Sistem nervos central

of 108/108
  • date post

    28-Apr-2015
  • Category

    Documents

  • view

    285
  • download

    20

Embed Size (px)

description

S N C - sitemul nervos central al omului

Transcript of Sistem nervos central

Sistemul nervosSistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstienta a viscerelor. Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax) - Maduva spinarii Bulb rahidian - Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio Cerebel Mezencefal Diencefal Talamus Hipotalamus Metatalamus Subtalamus Epitalamus Emisferele cerebrale Sistemul nervos periferic

-Nervi

Cranieni

Senzitivi Motori Micsti Micsti

Spinali Ganglioni

Spinali si omologii lor cranieni Vegetativi Laterovertebrali Previscerali Intramurali

Sistemul nervos

somatic vegetativ

simpatic parasimpatic

Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea functionala a acestuia. Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii nervosi din substanta cenusie. Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai lungi ascendente si descendente si cai scurte. Stimul Receptor Conexiune Conexiune Cale aferenta senzitiva inversa(feed directa Centru de comanda back) Cale eferenta motoare Efector

Proprietatile Neuronului. SinapsaNeuronul, unitatea de structura si de functiune a sistemului nervos, prezinta urmatoarele proprietati: generarea influxului nervos (excitabilitatea) Conducerea influxului nervos (conductibilitatea) Excitabilitatea reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor. In conductii experimentale, poate fi determinata cantitativ la animale si om. Se caracterizeaza prin uramatorii parametri: a) Intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. In cazul unei stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie care produce excitatie. Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali) au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (legea tot sau nimic) b) Timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a genera un influx nervos c) Cronaxia este timpul minim necesar unui stimul, avand o intensitate dubla fata reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos. Are valori de 1030 de ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi, motori si efectori (secretori).

d)

Labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitate de timp e) Perioada refractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nou in timpul unui raspuns la un stimul anterior f) Bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul Conductibilitatea reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar. Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potential electric apare ca o consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na ,K, Ca,) de o parte si de alta a membranei celulare neuronale care prezinta permeabilitate selectiva. Datorita miscarii ionice impuse de gradientul de concentratie, apar diferentele de potential electric intre cele doua fete ale membranei. In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta de potential de 70 mV numita potential de repaus. In timpul potentialului de repaus, membrana este permeabila pentru K si impermeabila pentru Na. Membrana devine negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de potential devine 35 mV si se numeste potential de actiune. Acesta

Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice sau dendrodentritice. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea,sinapsele pot fi chimice sau electrice. In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica,apare depolarizarea membranei postsinaptice,numita potential postsinaptic excitator,daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau potential terminal de placa,daca este vorba de o fibra musculara scheletica.Acest potential,care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati speciale:sumatia temporala si cea spatiala .In prim caz,doua asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica,se pot cumula. Oboseala transmiterii sinaptice.Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronuluipotsinaptic,pentru ca,in urmatoarele milisecunde,numarul acestora sa scada accentuat.In acest caz,avem dea face cu un mechanism de protectie impotriva suprastimularii,care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice. Sinapsele chimice: 1)sunt alcatuite din terminatie presinaptica,fanta sinaptica,celula postsinaptica.2)Se foloseste sub actiunea impulsului nervos;ca mediator chimic interactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica,3)SN vegetative,placa motorie Sinapsele electrice: 1)sunt alcatuite din doua cellule de aceleas\i dimensiuni,2) folosesc la trecerea ionilor si a moleculelor prin aceste locuri de jonctiune.3)exemple:miocardul,muschi neted

Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex. Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.Termenul de reflex a fost introdus de matematicianul si filozoful Rene Descartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din cinci componente anatomice:receptorul,calea afferenta,centrii nervosi,calea eferenta si efectorul. Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.In functie de provenienta stimulului,se deosebesc:exteroreceptori-primesc stimuli din afara organismului;interoreceptori-primesc stimului din interiorul organismului;proprioreceptori-primesc stimuli de la muschi,tendoane,articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii. In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza:chemoreceptori-stimulati chimic:muguri gustativi,epiteliul olfactiv,corpii carotidieni si aortici;nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie,deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse;fotoreceptori-sunt stimulati de lumina:celule cu conuri si bastonase;termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura:terminatii nervoase libere;mecanoreceptori-stimulati de deformarea membranei cerebrale:receptori pentru tact,vibratii si presiune.

Nevroglia La mamiferele superioare, nevrogliilor de 10 ori numarul neuronilor. Forma si dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variabile ca numar. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, astrocitul, cligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele satelite. Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului. Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus. Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv. Conducerea la nivelul axonilor amielinici (fig. 12) In acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membrei. Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie, deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta.

Conducerea la nivelul axonilor mielinizati In acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si sare de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita saltatorie. Acest tip de conducere permite viteze mult mai mari. Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele. Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula. In SNC, a doua celula este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi similara cu cea neuroneurala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.

In functie de viteza de adaptare: -fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,da,in ciuda mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv; -tonici-prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual. La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica. Calea aferenta.Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni. Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv.Sistemul nervos central are trei nivele majore,cu atribute functionale specifice:nivelul maduvei spinarii,nivelul subcortical si nivelul cortical. Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector. Efectorii.Principalii efectori sunt muschii striati,muschii netezi si glandele exocrine.

NEURONI CELULELE GLIALE

1. CORP CELULAR 2. PRELUNGIRILE NEURONALE DENDRITELE - prelungiri citoplasmatice ce contin neurofibrile si corpusculi Nissl - conduc influxul nervos centripet AXONUL - teaca lui Schwann - teaca lui Henle - teaca de mielina

Substana alb a mduvei spinriiFasciculele nervoase ascendente Calea sensibilitii exteroceptive 1. PROTOPATIC tact, presiune, durere, variaii termice N1 (ganglionul spinal) dendrita este n raport cu organele receptoare axonul ptrunde pe calea rdcinii posteriore n MS face sinaps cu N2 n coarnele posterioare de unde - fie prin CORDONUL VENTRAL SPINOTALAMIC (sensibilitatea difuz i excitaia de presiune) - fie prin CORDONUL LATERAL SPINOTALAMIC (sensibilitatea termic i dureroas) ajung la N3 din nucleul talamic i apoi, n ariile senzitive I i II 2. EPICRITIC fin, discriminativN1 (ganglionul spinal) calea fasciculului Goll i Burdach (cordonul posterior) se formeaz calea FASCICUL SPINOBULBAR N2 se gsete n nucleii Goll i Burdach N3 din nucleul talamic i apoi, n ariile senzitive I i II

Calea sensibilitii PROPRIOCEPTIVE 1.CONTIENT articulaii, oase, periost CALEA SPINO-TALAMO-CORTICAL N1 (ganglionul spinal) calea fasciculului Goll i Burdach (cordonul posterior) se formeaz calea FASCICUL SPINOBULBAR N2 se gsete n nucleii Goll i Burdach (bulb) formeaz ncruciarea Senzitiv Banda Reil medial N3 din nucleul talamic i apoi, n ariile senzitive I i II (girusul postcentral)

2. INCOTIENT informaii de la nivelul fusurilor nuero-musculare, receptorilor tendinoi N1 gaglionul din MS, scurt traiect ascendent, apoi sinaps cu N2 neuronii somatosenzitivi nuclei Clarke (cordonul lateral de aceeai parte) Bechterev (cordonul lateral de partea opus se formeaz tractul cerebelos direct Flechsing i ncruciat Gowers traiect ascendent prin pedunculii cerebeloi inferiori i superiori ajung la N3 din cerebel

Sensibilitatea interoceptiv N1 ganglionul spinal zona senzitiv N2 cale multisinaptic, multineuronal cu traiect pn la formaiunea reticulat a trunchiului cerebral calea ascendent spinotalamic lateral care ajunge pn la nucleii reticulai ai talamusului i apoi, axonul N3 se proicteaz difuz la nivelul scoarei cerebrale

SNC cai centrale

NERVII SPINALI

sunt cile de conducere ale influxului nervos de la periferie spre mduva spinrii i invers sunt 31 de perechi aezai de o parte i de alta a mduvei spinrii: 8 cervicali 12 toracali sau dorsali 5 lombari 5 sacrali 1 coccigian.

NERVII SPINALI

sunt formai din:

Rdcina posterioar: - senzitiv - prezint pe traiectul ei un ganglion spinal n care se gsesc neuronii de origine pentru fibrele senzitive - prelungirile periferice neuronale (dendritele) ajung la structurile receptoare, iar cele centrale (axonii) intr n mduva spinrii Rdcina anterioar: - motorie - conine fibre motorii , axoni ai neuronilor din coarnele medulare anterioare i laterale Trunchiul nervului spinal: rezult prin unirea celor 2 rdcini, - nainte de a prsi canalul medular; conine fibre: senzitive, motorii - dup ieirea din canalul vertebral se divide n: ramura ventral ramura dorsal ramura comunicant alb ramura meningeal.

Rdcina posterioarGanglion spinal

Trunchiul nervului spinalRdcina anterioar

NERVII SPINALI Ramura ventral i distribuie fibrele n muchii i pielea regiunilor anterioare ale gtului, trunchiului, membrelor superioare i inferioare - ramurile anterioare se anastomozeaz i formeaz plexurile: cervical, brahial, lombar, sacral, coccigian. Ramura dorsal i distribuie fibrele n tegumentul i musculatura regiunii dorsale a trunchiului, de o parte i de alta a liniei mediane a corpului. Ramura comunicant alb conine fibre vegetative preganglionare.Substana cenuie Substana alb Rdcina posterioar Rdcina posterioar Ganglionul spinal Ramura dorsal

Rdcinile nervului

Ramura meningeal Ramura ventral conine fibre vasomotoare Nerv spinal pentru meninge. Ramura comunicantaLanul ganglionar simpatic

XII Perechi de Nervi Craniani Oftalmic Optic Oculomotor comun Patetic (Trohlear) Trigemen Oculomotor extern (Abducens) Facial Acustic (Acustico-vestibular) Glosofaringian Vag Spinal (Accesor ) Hipoglos

NV I Nervul olfactivLobul Frontal

Nerv senzitivBulbul olfactiv Tractul olfactiv

Epiteliul senzitiv din cavitatea nazal Lipsa mirosului anosmie

Lama ciuruit a lamei ciuruite Filamentele Nervului olfactiv Mucoasa nazal

NV II Nervul opticGlobii oculari Retina

Nerv senzitiv anopsie daltonism

Nervul optic Chiasma optic Tractul optic Nucleul geniculat din talamus

Conexiuni optice

Cortexul vizual

NV III Nervul oculomotor comun Nerv motor Fibrele somatomotorii: muchiul drept superior muchiul drept inferior muchiul drept intern muchiul oblic inferior muchiul ridictorului pleoapei

Fibrele vegetative - muchii ciliari - muchii circulari ai irisului

diplopia ,ptoz palpebral

NV IV Nervul trohlear Nerv motor Are originea la nivelul coliculilor cvadrigemeni Acioneaz asupra muchiului oblic superior al globului ocular

NV V Nervul trigemen Nerv mixt Originea real n nucleul masticator din punte Coordoneaz sensibilitatea feei i a dinilor prin intermediul ramurilor senzitive oftalmic, maxilar i prin fibrele senzitive ale ramurii mandibulare Controleaz muchii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare

Nerv motor Muchiul drept extern al globului ocular

NV VI Nervul abducens (oculocomun extern)

Nerv mixt Fibrele senzitive: papilele gustative din cele 2/3 anterioare ale mucoasei linguale Fibrele motorii: mimica feei Fibrele vegetative motorii: glandele salivare sublinguale i submandibulare

NV VII Nervul facial

NV VIII Acustico-vestibular Nerv senzitiv Ramura acustic: organul lui Corti din urechea intern Ramura vestibular: receptorii statici din urechea intern

NV IX Nervul GlosofariangianNerv mixt Fibrele senzitive: papilele gustative din 1/3 de la baza limbii i mucoasa faringian amigdalele palatine cavitatea timpanic trompa auditiv Fibrele motorii: muchii faringelui superior Fibrele vegetative motorii: glandele salivare parotide Culege i sensibilitatea de la nivelul arterei carotide interne din jurul sinusului carotidian (chemo- i baroreceptori)

NV X Nervul vag Nerv mixt Fibrele motorii: musculatura vlului palatin musculatura faringelui, laringelui Fibre senzitive: tegumentul pavilionului urechii mucoasa laringelui esofagul, stomacul inima aparatul respirator Fibre vegetative: laringe trahee, bronhii, plmni inim stomac, ficat, pancreas, splin

NV XI Nervul spinal (accesor) Nerv motor Organele inervate: muchiul sterno-cleidomastoidian muchiul trapez

NV XII Nervul hipoglos Nerv motor Organele inervate: - musculatura limbii - musculatura regiunii subhioidiene

ENCEFALULeste partea din sistemul nervos central situat n cutia cranian. Poate fi subdivizat: - ntr-o regiune aezat n prelungirea mduvei spinrii: trunchiul cerebral pe a crei parte dorsal se gsete cerebelul - ntr-o regiune ce formeaz creierul

Meningele cerebrale

sunt membranele conjunctive care acoper encefalul

1. Pia mater

- ader la suprafaa creierului, ptrunde n anuri - are rol hrnitor

2. Arahnoida - acoper creierul trecnd peste anuri i fisuri fr a ptrunde n ele din loc n loc ader de pia mater i formeaz cisternele cu lichidul cefalorahidian.3. Dura mater - cptuete cutia cranian i se continu cu dura mater spinal - n interiorul cavitii craniene trimite septuri durale care mpart cavitatea n compartimente: un sept ntre cele dou emisfere cerebrale un sept ntre creierul mare i creierul mic un sept ntre cele dou emisfere ale creierului mic.

Trunchiul cerebral cuprinde:

- Bulbul rahidian - Puntea lui Varolio - Pedunculii cerebrali

Faa anterioar a trunchiului cerebral

1. Chiasma optic 2. Hipofizaa 3. Hipotalamusul 4. Pedunculii cerebrali 5. Puntea lui Varolio 6. Bulbul rahidian 7. Olivele bulbare 8. Decusaia piramidal 9. Mduva spinrii 10.Nerv spinalII - XII nervii cranieni

Faa posterioar a trunchiului cerebral

6. Bulbul rahidian 11. Glanda epifiz 12. Coliculii cvadrigemeni 13. Ventriculul IV 14. Pedunculul cerebelos superior 15. Pedunculul cerebelos mijlociu 16. Pedunculul cerebelos inferiorIV - VII nervii cranieni

La nivelul bulbului substana cenuie reprezentat sub form de nuclei: nervului V (nervul trigemen), nervului VII (nervul facial), IX (nervul glosofariangian), X (nervul vag) ramura vestibular din nervul VIII nervul cranieni IX (nervul glosofariangian), X (nervul vag) , XI (nervul accesor), nervului hipoglos (XII)

- nuclei senzitivi ai nervilor cranieni:

- nucleii motori :

- nuclei vegetativi ai nervilor cranieninucleul salivar inferior (IX) nucleul dorsal al nervului vag (X)

- nuclei proprii bulbului rahidian: nucleii olivari nucleii Gol i Burdach nucleii substanei reticulate: nucleii respiratori, cardioinhibitori i vasomotori.

