I. I. U.

I[

13C )c3:3=IMININEMI.Mer

/ 3 g" IIMLNITECA CENTRAIA UNIVERSPARk

BUCLF'f" TI`! VOTE 1 A IONA

STUD II

POLITICA CULTUREI (1)DE N. IORGA

A ROG sa ma iertati : v'am facut sa asteptati putin. Vin tocmai acumdela alts conferinta tinuta in celalalt capat al tarii. Tin sa o spunpentru ca sa scuzez lipsurile, pe cari le prevad, ale acestei conferinte si

innainte de toate tonul conferintei.Scuza aceasta nu se indreapta numai catre d-voastra, can sunteti obisnuiti cu

expuneri stiintifice cu o bogata intrebuintare de termeni abstracti si cu aducerede material inedit, dar se adreseaza innainte de toate presedintelui acestui Institutcare de mai multi ani de zile imi face marea onoare sa ma invite s particip la acesteconferinte si-mi pare rau ca n'am putut Inca sa-1 conving de doua mari defecte alemele: eu nu pot vorbi abstract, este o incapacitate din nastere ; si, aldoilea defect,si mai gray, eu de obiceiu nu stiu mare lucru si, cand stiu ceva, am obiceiul s'oascund. Asa incat oricare dintre d-voastra, avand iluzii in ceeace ma priveste, s'arastepta la un material necunoscut celor mai multi dintre d-voastra, oricine s'arastepta la concluzii extraordinare, s'ar insela cum s'ar insela oricine ar crede caas avea intentia sa fac aluzii politice Intr'o sala adunata in alt scop decat acela alvietii politice si nu fac aluzii nu de frith', nu, va asigur, caci nu mi-e frica decatde oameni seriosi dar pentruca am obiceiul sa dau fiecare lucru la locul lui, sievident acesta nu e locul unde s'ar putea face nici cele mai indepartate aluzii la ovieata politica de care intelepciunea presedintelui nostru are curajul sa se tinsdeparte. Prin urmare nu vreau sa-1 supar.

Dar, onorat auditoriu, atunci cand d-1 Gusti a binevoit Inca data s se adre-seze la mine si mi-a dat sa infatisez Innaintea d-voastra problema aceasta a politiceiculturale, m'am simtit dator, cu toata timiditatea mea de cate on ma apropiu deman probleme abstracte pentru care nu sunt facut, sa primesc. Am primit dindoua motive, pe care-mi yeti ingadul sa vi le expun, si expunerea aceasta face parteea insas din subiect.

Intaiu pentruca se vorbeste mult n'as zice prea mult, cred insa ca sevorbeste Inainte de vreme de o politica culturala pe care toata lumea se simtedatoare dela o bucata de vreme sa o inaugureze si sa o serveasca. Se intamplacu politica culturala, dela o bucata de vreme, ceeace se intampla innainte cu po-litica nationals in scoala.

Intr'o conferinta tinuta in plin Ardeal, la Sibiiu, unde aceste preocupatiuni na-tionale sunt foarte vechi si au o importanta in constiinta oamenilor, constiintaaceasta ass de sensibila prin lupta indelungata data pentru acest scop mult maimare decat la noi, am incercat sa arat cats paguba s'a facut ideii nationale prinfelul cum ea s'a introdus in invatamant. Am adus innainte si exemplul insesi initierii

469

(I) Conferinta tinuta la Institutul Social Roman, la 20 Noemvrie 1927, in ciclulCulturei.

ARHIVA PENTRU STIINTASI REFORMA SOCIALA

L

eo rt. 1-

n.

j ventar 0.

r

tY RAM . - f9f.1

-

STUDIIN. IORGA:

mele printr'un lung sir de coli, a caror groaza o pastrez pans acum, la ideea na-tionala prin scoala. Am aratat ca ideea nationala poate patrunde in koala si altfeldecat prin declamatii ca acelea dela 24 Ianuarie on ro Main, prin proslavirea vic-toriilor lui Stefan-cel-Mare, de oameni cari nu stiu ce inseamna o lupta si cari nuinteleg in ce conditii se poate prezinta o victorie, cu totul altfel decat in actul deacuzare impotriva ranariotilor sau in lauda generatiei dela 1848, asezand alaturide zdravenii soldati ai lui Stefan-cel-Maresau de splendizii cavaleri ai lug MihaiViteazul pe bietii tineri dela 1848, cu ce stiau si ce puteau, pentru a pregati un viitorfoarte placut urmasilor for cari n'au avut nimic nici din credinta, nici din metodelelor. Cu o astfel de initiare in ideea nationala prin scoala, dupa ce am fost siliti saframantam continuu aceeas idee, dupa ce am fost invatati s facem fraze dupafraze profesorilor nostri unii au putut si au pastrat obiceiul Oita acum, altiiau refuzat si foarte bine au facut am ajuns acolo incat toti aceia cari fuseseramformati in invatamantul primar, secundar si universitar desi la Universitatemai putin, pentruca am invatat la Iasi unde era spiritul critic al lui Xenopol, omfara indoeala superior iesind din liceu am calcat cu totii ca socialisti inter-nationalisti : impartiam brosurile lui Cropotchin, intro vreme, cand aceasta nuputea aduce nici o paguba in ceeace priveste ingustarea libertatii cuiva. Si evi-dent ca o scoala nationala care ajunge sa formeze absolventi de liceu cari impartbrosurile rosii ale lui Cropotchin, nu si-a ajuns scopul. Impartirea brosurilor rosiio faceam in tovarasia unui coleg evreu care in momentul de fats, clack' mai traeste,este proprietarul celui mai mare hotel in Botosani. Vedeti unde duce impartireabrosurilor lui Cropotchin! Da, scoala nationala care ajunge la acest rezultat,este evident o scoala nationala gresita.Evident ca ideea nationala este dintre acelea pe care trebuie sa o aiba fiecare,nu numai in inima sa, ci in toata fiinta sa ; dar sa vorbesti de ideea nationala cat mairar si numai in anume imprejurari, cum se vorbeste rar de lucruri pe care le simtiadanc si in care crezi cu toata puterea sufletului tau. Va aduceti aminte ca duparasboiul dela 187o--71, cand s'au pierdut provinciile acelea pe care dreptatea ima-nenta a istoriei le-a facut sa fie recastigate de Franta, un om, mai cuminte decattoti aceia cari mergeau sa depuna flori la statuia orasului Strasbourg de pe piataConcordiei, unde tineau discursuri, zicea: Sa ne gandim totdeauna la ele, dar sanu vorbim de ele niciodata. Si dace au fost recastigate de Franta aceste provincii,se datoreste nu acelora cari au vorbit totdeauna, ci celor cari n'au uitat niciodata.Ideea nationala prezintata ca o obsesiune, de nu se poate invartl cineva fara safie tras de maneca i sa i se spuie: Adu-ti aminte de Stefan-cel-Mare sau, catevaclipe in urma apucandu-te de cealalta maned: De Mihai Viteazul sa nu uiti nici-data! ideea nationala, astfel impusa, devine ceva care desgusta. Sentimentele celemaxi sunt evident sentimente discrete. Cum de sigur nimanui nu i-ar trece prinminte, avand un sentiment ingaduit varstei tinere si pe care uneori it are si varstamai inaintata, fata de o anume persoana pe care o crede cineva frumoasa, sa seinfatiSeze in Piata Teatrului i sa vorbeasca de sentimentele sale, caci 1-ar radelumea, oricat de puternic i-ar fi sentimentul, tot a5., in ceeace priveste alt sentiment

ARHIVA PENTRU STIINTA$I REFORMA SOCIALA 470

_ t

,

!

--

www.dacoromanica.ro

POLITICA CULTUREI STUDIIdecat sentimentul balrbatului urit pentru femeia pe care o crede frumoasa, estebine sa pastreze cineva oarecare discretie.

Spuneam la Sibiiu: decat o fraza in fiecare zi despre ideea nationala, mai binesa cufunzi pe tanarul acela in toate realitatile nationale, sa-1 faci sa inteleaga tamlui in toate, atunci, in loc sa fie un sentiment impus, pe care sa-1 primeascd ta-narul, ar fi un sentiment care s'ar desface din el insus, o elaboratie internal carevaloreaza mai mult decat toate imprumuturile facute ca sal capete cineva obung la istorie sau la limba romans sau la cine ce alts materie in legatura cuideea nationala, caci cu sistemul de care s'a abuzat am fi ajuns sa avem i o tri-gonometrie nationala pe langa trigonometria plan& sau sferica.

Precum s'a gresit in ce priveste falsul invatamant national in locul caruiatrebuie sa facem adevaratul invatamant national, adica impartasirea de toaterealitatile tarii si formarea in sufletul fiecaruia a sentimentului care deriva dinaceste realitati ass sa-mi fie permis sal spun ca este o foarte mare greseala in felulcum se intelege astazi politica culturala.

Aceasta politica a fost anuntata pans acum de dona partide politice i astep-tam sa fie proclamata si de celelalte dar felul cum aceste cloud partide au servitpolitica aceasta culturala imi pare cu desavarsire gresit, adica: dela Minister sse ia o initiative oficiala, sal se scrie un numar de hartii, fiecare cu un numar deordine, cari se trimit in toate partile tarii, facandu-se apel la un numar de persoaneca sa faca propaganda in vederea politicei culturale. Se creaza apoi tot felul de in-spectori, maxi Sff mici, si tot felul de carturari-biurocrati se arunca asupra bieteinatii i asupra nationalitatilor tarii. Nu poate trece un Sas, un Ungur sau un Rus pestrada fara ca o gramada intreaga de propagandisti culturali sa nu se tins dupedansul. Eu cunosc propagandisti de acestia culturali carora nule-asi da pentru nimicin lume nici cea mai slabs nota la istoria Romanilor sau istoria universals i cari deatata vreme nu fac decat s5. nauceasca lumea cu lucruri luate din istoria Romanilorsau din istoria universals.

Vs spun foarte sincer ca am toata stima pentru bunele intentii i toata admi-ratia pentru munca pe care o cheltueste colegul meu de invatamant, ministrul In-structiei Publice. Este un om care merits a fi stimat pentru faptul ca, stand laministerul lui, n'a socotit aceasta ca un mijloc de a avea un automobil si de a seodihni: e un om care umbla din loc in loc ff risca, fluid la o varsta destul de innain-tata, dar planul acesta de a creia oficial cultura, de a forma un fel de distribuitoriautomati de cultural cu un subsecretariat de Stat la care sal se adune toate societatilefemenine si masculine care se ocupa de cultura, pentru ca de acolo sa se ia hotariri,si toata lumea libera sa stea in genunchi asteptand ceeace spune subsecretariatulpentru cultura, aceasta mi se pare o conceptie plink cum spun, de cele mai buneintentii, dar care nu poate sa reziste nici la cea mai miloasa dintre critici.

Exists i un fel discret de a incuraja cultura nationala, un fel extrem de discretcare consists in a vedea unde este o actiune pornita si a intelege felul prin care aceastaactiune poate fi sprijinita, adresandu-te chiar i adversarului celui mai inversunatin mizeriile trecatoare ale vietei politice, atunci cand in el este o forts, care poate

471 ARHIVA PENTRU ST1INTA$1 REFORMA SOCIALA

si

notastie

_

www.dacoromanica.ro

S TUDII N. IORGApune in miscare un domeniu oarecare din vasta intindere a culturii nationale, caree preferabil metodei de a recurge la tot felul de inutilitati sau superfluitati biurocratepentru a face dinteinsii transformatorii prin sufletul pe care adesea on nu-1 au,ai unei societati care simte nevoie innainte de toate de suflet. A da unei societatisuflet, este a-i da izvorul din care iese toate celelalte, pe cand daca-i dai toate cele-lalte, dar n'ai prisos de suflet, n'ai facut absolut nimic.

Aceasta ca introducere.Dar este si alt element de introducere la care tin: Fiecare om, casifiecare fats,

are zestrea pe care o are. Zestrea pe care o am eu este in domeniul acesta, al poli-ticei culturale, care, marturisesc, n'a prins, din care cauza pans la varsta mea sepoate zice ca politiceste am ramas nemaritat. 0 spun: maritisul mi-ar fi fostagreabil, nu din punctul de vedere al unor anumite satisfactiuni, ci fiindca eu amfost foarte doritor de posteritate si aceasta, cum va puteti inchipui, nu se capitaonest intr'un concubinaj, ci mi-ar fi trebuit unul din acele maritisuri politico-cul-tuale care mi-ar fi permis ca, in loc sa scriu numai slove pe hartie, sa indeplinescsi o actiune cu ajutorul oamenilor si asupra oamenilor, ceeace pang acum mi-afost interzis.

Intr'un timp, cand era liber cineva sa urmareasca vedeniile din ce in ce maisterse, mai ramase in urma, ale unui liberalism teoretic, care se cufunda une onintr'un ghiset de bailee:, pe o vreme cand imi era permis si mie, gasind printreinna-intasii mei: boieri, sal fac politica conservatoare, care era in tot cazul mai eleganta,mai generoasa si mai desinteresata decat cealalta, intr'un timp cand se oferea posibi-litatea ca prin tineretul acesta, din care atatea generatiuni au trecut pe banciledinnaintea catedrei mele, sa fac una din acele miscari care ajuta s se ridice cinevafoarte sus, pentru ca pe urma, fiindca tineretul mai are altceva de facut decatsa tina pe anume batrani pe palme cu riscul for si cu castigul lui, sa cads delaaceasta innaltime, am preferat sa fac aceasta politica culturala.

Mi-am zis assa: am innaintea mea o admirabila natie, care a fost capabilacandva, nu numai de sfortari rasboinice foarte onorabile, can ne-au asezat foartesus in randul natiilor, dar si de desvoltari originale de civilizatie.

Vedeti: n'ar strica daca s'ar introduce in programele viitoare, ca punt esential,partea aceasta originala in crearea de sinteze culturale pe care o are fara indoialapoporul nostru. Astfel vechea noastra arta, pe care o cunoastem ass de putini.Eram acum trei zile cu unul din colegii mei, pentru care am multi stima si multisimpatie, si-i aratam bisericuta aceasta a Doamnei lui Brancoveanu care, nustiuprin ce crutare, a fost degajata recent de curtea imunda, maidan si altceva, cumeste obiceiul cu curtile parasite din Bucuresti, bisericuta aceea alba, cu sirul ei dearcade, cu braid care o inconjoara, cu pridvorul pe care candva o sa cautam sa-1degajam inlaturand sticla triviala care impiedeca vederea coloanelor sprintene,cum imi inchipui ca va veni o zi cand in toata aceasta capitals de care ma mir casub anume raporturi nu ne rusinam si fatal de not insine si fatal de strainii cari yinsa ne vada la toate bisericile bucurestene se vor inlocul odioasele turnuri de lemnimbricate in tinichea vopsita cu chinoros care constitue o insults pentru ochi si

ARHIVA PENTRU STIINTA$1 REFORMA SOCIALA

472

V.%

.,

.

1

www.dacoromanica.ro

POLITICA CULTUREISTUDII

care s'au construit provizoriu in urma cutremurului dela 1802, dar se pare ca lanoi mai mult decat in Franta numai ceeace este provizoriu dureaza, si de aceea mabucur ca poate cineva spune ca a facut ceva definitiv, pentru ca stiu ca numaiceeace e provizoriu dureaza, iar definitivul niciodata.

Mergeam deci cu colegul acesta, pe o sears frumoasa cu lung, si cum treceamprin fata Bisericii-dintr'o-zi, frumoasa, cum v'am aratat-o, i-am zis: Ce fru-moasa ! titi ce mi-a raspuns colegul meu ? Cand s'o g5.si cineva s'o inlature ! Cegasesti d-ta frumos la dansa ? Aceasta mi-o spunea un om de foarte bun gust, foartecult, cu toate acestea ; ce voiti d-voastra, n'au patruns lucrurile acestea in adanculsufletului fiecaruia din noi.

Este aici o societate foarte inteligenta, de o dorinta de a sti cum nu gasestiaiurea. Nu ma obosesc spuind cu once ocazie acest lucru. Cunosc multe auditoriidin foarte multe tari ; dela Upsala pans la Neapole, am strabatut toata Europa si amavut ocazia sa vorbesc innaintea unor auditorii foarte deosebite. De sigur am ceamai mare recunostinta pentru oricine, on unde, a binevoit sa asculte putinul pecare 1-am putut spune, in forma aceasta familiars, fara nici tin fel de pretentie pecare unii, cu un ascutis critic de care nu ma super, o intltuleaza conversatio, darnicaieri n'am gasit nici atata dorinta de a afla si nici o astfel de comprehensiune,care nu e numai a mintii, ci a intregei fiinte morale, ca aici la noi. Este o adevarataplacere sa vorbesti innaintea unui auditoriu romanesc.

Atunci, fata de un popor asa de inteligent si doritor de a sti, care la cumparareacartilor se imbulzeste mai putin, dar la ascultarea conferintelor, pentruca este siceva mai placut, amestecandu-se vizibilul cu calitatile si defectele personalitatiiaceluia care vorbeste, se aduna in numar ass de mare, fata de un popor cu assde frumoase traditii din trecut, care pe ce a pus mana 1-a transformat, ceeaceinseamna un popor de culture, tin popor care nu accepts nimic lark' sa-1 tran-sforme, care is din dreapta si din stanga si nu s'a ferit niciodata sa adoptedela altul pentru ca a stint ca once a imprumutat, in mana lui devine altfelprin calitatile lui de rassa, fata de un popor plin de suflet, de initiativa, cu untaran atat de plin de calitati si din calitatile taranului avem mai mult sau maiputin fiecare din noi, in fondul de bonomie traditionala fats de tin popor cuatata initiativa, la care galgaie initiativa, care are sufletul si cere numai caacest suflet sa fie bine indreptat, ce lucru mare s'ar face dace, in loc sa fie po-litica de sus care apasa, interzice si cauta a desfiinta sufletul plin de initiativa dejos, s'ar crew un puternic suflet al unei societati intregi care ar crea aced politicaromaneasca, de care pans acum, on de cine ar fi servita, nu ne-am bucurat !

Politica unei taxi este manifestarea sufletului acelei taxi.Uitati-va in Europa: stint popoare care, ca i noi, cred ca au o politica si n'au.

Sunt popoare can politica aceasta o au inteadevar si o au pentru ca,' este rezultatulmanifestarilor in toate domeniile ale sufletului national si imbinarea catre tin anumescop a tuturor acestor manifestari in ce priveste viata de Stat. Dace ar fi sa alegemuntil din aceste popoare, fara indoeala ca oricine s'ar gandi la poporul englez, lapoporul care a dat tuturor celorlalte anumite forme de Stat, in care ele sunt jenate

473ARHIVA PENTRU STIINTA$1 REFORMA SOCIALA

.

.

'

'

_

www.dacoromanica.ro

STUDII N. IORGA:pentruca, evident, acele forme nu vin din trecutul lor, ci sunt de imprumut. DacaFranta ar avea in momentul de fats politica trecutului ei, n'am vedea atatea crizeparlamentare, atatea schimbari de ministere, atata instabilitate cu care adeseoripoate sa seimpiedece calea uneia din cele mai inzestrate natii can au existat vreodata.Pe cand englezii vedeti cum iese din toate greutatile politice. Iti inchipuiai ca Angliaa ajuns pe pragul catastrofei, cand a fost vorba de greva generals si cand amiculnostru permanent Racovschi pusese la cale ce e capabil sa faca, se zicea: acum ecatastrofa pentru munca engleza. Daca ar fi vorba de o catastrofa pentru muncaromaneasca, n'ar avea asupra politicei atata efect, dar, daca e vorba de o cata-strofa pentru munca engleza, ar fi daramarea tuturor lucrurilor, cum, de altminteri,daca ar fi o momentana oprire in munca americana, de numai douazeci si patruceasuri, ar fi o nenorocire pentru lumea intreaga. Si-a zis d-1 Racovschi, cetateanulRacovschi, un om care stie multe lucruri, dar le intelege adeseori pe dos si stie dece este dator sa le inteleaga pe dos, si-a zis: am prins Anglia! In aceasta privintasocoteala era foarte buns, caci, daca Anglia ar fi fost daramata, celelalte taxi veneauunele peste altele, cum intro mare imbulzeala cand, in frunte, cautand sa impingepolitia, un om foarte voinic s'ar intampla sa lunece si sa cads, toti cei mai slabidin gloata ce se imbulz.este, ar cadea peste dansul, peste spatele uriasului care aparaefortul celorlalti de a trece.

Ei bine, nu s'a intamplat ass, Anglia a rezistat. De ce a rezistat? A rezistatpentru ca primul ministru englez s'a suit la tribune si a facut apel la_toata vi-goarea glasului sau?

Fereasca Dumnezeu! In parlamentul englez, in lumea engleza, n'a fost nimicdin acele griji pe cari le produce totdeauna frica, cum n'a fost nimic din aces fricape care o produce totdeauna falsa grija ; toti oamenii au stat linistiti la locurilelor. De ce ? Stiau ca este o societate sanatoasa, capabila de a rezista, ca este o so-cietate in care fiecare om are intr'insul simtul intregei desvoltari a istoriei engleze.

Si acesta este lucrul prin care se tine o societate. 0 societate de oameni epitropisiti,legati de maini si de picioare, impinsi la dreapta sau la stanga, o societate in urmacareia sa stea totdeauna un mare pedagog cu un imens catalog in care sa insemnenote la purtare, o asemenea societate nu poate sa reziste loviturilor care se dauoricarei natiuni in intrecerea' aceasta mare dintre neamuri. Societatea engleza areactionat imediat intreaga, si atunci serviciile pe care nu voiau sa le faca grevistii,s'au facut de fiecare englez. Imi spunea un ofiter englez, care a luat parte la marelerasboiu, un bun prieten al Romaniei, imi spunea acum catava vreme: atunci Angliaa trecut examenul cel mare caci a putut rezista acestei incercari de distrugere. Exame-nul n'a fost trecut de guvernul englez sau clasa dominants, ci de fiecare englez la locullui, si a fost trecut pand si de acei can faceau greva, dar n'o faceau din dorinta dea distruge societatea, caci tot trecutul milenar englez se coborise si in sufletul celuidin urma muncitor din minele de carbuni. Sufletul era capabil astfel, printr'o ma-nifestatie spontana, sa asigure o societate amenintata in materialitatea ei, iar toatemijloacele materiale ale unei societati nu suet suficiente s'o asigure atunci candnu se poate produce reactiunea imediata, instinctive a sufletului unei societati.

ARH1VA PENTRU STIINTASI REFORMA SOCIALA

474

1

V--

IR -1 ,

www.dacoromanica.ro

POLITICA CULTURE!

Deaceea am preferat politica culturala care a putut sal dea in anume momentindiferent de meritul celor cari au participat la dansa candva o manifestare de acestinstinct foarte mare si hotaritor, ceeace inseamna ca putina politica culturalace se facuse, n'a fost ramas cu totul fara efect. A venit un moment cand s'a ridicatcea mai putemica materialitate care a existat in lume, cea mai admirabil organizata,in care fiecare stia locul lui, gestul pe care trebuia sal -1 faca in fiecare moment, so-cietatea aceasta germana care timp de trei generatii a lucrat pentru a face dintr'insaun fel de Stosstruppe impotriva oricui, capabila de a doming lumea, si, nu numaide a o castiga, dar, a doua zi dupa ce o va fi castigat, s'o poata exploata in cel maimic amanunt, fixat prin statistical, al acestei lumi. Fireste ca si noi am fost uimitide puterea aceasta extraOrdinara. Care din acei can au apucat varsta in care unom poate sal alba impresiuni personale si au trait in timpurile acelea nu si-a simtitinima prinsa de grija, nu numai pentru noi, dar pentru viitorul omenirii, cand vedeacetatile cazand praf, distantele suprimate, popoare intregi inghitite de inaintareaaceasta germana! i noi eram deprinsi cu oarecare frica de putere, politica internalne deprinsese cu aceasta. i totusi noi n'am mers catre cel puternic. Este meritulnostru cel mare ca in marele rasboiu am mers cu cel slab. A fost un act eroic dinpartea noastra. Vor fi fost si de acei can au facut calcule si can an beneficiat devictorie dupa ce au fost, fara indoiala, Intre fricosii fricosilor acestui rasboiu.Dar e foarte sigur ca multi dintre noi, partea covarsitoare dintre noi, an spus :da, vom fi batuti, dar aici e locul nostru si aici ramanem chiar daca s'ar daramaasupra noastra intreg prezentul, pentruca din aceasta daramare sal iasa candvaun viitor mult mai frumos decat o vreme inchinata satisfactiilor materiale sisupusa poruncilor venite de unde niciodata porunca pang atunci nu ramasesefara efect.

Iata deci, pe de o parte cat e de gresita ideea aceea ca pe cale oficiala, princirculari pecetluite, numerotate, iscalite, prin biurocrati se poate face o adevaratapolitica culturala, si iata pe de alts parte ca, modesta politics culturala, strecuran-du-se in adancul unei societati, poate, in anume moment, sal produca o manifestare,o declansare as zice, intrebuintand un cuvant pe care nici dictionarul francez nu1-a primit Inca o declansare instinctive capabila sal schimbe viata societatiiinsesi.

Dar, acum, sal venim la politica culturala nu in conceptia ei gresita, nu in ero-rile care s'au facut cu cele mai bune intentiuni, nu intr'o directie care, daca ar con-tinua, ar aduce foarte multa cheltuiala de bani si ar produce, pentru oamenii ame-stecati intr'ansa, un oarecare ridicol, ci pozitiv-, in ceeace ea poate fi in origineapoliticei culturale, in mijloacele pe care le poate intrebuinta aceasta

N'o s ne amestecam in definitii cu privire la cultural si civilizatie. Definitiilese pot schimbh si ceeace se zice despre cultural se poate zice in ceeace privestecivilizatia si invers. Cutaruia, caruia ii place un termen latin netrecut prin germana,ii va places mai molt termenul de civilizatie si va afirma : civilizatie este tot ceeacepoate fi mai ridicat, iar cultural este un numar de mijloace materiale care fac

STUDII

475 ARHIVA PENTRU STIINIA$1 REFORMA SOCIALA

A

A

_

politica.

www.dacoromanica.ro

STUDII N. IORGA:viata oamenilor mai lesnicioasa, mai placuta. Dar poate sa zica altcineva, careeste mai mult hranit de ideile germane si lucreaza mai mult cu termeni al carorsens pleaca dela cugetarea germanica, vrednica totdeauna de respect, caci nutrebuie confundate anume erori ale poporului german cu insasi cugetarea germane.Nu, civilizatie sunt lucruri ca in Franta lui Ludovic al XIV-a, o amunita admini-stratie, grija de industrie, de comert, pe cand cultura prinde ceeace este mai adancin sufletul unui popor. Asa. incat nu e greit cineva care ridica deasupra culturiicivilizatia, cum nu e greit nici cel care ridica civilizatia deasupra culturii. Esteo cearta de cuvinte, une querelle de mots facuta pentru a hrani tezele aspirantilorla deosebite catedre: unul zice < civilizatia este mai mult decat cultura> si face oteza in acest sens si ajunge la o catedra\; apoi vine celalalt i scrie o teza in carearata ca dimpotriva cultura este mai importanta decat civilizatia i desvoltaideea pe 200 pagini i capata o conferinta, dace nu io catedra. Apoi, invechindu-seideea, ea e desmormantata si apare din nou ca noua, si iar se poate face o teza foarteoriginals cu care se poate capata cu toata cinstea cuvenita conferinta sau cate-dra, pentru care cineva se simte nascut.

Nu fac prin urmare discutie cu privire la valoarea termenilor. E sigur ca, oncum 1-am numi, nu trebuie sa se face nici o confuzie intre doua lucruri cu totuldeosebite, intre un lucru de ordin material pe care popoarele i-1 tree cu uurintadela unul la altul i unul de esenta morals, produs intim misterios i al unui singurpopor. lath' : in timpul nostru Japonezii au intrat in civilizatia europeana fulgerator.Ce erau acum aizeci de ani? Tra'iau in vechile for conceptii, pe cand in momentulde fata ei sunt stapanii celor mai bune metode de organizare, de orandueala, delupta, pe care Europa le-a ca*tigat in curs de multe secole. Ar fi insa o foarte maregreeala sa se creada ca puterea Japoniei sta numai in ceeace a imprumutat, infaptul ca suveranul, minitrii si intelectualii ei i nu totdeauna i in toateimprejurarile se imbraca altfel decat inainta*i, ca este un Parlament unde sevoteaza legi, ca functioneaza Universitati cu seminarii i laboratorii i mai multcu laboratorii cleat seminarii, ca lucreaza o industrie si un comert foarte des-voltat, i uneori foarte dibaciu.

Dar daca socoate cineva ca local Japoniei in *tiintele exacte i in tiintele na-turale, c local ei in desvoltarea fortelor militare, ca victoria stralucita castigate.asupra Rqilor in Manciuria, ca toate acestea au fost castigate prin simpla im-prumutare a mijloacelor europene, s'ar inela foarte mult. De fapt Japonia a ajunssa se impuie i in stiinta i in rasboiu prin acel mare suflet japonez, sufletul din evulmediu, feudal, despretuitor pentru viata, hotarit de a pune in serviciul tariff ori-care idee folositoare, de a scoate in lupta toate mijloacele ingramadite de mai multegeneratii, transformate intr'un instinct nebiruit. Iata deci ca i in cazul acesta alJaponiei avem aface cu doua elemente deosebite, care nu se confunda: pe de oparte, imitarea mijloacelor materiale ale civilizatiei si, pe de alta, pastrarea in acelatimp a moOenirii secolelor intregi de desvoltare nationala proprie.

Astfel, decateori este vorba de politica culturala, chiar de aici se poate vedeaconcluzia mea nu trebuie sa ne gandim la adoptarea mai deplina a mijloacelor

ARHIVA PENTRU$1 REFORMA SOCIALA

476

,

,

.

,

.

STIINTA

www.dacoromanica.ro

POLITICA CU LT U REI STUDIImateriale, ci innainte de toate, la pastrarea acelei adancii decisive forte nationalecapabila de a influents viata politics, acelui lucru misterios in care se plamadesteorice idee, in care isbucneste price simtire, in care scapara orice licarire de gand,din care pleaca orice bataie de inima, orice speranta, fie si inselatal, din care rasunaorice strigat de victorie, ceeace formeaza comoara cea mare, nesecata a unui popor.Vrei sal faci politica culturala ? n'o raspandi prin biurocrati si n'o inchide in forme.Daca vrei sal faci politica culturala, trebuie sal hranesti sufletul unei natii intregicu ceeace-i apartine mai mult, cu ceeace se poate transforms in orice moment inacea forta activa prin care se biruie toate greutatile.

In aceasta privinta dati voie sal mai fac o comparatie: Romania, in anumemomente, a fost impartita in doug.: Romania care train in Statul Roman si Romaniacare sebiurocratica,

gases dincolo de acest Stat. Mijloace materiale, cultural sau civilizatieacestea le aveau cei din Vechiul Regat.

Caci noi niciodata n'am sacrificat autonomia noastra si, cand zic autonomie,zic prea putin. N'am fost numai autonomi, am fost independenti, rascumparandaceasta independenta printfun tribut anual intovarasit de anumite daruri. Incolo,in rosturile tarilor noastre nu se amesteca nimeni., Aceasta este bine de stint si deanume din fratii nostri cari traiesc alaturi de noi si vad trecutul Romanilor camass : o epoca de independents, pe urma am fost supusi de Turci, si ne-au luat in sta.-panire Grecii oameni vasali de pe malurile Dunarii !

Nu e de loc ass si nu ma voiu obosi niciodata sa spun ca noi am fost totdeaunacarmuiti .dupa dreptul nostru si dupa rosturile noastre i ca Fanariotii aceia dinsecolul al XVIII-lea, pe cari ni-i inchipuim ca stapanii sclaviei noastre, au fostsclavii datinei noastre, ca ei respingeau actele scrise in alts limbs decat limba tariisi in alte forme decat ale ei, ca primul Fanariot, un om ass de vrednic ca NicolaeMavrocordat, puind sal se redacteze intr'un singur corp cronicile moldovene simuntene, a cerut inainte de toate sal se puie genealogia lui care il faces sal se co-boare prin femei din Alexandru cel Bun, pentru ca sal arate astfel ca nu actualulSultan din Constantinopol 1-a facut Domn, ci picatura aceea de sange stramosescal Domnilor roman care se gases si in vinele lui.

Iii bine, in viata aceasta a noastra, care a fost totdeauna de o autonomie careseamana cu independenta, noi am avut fara indoeala toate formele exterioare. Dacape langa aceste forme am fi avut totdeauna si deplin si acea putere interns, nede-finital, misterioasa si biruitoare a oricarei greutati, inchipuiti-va ce frumoase ar fifost in epoca de Teri si de azi cele doua rasboaie ale noastre: rasboiul independenteisi rasboiul intregirii nationale. Am scris si eu istoria rasboiului independentei (carteaa aparut acum cateva zile), am fost silit intr'ansa sal recunosc precum a facutsi generalul Radu Rosetti care a considerat rasboiul din punt de vedere militarcata nehotarire, cat& sfasiere interns, cats lipsa de siguranta si in ce priveste da-toria noastra si in ce priveste rezultatele a fost atunci. 0 intreaga tragedie laI877-J78: rasboiul nostru blestemat de unii dintre noi, rasboiul nostru exploatatde unii dintre noi, rasboiul nostru adesea in mana celor can nu intelegeau si inmana celor cari au fost, in anume momente, parazitii suferintelor si succeselor lui.

477 ARHIVA PENTRU STIINTA51 REFORMA SOCIALA

r

-

sa-mi

q

www.dacoromanica.ro

STUDII N. IORGA:ce am fi putut sa facem la 1916 ! 0 tail ridicandu-se toata pentru indeplinirea

celei mai elementare datorii si pentru atingerea celei mai inalte tinte ! i cine nu-sif aduce aminte, acoperindu-si fata, de anumite momente ale Bucurestilor ocupati,

cine nu vede sus in randurile societatii noastre de astazi oameni cari nu si-au facutnici in cea mai mica masura datoria fata de tail ! Cine ar avea curajul sa scrienu in forma quasi-oficiala, foarte simpatica, dar care nu cuteaza a merge pand inadancime, cum a facut d-1 Kiritescu, istoria rasboiului, cine ar avea curajul bar-batesc sa trateze intreaga problems si sa nu amestece cele mai mari merite cucele mai mari pacate, s nu confunde eroii cu adulatorii biruintei, ar da intregeinoastre societati o lectie din care ar folosi mai mult decat toate invaluirile dibaceale unui adevar care nu se poate sa nu iasa candva la lumina.

Puneti acum alaturi de societatea romaneasca din Regat pe cea din Ardeal.Ce aveau Ardelenii? Cativa preoti, cativa invatatori, cativa oameni de banca si unnumar oarecare de advocati ; ici si colo cate un medic. Nimic din formele materialesupreme ale unei vieti nationale. Cu toate acestea, cum au rezistat ei in momentelecele mai hotaritoare ale vietii for nationale ! Prin ce ? Prin acel adanc instinct carea venit, cum yeti vedea indata, familiarizarea unui popor cu tot ceeace-i apar-tine inteadevar. Baiatul acela de sat care venea cu un pumn de malaiu in traista,cu o bucatica de branza din care tala in fiecare zi cu multa scumpatate, ca sa-iajunga pans o vent taica-sau sau mama-sa din nou cu alts traista in spinare, omu-letul acela sarac, cu care nu trebuie confundat Ardeleanul care a stint sa se infruptedin sacra placinta nationala a deosebitelor partide ; Ardeleanul vechiu, Ardeleanuladmirabil, darz, tacut si activ, acela a fost capabil, in fiecare moment al istorieisale, de reactiune impotriva apasatorilor.

$i atunci, dupa toata aceasta explicatie care poate uneori a mers mai departedecat planul pe care m. i-1 fixasem, sa ne gandim, la sfarsitul acestei conferinte,care ar fi mijlocul de a face cu adevarat o politica culturala in Romania.

Cea dintaiu datorie a mea nu stiu daca pot spun si ca profesor si ca om po-litic, intrucat nu stiu daca ar binevoi cineva sa-mi recunoasca si aceasta calitatein momentele cele mai putin pline de succes din intreaga mea activitate, ceadintaiu datorie a mea este sa spun ca politica culturala nu se poate face cleat deoameni can au in stapanire, ei insisi, intregimea culturii poporului lor. Un boierpe vremuri, cu islic, bins lung, cu papuci, cu ciubucul in brau, un boier de aceia,barbos si cu parul ras, de care radeau tinerii dela 1848, ce avea el din ceeace putemnumi inteadevar cultura nationala ? Iata ce avea: Era un om care credea in legealui, in religia lui, care incepuse cu psaltire a si celelalte carti traduse de veacuri inromaneste, coborind in forma romaneasca ce este mai malt in legaturile omuluicu ce se &este vesnic deasupra lui. Era crescut intr'o familie adevarata, avandrespect fata de tatal si de mama lui, iubire fata de frati si surori si chiar fata derudele cele mai departate. Ce lucru admirabil era fdmilia noastra de odinioara!Ce mijloc desavarsit de a se initia cineva in realitatile nationale ! Asa cum estefamilia astazi, o sa ajunga vremea sa se intrebe cineva pe strada: gsta nu cumva

ARHIVA PENTRU STIINTASI REFORMA SOCIALA

478

t 1t.

si

www.dacoromanica.ro

POLITICA CULTUREI S T U D I I

o fi frate-meu? Il vad ass de rar !>> sau, cand ar vedea o doamna, dat fiindca asscum se imbraca se potrivesc ass ca sa ramaie vesnic tinere:

STUDII N. IORGA:invredniceau sa vada fats in fats pe stapanitorul tarii, pe intrupatorul vietiinationale. Va puteti inchipul de ce fobs extraordinar era aceasta pentru cea dintaiuexperienta a lucrurilor maxi pe can o faceau acestia.

Intr'un rand, pe cand stapanea aici la Bucuresti *tirbey-Voda, la o impartirede premii, Domnul a spus cam ass: #Eu cunosc o familie in care in fiecare sepia

cari nu erau oameni invatati, cercetau, dupe masura puterilor lor, pe copii,ca sa vada ce au invatat i in ce sens, si copiii aceea au ajuns inteadevar oamenifolositori tarii. Dati-mi voie sa spun ca familia aceasta era a parintilor mei.

Va inchipuiti efectul pe care 1-a putut produce cuvintele acestea iesite dingura Domnului la o impartire de premii. Bietul Dumitrache Bibescu, vanzator deporci in Oltenia, i nevasta-sa, din neamul inzestrat din generatie in generatie alVacarestilor, stand si inconjurand cele dintaiu licariri de inteligenta ale copiilor lor !

Boierul de odonioara, dace nu merges chiar la strana bisericei, era un om delalard, traind in mijlocul taranilor, in biserica satului erau immormantati inaintasiilui spre edificarea taranilor de acolo, pe cand acum se chiama ca suntem onatiune cresting, dar avem crestinismul nostru reprezentat doar prin toate babeleacestei natiuni.

i boierul acela toate socotelile lui. In curand am sa vorbesc la AcademiaRomans despre socotelile lui Ionita Conta dela 1774-75, socoteli din care se va-dWe un model de viata de familie. Ele erau acute pang in cele mai mici amanunte,cuprinzand Si pe acelea pentru dascalii strain, cu cartile pentru viitorul MitropolitVeniamin, care se chema in tinerete Vasilachi Costachi, alaturi de lucrurile pentrugrading. Astfel crested un om, un om Intreg cand avea vreme, pentruca nu eraucartile de librarie, el cites cronicile tarii. N'ar fi fost in stare sa spuie cand a inceputexact Domnia lui Stefan eel Mare i cand s'a ispravit, dar esenta istoriei nationale,aceea era in fiecare dintr'inii.

Atunci, omul acesta, intreg, plasmuit din vlaga fizica a parintilor lui, din vlagatransmisa misterios a natiunii lui intregi, acesta era in stare ca pentru vremea aceeasa faca si politica culturala. Caci, politica culturala nu inseamna imprumutari dindreapta *i din stanga, aparand cand intr'un domeniu, cand intealtul, precum Bu-curestii nu inseamna ca sunt Inca un ores, pentruca alaturi de casa in stil romanesceste alta in stil gotic i alta in stil japonez, cum ii trece mitocanului prin mintesau cum arhitectul a binevoit sa-i sluteasca cladirea pe care vrea sa o faca. Eraun om armonios plin de cunostinta natiei lui.

A venit insa alta vreme, si de atunci nu mai avem dreptul s vorbim de politica.nationals- culturala. Ne-a venit generatia crescuta in liceele dela Paris, Louis be Grandsau altul; au venit la not ca Francezi perfecti. N'au invatat cleat cu greutate roma-neste, mai molt cu slugile, i miezul duke insui al graiului nostru nu 1 -au Inteles.

Cand am inceput i eu a face putina literature, lumea de atunci nu ma intelegea,adica pentruca eu scriam romaneste ass cum s'a scris veac de veac, pe cand domniicu reminiscente de sintaxa franceza evident ca scriau altfel: intaiu subiectul, apoipredicatul, complementul drept, etc. iar drept capital vireo trei sute de cuvinte pecari be vanturau mereu. Aceasta era romaneasca lor. efii acestei generatii n'aveau

ARHIVA PENTRU $T11NTA$1 REFORMA SOCIALA 480

r

a

_ -

pa-rintii,

stia

si,

.-

111

www.dacoromanica.ro

POLITICA CULTUREI S T U D I Inici o cunostinta adancita a tarii ei i-au aplicat, cand au ajuns a o conduce, vechiretete liberate in vechite, vechi procedee conservatoare culese din saloane ruginite,sau formule revolutionare potrivite doar unei societati pline de elemente socialepregatite facute pentru asemenea miscari.

Aceasta a fost politica noastra o multime de vreme. Cu cat era mai putin ro=maneasca cu atat se zicea ca suntem mai ocCidentali, cu atat se exclama: Ce ominaintat ! Ce vederi superioare !

Iar scum problema se pune cu si mai mare intensitate. Acum avem Romanidin toate partile: Romanul din Cernauti, cat poate sti din tot trecutul nostru na-tional? Romanul din Ardeal cunoaste o multime de lucruri, dar n'are macar cu-nostinta aspectului actual al societatii noastre. Sunt Romani in Basarabia foartedeparte sufleteste de noi, si am cunoscut pe un foarte bun roman, deputat sausenator, care judeca toate lucrurile din punct de vedere neotolstoian, d-1 Alexandri.Vrei sa faci politica culturala? Aceasta politica trebuie s'o faci inainte de toatecu oameni cari, nu sa invete superficial realitatile noastre nationale, ci sa le albatopite in insusi sufletul lor. Nu se incepe dela minister cu cultura, si, dace e vorbasa incepi dela minister, s'o incepi dand scolii alt sens decat al unei invataturiexterioare de lucruri care coplesesc distrug once fel de individualitate.

Cand vei nimici enciclopedismul formei moarte vei inlocul prin altcevadecat profesorii cari exhibeaza un certificat de facultate sau acela ca au trecut unexamen de capacitate, examen la doua materii cate un sfert de ceas pentru adovedi ca poti sa fii profesor ! atunci flea indoiala ca prin astfel de oameni veiputea face politica culturala. Nu o vei putea face insa cu oamenii cari s'au con-sacrat culturii specializate, ci cu aceia cari ar avea ca parte constitutiveintreaga cultura a poporului lor. Nu cu istorici, nu cu filozofi, sau filologi exclusivivei face lucrul acesta, ci cu oameni cari vor avea din filozofie, din istorie, din filo-logie tot ceeace trebuie ca sa fie Romani complecti.

Al doilea mijloc pentru a face aceasta politica culturala,Politica culturala nu se poate face decat sub conducerea oamenilor cari au unprisos de suflet consacrat unor scopuri absolut desinteresate, oameni de aceia cari

stint ca un izvor ce galgaie si e de ajuns sa-i atinga aripa unui pasari ce trece, pentruca apa sa tasneasca asa cum a tasnit din stanca atinsa de toiagul lui Moise.

al treilea, politica culturala nu poti face decat cu o societate care ea insasiare inceputul acestei pregatiri. Pot fi toti proorocii din lume, sfinti apostoli ai luiDumnezeu, intr'o societate care ea insasi n'are elementele trebuitoare pentru po-litica culturala si nu vor ajunge la nimic. Cu o societate care nu e receptive pentrupolitica culturala, nu se va atinge o realizare in acest domeniu.

Iar, in ceeace priveste tinta supreme insasi a politicei culturale, n'am nevoiesa fac o intreaga expunere; imi ajunge un cuvant: insufletire, ceeace presupunepurificare.

481 ARHIVA PENTRU STIINTASI REFORMA SOCIALA

_t-

si

si

.

sisi-1

Si

*** eV*

OIL 10

fe%

. ._

r .

-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro