Marir,ts Ghtdel,

SHANGRI-LAFrumuselea ftrdmargini

a Divinului

Ca\ea cdtre fericire

Prefald deMaria Timuc

Editura DharanaBucuregti

20r7

l,lnlqtca din sufletul nostru are puterea si ordonezerrnlvcrsul fflri si intervini. Numai liniEtea este de aflat'l,irriptca qi lubirea sunt Dumneteu ins.tqi. Pacea sufletuluicstc mai presus dec6t toate. Iadul este acuzalia, critica, jude-

clta, rcproqul, qi impdrlirea in bine si r[u, pentru cd aduc

nclirriqte qi pierderea firii divine. De ce le alegi? Dq III-(.N I{E DATA CAND VREI SA ruDECI, AT CAZUT DINItAl PE LOC, $I DEVII Lr-N DIAVOL. Liniqtea qi pacea

sul'lctului este raiul. Dar cine il doreqte? Dacd cauli innebu-rrit lumea cu pldcerile ei, o vei pierde. Puterea liniqtii se

nrrlsoard prin c0t de calm poli sd stai in mijlocul neliniEtii qi

l pericolului cel mai mare. Sfbntul duh este in acela care

cstc gol de sine insuqi, asemenea Domnului lumilor, care

cstc absolut de umil qi iubitor. Indiferent cum este lumea, Elttrt o iubegte, ca soarele care iEi ddruieqte razele sale in modcgal: oricum sunt oamenii, TU IUBESTE-I!

Adevlrata dragoste este despre a dlruiqi nu despre a primi !

Continuarea... in volumul2, unde ve{i citi:

- 33 de iNvAlAruRr DrN rNFINrr- METODE DE VINDECARE a sufletului, a corpu-

lui qi a min{ii. METODE DE RENUNTARE LA EGO- ALTE CAT,ATORII EXTRAORDINARE PRIN

I,UMILE PARALELE. POVE$TI INITIATICE

CUPRINS

Despre Marius Ghidel - Omul care are amintiri de la?nceputul Universului................ .......7Prof. Dan Farcaq despre... Marius Ghidel,,Marius poseddinsuqirea de a accesa memoria universald intr-un modapafte" ........22Convorbiri personale cu prof. Dan Farcaq .........j............... 3 9

FA ToTUL PENTRU CEILALTI, PE TINE sA TpurTr! ..........3eZONA...... .....................4tIMPRESII DIN LUMEA DE DINCOLO ........42AMTNTIzu DrN rNFINIT.............. ..................42TREZIREA ..................44

$I A$A A CREAT UN LTNIVERS NTREG NUMAIPENTRU OM........... ......................45CEVA CAUTA CEVA, CINEVA SE CAUTA PE SINE .46CREATTA * TORUL SAU MANECA DE prJAMA........50

o CATATORIE SPRE SUPRAFATA MARULUIDUPA MOMENTUL CREATrEr.......... .......... s6EL ESTE DUMNEZEU, TATAL NOSTRU ...,.............,...57CERCUL N1nrUe1rLOR........ .....................59

$EFUL MEU - rNGERUL............... ...............63SCARA RAIULUI ...,...70TRONUL, SOARELE IUBIRII $I iNSOTITORUL MEUETERrC... .....................7rPLASA DE PESCAR............... ....,.74TUNELUL VrETrr...... ...................7sPETELE DE CERNEALA....... ......7]coNUL TIMPULUI................ ......78CADEREA DrN RAr .....................79FEERIA - LUMEA CUVINTELOR......... ......81LA PIRAMIDE.......... ....................86

Aaa 423

I IAI SA SCRIEM CARTEA! ........86s(rRrrroRUL cARUTA iI DICTA uN iNcpn...............88IjATUL $I ACTIVAREA PUTERILOR MENTALE ....... 89

|,D$TERA ....................91r.A MARE ....................91onAgut- iN caru oAMENII arpRncA spRENrcArBru ....................92l sroRIA iNrnupARrr SUFLETULUL.,..... 93

CINI-RTONIA PRIN LUME - CALEA PROSTULU......99TNTTTEREA - TNTRARBR iNrn-ul.r vAr on, cANpunt

