Sinteza Piete de Capital Si Burse de Valori
-
Upload
kukkaburra -
Category
Documents
-
view
798 -
download
2
Transcript of Sinteza Piete de Capital Si Burse de Valori
Facultatea de Management Financiar Contabil
Specializarea : Contabilitate si Informatică de gestiune
PIATE DE CAPITAL SI BURSE DE VALORI
Procesul de constructie a pietei de capital in Romania a cunoscut
urmatoarele etape :
• Crearea cadrului legal prin Legea nr. 52/1994 privind valorile
mobiliare si bursele de valori ;
• Crearea unei autoritati competente – Comisia Nationala al Valorilor
Mobiliare ;
• Crearea Bursei de Valori Bucuresti ;
• Crearea pietei secundare pentru actiunile din PPM , al Registrelor
Independente si a Societatii Nationale de Compensare , Decontare si
Depozitare ( SNCDD ) .
1.1. Procesul de privatizare si restructurare
Institutiile nou create in sprijinul procesului de privatizare au fost
Fondul Proprietatii de Stat ( FPS ) si cinci fonduri ale proprietati private
( FPP ) . FPS a pastrat 70 % din capitalul social al celor 6.280 de societati in
scopul administrarii in numele statului pana la privatizare . Celelalte 30 % au
fost distribuite fondurilor proprietatii private conform unor criterii zonale .
Fondul Proprietatii de Stat trebuia sa se autodizolve la capatul unui
interval de sapte ani , dar cu timpul s-a transformat in APAPS , care a
capatat alta menire , transformandu-se intr-o organizatie durabila . Cele cinci
FPP –uri , la randul lor , si-au schimbat statutul in societati de investitii
financiare inca din anul 1996 .
1.2. Privatizarea prin intermediul pietelor de capital
Privatizarea prin pietele de capital nu poate fi considerata un succes .
Fondul Proprietatii de Stat , transformat in APAPS , nu a reusit sa speculeze
momentul in care atentia si dorinta de a investi in Romania au fost maxime ,
cand ar fi putut sa vanda la preturi corecte multe companii din portofoliul
sau .
Participarile FPS in aceste companii variau intre 0,28 % si 81,26 %
din capitalul social .
Cea mai mare parte a acestor privatizari s-a efectuat prin oferte
publice secundare sau prin licitatii speciale pe RASDAQ .
Privatizarea prin piata de capital nu a fost incununata de succes .
1.3. Dezvoltarea sectorului privat – obiectiv fundamental al dezvoltarii
economice a Romaniei
Obiectivul fundamental al dezvoltarii economice a Romaniei pe
termen mediu este crearea unei economii de piata functionale , compatibila
cu principiile , normele , mecanismele , institutiile Uniunii Europene .
In acest context se inscrie si continuarea dezvoltarii sectorului privat ,
care sa asigure mediul concurential necesar pentru o adevarata economie de
piata .
1.4. Infuzia de capital strain :
• Imbunatatirea si stabilizarea cadrului legislativ ;
• Stabilitatea structurilor taxelor si impozitelor ;
• Ameliorarea cadrului legislativ si juridic ;
• Extinderea liberalizarii miscarilor de capital privind investitiile
directe .
CURS 2
ORGANIZAREA PIETEI DE CAPITAL IN
ROMANIA
2.1. Bursa de Valori
In conformitate cu prevederile Legii nr. 52 / 1994 privind valorile
mobiliare si Bursele de Valori prin Decizia Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare nr. 20 / 21.04.1995 s-a infiintat Bursa de Valori Bucuresti
( BVB ).
BVB este o institutie publica cu personalitate juridica ale carei
membre sunt societatile de servicii financiare care au obtinut autorizatia de
negociere in Bursa . Fiind o institutie a pietei de capital , BVB este
supravegheata si controlata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare , atat
in ceea ce priveste administrarea si functionarea , cat si regimul operatiunilor
si disciplina societatilor de servicii financiare si a agentilor acestora .
2.2. Piata RASDAQ
La sfarsitul anului 1996 , pe piata romaneasca de capital ia nastere o
noua piata de tip bursier , piata nationala a valorilor mobiliare , RASDAQ ,
avand la baza un Sistem Electronic de Tranzactionare . Cu cele circa 5.700
de societati listate in anii ce au urmat si cei 16 milioane de actionari , piata
RASDAQ este una dintre cele mai extinse piete de capital din lume . La
inceputul lui ianuarie 2000 , se tranzactionasera deja aproximativ 4,5
miliarde de actiuni , reprezentand un volum de peste 10,5 mii de miliarde
ROL ( 1,07 miliarde USD ) .
