ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

20

China – o economie in tranzitie

Prof. univ. dr. Bi Hong-YI Shandong Economic University

China

Aspecte istorice si culturale (pe scurt)

China este cel mai mare stat din lume in privinta populatiei (1,29 miliarde la sfarsitul lui

2000), al treilea stat ca marime, in privinta suprafetei (dupa Rusia si Canada). Peste 90% din

populatia Chinei ere nationalitatea Han. China sustine aproximativ 22% din populatia globului pe

aproximativ 7% din suprafata arabila a lumii. China reprezinta o civilizatie veche si continua datand

din mileniul patru IC.

Baza eticii sociale chineze o reprezinta Confucianismul care influenteaza cultura chineza si

activitatile sociale. Din acest punct de vedere trei valori pozitive, centrale sistemului lui Confucius sunt

de analizat: loialitatea, obligatiile reciproce si onestitatea in relatiile cu ceilalti. De pilda, loialitatea fata

de sef leaga angajatul de conducerea organizatiei si, in acelasi timp, sefii sunt obligati sa rasplateasca

loialitatea subordonatilor prin impartirea succesului binecuvantat si cu acestia. Din acest motiv,

angajarea pe viata este adesea intalnita in China. Onestitatea are implicatii economice majore – atunci

cand companiile au incredere una in alta ca isi vor indeplini obligatiile contractuale, costurile afacerilor

se reduc pentru ca intelegerile nu sunt puse in pericol si necesitatea unor avocati costisitori care sa

rezolve disputele, dispare.

Aceleasi influente sunt foarte importante daca incercam sa explicam multe fenomene

negative din China:

1. Aceeasi loialitate fata de superiorul ierarhic a condus la „Marele Salt Inainte” din perioada

1958-1959 precum si la cei zece ani de Revolutie Culturala (1966-1976). Cand cel mai mare om din

stat a initiat Marele Salt Inainte si Revolutia Culturala, populatia nu avea niciun dubiu asupra

reusitei masurii initiate pentru ca adorau persoana acestuia si credeau ca in tot ce spune, el are

dreptate. Astfel, pe parcursul Marelui Salt Inainte, incercand sa accelereze dezvoltarea economica

dupa modelul colectivizarii sovietice din 1930, in tranzitia spre comunism, s-au pus bazele

colectivizarii. Mutarile determinate inspre egalitarism au zdruncinat motivatia muncii, iar

stramutarea taranilor de pe pamanturile lor in industrie („furnalele de otel din gradina”) au constituit

factorii scaderilor drastice in recoltele agricole si pierderea unui impresionant numar de vieti.

Pe parcursul celor zece ani de Revolutie Culturala, aproape toti profesorii universitari si cei din

invatamantul superior au fost trimisi la munca in ferme, universitatile fiind inchise pentru o perioada

de cinci-sase ani. Economia chineza era in pragul falimentului provocand un dezastru atat pentru

China, cat si pentru economia mondiala.

2. A doua influenta negativa o reprezinta conservatorismul, chinezii fiind foarte mandrii de

vechea lor civilizatie, fapt care perpetueaza aceasta atitudine destul de nefavorabila schimbarilor de

orice tip si mai ales a celor culturale.

Reforma economica

1. Caracteristicile abordarii chineze fata de reforma economica

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

21

Este cunoscut faptul ca statul chinez nu avea o strategie detaliata in privinta reformei

economice in 1978. Deng Xiaoping o descria sub urmatoarea forma: „trecerea raului impiedicandu-te

de pietre la orice pas”. Politica de reforma economica a fost graduala si partiala fiind denumita

„aterizarea usoara”, in contrast cu „big bang-ul” sau „terapia soc” din statele est-europene sau fosta

Uniune Sovietica. Ea este descrisa ca fiind „economia unei comoditati socialiste planificate” care a

permis patrunderea „economiei de piata socialiste”. Cu timpul reformele au patruns, iar reformele

ideologice sunt din ce in ce mai acceptate.