103

O PLIMBARE PRIN CUTIA DE TINICHEA - INTRAMN cont, IE$EAM... ..................183coNTRoLUL vrrroRulur sr prn4sARrLE pErAeuR pATULUr.................. ... 184SUFLETUL ESTE nAspANorr pESTE ror iNCORP, CA LIN FUM GALBEN .................... 198uN awA gr FrNrcrr LUr.......... .................202NU-I LOC, NU-I LOC!................. .................203povESTEA prsrcrr eArRANp ......,.,....,....204ce sA cA;rrcr TREBUTE sA Nu vREr NrMrc .......20sTr sE eARE cA anr vREo pRoBLEMAz............ .....2r4CUM SE DESCHID PORTILE RAIULUI................ .,..,. 217cANo Egrr... rrN NrMENr................ ..........220FATA Mo$uLUr cEA FRUMoASA ;r HnnNrcA -povESTE rNrTrATrcA.............. ..................223O POVESTE CU LIN JAPONEZ CARE VISAMON$TRr ...........,......226OZN LA SEVERIN ...226ZBOR LA CAPUL BUNEI SPERANTE ............... ......... 230FTTNTA COl,rt-WA A OAMENrrOn........ ...234DTRECTORUL $r LEVrTATrA............. .......237FUMUL INTELIGENT DE LA TAVAN ,.....238SANDALELE ROMANE............... ...............240LUMTNA DE LA pA$Tr .............241PTRAMIDA DE CARTON.............. ..............243SUFLETUL MEU CARE SE PLIMBA NOAPTEAPRrN casA ...............246

$oPTrTORrr............... .................248TRECEREA OBSTACOLELOR FLINDAMENTALE:MUNTELE, MAREA $I DE$ERTUL ......... ................... 25 rHOTrr $r STAFTA .....2ssozN-uRr rN FORMATTE DE V .............. ....2s7LA MosrAR, iN BoSNIA HERTEGovINA, iN prnqnAznor DIN vrrroR ................................ ....................2ss

UN SPATIU DE PLTNCTE AURII DTiFERICIRE.........105C]AND MIRIAPODUL S-A OPRIT SA SE GAN-nBRscA.. ..................109oMUL rAna nco......... ............ n3r UBIREA ESTE rupncAroRul DIN NoI ................. 1 1 8

I]GOUL DESPARTE LUMILE ...124FIRUL AURrU oB pATaNJEN - INTRAREA INTR-oLUME DE VIS..... ......129(]EL MAI IUBIT OM AL LUI DUMNF,Z.EU.................133DUMNEZEU DrN SIATELE tuA;rnoR.................... 1 36

TERENUL VrETrr $r GROPTLE SPIRITUALE ............138DrspARrTrA cAMERET $I FIINIa cANo .................r43LUMEA ACEASTA E LIN VIS ......... ..........152MAESTRUL DE cEAr RIKyU * cANo rr nucr sApri'r"RECr cu cANpuRILE...... ...................1s3I'HRSONA: MASCA .................156rN'TRAREA iN ocrmoA........... ................ 160

.,'l'u, FIINT4"............. .................162TiVADARE DrN TrMP $r DIN SPATIU ......164ililruRA$ul- DIN ,,ALICE IN TARA MINLTNILOR" .. 165

ttAptRBa. DIN TROLETBTJZ .....r72I' I i P LAN ETA EXTRATERESTRILOR......... .,.............. T7 5

424

OZN LA MARE - OZN-URILE AR PUTEA SA FIErx)AR FIINTE DE LUMINA.............. .........261ITINICHIUL SUSPENDAT iN AER $I ECRANUL DEt)ttotECTIE .............. ...................265SIIANGRI-LA, ORILINDE TE AFLI......... ...266

Partea aII- a

M IRACOLUL - LOCUL iN CARE $TIINTA SE

OPRE$TE ..................268AVANSEZI, EL SE VA RETRAGE, TE RETRAGI, ELsE PREDA .................27sMANLINCHIUL DE RAZE DIN PIEPTUL OAMENI-t.()R.......... ..................217PARTNTELE GALERIU .............. .................278MA$rNA DE SCRIS $I VISUL DIVIN ........278UN SANDWICH MINUNAT - DESPRE DARURI......28O1TUMUL GALBEN. ....282

Dor cALUcAru $I o CARAMIDA....... .....28sGANDHT $r UCENICUL SAU ...285DUPA PLOAIE * ABANDONAREA DE SINE.. ,..........286MIYAMOTO MUSASHI - DESPRE PUTEREA FARAMARGTNI A SMERENIEI............ ................288

CUM ARATA IUBIREA? ...........291DOAR NU O SA TP ASCULT EU PE TINE .................291DESpRE IUBIRE.... ...292

SPATIUL... $I TIMPUL LENT.... .................310r.A ARMATA - CAr xuzx iN zoNA. .......31 1