Substana alb este organizat sub form de cordoane reprezentnd o continuare a celor de la mduv. Tracturile nervoase ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll i Burdach localizate n cordonul posterior. Tracturile spinotalamice au traseu ascendent prin cordoanele anterioare i laterale, fr a face sinaps n bulb, n drumul lor spre talamus. Fasciculele spinocerebeloase trec prin bulb i punte i ajung la nivelul cerebelului. Tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale, cu origine la nivelul cortexului cerebral. Ele au traseu prin bulb fr a se opri la acest nivel cu excepia celor care se ncrucieaz la nivelul decusaiei piramidale trec de partea opus. Sistemului motor extrapiramidal, cu originea n nucleii trunchiului cerebral: fasciculele rubrospinal, tectospinal, vestibulospinal, dar i fibrele care fac legtura ntre nucleii hipotalamici i nucleul dorsal al vagului din bulb.

La nivelul bulbului rahidian se nchid urmtoarele reflexe: de vom, strnut, tuse reflexul de deglutiie, reflexul salivar reflexele secretorii motorii digestive reflexele respiratorii reflexele adaptative cardio-vasculare.

Puntea lui Varolio Substana cenuie este dispus sub form de nucleii: -motori: V trigemen, VI abducens, VII facial -senzitivi: sunt nucleul terminal principal al nervului trigemen V, nucleul nervilor acustici VIII -vegetativi: nucleul salivar superior, nucleul lacrimal -proprii: nucleii pontini ai substanei reticulate, oliva superioar, nucleii lemisului lateral, nucleul corpului trapezoid.

Substana alb de la nivelul Punii lui Varolio Fasciculele ascendente: fascicule spinotalamice, spinobulbare i spinocerebeloase, care au traseu ascendent spre cortex. Fasciculele descendente aparin cilor motorii piramidale i cilor corticopontine, ambele ci motorii voluntare. Fibrele transversale alctuiesc pedunculii cerebeloi mijlocii.

Puntea lui Varolio Funcia reflex realizat centrilor de reglare a fiziologice importante: salivaia, masticaia, secreia lacrimal, clipirea, salivaia cardiovascular. prin prezena unor procese

Mezencefalul se afl situat ntre Puntea lui Varolio i diencefal. Este format din pedunculi cerebrali i corpi cvadrigemeni

Mezencefal Substana alb este format din fascicule conductoare ascendente i descendente. Substana cenuie este dispus sub form de nuclei:

motori: nucleii nervilor cranieni oculomotor, trohlear (III,IV) senzitivi: nucleul mezencefalic al trigemenuli (V) vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului (III) care controleaz musculatura ciliar i muchii corpului ciliar nuclei proprii: nucleul rou: cu rol inhibitor asupra tonusului muscular coliculii cvadrigemeni: reflexul oculocefalogir substana neagr: cu rol n mecanismele de veghe.

Cerebelul sau creierul mic este aezat pe partea posterioar a trunchiului cerebral, n etajul posterior al cutiei craniene.

Superior este acoperit de emisferele cerebrale de care este desprit de un sept al dura mater.

Suprafaa este brzdat de anuri paralele de diferite adncimi: -cele superficiale delimiteaz lamele -cele adnci delimiteaz lobuli

- cele profunde delimiteaz lobii cerebeloi

Cerebelul este alctuit: - dintr-o poriune median vermis - dou poriuni laterale - numite emisfere cerebeloase. El are trei fee: 1. una superioar, care vine n raport cu cortul cerebelului i prin ea cu emisferele cerebrale, 2. una inferioar care vine n raport cu fosele cerebeloase ale osului occipital, 3. alta anterioar, care vine n raport cu triunghiul cerebral

Substana cenuie formeaz scoara cerebeloas: - strat molecular extern - strat celule Purkinje - strat granular intern.

