 1.2. Conditii impuse sistemului de franare Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa asigure o farnare sigura; -sa asigure imobilizarea automobilului in panta; -sa fie capabil de anumite deceleratii impuse; -franare sa fie progresiva, fara socuri; -sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare; -efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii; -forta de franare sa actionezae in ambele sensuri de miscare ale automobilului; -franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului; -sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in nastere in timpul franarii; -sa se regleze usor sau chiar in mod automat; -sa aiba o contarventie simpla si usor de intretinut.

1.3. Clasificarea sistemului de franare Sistemul de franare, dupa rolul pe care-l au, se clasifica in: -sistemul principal de franare, intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu, care se utilizeaza la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorita actionarii, de obicei prin apasarea unei pedale cu piciorul, se mai numeste si frana de picior; -sistemul stationar de franare sau frana de stationare care are rolul de a mentine automobilul imobilizat pe o panta, in absenta conducatorului, un timp nelimitat, sau suplineste sistemul principal in cazul defectarii acestuia. Datorita actionarii manuale, se mai numeste si frana de mana. Frana de stationare este intalniat si sub denumirea de frana de parcare sau de ajutor. Frana de stationare trebuie sa aiba un mecanism de actionare propiu, independent de cel al franei principale. Deceleratia recomandata pentru frana de stationare trebuie sa fie egala cu cel putin 30% din deceleratia franei principale. In general, frana de stationare preia si rolul franei de siguranta; -sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire, care are rolul de a mentine constanta viteza automobilului, la coborarea unor pante lungi, fara utilizarea celorlalte sisteme de franare. Acest sistem de franare se utilizeaza in cazul automobileler cu mase mari destinate special sa lucreze in regiuni de munte, contribuind la micsorarea uzurii franei principale si la sporirea securitatii circulatiei. Sistemul de franaree se compune din franele propiu-zise si mecanismul de actionare a franelor. Dupa locul unde este creat momentul de franare (de dispunere a franei propiu-zise), se deosebesc:frana pe roti si frane pe transmisie. Dupa forma piesei care se roteste, franele propiu-zise po fi: cu tambur (radiale), cu disc (axiale) si combinate. Dupa forma pieselor care produc franarea, se deosebesc: frana cu saboti, frane cu banda si frane cu discuri. Dupa timpul mecanismului de actionare, franele pot fi: cu actionare directa, pentru franele folosindu-se efortul conducatorului; cu servoactionare, efortul conducatorului folosindu-se numai pentru comanda unui agent exterior care produce fata necesara franarii; cu actionare mixta, pentru franare folosindu-se atat forta conducatorului, cat si forta de un servomecanism.

1.4. Defecte in exploatare ale sistemului de franare Defectiunile sistemului de franare influenteaza procesul franarii si se pot manifesta sub diverse forme. Frana nu tine, este slaba sau nu actioneaza. Defectul este efectul unor cauze multiple care se refera la reglajul incorect al franelor, la deteriorarea sau uzarea unor organe, precum si la pierderile de lichid sau aer, in cazul actionarii hidraulic si respectiv pneumatice. -Reglajul incorect al faranelor poate insemna: cursa libera a pedalei prea mare; joc marit intre saboti si tambur; slabirea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu reglare automata; prinderea si reglarea incorecta a sabotilor la buloanele de pivotare. Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei si a jocului dintre saboti si tambur. -Uzarea garniturilor de frecare se constata prin faptul ca, la apasarea pedalei, efectul de franare este redus, deoarece frecarea dintre tambur si niturile de fixare a garniturilor este mica. Inlaturarea defectului consta in inlocuirea garniturilor de frecare si statia de intretinere. -Uzarea garniturilor pistonului pompei centrale si a pistoanelor cilindrilor receptori face ca, la apasarea pedalei de frana, lichidul in loc sa fie trimis spre cilindrii receptori sau sa impinga pistoanele acestora, scapa pe langa garnituri, astfel ca franarea nu se mai realizeaza corespunzator. Remedierea se face la statia de intretinere prin demontarae cilindrilor receptori sau pompei centrale, curatirea asperitatilor, inlocuirea garniturilor, spalarea instalatiei si prin introducerea unui lichid nou. -Prezenta aerului sau a vaporilor in conducte cat si pierderile de lichid din instalatie se datoresc: lipsei de lichid din instalatie; folosirii exagerate si indelungate a franelor, astfel ca, datorita incalzirii, alcoolul etilic sau metilic din lichidul de frana s-a evaporat si a format dopuri; desfacerii, fisurarii sau deteriorarii racordurilor, a garniturilor cilindrilor sau a conductelor metalice. Unele defectiuni se pot inlatura pe parcurs prin completarea lichidului si prin avacuarea aerului sau a vaporilor din conducte. Inlocuirea conductelor sau a racordurilor fisurate sau deteriorarea se face la statia de intretinere. -Pierderile de aer de la frana pneumatica constituie o defectiune similara cu pierderea lichidului la actionarea hidraulica. Pierderile de aer se constata fie prin zgomotul produs la iesirea aerului, fie prin citirile la manometrul de aer (la oprirea motorului, acul manometrului indica pierderi de aer). Aceste pierderi se produc pe la racorduri, conducte metalice, rezervorul de aer. Frana freaca, desi pedala de frana nu se actioneaza. Cauzele acestei defectiuni sunt: reglajul incorect al sabotilor; arcurile de readucere rupte sau slabite; pistoanele cilindrilor receptori acoperiti de gume, astfel incat dupa actionarea sabotilor raman intr-o situatie de blocare; orificiul de compensare de la pompa centrala infundat, nepermitand lichidului sa revina in rezervor, astfel ca sabotii vor continua sa stea aplicati pe tambur; lichidul necorespunzator si se scurge greu; pedala incorect montata sau reglata. Unele defectiuni se pot inlatura partial pe traseu (reglarea distantei dintre saboti si tambur, verificarea si reglarea pedalei).In cazul in care arcul de readucere a sabotului este rupt sau slabit, se intrerupe functionarae franei la roata respectiva, prin legarea sabotelui cu un cablu, ca sa nu mai atinga tamburul. La statia de intretinere se monteaza un arc nou. In timpul franarii, automobilul trage intr-o parte. Inconvenientul se datoreaza, in general, dereglarii franelor, precum si unor defectiuni ale sistemului de franare, cum ar fi: existenta unor tambure excentrice; montarea unor garnituri necorespunzatoare; folosirea unor arcuri de readucere a sabotilor prea tari; infundarea, deformarea sau fisurarea racordului flexibil; patrunderea unsorii la garniturile de frecare; spargerea membranei sau deteriorarea garniturii cilindrului de franare al unei rati; presiunea in anvelope este diferita. Blocarea rotilor.Defectiunea poate aparea la una sau la toate rotile pe timpul deplasarii sau dupa efectuarea franarii, cand dupa ce conducatorul a eliberat pedala de frana. Cauzele care determina blocarea rotilor sau mai multor roti; ovalizarea tambururelor da frana; infundarea racordului flexibil; deteriorarea sau slabirea arcului sabotilor. Inlaturarea defectelor se efectueaza la statia de intretinere. Frsnarea se intrerupe (automobilul trepideaza). Defectiunea se datoreaza urmatoarelor cauze: fixarea necorespunzatoare a garniturilor de frecare pe saboti; dereglarea sabotilor la articulatiile de pivotare (jocuri mari) sau ovalizarea tamburelor; existenta unor jocuri mari la rulmentii rotilor sau la arborii planetari; jocul excesiv al arcurilor suspensiei; deformarea arborilor planetari; lovirea sau deformarea tamburelor; garniturile de frecare sunt unse, sunt prea lungi sau prea dure. Toate defectiunile se intampla la statia de intretinere. Franarea este insotita de zgomot. Defectiunea se manifesta sub forma unor scartiituri ascutite si puternice, uneori fiind insotite de vibratii. Cauzele care, produc aceste zgomote pot fi: uzarea excesiva a garniturilor de frecare; patrunderea unsorii amestecate cu praf, uscarea ei si lustruirea suprafetei garniturilor; folosirea unor tambure cu pereti de grasimi diferite; slabirea placii de acordare a bolturilor sau a niturilor; intrebuintarea unor discuri de frana prea elastice sau insuficient stranse la suruburile de fixare. La statia de intretinere se face un control amanuntit pentru a descoperi si elimina defectiunea.