2. Agricultura

a) Sistemul de Raspundere pe Gospodarii (SRG) Agricultura a fost primul sector reformat in 1978, iar masurile au fost rapid introduse in toata

tara. Fermele private (pe familie) nu detineau teren agricol (era in proprietatea comunitatii satesti),

insa terenul putea fi arendat. Arendarile pentru o perioada de la trei la cinci ani erau cele mai frecvente

insa, cu timpul durata lor s-a prelungit substantial. Legea privind administrarea terenurilor, din anul

trecut prevede ca perioadele de arendare pentru fermieri, la nivel national sunt de minimum 30 de ani,

putand atinge 50 de ani, dreptul de arenda putand fi mostenit sau terenul putand fi subarendat unei alte

familii. Familiile de fermieri au „responsabilitatea” de a indeplini anumite cote pentru anumite

produse si sa plateasca impozitele si taxele pentru serviciile furnizate comunitatii. Cel mai de seama

aspect il reprezinta faptul ca fermele private isi pot stabili singure adaosul precum si cui sa vanda la

preturile de pe piata.

b) Rezultate: succese si probleme

Succese: Cresterea subventiilor precum si alti factori au condus la cresteri remarcabile ale

veniturilor, Natiunile Unite (Raportul asupra Economiei Mondiale, 1993, p. 187, 197) estimau ca

veniturile rurale inregistrau o rata de crestere medie de 12,8% in perioada 1978-1985.

Probleme: Mai intai, la jumatatea anilor 1980 situatia a inceput sa se inrautateasca,

inregistrandu-se multe nemultumiri ale taranilor care se plangeau de pretul pe care il primeau pe recolte

si care era disproportionat fata de cheltuielile facute pentru a le obtine, inclusiv taxele si impozitele

impuse de autoritati (in mare parte ilegale). Disparitatile dintre veniturile rurale si cele urbane s-au marit

considerabil, in detrimentul fermierilor. In ultimii ani, de exemplu, venitul pe cap de locuitor a crescut cu

8,7% in zonele urbane la 3.208 renminbi in prima jumatate a anului 2000, in timp ce venitul pe cap de

locuitor a crescut doar cu 1,5% la 1.013 renminbi (FEER, 24, p. 57). Din acest motiv se inregistreaza un

important exod al populatiei in orase deoarece fermierii isi parasesc pamanturile pentru a-si gasi de lucru

in aceste zone. Numarul migrantilor nu este cunoscut insa estimarile sunt uimitoare: de la 80 de milioane

la 130 de milioane. (Economist Survey, 8 aprilie 2000, p. 15).

In al doilea rand, investitiile in infrastructura rurala cum sunt irigatiile sau controlul

inundatiilor sunt inadecvate din cauza subventiilor care se acorda fermelor private.

In al treilea rand, terenul este impartit in mod relativ egal, o ferma fiind segmentata in doua

loturi, fapt care face ca mecanizarea sa fie dificila. Din acest motiv multe familii isi pun terenurile in

comun in societati agricole.

3. Economia de piata inlocuieste treptat planificarea centrala

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

22

China reprezinta un exemplu pozitiv in domeniul politicii de reforma partiala si graduala,

succese fiind inregistrate la scara mare, ele putand fi exprimate in cresterea profitului, a standardelor

de viata, reducerea saraciei si a inflatiei. Tabelul urmator exemplifica acest lucru.

Tabelul 1

Indicator

economic 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Rata de crestere

PIB (%) 3.8 9.2 14.2 13.5 12.6 10.5 9.6 8.8 7.8 7.1 8.0

Rata cresterii

productivitatii

industriale (%)

7.8 12.9 20.8 23.6 18.0 13.9 12.1 10.8 8.8 8.5 11.4

Rata cresterii

productivitatii in

agricultura(%)

7.6 3.0 3.7 4.0 3.5 5.0 5.1 3.5 3.5

Productivitate

cereale

(milioane tone)

435.0 435.3 442.6 456.4 444.5

Retail - rata de

inflatie (%) 2.1 2.7 5.4 13.0 21.7 14.8 6.1 1.5 -2.6 -2.9

Populatie

(bilion) 1.158 1.17 1.259

Sursa: IMF,Natiunile Unite,. OECD.