Substana alb este format din trei format din trei feluri de fibre: Fibrele de asociere fac legtura dintre diferitele regiuni ale scoarei cerebeloase i dintre scoara cerebeloas i nucleii cerebeloi. Fibrele comisurale realizeaz legtura dintre diferitele zone din cortexul cerebelos ale unei emisfere cerebeloase cu cele similare din emisfera cerebeloas opus. Fibrele de proiecie leag scoara cerebeloas i nucleii cerebeloi cu alte segmente ale nevraxului.

Fibrele de proiecie aferente i eferente realizeaz legturile sau conexiunile cerebelului cu celelalte formaiuni ale nevraxului. a. Fibrele aferente vin de la mduv, trunchiului cerebral i scoara cerebral i se termin la scoara cerebeloas sau nucleii cerebeloi, Fasciculul spinocerebelos anterior. Fasciculul spinocerebelos posterior. Fasciculul bulbocerebelos. Fasciculul olivocerebelos. Fasciculul vestibulocerebelos. Fasciculul corticopontocerebelos. b. Fibrele eferente pleac din scoara cerebeloas i din nucleii cerebeloi i se termin la trunchiul cerebral i la talamus. Fasciculul fastigiobulbar. Fasciculul dentorubric. Fasciculul dentotalamic.

Cerebellar Peduncles

Pedunculii cerebeloi: - inferiori sau, corpii restiformi unesc cerebelul cu bulbul; - pedunculii cerebeloi mijlocii sau braele puni leag cerebelul de punte; - pedunculii cerebeloi superiori sau braele conjunctive unesc cerebelul cu mezencefalul. Pedunculii cerebeloi sunt alctuii din fibre nervoase care vin la cerebel sau care pleac de la cerebel.

Cerebelluman primar

Lob anteriorReglarea tonusului muscular, Coordonarea activitilor voluntare

Lob posterior

Programarea i iniierea Micrilor voluntare

Lob Flocculo-Nodular

Meninerea echilibrului, Controlul micrilor ochiului

Vestibulocerebellum Spinocerebellum

Folia

Cerebrocerebelum

Balance

Motor Skill

Pablo Casals

Posture Gait Ataxia Tremor

a

b

c

Cerebellar AtaxiaAtaxic gait and position: Left cerebellar tumor

d

a. Sways to the right in standing positionb. Steady on the right leg c. Unsteady on the left leg d. ataxic gait

Cerebellar MedulloblastomaCerebellar tumors on vermis - Truncal Ataxia

- Frequent FallingThe child in this picture: - would not try to stand unsupported - would not let go of the bed rail if she was stood on the floor.

Diencefal

Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al encefalului interpus ntre mezencefal i trunchiul cerebral i sub emisferele cerebrale: talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus i hipotalamus.

TALAMUSUL FUNCII 1. transmiterea specific a mesajelor senzoriale

2. transmiterea specific a mesajelor nesenzoriale3. transmiterea activitii senzoriale asociative 4. reglarea activitii corticale

1. TRANSMITEREA SPECIFIC A MESAJELOR SENZORIALEFUNCIILE TALAMUSULUI staie de releu pentru toate cile senzitive care merg la scoara cerebral (excepie sensibilitatea olfactiv) sensibilitatea interoceptiv are releu talamic dup o staie sinaptic n hipotalamus rol n starea de plcere sau neplcere, care nsoete senzaiile venite de la periferie axonii neuronilor talamici proiecteaz strict somatotopic n aria somato-senzitiv principal, n funcie de tipul informaiilor conduse neuronii talamici au cmpuri receptoare inhibitoare i excitatoare

EMISFERELE CEREBRALE REPREZINTA PARTEA CEA MAI VOLUMINOASA A S.N.C.