1.5. Repararea sistemului de franare Corpul pompei centrale poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza: -diametrul interior uzat se reconditioneaza prin alezare si honuire la cote de reparatii cu respectarea conicitatii si ovalitatii de 0,01 mm. La ansamblare, se vor utiliza pistoane si garnituri majorate corespunzator; -filetele deteriorate se reconditioneaza prin refiletarea la dimensiunea de reparatie; -gaurile de prindere avalizate se reconditioneaza prin majorarea lor, la montaj utilizandu-se suruburi majorate; -inlocuirea corpului pompei centrale se face daca prezinta defectele: fisuri, crapaturi sau rupturi de orice natura si pozitie; rizuri adanci, pete sau pori pe suprafata elezajului care nu pot fi indepartate prin alezare la ultima treapta; deteriorarea filetelor mai mult de doua spire; diametrul de lucru peste limita admisa; stirbituri ale canalului peste siguranta pe mai mult de 15% din circumferinta . Pistonul pompei centrale. Diametrul exterior uzat se reconditioneaza prin strujire la cota de reparatie. Inlocuirea pistonului pompei centrale se face daca prezinta defectele: fisuri de orice natura si pozitie; diametrul exterior sub limita admisibila. Cilindrul receptor poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza: -diametrul interior uzat se reconditioneaza prin alezare si honuire la cotele de reparatii cu respectarea conicitatii si ovalitatii de 0,01 mm. La asamblare, se utilizeaza pistoane si garnituri majorate corespunzator; -filetul surubului de prindere deteriorat se reconditioneaza prin refiletarea la dimensiunea de reparatie, utilizandu-se la montaj suruburi majorate; -suruburile de prindere rupte in interiorul gaurii filetate se extrag prin gaurire, apoi se refileteaza gaura la dimensiunea de reparatie; -deteriorarea filetului sau uzarea scaunului supapei se reconditioneaza prin filetare la dimensiunea de reparatie, utilizand la asamblare o supapa cu filet si scaun majorat; -inlocuirea cilindrului receptor se face daca prezinta defectele: fisuri, crapaturi sau ruperi, indiferent de pozitie sau marime; rizuri adanci, pete sau pori care nu pot fi indepartati la ultima treapta; diametrul de lucru peste limita admisibila. Dupa prelucrarile mecanice, se efectueaza o proba hidraulica la o presiune de 150 bar, timp de doua minute, cu lichid de frana sau o solutie de soda. Tamburul franei poate prezenta urmatoarele defecte care se intampla dupa cum urmeaza: -rizurile si canalele inelare se reconditioneaza prin strunjire la treptele de reparatie; -gaurile de prindere pe butuc se reconditioneaza prin executarea altor gauri decalate, gaurile uzate obturandu-se prin dopuri false asigurate prin puncte de sudura; -inlocuirea tamburelor franei are loc daca prezinta defectele: fisuri sau crapaturi de orice natura si pozitie; diametrul suprafetelor de lucru mai mare decat valoarea admisa. Axul camei de actionare a sabotilor poate reprezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza: -suprafata de lucru a camei uzate se reconditioneaza prin rectificarea profilului la forma initiala pe adancimea de maximum 0,8 mm; -suprafata de sprijin a axului in flanse puntii spate si suprafata de lucru a parghiei camei uzate se reconditioneaza cu pulberi matalice si rectificarea la cota nominala; metalizarea cu pulberi metalice si rectificarea la cote nominala; prin metalizarea cu sarma la cota de reparatie; -uzarea suprafetei de centrare si uzura in grasime a dintilor de angrenare se elimina prin incarcarea cu sudura sub strat protector de CO2 si prelucrarea dintilor de cuplare la cota nominala.