a) Intreprinderile cu capital de stat (ICS)

La inceputul anilor 1990 are loc polarizarea intreprinderilor cu capital de stat. Unele au reusit

sa creasca semnificativ si sa isi extinda in continuu cotele de piata, in timp ce cele mai putin

competitive au realizat ca situatia lor se inrautateste. Unele dintre aceste intreprinderi au inceput sa isi

schimbe forma de proprietate. Mai intai, si-au diversificat canalele de finantare, astfel ca au inceput sa

atraga capital de la alte intreprinderi prin introducerea sistemului de actionariat, prin listarea la bursa

sau prin absorbtia de capital strain. S-au inregistrat progrese si datorita infiintarii de banci comerciale,

fapt care a determinat bancile sa acorde o mai mare atentie calitatii imprumuturilor decat formelor de

proprietate ale intreprinderilor care primeau imprumuturile. In al doilea rand, problema inrautatirii

situatiilor financiare in cazul majoritatii intreprinderilor cu capital de stat, a determinat statul sa ia o

atitudine mai severa fata de acestea. Astfel, valoarea intreprinderilor cu capital de stat a intrat intr-un

declin rapid datorita maturizarii mecanismelor de piata – motiv pentru care capitalul de stat a devenit o

forma de proprietate cu eficienta scazuta. Pe de alta parte, intreprinderile fara capital de stat, mai ales

cele pe actiuni sau care beneficiaza de investitii straine, si-au demonstrat abilitatile prin mecanismele

de management si mediul politic.

b) Sectoarele non-agricole fara capital de stat

O caracteristica a abordarii chineze in domeniul reformei economice, o constituie accentul pus

pe incurajarea sectorului non-public in vederea dezvoltarii acestuia pentru a intra in concurenta cu

sectorul public, asa cum sugereaza «teoria evolutiei». Privatizarea intreprinderilor mici precum si a

celor mijlocii este in plin avant in China. Sectorul extern domeniului public include:

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

23

A. societatile pe actiuni cu capital strain, Zonele Economice Speciale;

B. intreprinderile, in mare parte colective, de tip «satesc-orasenesc» (ISO-urile);

C. Sectorul privat.

In 1978, sectorul de stat detinea 78% din productia industriala, dar datorita presiunii intreprinderilor fara capital de stat, doar jumatate din industria de stat a fost in masura sa faca fata competitivitatii. In perioada 1980-1997, contributia statului la productia industriala a scazut de la 76% la 25,5%, in timp ce productivitatea societatilor in nume colectiv a crescut de la 23,6% la 38,1%.

« Altele », incluzand firme private sau pe actiuni au avut o productivitate in crestere de la 0,5% la

36,4%. A se vedea, in acest sens, figura 1:

Altele

Proprietate

particulara

Proprietate de stat

0

20

40

60

80

1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004

Procent

Figura 1

Punctele slabe ale ISO-urilor au iesit la suprafata in ultimii ani in domenii ca orizonturi

temporale scurte ale managerilor, coruptia locala, tehnologie veche, lipsa capitalului, forta de munca

slab pregatita etc. Toate aceste probleme impiedica aceste firme sa ridice nivelul calitativ si sa treaca

in lanturi de productie cu mai mare valoare adaugata. ISO-urile se confrunta si cu probleme cauzate de

interferenta administratiilor locale precum si cu lipsa raspunderii personale. Pentru a reduce aceste

neajunsuri interne dar si pentru a-si clarifica drepturile de proprietate, pentru a imbunatati sistemul de

motivare si cel al unui management democratic, a intari rolul antreprenorial si a atrage cateva resurse,

multe ISO-uri s-au transformat in „cooperatii pe actiuni” incepand din 1988. Ideea de baza din spatele

„actionariatului” consta in: dreptul preferat al angajatilor de a cumpara actiuni, distribuirea profitului

in functie de numarul de actiuni detinute fara a putea transfera actiunile in mod legal.

