Nicolae Iorga despre politica culturala

download Nicolae Iorga despre politica culturala
  • date post

    18-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    214
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Prelegere

Transcript of Nicolae Iorga despre politica culturala

  • I. I. U.

    I[

    13C )c3:3=IMININEMI.Mer

    / 3 g" IIMLNITECA CENTRAIA UNIVERSPARk

    BUCLF'f" TI`! VOTE 1 A IONA

    STUD II

    POLITICA CULTUREI (1)DE N. IORGA

    A ROG sa ma iertati : v'am facut sa asteptati putin. Vin tocmai acumdela alts conferinta tinuta in celalalt capat al tarii. Tin sa o spunpentru ca sa scuzez lipsurile, pe cari le prevad, ale acestei conferinte si

    innainte de toate tonul conferintei.Scuza aceasta nu se indreapta numai catre d-voastra, can sunteti obisnuiti cu

    expuneri stiintifice cu o bogata intrebuintare de termeni abstracti si cu aducerede material inedit, dar se adreseaza innainte de toate presedintelui acestui Institutcare de mai multi ani de zile imi face marea onoare sa ma invite s particip la acesteconferinte si-mi pare rau ca n'am putut Inca sa-1 conving de doua mari defecte alemele: eu nu pot vorbi abstract, este o incapacitate din nastere ; si, aldoilea defect,si mai gray, eu de obiceiu nu stiu mare lucru si, cand stiu ceva, am obiceiul s'oascund. Asa incat oricare dintre d-voastra, avand iluzii in ceeace ma priveste, s'arastepta la un material necunoscut celor mai multi dintre d-voastra, oricine s'arastepta la concluzii extraordinare, s'ar insela cum s'ar insela oricine ar crede caas avea intentia sa fac aluzii politice Intr'o sala adunata in alt scop decat acela alvietii politice si nu fac aluzii nu de frith', nu, va asigur, caci nu mi-e frica decatde oameni seriosi dar pentruca am obiceiul sa dau fiecare lucru la locul lui, sievident acesta nu e locul unde s'ar putea face nici cele mai indepartate aluzii la ovieata politica de care intelepciunea presedintelui nostru are curajul sa se tinsdeparte. Prin urmare nu vreau sa-1 supar.

    Dar, onorat auditoriu, atunci cand d-1 Gusti a binevoit Inca data s se adre-seze la mine si mi-a dat sa infatisez Innaintea d-voastra problema aceasta a politiceiculturale, m'am simtit dator, cu toata timiditatea mea de cate on ma apropiu deman probleme abstracte pentru care nu sunt facut, sa primesc. Am primit dindoua motive, pe care-mi yeti ingadul sa vi le expun, si expunerea aceasta face parteea insas din subiect.

    Intaiu pentruca se vorbeste mult n'as zice prea mult, cred insa ca sevorbeste Inainte de vreme de o politica culturala pe care toata lumea se simtedatoare dela o bucata de vreme sa o inaugureze si sa o serveasca. Se intamplacu politica culturala, dela o bucata de vreme, ceeace se intampla innainte cu po-litica nationals in scoala.

    Intr'o conferinta tinuta in plin Ardeal, la Sibiiu, unde aceste preocupatiuni na-tionale sunt foarte vechi si au o importanta in constiinta oamenilor, constiintaaceasta ass de sensibila prin lupta indelungata data pentru acest scop mult maimare decat la noi, am incercat sa arat cats paguba s'a facut ideii nationale prinfelul cum ea s'a introdus in invatamant. Am adus innainte si exemplul insesi initierii

    469

    (I) Conferinta tinuta la Institutul Social Roman, la 20 Noemvrie 1927, in ciclulCulturei.

    ARHIVA PENTRU STIINTASI REFORMA SOCIALA

    L

    eo rt. 1-

    n.

    j ventar 0.

    r

    tY RAM . - f9f.1

    -

  • STUDIIN. IORGA:

    mele printr'un lung sir de coli, a caror groaza o pastrez pans acum, la ideea na-tionala prin scoala. Am aratat ca ideea nationala poate patrunde in koala si altfeldecat prin declamatii ca acelea dela 24 Ianuarie on ro Main, prin proslavirea vic-toriilor lui Stefan-cel-Mare, de oameni cari nu stiu ce inseamna o lupta si cari nuinteleg in ce conditii se poate prezinta o victorie, cu totul altfel decat in actul deacuzare impotriva ranariotilor sau in lauda generatiei dela 1848, asezand alaturide zdravenii soldati ai lui Stefan-cel-Maresau de splendizii cavaleri ai lug MihaiViteazul pe bietii tineri dela 1848, cu ce stiau si ce puteau, pentru a pregati un viitorfoarte placut urmasilor for cari n'au avut nimic nici din credinta, nici din metodelelor. Cu o astfel de initiare in ideea nationala prin scoala, dupa ce am fost siliti saframantam continuu aceeas idee, dupa ce am fost invatati s facem fraze dupafraze profesorilor nostri unii au putut si au pastrat obiceiul Oita acum, altiiau refuzat si foarte bine au facut am ajuns acolo incat toti aceia cari fuseseramformati in invatamantul primar, secundar si universitar desi la Universitatemai putin, pentruca am invatat la Iasi unde era spiritul critic al lui Xenopol, omfara indoeala superior iesind din liceu am calcat cu totii ca socialisti inter-nationalisti : impartiam brosurile lui Cropotchin, intro vreme, cand aceasta nuputea aduce nici o paguba in ceeace priveste ingustarea libertatii cuiva. Si evi-dent ca o scoala nationala care ajunge sa formeze absolventi de liceu cari impartbrosurile rosii ale lui Cropotchin, nu si-a ajuns scopul. Impartirea brosurilor rosiio faceam in tovarasia unui coleg evreu care in momentul de fats, clack' mai traeste,este proprietarul celui mai mare hotel in Botosani. Vedeti unde duce impartireabrosurilor lui Cropotchin! Da, scoala nationala care ajunge la acest rezultat,este evident o scoala nationala gresita.Evident ca ideea nationala este dintre acelea pe care trebuie sa o aiba fiecare,nu numai in inima sa, ci in toata fiinta sa ; dar sa vorbesti de ideea nationala cat mairar si numai in anume imprejurari, cum se vorbeste rar de lucruri pe care le simtiadanc si in care crezi cu toata puterea sufletului tau. Va aduceti aminte ca duparasboiul dela 187o--71, cand s'au pierdut provinciile acelea pe care dreptatea ima-nenta a istoriei le-a facut sa fie recastigate de Franta, un om, mai cuminte decattoti aceia cari mergeau sa depuna flori la statuia orasului Strasbourg de pe piataConcordiei, unde tineau discursuri, zicea: Sa ne gandim totdeauna la ele, dar sanu vorbim de ele niciodata. Si dace au fost recastigate de Franta aceste provincii,se datoreste nu acelora cari au vorbit totdeauna, ci celor cari n'au uitat niciodata.Ideea nationala prezintata ca o obsesiune, de nu se poate invartl cineva fara safie tras de maneca i sa i se spuie: Adu-ti aminte de Stefan-cel-Mare sau, catevaclipe in urma apucandu-te de cealalta maned: De Mihai Viteazul sa nu uiti nici-data! ideea nationala, astfel impusa, devine ceva care desgusta. Sentimentele celemaxi sunt evident sentimente discrete. Cum de sigur nimanui nu i-ar trece prinminte, avand un sentiment ingaduit varstei tinere si pe care uneori it are si varstamai inaintata, fata de o anume persoana pe care o crede cineva frumoasa, sa seinfatiSeze in Piata Teatrului i sa vorbeasca de sentimentele sale, caci 1-ar radelumea, oricat de puternic i-ar fi sentimentul, tot a5., in ceeace priveste alt sentiment

    ARHIVA PENTRU STIINTA$I REFORMA SOCIALA 470

    _ t

    ,

    !

    --

    www.dacoromanica.ro

  • POLITICA CULTUREI STUDIIdecat sentimentul balrbatului urit pentru femeia pe care o crede frumoasa, estebine sa pastreze cineva oarecare discretie.

    Spuneam la Sibiiu: decat o fraza in fiecare zi despre ideea nationala, mai binesa cufunzi pe tanarul acela in toate realitatile nationale, sa-1 faci sa inteleaga tamlui in toate, atunci, in loc sa fie un sentiment impus, pe care sa-1 primeascd ta-narul, ar fi un sentiment care s'ar desface din el insus, o elaboratie internal carevaloreaza mai mult decat toate imprumuturile facute ca sal capete cineva obung la istorie sau la limba romans sau la cine ce alts materie in legatura cuideea nationala, caci cu sistemul de care s'a abuzat am fi ajuns sa avem i o tri-gonometrie nationala pe langa trigonometria plan& sau sferica.

    Precum s'a gresit in ce priveste falsul invatamant national in locul caruiatrebuie sa facem adevaratul invatamant national, adica impartasirea de toaterealitatile tarii si formarea in sufletul fiecaruia a sentimentului care deriva dinaceste realitati ass sa-mi fie permis sal spun ca este o foarte mare greseala in felulcum se intelege astazi politica culturala.

    Aceasta politica a fost anuntata pans acum de dona partide politice i astep-tam sa fie proclamata si de celelalte dar felul cum aceste cloud partide au servitpolitica aceasta culturala imi pare cu desavarsire gresit, adica: dela Minister sse ia o initiative oficiala, sal se scrie un numar de hartii, fiecare cu un numar deordine, cari se trimit in toate partile tarii, facandu-se apel la un numar de persoaneca sa faca propaganda in vederea politicei culturale. Se creaza apoi tot felul de in-spectori, maxi Sff mici, si tot felul de carturari-biurocrati se arunca asupra bieteinatii i asupra nationalitatilor tarii. Nu poate trece un Sas, un Ungur sau un Rus pestrada fara ca o gramada intreaga de propagandisti culturali sa nu se tins dupedansul. Eu cunosc propagandisti de acestia culturali carora nule-asi da pentru nimicin lume nici cea mai slabs nota la istoria Romanilor sau istoria universals i cari deatata vreme nu fac decat s5. nauceasca lumea cu lucruri luate din istoria Romanilorsau din istoria universals.

    Vs spun foarte sincer ca am toata stima pentru bunele intentii i toata admi-ratia pentru munca pe care o cheltueste colegul meu de invatamant, ministrul In-structiei Publice. Este un om care merits a fi stimat pentru faptul ca, stand laministerul lui, n'a socotit aceasta ca un mijloc de a avea un automobil si de a seodihni: e un om care umbla din loc in loc ff risca, fluid la o varsta destul de innain-tata, dar planul acesta de a creia oficial cultura, de a forma un fel de distribuitoriautomati de cultural cu un subsecretariat de Stat la care sal se adune toate societatilefemenine si masculine care se ocupa de cultura, pentru ca de acolo sa se ia hotariri,si toata lumea libera sa stea in genunchi asteptand ceeace spune subsecretariatulpentru cultura, aceasta mi se pare o conceptie plink cum spun, de cele mai buneintentii, dar care nu poate sa reziste nici la cea mai miloasa dintre critici.

    Exists i un fel discret de a incuraja cultura nationala, un fel extrem de discretcare consists in a ve