2.3. ANSVM
Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare este o asociatie
profesionala a brokerilor ce actioneaza pe piata romaneasca de capital . Ea a
luat fiinta ca asociatie profesionala , neguvernamentala , independenta si
nonprofit in martie 1995 , iar ANSVM a primit din partea Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare , cu titlu temporar , statutul de Organism de
Autoreglare ( OAR ) in scopul de a adopta regulamente si proceduri
referitoare la organizarea si activitatea propriilor membri , precum si la
mecanismele pietei RASDAQ .
2.4. Societatea Nationala de Compensare , Decontare si Depozitare –
SNCDD
In scopul definitivarii procesului de vanzare – cumparare de actiuni de
actiuni a fost creata Societatea Nationala de Compensare , Decontare si
Depozitare , infiintata la 15 august 1996 ca societate pe actiuni avand ca
actionari societari de valori mobiliare , banci , Asociatia Nationala a
Societatilor de Valori Mobiliare . Bursa de Valori Bucuresti , conform unei
structuri reglementate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare .
Societatea Nationala de Compensare , Decontare si Depozitare are rol
de compensare , decontare , coordonare si control al transferurilor din
conturile societatilor de valori mobiliare ale actiunilor contra bani si ale
banilor contra actiuni .
2.5. Registre independente ale actionarilor
O veriga importanta in realizarea tranzactiilor este reprezentata de
registrele independente ale actionarilor , electronic conectate la Societatea
Nationala de Compensare , Decontare si Depozitare .
Rolul lor este de a gestiona evidenta actionarilor la fiecare dintre
societatile listate in acest moment pe Piata RASDAQ .
CURS 3
PRODUSELE FINANCIARE ALE PIETEI DE CAPITAL
3.1. Valori mobiliare
Valorile mobiliare includ :
• Actiuni ;
• Titluri de stat , obligatiuni emise de administratia publica
centrala sau locala si societati comerciale , precum si alte titluri
de imprumut cu scadenta mai mare de un an ;
• Drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni si drepturi de
conversie a unor creante in actiuni ;
• Alte instrumente financiare cu excluderea instrumentelor de
piata care dau dreptul la diferite valori mobiliare echivalente
celor de mai sus prin subscriere , schimb sau compensatie
baneasca ;
• Alte instrumente financiare calificate de CNVM .
3.2. Instrumente financiare transferabile
Principalele instrumente financiare transferabile sunt :
1. actiunile ;
2. obligatiunile ;
3. titlurile de stat ;
4. valorile mobiliare derivate .
3.3. Instrumente financiare netransferabile
Principalele instrumente financiare netransferabile sunt :
1. unitati de fond de investitii ;
2. contracte de report ;
3. intrumente de plata si credit .
3.4. Intermedierea de produse financiare
Intermedierea de produse financiare , se defineste ca fiind o activitate
desfasurata de persoane autorizate pentru prestarea de servicii de investitii in
contul lor si/sau in contul altor persoane , pentru transferul de instrumente
financiare sau drepturi aferente acestora si de servicii accesorii sau conexe .
In practica , activitatea de intermediere de instrumente financiare se
realizeaza numai prin intermediul societatilor de servicii financiare
autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare .
CURS 4
BURSA DE VALORI BUCURESTI
4.1. Rolul pietei bursiere in economia de piata
In cadrul economiei de piata , bursele – atat cele de marfuri , cat si
cele de valori – asigura , prin folosirea unui mecanism transparent si eficace
de atragere si alocare a resurselor , buna functionare a economiilor nationale
si a celei mondiale .
Bursa , ca loc de intalnire a cererii si ofertei de bunuri si servicii ,
determina stabilirea unor preturi de referinta pentru produsele si serviciile in
cauza , ca rezultat al concurentei dintre producatori . Preturile astfel stabilite
reprezinta un barometru atat la nivelul economiilor nationale , cat si la cel al
economiei mondiale , ele devenind preturi de referinta pentru producatorii si
consumatorii marfurilor in cauza , ai produselor derivate rezultate din
acestea .