La sfarsitul lui 1997, Ministerul Agriculturii a emis „propunerile pentru extinderea reformei

intreprinderilor orasenesti”. Astfel, China a inceput experimentarea unor forme alternative de societati

pe actiuni si cooperatii pe actiuni precum si a fuziunilor, a vanzarilor prin buna invoiala sau a

falimentelor. Alte mijloace la care s-a recurs in cadrul reformei micilor intreprinderi include licitatiile

sau vanzarea catre investitorii privati sau catre societati pe actiuni cu investitori chinezi sau straini.

In acest moment, foarte multe intreprinderi rurale mari au format consortii de firme sau s-au

transformat in societati pe actiuni cu raspundere limitata, firmele mari sunt incurajate sa se uneasca in

consortii atat cu intreprinderi rurale, cat si cu entitati avand diverse forme de proprietate, ca cele

private sau cele locale cu capital de stat si cu institutii de cercetare precum universitatile. Mai mult, un

numar impresionant de intreprinderi rurale mai mari s-au transformat in societati pe actiuni sau cu

raspundere limitata in cadrul carora raspunderea fiecarui actionar este determinata de investitiile pe

care le-a facut. In conformitate cu ultimele statistici, in prezent exista 1,5 milioane de intreprinderi

private care au 130 de milioane de angajati si care contribuie cu mai mult de 50% din PIB.

In ciuda progreselor pe care le-au atras aceste reforme, unele probleme subzista: in unele

situatii, angajatii au fost fortati sa-si investeasca toate economiile in achizitionarea de actiuni, in altele

administratiile locale au continuat exercitarea unui control strict in privinta numirii managerilor etc.

4. Politica de „deschidere”: comertul exterior si investitiile straine directe

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

24

In 1978, s-a anuntat o politica de deschidere a economiei fata de comertul exterior, circulatiei

capitalurilor, tehnologiei si know-how-ului pentru a moderniza si grabi cresterea economica.

a) Comertul exterior

Importanta comertului exterior pentru economia chinezeasca a crescut substantial incat China

a urcat in clasamentul mondial al exportatorilor de pe locul 32 in 1978 pe locul 7 in 2003 (fara a

include Hongkong, Taiwan si Aumen). Tabelul 2 si figura 2 prezinta aceasta evolutie.

Importuri si exporturi intre 1990-2004

Tabelul 2 100 mil. USD

An I & E Exporturi Importuri I & E Exporturi Importuri

1978 206,38 97,45 108,93 - - -

1991 1357,02 719,10 637,91 5,6 6,4 4,9

1992 1655,25 849,40 805,85 7,0 7,7 6,4

1993 1957,03 917,44 1039,59 8,5 8,4 8,5

1994 2366,21 1210,60 1156,15 10,5 11,4 9,6

1995 2808,63 1487,80 1320,84 12,6 14,3 11,1Total pe ultimii 5 ani 10144,14 5184,34 4960,34 8,8 9,6 8,1

2000 2898,81 1510,48 1388,33 13,0 14,5 11,7

2001 3251,62 1827,92 1423,70 14,8 17,8 12,1

2002 3239,49 1837,12 1402,37 14,7 17,9 11,9

2003 3606,30 1949,31 1656,99 16,5 19,0 14,2

2004 4743,08 2492,12 2250,97 22,0 24,6 19,7Total pe ultimii 5 ani 17739,30 9616,95 8122,36 16,2 13,9 13,9

Schimburi din 1978 (nr. de ori)

Sursa: MOFTC statistici si vama

0

50

100

150

200

1978 1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 2000 2002 2004

India Brazil Australia Korea China

Figura 2

In ultimii zece ani, reforma chineza privind comertul exterior si sistemul economic a fost

introdusa mai departe astfel ca deschiderea s-a accelerat. China a introdus un sistem de inregistrare

prin intermediul caruia companiile de productie mari si mijlocii cu capital de stat, intreprinderile

comerciale, institutele stiintifice si de cercetare au primit dreptul de a desfasura activitati de comert

dupa o prealabila inregistrare la autoritatile competente. Intreprinderile comerciale cu capital de stat au

fost reorganizate si restructurate, fapt care a constituit un pas spre stabilirea unui sistem de modern de

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

25

intreprinderi. Dreptul de import si de export al intreprinderilor de productie private, a fost de asemenea

incurajat, fapt de o importanta istorica.