T,ELERINUL JAPONE2............... .................314SIIANGRI-LA, ESTE O LUME DE POVESTE, iN CARE0RICE LUCRU MINLINAT SE POATE INTAUPT A..321vrATA CA O $ARADA .............326iNc;gRlr ...332

BANCHERUL EGOIST............... .................339

MoDALrrAp lE A pRrvr N sgNsBrL............. ....,.34rCUM L.AM CI.INOSCUT PE VALERIU POPA ...........343SACRO TERAPIE .....345o zANA.. ...................346DrsPARrTrr DE OBTECTE .........348RESrTRATTA EU/EL. FATA LUI DUMNBzpu... iNFATA NoRsrnA .....34sCERUL CARE CURGE ..............350METODA D'ALAMBERT ......... ..................354cArucAnut, ............... ..............365cArNu DTNTRE BLocuRr $r KUNG-FU............ ........36spovESTEA cELoR TREr cArAronr: IUBIREA,FEzucrREn;r sANArATEA.... ..................372UITAREA ..................376REPARATTA ............. ..................379zBoRUL. ...................393KONrA $r JALAL AD-DrN RUMr .,............394TRENULETUL RUGAcrurNu ...394RATACIT IN SHANGRI-LA....... .,.,.,..,........397O EXCURSIE LA BUDAPESTA ........... ......401TELEFoNUT pAna FrR........... .............,.....402FERICIREa NsnnvnrA pEspovARARE, coLIREDE SrNE $r DETA$ARE. ...........403LA KUBAN ...............405u4rANuLE............. ...................407DINCOLO DE NORI, $OAPTE DE TUBIRE .................409NU vEZr cA atcr ESTE NUMAr TUBIRE?.................418

426 427

vor aminti undeva in altd parte. Faptul cd mai multepersoane, intre care qi Marius, au in minte imagini dinvielile altor persoane poate insemna, in cel mai bun caz,doar faptul cd au avut acces la date privind acele viefi,inscrise intr-o memorie universald pe care am mai numit-oqi supermemorie ori Akasha.

Creatorii autentici ai frumosului qi binelui nu intrd inaceastd competifie supundndu-se unei legi sau porunci qinici in speranfa unei recompense mai mari, ci prin structurafirii 1or, in mod altruist, gAndindu-se mai pulin cd asta le-araduce vreun avantq personal, aici ori dupd moarte. Vorbindde ei, Marius spunea: ,,aceastd jertfd de sine este iubirea...toate religiile lumii au la baza lor sacrificiul de sine qislujirea celorlalyi...". Tot el amintea, in altd, parte, despre,slujirea celorlalyi fdrd rdsplatd". intr-adevir, asta qi faceomul care creeazd, dezinteresat, frumosul qi-l ofer6 sprebucuria qi curdlirea sufleteascd a semenilor sdi. El faceastfel, un sacrificiu, aduce o jertfb. El iqi sacrificd, de bunlvoie, timpul, pl[cerile Ei poate chiar sdndtatea pentru a ddruifrumosul semenilor pe care ii iubeqte. C6nd Johann Sebas-tian Bach a compus Arta Fugii, putea si se distreze, ori sdprofite in alte moduri de zilele sale. Dar decizia sa a fost s6igi stoarcd qi ultimele picdturi de energie, qtiind cd prin trudasa va ajuta lumea sd devin6, mai frumoasl, mai bun[, maideschisd cdtre tdrdmul spiritului. Aceastl jertfi este insd cutotul altceva decdt cea a unui miel dus la un altar primitivpentru a fr tdiat spre ofrand5 zeilor. Mai general, este ojertfb activd ,si conqtientd, nu una a supunerii pasive qi aabandonului de sine.

38 39

Convorbiri personale cu prof. Dan Farcaq

FA TOTUL PENTRU CEII.ALTI'

PE TINE SATE UITI!

Marius Ghidel:O intrebare: vreli sd qtifi direct o anumitd experienld,

sau vrefi sd qtili totul?Prof. Dan Farcaq:- Vreau totul.Deci, inainte de a md naEte, toate etapele, p6nd intrd su-

llctul...- inleleg cd vd aduceli aminte evenimente care vi s-au

intdmplat inainte de naqtere...

Da, toate etapele mi le amintesc'- ,,Toate etapele" ce inseamn[, de unde'?

