Frumusetea Intelepciunii 8

4
Buletin parohial, Biserica Sfânta Ecaterina din Bucure[ti, Paraclis universitar Nr. 08 Septembrie 2014 Pentru mine, cea mai grea despãrþire, pe timpul vacanþei de varã, a fost de biserica mea de suflet, bise- rica unde mi-am gãsit duhovnicul ºi cei mai buni prie- teni, dar, cel mai important, liniºtea. Deºi grijile s-au diminuat ºi libertatea s-a instalat, existã ºi o neîm- plinire sufleteascã: dupã un an, s-au legat prietenii, iar fiecare loc a cãpãtat o încãrcãturã emoþionalã aparte, fie cã aminteºte de o persoanã dragã sau o întâmplare deosebitã, indiferent dacã sunt bãncile facultãþii, parcurile sau strãzile aglomerate, toate pãstreazã o pãrticicã din sufletul fiecãruia. Un dor nãprasnic îmi mãcinã sufletul. Paºii îmi umblã pe cãrãri nebãnuite. Vizitez biserici ºi mã- nãstiri din þarã. Îl regãsesc pe Dumnezeu în fiecare peisaj, în cerul plin de stele, în susurul dulce al apei, în glasul mângâietor al pãsãrilor. Cu toate acestea, gândul îmi zboarã mereu la biserica mea. Parcurg fiecare moment petrecut alãturi de comu- nitatea bisericii Sfânta Ecaterina. Am fost împreunã la slujbe, dar mai ales, am fost alãturi la cele mai fru- moase evenimente din viaþa fiecãruia. A devenit un obicei sã ne sãrbãtorim zilele de naºtere, în atmosfera caldã a bisericii. Îmi întorc privirea cãtre clipele dragi petrecute alã- turi de oameni dragi. Mintea colindã ºi îºi trage sufle- tul pe treptele bisericii. E liniºte. E liniºte aici, dar ºi în sufletul meu. De pe aceste trepte începe urcuºul. Urcuºul spre ceruri. Intru în bisericã. Aceleaºi feþe cunoscute mã îmbrãþiºeazã cu privirea. Zâmbete calde stau zugrãvite pe feþele lor. E privirea care îmi aminteºte cum este sã te simþi sufleteºte acasã. O altã casã, la altã dimensiune. Rugãciunile se înalþã, alãturi de mirosul dulce de tãmâie, din sufletele calde unite. Din când în când, glasul unui copilaº strãpunge liniºtea instalatã. E doar lucrul unic ce ne aminteºte Sfânta Ecaterina este o parohie tânãrã, vie. Mai este puþin pânã se sfârºeºte vacanþa ºi fiecare parte din mine doreºte sã se reîntoarcã la Sfânta Ecaterina. Îmi este dor de icoanele cald zugrãvite, de poveþele pãrinþilor noºtri, de slujbele care ne aduc împreunã, de gãlãgia copilaºilor, de clipele petrecute alãturi ºi chiar de nelipsitele schele. Mi-e dor de voi!!! Minodora Mazilu Ascultarea este scara cea mai scurt\ c\tre cer Cu dor de voi în suflet Sf. Vasile cel Mare

description

Buletinul parohial al Parohiei Sfanta Ecaterina, paraclis universitar, nr 8

Transcript of Frumusetea Intelepciunii 8

  • BBuulleettiinn ppaarroohhiiaall,, BBiisseerriiccaa SSffnnttaa EEccaatteerriinnaa ddiinn BBuuccuurree[[ttii,, PPaarraacclliiss uunniivveerrssiittaarrNNrr.. 0088 SSeepptteemmbbrriiee 22001144

    Pentru mine, cea mai grea desprire, pe timpulvacanei de var, a fost de biserica mea de suflet, bise-rica unde mi-am gsit duhovnicul i cei mai buni prie-teni, dar, cel mai important, linitea. Dei grijile s-audiminuat i libertatea s-a instalat, exist i o nem-plinire sufleteasc: dup un an, s-au legat prietenii, iarfiecare loc a cptat o ncrctur emoional aparte,fie c amintete de o persoan drag sau o ntmplaredeosebit, indiferent dac sunt bncile facultii,parcurile sau strzile aglomerate, toate pstreaz oprticic din sufletul fiecruia.

    Un dor nprasnic mi mcin sufletul. Paii miumbl pe crri nebnuite. Vizitez biserici i m-nstiri din ar. l regsesc pe Dumnezeu n fiecarepeisaj, n cerul plin de stele, n susurul dulce al apei,n glasul mngietor al psrilor. Cu toate acestea,gndul mi zboar mereu la biserica mea.

    Parcurg fiecare moment petrecut alturi de comu-nitatea bisericii Sfnta Ecaterina. Am fost mpreunla slujbe, dar mai ales, am fost alturi la cele mai fru-moase evenimente din viaa fiecruia. A devenit unobicei s ne srbtorim zilele de natere, n atmosferacald a bisericii.

    mi ntorc privirea ctre clipele dragi petrecute al-turi de oameni dragi. Mintea colind i i trage sufle-tul pe treptele bisericii. E linite. E linite aici, dar in sufletul meu. De pe aceste trepte ncepe urcuul.Urcuul spre ceruri.

    Intru n biseric. Aceleai fee cunoscute mmbrieaz cu privirea. Zmbete calde stauzugrvite pe feele lor. E privirea care mi amintetecum este s te simi sufletete acas. O alt cas, laalt dimensiune. Rugciunile se nal, alturi demirosul dulce de tmie, din sufletele calde unite.

    Din cnd n cnd, glasul unui copila strpungelinitea instalat. E doar lucrul unic ce ne amintetec Sfnta Ecaterina este o parohie tnr, vie.

    Mai este puin pn se sfrete vacana i fiecareparte din mine dorete s se rentoarc la SfntaEcaterina. mi este dor de icoanele cald zugrvite, depoveele prinilor notri, de slujbele care ne aducmpreun, de glgia copilailor, de clipele petrecutealturi i chiar de nelipsitele schele.

    Mi-e dor de voi!!!

    Minodora Mazilu

    AAssccuullttaarreeaa eessttee ssccaarraa cceeaa mmaaii ssccuurrtt\\ cc\\ttrree cceerr

    Cu dor de voi n suflet

    Sf. Vasile cel Mare

  • 2n ce fel este exprimat autoritatealui Hristos? Autoritatea Lui este expri-mat prin cuvintele Lui aflate n Evan-ghelii i, mai presus de toate, prin fap-tele Lui, n special nvierea Sa din mori.Dar cum poate fi exprimat autoritateaBisericii? Cine poate vorbi cu autori-tate n numele Bisericii? Cine poate ex-plica nvtura Bisericii? Poate autori-tatea Bisericii s fie exprimat de unsingur om? Nu. n timpurile Biblice, ncare Biserica nc se afl, avem un rs-puns pentru problema autoritii Bisericii.

    Astzi am auzit citindu-se la SfntaEvanghelie cum au fost chemai uniiapostoli i aflm dincartea Faptele Aposto-lilor rspunsul la ntre-barea noastr legat deautoritatea Bisericii.Aceast carte ne spunen Capitolul 15 cum,dup nlarea luiHristos i dup Rusalii,apostolii s-au adunatmpreun ntr-un sinodi au discutat i s-aurugat pentru rezolvareaunor probleme comune. Acesta este cu-noscut ca Sinodul de la Ierusalim. ncadrul acestui sinod, apostolii au luat ho-trri, dup cum spuneau ei: Prutu-s-aDuhului Sfnt i nou (Fapte 15, 28).

    n istoria Bisericii au avut loc aptesinoade mari de episcopi, succesori aiapostolilor. La aceste sinoade, cunos-cute ca ecumenice sau universale, s-auadunat, nu zece episcopi, nu o sut, cisute de episcopi din toat lumea cre-tin, cu scopul de a lua decizii legate deprobleme importante, de a defini bazacredinei noastre ortodoxe.

    Al aptelea sinod din secolul opt apecetluit toate marile probleme ale se-colului douzeci. Prinii adunai acoloau spus c, de vreme ce Hristos cu ade-vrat a devenit om, putem face imaginisau icoane cu El. Mai mult, putem pictaicoane i cu ceilali sfini. Pentru c,dei sfinii au fost fiine materiale, dincarne i oase ca noi, ei sunt sfinii,pentru c ei, ca i noi, sunt creai nchipul lui Dumnezeu. Dei czut i p-ctos, omul are i o chemare divin.Suntem chemai pentru a fi icoane a luiHristos, pentru c suntem fcui nchipul lui Dumnezeu.

    Oponenii prinilor de la al apte-lea sinod ecumenic spuneau invers.Cunoscui ca i iconoclati sau stric-tori-de-imagine, spuneau c Hristos nu

    a fost cu adevrat om. Prin urmare, nuputem picta niciun fel de sfnt nicoane. n ultim instan, nu existsfini pentru c nu suntem fcui dupchipul (n imaginea) lui Dumnezeu i,prin urmare, nu putem deveni caHristos. Aceti oameni de fapt au negattoat esena credinei noastre. Prinurmare, au scos icoanele din biserici ile-au ars n focuri uriae, transformndbisericile n hambare albe, goale, lip-site de prezen spiritual. Negnd cHristos a devenit om, ei au negat ichipul lui Hristos n om. Negndu-l peHristos, au negat omul. i aa, privii i

    v mirai, au organizat masacre i per-secuii, arznd nu numai icoane nfocuri de tabr, ci i oameni.

    Dei aceti iconoclati sau mpo-trivitori ai lui Hristos, au disprut n se-colul opt, ei au tot reaprut pe parcursulistoriei. n Anglia au reaprut n seco-lele aisprezece i aptesprezece, cnddin nou au ars imaginile din biserici ioamenii pe rug, i-au inut caii n bise-rici i au tras cu tunuri din turlele lor.

    n secolul douzeci au nflorit pestetot n lume, ascunzndu-se n spatele atot felul de filozofii, att de stnga, cti de dreapta. Au dinamitat biserici, auomort preoi i credincioi i au arsicoanele. Distrugnd imaginea luiDumnezeu, ei au distrus omul din zecide milioane. Aceste cataclisme care s-aupetrecut pe tot mapamondul n tim-purile noastre, la sfritul celui de-aldoilea mileniu, s-au petrecut pentru c,dac l negm pe Hristos, negm ima-ginea Lui din noi i negm omul careeste fcut dup chipul Lui.

    Prinii celui de-al aptelea sinod ecu-menic vorbeau atunci i pentru mileniuldoi i pentru mileniul trei, de acum. Vor-bind cu vocea lui Hristos prin Duhul Sfntei spun: nviai din mori i trii!

    (text preluat de pe site-ul orthodoxengland.org.uk i tradus

    de ctre Mihai Zaharescu)

    CCuuvvnntt la Duminica a XVIII-aa dup\ Rusalii

    Imi place viaa, iubesc libertatea, ador sfac ce vreau eu. tiu exact ce mi doresc, tiuexact ce vreau s fac i sigur este alegerea ceamai bun. Nici nu am de gnd s cer sfatulcuiva pentru c nimeni nu m nelege i nu arfi de acord cu mine. Sunt cuvinte pe carele-am auzit nu o dat, de la persoane care suntconvins c fac ce i doresc, cum sunt la fel deconvins c sfatul celorlali ar presupune oascultare, pe care nu sunt dispui s i-oasume.

    tim cu toii c neascultarea cuvntului luiDumnezeu a condus la izgonirea din Rai a luiAdam i a Evei, ceea ce nu ne mpiedic srepetm i noi greeala lor, prefernd s dmprioritate acelei mari reuite, n aparen, aducerii la ndeplinire a voinei proprii.

    Ascultarea cuvntului lui Dumnezeu carepresupune, implicit, ascultarea de printeleduhovnic, are etapele ei i a spune c este cao lecie pe care trebuie s o nvm pentru unexamen important. Pornim de cele spuse deSfntul Ioan Scrarul: Precum cel ce nu arepovuitor se rtceste uor pe drum, aa i celce umbl pe o cale singuratic dup voia sa, sepierde uor, chiar dac are toat nelepciunealumii, adugm ncrederea deplin c printeleduhovnic este persoana care nu ne las s gre-im i care ne descoper voia lui Dumnezeu,simim c ascultarea nseamn credin i ajun-gem, n timp, s trim adevrata mare bucuriecare este, de fapt, cea a renunrii la voia noastr.

    Pare greu de crezut, dar se pare c, deiDumnezeu ne-a dat libertate, dreptul de aalege, bucuria se ivete cumva din sens invers,adic din nfrnare i acceptare a anumitorimpedimente sau constrngeri, pentru c liber-tatea nu nseamn c fac numai ce vreau eu,iar ascultarea nseamn credin i dragostectre Dumnezeu i urmarea poruncilor Sale.

    Nu e simplu de admis c o mare dorin anoastr, care de cele mai multe ori este influ-enat de tentaiile care ne nconjoar la totpasul, poate s fie o alegere greit, or, tocmaistrduina de a accepta c nu avem ntotdeaunadreptate, ne ajut s preschimbm amarul gustal unei imaginare nfrngeri n cel dulce al as-cultrii cu iubire i bucurie.

    Bucuria ascultrii

    Editorial

    Gra]iela Tudose

  • 3Cunotina duhovniceasc vine dinpractic, pe cnd cea teoretic, din ra-iune. Important nu este ns att deunde provine, ct mai ales ce scop urm-rete. Ori, sta e scopul, cunotina du-hovniceasc are drept scop zidirea du-hovniceasc, urmrind un folos duhov-nicesc clar, concret. Am nevoie de ceva,drept pentru care m interesez de acelceva. Dac nu urmresc un folos duhov-nicesc, cunoaterea nu-mi este ziditoare.

    Ascultarea rodete libertate

    n mnstire lucrurile se aaz peacest fga; ascultarea este cea care ro-dete virtutea n om. La nceput, la m-nstirea noastr (Putna) au existat doudirecii. Unii prini susineau c rug-ciunea este mama virtuilor, iar ceilalicredeau c ascultarea este mai nalt.Printele stare a fost de partea celor dinurm. Am mers cu el n Sfntul Munte,tria atunci printele Dionisie Ignat de laColciu, i l-a ntrebat: Uite, printe, amdou direcii n obte. Ce s fac? Iar ela rspuns: Ca s te poi ruga ai nevoiede smerit cugetare i aceasta se d ndar celui asculttor. Nu te poi nevoi nniciun fel ca s o dobndeti, nu i tre-buie o tehnic anume, un efort specialpentru a avea parte de acest dar. Efortultu rmne tierea voii proprii, iarsmerita cugetare i se d n dar. Dreptpentru care ascultarea devine izvor al ru-gciunii. Atunci nu numai c e un drummai bun, ci o cale care o include i odetermin pe cealalt (rugciunea n.n.).

    Printele Sofronie Saharov spune cn mnstire clugrii dobndesc un harpe care cei din lume nu au cum s-ldobndeasc. Cei din lume pot ajunge larugciunea nencetat, la cea mai nalttreapt de rugciune, dar harul acestadeosebit de care vorbea printele So-fronie curia minii n Hristos vinenumai prin desvrirea ascultrii n m-nstire. i el explic puin cum se ntm-pl lucrul acesta. n momentul n care euvin i m pun n mna printelui duhov-nicesc, mi tai, cum spunea printele IlieCleopa, voia dar, i priceperea, ncepemintea printelui s o nlocuiasc treptatpe a mea, s gndeasc el n locul meu.

    Treptele ascultrii

    Aceasta este a doua treapt a ascul-trii. Primul nivel este cel trupesc, cndte nevoieti trupete i faci un fel deascultare s o numim orbeasc, auto-

    mat, fr s-i pui problema n niciunfel de ce i cum. Aceast ascultare ovedem n Pateric cnd unui ucenic i seporuncete de btrnul su s planteze ovarz cu rdcina n sus, nu n pmnt,cum ar fi fost firesc.

    Treapta a doua este ascultarea du-hovniceasc, n care printele gndeten locul tu, iar ultima treapt, a treia,este ascultarea de Dumnezeu, cnd aacum spune Sfntul Apostol Pavel, nu

    mai triesc eu, ci Hristos triete nmine (Galateni 2, 20). Aici mintea p-rintelui este nlocuit de mintea luiHristos.

    Atunci ajungi ntr-adevr s mpli-neti la perfecie cuvntul lui Hristos dinEvanghelie. Atunci guti adevrata li-bertate, iar libertatea vine, n mod para-doxal, doar prin supunere. Cnd Dom-nul a venit pe pmnt, a propus ca lege agndirii paradoxul. A rsturnat toatemodelele de gndire existente. Antino-mia i paradoxul sunt cele care definescgndirea ortodox. Dup aceea, El a ar-tat lumii un alt om, cel cretin, care vaurma propriul Su model, dup chipulSu. ns El nu a venit s se propun peSine ca Dumnezeu. Dac e s lum opericop evanghelic care subliniazbine acest lucru, ar fi aceea cnd Hristosspune aa: Eu cum aud, judec, dar jude-cata Mea este dreapt pentru c nu facvoia Mea, ci voia Tatlui Meu care M-atrimis. Hristos ar fi putut s spun:Judecata Mea este dreapt pentru csunt Dumnezeu. i nimeni nu ar fi avutnimic de spus mpotriv. Ca Dumnezeu

    absolut, ntreg, care a zis atunci cnd avenit pe pmnt: Eu i Tatl una sun-tem (Ioan 10, 30), Hristos avea totdreptul s se pronune ca instan iautoritate ultim. Dar El nu face aa, ciSe arat asculttor fa de Tatl. Pe toatele gsim n Evanghelia dup SfntulIoan, care subliniaz n multe rnduriascultarea deplin a Fiului fa de Tatl.

    n alt parte tot la Ioan, Mntuitorulspune: Iar Eu nu sunt singur, ci Eu iCel Care M-a trimis pe Mine, pentru cEu pururea fac cele bineplcute Lui(Ioan 8, 16; 29). Aici remarcm faptul cederea mpreun din venicie cu Tatlse datoreaz nu numai deofiinimii cuAcesta, faptului c este Dumnezeu ade-vrat, c are aceeai fire dumnezeieascntreag, ci i ascultrii. Hristos ne pro-pune modelul Su ca fiu asculttor. Deaceea Sfntul Pavel scrie n Epistolactre Romani: Pe Acesta (pe Hristos)Dumnezeu L-a pus nti-nscut ntremai muli frai(cf. Rom. 8, 29). El avenit ca un frate mai mare, artndu-necum s ne comportm i cum s stm nfaa Tatlui, oferindu-ne ca pild ascul-tarea Lui.

    Ascultarea vine din iubire

    Artnd lucrul acesta, ne-a descope-rit i iubirea desvrit, c El face as-cultare n deplin libertate i iubire.Cine M iubete pzete cuvntulMeu (Ioan 14, 23). Cine primete pecel pe care L-am trimis, pe Mine Mprimete. i cine M primete pe Mine,primete pe Cel ce M-a trimis pe Mine(Ioan 10,40). Niciodat Hristos nu r-mne la El. Putea ca Dumnezeu ce era iFiu al lui Dumnezeu cu mandat de laTatl s spun: Cei ce v primesc pevoi, pe Mine m primesc. Punct. itotui, nu. El trimite mai sus, la Tatl.Nu c Tatl ar fi mai mare, ci c este Celcare M-a trimis. Prin aceasta Hristos nespune: Eu am venit aici ca s v propunascultarea, care este o desvrire per-manent. Nimeni n Biserica ortodox,vorbim despre oameni, nu are autoritateultim, fie el credincios, fie clugr,preot, episcop. Fiecare se supune uneiautoriti. i patriarhul are un printeduhovnicesc i la rndul lui, acesta areun alt printe duhovnicesc. Este un ir, onlnuire care pare c nu se terminniciodat. Ea se termin doar n Dum-nezeu Tatl. Dar n Dumnezeu nu se ter-min nimic, cum zice Sfntul Grigoriede Nissa, avem parte de un urcu conti-nuu, din nceput spre un nou nceputcare nu are sfrit. E vorba de ceea cenumim epectaz. Ascultarea este aseme-nea iubirii, nesfrit.

    L i b e r t a t e a v i n e d i n a s c u l t a r e

    Protos. Hrisostom Ciuciu,Mnstirea Putna

  • 4PPrrooggrraamm ll ii ttuurrggiicc :: Vineri, orele 17.00, Taina Sfntului

    Maslu [i Taina Spovedaniei; Smb\t\, orele 07.00, Utrenie,

    Sfnta Liturghie [i Parastas; orele 17.00, Vecernie Duminic\, orele 08.00, Utrenia

    [i Sfnta Liturghie.

    Biserica este deschis\ zilnic, `ntre orele 08.3019.00.

    Se povestete c, pe cnd era tnr, SfntulColov a mers la un mare stare, numit Pamvo, cas-i slujeasc i, stnd n preajma lui, s nvee.Acesta i-a vorbit mai nti despre ascultare i i-acerut apoi s fgduiasc ascultare deplin ntrutoate. ntr-o diminea stareul a luat un b uscat,l-a nfipt n pmnt i i-a cerut lui Colov s-l udezilnic i s-l ngrijeasc:

    n toate zilele s-l uzi cu ap, pn vaface rod.

    Izvorul era aa departe, nct pleca dupap dimineaa i se ntorcea seara.

    Timp de trei ani sfntul a fcut ceea cestareul i ceruse, fr s ntrebe nimic, fr scrteasc, fr s oboseasc, cu ncredere ndasclul su. Dup trei ani, cu puterea luiDumnezeu, lemnul nverzit s-a fcut pom care arodit.

    Stareul a mprit frailor n bisericpoamele, spunndu-le:

    Luai de mncai, acesta este rodulascultrii!

    E folositor s ne ascultm nvtorii, daci cnd acetia ne ndrum spre bine, cciascultarea este drum i road; voina i muncasunt rspltite.

    Din Colecia Pilde cretin ortodoxe

    Rodul ascultrii

    Comitetul de redac]ie:Constantin Andreiemail: [email protected]; Tel. 0740.029.028

    Gra]iela Tudoseemail: [email protected]; Tel. 0743.517.510

    PREO}I SLUJITORI:Pr. Paroh Adrian Ni]\email: [email protected]; Tel. 0749.288.889

    Pr. Spiritual Georgian P\[email protected]; Tel: 0741.736.556

    Pr. Spiritual Gruia-Mihail Zamfirescuemail: [email protected]; Tel. 0740.230.574

    Desene realizate de grupa de copii la cursul de Art-terapie