4.2. Bursa de Valori Bucuresti
Bursa de Valori Bucuresti este o institutie esentiala a economiei de
piata , iar prezenta ei in peisajul economic si public al societatii romanesti
confera un element suplimentar de coerenta traseului pe care s-a inscris
economia romaneasca incepand cu anii 1990 .
Redeschiderea , in 1995 , Bursei de Valori Bucuresti , dupa o absenta
de aproape 50 de ani din viata economica romaneasca , a insemnat un
moment de referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania ,
marcand debutul formarii pietei bursiere si , totodata , concretizarea
eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante institutii
ale pietei de capital .
4.3. Organele de conducere ale Bursei de Valori
Conducerea Bursei de Valori Bucuresti este organizata pe urmatoarele
structuri :
A. Comitetul Bursei
B. Directorul general
C. Inspectorul general al Bursei
D. Asociatia Bursei
4.4. Comisia de inscriere la cota BVB
Activitatea unitara , ordonata si eficienta de inscriere , promovare ,
suspendare , retrogradare si retragere de la cota BVB a valorilor mobiliare
este coordonata de Comisia de inscriere la Cota BVB .
Comisia are urmatoarele atributii :
1. hotaraste asupra inscrierii , promovarii , suspendarii sau
retrogradarii valorilor mobiliare de la cota BVB ;
2. propune Comitetului Bursei retragerea valorilor mobiliare de la cota
BVB .
CURS 5
TRANZACTII BURSIERE
5.1. Sistemul de tranzactionare
Bursa de valori Bucuresti a utilizat la inceput in tranzactiile efectuate
‘ Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata ‘ ( STEA ) care poate fi
accesat fie de la terminalele din incinta Bursei , fie de la sediul membrilor
Asociatiei Bursei .
In cadrul Bursei , tranzactiile se efectueaza doar prin intermediul
Societatii de Servicii de Investitii Financiare membra a Asociatiei Bursei si
doar in cadrul Bursei daca acestia demonstreaza ca dispun de personal
calificat si autorizat care sa desfasoare activitatea de relatii cu clientii , de
tranzactionare si evidenta tehnico-operativa , precum si de mecanisme de
supraveghere adecvate .
Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata ( STEA ) a permis
efectuarea tranzactiilor pe doua piete : piata continua si piata intermitenta .
In principal , sistemul de tranzactionare trebuie sa respecte
urmatoarele cerinte :
a. Cerinte de software
b. Cerinte de hardware
Principalele tipuri de ordine utilizate sunt urmatoarele :
a. Ordine comune
b. Ordine conditionate
Tranzactionarea in piata continua are urmatoarele etape :
1. Etapa de predeschidere ;
2. Etapa de deschidere ;
3. Etapa de piata continua ;
4. Etapa de preinchidere ;
5. Etapa de inchidere .
5.1. Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti
In functie de modul de achitare a valorilor mobiliare tranzactionarea
poate avea :
1. Tranzactii la vedere , denumite si «cash » ;
2. Tranzactii in marja ;
3. Tranzactii la termen .
CURS 6
INDICII BURSIERI
6.1. Scurt istoric
Complexitatea activitatii bursiere a impus necesitatea aparitiei unor
indici denumiti ‘ indici bursieri ‘ , care , prin valoarea lor , sa reflecte trendul
pietei .
Acesti indici sunt denumiti indici compoziti , cei mai reprezentativi
fiind : NYSE – New York , FT – SE – 100 – Londra si Topix – Japonia .
Indicii bursieri prezinta un indicator statistic care reflecta evolutia in
timp a pietelor de valori mobiliare , fiecare bursa calculand propriul indice ,
cresterea valorii acestuia reflectand imbunatatirea activitatii societatilor
cotate la bursa .
Indicii bursieri se clasifica in functie de mai multe criterii , si anume :
a) dupa tipul valorilor mobiliare ;
b) dupa modul de calcul ;
c) dupa gradul de cuprindere ;
d) dupa apartenenta la una sau mai multe piete de capital ;
e) dupa piata bursiera pe care sunt calculati ;
f) dupa intervalul de calcul .
6.2. Compensarea si decontarea tranzactiilor
Compensarea si decontarea tranzactiilor este ultima etapa a
negocierilor pe piata bursiera si are loc pe baza unui contract de novatie
incheiat intre Bursa de Valori Bucuresti si SSIF plus garantiile aferente .