Nu numai naqterea mea, ci Ei Creafia. Cum a fost creatd

lumea. Seamdnd puJin cu teoriile qtiin{ifice pentru cd qi aco-

lo este tot o lume fizicd, dar de alt ordin' O s[ vedeli un tor

la crealie qi o energie imensd care iese din pdlnia lui, ca

tlintr-o gavd neagrd. Ceva asem[nlri cu modelul gtiin{ific

cxistd.- Avefi gi ilustrafii inleleg.- Da, am fEcut niqte desene.

- Totuqi, m5 intereseazd cum ali ajuns in posesia acestor

cunoqtinfe. De pildd, le-ali avut din copil[rie?M-am nlscut cu ele. Le fin minte de cAnd eram foarte

ruric.

- Asta infeleg. insd vorbili despre Creafie, cdnd anume

afi devenit conqtient?De cdnd am intrat in via[a aceasta qi dinainte. Aceeaqi

stare de con;tienfd o ai gi aici, Ei acolo. Sufletul nostru estenemuritor. $i acelaqi sentiment c6 exiqti il ai qi aici, gi din-colo. cred cd toli oamenii Etiu de unde au venii, numai cd auuitat. cdnd intri in via[6ti se $terge toatd amintirea lumii deunde vii.

- Eu deocamdatd gtiu cI aveli niqte convingeri.Nu sunt convingeri, sunt trdjri.- Suntefi convins c6 le-a{i trdit, in sensul acesta.Totul este acolo real, frzic.- $i inleleg c6 nu putefi s6 v6 explicafi cum de le avefi?

Adicd unii spun: a venit o persoand ;i *i_o spus sau afost orevelalie. sau am cdzut intr-o anumitd staie ;i atun"ci amvdzut ceva. La dumneavoastrd inleleg cd, au apdrut, pur qisimplu, de la naqtere.

Este o certitudine.- $i nu gtili cum sd vi le explicali...

. Nu am gtiut p6nd in 1989, nu am qtiut. Apoi am mai ci_tit cdr{i qi am recunoscut multe lucruri/experienpe prin careeu am trecut. Am citit atunci o carte, ?n care se spunea des_pre globule{ele din lumea de dincolo, qi atunci *-u- bucu_rat cA gi allii gtiu gi le-au vdzut

- Da, dar dacd eu stiu ceea ce gtiu, imi aduc aminte cdam vdzut undeva, cd am citit undeva, sau am auztt de lacineva...

Nu, nu am citit qi nu am auzit pe nimeni. Se intAmplaugi nu le luam in seamd, nu ;tiarrr ce mi se intdmplu, nuaveam termen de comparalie. De aaeea qi vreau sd le poves_tesc, pentru cd totul e sincer qi adevdrat. Nu am fdcufmedi-talii sau altceva. Am fost dus in aceste lumi, prin asemdna-re. cdnd egti asemdndtor cu ele ca vibrafie, popi sa treci din-colo. Ca la batiscaf, cu acea cameri de Aepresurizare. Aqa

4041

se trece dincolo.- Deci ali fost, qtiu eu... la inceputul lumii.Dp, de la inceputul lumii pornesc.- Incd o intrebare qi dupd asta vd las sd vorbili. S-ar pu-

lca spune cd, ali ajuns la aceste..., sd le spunem, viziuni intttomentul ?n care aliluat cunoqtinld cu Biblia creqtind...

Nu, Nu am citit Biblia p0nd dupd 1989.- in copildrie nu afi primit o educalie religioasd?Nu, chiar deloc.- Dar pdrinfii dumneavoastrb qtiau de aceste lucruri?Am incercat sb le spun, dar nu ascultau. Nu puteau sd

lic atenfi. Cdnd incercam sd le povestesc prin ce am trecut,plocau imediat, nu puteau suporta. Se blocau, nu mai funcfi-onilu nofinal. Aga cd nu am avut cui sd-i povestesc nimic.Altora nu le-am spus, atunci.

- Ali fost acolo, ali vdzut. Avefi ?n minte amintireairccasta. $i nu qtifi cum o ave{i.

Nu mi-am pus intrebarea ,de ee"?- Nu v-afi pus intrebarea. Bun, hai sb incepem, cd sunt

nrulte qi riscim sd ne pierdem.

ZONA

Eu i-am spus Shangri-La pentru cd seamdnd foarte multtu Zona lui Tarkovski. Vb amintili cum cdlduza ii ducea peer:i doi cdldtori la o camerd in care orice dorinld li se putearrrrplini?

Cel mai important lucru pe lume este ca oamenii sd fienr:liutorafi qi vulnerabili, ca niqte copii, pentru cd sldbiciu-f rr:ir oste o mare minune, iar tdria lumii un nimic.