Capitolul 2Sistemul de franare la pugeot 2062.1. Sistemul ABSSistemul ABS (englez anti-lock braking system sau german Antiblockiersystem) este un sistem pentru vehicule motorizate ce previne blocarea roilor n timpul frnrii.ABS-ul se remarca prin urmatoarele avantaje:-maniabilitate mai buna la ocolirea obstacolelor, chiar si in cazul franarii de urgenta.-posibilitatea de oprire in cazul franarii de urgenta frara a influenta stabilirea directiei si maniabilitatea, chiar si in curbe.Senzorii de la roti transmit viteza respectivei roti catre masoul de comanda al ABS-ului.Cu ajutorul acestor semnale se calculeaza o viteza medie. Prin compararea vitezei unei roti cu viteza medie a tuturor rotilor, modulul de comanda recunoaste starea de alunecare a fiecarei roti si poate stabili, prin aceasta , daca una dintre roti este in curs de blocare. In acest caz, sistemul hidraulic reduce presiunea de franare a rotii respective. Insa doar pana cand roata incepe din nou sa se accelereze.In cazul franarii puternice, acest process se repeat pentru fiecare roata in parte de atatea ori, pana cand se elibereaza pedala de frana, respectiv pana la putin timp inainte de oprirea automobilului.Indicatii privind ABS-ulDupa punerea contactului de pornire, becul de ABS din instrumental combinat trebuie sa lumineze timp de trei secunde. Daca becul nu se stinge, inseamna ca exista o defectiune.Un circuit de siguranta din modul electric de comanda are rolul de a opri automat sistemul in cazul unei defectiuni(de ex. Ruperea unui cablu) sau in cazul unei tensiuni de exploatare prea mici(tensiunea bateriei de accumulator sub 10 volti). In acelasi timp, sistemul de franare classic continua sa functioneze. In acest caz, automobilul se comporta la franare ca si cand nu ar exista sistemul ABS.Indicatie de siguranta Daca becul de control al ABS-ului se aprinde in timpul deplasarii, rotile se pot bloca in cazul franarii puternice, deoarece dispozitivul de reglare a fortei de franare nu mai functioneaza.Daca, in timpul deplasarii, se aprinde unul sau mai multe becuri de control din instrumental combinat, a se proceda dupa cum urmeaza:-se opreste automobilul, se opreste motorul si se porneste.-se verifica tensiunea bateriei de acumulatoare. Daca tensiunea este mai mica de 10,5 volti, se incarca bacteria de acumulatoare.-se verifica clemele bateriei de accumulator daca sunt stranse cum trebuie si daca fac bine contact.-se suspenda automobilul, se demonteaza rotile, se verifica cablurile electrice dinspre senzorii ABS de avarii exterioare(zone de uzura prin frecare). Alte verificari ale sistemului ABS trebuie effectuate de catre un service. 2.2. Sistemul de franareSistemul de franare de la punde fata

1-discul de frana2-etrierul de frana 3-unitatea ABS4-pompa central de frana5-rezervorul de lichid de frana6-servofrana7-pedalierul8-senzorii ABS, 9 Nm9-pompa de frana

Sistemul de franare de la puntea din spate/frana cu tambur si frana cu disc

1-tamburul de frana2-furtunul de frana3-dispozitivul de reglare a fortei de franare4-discul de frana5-etrierul de frana6-senzorul ABS, 9 Nm7-cablul franei de mana

2.3.Demontarea si montarea placutelor de frana ale discurilor de frana anterioareDemontarea *Se marcheaza, cu creta, pozitia rotilor anterioare pe butucii rotilor. Prin aceasta, rotile achilibrate pot fi remontate in aceleasi pozitii. Se slabesc suruburile rotilor, pentru aceasta, automobilul trebuie sa se stea pe sol. Se suspenda partea anterioara a automobilului si se demonteaza rotile anterioare.Indicatie de sigurantaSuspendarea automobilului prezinta pericol de accidentare!De aceea, a se parcurge capitolul Suspendarea automobilului in prealabil*Se verifica grosimea placutelor de frana prin orificiul de control al etrierului de frana si se inlocuiesc, in cazul in care grosimea acestore este mai mica decat grosimea minima de 2 mm.