Astazi 32.000 de intreprinderi chinezesti de diferite feluri (excluzandu-le pe cele cu investitii

straine directe) se bucura de drepturile de export si de import (tabelul 3).

Exporturi chinezesti pe tipuri de companii (1995-2004) Tabelul 3

(miliarde USD) 1995 - 2004 Exporturi chinezeşti pe tipuri de companii (miliarde USD)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total 718.43 849.40 917.44 1210.06 1487.80 1510.48 1827.92 1838.09 1949.31 2492.12

Intreprinderi - proprietăŃi de stat 849.43 992.50 860.58 1027.41 968.53 984.86 1164.49

Intreprinderi - investiŃii străine

120.47 173.60 252.37 347.09 468.91 615.06 749.40 809.00 886.28 1194.11

ProprietăŃi particulare

10.73 22.81 30.73 45.38 54.02 68.24 105.68

AlŃii 2.81 3.58 4.11 5.73 6.07 9.94 27.53

Sursa: Raportul situational al comertului exterior al Chinei – 2004

Mai mult, China a continuat sa faca reduceri de tarife si sa coboare nivelul mediu al tarifelor

pana la nivelul prezent de 12%, ceea ce a insemnat reducerea sa cu 57% decat la sfarsitul anului 1995.

Exista semne ca statul isi va respecta promisiunea in privinta reducerii tarifelor medii pentru importul

bunurilor de capital pana la 10% in 2007. China a devenit un importator net de cereale in 1993 si de

ulei in 1994, in timp de sistemele de cota si licenta au fost reformate. China a continuat sa relaxeze

restrictiile in zonele privind participarea cu investitiile straine prin deschiderea la diferite niveluri a

comertului, a domeniului bancar, a asigurarilor, a turismului precum si a altor sectoare a serviciilor.

Mai ales in perioada 1996-2004, comertul exterior si sectorul economic al Chinei si-au

dezvoltat nivelul calitatii si eficienta. Importul si exportul Chinei au fost optimizate prin ocuparea

acestora in proportie de 42,3% pentru import si 14,8% pentru export cu produse electromecanice si de

inalta tehnologie.

b) ISD

Nivelul total al ISD atingea 47 de miliarde de USD in 2001. Cu incepere din 1993, China a

devenit cel mai mare „recipient” de ISD intre toate statele in curs de dezvoltare. Din 1999 pana in

2003, China a absorbit in total 213.48 miliarde USD din ISD (suma efectiv utilizata), in timp ce

nivelul mediu de ISD era sub 40 de miliarde; valoarea adaugata industriala originara din

intreprinderile cu investitiile directe a atins 20,9% din totalul national. In prezent, activeaza aproape

180.000 de intreprinderi cu investitii straine care ofera aproape 20 de milioane de locuri de munca.

Vezi in acest sens figura 3 si tabelul 4.

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

26

Foreign Direct Investment as of 2004

0

200

400

600

800

1000

1200

1979-82

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

USD 100 m

illion

Contractual value Actually utilized value

Figura 3

Foreign Direct Investment as of 2004 Tabelul 4

USD 100 million USD 100 million

Year No. of projects Contractual value Actually utilized value

1979-82 920 49,58 17,64

1983 638 19,17 9,16

1984 2.166 28,75 14,19

1985 3.073 63,33 19,56

1986 1.498 33,30 22,44

1987 2.233 37,09 23,14

1988 5.945 52,97 31,94

1989 5.779 56,00 33,93

1990 7.273 65,96 34,87

1991 12.978 119,77 43,66

1992 48.764 581,24 110,08

1997 83.437 1114,36 275,15

1998 47.549 826,80 337,67

1999 37.011 912,82 375,21

2000 24.556 732,76 417,26

2001 21.001 510,03 452,57

2002 19.799 521,02 454,63

2003 16.918 412,23 403,19

2004 22.347 623,80 407,15

Total 363885 6760,98 3483,44

Foreign Direct Investment as of 2004

Sursa: MOFTEC foreign investment statistics

Recenta politica a statului

Cele mai recente politici ale statului au incercat sa schimbe greutatea (aproximativ 90%) ISD

de pe zona coastei de Est (mai ales coasta Sud-Estica) spre provinciile interioare, relativ ocolite.