CURS 7
PIATA RASDAQ
7.1. Organizarea si functionarea sistemului RASDAQ
In tara noastra , piata RASDAQ a fost proiectata , cel putin la inceput,
pentru tranzactionarea actiunilor rezultate din programul de privatizare in
masa ( circa 5.774 societati comerciale ) .
7.2. Functiile programului PORTAL utilizat de sistemul RASDAQ
Functiile programului Portal sunt structurate pe cele doua segmente de
piata ( piata primara si piata secundara ) si pot fi sintetizate in modul
urmator :
1. Functia directori ;
2. Functia de afisare a cotatiei ;
3. Criterii de ordonare a cotatiilor intr-un ecran combinat pentru o
valoare mobiliara ;
4. Actualizarea cotatiei ;
5. Tranzactionarea .
CURS 8
BURSELE DE MARFURI IN ROMANIA
8.1. Scurt istoric al burselor de marfuri in Romania
Bursele de marfuri au avut un rol important in Romania incepand cu
secolul trecut . Ideea de a deschide burse de marfuri in Bucuresti si Braila a
aparut inca din 1839 .
Incepand cu 1992 , in Romania s-au infiintat din nou bursele de
marfuri , care au functionat ca societati comerciale guvernate de legea nr.
31/1990 . Prima societate de bursa avand ca obiect de activitate tranzactiile
cu marfuri a fost Bursa de Marfuri Bucuresti , care si-a inceput activitatea in
decembrie 1992 .
8.2. Bursa – definitie si caracteristici
Bursa este o piata concurentiala in care se concentreaza cererea si
oferta pentru anumite categorii de marfuri si valori , realizandu-se tranzactii
dupa o procedura determinata , potrivit unui program prestabilit intr-un loc
cunoscut .
Natura specifica bursei este data de o serie de caracteristici . Astfel ,
Bursa de Marfuri este :
1. Piata de marfuri ;
2. Piata simbolica ;
3. Piata organizata si libera ;
4. Piata reprezentativa .
CURS 9
CONTRACTE BURSIERE
9.1. Contractul SPOT
Contractul SPOT este un contract de vanzare – cumparare care are ca
obiect o marfa prezenta , existenta in momentul incheierii contractului si
care urmeaza sa fie livrata si achitata imediat .
9.2. Contractul FORWARD
Contractul FORWARD este un contract de vanzare-cumparare prin
care vanzatorul se obliga sa livreze marfa / valuta / activul financiar la o data
ulterioara , stabilita in momentul incheierii contractului la data la care va
intra in posesia marfii / valutei / activului financiar .
9.3. Contractul FUTURES
Contractul FUTURES este un angajament standardizat de a cumpara-
vinde , indiferent in ce ordine , un anumit activ marfa , titlu financiar ,
instrument monetar – la un prêt stabilit in momentul incheierii tranzactiei ,
lichidarea contractului realizandu-se la o data viitoare .
9.4. Optiuni pe contracte Futures
Optiunile pe contracte futures sunt cele mai noi contracte bursiere si
dau cumparatorului dreptul , dar nu si obligatia de a vinde ( optiunile PUT )
sau de a cumpara ( optiunile CALL ) un anumit activ – marfa , titlu financiar
sau instrument monetar la o data viitoare . In schimbul acestui drept ,
cumparatorul optiunii va plati o suma , numita prima , vanzatorului acesteia .
Avantajele optiunilor sunt urmatoarele :
• Flexibilitatea ;
• Multifunctionalitatea ;
• Castiguri nelimitate prin asumarea unor riscuri limitate ;
• Standardizarea .
9.5. Tranzactii in Piata Futures
Principalele notiuni , persoane juridice / fizice cu care se opereaza pe
Piata Futures sunt :
• Activ financiar ;
• Apelul in marja ;
• Broker ;
• Casa Romana de Compensatie ;
• Client ;
• Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare ( CNVM ) ;
• Cont de marja ;
• Contract de bursa ;
• Contract futures ;
• Contract cu optiuni ;
• Cotatia ;
• Fluctuatie maxima a pretului ;
• Informatia confidentiala ;
• Informatia privilegiata ;
• Lichidarea ;
• Lichidarea fortata ;
• Marcarea la piata ;
• Membru al bursei ;
• Membru afiliat ;
• Membru compensator ;
• Oferta de vanzare – cumparare ;
• Pasul ;
• Pozitia descoperita ;
• Piata la disponibil ;
• Piata la termen ;
• Piata futures ;
• Piata cu optiuni ;
• Scadenta ;
• Sesiune de tranzactionare ;
• Societate de brokeraj ;
• Societatea de bursa ;
• Societate de consultanta bursiera ;
• Ultima zi de tranzactionare .