*Se demonteaza surubul de fixare -1- si se ridica etrierul de frana -2-.Indicatie: a nu se desface furtunul de frana de la etrierul de frana.*Se scot placutele de frana -4- prin lateral.Atentie: cand placutele de frana sunt demontate, a nu se apasa pedala de frana, altfel pistonul -3- va fi scos din carcasa. In acest caz, se demonteaza complet etrierul de frana si se introduce pistonul la loc la un service.Montarea*Se curate suprefata de ghidare, respectiv scaunul placutelor in suportul etrierului de frana, cat si discul de frana cu o carpa cu spirt. A nu se utiliza solvent pe baza de uleiuri minerale sau unele cu canturi ascutite.Atentie: pentru curatarea elementelor sistemului de franare se utilizeaza exclusive spirtul.*Inaintea montarii placutelor de frana, a se verifica discul de frana de caneluri prin pipairea cu degetele. Discurile de frana canelurate pot fi strujite, atat timp cat mai au grosimea necesara, altfel se inlocuiesc.*Se masoara grosimea discurilor de frana.*Se verifica garniture-manseta a pistonului de frana -3- de fisuri. Garnitura-manseta deteriorate trebuie inlocuite imediat, altfel mizeria infiltrate poate determina rapid neetanseitatea etrierului de frana. Pentru aceasta, etrierul de frana trebuie dezasamblat.*Se verifica daca iese lichid de frana prin imprejurul pistonului de frana -3-. Se verifica starea si pozitia pistonului.*Se verifica si mansetele antipref de pe stifturile de ghidare ale etrierului de frana si se inlocuiesc in caz de deteriorare.Atentie: in cazul uzurii inaintate a placutelor de frana, a se verifica daca pistonul merge usor. Pentru aceasta, se introduce o bucata din lemn in etrierul de frana si se apasa incet pedala de frana, da catre un asistent. Pistonul de frana trebuie sa poata fi tras si apasat usor. Pentru verificare trebuie ca celalalt etrier de frana sa fie montat. A se avea grija ca pistonul de frana sa nu fie scos complet. Daca pistonul merge greu, se repara etrierul de frana. *Se apasa inapoi pistonul de frana cu ajutorul unui dispozitiv adecvat. Se poate utiliza si o bara de lemn de esenta tare(o coada de ciocan), insa, pentru aceasta, a se avea deosebita grija sa nu se blocheze pistonul sis a nu se avarieze pistonul, cat si garniture-manseta a pistonului.Atentie: la apasarea inapoi a pistonului, se scurge lichid de frana din pompa de frana in rezervorul de compensare. A se monitoriza lichidul din rezervor, eventual, se aspira lichidul de frana cu ajutorul unui sifon aspirat*Se introduce placutele de frana, prin lateral, in etrierul de frana.Atentie: pe suprafetele de frecare ale discului de frana si ale placutelor de frana nu are voie sa existe vaselina sau ulei.*Se da etrierul de frana inapoi, cu atentie, pentru a evita suprasolicitarea boltului superior.*Se unge surubul de fixare nou -1-, cu substanta protectoare, de exemplu LOCTITE 243. Se introduce surubul inferior de fixare si se strange cu 30 Nm.*Se monteaza rotile anterioare, astfel incat sa coincide marcajele aplicate aplicate la demontare. In prealabil, se unge scaunul de centrare a jantei pe butucul rotii cu un strat subtire de vaselina pentru rulmenti. A nu se unge suruburile rotilor cu vaselina sau ulei. Suruburile cu filete corodate se inlocuiesc. Se monteaza rotile. Se coboara automobilul pe sol si se strang suruburile rotilor, in cruce, cu 90 Nm.Atentie: in timpul stationarii, se apasa pedala de frana de mai multe ori pana cand se simte rezistenta puternica din partea acesteia. Prin aceasta, placutele de frana se monteaza pe discurile de frana si iau o pozitie corespunzatoare starii de functionare.*Se verifica nivelul lichidului de frana in rezervorul de compensare, daca este cazul, se completeaza pana la marcajul MAX.*Se rodeaza, cu atentie, noile placate de frana. Pentru aceasta, se franeaza automobilul, de mai multe ori, de la cca. 80 km/h la 40 km/h, prin apasarea usoara a pedalei. Intre franari se lasa o pauza pentru racirea sistemului de franare.Atentie, a se efectua verificarea de siguranta:-au fost stranse furtunele de frana?-furtunul de frana se afla in support?-au fost stranse suruburile de aerisire?-este sufficient lichid de frana in rezervor?-se efectueaza verificarea etanseitatii cu motorul pornit. Pentru aceasta, se apasa pedala de frana cu 200 pana la 300 N(corespunde la 20 pana la 30 kg) pentru cca. 10 secunde. Pedala de frana nu are voie sa cedeze. Se verifica etanseitatea tuturor racordurilor.2.4. Demontarea si montarea placutelor de frana ale discurilor de frana posterioare Demontarea*Se marcheaza, cu creta, pozitia rotilor posterioare pe butucii rotilor. Prin aceasta, rotile echilibrate pot fi remontate in aceleasi pozitii. Se slabesc suruburile rotilor, pentru aceasta, automobilul trebuie sa se stea pe sol. Se suspenda partea posterioara si se demonteaza rotile.*Se verifica grosimea placutelor de frana prin orificiul de control al etrierului de frana si se inlocuiesc, in cazul in care grosimea acestore este mai mica decat grosimea minima de 2 mm.*Se deblocheaza frana de mana.