CORPUL CALOSTRIGON CEREBRAL

COMISURILE ALBE ANTERIOARA SI POSTERIOARA

CEREBRALE SUNT SEPARATE PRIN FISURA INTEREMISFER IC I UNITE N PARTEA BAZAL PRIN FORMAIUNI DE SUBSTAN ALBSANUL CENTRAL ROLANDO

SANULLATERAL SYLVIUS

CONFIGURATIE

EXTERN

Emisferele cerebrale vedere lateralLobii emisferelor cerebrale :

frontal-albastru parietal-alb occipital-maro

temporal-verde FEELE EMISFERELOR SUNT STRBATUTE DE ANTURI ADNCICARE DELIMITEAZ LOBI I ANURI MAI PUIN ADNCI, CARE DELIMITEAZCIRCUMVOLUIUNI (girusuri)

Substana alb la interiorFormat din fibre mielinizate:

1-de proiectie-ascendente -descendente

2-comisurale-leag cele doua emisfere

3-de asociaie-leaga zone ale aceleeasi emisfere

Substanta cenusie la exterior formeaza cortexul cerebral(2-6 mm grosime) - la baza emisferelor formeaza ganglionii bazali(corpii striati)

CONFIGURAIA INTERNA

NVATARE, MEMORIE, CONTROL COORDONARE, INTEGRARE SENZATII, CORTEXUL ESTE SEGMENTUL SUPERIOR CU ROL IN: VOINTA, STRI EMOIONALE I COMPORTAMENTALE.

SCOARTANEOCORTEX

CEREBRALAARHICORTEX SI PALEOCORTEX

Functional cuprinde : 1. neocortexul receptor 2. neocortexul motor 3. neocortex de asociatie

GALBEN VERDE

-CORTEX CINGULAT -HIPOCAMPUL

ROSU(inf) -NUCLEUL AMIGDALIAN

LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTAria motorie-bleo hasurat Aria somatosenzitiv galben hasurat Aria vizual albastru hasurat

Aria Broca-negru Aria Wernicke-in lobul temporal hasurat orizontal Aria auditiv in lobul temporal galben punctat

CORTEXULCUPRINDE :

Neocortex receptor senzitiv Neocortex motor -din (homunculus) girusul precentral care formeaza un Homunculus si senzoriale:vizuala,olfactiva, motor foarte asemanator cu gustativa, auditiva,vestibulara Homunculus senzitiv.

Neocortex de asociaie: somato-senzitiv vizual , auditiv, motor.

CORTEXUL MOTORlocalizat n lobul frontal n faa anului

central Rolando

INIIAZ SEMNALE MOTORII PENTRU MICRILE VOLUNTARE

Ariemotorie

Aria Broca-centrul motor al vorbirii,pronunie si articulaia cuvintelor Se afla in lobul frontal stang. Nu are corespondent in emisfera dreapt

Localizarea ariilorsenzoriale si motorie primare la nivelul cortexului cerebral

SUNT ARII CARE PRIMESC SI PROCESEAZ SEMNALE SENZORIALE SI INIIAZ MICRILE VOLUNTARE

ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

Reprezentarea grafic in aria somestezica I (LOBUL PARIETAL) unde se proiecteaz sensibilitatea cutanat si proprioceptiv a regiunilor corpului, in functie de densitatea receptorilor

Aria vizual (arie senzorial) cu rol n

formareaimaginilor (cortexul vizual)

1.Localizarea ariilor deasociaie

si2.Ariilor motorii secundare si de asociatie

1.Primesc si interpreteaza informatiile de la ariile senzoriale primare apoi utilizeaza informatiile din memorie pentru a le interpreta. 2.Coordoneaza miscarile de mare finee si miscarile voluntare ale ochilor, mainilor si capului

ARIE DE ASOCIAIE TERIAR aria Wernicke-inelegerea limbajului

PRIMETE I INTEGREAZ INFORMAII DE LA ALTE ARII DE ASOCIAIE

ESTE O ARIE INTERPRETATIVA

Aria CorticalCortex motor asociativ

FunctiiCoordoneaza miscarile complexe

Cortex prefrontalCortex Motor Primar Cortex somatosenzitiv primar Arii senzitive de asociatie

