Sindromul CIDCs1. Manifestările clinice în sindromul CID sunt determinate de:A. AcidozăB. AlcalozăC. HipoxieD. HipercoagulareE. Dereglări microcirculatoriiCs2. În tratamentul sindromului CIDeste argumentată administrarea remediilor următoare, cu excepţia:A. FibrinogenuluiB. Plazmei proaspăt congelateC. DesensibilizantelorD. Preparatelor fibrinoliticeE. AntitrombinelorCs3. Pentru sindromul CID sunt caracteristice, cu excepţia:A. Conţinut normal sau majorat al fibrinogenuluiB. Trombocite funcţional activeC. Toleranţa plasmei la heparină normalăD. Coagulare sanguină rapidăE. TrombocitozăCs4. Sindromul CID reprezintă, cu excepţia:A. HipercoagulareB. Dereglare consecutivă a hemostazeiC. Insuficienţă fibrinoliticăD. AutoagresieE. Afectare poliorganicăCs5. Declanşarea sindromului CID este dependentă de: A. AlcalozăB. AcidozăC. HipercoagulareD. HipocoagulareE. HipoxieCs6. Sindromul CID este o stare de:A. NormocoagulabilitateB. HipocoagulabilitateC. HipercoagulabilitateD. Modificare de stare reologică sanguinăE. Dereglare a echilibrului acido-bazicCs7. Următoarele fenomene ale sindromului CID sunt complicaţii ale acesteia, cu excepţia:A. Modificarea stării reologice sanguineB. Starea de hipercoagulareC. AcidozaD. HipoxiaE. Necroza tisularăCs8.În sindromul CID tipul de sîngerare este:A. Peteşial - macularB. HematomC. MixtD. Vascular - purpuralE. AngiomatosCs

9. Prima fază a sindromului CID se caracterizează, cu excepţia:A. Fibrinogenemie exagerată B. TrombocitozăC. Timp scurt de recalcificare a plasmeiD. Conţinut de antitrombine normal sau majoratE. Test de autocoagulare pozitivCs10.Pentru sindromul CID este caracteristic:A. Conţinut de antitrombine normalB. Toleranţa plasmei la heparină normalăC. Activitate fibrinolitică normalăD. Trombplastina tisulară în excesE. Lizisul euglobulinic normalCs11.Cel mai efectiv remediu medicamentos în terapia sindromului CID este:A. Adrenalina sau noradrenalinaB. Dopamina C. Preparatele desensibilizanteD. Preparatele antiproteoliticeE. Plasma proaspгt congelatăCs12.Definitivarea sindromului CID constă în eavluarea:A. Aprecierea funcţiei de agregare a trombocitelorB. Determinarea produselor de degradare a fibrineiC. Aprecierea funcţiei de adezivitate a trombocitelorD. Determinarea cantitativă a fibrinogenuluiE. Aprecierea toleranţei plasmei la heparinăCs13.Care preparat este indicat în tratamentul sindromului CID:A. Heparina B. Acidul trifosforicC. AdrenalinaD. NoradrenalinaE. Sulfatul de magnuiCs14. Numiţi cel mai efectiv preparat sau asociere de preparate cu potenţial antitrombinic maximal:A. Antitrombina IB. HeparinaC. Antitrombina I + HeparinaD. Antitrombina III + HeparinaE. Antitrombina IIICs15.Tratamentul patogenetic al sindromului CID constă în restabilirea:A. Permiabilităţii vaselor sanguineB. Stării reologice sanguineC. Echilibrului acido-bazicD. Funcţiei fibrinoliticeE. Raportului O2 / CO2Cm1. În declanşarea sindromului CID participă:A. Distrucţia tisularăB. Dereglările reologice sanguineC. TrombocitozaD. HiperkaliemiaE. Antitrombinele în exces.Cm2. Faza a doua a sindromului CID (faza de consum a factorilor de coagulare) se caracterizează prin următoarele:

A. Număr normal sau redus al trombocitelorB. Cantitate normală sau redusă a fibrinogenuluiC. Cantitate normală sau majorată a antitrombinelorD. Toleranţa normală a plasmei la heparinăE. Activitatea fibrinolitică a plasmei sanguine normalăCm3. Paraclinic prima fază a sindromului CID se caracterizează prin următoarele:A. Trombocite activateB. Cantitatea mărită a fibrinogenuluiC. TrombocitozăD. Timp de sangerare îndelungatE. Timp de coagulare prelungitCm4. Pentru I fază a sindromului CID, faza de hipercoagulare sunt caracteristice:A. Majorarea viscozităţii sângeluiB. Centralizarea sângelui circulantC. Hipoxia tisulară şi acidozaD. Afectarea poliorganicăE. Hemoragii abundente.Cm5. Sindromul CID prezintă:A. AutoagresieB. HipercoagulareC. Dereglare consecutivă a hemostazeiD. Insuficienţa fibrinoliticăE. Afectare poliorganică.Cm6. Manifestările clinice ale sindromului CID sunt:A. AcidozaB. Alcaloza C. HipoxiaD. Disfuncţia organicăE. Necroza tisulară.Cm7. Valoare diagnostică în confirmarea sindromului CID o au:A. Aprecierea activităţii tromboplastinei plasmaticeB. Evaluarea testului de autocoagulareC. Aprecierea timpului de coagulareD. Determinarea tensiunii parţiale a oxigenuluiE. Aprecierea timpului de sîngerare.Cm8. Valoare diagnostică în confirmarea sindromului CID o au:A. Evaluarea timpului de recalificare a plasmeiB. Efectuarea probei cu etanolC. determinarea tensiunii parţiale a CO2D. Aprecierea ureeiE. Aprecierea toleranţei plasmei la heparină.Cm9. Sursa esenţială de ante trombine este:A. Sîngele integruB. Plasma nativăC. CrioprecipitatulD. CrioconcentratulE. Plasma proaspăt congelată.Cm10. Cele mai eficiente remedii în terapia sindromuluio CID sunt:A. Plasma proaspăt congelată

B. Sîngele integruC. Plasma proaspăt congelată + heparinaD. Plasma nativăE. Serul fiziologic. Cm11. Care preparate sunt contraindicate în tratamentul sindromului CID:A. DopaminaB. AdrenalinaC. NoradrenalinaD. Acidul trifosforicE. Heparina.Cm12. În prima fază a sindromului CID (faza de hipercoagulare) la bolnav pot fi observate:A. Paliditatea pieliiB. Erupţii hemoragice cutanateC. HematomaD. HemartrozeE. Extremităţi reci.Cm13. În prima fază a sindromului CID pot fi: A. Număr majorat de trombociteB. Timpul de coagulare foarte scurtC. Cantitatea de antitrombină normalăD. Produsele de dereglare a fibrinei pozitiveE. Cantitatea fibrinogenului majorat.Cm14. În faza a doua a sindromului CID (faza de consum exagerat al trombocitelor şi factorilor de coagulare) pot fi:A. Peteşii şi echimozeB. HematoameC. HemartrozeD. Paliditatea tegumentelorE. Hipotermia extremităţilor.Cm15. Faza a treia a sindromului CID (faza de fibrinoliză patologică) se caracterizează prin:A. Hemoragii profuzeB. Afectare poliorganicăC. Sindrom cutanat izolatD. HipoxieE. Acidoză.Cm16. Paraclinic faza a treia a sindromuluiCID se caracterizează prin:A. Timp de sîngerare îndelungatB. Timp de coagulare îndelungatC. Prezenţa produselor de degradare a fibrineiD. Activitate fibrinolitică normalăE. Potenţial antitrombinic normal.Cm17. În favoare diagnosticului de sindrom CID vorbesc:A. Timpul de coagulare scurtB. Proba testului de autocoagulare pozitivC. Activitate fibrinolitică normalăD. Potenţial antitrombinic normalE. Produsele de degradare a fibrinei pozitive.Cm18.Evaluarea stării fiziologice a hemostazei include:A. Estimarea timpului de sîngerareB. Determinarea timpului de coagulare

C. Aprecierea funcţiei antitrombiniceD. Apreciarea toleranţei plasmei la heparinăE. Evaluarea componenţei gazelor sanguineCm19.Evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării include:A. Aprecierea globulinei antihemoliticeB. Determinarea protrombineiC. Estimarea protrombinazeiD. Aprecierea trombineiE. Determinarea predecesorului tromboplastinei plasmatice.Cm20.Evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării include:A. Aprecierea protrombineiB. Determinarea fibrinogenuluiC. Determinarea proaccelerineiD. Estimarea proconvertineiE. Determinarea toleranţei plasmei la heparină.Cm21.Vasculita hemoragică este definită ca:A. InfecţieB. HipocoagulareC. HipercoagulareD. Afectare alergicăE. Disfuncţie endocrină.Cm22.Caracterul erupţiilor cutanate în vasculita hemoragică poartă caracterA. PolimorfB. Vascular purpuralC. SimetricD. AsimetricE. Peteşial-macularCm23.Cele mai grave afectări în vasculita hemoragică sunt:A. Leziunile renaleB. Afectările pieliiC. Hemoragiile cerebraleD. Sindromul articularE. Afectările mucoasei gastrului