,,lmediat dupd nagtere omul este fbrd putere qi moale,rirr cAnd moare... este rigid gi insensibil. CAnd un copac este

in creqtere, este fragil qi elastic, dar cdnd este uscat gi rigidel dispare. Rigiditatea qi tlria sunt insolitorii morfii. Elasti-citatea qi sldbiciunea sunt expresii ale prospefimii viefii.Pentru cd ceea ce s-a rigidizat nu ?nvinge niciodat6", afldmdin filmul Cdlduza...

,,Tot ce se intdmpld in ZonE" depinde de noi. Sunt ldsafisd treacd numai cei cu inima zdrobitd. Mor cei care vor maimult. Zona este locul unde orice dorinfd !i se poate implini.Zona este lumea paraleld de l6ngd noi.

$i ce cautd oamenii aici? Ce vor?- Fericirea cred.- Da, dar ce fel de fericire? Eu n-am vdzut niciun om fe-

ricit in viala mea.- Nici eu. Dorin{ele nu se ?mplinesc imediat.- Ji-ai dorit vreodatd sb foloseqti aceastd camerd pentru

dumneata?"

$i rdspunsul cdlduzei a fost: EU SI-INT MULTUMITA$A CUM StrNT!

IMPRESII DIN LUMBADE DINCOLO

AMINTIRI DIN INFINIT

Aceasta este o cdldtorie extraordinard in Marele Necu-noscut.+^

Incep cu inceputul, cdnd lume nu era qi totul era plin dedumnezeire. imi amintesc de momentul acela ca de o altdvra[d, mult mai adevdratd decdt cea de aici. Era timp, dartotu;i nu era. infeleg cd este greu s[ acceptdm aceste lucruricu mintea noastrd rafionald - dar nu md adresez minfii, cisufletului - scdnteie divin6, care este o realitate cu un gradmai mare de veridicitate gi nu apar{ine lumii acesteia. Ori-

42 43

r:trm, oricare dintre noi iqi va aminti la sfhrqit de unde a ve-rrit. La Marea Trecere vom revedea aceste realitd1i gi nevom aminti de aceste adevdruri - qi atunci... vom in{elegecine suntem noi cu adevdtat.

Tofi oamenii (qi fiecare element al creafiei) poartd in eirrnintirea primului impuls qi infelegerea a ceea ce este Crea-torul Universului cu adevdrat, dar qi increderea absolutd inlil. Aceastd recunoagtere o avem cu tolii putemic inscrisd inrrtl0ncul nostru, indiferent ce ne zice rafiunea.

- Indiferent ce ne zice ratiunea...in strdfundurile firii qtim asta, insd mintea acoperb ca un

virl aceastd aducere aminte qi o ascunde bine, ca nu cumvasri afldm cine suntem noi in sine qi si ne dumirim atunci derninunatul joc divin. $i noi o ascultdm, pentru cd mintealircc mult zgomot. Pentru oameni, mintea, egoul, ra{iuneasrrnt o barieri redutabild, aproape de netrecut, ca qi tiparelerlc gdndire, sau dogmele primite prin tradifie sau educa{ie,srru axiomele qtiin{ifice. Toate acestea ne lin fixafi de p6-rrrlint qi nu ne dau voie sd cunoaqtem divinul. Apoi, datoritdIor, noi credem cd este ceva ne in reguld cu lumea, cu vialanoastr6. Aceastd credinfd este obstacolul care opregte Mira-t'olul sd vind la noi. Nu este nimic in nereguld in lume, totulcslc'bun qi drept a$a cum este, pentru cd vine direct din md-rrrr [-ui. Nu te poli revolta.

Voi incerca sd exprim inexprimabilul. De acee1 cuvin-lclc vor pirea foarte stdngace sau insuficiente, dar incercdm.l)r:ci, cum este lumea lui Dumnezeu gi cum a inceput totul,rh-: la inceputul inceputului.

TREZIREA

La inceput... El era. Doar era, frrd nicio diferenfiere. $inu-qi punea nicio problemd. Totul era bine, un bine absolut.Parcd dormea. La un moment dat a fost o trezire din aceastdamorfeald. Era intr-un spafiu, dar El era qi acel spafiu - mul-lumit de El insuEi. El era Fericirea toatd qi fbrd de capdt. $itimp nu exista atunci, pentru c6... nu era nimic opus fa![ decare sd se poat[ face o comparafie. Nu aveai la ce sd te ra-portezi, pentru c5 peste tot era Nimicul acela frrd margini.Numai El exista. Nicio adiere nu se simfea. Totul era incre-menit ?ntr-un repaus, parcd veqnic, dar... era Lumind.