Rezolvarea Problemelor, Emotii, Gandire complexaInitiatierea miscarilor voluntare Receptioneaza informatiile tactile din corp Proceseaza informatii multisenzoriale

Aria vizuala de asociatieCortex vizual Aria Wernicke Aria auditiva de asociatie

Prelucrare complexa a informatiilor visualeDetectarea stimulilor vizuali simpli Intelegerea limbajului Prelucrare complexa a informatiilor auditive

Cortexul auditivCentrul vorbirii ,Aria Broca

Detectarea calitatii sunetelor (intensitate, tonalitate)Pronuntia si articularea cuvintelor

FUNCTII: 1-proiecie si integrare olfactiv 2-regleaza activitatea vegetativ si endocrin

3-mentine homeostazia mediului intern4- emotii 5-instinctele :alimentare sexuale

6.-recompens si pedeaps

7. motivatiile

SISTEMUL LIMBICArhicortex si Paleocortex

FORMAIUNEA RETICULAT STRUCTURA este format din celule i fibre nervoase constituit dintr-o multitudine de nuclei 5 grupe: nuclei cu conexiuni cerebeloase nuclei ce formeaz ariile respiratorii bulbare, presoare i ariile de inhibiie a reflexului miotatic nuclei cu rol receptor i asociativ nucleii rafeului median din tegmentum mezencefalic nuclei ce corespund ariei limbice a mezencefalului

FORMAIUNEA RETICULAT FUNCII 1. intervine n controlul motricitii somatice prin intermediul cilor reticulo-spinale: sistemul reticulat descendent facilitator se gsete n regiunea dorsolateral a trunchiului cerebral are tonus propriu are rol de ntrire a reflectivitii medulare sistemul reticulat descendent inhibitor se gsete n regiunea ventromedian a trunchiului cerebral reduce excitabilitatea motoneuronilor medulari nu are tonus propriu constituie o cale final comun a centrilor inhibitori suprajaceni sistemul inhibitor cortico-cerebelo-reticulospinal sistemele reticulate descendente controleaz reflexele tonice i posturale, prin intermediul motoneuronilor alfa i gama

FORMAIUNEA RETICULAT FUNCII 2. influeneaz funciile vegetative prin centrii reglatori de la acest nivel: respiraia vasomotricitatea salivaia voma deglutiia secreia i motilitatea gastro-intestinal termoreglarea metabolismul miciunea 3. n reglarea strii vigile i a comportamentului: constituie sistemul de alertare al scoarei cerebrale, prin sistemul reticulat ascendent activator are dou modaliti de aciune: - fazic (de trezire) tonic (starea de veghe) asigur gradarea controlului strii vigile i a contienei

FORMAIUNEA RETICULAT ACTIVAREA FORMAIUNII RETICULATE se realizeaz prin: mecanismul autonom determinat de proprietatea de pacemaker a structurilor constituiente ntreinut de - aferenele unor circuite locale - influene umorale (este sensibil la modificrile pO2 , pCO2 , [H+], substane biologic active endo- i exogene) n ntreinerea activitii autoritmice a neuronilor formaiunii reticulate intervin : - mecanisme adrenergice (specifice substanei reticulate) - mecanisme colinergice ci ascendente de la periferie (prin colateralele aferenelor senzitivo-senzoriale) ci descendente de la cortexul cerebral

FORMAIUNEA RETICULAT EFERENELE FORMAIUNII RETICULATE care duc la scoara cerebral urmeaz dou ci: calea talamic - prin nucleii talamici nespecifici, cu proiecie difuz - regleaz tonusul cortical prin 2 categ. de aferene: sistemul talamic difuz desincronizator cu efect de trezire i meninere a strii vigile folosete mediaia catecolaminergic sistemul talamic difuz sincronizator (sist. de recrutare talamic) cu efect hipnogen folosete mediaia serotoninergic calea extratalamic influeneaz toate aspectele activitii nervoase superioare: contien atenie nvare

Sistemul nervos vegetativ coordoneaz funciile diferitelor organe interne.