Politica de deschidere a Chinei a inceput in privinta zonei de Sud-Est prin stabilirea a patru Zone

Economice Speciale (ZES) in 1980. Statutul lor „special” era datorat concesiilor oferite – taxe si tarife

mai mici si oferirea de politici de ocupare mai flexibile pentru a atrage capital strain, tehnologie si

know-how. Deoarece terenul experimental pentru dezvoltarea unei economii cu orientare de piata si

deschisa, numeroase reforme au fost testate mai intai in ZES pentru ca cele utile sa fie introduse mai

tarziu in restul economiei – de exemplu, ocuparea se bazeaza mai nou pe contracte de munca. Formele

de proprietate s-au schimbat de la cea detinuta in totalitate de stat la una mixta. ISD-ul din sectorul

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 6/2006

China – o economie in tranzitie

27

tertiar ca retailing-ul, asigurarile bancare precum si alte servicii financiare si de informatica, sunt in

continua extindere. Pietele de actiuni, obligatiuni si de operatiuni la termen se dezvolta. Nimeni nu se

indoieste de marele succes al Zonelor Economice Speciale.

In concordanta cu aceste experimente reusite, Marea Dezvoltare Vestica lansata in 2000

incearca sa previna ca un sfert din populatia tarii traind in partea vestica indepartata risca sa ramana si

mai in urma fata de populatia locuind in prospera regiune a coastei de est. Partea vestica a Chinei

cuprinde mai bine de jumatate din suprafata acesteia, fiind ocupata de 80% din minoritatile oficiale ale

Chinei. Doar 3% din cele 300 de miliarde provenind din investitii straine in China, cu incepere din

1978, s-au adresat partii vestice.

Cu incepere din ianuarie 2005, afacerile cu investitii straine in zonele vestice si centrale, se

vor bucura de o taxa pe profit preferentiala de numai 15% pentru o durata de trei ani mai ales pentru

producerea de fertilizatori de mare densitate, otel inoxidabil si produse microelectronice (cea mai mare

parte a companiilor domestice/interne platesc o taxa de 33% pe profit). Daca unele companii cu

investitii straine isi transfera o parte a productiei inspre centru. Guvernul a delegat regiunii puterea de

a oferi reducere la taxe pentru o inca o perioada de opt ani (indiferent de marime).

Bibliografie:

Tratate

1. DING LU; ZHIMIN TANG, State Intervention and Business in China, Edward Elgar, 1997

2. GANNAUT, ROSS, Growth without miracles, Oxford University Press, 2001

3. JIANG XIAOJUAN, China industries in transition, Nova science publisher, Inc, 2001

4. FAIRBANK JOHN KING; GOLDMAN MERLE, China – a New History, Enl. ed. Cambridge,

1998

5. COOK LAN G.; MURRAY GEOFFREY, China’s third Revolution - Tension in transition to post-

communism, Richmond, Surrey: Curzon, 2001

6. JEFFRIES LAN, Economies in Transition – A guide to China, Cuba, Mongolia, North Korea and

Vietnam at the turn of the twenty-first century, London: Routledge, 2001

Rapoarte si Periodice

1. CERRA, VALERIA, China’s Trade Flows IMF WP/99/1, 1999

2. China Foreign Trade Situation Report (2001)

3. China’s Foreign Trade and Economic Cooperation – MOFTEC (Ministry of Foreign Trade and

Economic Cooperation)

4. FEER – Far Eastern Economic Review

5. KNIGHT, JOHN; SONG, LINA, Economic growth, economic reform and rising inequality in

China,

6. University of Oxford, IES Applied Economics Discussion Paper

7. SCOTT, ROZELLE, China WDC:IBRDT, 2000