*Un discipol tl intreabd pe maestrul sdu: spune-mi ;i

mie, ce sd fac ca sd md iluminez? Maestrul se uitd la el qi titntoarse spatele, nu ii acordd atenlie. ,,Nu-i zic nimic", s-egdndit maestrul... La care discipolul, foarte mirat, il maiintrebd o datd: - Spune-mi doar pulin, pe scurt, ce sd fac?Atunci maestrul ti rdspunse scurt: NIMIC.

Adici golul este totul.$i acolo era doar El - singur cu El ?nsugi. $i se simfea

stingher, fbrd un minus. Era un fel de Fericire vegnicd, darcui sd-i fie impdrtdqitE? in fine, era un Bine * un Bine sta-tornic. Dar parcd, era prea multd stabilitate! Nicio adiere.Treptat l-a cuprins un fel de plictisealS. Aqa l-am simqit. Ses[turase de starea aceea de neactivitate qi adormire. Era in-conjurat de atdta ?ncremenire gi amorlire! E clar. Simleanevoia de mi;care - sd se dezmorleascd un pic qi sd-qi pundin operd Puterea, aqa cum unui copil ii vine uneori sd zbur-de, sau s5 exploreze un Mister. Se simjea... extraordinar inacea clip[ gi se gdndea sd porneascd o Aventurd"mdreafA... qiavea atdt de multe de inf5ptuit... O senzafie asemdndtoareavem qi noi uneori, c6nd simlim nevoia sd facem ceva. Unfel de freamdt, nu mai avem stare.

44 45

Pesemne c[ acesta a fost qi simfdmdntul care L-a cople-pit Ei pe El atunci - gi aqa... qi-a dorit cu tdrie altceva, neclarla inceput, poate... o instabilitate ;i mai mare, care sd-icchilibreze imensa Lui putere de cuprindere qi expansiune.Aceasta este realitatea. Avea un foc care nu-i dddea pace qitrebuia sd-l stingd.-$i atunci i-a venit ideea unei Creafii - s6se joace un pic. O impdrdfie ca o oglind6, in care sd se poatdvedea pe Sine in infinite forme. Avea totuqi o angoasd aco-lo, in echilibrul Lui de sus. Nu-qi gtia marginile qi nu se ve-dea pe Sine. De aceea, a vrut sd facd pe cineva asemindtorcu care sd interacli oneze sau s[ aspire veqnic spre a-l cuirroaEte. Sd comunice sincer, sau s[-i aline singurdtatea. Eilrine, observdm cdtoatl Crea[ia face lucrul acesta tot timpul,llccare la nivelul lui. EL voia o fiin!6 in care sd ard[ dorinlaclc a se apropia gi de a se topi in El. Frumos, nu?

Deci... Dumnezeu era o formd de energie uriaqd, nedife-rcnfiatd, o formi de lumind plin6, care stdtea ghemuitd in-spre fald, aqa cum std frtul in burta mamei. Era acolo o staredc bucurie frri margini. Parcd dormea. $i deodat[ s-a trezit;i s-a destins. Eram in fala Lui, in partca st6ng6, dar in ace-laEi timp eram El, probabil. ii simtream toate stdrile, carecrrau mult mai bogate decdt pot sb cuprind eu acum. Limba-.jul... nu-mi este destul.

$IA$AACREAT I.IN UNTVERS INTREGNUMAI PENTRU OM

Toate acestea le gdndea El in momentul acela al trezirli,sau mai mult, le simlea cu putere, ca pe o dorinld foarte ma-rc. Era prea singur in lumea Lui de Sus Ei voia altceva decdtstarea aaeea de nediferenfiere, de bine absolut de pdndirlunci. $i ?nci mai mult, ii era o sete puternicd... de Fdr-Ami-

lirre qi Miqcare. Avea atdta de ddruit! Ideea aceasta cu... a

imagina ceva opus stabilitdlii Sale absolute, ceva opus in-tregului care era, ceva... infinit de instabil gi de variat,pdreainteresant[ pentru El acum. Se gdndea... c[ numai astfelputea s6-qi echilibreze qi sd-qi pund in acliune imensa Luiputere de armonizare qi liniqtire, de cuprindere qi imbrdfiqa-re, cate era atunci... prea multd, parc6. Trebuia stinsd cumvaqi ponderatd. Avea o flacdrd prea mare qi iqi dorea sd o stin-gd cu un Univers Hiper de variabil qi variat, ca o Ap6, infi-nit de limitat, care sd aspire continuu spre INTREGIRE, inEl.