9.6. Mecanismul de tranzactionare pe Pietele Futures
Schema mecanismului de tranzactionare futures contine elemente de
baza ale pietei si este impartita in patru niveluri .
9.7. Ordine de tranzactionare
Exista trei tipuri fundamentale de ordine : ordine de cumparare ,
ordine de vanzare si ordine spread . Ele sunt transmise firmei de brokeraj
prin fax sau electronic . Ordinul este preluat apoi de catre brokerul agentiei
pentru a fi executat . Daca ordinul este executat , se va face confirmarea
telefonica a indeplinirii lui catre client .
Ordinele la piata
Ordinele la piata ( market order ) este o instructiune data brokerului de
a executa imediat o tranzactie la pretul pietei , pretul existent in momentul
executiei . Brokerul va executa ordinul la pretul cel mai bun gasit in piata .
Ordinele – limita
Ordinele – limita ( limit order ) pune accentul pe pretul tranzactiei .
Ordinele stop
Ordinul de tranzactionare stop ( stop order ) are calitatea de a limita o
pierdere potentiala sau de a proteja castigul clientului .
Ordinele spread
Un spread este un ordin de a cumpara un contract futures si de a vinde
simultan alt contract futures avand la baza acelasi activ – support sau unul
asemanator , la o anumita diferenta de pret .
CURS 10
TRANZACTII CU OPTIUNI
10.1. Clasificarea optiunilor
Optiunile sunt contracte standardizate care dau cumparatorului
dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport ( de la
baza contractului ) la un pret prestabilit , numit pret de exercitare , contra
unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului , numita prima , in
cadrul unei perioade de timp predeterminate . Activul suport poate fi
reprezentat de actiuni , obligatiuni , titluri de stat , rata dobanzii , devize ,
marfuri , contracte futures .
Din punctul de vedere al drepturilor pe care le confera , optiunile sunt
de doua tipuri :
1. Optiuni call
2. Optiuni put
In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea , optiunile
se clasifica in doua categorii :
1. Optiuni europene ;
2. Optiuni americane .
10.2. Tranzactionarea optiunilor
Optiunile care au ca active de baza contracte futures vor fi numite in
continuare optiuni pe futures . Ele se tranzactioneaza exclusiv la bursele
futures .
Tranzactiile cu optiuni pe futures sunt inregistrate si evidentiate in
contul de marja al participantului in mod similar tranzactiilor cu contracte
futures .
10.3. Sistemul de marje
Una dintre cerintele fundamentale ale mentinerii pietei in siguranta
este sistemul de marje .
Regulile de conduita interna ale bursei solicita ca , la deschiderea unei
pozitii , initiatorul acesteia sa depuna o marja initiala reprezentand o suma ce
se stabileste in functie de caracateristicile contractului .
CAPITOLUL 11
ANALIZA RISCULUI IN INVESTITIILE PE
PIATA DE CAPITAL
11.1. Riscul in investitiile pe piata de capital
Intre ceea ce investim astazi si ce vom obtine ca urmare a investitiei in
viitor exista o puternica conexiune , incertitudinea in legatura cu rezultatul
probabil trebuind sa fie redusa cat mai mult posibil .
Exprimata in valori materiale , diferenta poarta denumirea de ‘risc’ ,
care poate fi caracterizat prin trei aspecte :
1. riscul este probabilistic , incluzand incertitudini ;
2. riscul este simetric , adica rezultatul poate fi placut sau neplacut ;
3. riscul implica schimbare , neexistand schimbare , nu exista risc .
11.2. Clasificarea riscului
Riscurile , in functie de continut si factor de influenta se clasifica in :
A. Riscuri de tara ;
B. Riscuri la nivelul economiei nationale ;
C. Riscurile intreprinderii .
11.3. Riscurile intreprinderii :
A. Riscul economic ;
B. Riscul financiar , care poate fi ;
1. Risc financiar general
2. Risc de faliment
11.4. Riscul de investitii
Riscul in procesul investitional este o masura a tuturor efectelor unei
investitii si in general se exprima cantitativ .