*Se desface cele doua arcuri de prindere -2-, cu ajutorul unei surubelnite -1-, si se demonteaza.

*Se demonteaza pana de siguranta din montantul -2- si se impinge montantul inspre exterior, cu ajutorul unui surubelnite -1-.*Se trag placutele de frana din suport, de cantul inferior al placii portante, si se demonteaza.Atentie: cand placutele de frana sunt demontate a nu se apasa pedala de frana, altfel pistonul de frana va fi scos din carcasa. In acest caz, se demonteaza complet etrierul de frana si se repune pistonul la loc la un service.Montarea*Se apasa inapoi pistonul de frana.*Se introduce placutele de frana intre etrierul de frana si discul de frana cu cantul superior al placii portante. *Se da cantul inferior in joss i se introduce placutele de frana in supart. A se avea grija ca proemninenta -2- a placutei de frana interioare sa intre in orificiul alungit -1- al pistonului de frana.

*Mai intai, se cupleaza arcurile de prindere noi, astfel incat capatul lung al sarmei arcului -1- sa fie sub urechea de sarma -2-.*Ochiul de sarma astfel format se monteaza in jurul carligului superior -3- al placutei de frana si capatul lung al sarmei arcului -1- se monteaza peste placuta de frana, astfel incat acesta sa fie tensionat.*Se introduce montantul intre etrierul de frana si placuta de frana, pana la capat, si se asigura cu pana.*Se monteaza rotile posterioare, astfel incat sa coincide marcajele aplicate la demontare. In prealabil, se unge scaunul de centrare a jantei pe butucul rotii cu un stratsubtire de vaselina pentru rulmenti. A nu se unge suruburile rotilor cu vaselina sau ulei. Suruburile cu filete corodate se inlocuiesc. Se monteaza rotile. Se coboareautomobilul pe sol si se strang suruburile rotiloe, in cruce, cu 90 Nm.*In timpul stationarii, se va apasa pedala, pana cand se simpte rezistenta puternica din partea acesteia. Prin aceasta, placutele de frana se aseaza pe discurile de frana si iau o pozitie corespunzatoare starii de functionare.Atentie, a se efectua verificarea de siguranta:-au fost stranse furtunele de frana?-furtunul de frana se afla in support?-au fost stranse suruburile de aerisire?-este sufficient lichid de frana in rezervor?-se efectueaza verificarea etanseitatii cu motorul pornit. Pentru aceasta, se apasa pedala de frana cu 200 pana la 300 N(corespunde la 20 pana la 30 kg) pentru cca. 10 secunde. Pedala de frana nu are voie sa cedeze. Se verifica etanseitatea tuturor racordurilor.2.5. Demontarea si montarea etrierului de frana de la puntea fataDemontarea *Se marcheaza, cu creta, pozitia rotilor anterioare pe butucii rotilor. Prin aceasta, rotile echilibrate pot fi remontate in aceleasi pozitii. Se slabesc suruburile rotilor, pentru aceasta, automobilul trebuie sa se stea pe sol. Se suspenda partea anterioara a automobilului si se demonteaza rotile anterioare.*Se demonteaza furtunul de frana.

*Se demonteaza cele doua suruburi de fixare -1- si se demonteaza etrierul de frana -2- impreuna cu suportul de frana.Indicatie: daca se remonteaza etrierul de frana vechi, a se avea grija ca pistonulde frana sa nu iasa.Montarea*Se introduce erierul de frana -2-, cu suportul de frana, peste discul de frana si se fixeaza de fuzeta cu doua suruburi noi -1-. In prealabil, se ung suruburile cu substanta protectoare pentru suruburi, ca de exemplu LOCTITE 243. Se strang suruburile de fixare cu 105 Nm.*Se monteaza furtunul de frana.Atentie: furtunul de frana nu are voie sa fie rasucit.*Se aeriseste sistemul de franare.*Se monteaza rotile astfel incat sa coincide marcajele aplicate la demontare. In prealabil, se unge scaunul de centrare a jantei pe butucul rotii cu un strat subtire de vaselina pentru rulmenti. A nu se unge piulitele rotilor cu vaselina sau cu ulei. Suruburile cu filete corodate se inlocuiesc. Se monteaza rotile.Atentie: a se asigura ca furtunele de frana nu atinge roata cand rotile sunt bracate la maxim.*Se coboara automobilul pe sol si se strang suruburile rotilor, in cruce, cu 90 Nm.*Se verifica nivelul lichidului de frana din rezervorul de compensare, daca este cazul, se completeaza pana la marcajul de MAX.Atentie, a se efectua verificarea de siguranta:-au fost stranse furtunele de frana?-furtunul de frana se afla in support?-au fost stranse suruburile de aerisire?-este sufficient lichid de frana in rezervor?-se efectueaza verificarea etanseitatii cu motorul pornit. Pentru aceasta, se apasa pedala de frana cu 200 pana la 300 N(corespunde la 20 pana la 30 kg) pentru cca. 10 secunde. Pedala de frana nu are voie sa cedeze. Se verifica etanseitatea tuturor racordurilor.2.6. Demontarea si montarea etrierului de frana de la puntea din pateDemontarea*Se marcheaza, cu creta, pozitia posterioara pe butucii rotilor. Prin aceasta, rotile echilibrate pot fi remontate in aceleasi pozitii. Se slabesc suruburile rotilor, pentru aceasta, automobilul trebuie sa se stea pe sol. Se suspenda partea posterioara a automobilului si se demonteaza rotile.*Se decupleaza conducta de frana de furtunul de frana.*Se demonteaza conducta de frana din clipsurile de pa bratul ascilant longitudinal.

*Se deblocheaza frana de mana si se detensioneaza; se decupleaza cablul de transmisie -1- de la etrierul de frana.*Se demonteaza surubul -2- si se demonteaza senzorul ABS.*Se demonteaza cele doua suruburi de fixare -3- si se demonteaza etrierul de frana. 4-mansetele antipraf pentru stifturile de ghidare ale etrierului de frana.Montarea *Se introduce etrierul de frana pe discul de frana, se fixeaza de bratul oscilant longitudinal cu cele doua suruburi de fixare -3-, cu 110 Nm.*Se cupleaza conducta de frana cu furtunul de frana.*Se prinde conducta de frana in clipsurile de pe bratul ascilant longitudinal.*Se cupleaza cablul de transmisie al franei de mana, etrierul de frana; se monteaza senzorul ABS, se ung suruburile de fixare cu substanta protectoare pentru suruburi, ca de exemplu LOCTITE 243 si se strang cu 90 Nm.*Se regleaza frana de mana.*Se monteaza rotile posterioare, astfel incat sa coincide marcajele aplicate la demontare. In prealabil, se unge scaunul de centrare a jantei pe butucul rotii cu un strat subtire de vaselina pentru rulmenti. A nu se unge suruburile rotilor cu vaselina sau ulei. Suruburile cu filete corodate se inlocuiesc. Se monteaza rotile. Se coboara automobilul pe sol si se strang suruburile rotilor, in cruce, cu 90 Nm.Atentie, a se efectua verificarea de siguranta:-au fost stranse furtunele de frana?-furtunul de frana se afla in support?-au fost stranse suruburile de aerisire?-este sufficient lichid de frana in rezervor?-se efectueaza verificarea etanseitatii cu motorul pornit. Pentru aceasta, se apasa pedala de frana cu 200 pana la 300 N(corespunde la 20 pana la 30 kg) pentru cca. 10 secunde. Pedala de frana nu are voie sa cedeze. Se verifica etanseitatea tuturor racordurilor.2.6. Demontarea si montarea discului de franaDemontarea*Se marcheaza, cu creta, pozitia rotilor pe butucii rotilor. Prin aceasta, rotile echilibrate pot fi remontate in aceleasi pozitii. Se slabesc suruburile rotilor, pentru aceasta , automobilul trebuie sa se stea pe sol. Se suspenda automobilul si se demonteaza rotile.*Frana rotii posterioare: se deblocheaza frana de mana, se desfac furtunul si conducta de frana din suportii de pe puntea posterioara.*Se demonteaza placutele de frana.*Se demonteaza etrierul de frana.*Se suspenda etrierul de frana, cu conducta de frana racordata, astfel incat furtunul de frana sa nu fie rasucit sis a nu fie supus la tractiune.*Pentru a evita iesirea pistonului de frana, se introduce o bucata de lemn intre aceasta si etrierul de frana. *Se demonteaza suruburile -1- de fixare a discului de frana -2-. Indicatie: discul de frana poate fi fixat cu unul sau cu doua suruburi -1-. 3- filet pentru suruburile rotii, 4- etrierul de frana.*Daca discul de frana nu se poate demonta de pe butucul rotii, se extrage cu ajutorul unui extractor obisnuit.MontareaPentru a asigura o franare egala in ambele parti, ambele discuri de frana trebuie sa aibe aceeasi suprafata, referitor la aspectul suprafetei slefuite si adancimea rugozitatii. De aceea, a se inlocui, respective a se struji mereu ambele discuri de frana.Atentie: daca discurile de frana trebuie inlocuite sau strujite, trebuie ca, in acelasi timp, sa se monteze si placate de frana noi.*Daca exista, se indeparteaza rugina de pe flansa discului de frana si a butucului rotii anterioare.*Discuri de frana noi: se sterge lacul de protective cu o carpa si cu diluent.*Se monteaza discul de frana pe butucul rotii si se monteaza surubul/suruburile de siguranta cu 10 Nm.*Se monteaza etrierul de frana.*Se monteaza placutele de frana.*Frana rotii posterioare: se introduce furtunul si conducta de frana in suportii de pe puntea posterioara.*Se monteaza rotile astfel incat sa coincide marcajele aplicate la demontare. In prealabil, se unge scaunul de centrare a jantei pe butucii rotii cu un strat subtire de vaselina pentru rulmenti. A nu se unge suruburile rotilor cu vaselina sau ulei. Suruburile cu filete corodate se inlocuiesc. Se monteaza rotile. Se coboara automobilul pe sol si se strang suruburile rotilor, in cruce, cu 90 Nm.*Se verifica nivelul lichidului de frana din rezervorul de compensare, daca este cazul, se completeaza pana la marcajul MAX.*Se rodeaza, cu atentie, noile placate de frana si noile discuri de frana, pentru aceasta, se franeaza automobilul, de mai multe ori, de la cca. 80 km/h la 40 km/h, prin apasarea usoara a pedalei de frana. Intre franari se lasa pause pentru racirea elementelor de franare. Atentie, a se efectua verificarea de siguranta:-au fost stranse furtunele de frana?-furtunul de frana se afla in support?-au fost stranse suruburile de aerisire?-este sufficient lichid de frana in rezervor?-se efectueaza verificarea etanseitatii cu motorul pornit. Pentru aceasta, se apasa pedala de frana cu 200 pana la 300 N(corespunde la 20 pana la 30 kg) pentru cca. 10 secunde. Pedala de frana nu are voie sa cedeze. Se verifica etanseitatea tuturor racordurilor.2.6. Verificarea discului de franaVerificarea*Se marcheaza, cu creta, pozitia rotilor pe butucii rotilor. Prin aceasta, rotile echilibrate pot fi remontate in aceleasi pozitii. Se slabesc suruburile rotilor, pentru aceasta, automobilul trebuie sa stea pe sol. Se suspenda automobilul si se demonteaza rotile.Indicatie de sigurantaSuspendarea automobilului prezinta pericol de accidentare!

*Grosimea discului de frana se masoara mereu in zona cea mai subtire. Service-urile utilizeaza pentru aceasta un subler special sau un micrometru cu etrier, deoarece prin uzarea discului de frana se formeaza un cant.

4