Ce nevoie imensd de a imbrdliga totul simlea El acum!Dar pe cine? Trebuiateapdrat sd-;i facd o lume pentru Sine.Era atdt de plictisit de nemiqcare incdt... mai curdnd iqi do-rea neapdrat sd se extindd la infinit, crednd un Cosmos inambele direclii, nemdrginit - in mic gi in mare. Era ca otrezire qi apoi urmd o Creafie, aqa cum fiecare din noi con-struim, pornind de dimineafd, o noud zi. Ce sete de diferen-

liere qi varietate Il cuprinsese!Pentru El era vorba, de fapt, de... o MicEorare de Sine, o

auto limitare dus[ pdnd la infinitul cel mai mic posibil,astfel incdt, in ultima particuld cunoscutd dacd ai cdtta, ar frsurprins * pentru c[ nu vei gdsi un capbt, ci un infinit... gi

mai mare. Savanlii i-au spus acestui nivel ,,inc dntare"(Charming) qi s-au oprit aici cu cdutatul.

CEVA CAUTA CEVA, CINEVA SE CAUTA

PE SINE

La inceput, era chiar nepl[cut sd trdiascd numai pentruEl. Ce treabd este asta? Dar acum era hotdrAt - gata! Simfeaun imbold puternic sd"realizeze o Lume Noud, o Viafd.

Dar cum sd fac trecerea la urmdtoarea scend pe care amtrdit-o?

46 47

Eram in continuare Privitorul din afard a toate c6te se

intdmpld, dar de multe ori priveam chiar prin ochii Lui, inircelaEi timp. De aceea, nu prea pot sd gtiu chiar pe cine sd

pun degetul.in dreapta mea, aqa cum qedea in locul Lui din Ceruri, a

tlcschis deodatd qi a pornit sd desfrqoare un orizont pdnd lasl'Arqitul lumii acesteia, aga cum derulezi un covor in fa[arrrror clienfi bogafi si, chiar mai departe, aintrezdrit ce va fi.$i a vdzut cum a creat o lume variatd qi imens de diferenfia-lil, o puzderie infinitd de forme de existenld. Apoi a privitl)roiectul Sdu cum se derula qi cum curgea... pdn6,la sf6rqi-tul timpului acela. in fine.

Acesta era un univers pe misura puterii Lui de im-brI{iqare.

La inceput, a vdzut cum a realizat cadrul Universului,Iurni spaliale, constelafii, planete Ei stele. Lumea subatomicdcra materia primd de bazd pentru orice fdcea, era cumva...lutul primordial. $i a privit pdn[ la cap[tul covorului magic.A, vdzut astfel cum va fi atunci cdnd complexitatea creafieisale gi, probabil, aroganfa ei, va atinge un nivel de neaccep-

ttt de infumurare, mult la distanfi de proiectul Sbu inifial.i5i dorise un Univers care s5 vind spre El qi in care s5 se

vad6 pe sine ca-ntr-o oglind[, reflectdndu-i Firea - nu sd

lirgd de Ddruitor Ei sd uite complet cine il tine in viaf[. Darir$a cum ardta atunci lumea, la capbtul timpului acela, nurnai semdna cu ce qi-a imaginat la ?nceput - aceasta... ajun-sose sd se distanleze aqa de neacceptabil de mult, incAt qi-a

rritat total menirea... qi Creatorul. Era un Cosmos preocupatnumai de sine, mdndru, orgolios Ei ataqat de viafd qi conti-rruitatea ei, uit6nd cd eru complet legat de Tatdl sdu Cerescprin infinite fire - qi depindea cu totul de Energia hrdnitoa-f'0... care era Iubirea Lui. Pdnd la urm6, Crealia aceasta se varcvolta. $i aceastd nemul,tumire fafd de posibilitatea pierde-

,&

rii continuitSlii vielii se vede ;i acum... spre exemplu laSoare. Exploziile lui sunt un fel de supirare, pentru cd qi elva trebui sb moar6, sd se sting6, ca orice fiinld muritoare.

De aceea, avhzttt cum a hotirflt atunci, in timpul dinurmI, si-qi strice Lucrarea, ala cum iqi strici un copilcastelul siu de nisip ridicat cu atht de multi trudi qi

griji, pe malul mirii - deodati, dintr-o singuri miscarea mflinii, de la dreapta la stinga, ca qi cffnd te scoli di-minea{a qi ifi ;tergi visul, sau il ui{i. Oricum, tot acestUnivers finea de energia Cuvintului Siu qi de aceea...era doar un vis fantastic, care in cele din urmi a luat undrum propriu. Este plismuirea Sa qi poate face orice cuea. AEa a ficut qi atunci, cu o singurl miqcare... qi-a re-tras Cuvintele intrupate. $i tot universul a intrat inapoiin El deodatl, brusc. Nici nu a fost timp si zici nimeninici Ah, ci s-au ;i topit toate intr-o clip5, in Sinele divindin pieptul Lui.

Noi suntem Cuvintele Sale Magice gi nimic mai mult.Suntem Energia Sa in acfiune. $i toatd Crealia este la fel.Asta este materia primordiald, din care totul este ftcut -Informalie Miraculoas[, intrupat[. De aceea, le poate retra-ge oricdnd. Aqa a fost dintotdeauna, sau va fi - nici nu qtiucum sd spun. Iatd, aceasta este descrierea corect6. Lumea de

dincolo este cu adevdrat paradoxald qi nu se potriveEte deloccu logica noastrd liniar6, in care ideile stau la coadd sau se

exclud unele pe altele, fiind de tipul ori/ori. Pe cOnd dinco-lo, totul existd dup[ principiul lui gi/qi - adicd... qi asta estevalabil, dar Ei asta. $i toate funcfioneazil acolo deodati.Opusele sunt laolaltd ca posibilitdf. Nimic nu este exclus.Greu de acceptat qi de inchipuit cu mintea noastr6, care li-miteaz6, qi mai mult.. . incurc6. Ceea ce aratd cdt de neputin-cioqi suntem ?n fafa Mdrefiei Ei Misterelor viefii! $i c6, infond, nu cunoaqtem nimic cu totul. Nu putem cuprinde cu o

48 49

krgic[ particulard Intregul... care este infinit. Nu putem de-loc sd-l inghesuim in tiparele noastre mdrginite, oricdtnLr-am strddui. Nu putem unifica teoretic nimic. Apoi va('f'L)rr un alt univers mai bun, ludnd cabazd un om umil. ELs-n fblosit, totuqi, de Universul acesta imperfect, alegindcl model pentru viitorul om... un sfint.

Acesta era... doar PROIECTUL, sau schila Universului.l)ar aceasti schi{i confinea toate miqcirile posibile, carevor fi flcute pffni la sfir;itul viefii acestui Univers.

Mai departe, acolo, la capdtul acestei lumi, am privit('urn s-a odihnit in nemiqcare un timp sau doi. $i apoi... a

t'r'cat un altfel de Univers, mult mai apropiat de planul Luirlc reflectare qi finAnd cont de nereuqitele acestei etape, inr'irre suntem qi noi acum, parte.

Dar nu este vreo problemd. Oricum, fiecare element allrrrrrii noastre qi noi. cu tolii. suntcnl irncdiat la un pas dis-lirrr![ ?n spatele formei, chiar 81. $i atunci, nimic nu se

picrde. Este doar visul acesta al inveliqului, care se duce, se

rrrrrnifestd Ei apoi se retrage in Sine, in mod firesc. Nu este

rricio dramd aici. Lumea estc visul Lui. Nu ne putem revolta

l)r)ntm nimic. Noi * EL, rdrndnem veEnici. $i ne vom rein-lrilni in alte forme sau in alt joc, in alt timp etern. Conqtiinlat'ii cxistdm este chiar prezenla Sa - qi asta nu se pierde ni-t'iodatb. Aceeaqi existenfi o avem aici ;i dincolo. fn con-rlifiile acestea, nu poate fi nicio triste{e. $i nu existi niciorrroarte, ci doar o restrdngere dcocamdati in El, aqa cumvllul se retrage in ocean. O trczire din visul viefii, ca opruiecfie. Ne vom pdstra aceea;i conEtiin{d cd suntem Eit'xistdm, oriunde gi orice imbrdc[rninte vom primi sau inolice timp vom fi. Tot noi vom fi Ei acolo.

Dacd ludm ca bazd lumea in care trdim acum, pe pA-

nrirrt, lumea de dincolo ne apare necunoscLrtd qi parcd Iatlistan!6, dar dacd.privim de dincolo spre aici, lumea noastrdrri sc pare un vis qi o visare, iar aceea... cel mai stabil loc: