STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului...

110
STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 -2014

Transcript of STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului...

Page 1: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 -2014

Page 2: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Tehnoredactare: Chendea Cãlin

Page 3: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

2010

-201

4

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Prezenta Strategie Culturala vine sa demonstreze preocuparea

permanenta a Consiliului Judetean Arad pentru dezvoltarea echili-

brata si armonioasa a judetului nostru. Acest document strategic

vizeaza perioada 2010-2014, perioada în care ne propunem sa imple-

mentam si o serie de proiecte de mare anvergura pentru dezvoltarea

infrastructurii judetului Arad, inclusiv în ceea ce priveste infrastruc-

tura scolara, culturala si turistica. Din acest punct de vedere,

cresterea participarii cetatenilor la o viata culturala atractiva,

dinamica si conectata la valorile culturale nationale si interna-

tionale devine un obiectiv extrem de important pentru noi, iar

Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani

raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza obiectiva a poten-

tialului cultural de care dispunem, dar si pe un studiu sociologic

reprezentativ la nivelul întregului judet privind consumul cultural al

cetatenilor, Strategia Culturala sustine dezvoltarea tuturor actorilor

culturali, astfel încât acestia sa asigure o oferta culturala diversifi-

cata si de calitate, sa pastreze si sa valorifice bogatia patrimoniului

cultural local. Nu în ultimul rând, educarea culturala a tinerei gen-

eratii reprezinta un alt obiectiv strategic pe care îl vom avea în

vedere în urmatorii ani, dupa cum ne dorim sa deplasam actul cul-

tural, de calitate, în majoritatea localitatilor judetului Arad, la

îndemâna cetatenilor. De fapt, dincolo de toate obiectivele specifice

ale Strategiei, promovarea culturii pentru asigurarea unei calitati

superioare a vietii cetatenilor reprezinta obiectivul nostru fundamen-

tal.

Nicolae Iotcu

Presedintele Consiliului Judetean Arad

Page 4: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

CUVÂNT ÎNAINTE

Strategia Culturalã a Judeþului Arad pentru perioada 2010-2014

este un document public, asumat de cãtre instituþia noastrã, care se

înscrie în seria preocupãrilor Consiliului Judeþean Arad pentru dez-

voltarea, din toate punctele de vedere, a judeþului. Prima Strategie

Culturalã a Judeþului Arad, elaboratã în anul 2002, pentru interval-

ul 2003-2007, a însemnat un prim pas în ceea ce priveºte politica cul-

turalã a judeþului nostru, cu atât mai mult, cu cât, la acea vreme,

Aradul se numãra printre primele douã judeþe din þarã în ceea ce

priveºte elaborarea unui astfel de document cultural. Evident, ne-am

propus sã continuãm aplicarea politicilor noastre culturale, cu care

ne-am angajat în faþa cetãþenilor din judeþul Arad, motiv pentru care

elaborarea unei noi strategii pe termen mediu a devenit o condiþie

sine-qua-non. Iatã de ce, actuala Strategie Culturalã pe care o

supunem atenþiei dumneavoastrã, este un document deosebit de

important pentru dezvoltarea unitarã a judeþului nostru, fiind, toto-

datã, rodul unei analize ºtiinþifice de anvergurã, desfãºuratã în

perioada anului trecut. Împreunã cu Institutul Intercultural din

Timiºoara, ca partener privind consultanþa ºtiinþificã ºi cu

Facultatea de Sociologie a Universitãþii de Vest din Timiºoara, ca

operator pentru aplicarea unui studiu sociologic privind consumul

cultural la nivelul judeþului Arad, în primãvara anului 2009 am

demarat activitatea pentru elaborarea Strategiei Culturale a

Judeþului Arad pentru perioada 2010-2014. În paralel, un colectiv de

lucru, format la nivelul Centrului Cultural Judeþean Arad, a realizat

un studiu statistic privind potenþialul ºi activitatea culturalã la

nivelul municipiului ºi judeþului Arad, datele astfel obþinute consti-

tuind baza de lucru pentru seria de întâlniri cu actorii culturali arã-

deni. Atât prezentarea studiului sociologic, a celui statistic, cât ºi

definirea obiectivelor strategice au fãcut obiectul a douã dezbateri

publice, la care au participat toþi actorii culturali arãdeni, mass-

media localã, instituþii ºi organizaþii cu implicare culturalã din

municipiul ºi judeþul Arad. În final, a rezultat acest document, care

2010

-201

4

5

Page 5: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

defineºte principalele direcþii strategice privind dezvoltarea cultur-

alã a judeþului Arad în urmãtorii cinci ani, pornind de la necesitatea

continuãrii aplicãrii politicilor culturale integrate, în deplin acord cu

cerinþele europene contemporane. Nu în ultimul rând, prin acest doc-

ument strategic Aradul îºi pãstreazã locul de frunte între judeþele

care au elaborat deja cea de-a douã strategie culturalã pe termen

mediu, demonstrând astfel preocuparea autoritãþii judeþene pentru

creºterea participãrii cetãþenilor la viaþa culturalã, pentru accesul

direct ºi permanent la activitãþi culturale variate ºi de calitate, pen-

tru educaþia culturalã a tinerei generaþii ºi, în final, pentru dez-

voltarea durabilã ºi armonioasã a judeþului nostru. Proiecþiile strate-

gice cuprinse în acest document se subsumeazã unei direcþii funda-

mentale, care a stat mereu în atenþia noastrã, ºi care vizeazã satisfac-

erea intereselor cetãþenilor din judeþul Arad pentru o activitate cul-

turalã diversificatã ºi de calitate, venitã în imediata lor proximitate.

Politicile culturale regionale, naþionale ºi internaþionale contempo-

rane au fãcut ºi ele obiectul cercetãrilor noastre, prezenta Strategie

Culturalã a Judeþului Arad pentru perioada 2010-2014 vizând inte-

grarea organicã a judeþului nostru în acest parcurs cultural ºi, toto-

datã, promovarea specificitãþii noastre în circuitul european de val-

ori.

Adrian Þolea,

Vicepreºedinte Consiliul Judeþean Arad

Cultura este definitorie pentru ceea ce reprezentãm din punct de

vedere identitar ca indivizi, comunitate sau naþiune, dacã ne referim

la valori moºtenite. Cu atât mai important este prezentul care ne

obligã la prezervarea acestor valori, la folosirea în mod creator a

resurselor de care dispunem în scopul optimizãrii vieþii ºi evoluþiei

noastre în context european ºi temporal – sec.XXI !

Pe de altã parte, actuala strategie reflectã o prognozã a dez-

voltãrii culturale în perioada urmãtoare ºi la care Centrul Cultural

iºi aduce contribuþia, atât prin menþinerea obiectivelor majore pe

care le promoveazã consecvent, dar ºi printr-o nouã abordare: impli-

carea la nivel educaþional ºi civic.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

6

Page 6: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Pentru cã, viaþa culturalã înseamnã mai mult decât evenimente

artistice - muzicã, dans, teatru, expoziþii º.a – înseamnã felul în care

ne petrecem timpul liber ºi cum inter-relaþionãm, atitudinea faþã de

mediu ºi obiectivele de patrimoniu ce ne înconjoarã, respectul faþã de

actul de culturã, în general ºi faþã de public, în special.

La fel de importantã este abordarea interdisciplinarã care poate

sã conducã la obþinerea unui produs cultural de calitate ºi care sã

producã efecte civilizatoare, inclusiv economice, sã influenþeze

domeniile sinergetice – turismul sau media.

Ana Maria Dumitrean - director

Centrul Cultural Judeþean Arad

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

7

Page 7: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

1. INTRODUCERE

„Valorile intrinseci ale culturii (memorie, creativitate,cunoaºtere, ritual, excelenþã, frumuseþe, diversitate, ºi poate altele) audevenit mai importante pentru dezvoltarea umanã. Politicile publicerecunosc treptat acest fapt cuprinzând cultura pe agenda lor”1 .

Consiliul Judeþean Arad ºi-a asumat cu responsabilitate ges-tionarea sferei culturale încã din anul 2003 când, printre primelejudeþe din þarã, a iniþiat un amplu proces de planificare strategicãavând drept scop dezvoltarea culturii arãdene prin gestionarea efi-cientã ºi eficace a resurselor culturale existente, proces concretizat înStrategia Culturalã a judeþului Arad 2003-2007. Acest proces areprezentat un pas important fãcut în direcþia modernizãrii ºi adaptãriiadministraþiei publice la procedurile europene ce impun folosire unuimanagement modern, coerent ºi integrat de gestionare a sferei cultur-ale.

Reluarea ciclului planificãrii strategice culturale început în 2003ºi finalizat în 2007, precum ºi necesitatea evaluãrii impactului primeistrategii, au fost factori majori care au impus lansarea unui noudemers care sã se finalizeze cu elaborarea unei noi StrategieiCulturale a judeþului Arad pe termen mediu – perioada 2010-2014.

NOTE:1Pascual i Ruiz, J., Dragojevic, S., Dietachmair, P. - Guide to Citizen

Participation in Local Cultural Policy Development for European Cities. EuropeanCultural Foundation, Interarts Foundation, Ecumest Association, Smart PrintingSRL, Bucureºti, 2007.

2010

-201

4

8

Page 8: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

2. METODOLOGIE

Procesul realizat a plecat de la premisa conform cãreia„Planificarea culturalã nu înseamnã „planificarea culturii”, ci, maidegrabã, asigurarea cã „elementul cultural”, consideraþiile culturale,resursele culturale, sunt acolo în fiecare etapã a procesului de plani-ficare ºi dezvoltare. Este un mecanism crucial pentru implicareacetãþenilor în dezvoltarea unei reale ºi tangibile politici culturale.Deci care este efectiv definiþia planificãrii culturale? Lãsaþi-mã sãînchei spunând: planificarea culturalã reprezintã o folosire strate-gicã ºi integralã a resurselor culturale în dezvoltare comunitarã.

(Mercer, C., 2006)”1

Pentru a defini conþinutul cadrul de analizã, un set de definiþiidate culturii au stat la baza fundamentãrii demersului strategic. Dinperspectiva recentã a Comisiei Europene „Cultura se aflã în inimadezvoltãrii ºi a civilizaþiei umane....Ea aduce oameni împreunã prindialog ºi pasiune înflãcãratã, într-un mod care uneºte ºi nu divide.Cultura ar trebui vãzutã ca un set de trãsãturi distincte spirituale ºi

materiale care caracterizeazã o societate sau un grup social. Ea

îmbrãþiºeazã literatura ºi artele precum ºi modul de viaþã, sistemele

de valori, tradiþiile ºi credinþele.”2

O altã definiþie de la care s-a plecat este cea conform cãreia„Cultura nu poate fi înþeleasã decât ca element al ansamblului vieþiisociale. Ea reprezintã o rezultantã a schimbului realizat între procese-le vieþii sociale, în intercondiþionarea lor reciprocã (de acumulare,cunoaºtere, reflectare, creaþie ºi valorizare)”3. În cele douã definiþiianterioare termenul a fost prezentat din punct de vedere al influenþeilui asupra societãþii în ansamblu, definiþii de care procesul de planifi-care a þinut cont. Însã, în egalã mãsurã, procesul a þinut cont ºi de con-tribuþia importantã pe care o are cultura la dezvoltarea individului,existã o relaþie biunivocã între comportamentul individului, personal-itatea sa ºi nivelul sãu cultural deoarece individul se formeazã într-unanumit spaþiu cultural. 20

10-2

014

9

Page 9: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Interesul faþã de culturã al individului este determinat de viaþaculturalã a familiei în care a crescut, de comportamentul ºi modelulcultural al pãrinþilor. Neputând acþiona la nivelul familiei, ConsiliulJudeþean Arad þine cont, pentru elaborarea strategiei, de rolul primor-dial pe care trebuie sã-l aibã instituþia/organizaþia culturalã - acela dea forma deprinderea culturalã, rol ce creºte în epoca actualã cândnevoile culturale se diversificã continuu, deoarece numai acele insti-tuþii care se preocupã de dezvoltarea unor programe dedicate edu-caþiei culturale vor avea, în viitor, consumatori culturali fideli.

Alte argumente care au stat la baza definirii locului ºi importanþeiculturii pentru dezvoltarea comunitãþii arãdene au fost cele conformcãrora:

o cultura este purtãtoare a imaginii comunitãþii care o genereazãpe plan regional, naþional ºi internaþional, oferind-ui o identitate pro-prie ºi o vizibilitatea lãrgitã;

- dezvoltã sentimentul de mândrie ºi de apartenenþã al individu-lui la comunitatea din care face parte fiind un factor important al for-mãrii coeziunii sociale;

- asigurã un climat favorabil dezvoltãrii individului, fiind forma-toare a civilizaþiei care caracterizeazã comunitatea;

- cultura este vãzutã ca având potenþial pentru dezvoltare eco-nomicã (prin creativitate ºi inovare) deoarece genereazã efecte eco-nomice atât directe – prin industriile creative, cât ºi indirecte prinacþiunea domeniilor sinergetice care valorificã produsul cultural - tur-ismul, media, educaþie etc.;

- poate contribui la creºterea atractivitãþii judeþului pentruinvestiþiile strãine deoarece oferta culturalã poate asigura multipleposibilitãþi de petrecere a timpului liber pentru investitori ºi/saufamiliile lor.

Procesul de elaborare a strategiei a plecat de la un set de întrebãrifundamentale la care era necesar sã se gãseascã rãspunsuri:

- unde se aflã domeniul cultural arãdean acum?- unde se doreºte sã ajungã în viitor?- cum ajunge acolo?Procesul de construcþie a Strategiei Culturale a judeþului Arad

iniþiat în aprilie 2009, a dorit sã contribuie la fundamentarea ºi imple-mentarea în practicã a iniþiativelor de dezvoltare propuse de factorii

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

10

Page 10: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

de decizie de la toate nivelele administrative (Consiliul Judeþean,primãriile orãºeneºti ºi comunale), armonizate cu interesele actorilorculturali ºi cu cele ale comunitãþii, în egalã mãsurã. O contribuþieimportantã pentru fundamentarea strategiei l-a avut procesul de plan-ificare strategicã realizat în anul 2008 de Primãria Municipiului Arad,deoarece acest proces a fost nu numai unul de planificare ci, mai ales,un proces de învãþare a metodologiei de lucru pentru elaborarea uneistrategii. Cele douã documente de planificare au multe punctecomune, conþinuturi apropiate precum analizele de potenþial ale insti-tuþiilor culturale emblematice arãdene ºi principalele lor obiective dedezvoltare dar ºi diferenþe determinate de particularitãþile peisajuluicultural din judeþ.

Atingerea scopului enunþat a putut fi realizatã prin consultareaactivã între diverse grupuri interesate - factorii de decizie politicã ºiadministrativã ºi actorii culturali, þinând cont de rezultatele cercetãriisociologice asupra consumului cultural aplicatã populaþiei judeþului(Anexa) ºi a cercetãrii statistice a ofertei culturale (Anexa).Cercetãrile enunþate au oferit o imagine a nevoilor culturale ale pop-ulaþiei din judeþ, a evoluþiei ofertei culturale iar consultãrile au cre-onat imaginea actualã a potenþialului cultural arãdean ºi un set deobiective care sã determine crearea acelor condiþii încât cultura sã sepoatã dezvolta ºi sã poatã contribui, cu succes, la dezvoltarea socialãºi economicã a judeþului.

Fiind construitã în urma unui proces consultativ, realizat prin dia-log ºi negociere între factorii de decizie politicã ºi administrativã -care gestioneazã sfera culturalã ºi actorii vieþii culturale, strategiadezvoltatã este o strategie pe termen mediu 2010-2014, de tip partic-

ipativ, interactiv, acest tip fiind ales deoarece aceastã abordare îipoate aduce succes nu numai în procesul de elaborare dar ºi în cel deimplementare, conferind-ui deschidere cãtre nevoile reale ale comu-nitãþilor.

Sistemul participativ a creat cadrul de exprimare, prin contribuþi-ile avute, a peste 140 de reprezentanþi ai unor categorii importante deinstituþii, asociaþii ºi fundaþii, uniunii de creaþie, reprezentanþi cudiferite responsabilitãþi ºi puncte de vedere diferite privind viitorulcultural al judeþului Arad. Parteneriatul strategic constituit pentruprocesului de elaborare a strategiei a determinat semnarea unui

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

11

Page 11: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

numãr de 92 de acorduri de parteneriat ºi participarea activã aentitãþilor interesate (Anexa 1) pe tot parcursul procesului de planifi-care cu materiale elaborate în acest sens (analizele de potenþial ºi pla-nurile proprii de acþiune).

Procedurile ºi instrumentele aplicate pe parcursul proiectului învederea definirii misiuni, a identificãrii potenþialelor, a elaborãriiobiectivelor strategice ºi a planului de acþiune au fost:

- consultãri publice;- anchetã sociologicã aplicatã populaþiei judeþului Arad;- anchetã statisticã aplicatã ofertanþilor culturali din judeþ;- work-shop-uri pe domenii culturale; - analize SWOT realizate de instituþii, asociaþii ºi fundaþii, uni-

unii, pentru a identifica mãsurile care sã rãspundã acþiunii unor fac-torilor din mediul extern ºi din cel intern, factori care se pot constituiîn oportunitãþi sau riscuri pentru organizaþie, sau care creeazã atuurisau determinã probleme entitãþii culturale;

- sinteza planurilor de acþiune propuse de grupurile interesate ºiconstituite ca parteneri în elaborarea, implementarea ºi evaluareastrategiei;

- dezbateri în cadrul Comisiei pentru Culturã a ConsiliuluiJudeþean Arad.

Consultãrile publice, la care au fost invitate sã participe toate cat-egoriile de entitãþi sau persoane interesate de dezvoltarea vieþii cul-turale arãdene, au fost realizate cu scopul de a permite coagulareaparteneriatelor între grupurile interesate: autoritãþi publice; instituþiiculturale din municipiul Arad ºi din judeþ: case de culturã, cãmineculturale, biblioteci; ONG-uri active în sfera culturalã, uniunii decreaþie. Consultãrile au contribuit la radiografierea ºi inventariereastãrii actuale a domeniului, la identificarea obstacolelor existente îndirecþia dezvoltãrii, la definirea unei misiunii comune ºi a obiectivelegenerale de dezvoltare care sã permitã atingerea ei.

Ancheta sociologicã (Anexa) realizatã sub forma unui proiect decercetare sociologicã privind analiza consumului cultural în judeþulArad, a fost aplicatã în perioada aprilie-mai 2009. Demersul de tipcantitativ a vizat obþinerea unei imagini de ansamblu asupra princi-palelor dimensiuni aferente cererii de conþinuturi culturale, în per-spectiva evaluãrii strategiei culturale aplicate pe acest areal. Ancheta

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

12

Page 12: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

a avut 4 obiective generale definitorii: identificarea structurii con-

sumului cultural în judeþul Arad; determinarea aºteptãrilor popu-

laþiei în privinþa consumului cultural; evaluarea de cãtre consuma-

tori a ofertei culturale disponibile; evaluarea impactului social al

strategiei culturale 2003-2007. Pentru aplicarea chestionarelor soci-ologice au fost construite 2 eºantioane reprezentative, unul pentrumunicipiul Arad ºi altul pentru mediul restul judeþului (mediul urbanmic ºi rural), ambele pe cote interconexate cu câte un volum de 384subiecþi cu o marjã de eroare, fiecare în parte, de +/-5%. Structuracelor 2 eºantioane pãstreazã profilul populaþiei de bazã pe douã coteinterconexate: gen (masculin – feminin) ºi vârstã (18-40 ºi 41-...),pentru fiecare areal de referinþã. În analiza globalã a datelor la nivelulîntregului judeþ s-a realizat o ponderare a rezultatelor obþinute pentrumunicipiul Arad, acesta având o pondere în populaþia totalã a judeþu-lui de doar 37%. Astfel, rezultatele analizate la nivelul întreguluijudeþ corespund unui eºantion reprezentativ de 609 subiecþi cu omarjã de +/- 3,98%. În privinþa punctelor de selecþie, pentru acest aldoilea eºantion au fost stabilite 15 localitãþi, 4 din mediul urban micºi 11 din mediul rural. Selectarea propriu-zisã a acestora s-a realizatprin împãrþirea judeþului în 4 areale (Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est,Sud-Vest) pentru asigurarea unei distribuþii echilibrate. Astfel, pentrumediul urban au fost selectate urmãtoarele oraºe: Lipova, Ineu, Sebiººi Pecica. Prin utilizarea unui generator de numere aleatorii au fostextrase urmãtoarele localitãþi: Coroi (Craiva), Luguzãu (ªilindia),Rãdeºti (Almaº), Cintei (Zarand), Zerindu Mic (Miºca), Sintea Mare,Dumbrãviþa (Bârzava) Miºca (ªiria) Variaºu Mic (Iratoºu) Zãdãreni,Firiteaz (ªagu). Cele douã criterii aplicate (ponderea localitãþilor ºi apopulaþiei în structura judeþului) au permis o distribuþie uniformã ºiechilibratã a eºantionului, sporind semnificativ pertinenþa ºi fiabili-tatea datelor. Subiecþilor selectaþi astfel le-au fost aplicate ches-tionarele formate din circa 30 de itemi simpli ºi complecºi (întrebãritabelare sau întrebãri cu mai multe subcomponente) totalizând unnumãr de aproximativ 100 rãspunsuri (date brute) oferite de cãtrefiecare subiect. Chestionarele ºi-au propus sã obþinã o imagine detal-iatã a consumului cultural, a aºteptãrilor ºi perspectivelor dezirabileale populaþiei asupra vieþii culturale, a reperelor culturale cu funcþieidentitarã ºi a timpului liber disponibil al populaþiei. Concluziile (vezi

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

13

Page 13: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Anexa) au fost folosite ca fundament ºi bazã de discuþie pentru elab-orarea prezentei strategii.

Anchetã statisticã (Anexa) a fost aplicatã ofertanþilor culturalidin judeþ pentru a obþine o bazã de date pentru perioada 2003-2007privind: structura ºi tendinþele evoluþiei ofertei culturale, evoluþiaparticipãrii populaþiei la actul cultural, evoluþia efortului financiarfãcut de autoritãþilor publice pentru susþinerea culturii în comunitate,structura personalului activ în domeniu cultural, starea infrastructuriiculturale. Concluziile (vezi Anexa) au demonstrat evoluþia pozitivã amajoritãþii indicatorilor analizaþi fapt determinat de creºterea intere-sului factorilor de decizie (implicit a finanþãrilor) pentru o viaþã cul-turalã activã în comunitãþile lor.

Work-shop-uri în numãr de ºase au fost realizate pentru a identi-fica potenþialele ºi obiectivele strategice de dezvoltare ale fiecãruidomeniu cultural: patrimoniului cultural material mobil ºi imobil;patrimoniului cultural imaterial; artele spectacolului; arte vizuale;culturã scrisã. Fiecare entitate culturalã care s-a alãturat procesuluistrategic, pe baza unor documente în format unitar au elaborat ºitransmis propria analizã de potenþial ºi plan de acþiune, documentecare au fost integrate ºi care stau la baza prezentei strategii. Sprefinalul procesului de consultanþã au avut loc douã întâlniri cureprezentanþii entitãþilor active în domeniile sinergetice: turism ºieducaþie, domenii cu care cultura trebuie sã aibã acþiuni de cooperarecare sã valorizeze activ produsul ºi serviciul cultural.

Au avut loc douã dezbateri în cadrul Comisiei pentru Culturãunde au fost prezentate concluziile anchetelor sociologice ºi statisticeprecum ºi punctele de vedere privind direcþiile viitoare de dezvoltareale actorilor culturali aºa cum au fost ele sintetizate în urma work-shop-urile realizate. În urma analizei acestor informaþii au fost contu-rate misiunea ºi cele cinci obiective strategice supuse apoi dezbateriiîn ultima consultare publicã avutã.

Procesului strategic de elaborare a strategiei a fost realizat pedurata a nouã luni (aprilie-decembrie 2009) ºi a fost influenþat deacþiunea unor factori externi care au adus sincope în evoluþia lui, pre-cum: alegerile prezidenþiale; stagiunea închisã pe perioada verii; ple-carea în turnee internaþionale a unor instituþii; necesitatea reexplicãriiprocesului de planificare strategicã pentru unele entitãþi; reacþie

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

14

Page 14: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

întârziatã a acestor entitãþi. Sincopele au putut fi eliminate prin colab-orarea susþinutã a echipei de proiect constituitã la nivelul CentruluiCultural Judeþean Arad (vezi Anexa) cu factorii de decizie locali ºisprijinul nemijlocit al d-ului vicepreºedinte Adrian Þolea.

Prezenta strategie se doreºte a fi nu numai un document de plan-ificare ci, în egalã mãsurã, un document unitar ce integreazã, pentruprima datã, o amplã analizã ºi „inventariere” a valorilor culturale arã-dene, o oglindã a valorosului trecut cultural ºi a potenþialului actual,fapt ce explicã volumul mare de informaþii prezentate.

Consiliul Judeþean Arad, în urma dialogului cu partenerii sãi, aconsiderat cã participarea populaþiei la actul cultural trebuie sã con-stituie obiectivul major al acestei strategii, participare ce este deter-minatã, pe de o parte, de calitatea ºi diversitatea ofertei culturale (cer-inþe ale populaþiei ce au fost desprinse din cercetarea sociologicã), decondiþiile de acces la actul cultural sau artistic, de calitatea infrastruc-turii culturale ºi, pe de altã parte, de condiþiile asigurate dezvoltãriiofertanþilor culturali care au rolul sã atragã, sã formeze ºi sã educepublicul participant.

1 Pascual i Ruiz, J., Dragojevic, S., Dietachmair, P. - Guide to Citizen

Participation in Local Cultural Policy Development for European Cities. European

Cultural Foundation, Interarts Foundation, Ecumest Association, Smart PrintingSRL, Bucureºti, 2007.

2 Commission of the European Communities – Communication from the

Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and

Social Committee and the Committee of the Regions on a European agenda for cul-

ture in a globalizing world, Brussels, 10.05.20073 Bondrea, A. - Sociologia Culturii, Editura Fundaþiei România de Mâine,

Bucureºti, 1993.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

15

Page 15: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

3. CONTEXT

În ultimi 30 de ani competenþele culturale au devenit, din ce în cemai mult, o problemã a comunitãþilor locale decât a guvernelor, stat-ul renunþând la monopolul asupra politicilor culturale descentralizândgestionarea culturii spre aceste comunitãþi. Parþial implementat pânãacum în România, acest proces de descentralizare culturalã se aflã peagenda guvernamentalã deoarece descentralizarea reprezintã un pro-ces modern, operabil ºi eficient de gestionare a intereselor colectiv-itãþii

A pãstra balanþa între centru ºi margini a fost ºi este un elementcheie al dezvoltãrii sociale, iatã de ce statul, din poziþia lui actualã,începe sã transfere responsabilitãþile autoritãþilor locale ºi regionaleþinând cont de principiul subsidiaritãþii. „Ca atare, în elaborarea ºiimplementarea politicilor culturale ale României, autoritãþile publiceimplicate au obligaþia de a evalua propunerile formulate prin prismaacestor douã principii esenþiale (principiul subsidiaritãþii ºi principiulproporþionalitãþii).”1

Sistemul cultural, ca parte componentã a sistemului social estereglementat la rândul lui de politici culturale. „Deci, politica cultur-alã înseamnã reglementarea conºtientã a intereselor în domeniul cul-turii ºi luarea deciziilor asupra tuturor problemelor legate de dez-voltarea culturalã a societãþii vãzutã în globalitatea ei.”2

Patru mari þeluri3 ale politici culturale au fost formulate, de celemai multe state europene ºi au ghidat Consiliul Europei mai bine de25 de ani: promovarea identitãþii culturale, promovarea diversitãþiiculturale, promovarea creativitãþii ºi promovarea participãrii.

Din punctul de vedere al UNESCO4, politica culturalã trebuie:- sã devinã o componentã cheie a strategiilor de dezvoltare;- sã promoveze creativitatea ºi participarea la viaþa culturalã;- sã întãreascã politicile ºi practicile de salvare ºi protecþie a pat-

rimoniului cultural, tangibil ºi intangibil, mobil ºi imobil, ºi sã pro-moveze industriile culturale;

2010

-201

4

16

Page 16: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

- sã promoveze diversitatea culturalã ºi lingvisticã în ºi pentru osocietate a informaþiei;

- sã facã resursele umane ºi financiare mai disponibile pentrudezvoltarea culturii.

Prezenta strategie a judeþului Arad se înscrie în acest contextnaþional ºi internaþional rãspunzând însã particularitãþilor locale iden-tificate ºi unui grup de factori externi de care s-a þinut cont în elabo-rarea ei, factori precum:

- factori legislativi: necesitatea respectãrii legislaþiei în vigoareprivind finanþarea activitãþi organizaþiilor neguvernamentale – Legea350/2005; aplicarea Ordonanþei 2/2008 pentru modificarea ºi com-pletarea Ordonanþei 51/1998 privind îmbunãtãþirea sistemului definanþare a programelor ºi proiectelor culturale; Legea 353/2007 pen-tru aprobarea Ordonanþei 21/2007 privind instituþiile ºi companiile despectacole sau concerte, precum ºi desfãºurarea activitãþii de impre-sariat artistic; Legea 143/2007 pentru aprobarea Ordonanþei deurgenþã a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinþarea, organizarea ºidesfãºurarea activitãþii aºezãmintelor culturale;

- factori economici: criza ce determinã instabilitate în dez-voltarea economicã;

- factori financiari: posibila stagnare a resurselor financiare pro-prii alocate culturii; existenþa unor resurse ce pot fi atrase din fondurieuropene ºi naþionale accesibile culturii;

- factori sociali: modificãri demografice ce survin la nivelulcomunitãþilor locale; modificãri ale stilului de viaþã al populaþiei:creºterea timpului liber, creºterea consumului cultural, diversificareanevoilor culturale; creºterea gradului de educaþie etc.

Cerinþele de facturã internã care au impus elaborarea prezenteistrategii au fost:

- evaluarea impactului social al precedentei strategii;- reluarea ciclului planificãrii strategice;- elaborarea unei strategii sectorialã ca parte a celei de dez-

voltare;- relaþionarea cu Strategie Culturalã a municipiului Arad 2009-

2013.Procesul strategic iniþiat de Consiliul Judeþean Arad a asigurat un

cadru propice pentru dialog, consultare ºi negociere astfel încât sã se

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

17

Page 17: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

armonizeze interesele de dezvoltare ºi afirmare ale actorilor culturalicu satisfacerea ºi stimularea nevoilor culturale ale comunitãþilor, într-o relaþie de respect reciproc.

Consultant,

Dr.Corina RãceanuInstitutul Intercultural Timiºoara

1 Ministerul Culturii ºi Cultelor – Planul Naþional de Dezvoltare 2004-2007,cap. II Cadrul normativ de elaborare ºi implementare a politicilor ºi strategiilor cul-turale, www.cultura.ro

2 Dragiæeviæ-Šešiæ, M., Stijkoviæ, B. – Culturã management, media, market-ing, Fundaþia Interart Triade, Timiºoara, 2002

3 Consiliul Europei – In from the margins: a contribution to the debate on cul-ture and development in Europe, Council of Europe Press, 1997

4 UNESCO – Action Plan on Cultural Policies for Development,Intergovernmental Conference on Cultural Policies for Development, Stockholm, 2April 1998, www.unesco.org./culture

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

18

Page 18: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

4. VIZIUNE – MISIUNE

Viziune

Judeþul Arad, un spaþiu cultural dinamic, atractiv, inovator ºireprezentativ la nivel regional, naþional ºi internaþional.

Misiune

Consiliul Judeþean Arad încurajeazã creºterea participãrii cetãþe-nilor arãdeni la o viaþã culturalã atractivã, dinamicã ºi conectatã lavalorile culturale naþionale ºi internaþionale, prin sprijinirea dez-voltãrii tuturor actorilor culturali, care sã asigure o ofertã culturalãdiversificatã ºi de calitate, sã pãstreze ºi sã valorifice bogãþia patri-moniului cultural local, ca expresie a multiculturalitãþii spaþiuluiarãdean ºi sã formeze armonios tânãra generaþie, astfel încât culturasã contribuie la asigurarea unei calitãþi superioare a vieþii cetãþenilorjudeþului Arad.

2010

-201

4

19

Page 19: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

5. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

5.1. Poziþie geograficã

Situat în partea de vest a României, la graniþa cu Ungaria, judeþulArad ocupã o suprafaþã de 7.754 kmp, fiind al ºaselea judeþ, ca întin-dere, al þãrii. Punctele extreme est-vest, respectiv satul Târnãviþa 2239’ longitudine esticã ºi oraºul Nãdlac, 20 45’longitudine esticã, sit-uate la 160 km distanþã între ele ºi cele de nord-sud, adicã sateleBerechiu 46 38’ latitudine nordicã ºi Labaºinþ 45 58’ latitudinenordicã, despãrþite între ele de o distanþã de 90 km, sugereazã imag-inea clarã a judeþului Arad, ca o unitate administrativ-teritorialã bineindividualizatã din punct de vedere geografic.

Limita nordicã se desfãºoarã pe faþada vesticã a MunþilorApuseni, Dealurilor Vestice ºi Câmpiei de Vest, iar în masivul Codru-Moma, pânã la Valea Monesei, limita judeþului coincide cu cumpãnade ape dintre Criºul Alb ºi Criºul Negru.

La partea de est, limita dintre judeþul Arad ºi judeþul Alba esteformatã din contraforturile Munþilor Bihorului, cu vârful PiatraAradului (1.428 m), Dealul Lespezi, Muntele Rotund (1.406 m) ºiMuntele Gãina (1.484 m), alcãtuind ºi cumpãna de ape dintre ArieºulMic ºi numeroasele vãi torenþiale afluente Criºului Alb. Limita faþãde judeþul Hunedoara intersecteazã periferia sud-vesticã a Bihorului,depresiunea Hãlmagiu – Arad, extremitatea esticã a MunþilorZãrandului ºi culoarul Mureºului în avale de localitatea Zam.

La sud, judeþul Arad prezintã o limitã mai estompatã din punct devedere altimetric, respectiv o cumpãnã de ape joase între Mureº ºiBega, amprenta de peisaj fiind impusã de culoarul larg al râuluiMureº.

Limita vesticã este datã de graniþa cu Ungaria, ce se desfãºoarãîn cadrul câmpiei joase, cu numeroase braþe pãrãsite ºi frecventeperimetre de înmlãºtinire.

2010

-201

4

20

Page 20: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Reþeaua hidrodraficã bogatã, de 27.890 kmp, este determinatã deprincipalele cursuri de apã Mureº, Criºul Alb, Criºul Negru ºi aflu-enþii acestora, dar ºi de lacurile naturale sau antropice existente(Cladova, Tauþ etc.).

Din îmbinarea componentelor fizico-geografice atât de variate,rezultã ºi numeroase unitãþi natural-teritoriale destul de omogene,caracterizate prin specificul ºi unitatea elementelor componente:Munþii Codru-Moma, Munþii Bihorului, Munþii Zãrandului,Piemontul Codrului, Piemontul Zãrandului, Depresiunea Zãrandului,Depresiunea Almaº – Gurahonþ, Depresiunea Hãlmagiului, DealurileLipovei, Culoarul Mureºului, Câmpia Cermeiului, Câmpia CriºuluiAlb, Câmpia Aradului ºi Câmpia Vingãi. Aceastã grupare, cât sepoate de variatã, în unitãþi ºi subunitãþi naturale relativ omogene, pro-duce, vom vedea, tot atâtea zone ºi sub-zone folclorice deosebit debine conturate, contribuind la zestrea diversificatã din punct devedere cultural a judeþului nostru.

Climatul – continental-moderat, cu slabe influenþe mediteraneeneºi temperaturi medii anuale de 10-12 C – asigurã condiþii favorabileîntreþinerii zonelor naturale protejate, precum Rezervaþia Naturalã„Lunca Mureºului”, Parcul dendrologic „Arboretum Silva” dinGurahonþ, Grãdina Botanicã Macea, Rezervaþia botanicã „Poiana cuNarcise” de la Rovine, Rezervaþia forestierã Runcu-Groºi, parcuriledendrologice Sãvârºin ºi Cãpâlnaº sau rezervaþiile speologice de laMoneasa ºi Cãprioara. Judeþul Arad deþine în prezent o suprafaþã de141.450 ha de arii naturale protejate, totalizând 18,2% din suprafaþatotalã a judeþului. Aceste suprafeþe protejate au crescut de 10 oriîncepând cu anul 2007, când þara noastrã a aderat la UniuneaEuropeanã. În prezent, Complexul Muzeal Arad, Romsilva ºi ParculNatural Lunca Mureºului studiazã ºi gestioneazã aceste valori natu-rale arãdene, atât în ceea ce priveºte protejarea florii ºi faunei, cât ºiîn legãturã cu punerea acestora în valoare din punct de vedere turis-tic.

(harta fizicã a judeþului Arad, cu menþionarea unitãþilor de relief)

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

21

Page 21: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

5.2. Populaþie: structurã etnicã ºi confesionalã, evoluþii

demografice

Favorizat de configuraþia geograficã, cu întinse zone de câmpie,dealuri ºi pãrþi montane, de factorii climatici, de o bogatã reþea hidro-graficã dominatã de cursurile Mureºului ºi Criºului Alb ºi de resurse-le subsolului, judeþul Arad a oferit, încã din timpurile cele mai înde-pãrtate, condiþii prielnice de viaþã comunitãþilor umane. Expansiuneaimperiului austriac pe seama pierderilor teritoriale suferite deotomani, la sfârºitul secolului al XVII-lea ºi la începutul celui urmã-tor, a fost însoþitã de colonizãri ºi imigrãri în noile achiziþii alecoroanei habsburgice, multe dintre acestea fiind fãcute sub coor-donare militarã. Ca urmare, pe parcursul secolului al XVIII-lea,creºterea numericã a populaþiei din judeþul Arad a fost una sub-stanþialã, conscripþia lui Iosif al II-lea din anul 1780 evidenþiind opopulaþie de 130.000 de suflete. În anul 1780, pe teritoriul comitatu-lui Arad existau, conform datelor oficiale, 167 de aºezãri româneºti,9 aºezãri maghiare, 4 germane, una slovacã, una germano-maghiaro-sârbã ºi una maghiaro-românã. Peste 100 de ani, recensãmântul dinanul 1900, înregistra în judeþul nostru un numãr de 386.000 delocuitori. Compoziþia etno-confesionalã reflectatã în actele oficiale,evidenþiazã la momentul 1847 din totalul de 239.984 de locuitori aicomitatului Arad un numãr de 180.268 de români (deci un procentmajoritar, de 75,11%), 36.061 maghiari, 18.107 germani, 2.200 evrei(în majoritate germanofoni), 1.789 slovaci, 1.406 sârbi („raþi”) ºi 153„greci” – de fapt aromâni. Nu erau menþionaþi în mod distinct nicipuþinii armeni catolici ºi ortodocºi, nici þiganii ºi nici croaþii catolicistabiliþi pe Valea Radnei. Datele recensãmântului din anul 1880relevã o creºtere la 391.614 locuitori în comitatul Arad, în rubricileacestuia fãcându-se ºi o nuanþare etno-confesionalã ceva mai amã-nunþitã. Ca atare, dupã „limba maternã” existau 232.888 români,70.947 maghiari (fiind incluºi aici ºi cei 9.000 de izraeliþi, care uti-lizau predilect limba oficialã ºi, prin urmare erau consideraþimaghiari), 52.487 germani, 14.647 persoane cu limba maternãnecunoscutã, 8.270 slovaci, 4.867 croato-sârbi, 124 ruteni ºi 6.227persoane trecute la „alte naþionalitãþi”). Dupã religie, au fost înregis-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

22

Page 22: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

traþi 236.600 ortodocºi, 104.057 romano-catolici, 17.706 reformaþi,13.646 greco-catolici, 10.333 evanghelici, 9.063 izraeliþi, 117 de„alte religii” ºi 92 unitarieni. Creºterea populaþiei comitatului a fostîntreruptã de Primul Rãzboi mondial (1914-1918), când populaþiascade de la 423.134 (1914), la 405.794 locuitori, înregistraþi la 30iunie 1918. În schimb, extinderea teritorialã spre Vest, în limita noiifrontiere statale stabilitã în urma Tratatului de pace de la Trianon, din4 iunie 1920, precum ºi anexarea plasei administrative Aradul Nou –în urma reorganizãrii teritoriale a României Mari – au condus lacreºterea numãrului de locuitori, astfel cã la recensãmântul din 29decembrie 1930 sunt înregistraþi 488.359 de locuitori, majoritateaacestora fiind români. Ultimul Rãzboi Mondial avea sã conducãiarãºi la o descreºtere a numãrului de locuitori (476.207, la 25 ianuar-ie 1948), depãºirea acestei cifre fiind posibilã doar în anul 1977, cândpopulaþia ajunge la 512.327. Dupã 1989, numãrul locuitorilor scadeiarãºi, ultimul recensãmânt din martie 2002 înregistrând 461.730 delocuitori. Din punct de vedere administrativ, judeþul Arad cuprinde1 municipiu, 9 oraºe, 68 de comune ºi 270 de sate. Tabloul religioscunoaºte la rându-i schimbãri profunde, astfel cã, dupã 1989, în rubri-cile recensãmintelor reapar greco-catolicii (4.962), iar neoprotestanþiitoleraþi de regimul totalitar (baptiºti, penticostali ºi adventiºti)numãrã aproximativ 25.000 de persoane. Romano-catolicii scad, dela 58.863, la 46.655, iar ortodocºii se pãstreazã în jurul cifrei de336.683. Aceste descreºteri numerice se datoreazã atât scãderiidemografice, cât ºi emigrãrilor. Reformaþii înregistreazã în anul 200212.384 de suflete, iar cei 195 de evanghelici înregistraþi la ultimulrecensãmânt sunt fie maghiarofoni, fie germanofoni. În schimb, cul-tul evanghelic sinodo-presbiterian numãrã 4.292 de credincioºi.Unitarienii, desprinºi din rândul protestanþilor din Ardeal numãrã 128de credincioºi, creºtinii dupã Evanghelie - 186, iar creºtinii de ritvechi - 287. Evreii mozaici de rit neolog înregistreazã 231 deenoriaºi, în anul 2002. La rubrica „alte religii” sunt menþionate 1.770de persoane, ateii sunt în numãr de 550, iar cei care nu ºi-au declaratreligia numãrã 550 de persoane. Ca o concluzie, în judeþul Aradromânii au convieþuit armonios cu celelalte minoritãþi etnice ºi con-fesionale, ceea ce a determinat ºi caracterul multicultural al acestuispaþiu.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

23

Page 23: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

5.3. Minoritãþile din judeþul Arad

Alãturi de români, în judeþul Arad trãiesc, astãzi, nouã minoritãþinaþionale: maghiari, rromi, germani, slovaci, sârbi, bulgari,ucrainieni, evrei ºi cehi.

MAGHIARII constituie minoritatea cea mai numeroasã dinjudeþ, la recensãmântul din anul 2002 reprezentând 10,7% din totalulpopulaþiei. Ei sunt bilingvi, pe lângã limba maternã vorbind ºi limbaromânã.Din punct de vedere religios, maghiarii arãdeni sunt romano-catolici, reformaþi ºi penticostali.În localitãþile majoritar sau integralmaghiare din vecinãtatea frontierei cu Ungaria administraþia ºiînvãþãmântul se desfãºoarã în limba maghiarã.Dupã 1990, în judeþulArad a fost înfiinþatã o filialã localã a UDMR. De asemenea, comu-nitatea maghiarilor arãdeni dispune de presã scrisã în limba maghiarãºi de ore de emisie la televiziunile locale, regionale ºi naþionale, înlimba maternã. Astãzi, la Arad, în clãdirea fostului Liceu Catolicfuncþioneazã un liceu maghiar.

RROMII reprezintã 3,8% din populaþia judeþului .La recen-sãmântul din anul 2002 au fost înregistraþi 17664 de rromi însãnumãrul lor este mai mare, mulþi preferând sã se declare români saude altã etnie. Comunitatea rromilor este puternic polarizatã din punctde vedere economic, de la cei foarte sãraci pânã la cei care deþin maimulte case cu aspect de palate.Sunt organizaþi în Partida Romilor iardin punct de vedere cultural, au început sã se facã prezenþi la festival-uri cu propriile formaþii de dansuri.

GERMANII. Faþã de anul 1900, când aceastã etnie numãra înjudeþul Arad 34.505 membri, numãrul germanilor s-a diminuat dras-tic spre sfârºitul secolului al XX-lea, scãderea masivã datorându-serepatrierilor în masã. Rezultatul a fost cã la recensãmântul din 2002s-au declarat germani doar 4852 de persoane. Astãzi, în Aradul Noufuncþioneazã un Liceu German, iar etnicii germani rãmaºi în judeþsunt organizaþi în asociaþii sau fundaþii care desfãºoarã diferite activ-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

24

Page 24: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

itãþi menite sã conserve ºi sã promoveaze identitatea culturalã ger-manã.

SLOVACII. Aceastã minoritate numãrã în prezent 5695 de per-soane. Slovacii trãiesc în mai multe localitãþi din judeþ, populaþia ceamai compactã fiind cea din Nãdlac.Aici în 4 ian.1990 a fost înfiinþatãUniunea Democraticã a Slovacilor ºi Cehilor din România, care areîn prezent 54 de organizaþii locale în þarã ºi reprezentare parlamen-tarã.În localitate funcþioneazã o ºcoalã generalã ºi un liceu slovac,otipografie, în care apare presã ºi literaturã slovacã, ºi o casã muzeu.De asemenea în ultimii 20 de ani au fost înfiinþate câteva asociaþiiculturale,o formaþie de dansuri ºi o trupã de teatru.

SÂRBII. Odinioarã o comunitate importantã în zona Aradului,astãzi sârbii mai numãrã doar 1268 de persoane, fiind rãspândiþi înArad, Pecica, Nãdlac, Turnu, Felnac, Satu Mare, Mãnãºtur ºi Munar.Sunt afiliaþi la Uniunea Sârbilor din România. Cu ajutorul bisericiipravoslavnice ºi a organizaþiilor sârbe locale ei desfãºoarã numeroaseactivitãþi menite sã conserve limba ºi tradiþiile culturale ºi sã pãstrezevie istoria grupului.

BULGARII. Minoritatea bulgarã din judeþul Arad, originarã dinzona oraºul Ciprovet( Bulgaria) este concentratã aproape în totalitateîn localitatea Vinga, ultimele recensãminte evidenþiind un numãr de816 de persoane. Cunoscuþi sub numele de bulgari pavlichieni, eireligie romano-catolicã.Sunt afiliaþi la Uniunea Bulgarilor din Banatºi au formaþie instrumentalã ºi de dansuri, cu care participã la festi-valuri în þarã ºi în Bulgaria.

UCRAINIENII. Reprezintã etnia ajunsã cel mai târziu în judeþulnostru, din zona de nord ale þãrii, prin migraþie secundarã.La ultimulrecensãmânt au fost înregistraþi aproximativ 1.800 de ucrainieni, caretrãiesc la Târnova, Peregul Mare, Nãdlac ºi Pecica. Majoritatea sunt,de religie, penticostali.

EVREII. Astãzi, comunitatea evreilor mai numãrã foarte puþinepersoane (366), majoritatea în vârstã. Aceastã scãdere drasticã a fostdeterminatã de plecãrile masive în Israel, dupã anul 1956. Micacomunitate din Arad respectã tradiþiile ºi sãrbãtorile evreieºti.

CEHII. În numãr de aproximativ 226 persoane, cehii reprezintãcea mai micã comunitate din judeþul nostru. Ei sunt urmaºii cehilormoravieni colonizaþi în secolul XVIII în zona Ineu ºi Peregul Mare.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

25

Page 25: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

5.4. Mediul economic

Prin poziþia sa geograficã, judeþul Arad se gãseºte la intersecþiamarilor drumuri comerciale din aceastã parte a continentului. Înperioada modernã a istoriei sale, judeþul (comitatul) Arad a fost racor-dat la principala linie de cale feratã din Europa rãsãriteanã, pe data de23 octombrie 1858, la ora 15,30, în gara Arad a intrat primul trenvenit pe relaþia Viena-Budapesta-Arad. Acest lucru a condus la dez-voltarea economicã a regiunii, inclusiv la construirea unei fabrici devagoane în oraºul Arad, care în curând va deveni reprezentativã pen-tru judeþul nostru. Industria textilã de tradiþie, precum ºi imensul ºivariatul potenþial agricol, au contribuit masiv la dezvoltarea econom-icã a judeþului Arad. Cu precãdere dupã 1990, principalele investiþiieconomice s-au centrat îndeosebi în oraºul reºedinþã de judeþ. În aniicare au urmat, dar mai ales în prezent, asistãm la o dispersieinvestiþionalã pe teritoriul judeþului, fiind vizate în primul rând mar-ile aglomerãri urbane, posesoare de forþã de muncã. La Chiºineu-Criº, la Ineu, la Sântana sau la Lipova se dezvoltã parcuri industrialetot mai bine reprezentate, care angajeazã forþa de muncã disponibilãdin regiune ºi contribuie, evident, la dezvoltarea localitãþilor din acestareal. Referindu-ne la principalele date statistice, constatãm ocreºtere constantã a veniturilor populaþiei în ultimii ani. Astfel, dacãîn anul 2000 un salariat avea un câºtig mediu de 192 lei, în anul 2007media salarialã a depãºit cifra de 953 lei/lunã.

Comparând aceste câºtiguri cu cele realizate de cãtre cetãþenii dinalte judeþe, putem concluziona cã judeþul Arad se situeazã întreprimele zece judeþe din þarã în privinþa veniturilor populaþiei obþinutedin salarii. În ceea ce priveºte disponibilitatea faþã de consumul cul-tural ºi posibilitatea achiziþionãrii acestuia, desigur, arãdenii ocupã unloc privilegiat în contextul naþional.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

26

Page 26: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

5.5. Mediul politic, administrativ ºi legislativ

Dezvoltarea mediului cultural este dependentã de factorii denaturã socio-economicã, de suportul autoritãþilor locale, precum ºide factorii de naturã legislativã.

Factorii de decizie politicã ºi administrativã la nivelul judeþuluiArad sunt:

- Consiliul Judeþean Arad ºi Comisia pentru probleme cultur-ale, de învãþãmânt, sportive ºi de tineret - în cazul instituþiilor cefuncþioneazã în subordinea C.J.Arad

- Primãrii locale – în cazul cãminelor culturale ºi al caselor deculturã orãºeneºti

Consiliul Judeþean Arad este ºi principalul ordonator de credite alinstituþiilor de culturã subordonate.

Ameliorarea finanþãrii în ultimii ani a fost posibilã datoritãîmbunãtãþirii cadrului legislativ (spre exemplu – Legea

nr.350/2005*actualizatã în 2008 privind regimul finanþãrilor neram-

bursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit deinteres general, Ordonanþa nr.51/2008 privind îmbunãtãþirea sis-

temului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale).

Finanþarea culturii prin proceduri competitive – licitaþia concursde proiecte a condus, pe de o parte, la generalizarea unei practiciobiºnuite în Uniunea Europeanã, transparente ºi neutre, iar pe de altãparte, au fost încurajate proiectele inovatoare punându-se accent pecalitatea actului de culturã.

Accesarea fondurilor structurale ale UE în etapa imediat urmã-toare este o prioritate ºi totodatã o necesitate, dat fiind contextul gen-eral al crizei economice ce nu poate ocoli cultura (locuri de muncã,producþii artistice).

Iatã cum se naºte o nouã paradigmã: de la societatea de consumla cea a cunoaºterii. Rãspunsul „strategic” al autoritãþilor localeînseamnã regândirea modului de finanþare a culturii din fonduri pub-lice ºi gãsirea de noi soluþii, cum ar fi: dezvoltarea parteneriatului

public-privat, sponsorizarea, patronajul, mecenat-ul.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

27

Page 27: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Politicile culturale locale (la nivel judeþean ºi instituþional) tre-buie sã permitã schimbul de idei ºi bune practici, reafirmarea culturiica factor de dezvoltare durabilã ºi coeziune socialã.

5.6. Influenþa domeniilor sinergetice: educaþia, mass-media,

turismul.

5.6.1. Educaþia

Învãþãmântul arãdean are o bogatã tradiþie istoricã, judeþul nostrufiind o adevãratã pepinierã de intelectuali în partea de vest a þãrii.Încã din anul 1812, când se puneau bazele Preparandiei lui DimitrieÞichindeal, aceasta era a ºasea instituþie cu profil pedagogic ºi teolog-ic din Monarhia habsburgicã ºi, evident, prima din spaþiul românesc.

În prezent, la nivelul municipiului ºi judeþului Arad funcþioneazãpeste 400 de grãdiniþe ºi unitãþi ºcolare, dintre care 136 de instituþiide învãþãmânt cu personalitate juridicã. Învãþãmântul liceal estereprezentat de un numãr de 40 de licee, colegii naþionale ºi grupuriºcolare, dintre care 19 funcþioneazã în municipiul Arad. Învãþãmântulsuperior arãdean dispune de douã universitãþi, una de stat,Universitatea „Aurel Vlaicu” ºi una privatã, Universitatea de Vest„Vasile Goldiº”. În învãþãmântul preuniversitar studiazã în prezentaproximativ 32.000 de elevi, numãrul acestora – din datele statisticeactuale - fiind într-o uºoarã creºtere.

Universitatea „Aurel Vlaicu”, unde studiazã peste 13.000 destudenþi ºi masteranzi, este o instituþie de învãþãmânt superior destat, care continuã tradiþia învãþãmântului universitar arãdean ºi dis-pune de o paletã extrem de variatã de facultãþi ºi, implicit, de spe-cializãri: inginerie, inginerie alimentarã, turism, protecþia mediului,ºtiinþe umaniste ºi sociale, ºtiinþe economice, teologie, ºtiinþeexacte, ºtiinþe ale educaþiei, educaþie fizicã ºi sport, arte plastice,decorative ºi design.

Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” este una dintre cele maiperformante instituþii de învãþãmânt superior private din þarã, având

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

28

Page 28: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

peste 18.000 de studenþi, inclusiv la filialele din vestul þãrii, 882 mas-teranzi ºi 43 doctoranzi. În cadrul acestei universitãþi existã urmã-toarele facultãþi (specializãri): ºtiinþe juridice, medicinã generalã, far-macie ºi medicinã dentarã, ºtiinþe umaniste, politice ºi administrative,educaþie fizicã ºi sport, psihologie ºi ºtiiþe ale educaþiei, informaticã,ºtiinþe ale naturii, inginerie, ºtiinþe economice, conservarea patrimo-niului ºi restaurare.

Din punct de vedere al învãþãmântului vocaþional, în Aradfuncþioneazã Seminarul Teologic, Liceul Pedagogic ºi Liceul de

Arte „Sabin Drãgoi”, toate cele trei unitãþi de învãþãmânt având ºi oîndelungatã tradiþie în aceste domenii. Liceul de Arte „Sabin Drãgoi”dispune de specializãri în ceea ce priveºte interpretarea vocalã ºiinstrumentalã, teatru, picturã, sculpturã, graficã, design ºi arhitecturã.

În majoritatea instituþiilor de învãþãmânt din judeþul Aradfuncþioneazã ºi ansambluri sau formaþii cultural-artistice ale elevilor,coordonate de dascãli competenþi, care colaboreazã cu administraþiilelocale ºi, mai ales, cu Cãminele culturale. De asemenea, în multeinstituþii educative din judeþ existã cenacluri sau sunt publicate, peri-odic, reviste ºcolare. Este, putem spune, pepiniera artisticã ºi cultur-alã a judeþului Arad, care se aflã permanent în atenþia ConsiliuluiJudeþean Arad ºi a Centrului Cultural Judeþean. Mai mult, prezentastrategie porneºte de la previziunea descentralizãrii sistemului edu-caþional românesc, conform cãreia ºcolile vor fi subordonateautoritãþilor locale ºi judeþene, apropiindu-se astfel decizia decetãþean ºi de interesele acestuia în acest domeniu.

5.6.2. Mass-media

De-a lungul timpului, presa arãdeanã a jucat un rol deosebit înceea ce priveºte dezvoltarea ºi promovarea culturii în judeþul nostru,dar ºi în Transilvania. „Biserica ºi ªcoala”, „TribunaPoporului”(1897-1903), „Tribuna”(1903-1912), „Românul”(1911-1923) au jucat un rol deosebit în susþinerea culturii arãdene ºi în dez-voltarea unitãþii culturale a românilor transilvãneni. De asemeneapresa în limba maghiarã ºi germanã a fost deosebit de bine reprezen-tatã, în perioada modernã, în judeþul nostru. Astãzi, în judeþul Arad

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

29

Page 29: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

funcþioneazã toate formele de manifestare mass-media, pornind de lapresa scrisã, pânã la media audio-video ºi publicaþiile on line. Cel maivechi cotidian arãdean este „Jurnal arãdean” (fost „Flacãra Roºie” ºi„Adevãrul”), care apare împreunã cu „Arad Express” (publicaþie gra-tuitã), având ºi un portal de ºtiri on line (Arad Online –www.aradon.ro). Un alt cotidian este „Glasul Aradului” (care are larându-i un portal de ºtiri www.glasularadului.ro) ºi care, în fiecaresãptãmânã, are câte un supliment pentru diverse oraºe ºi comune dinjudeþul Arad. Cotidianul „Observator”, împreunã cu portalul de ºtiriwww.observator.info, se manifestã, de asemenea, ºi în diverse local-itãþi din judeþul nostru, cu pagini speciale. Existã ºi un cotidianregional de limbã maghiarã, „Nyugati Jelen” (www.nyugatijelen.com), precum ºi un sãptãmânal, „Flacãra Roºie” (www.flacararosie.ro). În domeniul literar, artistic ºi cultural, în judeþul nostruapare revista „Arca” ºi suplimentul acesteia „Monitorul cultural”. Pelângã aceste ziare ºi sãptãmânale, trebuie sã menþionãm ºi publicaþi-ile universitare ºi ºcolare, care de asemenea îmbogãþesc peisajul cul-tural al judeþului Arad. În domeniul audio-vizualului, în judeþul Arademit trei posturi de televiziune. Primul, „Info TV”, are program localpermanent ºi include în grila de programe foarte multe emisiuni cuspecific cultural local, având ºi un portal de ºtiri www.infotv.ro.Secvenþial, emit programe de ºtiri locale ºi „Televiziunea Arad” ºi„Pro TV Arad”, iar Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” are ºi unpost de televiziune on line. În privinþa posturilor de radio, la Arademite „Pro FM Arad”, „Radio Arad”, „Radio 21 Arad”, „Radio 21Sebiº” ºi „Radio CNM Arad”. Dincolo de mediatizarea eveni-mentelor culturale locale pe care o fac aceste posturi de radio, trebuiesã menþionãm ºi eficienþa radioului local „Radio 21 Sebiº”, careacoperã toatã Valea Criºului Alb ºi are în grila de programe foartemulte emisiuni muzicale cu specific local. De asemenea, „RadioTimiºoara” ºi „TVR 3 – Studioul teritorial Timiºoara” au în grila deprograme suficiente emisiuni cu specific cultural, la care sunt invitaþiºi artiºti sau interpreþi arãdeni.

5.6.3. Potenþialul turistic al judeþului Arad

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

30

Page 30: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Judeþul Arad poate fi considerat o destinaþie turisticã atractivãdatoritã poziþiei geografice strategice, a reliefului variat, diverselorresurse turistice naturale ºi antropice, a evoluþiei istorice bogate aacestor meleaguri, ceea ce o recomandã în primul rând pe piaþa turis-ticã de afaceri ºi de tranzit.

Potenþialul turismului arãdean nu se reduce doar la acestea.Judeþul Arad deþine un potenþial important pentru dezvoltareaformelor de turism care deservesc consumul turistic de niºã (turismbalnear, agroturism). Eficienþa acestor forme de turism impun mai

întâi de toate o dezvoltare corespunzãtoare a infrastructurii gen-

erale.

Turismul de afaceri s-a dezvoltat, aºa dupã cum aratã statistica(durata sejurului redusã, preferinþele pentru cazarea comercialã lahotel, frecvenþa), datoritã evoluþiei din punct de vedere economic ajudeþului Arad, a infrastructurii generale (cu preponderenþã înmuncipiul Arad) ºi creºterii investiþiilor strãine directe din ultimii ani.Astãzi Aradul (mai ales municipiul) reprezintã un loc propice pentruinvestitorii strãini ºi nu numai, care au gãsit posibilitãþi multiple de a-ºi localiza ºi dezvolta afacerile în zonã. Astfel s-au creat câtevacapacitãþi de cazare care beneficiazã actualmente de un confort ridi-cat, s-au dezvoltat linii aeriene spre ºi dinspre principalele zone deprovenienþã a investitorilor (Italia, Spania, Germania), dar ºi sãli deexpoziþii, conferinþe ºi congrese – proiect implementat de cãtreCamera de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Arad – EXPO Arad.

Toate acestea pot sã constituie pe viitor, repere în dezvoltarea maiaccentuatã a industriei ospitalitãþii din muncipiul Arad, transformân-du-l într-un principal pol al turismului de afaceri din regiune, ce vaaduce, prin efectul sãu multiplicator reale beneficii zonei.

Obiectivele turistice ale Aradului, precum ºi valorile sale cultur-al-istorice relevã bogãþia ºi diversitatea patrimoniului turistic arãdeanfãcându-l atractiv pentru turismul de vizitare ºi tranzit (turismul

cultural), aºa dupã cum se poate observa prin elementele de atractiv-itate turisticã de genul:

- cetãþile medievale: ªiria, ªoimoº, Dezna - sec.XIII, Ineu -sec.XVII;

- conace pe Valea Mureºului: Odvoº, Cãpâlnaº, Bulci, Conop,Castelul regal de la Sãvârºin,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

31

Page 31: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

- muzee: - Complexul Muzeal Arad,- Muzeul de artã bisericeascã ºi obiecte de cult - Mãnãstirea Gai,- Muzeul memorial ‘Vasile Goldiº’ - Arad,- Muzeul oraºului Lipova,- Muzeul „Ioan Slavici ºi Emil Monþia” - ªiria,- Muzeul „Adam Muler Guttenbrun” - Zãbrani,- Muzeul de artã ºi etnografie - Sãvârºin,- Muzeul Viei ºi Vinului - Miniº,- Muzeul Codrii ºi Lunca Beliului,- Muzeul Tramvaiului - Ghioroc- puncte muzeale locale: Bata, Buteni, Macea (expoziþia de car-

icaturã –„ªtefan Popa Popa-s” - Castelul Csernovics), casa memori-alã Eugen Popa-Sãvîrºin,

- clãdiri de patrimoniu ºi monumente istorice în municipiul

Arad:

- biserici ºi mãnãstiri: Mãnãstirea Hodoº-Bodrog (com. Felnac),Mãnãstirea Maicii Domnului de la Bezdin (sat Munar, comunaSecusigiu), Catedrala romano-catolicã „Sf.Maria” ºi Mãnãstirea„Sfânta Fecioarã Maria” din Radna (oraº Lipova), Biserica ortodoxãdin Lipova, Mãnãstirea Feredeu (com. ªiria), Biserica catolicã dinVinga, Bisericile din lemn datând din sec.XVIII-XIX de pe valeaMureºului ºi Criºului Alb.

Chiar dacã nu exceleazã prin turismul balnear, oferta turis-

ticã arãdeanã de acest gen completeazã într-un mod fericit cele-

lalte opþiuni de petrecere a timpului liber a turiºtilor care ajung

în judeþul Arad. Turismul balnear ar putea stimula dezvoltarea zoneidin punct de vedere turistic datoritã diversitãþii factorilor terapeuticinaturali, precum ºi calitãþii apelor termale, materializatã prin ºtran-durile din judeþ (Curtici, ªofronea, Dorobanþi, Lipova). Acestea toc-mai datoritã caracteristicilor menþionate sunt cãutate de vizitatoriiautohtoni, chiar dacã serviciile de bazã sunt incomplete ºi nu se ridicãla standardele de calitate specifice unei asemenea oferte.

Staþiunea „emblemã” a judeþului Arad rãmâne Moneasa.

Supranumitã „Perla Apusenilor”, ea a intrat în circuitul turistic depeste un veac.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

32

Page 32: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Aºezare pitoreascã, aflatã la 100 km de municipiul Arad,Moneasa este înconjuratã de culmile împãdurite ale masivului CodruMoma, strãbãtutã de cursuri de apã, toate contribuind la realizareaunui micro-climat propice recreerii.

O altã staþiune balnearã din judeþ este Lipova. Situatã într-ozonã colinarã în imediata vecinãtate a oraºului Lipova, la cca. 30 kmde Arad, aceasta deþine bogate resurse naturale, de apã mineralãcunoscute din timpul ocupaþiei otomane. În momentul de faþã, identi-tatea vizualã a staþiunii se asociazã din pãcate numai cu apa mineralãîmbuteliatã aici ºi nu cu destinaþia turisticã propriu-zisã.

Agroturismul este o altã formã de turism ce poate fi valorificatãîn judeþul Arad datoritã caracteristicilor spaþiului rural. El se înscrieîn tendinþa de consum generalã a pieþei turistice naþionale, care pre-supune petrecerea vacanþei la þarã, departe de aglomeraþia urbanã.

Oferta turisticã actualã ne propune: - pensiuni rurale: ªiria, Cladova, Miniº, Juliþa, Hãlmagiu,

Brusturi, Galºa, Pãuliº,Buteni, Cladova;- meºteºuguri tradiþionale: olãrit: Târnãviþa, Bârsa; þesãturi:

ªicula, Ineu, Almaº; împletituri nuiele: Ineu, Fântânele, Beliu; picturãnaivã: Brusturi, Hãlmagiu;

- tehnicã popularã: mori de apã Brazii, Secaº, Iacobini, Troaº;- lãcaºe de cult, obiectiv turistic: biserici de lemn din sec.XVIII-

XIX (Obârºia, Corbeºti, Roºia, Petriº, Troaº, Poiana, Mãgulicea);- sãrbãtori tradiþionale – obiceiuri, nedei ºi târguri;- gastronomie localã: specialitãþi culinare - brânzeturi; preparate

din carne (cârnaþi, maioº, caltaboº, slãninã afumatã); plãcinte („întor-suri” cu varzã, cartofi sau brânzã; cozonaci, coardã cu mac sau nucã);degustãri de vinuri produse în Podgoria Miniº-Mãderat, de lacramele din: Pãuliº, Miniº, ªiria, Pâncota;

- rezervaþii naturale: „Dosul Laurului” - Zimbru, Poiana cuNarcise de la Rovina, rezervaþia naturalã mixtã Moneasa; pãdurileseculare de fag (Archiºel-com.Archiº ºi Luncºoara-com. Hãlmãgel),de gorun (Groºii Noi-com.Bârzava);

- parcurile dendrologice: „Arboretum Silva” - Gurahonþ,Sãvârºin, Odvoº, Cãpâlnaº, Bulci;

- Parcul natural „Lunca Mureºului” ºi Grãdina Botanicã de

la Macea;

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

33

Page 33: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

- lacuri amenajate: Ghioroc ºi Tauþ, oferã posibilitãþi de practi-care a sporturilor nautice.

Concluzia ce se desprinde din prezentarea non-exhaustivã de faþãeste aceea cã patrimoniul turistic arãdean prin particularitãþile sale:diversitate tematicã, unicitate, dar ºi unitate va permite valorificareaturisticã optimã a acestuia prin organizarea unor circuite turistice,specifice turismului cultural, de vizitare sau de sfârºit de sãptãmânã,dar ºi elemente complementare petrecerii unui sejur de afaceri, toatereprezentând forme de turism ce caracterizeazã viitorul acestui sectorde activitate economicã.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

34

Page 34: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

6. POTENÞIAL CULTURAL

6.1. Trecutul cultural al judeþului Arad

Aceastã analizã a trecutului cultural arãdean este realizatã înordine cronologicã ºi îºi propune sã evidenþieze acele repere care aumarcat major viaþa culturalã arãdeanã.

Aºezat la rãscrucea principalelor drumuri militare ºi, implicit,comerciale încã din antichitate, judeþul Arad a cunoscut o dezvoltareaparte, localitãþile sale fortificate de pe ambele maluri ale Mureºuluifiind o dovadã elocventã în acest sens. Dupã cucerirea Transilvanieide cãtre regii maghiari, spaþiul cultural arãdean va cunoaºte coexis-tenþa a douã zone de manifestare extrem de bine amprentate, cearomâneascã, în formã ortodoxã ºi cea maghiarã, în formã catolicã.

Cea mai veche menþiune despre cântecul popular arãdean ogãsim în „legenda Sfântului Gerard”, care vorbeºte despre cânteculcare însoþea munca þãranilor la câmp.1 Cultura medievalã localã a fostputernic influenþatã de bisericã, atât de cea de rit apusean, cât ºi decea rãsãriteanã. Tot în lucrarea episcopului Gerard gãsim atestat fap-tul cã, în ducatul lui Ahtum – deci pe teritoriul actual al judeþuluiArad – cultul dominant era cel de tip rãsãritean, fapt care explicãapariþia aºezãmintelor bisericeºti ºi monastice de aici. Construitã la1.177, mãnãstirea Hodoº-Bodrog ºi-a pãstrat ritul ortodox pânã înzilele noastre2 , iar alte aºezãri monastice au existat la Bezdin, întrePecica ºi Semlac (Ahtummonostora) sau lângã Arad (Kenezmo-nostora, Geled)3 . Începând cu sfârºitul secolului al XI-lea, iau fiinþã,pe lângã episcopia de Cenad – creatã în 1030 – o serie de mãnãstiribenedictine ºi cisterciene. Atât mãnãstirile ortodoxe, cât ºi cele cato-lice devin totodatã veritabile aºezãminte de culturã.4 Astfel, la mãnã-stirea cistercianã de la Igriº s-a înfiinþat prima bibliotecã din acestspaþiu european, la 1179, ca urmare a manuscriselor primite de lamãnãstirea cistercianã din Pontigny (Franþa)5 , iar la mãnãstirea din 20

10-2

014

35

Page 35: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Bulci, în secolul XIV era copiat manuscrisul lui Titus Livius„Historiae romanae”6 . Capitlurile religioase de la Arad, Cenad ºi Igriºvor avea ºi personalitate juridicã pentru eliberarea de documente ofi-ciale în limba latinã, atât pentru autoritãþile locale, cât ºi pentru per-soanele particulare. Arta epocii ne este cunoscutã prin elementele dearhitecturã rãmase, prin manuscrise ºi prin obiectele cult ºi de uz cas-nic descoperite. Fortificaþiile din pãmânt ºi lemn – relevante pentruarhitectura militarã a epocii – sunt evidenþiate la Arad-Vladimirescu(secolul IX ºi îºi înceteazã activitatea la 1028, odatã cu luptele deapãrare conduse de Ahtum)7 , la Sebiº (sec.X), Feldioara (sec.XI) saula Zãrand (sec. X-XII). În zonele montane ale judeþului, unde cneza-tele ºi voievodatele româneºti ºi-au pãstrat independenþa pânã maitârziu, s-au realizat construcþii religioase remarcabile, cum este biser-ica din Dezna sau biserica voievodalã de la Hãlmagiu, ambele datândde la sfârºitul secolului al XIV-lea. Bisericile romano-catolice seînalþã, în medievalitatea timpurie, într-un stil romanic, printre primeleconstruite fiind cea de la Mocrea (1199), Tãmaºda sau Igriº. Stiluluiromanic târziu îi aparþine biserica din Vladimirescu ºi cele dinPâncota, Iermata Neagrã, Adea, Zerind sau Tauþ. Ruinele bisericii dinCovãsânþ conduc la concluzia cã stilul romanic s-a pãstrat în pãrþilenoastre pânã în secolele XIV-XV, când începe sã se producã tranziþiacãtre stilul gotic.8 Dacã lucrãrile sculpturale sunt mai mult conexecelor arhitecturale (pilastrul gãsit la Mocrea sau sculpturile de laVladimirescu), cele artizanale sunt mult mai bine reprezentate. Pelângã tezaurul de la Sânicolaul Mare, reprezentativ pentru întreagazonã, amintim amuletul de lut ars descoperit la Socodor-Pilu (sec.XI),crucea episcopalã descoperitã la Arad (sec.X-XII) sau clopotele bis-ericeºti bogat ornamentate de la Vladimirescu sau Bulci.9 De datãrecentã, mãnãstirea descoperitã la Bizere, lângã Frumuºeni, scoate laluminã elemente culturale remarcabile pentru perioada medievalãtimpurie din pãrþile Aradului. Astfel, pe lângã construcþiile monu-mentale existente aici, mozaicul de tip bizantin descoperit în anii tre-cuþi individualizeazã mãnãstirea Bizere pe un areal de 1.000 kmp înaceastã parte a Europei. Astãzi, putem afirma cu certitudine cã moza-icul de la Bizere este cea mai reprezentativã moºtenire culturalã amedievalitãþii timpurii nu numai din judeþul Arad, ci din întreg spaþi-ul central-european ºi rãsãritean.10 Desigur, cercetãrile arheologice

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

36

Page 36: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

viitoare, dar ºi eforturile administraþiei judeþene pentru conservarea ºipunerea în valoare a acestor vestigii culturale extraordinare, vor con-tribui la introducerea zonei în circuitul turistic european ºi nu numai.Revenind la perioada medievalã, începând cu secolul al XV-lea, peteritoriul judeþului Arad se constatã pãtrunderea arhitecturiirenaºterii, evidenþiatã în cetãþile de la ªoimoº, Dezna ºi Ineu.Urmeazã perioada stãpânirii turceºti, când pe teritoriul arãdean serealizeazã câteva construcþii civile ºi militare, cum sunt cetatea de laArad – edificatã în jurul anului 1552 – bazarul din Lipova ºimoscheea din Ineu, ridicatã dupã anul 1658. Sculptura este reprezen-tatã prin blazonul renascentist de pe turnul clopotniþei mãnãstiriiHodoº-Bodrog – care simbolizeazã victoria unui localnic împotrivaturcilor – statuia Sfântului Apostol Petru de la Sâmpetru German ºistatuia Sfântului Ioan Nepomuk din Arad, din a doua jumãtate a sec-olului al XVIII-lea. Pictura este reprezentatã în primul rând de frescabisericeascã (Hodoº-Bodrog, Iermata Neagrã, Vânãtori, Lipova), însãdocumentele vremii vorbesc despre valoarea artisticã a bijutierilorcare lucreazã în atelierele de orfevrãrie din Lipova. Dintre executateaici cunoaºtem un chivot masiv, datat din secolul al XVI-lea, olucrare de argintãrie în stil bizantin ºi gotic, ajunsã la mãnãstireaTismana ºi numeroase obiecte de cult descoperite la bisericile din totjudeþul Arad, dar ºi în judeþele vecine. Dupã intrarea Transilvanieisub stãpânirea habsburgicã, în zona Aradului sunt colonizaþi ger-mani, maghiari, evrei, sârbi, ºi coloniºti de alte naþionalitãþi, dar carenu schimbã ponderea populaþiei majoritare româneºti, mai ales lanivelul comitatului. Aceastã multiculturalitate, dar ºi marile curenteculturale venite dinspre Viena – fie direct, fie prin Budapesta – vacontribui la crearea unei identitãþi culturale specifice a judeþuluinostru, începând cu primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Laªicula se concentreazã o bibliotecã în care existau marile opere aleenciclopediºtilor francezi, iar sântãneanul I. Fekete întreþinea o core-spondenþã cu Voltaire. Prin Peretsenyi Nagy Laszlo, Nicolae HorgaPopovici sau Alexandru Gavra pãtrund la Arad ideile iluministe aleªcolii ardelene, acesta din urmã publicând, la 1884, chiar volumul„Monumentul ªincai-Clainian”.11 În arhitectura urbanã pãtrundestilul baroc, evidenþiat printr-o serie de construcþii: palatulEdelspaher, capela Sfântul Florian, bisericile episcopale ortodoxe

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

37

Page 37: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

românã ºi sârbã, statuia Trinitãþii etc. Regulamentul iliric, elaborat în1770, completat cu planul general de organizare ºcolarã „Ratio edu-cationes” din 1777, încurajeazã ºi susþine înfiinþarea de ºcoli sãteºti ºiorãºeneºti, în care limba de predare sã fie cea maternã. Românii arã-deni vor face din aceste ºcoli un factor de progres cultural ºi de uni-tate naþionalã, impunându-se din ce în ce mai mult între naþiunile dinmonarhie, mai ales cã, începând cu anul 1812, la Arad se înfiinþeazãºi Preparandia. Cinci ani mai târziu, Iacob Hirshl ridicã la Arad ºiprimul teatru, în stilul curentului neoclasic, care se impune în aceastãperioadã ºi în pãrþile noastre. Literatura este reprezentatã de poeziilelui Nicolae Horga Popovici, de scrierile lui Dimitrie Þichindeal saude creaþiile lui Peretseny Nagy Laszlo sau Sarossy Gyula.12 Pe planistoriografic, ªtefan Tusz este primul cercetãtor care încearcã sãîntocmeascã o istorie a Aradului, iar Fabian Gabor îi completeazãmunca, publicând la 1835 „Descrierea Comitatului Arad în privinþãistoricã, geograficã ºi statisticã”. În anul 1847, la Buda, AlexandruGavra publicã „Lexiconul de conversaþiune”.13 Pe planul ºtiinþelor,I.L Heidenreich publicã, la 1783 „Medicina Aradiensis” ºi „Tractatulde morbis in Dacia frequentioribus et sinqulari eos tractandi”, iarAtanasie ªandor rãspândeºte cunoºtinþele medicale în rândul elevilorde la Preparandia arãdeanã. Bolyai Janos, fondatorul geometrieineeuclidiene funcþioneazã pentru o perioadã ca ofiþer în garnizoanaArad. Mãnãstirile ortodoxe de la Hodoº-Bodrog ºi Bezdin, precumºi cea franciscanã de la Lipova sau cea minoritã din Arad suntdepozitare a valoroase biblioteci ºi colecþii de manuscrise, redactateîn limbile latinã, germanã, maghiarã ºi românã. La 27 februarie1818, elevii Preparandiei arãdene prezintã prima piesã de teatru înlimba românã, pe scena teatrului ridicat de cãtre Iacob Hirschl, iar înanul 1838 se înfiinþeazã la Arad un interesant „Comitet de beletris-ticã”, alcãtuit din doi români (G.Frunzã ºi T.ªerb), un sârb (G.Jankovitz) ºi un maghiar (I. Szerghel), care militeazã pentru afir-marea drepturilor culturale. De asemenea, funcþioneazã ºi trupe mixtede teatru, formate din actori români, maghiari, germani ºi sârbi, iardupã ridicarea edificiului teatral Hirschl, în 1817, la Arad vor venitrupe de teatru din Oradea, Cluj, Bucureºti, Iaºi, Budapesta ºi Viena.Pe plan muzical, în anul 1791 se refugiazã la Arad – în timpulrãzboiului ruso-austro-turc – Naum Râmniceanu, care începe elabo-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

38

Page 38: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

rarea unui tratat coral. Însã, la 1833 ia fiinþã în oraºul nostru primulConservator de muzicã din România, pe scena cãruia vor concertaFranz Liszt (1846), Johann Stauss-fiul (1847), Johannes Brahms

(1879), Joseph Joachim (1879), Anton Rubinstein (1867), Pablo

de Sarasate (1877), Henryk Wieniawschi (1877) etc. Dupã ce Aradul obþine, în anul 1834, statutul de oraº liber regesc,

dar mai ales dupã tumultoasele evenimente ale anului revoluþionar1848, teritoriul întregului comitat avea sã cunoascã o dezvoltare eco-nomicã, socialã, politicã ºi culturalã fãrã precedent. În anul 1858 seinaugureazã Gara, care va deveni curând unul dintre principalelenoduri de cale feratã din aceastã parte a monarhiei, legând Aradul deViena ºi de Bucureºti. Acum se manifestã ºi curentul arhitectural neo-renascentist, extrem de bine reprezentat la Liceul „Moise Nicoarã”, laactuala clãdire a Primãriei sau la Teatrul de Stat „Ioan Slavici”.Avocatul ºi marele om politic Mircea V. Stãnescu publicã, la 1859,„Almanahul Muguri”, care însuma creaþiile literare ale elevilor ºi stu-denþilor arãdeni, iar în acelaºi an, la Pesta, Athanasie MarianMarienescu publicã valorosul volum de folclor „Poezie popularã.Balade ºi Colinde”. Iulian Grozescu ºi Ioan Tripa editeazã mai multevolume de poezii naþionale sau de facturã romanticã, influenþate,desigur, de avântul pe care-l cunoaºte literatura românilor transilvã-neni din aceastã perioadã. Dintre scriitorii maghiari din zonaAradului s-au remarcat Fabian Gabor, atât prin creaþiile sale literare,dar mai ales prin valoroasele-i traduceri din Cicero ºi Lucreþius, scri-itorul Ivanyi Odon – care-ºi gãseºte deplina consacrare ca jurnalistarãdean ºi care, prin fascinantul roman „Neamurile Episcopului” esteconsiderat unul dintre reprezentanþii de marcã ai realismului critic dinsecolul al XIX-lea – Lengyel Sandor, Reviczy Gyula, Torok Gyula,Lukascy Sandor ºi, nu în ultimul rând, Csiky Gergely care, în celepeste 30 de piese care au ieºit de sub iscusitul sãu condei(„Declasaþii”, „Mizeria cu ciucuri”, „Baloane de sãpun” etc.), criticãracilele societãþii contemporane lui.14

Impresionanta activitate literarã a lui Adam MullerGuttenbrunn, originar din Zãbrani, cel care va deveni directorulTeatrului din Viena, avea sã îmbogãþeascã literatura universalã cu 19romane ºi nuvele ºi 12 piese de teatru. În multe dintre scrierile sale,Adam Muller Guttenbrunnn descrie viaþa cotidianã a ºvabilor, dar ºi

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

39

Page 39: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

a românilor bãnãþeni („Amurgul idolilor”, „Clopotele patriei”, De laEugenius la Iosefus”, „Micul ºvab” etc.)15 . Nikolaus Schmidt publicãmai multe volume de poezii, dar ºi piese de teatru, dintre care „Ursul”a fost jucatã ºi la Arad.

Un reprezentant de seamã al culturii slovace a fost scriitorul ºidramaturgul Josef Gregor-Tajovski, care ºi-a petrecut ºase ani dinviaþã la Nãdlac, în perioada 1904-191016 . În acest rãstimp scriecunoscutele sale nuvele în care ilustreazã viaþa slovacilor din CâmpiaMureºului, iar în anul 1904, la iniþiativa sa se înfiinþeazã la Nãdlac„Societatea culturalã slovacã”, cu filiala pentru tineret „Slavia”,Asociaþia sportivã „ªoimul” ºi Asociaþia muzicalã „Zarea”.17

Geograful maghiar arãdean Laios Loczy efectueazã, între anii 1877-1880 o expediþie în India, Birmania, Tibet, China ºi Japonia, tot de laacest savant rãmânând ºi una dintre cele mai bine elaborate descrierigeografice ºi geologice a oraºului ºi comitatului Arad. Tot în aceastãperioadã apar ºi cele trei volume de „Istoria Aradului” publicate deOtto Lakatos ºi, între 1877-1886, funcþioneazã ca profesor de istoriela Arad ºi marele istoriograf Marki Sandor. Cele peste 30 de lucrãriistorice, privitoare la monografia oraºului ºi comitatului Arad, lacetatea Dezna sau la Rãzboiul þãrãnesc din 1514 – care avea sã pro-ducã o adevãratã furtunã în istoriografia vremii – precum ºi volumul„Scriitori români din Bihor” aveau sã-l consacre pe Marki Sandorprintre cei mai competenþi istorici maghiari din aceastã perioadã.18

În anul 1885, în oraºul Arad existau un numãr de 12 bibliotecipublice, cu 8.011 volume, iar la nivelul judeþului funcþionau 9 bib-lioteci, care totalizau 4.732 de volume. Numãrul bibliotecilor vacreºte simþitor dupã anul 1897, când la Arad va apare ziarul „TribunaPoporului” care, pe lângã faptul cã va deveni cel mai mare ziar alromânilor din Transilvania, va tipãri ºi numeroase cãrþi ale scriitorilorromâni consacraþi, în cunoscutul tiraj de masã „Biblioteca poporalã”.De fapt, începând cu anul 1895, viaþa culturalã a românilor arãdeniavea sã se schimbe în mod radical, deoarece Aradul va deveni centrulmiºcãrii naþionale ºi capitala politicã a românilor transilvãneni. Înredacþia tribuniºtilor arãdeni erau angajaþi sau colaborau cei mai mariscriitori ºi oameni de culturã din tot spaþiul etnic românesc, ca IoanSlavici, I. Agârbiceanu, Octavian Goga, I.L Caragiale, NicolaeIorga, ªt. O. Iosif, Ilarie Chendi, Emil Gârleanu, Cincinat

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

40

Page 40: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Pavelescu, M. Sadoveanu, G. Coºbuc, I. Lupaº, A.D.Xenopol, A.C.Popovici etc., care completau în mod strãlucit pleiada cãrturarilorarãdeni în frunte cu Vasile Mangra, Roman Ciorogariu, VasileGoldiº, Iosif Goldiº, I.Russu-ªirianu, T. Ceontea, Lazãr Petrovici ºimulþi alþii. În anul 1880, Alexandru Mocioni publicã la Viena com-poziþiile sale muzicale, dintre care „Sonata opus 9 pentru pian ºi vio-loncel” va fi cântatã pe marile scene europene, la Viena, Budapesta,Praga etc., compozitorul arãdean impunându-se ca primul mare com-pozitor român de muzicã de camerã din toate timpurile, iar în caselesale din Budapesta se þineau cele mai cunoscute serate muzicale dincapitala Ungariei, la care concertau personalitãþi muzicale ale vremii,în frunte cu Franz Liszt, Cernovici, Deutsch etc.19 Acum îºi începeactivitatea muzicalã ºi Ioan Vidu, nãscuut la Mânerãu, în anul 1863,urmat îndeaproape de ºiculanul Emil Monþia ºi de ºirianul Nicolaeªtefu, cunoscut ºi sub numele de „Nicu Stejãrel”. În anul 1912 con-certeazã la Arad celebrul violoncelist Pablo Casals, iar un an mai târz-iu se cântã George Enescu. Din anul 1863 la Arad funcþiona„Asociaþia naþionalã arãdanã pentru cultura poporului român”, care înanul 1865, cu doi ani înaintea întemeierii Academiei Române, solici-ta, prin Vincenþiu Babeº, reguli clare pentru ortografia în limbaromânã. „Reniunile de cântãri” funcþionau pe întreg cuprinsul comi-tatului Arad, susþinute de preoþii ºi învãþãtorii crescuþi pe bãncilePreparandiei ºi ale Academiei Teologice ºi, pe lângã corurile ºi for-maþiile de dansuri populare româneºti, în localitãþile cu etnici ger-mani existau ºi numeroase fanfare. Mai ales cea din Sântana, carecuprindea un numãr de 60 de copii între 12 ºi 13 ani, avea sãefectueze turnee în Austria, Germania, Norvegia, Danemarca ºiOlanda.

Pictura avea sã fie reprezentatã de ºcolile lui Teneþchi ºiAlecsici, de la care pãstrãm picturi bisericeºti excepþionale (Cãpâlnaº,Micãlaca, Catedrala Veche, Biserica Sârbã etc.). Szamossy Elek,Mihai Munkacsy, Paul Bohm, Alexandru Pataky, Cornel Miniºan,Iulian Toader ºi Frederic Balla aveau sã întregeascã pleiada de pictoriarãdeni, iar în anul 1911 se organizeazã prima expoziþie colectivã deamploare a artiºtilor plastici locali, la care au putut fi admirate peste100 de lucrãri, executate de 11 artiºti. Doi ani mai târziu, la PalatulCultural se organizeazã ºi prima galerie de artã permanentã, conform

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

41

Page 41: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

catalogului editat în anul 1914 fiind expuse un numãr de 131 delucrãri de picturã ºi graficã. Dupã înfãptuirea Marii Uniri, începândcu secolele (deceniile) 3-4, tinerii artiºti plastici arãdeni – în frunte cuMarcel Olinescu – se reunesc în gruparea „Pro arte”, înfiinþatã în anul1936. Aceastã grupare (Petru Feier, Nicolae Chirilovici, EmericHajos, Iulian Toader-junior, Andrei Viranyi etc.) promoveazã mod-ernismul, organizând ºi o expoziþie în acest sens, în anul 1937.

Sculptura interbelicã arãdeanã, beneficiazã de aportul presti-gios al artiºtilor Romul Ladea ºi Gheorghe Groza, cel din urmã sculp-tând busturile lui A.D.Xenopol ºi George Coºbuc, dezvelite în anul1929 ºi plasate în scuarul din faþa Palatului Cultural. În anii 1937 ºi1938, celor douã busturi li se adaugã cele ale lui Petre Pipoº, IoanRussu-ªirianu, Mircea V. Stãnescu ºi Gheorghe Popa de Teiuº, real-izate de Marcea Olinescu (P.Pipoº) ºi Radu Moga.

În anul 1920 are loc la Arad prima deplasare a Teatrului Naþionaldin Bucureºti, cu piesa „Hamlet” de Shakespeare, iar în anii urmãtori,publicul arãdean are bucuria întâlnirii cu marii actori Tony Bulandra,Maria Filotti, Constantin Nottara, Constantin Tãnase, George Vraca,Elvira Godeanu ºi Ion Brezeanu. În toamna anului 1936, intelectual-itatea localã, în frunte cu Ascaniu Criºan, Anton Mocioni, ElenaGoldiº, Eugenia Cicio Pop, dr.Gheorghe Ciuhandu ºi dr. IustinMarºieu , începe acþiunea de organizare a unui teatru românesc per-manent la Arad, iar Asociaþia ziariºtilor ºi publiciºtilor români dinArad concesioneazã scena Teatrului pentru o stagiune întreagã (1936-1937), asigurând astfel permanenþa acestei încercãri.

Tradiþia Conservatorului arãdean ºi a Societãþii filarmonicelocale permite punerea în scenã a creaþiilor marilor muzicieni, iarconcertele se bucurau de prezenþa unor mari interpreþi, ca violonistulSocrate Barossi, acompaniat la pian de Alfred Alessandrescu, vio-lonistul Jean Proºteanu, compozitorul ºi interpretul Bela Bartok ºi, nuîn ultimul rând, George Enescu. Acum se manifestã, plenar, ºi SabinDrãgoi ºi Emil Monþia, care culeg ºi pun în valoare piese nepieritoaredin folclorul arãdean („Murãº, Murãº, apã linã”, „Creºti pãdure ºi te-ndeasã”, „Zis-a mama cãtre mine”, „Duce-m-aº ºi tot m-aº duce”etc.). Suitele de colinde ºi piesele corale pãtrund în repertoriulReuniunii de cântãri „Armonia”, înfiinþatã în anul 1919 de cãtre pro-fesorul Atanasie Lipovan, a corului „Lyra” din Chiºineu-Criº, sau a

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

42

Page 42: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

corurilor din Buteni, ªiria, Hãlmagiu, Sãvârºin, Sântana etc., acesteaconstituindu-se în anul 1929 în Asociaþia corurilor ºi fanfarelor dinjudeþul Arad, care îºi va desfãºura activitatea pânã în anul 1934.

Perioada comunistã de dupã 1947, dincolo de politizarea exce-sivã a actului cultural, reprezintã, totuºi, cinci decenii de exprimare atalentelor arãdene pe diverse planuri. Meºteºugurile populare aurãmas în mare parte necontaminate, iar centrele de olãrit din Bârsa(Teodor Faur), Hãlmãgel (Aurel Golea) sau Târnãviþa s-au fãcutremarcate în toatã aceastã perioadã. Pictorul þãran Ion Niþã Nicodin,din Brusturi, a fost apreciat la numeroase expoziþii organizate în þarãºi strãinãtate, pictura sa naivã reflectând aspecte din satul apusean,surprinse într-un limbaj coloristic unic. Miºcarea poeþilor þãrani a fostextrem de bine reprezentatã în judeþul Arad, mai ales datoritã pre-ocupãrilor lui Teodor Uiuiu, Emilia Iercoºan, George Pocºoarã, ElenaVodã, Cornelia Bulzan, Ana Munteanu, Elena Roºca sau MariaSocaciu sunt tot atâþia poeþi þãrani, înzestraþi cu certe calitãþi artistice,mulþi fiind ºi culegãtori de folclor. De asemenea cenaclurile literareau fost active în aceastã perioadã, începând cu anul 1948. Mai alesdupã 1970, se impun scriitori de talent, printre care Carolina Ilica,Gheorghe Schwartz, Florin Bãnescu, Horia Ungureanu, CornelMarandiuc, Dumitru Siniteanu, Mihai Traianu, Vasile Dan, TeodorFrâncu etc.

Monumentul eroilor de la Pãuliº este o lucrare aparþinând sculp-torilor Emil Vitroel, Ionel Munteanu ºi arhitectului Miloº Cristea,iar frontispiciul Teatrului de Stat este opera unui colectiv de artiºtiplastici arãdeni: Tolan, Brudaºcu, Vitroel ºi Cernenschi. Au existat ºilucrãri care se încadreazã în „realismul socialist”, cum este monu-mentul din Piaþa Avram Iancu, mozaicul de pe Casa Albã sau bustullui Miron Constantinescu, dar ºi lucrãri clasice admirabile, cum suntvitraliile „Anotimpuri” din holul Primãriei, realizate de artistul SeverFrenþiu.

6.2. Patrimoniul cultural material

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

43

Page 43: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

6.2.1. Patrimoniul cultural mobil

Complexul Muzeal Arad

Din studiul sociologic comandat de C.C.J.A. în vederea funda-mentãrii strategiei culturale, reiese faptul cã pentru o largã majoritatede arãdeni, cultura este o valoare fundamentalã, fapt care reprezintãun indice potenþial stimulator pentru iniþiativa culturalã. Este, înacelaºi timp, semnificativ faptul cã dintre evenimentele propuse deinstituþiile culturale publice din Arad, cele asociate muzeului suscitãcel mai larg interes (25% din ansamblul populaþiei). Din statisticileproprii, combinate cu analiza sociologicã comandatã de C.C.J.A.,rezultã cã peste 90% din vizitarorii muzeului aparþin grupei de vârstãfoarte tinere (pâna la 18 ani) ºi tinere (între 18 ºi 25 de ani). La eveni-mentele culturale organizate sau co-organizate de muzeu, fie în spaþi-ul pavilionar fie în for public, prezenþa grupei de vârstã asociate vieþiiactive (18 – 55 de ani) este cea mai semnificativã (circa 70%).

Un demers recent realizat pentru cunoaºterea opiniei vizitatorilorîl reprezintã proiectul Focus Muzeu. Acest ptoiect s-a desfãºurat înintervalul martie – octombrie 2008, proiectul, derulat de 12 muzeedin þarã membre RNMR, finanþat de cãtre AFCN ºi sponsori precumLogframe, RomSysData, Colias, a vizat cunoaºterea opiniei vizitato-rilor asupra expoziþiilor permanente. Muzeul arãdean se particular-izeazã clar prin urmãtoarele concluzii:

1. structura publicului vizitator: peste 90% aparþin grupei devârstã sub 25 de ani;

2. cea mai mare parte a publicului asociazã vizita la muzeu cuactivitatea educaþionalã instituþionalizatã (programa ºcolarã, univer-sitarã);

3. principala nemulþumire a fost formulatã tranºant: „expoziþiilesunt lipsite de viaþã”.

4. existã o acutã percepþie a evoluþiei ascendente a muzeului înultimii ani, afirmatã explicit de respondenþi ºi doveditã de succesulmajor al unor acþiuni precum „Noaptea muzeelor”, „Festivalul demuzicã veche în cetãþile Aradului” ºi inaugurarea rezervaþiei arhe-ologice Frumuºeni – Mãnãstirea Bizere.

Aceste concluzii sunt puncte nodale de la care pleacã viitoareleobiective de dezvoltare ale Complexului Muzeal Arad.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

44

Page 44: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Muzeul din Arad a fost deschis în 1893 ca expoziþie de Relicveale Revoluþiei de la 1848, etalatã în holul de la etajul II al Teatruluide Stat. Douã decenii mai târziu, muzeul a fost mutat în nou constru-itul Palat Cultural (1913), împreunã cu filarmonica ºi bibliotecaoraºului. Aici au fost amenajate, alãturi de vechea expoziþie derelicve, sãli de expunere pentru colecþia de arheologie ºi istoriemedievalã precum ºi o galerie de artã europeanã. În perioada interbe-licã au fost adãugate o expoziþie de etnografie ºi douã camere memo-riale dedicate oamenilor politici arãdeni Vasile Goldiº ºi ªtefanCicio-Pop (1934). În perioada 1920 – 1944, Palatul Cultural, subor-donat primãriei, a avut doar patru angajaþi, în frunte cu directorul,eminentul om de culturã dr. Nichi Lazãr.

Dupã preluarea puterii de cãtre comuniºti, colecþiile ºi expoziþi-ile de bazã au fost reorganizate în spiritul noii ideologii, în 1954-1955fiind redeschise secþia de istorie veche, “Muzeul Revoluþiei de la1848” ºi galeria de artã, iar în 1956, expoziþia de etnografie. În inter-valul 1958-1988 au fost amenajate secþii ale muzeului în judeþ:Lipova (Muzeul orãºenesc -1958), ªiria (Muzeul Memorial I. Slaviciºi E. Monþia -1960), Sãvârºin (Muzeul de Artã ºi Etnografie – 1988)ºi Miniº (Muzeul Viei ºi Vinului – 1988).

În urma unei reamenajãri radicale, care a durat mai bine de doiani, expoziþia permanentã de arheologie ºi istorie din cadrul PalatuluiCultural, a fost redeschisã în martie 1979. A fost, la vremea respec-tivã, unul din cele mai moderne muzee din þarã. Galeria de artã a fostmutatã într-un nou sediu, pe care îl ocupã ºi astãzi, unde a fostvernisatã în anul 1984.

Dupã schimbãrile politice din decembrie 1989, expoziþiile debazã au fost eliberate de balastul ideologic. În 1992 a fost deschisãsecþia de ºtiinþe ale naturii ºi un an mai târziu cea de istorie interbe-licã. Galeria de artã, remodelatã în întregime, a fost vernisatã, înforma ei actualã, în 1998. La finele anului 2003, a fost vernisatãexpoziþia permanentã „Arad – Decembrie 1989”, reorganizatã întotalitate în 2004.

În primãvara anului 2004, dupã o renovare radicalã, a fostredeschisã sala „Clio” care gãzduieºte expoziþii temporare organizatede muzeu, biblioteca judeþeanã, Cenaclul de Arte Plastice „I.Andreescu” Arad, Fotoclub Arad ºi de alþi parteneri ai muzeului. În

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

45

Page 45: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

cadrul muzeului de artã, au fost amenajate (2008), la standarde mod-erne, sãlile de expoziþii temporare „Ovidiu Maitec” ºi „IoneMunteanu” care gazduiesc expoziþii de anvergurã naþionalã ºi inter-naþionalã.

Activitatea editorialã a muzeului a început în anul 1967, odatã cuapariþia primului numãr al revistei Ziridava (ajunsã la numãrul 25, înanul 2008), care cuprinde rezultatele muncii de cercetare aspecialiºtilor muzeului. Din 1992, se editeazã revista Studii ºi

Comunicãri de Artã ºi Arhitecturã, din 1995 Armonii Naturale,cuprinzând cercetãri în domeniul ºtiinþelor naturii, iar din 1999Zãrandul, revistã de cercetãri etnologice. La acestea se adaugã cele10 volume din seria Minoritãþi, în care sunt publicate lucrãrileprezentate la simpozioanele internaþionale de antropologiaminoritãþilor, manifestãri organizate de cãtre muzeu începând cu1999.

În anul 2007, muzeul a iniþiat programul editorial „Personalitãþiarãdene”, derulat împreunã cu Biblioteca Judeþeanã „A.D. Xenopol”.Pânã în prezent, în virtutea acestuia, au fost publicate patru volume.La acestea se adaugã diferite lucrãri de autor, relevante pentru istorialocalã, cataloage de expoziþie, broºuri, pliante, vederi ºi afiºe.

În 1990, a fost înfiinþat atelierul multimedia Kinema Ikon care,începând cu anul 1994, editeazã propria sa revista Intermedia ºi pro-duse hypermedia. Kinema Ikon ºi Cãlin Man (membru al atelierului)au reprezentat România la A 50-a Bienalã de Artã Contemporanã dela Veneþia (2003). În 2008, muzeul arãdean a deschis pentru publicrezervaþia arheologicã „Frumuºeni – Mãnãstirea Bizere”, în virtuteaunui concept novator privind valorificarea complexã a unui sit arhe-ologic. În acelaºi an, muzeul ºi-a îmbogãþit patrimoniul cu Casamemorialã ºi colecþia de artã Eugen ºi Eugenia Popa din Sãvârºin,datoritã unei donaþii, îndelung negociate. Astãzi, Complexul MuzealArad are 74 de angajaþi ºi deþine un patrimoniu de peste 120.000 depiese muzeale.

Spiritul novator, devenit un atribut esenþial al muzeului, a con-tribuit semnificativ la constituirea primei asocieri libere a muzeelordin România. În primãvara anului 2005, Complexul Muzeal Arad agãzduit întâlnirea directorilor de muzee din Transilvania, Criºana ºiBanat, una din cele care au pus bazele Reþelei Naþionale a Muzeelor

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

46

Page 46: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

din România care, astãzi, deruleazã unele din cele mai importanteproiecte naþionale ºi internaþionale pentru muzeele din România.

Din dorinþa de a-ºi integra valorile de patrimoniu în circuitulinternaþional, dupã 1990, Complexul Muzeal Arad a semnat proto-coale de colaborare cu Muzeul ªvabilor Dunãreni – Germania,Muzeul Bekescsaba, Muzeul din Szeged, Muzeul Militar Budapesta,etc. Aceste acorduri prevãd realizarea de schimburi regulate de pub-licaþii, schimburi de specialiºti, teme comune de cercetare, publicareaîn comun a unor studii ºi realizarea unor expoziþii pe diferite teme.Schimburile de specialiºti cât ºi temele de cercetare au acoperitaproape toate domeniile de activitate: arheologia, arta, ºtiinþelenaturii ºi etnografia.

Muzeografii cercetãtori din cadrul muzeului au participat, încadrul unor programe, la documentare într-o serie de instituþii de pro-fil din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, Italia ºi Anglia. La rân-dul lor ºi cercetãtorii din aceste þãri au participat la documentare ºimanifestãri ºtiinþifice ºi culturale organizate de Complexul MuzealaArad.

Complexul Muzeal Arad are organizate mai multe secþii cuexpoziþii permanente, astfel:

- Secþia de arheologie ºi istorie- Secþia de ºtiinþe ale naturii- Secþia de artã

Secþia de arheologie ºi istorie

Secþia de arheologie ºi istorie cuprinde 15 sãli de expoziþie, situ-ate la primul ºi al doilea etaj al Palatului Cultural (intrarea dinspreBd. Dragalina). Cele peste 2000 de exponate ilustreazã evoluþia zoneiarãdene, în contextul istoriei României, de la primele urme aleprezenþei umane ºi pânã la instalarea regimului comunist.

Cele mai semnificative piese ale colecþiei de arheologie sunt eta-late în primele ºapte sãli. Majoritatea provin din cercetãrile arheolog-ice efectuate de specialiºtii ºi colaboratorii instituþiei pe parcursulultimului secol. Unelte cioplite din silex ºi opal, descoperite pe valeasuperioarã a Criºului Alb (Iosãºel-Gurahonþ) ºi pe terasele dealurilorcare mãrginesc cursul inferior al Mureºului (Conop, Zãbrani,Cladova) reprezintã cele mai vechi urme ale prezenþei umane în zonanoastrã. Ele dateazã de acum aproximativ 100.000 de ani.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

47

Page 47: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Mult mai numeroase sunt descoperirile din epoca neoliticã(mileniile V - IV î.d.Hr.). Ele provin de pe întreg teritoriul judeþuluide astãzi ºi ilustreazã atât progresele tehnice cât ºi creºtereademograficã înregistrate în zona noastrã. Sunt expuse unelte din pia-trã ºlefuitã, os, corn precum ºi vase din lut ars, descoperite la Pecica,Sânpetru German ºi Sântana. Remarcabil este un fragment de vas,ornamentat cu o figurinã femininã - „Venus de la Sânpetru German”(a doua jumãtate a mileniului IV î.d.Hr.).

Cel mai important sit de epoca bronzului (mileniile III - II î.d.Hr.)din vestul României, Pecica - „ªanþul Mare”, este reprezentat printr-o diversitate de piese: vase din lut, unelte ºi arme din piatrã, os, cornºi bronz (inclusiv forme de turnare), obiecte de podoabã, accesoriivestimentare ºi jucãrii

Primele informaþii scrise despre realitãþile din zona arãdeanã suntcuprinse în Legenda Sfântului Gerard (1035), paginile referitoare laacestea fiind expuse, în facsimil, alãturi de obiecte de podoabã, piesede cult ºi ceramicã din perioada secolelor XI-XIII. Primele douã sãlide la etajul doi al expoziþiei sunt dedicate secolelor XIV-XVII, operioadã frãmântatã, pe parcursul cãreia pãrþile arãdene s-au aflatsuccesiv în stãpânirea regatului maghiar, a principatului autonom alTransilvaniei (1541-1552, 1595-1599, 1601-1615), a Înaltei Porþiotomane (1552- 1595, 1615-1687), a voievodului român MihaiViteazul (1599-1601) pentru a fi, în cele din urmã, cucerite de cãtretrupele habsburgice (1687).

Principalul punct de atracþie din cadrul segmentului de expoziþiededicat istoriei moderne îl constituie piesele legate de Revoluþia euro-peanã de la 1848/49. Este vorba, în primul rând, de obiectele person-ale ale celor 13 generali din statul major al armatei revoluþionaremaghiare care au fost executaþi sub zidurile cetãþii Aradului în 6octombrie 1849.

Sala Memorandului cuprinde fotografii ºi documente care evocãprotestul politic al românilor la curtea de la Viena (1892) cu privire ladrepturile lor naþionale. În continuare, ampla prezentare a primuluirãzboi mondial, împreunã cu miºcarea voluntarilor ºi a emigraþieiromâne au darul sã pregãteascã vizitatorul pentru înþelegerea proce-sului istoric al prãbuºirii imperiilor þarist ºi austro-ungar. Sala Uniriiilustreazã desãvârºirea procesului de constituire a statului naþional

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

48

Page 48: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie1918 pentru organizarea Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia din1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoraþii, acte oficiale ale Gãrzilorºi Consiliilor naþionale române din aceastã perioadã oferã o imaginesugestivã asupra mecanismului realizãrii marii uniri. Ultimele douãsãli ale expoziþiei de istorie sunt dedicate perioadei 1919-1947 în careeste prezentatã dezvoltarea economicã, politicã ºi culturalã a zoneiarãdene în contextul evoluþiei istorice a regatului României.

Secþia de ºtiinþe ale naturii

Cele patru sãli de expoziþie ale secþiei de ºtiinþe ale naturii (acce-sul dinspre Parcul Copiilor) se bucurã de cel mai mare aflux de pub-lic. În prima salã sunt ilustrate cunoºtinþele noastre despre universprin colaje fotografice sugestive reprezentând galaxii, supergalaxii,supernove ºi sistemul nostru solar. O serie de machete ale unorrachete ºi nave cosmice puncteazã cele mai importante etape aleevoluþiei astronauticii în a doua jumãtate a secolului XX. Sectorulcentral al expoziþiei este ocupat de cãtre colecþia mineralogicã ºi ceaecologicã. Sunt etalate eºantioane care ilustreazã toate clasele deminerale specifice vestului ºi nord-vestului României. Fauna ºi floracaracteristice judeþului Arad sunt prezentate într-o dioramã organiza-tã în funcþie de formele de relief: zona de ºes (baltã, stepã, câmpie),de deal ºi de munte completatã cu reconstituirea unui ecosistem depeºterã. Piesele cele mai semnificative ale colecþiei paleontologice,majoritatea provenind din zona arãdeanã, sunt expuse împreunã cu unbogat material complementar, menit sã ofere o imagine sinteticãasupra evoluþiei vieþii pe pãmânt. Ultima salã se aflã în curs de rea-menajare, ea urmând sã adãposteascã un vivarium.

Secþia de artã

Din 1984 Galeria de Artã a Complexului Muzeal Aradfuncþioneazã la etajul II al clãdirii situate pe strada Gh. Popa de Teiuº,nr. 2 - 4 unde poate fi vizitatã expoziþia permanentã ºi, în paralel,diferite expoziþii de artã, cu caracter temporar. Expoziþia permanentã,reorganizatã în anul 1998, este reprezentativã pentru profilul colecþieide artã ºi pune în valoare printr-o prezentare care combinã diacron-icul cu sincronicul, cele mai semnificative piese ale acesteia.Parcursul expunerii se desfãºoarã cronologic, cu repere limitate în

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

49

Page 49: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

intervalul secolelor XVI-XIX pentru arta europeanã ºi secolele XIX-XX pentru arta româneascã.

Pictura europeanã este reprezentatã prin cele mai valoroaselucrãri care aparþin ºcolilor italiana, flamanda, olandeza din secolele

XVI-XVII, realizate de Jacob Gillig, Bartholomeus van der Helst, JanSteen, Solomon van Ruysdael, David Teniers cel Batrân, GerritLundens, Jacopo Palma il Giovanni sau pictori din ºcoala lui GuidoReni, Corregio, Jan Weenix. Arta secolului XVIII este punctatã pringravurile lui Johann Elias Ridinger, pânzele lui AlessandroMagnasco, Lacroix Marseille, Christian Brandt. Un spaþiu consider-abil este rezervat diferitelor centre de influenþã artisticã din secolul alXIX-lea. Existenþa unei importante colecþii de artã decorativã, a per-mis reconstituirea unor interioare de epocã: Rococo, Empire,Biedermeier, dar ºi o prezentare comparativã a pieselor de mobiliercaracteristice stilurilor europene: Renaºtere, Baroc, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Régence, Empire, Biedermeier, grupate pecriterii funcþionale (stocare, etalare, ºedere). Colecþia de porþelan ºifaianþã este reprezentatã printr-o micro-expoziþie care prezintã creaþiaunor centre europene din intervalul secolelor XVIII-XIX: Meissen,Viena, Elbogen, Schlagenwald, Sévres, Napoli, Urbino, Wegwood,Herend, Cluj. Pendantul acestei colecþii este cea de covoare orientale(Anatolia, Caucaz, Persia, India) sau lucrate în ateliere transilvane, înaceeaºi perioadã a secolelor XVIII-XIX.

Galeria de artã româneascã se axeazã pe prezentarea princi-palelor momente ale dezvoltãrii picturii româneºti. Este accentuataportul personalitãþilor reprezentative pentru începuturile picturii deºevalet, respectiv cel al pictorilor academiºti: C. D.Rosenthal,Gheorghe Tãtãrescu, Constantin Lecca, Misu Popp, a paºoptiºtilor:Barbu Iscovescu, Ion Negulici sau cel al primilor peisagiºti: CarolPopp de Szatmari, Henric Trenk.

Colecþia de artã „Doina ºi Baruþu T Arghezi”

Un obiectiv major al Universitãþii de Vest „Vasile Goldiº” este ºivalorificarea patrimoniului cultura al Aradului, cu efect direct asupracreºterii performanþei în învãþãmânt, în formarea unor specialiºti îndomeniul propriu de pregãtire, dar ºi cu o viziune largã asupra actu-lui de cultura în general. Prin aceastã misiune asumatã, Aradultrãieºte un moment cultural de mare intensitate: Fundaþia

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

50

Page 50: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Universitãþii „Vasile Goldiº”, împreuna cu Fundaþia Culturalã ,,Doinaºi Baruþu T. Arghezi” au pus bazele unui lãcaº de artã ºi culturã uni-versalã: „Colecþia de artã ARGHEZI”. Generoasã faþã de fenomenulartistic ºi cultural, Fundaþia ºi-a deschis porþile pentru a gãzdui înspaþiile sale o expoziþie permanentã bazatã pe o bogatã colecþie dintoate sferele artei universale, cu obiecte reprezentative mai ales pen-tru arta decorativã, începând din secolul al XVI-lea ºi pânã azi, dinEuropa pânã în China. Donaþia „Doina ºi Baruþu T. Aghezi” cuprindeo serie de obiecte de artã de cele mai diferite genuri: covoare ºi piesede mobilier, din secolele XVI, XVII; XVIII, XIX ºi XX, în majoritatede provenienþã europeanã: Franþa, Italia, Spania, Germania, Austria,Danemarca, Elveþia, Portugalia, România, dar ºi din China sauOrient. Piesele decorative din sticlã (cristal, murano, florentinã,pastã, opaline), cele din porþelan, faianþã ºi gresie, sunt obiecte dereferinþã pentru meºterii creatori, þara sau epoca pe care o reprezintã.

De o varietate excepþionalã, acestea sunt în majoritate obiectedecorative, dar se pot admira ºi obiecte uzuale: servicii ºi pahare demasa, cãni, platouri etc. Semnãtura creatorului sau marca manufac-turii care le-a executat certificã valoare exponatului: Ginari, Lalique,Bohemia, Murano, Sevres, Limoges, Meissen, Rouen, Langental,Sarreguemines, Vieux Paris, Lille, Bavaria, Rosenthal, Nyon, Doccia.Colecþia este bogatã ºi în tablouri care aparþin ºcolilor de picturãfrancezã, româneascã ºi helvetica, fiind executate în tehnici diverse:ulei, acuarelã, aquaforte, guaºã, pe pânzã, carton sau hârtie, lemn, sti-clã, cu subiecte variate: scene de gen, peisaje, portrete, naturi statice.Alãturi de acestea, câteva miniaturi, aplice, panouri decorative execu-tate în porþelan, fildeº, sidef, metal emailat ºi argint, completeazãarmonios spaþiul expoziþional. Argintãria cuprinde peste 150 de piese,distincte prin formã, dimensiuni, utilitate (tãvi, sfeºnice, cãni, pahare,casete etc).

Muzeul Memorial Vasile Goldiº

În data de 30 noiembrie 2003 pe faþada palatului „Românul”,într-o atmosferã de sãrbãtoare, Preºedintele României, în prezenþaRectorului Universitãþii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, a altor per-sonalitãþi ºi oficialitãþi locale, a studenþilor, a dezvelit o placã comem-orativã amplasatã în onoarea marelui profesorul, jurnalistul ºi omulpolitic Vasile Goldiº – ideologul Marii Uniri; se inaugura astfel

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

51

Page 51: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Muzeul Memorial „Vasile Goldiº”, edificiu cultural de excepþie alAradului contemporan. Cu multã acurateþe, echipa din cadrulUniversitãþii de Vest „Vasile Goldiº” Arad, care s-a angajat în acestdemers cultural, a încercat, prin amenajarea propusã, trecere de lasimpla evocare ºi reconstituire, la reiterarea prin reactualizare a unuitimp istoric, a unei ambianþe, a acelui „modus vivendi” propriufiecãrei „zone” istorice. S-a încercat sã se surprindã viaþã care a con-turat marile momente trãite în Palatul Românul, atunci când aici seplãmãdea strategia Marii Uniri, acel „ceva” din stilul de viaþa al celorcare au trãit acolo, din zbaterile care au constituit viaþa culturalã de laredacþia unei publicaþii care a fãcut istorie. De la inaugurare ºi pânãastãzi Muzeul Memorial, parte a Universitãþii de Vest „VasileGoldiº”, a devenit un loc vizitat de numeroºi elevi, care împreunã cuprofesorii lor pot strãbate, într-un mediu ambiant încãrcat de istorie -o paginã glorioasã a istoriei naþionale ºi locale. Aici poþi întâlni sim-boluri ale istoriei locale, generaþia de aur a Aradului, posibile modelepentru noi toþi cei de astãzi. Nu întâmplãtor sãlile muzeului audevenit locul în care se organizeazã periodic manifestãri culturale deexcepþie: sesiuni de comunicãri, conferinþe de presã, concursuri.

Colecþia muzealã a Mãnãstirii Sf. Simion Stâlpnicul din Arad

Organizatã într-o clãdire din incinta Mãnãstirii, construitã în1762, monument arhitectonic ºi istoric, fostã reºedinþã episcopalã,expoziþia a fost înfiinþatã în 1967 ºi pune în valoare icoane pe sticlãprovenind din Fãgãraº (pictate de Savu Moga) ºi din Bihor, icoane pelemn din secolul al XVIII-lea, iconostas din Densus (1789), piese demobilier bisericesc, obiecte de cult, cãrþi vechi bisericeºti. Bisericadin zid este ctitoritã de Episcopul de Arad Sinesie Jivanovici (1751-1768), având arhitecturã ºi decoraþiuni în stil baroc. Prin întregul sãuansamblu, complexul de la Gai reprezintã, prin bogãþia ºi valoareaexponatelor, un punct de mare atracþie ºi interes de pe teritoriulmunicipiului Arad. În complexul muzeal din aceastã mãnãstire se aflãuna dintre cele mai frumoase icoane din sud-vestul României, pre-cum ºi cele mai reprezentative icoane ale zugravului brâncovenescdin Banat, Nedelcu Popovici ºi a lui ªtefan Teneþchi. Numeroaseicoane din aceastã mãnãstire sunt fãcute de ªtefan Teneþchi în 1767.Dintre aceste icoane putem aminti urmãtoarele: Tablou de epocã

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

52

Page 52: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

„Portretul Episcopului Sinesie Jivanovici” – care este ºi înmormântatîn altarul acestei mãnãstiri; „Artemis” (biserica purtãtoare) – estedonat de cãtre Constantin Brâncoveanu în 1698; icoane pictate pelemn în stil brâncovenesc din secolul al XVIII-lea; icoane cu picturinaive pe lemn, cu origine din Munþii Apuseni; icoane cu picturi naivedin Sibiu, Alba ºi Cluj; „Uºi Împãrãteºti” în stil bizantin din Zimbruîn 1783; „Veºmântul Sf. Sava” – Mitropolit al Ardealului din secolulal XVII-lea; „Crucea de la Catedrala Ortodoxã Românã” din Arad(Piaþa Catedralei), dãruitã în 1777. Icoanele numãrã astãzi 111exponate, dintre care 45 sunt pictate pe sticlã. Ca importanþã ºtiinþi-ficã ºi artisticã se impun lucrãrile semnate de cãtre Stefan Raetchi.Cele 12 praznicare ºi 15 icoane de dimensiuni mari se pot vedea înexpoziþia permanentã.

În afara icoanelor putem aminti ºi valoroasa colecþie de carte

veche bisericeascã reprezentatã prin lucrãri precum: „Evanghelia”din 1690; „Acatistier” din 1558; „Coresi” din 1567; „NoulTestament” din 1648, fiind prima încercare în limba românã de cãtreSimion ªtefan; „Carte româneascã de învãþãturã” din 1643. Colecþiamuzealã a Mãnãstirii Sf. Simion Stâlpnicul poate reprezenta pentrufiecare dintre noi un loc de meditaþie ºi odihnã spiritualã, fiind înegalã mãsurã, un spaþiu cultural atractiv.

6.2.2. Patrimoniul cultural imobil

Patrimoniul cultural imobil rural, rezultat al originii ºi dez-

voltãrii localitãþilor arãdene

Din punct de vedere istoric, existã suficiente dovezi consacrateprivitoare la faptul cã judeþul Arad a fost locuit, fãrã întrerupere, dincele mai vechi timpuri ºi pânã în zilele noastre. Prin aºezarea sa, lamarginea spaþiului etnic românesc, judeþul nostru este caracterizatprin coabitarea mai multor culturi, care vor amprenta, desigur, ºi înceea ce priveºte specificitatea aºezãrilor arãdene, dar fãrã a dilua preamult componenta autohtonã. Încã de la începutul materialului de faþãfacem precizarea cã, de datã recentã, a apãrut pe piaþa publicisticii despecialitate o admirabilã lucrare întocmitã de cãtre arhitectul Dr.Teodor Octavian Gheorghiu, intitulatã „Locuirea tradiþionalã ruralã

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

53

Page 53: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

din zona Banat-Criºana”, lucrare care face o îndelung aºteptatãluminã în ceea ce priveºte originea ºi dezvoltarea localitãþilorbãnãþene ºi criºene.

Spre deosebire de populaþiile slave, unde noile familii se înte-meiau în jurul casei „ºefului” de clan, la români, tinerii cãsãtoriþipãrãseau de cele mai multe ori locuinþa pãrinteascã, construindu-ºi onouã locuinþã într-un alt loc, de cele mai multe ori obþinut prindefriºarea unei porþiuni de pãdure. Fenomenul, cunoscut printre soci-ologi sub termenul de „roire”, conduce la înfiinþarea de noi localitãþi,multe dintre acestea pãstrând inclusiv numele vechiului sat, dar lacare se adaugã particula de diferenþiere „de jos” sau „de sus” – încazul în care era construit pe o poziþie diferitã din punct de vederealtitudinal – sau particule de genul „vechi”-„nou”, prin care se difer-enþiau din punct de vedere cronologic. Desigur, în cele mai multecazuri, noile localitãþi cãpãtau ºi alte denumiri, legate îndeosebi detoponimele existente, care denumeau cursul de apã, mãgura, lazul,holda sau pãdurea propriu-zisã. Locuinþele erau aºezate în mijloculsuprafeþei de teren aflatã în folosinþã, ceea ce-l determina pe arhitec-tul austriac Johann Friedel sã constate, în 1769, deci înaintea marilorsistematizãri imperiale, cã „satele sunt întinse, cãci gospodãriile suntridicate în mijlocul unor grãdini, la distanþe mari una de alta. Ca sãîntâlneºti un sat valah, trebuie sã mergi o jumãtate de ceas de la mal,în vãile ascunse ale munþilor.” Desigur, construcþiile rãzleþite ºi maiales ascunse, erau motivate în primul rând de considerente strategice,ultima jumãtate a primului mileniu creºtin fiind caracterizatã de mar-ile migraþii ale popoarelor din est. Cu toate eforturile austriecilor dea grupa aºezãrile din aceastã parte a imperiului, chiar ºi astãzi existãîncã suficiente localitãþi arãdene aºezate pe o suprafaþã extrem demare de teren, cu distanþe apreciabile de la o gospodãrie la alta. Sateleaparþinãtoare comunei Sãvârºin, cãtunele Hãlmagiului sau cele alecomunei Bârzava sunt exemple contemporane mai mult decât grãi-toare în acest sens. În ceea ce priveºte construcþia locuinþelor, atât învetrele vechi, cât ºi în cele populate prin „roire”, locuinþa primarãcuprindea o singurã încãpere, cu toate funcþiunile complementare, lacare se adaugã în timp cãmara, camera de oaspeþi ºi anexelegospodãreºti. Evolutiv, putem deduce faptul cã locuinþa primarã se vadezvolta în jurul camerei centrale (tinda), din care se intra în celelalte,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

54

Page 54: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

iar pe mãsurã ce se dezvoltã anexele gospodãreºti, apar ºi cele „douãcurþi”: prima, delimitatã de locuinþa propriu-zisã, fânar ºi grajduri, iarcea de-a doua conþinând exclusiv suprafaþa agricolã.

Perioada secolelor X-XI conþine douã etape distincte în ceea cepriveºte dezvoltarea localitãþilor arãdene. Într-o primã etapã, pe fon-dul coagulãrii cnezatelor ºi voievodatelor româneºti, constatãmapariþia unor fortificaþii, de fapt aºa numitele „cetãþi” de pãmânt ºi delemn: Kuvin, Pescari, Bulci, Glogovãþ, Zãrand, Cladova, Cãpâlnaºetc. Cea de-a doua etapã este în legãturã cu instalarea ungurilor înPanonia ºi cu apariþia primelor documente emise de cãtre BisericaCatolicã. Evident, în paralel se pãstreazã ºi formele de organizarepoliticã ºi administrativã specific româneºti. Astfel, avem „cnezatele”sau „jupanatele” copiate dupã modelul slav, dar mai ales „ohabele”,termen utilizat iniþial în sensul de aºezare privilegiatã, liberã de oricesarcini. Chiar ºi scaunele de judecatã româneºti se pãstreazã în formãnealteratã pânã la 1457. Primele atestãri documentare le gãsim laGhioroc (1.080), ªiria, Zerind (1.169), ªeitin (1.138), Zãrand (1.198),Apateu (1.219), Pilu, Socodor (1.223-1.299), Miºca (1.249), majori-tatea celorlalte apãrând în perioada 1.350-1.541.

Din documentele administraþiei austriece aflãm cã, începând cuanii 1.716-1.717, în pãrþile criºene ºi bãnãþene sunt aduºi aproxima-tiv 80.000 de coloniºti, în special ºvabi din sud-vestul Germaniei.Împreunã cu ei mai sunt colonizaþi sârbi, bulgari catolicizaþi, italieni,francezi ºi spanioli. Din punct de vedere urbanistic, asistãm la o ade-vãratã reorganizare a satelor vechi româneºti ºi, mai ales, la o gruparefãrã precedent a noilor localitãþi : Guttenbrunn (1.728), Aradul Nou(1.723), Ineu (1.702), Ghioroc (1.726), Sântana (1.740), Zãdãreni(1.725), Lipova (1.726), Vladimirescu (1.723) etc. În perioada there-sianã se fac ºi colonizãri cu maghiari, de exemplu la ªiria (1.753) saula Pecica (1.766), dar ºi cu francezi din Lorena, cu italieni, bulgari,sârbi ºi chiar cu români din imperiu. Începând cu anul 1.768, avem ºio hartã exactã a provinciei, elaboratã sub coordonarea locotenent-colonelului Elmpt. Numai între anii 1.770 ºi 1.771 se întemeiazãpeste 20 de noi sate, printre care amintim Sâmpetru German,Neudorf, Frumuºeni sau Fântânele. În 1.864, la Pereg sunt colonizateun numãr important de familii de cehi romano-catolici, iar în 1.819,la Dorobanþi ºi la Mailat sunt aduºi coloniºti maghiari. Coloniºtii slo-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

55

Page 55: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

vaci sunt aºezaþi la Nãdlac în anul 1.803. Ultimele localitãþi apar,înainte de Primul Rãzboi Mondial la Cãlugãreni (1.910) ºi la VariaºuMic (1.910), iar dupã rãzboi ºi dupã Marea Unire de la 1 Decembrie1918, ca urmare a reformei agrare privind împroprietãrirea combat-anþilor români, iau fiinþã noi localitãþi în imediata vecinãtate a celorde pe suprafaþa cãrora s-a efectuat împroprietãrirea : Andrei ªaguna(lângã Zimandu Nou, în 1.921), Avram Iancu (lângã Cermei, în1.921), Hunedoara Timiºanã (1.925) sau Moþiori (1.922).

Mai ales în localitãþile reºedinþã de comunã, dar cu precãdere încele care au fãcut obiectul colonizãrilor, constatãm o organizareprestabilitã: uliþi largi, iar casele aliniate la distanþe egale faþã de axuldrumului. Fãrã a mai exemplifica, de-a lungul ºi de-a latul judeþuluiArad acest lucru este uºor sesizabil ºi cu ochiul liber. Spre diferenþã,în cãtunele mãrginaºe, care n-au fãcut obiectul colonizãrilor, sepãstreazã încã tradiþia româneascã a locuinþelor aºezate în mijloculterenului disponibil. Avem mãrturii ºi despre locuinþa coloniºtilorgermani care, la origine, consta în douã încãperi (camerã ºibucãtãrie), acoperiº în douã ape cu streaºina lãrgitã în faþã, pentru aadãposti ºi acareturile, pereþii fiind din nuiele împletite, crengi ºi beþede cânepã lipite cu pãmânt. Concentrarea caselor în jurul bisericii(centrul, mijlocul satului) justificã ºi termenul de „parohie”, care înaccepþiunea greacã însemna vecini, nou veniþi, de lângã… Dacã înprima perioadã biserica nu se gãsea neapãrat în centrul localitãþii,fiind înconjuratã doar de cimitir, cu timpul s-a renunþat la practicaînhumãrii lângã bisericã, iar cimitirele au fost aºezate la margineasatelor.

Monumente istorice reprezentative din judeþul Arad

Monumentele istorice care astãzi sunt emblematice pentru valo-rile de patrimoniu ale judeþului sunt, incontestabil, repere importantece poarta ca simbol trecutul istoric al acestui spaþiu european. Prinvaloarea ºi amplasarea lor, aceste monumente au un potenþial majorpentru a deveni importante puncte de atracþie turisticã, fiind resurseîncã nefructificate pentru dezvoltarea economicã a comunitãþilor decare aparþin. Câteva dintre cele mai importante sunt prezentate maijos.

Cetatea ªoimoº, este atestatã documentar din anul 1278. A fost

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

56

Page 56: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

reconstruitã în jurul anului 1446 de cãtre Iancu de Hunedoara, în timpce era voievod al Transilvaniei (1441 – 1446). Lucrãrile au continuatºi sub fiul sãu, regele Matei Corvin (1458 – 1490). Între anii 1541-1542, regina Isabela, vãduva lui Ioan Zapolya, o transformã înreºedinþã, adãugându-i unele elemente arhitecturale în stilulRenaºterii. Între anii 1552-1595 cetatea ªoimoº este ocupatã de cãtreturci, dupã care ajunge în stãpânirea principilor Transilvaniei. Cadeiarãºi sub ocupaþie turceascã în anul 1613, fiind recuceritã de cãtreaustrieci în anul 1699. Este pãrãsitã în anul 1788, datã dupã care setransformã, treptat, în ruine.

Bazarul turcesc din Lipova, este construit de cãtre turci, proba-bil în a doua perioadã a stãpânirii zonei (1613-1699). Este un monu-ment unic în judeþul Arad, de-a lungul timpului, clãdirea a suferitunele transformãri minore.

Cetatea Ineului, este de fapt un vast castel medieval, construit înplan trapezoidal cu turnuri circulare de colþ. Cetatea a fost construitãîntre anii 1645-1652, dupã planurile arhitectului Gabriel Haller,având elemente decorative din Renaºterea târzie ºi Baroc. A fost cândsub stãpânirea principilor Transilvaniei, când sub stãpânire turceascã,în funcþie de situaþia confruntãrilor armate din acea perioadã, iar înanul 1691 a fost cuceritã de cãtre austrieci. De-a lungul timpului,Cetatea Ineului a suferit mai multe restaurãri, cea mai importantãfiind cea din anul 1870.

Cetatea ªiriei a fost construitã, cel mai probabil, în secolul alXIII-lea, de când este datat donjonul, restul zidurilor fiind adãugate,treptat, pânã în secolul al XVI-lea. Prima menþiune documentarã estecea din anul 1318, ca cetate regalã. În anul 1439 a fost dãruitã despo-tului sârb Gheorghe Brancovici, iar în anul 1444 cetatea intrã substãpânirea lui Iancu de Hunedoara ºi a fiului sãu, Matei Corvin. Dupãaceasta, trece sub stãpânirea mai multor familii nobiliare. Între anii1529-1540, cetatea este stãpânitã de cãtre Ioan Zapolya, voievod alTransilvaniei ºi rege al Ungariei. Între anii 1566-1595 este ocupatã decãtre turci, dupã care intrã sub stãpânirea austriecilor. În urmaocupãrii Cetãþii Ineului de cãtre rãsculaþii conduºi de Horea, Cloºcaºi Criºan, cetatea este bombardatã ºi distrusã din poruncã imperialã.

Cetatea Dezna a fost construitã la sfârºitul secolului al XIII-lea,în centrul unui cnezat românesc. În anul 1317 este menþionatã ca fiind

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

57

Page 57: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

cetate regalã. Dupã cucerirea Ineului de cãtre turci, în secolul al XVI-lea, Cetatea Dezna devine o fortificaþie extrem de importantã pentrusistemul de apãrare al principilor transilvãneni. Turcii o cuceresc abiaîn anul 1658 ºi o stãpânesc pânã la 1693. Dupã aceastã datã, probabilºi din cauza asediilor repetate, cetatea este distrusã.

Cetatea Aradului a fost construitã între anii 1763-1783, într-ovariantã a tipului de fortificaþie Vauban, în formã stelarã, dupã pla-nurile generalului Filip Ferdinand Harsch. Cel mai important episoddin existenþa cetãþii îl constituie asediul acesteia de cãtre armata rev-oluþionarã maghiarã, care o ocupã la 1 iulie 1849. Dupã înãbuºirearevoluþiei ºi capitularea armatelor maghiare la ªiria, în 13 august1849, Cetatea Aradului devine centrul represaliilor habsburhice. Aiciva fi închis ºi asasinul de la Sarajevo al moºtenitorului tronului impe-rial, arhiducele Franz Ferdinand.

Mãnãstirea Hodoº-Bodrog este unul dintre cele mai vechiaºezãminte monastice din þarã, fiind atestat încã din anul 1177.Actualul edificiu, construit la sfârºitul secolului al XIV-lea, cunoaºteunele refaceri, cea mai importantã fiind în anul 1766, când i seadaugã ºi elemente baroce. Pictura muralã este caracteristicã stiluluibrâncovenesc ºi a servit, în repetate rânduri, ca reºedinþã episcopalã.

Biserica voievodalã de la Hãlmagiu, atribuitã voievoduluiMoga de Criºul Alb, este o construcþie care dateazã de la sfârºitul sec-olului al XIV-lea. Ridicatã într-un stil care a asimilat ºi elementegotice, biserica este pictatã, în altar, în stil bizantin, cu influenþegotice, iar în naos gãsim o splendidã picturã bizantinã, cu influenþeale stilului renascentist italian.

Biserica ortodoxã românã din Lipova a fost construitã lasfârºitul secolului al XIV-lea. În pronaosul edificiului gãsimportretele sfinþilor Pahomie ºi Theodosie, pictate în secolul al XV-lea.Biserica a suferit transformãri radicale în anii 1732 ºi 1792, ccând is-a conferit o înfãþiºare monumentalã de stil baroc, ºi între anii 1928-1931, când a fost supraînãlþatã. Picturile interioare, de secol XV,vãdesc ºcoala brâncoveneascã, iar iconostasul a fost pictat de cãtreªtefan Teneþchi, în anul 1785.

Biserica Mãnãstirii Franciscane din Radna, este loc de peleri-naj pentru credincioºii catolici, dar ºi ortodocºi, cu ocazia SfinteiMarii (15 august). A fost construitã în mai multe etape, prima în anul

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

58

Page 58: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

1756. Ultima etapã se încheie în anul 1911, când se terminã con-strucþia celor douã turnuri. Edificiul este o variantã cetral-europeanãa stilului baroc târziu.

Biserica Catolicã din Vinga a fost construitã de cãtre comuni-tatea bulgarilor din aceastã localitate, în anul 1892, în stil neogotic.Fructificând din plin detaliile de teren, biserica din Vinga este o con-strucþie impunãtoare, ceea ce-i conferã o vizibilitate deosebitã.

Castelul din Petriº a fost ridicat în secolul al XVIII-lea de cãtrefamilia nobiliarã Salbeck, în cel mai pur stil neoclasic. Dupãincendierea lui, în anul 1784, de cãtre rãsculaþii conduºi de Horea,castelul a fost reconstruit în forma pe care o cunoaºtem astãzi.Castelul este înconjurat de un parc de stejari, dintre care unii suntconsideraþi monumente ale naturii.

Castelul din Sãvârºin a fost construit între anii 1650-1680 decãtre familia nobiliarã Forray. Este incendiat de cãtre rãsculaþii luiHorea, fiind apoi reconstruit. Cunoaºte încã un incendiu, la 1848,fiind apoi reconstruit în anul 1870, în forma pe care o cunoaºtemastãzi. Pânã în anul 1932, castelul cunoaºte mai mulþi proprietari,nobili, dupã care este cumpãrat de cãtre Regele Mihai I al României.În anul 2001 este retrocedat familiei regale. Castelul este înconjuratde un parc dendrologic deosebit de bine alcãtuit, în mijlocul domeni-ului existând ºi un lac.

Castelul din Cãpâlnaº este cel mai frumos edificiu de gen dinjudeþul Arad, proiectat de cãtre arhitectul vienez Otto Wagner, înstilul Micului Trianon de la Versailles. Castelul a fost ridicat între anii1876-1879 de cãtre constructorul Kallina Mor, angajat de cãtre mem-brii familiei Mocioni, deþinãtorii domeniului. Stilul neoclasic, dar ºidetaliile edificiului, reþin atenþia vizitatorilor, la fel ca ºi minunatulparc dendrologic de opt hectare, care înconjoarã castelul.

Castelul din Bulci a aparþinut tot familiei Mocioni, fiind achiz-iþionat în anul 1858 de la baronul Fechtig-Fechtenberg. Este constru-it în stil neoclasic, cu faþadã simplã – blazonul familiei Mocioni fiindadãugat ulterior – având o serã ºi un parc dendrologic.

Castelul din Macea este, de fapt, un ansamblu arhitectonic, con-struit în douã etape de cãtre familia nobiliarã Cernovici. Prima edifi-care, pânã la turnul cel mare, are loc în prima jumãtate a secolului alXIX-lea, iar construcþia pe care o cunoaºtem astãzi este finalizatã

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

59

Page 59: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

între anii 1862-1883. Nu are un stil unitar, dar este un edificiuimpozant, fiind înconjurat de o grãdinã botanicã deosebit de impor-tantã prin multitudinea speciilor existente. Castelul este astãzi centruuniversitar, fiind restaurat integral de cãtre Universitatea de Vest„Vasile Goldiº” din Arad.

Monumente de for public din judeþul Arad

Simboluri al memoriei colective, monumentele de for public aumarcat evenimentele majore sau personalitãþile importante alejudeþului. Câteva dintre cele mai importante fiind:

Monumentul Eroilor de la Pãuliº este o lucrare monumentalã,realizatã în anul 1974 de cãtre sculptorii Emil Vitroel ºi IonelMunteanu (soldatul), împreunã cu arhitectul Miloº Cristea (ansam-blul). Realizat din beton armat ºi travertin, monumentul este dedicateroilor de la Pãuliº din septembrie 1944 ºi beneficiazã de o poziþieprivilegiatã, pe Drumul Naþional 7, între localitãþile Pãuliº ºiSâmbãteni.

În oraºele ºi comunele din judeþul Arad existã numeroase monu-mente, care, încadrate într-un context adecvat, pot deveni monumentede for public de referinþã. Amintim aici bustul lui Mihai Veliciu dinChiºineu-Criº, monumentul lui Virgil Iovãnaº din Curtici,Monumentul ostaºului de la Ineu, Monumentul Eroilor din Sebiº saucel de la Covãsânþ sau Dezna, Monumentul de la Hãlmagiu, sau celede la Macea (Pavel Mercea), Moneasa, ªimand, ªiria etc. De aseme-nea, troiþele pot redeveni monumente reprezentative, mai ales cele dela intrãrile sau din mijlocul localitãþilor ºvãbeºti, dupã cum se con-statã ºi o tendinþã vãditã înspre monumentalitate în cazul troiþelor dincurþile bisericilor ortodoxe (Almaº, Cãpâlnaº, Birchiº etc.).

6.3. Patrimoniul cultural imaterial

Patrimoniul imaterial este alcãtuit din diverse forme de expri-mare ale creativitãþii umane cu exprimare oralã: forme de artã alecuvântului (expresii verbale tradiþionale: povestea, basmul, snoava,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

60

Page 60: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

legenda, balada, lirica ritualã ºi neritualã, teatrul popular, oraþia,descântecul), forme de exprimare muzicalã (cântece, dansuri, jocuripopulare), forme de exprimare sincreticã (obiceiuri, ritualuri, sãrbã-tori, etnoiatrie, jocuri de copii, jocuri sportive tradiþionale), forme alecreaþiei populare în domeniul tehnic (meºteºuguri ºi tehnologii popu-lare, reþete culinare, instrucþiuni de preparare a unor substanþe chim-ice, materiale de construcþie etc.).

Aceste creaþiile populare româneºti transmise prin viu grai, suntatestate în judeþul Arad încã de la începutul secolului XIX. Printreprimii care scriu despre modul de viaþã ºi obiceiurile calendaristiceale românilor din þinut se numãra Ludovic Haidenreich, mediculuicomitatului Arad. În lucrarea sa intitulatã Historia astheniae scorbu-

ticae (Timiºoara, 1803), Haidenreich se referã la alimentaþiatradiþionalã a românilor, la posturile pe care aceºtia obiºnuiau sã leþinã, de mai multe ori pe an, ºi la medicina popularã practicatã în zonãîn caz de îmbolnãviri.

De asemenea cea mai veche culegere arãdeanã de folclor, datânddin anul 1831 îi aparþine lui Dimitrie Ardelean, preparand în cursul alII-lea la Arad. Intitulatã Pesmã cu cântãri lumeºti ºi veselitoare, cãr-ticica cuprinde printre alte creaþii baladele populare Iosiv Dalimoº,variantã localã a lui Toma Alimoº ºi Brumarul Mare, variantã acunoscutei balade Brumãrelul ºi o creaþie semipopularã, din seriaproducþiilor antinapoleoniene, care au circulat în epocã în þinuturilede vest ale României - zonã ce a pãstrat, multã vreme, în memoriacolectivã, amintirea trupelor franceze - intitulatã Jalnica tânguire a

lui Bunã parte, fost împãrat al Franþei.

La îndemnul cãrturarului arãdean Atanasie ªandor, care,renunþând la profesia de medic, a funcþionat în jurul anului 1853, caprofesor la Preparandie, calea deschisã de Dimitrie Ardelean va ficontinuatã ºi de alþi elevi.

O parte din materialul folcloric adunat de noua generaþie depreparanzi, a fost trimis de Atanasie ªandor la Sibiu, lui Johann KarlSchuller, ºi a apãrut, tradus în limba germanã, în volumulRumänische Volkslieder (Sibiu, 1859).

O altã parte a fost pusã la dispoziþia folcloristului lipoveanAtanasie Marian Marienescu, care, tot în 1859, a tipãrit la Pesta, dedata aceasta în limba românã, prima colecþie de colinzi din Banat,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

61

Page 61: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

intitulatã Poezia poporalã. Colinde culese ºi corese.Revenind la aceste activitãþi de culegere, o atenþie meritã ºi cele

fãcute de elevi, la îndemnul profesorului Ioan Petranu, la finele veac-ului 19 al XIX-lea, materializate în 22 de caiete însumând doine, cân-tece, strigãturi, colinde, expresii dialectale din Pecica, Semlac,Secusigiu, ªiria, Socodor, Cherechiu, Drauþ.

Tot în aceastã serie de culegãtori s-au înscris ºi unii cãrturari dela sate, precum preotul Ambrosie Jurma din Bata sau „învãþãtorul –folclorist” Petre Ugliº Delapecica. Ambrosie Jurma a început sãculeagã folclor local din anul 1848. Vreme de 17 ani a adunat 200 depoezii populare, ultima piesã fiind o Mioriþã.

Petre Ugliº Delapecica a fãcut primele culegeri de folclor încãtunul Bodrogul Vechi (com.Pecica), la începutul secolului 20 XXele au fost incluse în cele 3 volume, apãrute la Lugoj, în anii 1909-1910, cu titlul Din literatura poporanã. Petru Ugliº Delapecica maiare meritul de a fi fost unul dintre puþinii învãþãtori din vremea sa,care a cules ºi publicat ºi basme ºi poveºti din þinut. Numit, dupã1920, învãþãtor la Gurahonþ (jud.Arad), el a continuat sã adune pânãîn anul 1961, din zona Gurahonþului, un bogat material folcloric, pub-licat în volumul Poezii ºi basme populare din Criºana ºi Banat

(Editura pentru Literaturã, Bucureºti, 1968).Spre finele secolului al XIX, învãþãtorul Teodor Daul (1869-?)

din Somoºcheº (jud.Arad), a îmbogãþit acest patrimoniu culegând ºiel 3 cântece de stea, 33 de colinde profane ºi religioase, balade ºidoine.

Aceastã activitate de culegere, care continuã ºi astãzi, demon-streazã de fapt bogãþia materialului folcloric al zonei, compus dinobiceiuri calendaristice ºi din ciclul vieþii, mitologie, medicinã popu-larã, basme ºi poveºti, poezii rituale, strigãturi, proverbe, zicãtori,reþete culinare.

Folclorul literar însumeazã oraþiile de nuntã, strigãturi de joc ºide nuntã, descântecele, poezie ritualã calendaristicã (sorcovã,pluguºor, paparudã, strigarea peste sat) teatru popular (irozii,hertepul), basm, povestire, relatãri, expresii locale, zicale.

Repertoriul muzical tradiþional al judeþului este compus din cân-tece lirice (doine, cântece de dragoste) cântece de cãtãnie, balade(Iovan Iorgovan, Oprea haiducul de la Agriº, a lui Bisorca), colinzi,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

62

Page 62: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

cântece de stea. La acestea se adaugã cântecele rituale din ceremoni-alul de nuntã ºi cele din ceremonialul de înmormântare (bocete, horeale mortului).

Din grupul obiceiurilor calendaristice se performeazã ºi azi înjudeþ cele din ciclul sãrbãtorilor de iarnã: colindatul (piþãrãii, ceatafeciorilor, colindatul cu duba, cu turca, cu muzicã, cu mascaþi),umblatul cu hertepul, cu Irozii, cu Ciuralexa, uratul (variante localede pluguºor tip Grãirea colacului, sorcova). La acestea se adaugãnedeile în satele de la poalele Munþilor Apuseni ºi rugile pe ValeaMureºului.

Repertoriul muzical instrumental cuprinde jocuri de cimpoi,numeroase variante locale de Ardelene (Rara de la ªepreuº, Raru dinbãtrâni, ªchioapa, Ardeleana ºirianã, Pã loc, Sãritã, Bãtutã) deMãrunþele (Mãrunþaua, Deasa, Învârtita, De-ntors, De doi), dedansuri pe picior sau tip Þigãneasca (Pe picior, Smintita, Þigãneasca).La acestea se adaugã variantele de Soroc (Sorocu, Sorocu mare,Sorocul mic) variantele locale de Cãluºer, Bogãreasca, Leanþa,Pipearca, Tupãita etc. Un grup aparte îl reprezintã dansurile ritualesau ceremoniale (Jocul miresei pe bani, A mâþãlor, A junelui, Joculturcii, Jocul cerbului etc.).

Fiecare localitate are ºi azi propriul inventar de creaþii folcloricecare-i conferã o anumitã identitate localã.

Dacã unele piese din repertoriile locale se mai pãstreazã azi doarîn memoria satelor, adicã în stratul cultural profund, altele continuãsã fie ºi azi performate, înscriindu-se în grupul faptelor folclorice vii.

Astfel localitãþile Juiþa, Sãvârºin de pe Valea Mureºului sunt ren-umite pentru cetele lor de dubaºi pe când satele Avram Iancu,Zimbru, Hãlmagiu ºi bucurã de un public larg cu ocazia nedeiloranuale.

De asemenea în foarte multe localitãþi cetele de feciori au începutdin nou sã colinde, dupã 1989.

În sfârºit, numeroase localitãþi din judeþ au formaþii sau ansam-bluri folclorice ºi încearcã sã-ºi introducã în repertoriu vechile jocuripopulare ale satului. De pildã, formaþia de dansuri din Seleuº acâºtigat un premiu în 2009 la Autentic fest cu vechiul dans localBogãreasca.

La rândul lor minoritãþile naþionale din judeþ au avut ºi au propri-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

63

Page 63: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

ul lor patrimoniu imaterial compus din folclor literar ºi muzical,basme ºi poveºti, obiceiuri calendaristice.

În satele maghiare din vecinãtatea frontierei cu Ungaria au circu-lat numeroase balade despre haiducul Roza Sandor, slovacii din judeþau obiºnuit sã umble la Crãciun cu Betlehemul ºi sã facã urãri în ver-suri de Anul Nou, sârbii

colindau, fãceau urãri de Anul Nou ºi tãiau colacul la hramul bis-ericii, germanii ºi bulgarii îngropau iarna de Farsangul.

O parte din tradiþiile minoritãþilor naþionale s-au conservat pânãazi, ele fiind utilizate în consolidãrii identitãþii etnice a grupurilor.Astfel, comunitãþile germane organizeazã anual Maifest-ul ºiKirchweich-ul, nunþile maghiare sunt conduse ºi azi de un maestru deceremonii, sârbii îºi aleg anual naºi pentru biserici, etc.

De asemenea, ansamblurile ºi formaþiile de dansuri maghiare,germane, slovace, sârbe, bulgare din judeþ, au propriile lor repertoriitradiþionale, cu care participã la diferite festivaluri din þarã ºi dinstrãinãtate.

Din punct de vedere al meºteºugurilor, atestãri ale cojocãrituluigãsim în judeþul Arad încã din primele conscripþii din secolul alXVIII-lea, când în numeroase localitãþi apar la ocupaþii blãnari(lanio), ca plãtitori de taxã pe meserie.

Perioada de maximã înflorire a acestui meºteºug la sate s-a man-ifestat pânã dupã al doilea rãzboi mondial

Centre de cojocãrit din bazinul Criºului Alb au fost Ineul,Moroda, Buteniul, Gurahonþul, Hãlmagiu, Miºca, ªepreuº, iar maitârziu Beliu, Bocsig, ªiclãu.Ele au produs o mare varietate decojoace. Mai ales cojoacele femeieºti erau diferite de la un centru laaltul prin tehnica ºi cromatica ornamentalã, aceste diferenþieri per-miþând recunoaºterea centrelor care le-au produs.Astfel vorbimdespre cojoace ineuane, butinceneºti sau honþeºti.

Meºterii din Ineu lucrau cojoace din piele albã însã, fiindcã orna-mentau piesa integral, fondul dispãrea sub broderie. Dintre aceºtimeºteri a rãmas cunoscut Zöldhegyi Gheorghe (str.Gh.Doja, nr.116).

La micã distanþã de Ineu, a activat un al doilea centru de cojocarila Moroda.

Conform mãrturiilor rãmase, cojocarii din Moroda au fost ºimãcelari, fiindcã ei tãiau oile din a cãror blanã fãceau dupã aceea

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

64

Page 64: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

cojoace ºi cãciuli.Cojoacele morodane erau de trei feluri: pieptare, mijlocii ºi

lungi(bundã).Primul cojocar din sat a fost Nicolae Mihuþ. A învãþat meseria la

Lipova dar a lucrat toatã viaþa în Moroda.În timp, au mai lucrat cojoace în acest sat Ioan Cociuba, Petru

Mordan, Petru Cociuba, ªtefan Mihuþ, ºi Gheorghe Haº. Cremer Ioancare mai activa în 1970 a fost ultimul cojocar morodan.

Centrul de cojocãrit din Buteni a apãrut abia la începutul secolu-lui XX. Aici s-au lucrat cojoace din piele vopsitã neagrã, iniþial maipuþin ornamentate. Ornamentica ulterioarã s-a datorat talentului unorfamilii de cojocari.

Meºterii mai renumiþi în localitate au fost Draga Gheorghe,Togodiº Ilie, Ruja Gheorghe, iar mai târziu cei din familia Sbârcea.Ultimul, Sbârcea Traian, mai activa încã în deceniul 7 al secoluluiXX.

Tot târziu, adicã dupã 1926, ºi-a început activitatea ºi centru decojocari din Beliu. Din 1936, cojocarii din aceastã localitate auînceput sã facã cojoace butinceneºti. Modelul a fost introdus de cojo-carul Boºcai Pavel, care a învãþat meseria de cojocar la Moþ Pavel înButeni.

Urcând în þinutul Hãlmagiului, un prim centru de cojocari a fostcel din Gurahonþ. ªi aici cojoacele erau lucrate din piele vopsitã nea-grã iar ornamentaþia acoperã toatã suprafaþa cojocului. Cojoaceleerau mãrginite cu piele neagrã de caprã,aranjatã în cute.

Printre meºterii care s-au remarcat în timp,în localitate, s-anumãrat ºi Oprea Marcu.

Al doilea, un centru zãrãndan, cu un mare numãr de meºteri, afuncþionat în localitatea Hãlmagiu.

Printre cojocarii care au activat aici la începutul secolului XXmenþionãm pe Costina Gheorghea lui Temie, Baltã Gheorghe a luiZali, Sârban Veni, Barna Iosif, Dragoº Nicolae a Hopcii,BaltãArsenie, Buºa Gheorghe-Stupu, Buta Nicolae a lui Lazãr, CãinapIoan a lui Moise,Baltã Nicolae-Cheþãmaº etc.

Locul acestora a fost luat în perioada interbelicã de Þârcuº Ilie ºiÞârcuº Gheorghe, Dãrãu Petru, Sârban Gheorghe a lui Veni, BaltãIonuþ a lui Arsenie, Buta Ioan ºi Buta Nicolae, Baltã Gheorghe a lui

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

65

Page 65: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Nicolae (Cheþãmaº), Buºa Gheorghe a lui Alexandru, Rus Ioan a luiNicolae, Baltã Petru, etc. Dacã mai adãugãm la aceºtia ºi cojocariiocazionali,constatãm cã, în 1933, în localitate funcþionau 12 cojocaricu brevet de funcþionar.

Interesul de care s-au bucurat în satele zãrãndane produsele decojocãrie fabricate aici a fãcut ca, începând cu anii 1950 în Hãlmagiusã i-a fiinþã o cooperativã de argãsit ºi de colocãrit, care a funcþionatpânã dupã Revoluþie.

Cooperativa lucra cojoace femeieºti scurte, albe, mai puþin orna-mentate, cusute cu motive florale,într-un stil apropiat de celeorãºeneºti.

Alte centre de cojocari au existat în Câmpia Aradului, la Miºca,Sepreuº, ªiclãu ºi Caporal Alexa.

În Miºca ºi ªepreuº se fãceau cojoace ºi pieptare din blanã albãde oaie, fondul liber de broderii fiind ºi el alb. Cele din Miºca erauornamentate într-un stil asemãnãtor cojoacelor cu bumbãlaci dinTinca, dar în culori mai vii. Cojoacele femeieºti erau un pic mai lungidecât cele produse în alte centre ºi erau brodate cu lânicã. Motivelefrecvent utilizate aici au fost rozeta, ochiul,pana de pãun ºi pomulvieþii.

Între cele douã rãzboaie mondiale cojocari pricepuþi au apãrut ºiîn ªiclãu ºi Caporal Alexa. Ei s-au specializat pe pieptare ºi în bituºeajungând în scurtã vreme renumiþi în zonã.

Ultimul cojocar, care au lucrat pieptare ºi bituºe în ªiclãu a fostÞugudeanu Ioan (nr.casã 185), ºi el a activat pânã prin anii 1970.

În Podgoria Aradului ateliere renumite de cojocari au existat laPâncota. ªi în Pâncota cojoacele se fãceau din piele naturalã de miel,fiind albe ºi în zonele neornamentate. Unul dintre meºterii renumiþide la începutul secolului XX din localitate a fost Cociuba Ioan (str.T.Vladimirescu, nr.174).

La fel, ºtim din documentele de arhivã, cã la ªiria au funcþionat,între anii 1938-1948, 11 cojocãrii.

Trecând pe Valea Mureºului, în perioada interbelicã, în Lipovaactivau 4 cojocari :Bichiceanu Pavel, Drãgoi Vasile, Ghilescu Vasile,Tocaciu Alexandru.

În afarã de aceste centre recunoscute de cojocari, în judeþ au maifuncþionat ºi cojocari individuali.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

66

Page 66: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Astfel în Secusigiu, apar înregistraþi la meºteºuguri mai mulþiledãri (blãnari), precum I.Bãrbosu poreclit Lelea, Moisã ºi AlexandraCasap, I.Ledãru. Alãturi de cei sunt înregistraþi ºi cojocarul ªtefanªepeþan ºi cojocãriþele Aurelia ºi Hermina

Modernizarea vieþii rurale, în ultima sutã de ani, a fãcut ca, trep-tat, o parte din produsele confecþionate sã-ºi piardã utilitatea ºi multemeºteºuguri tradiþionale sã disparã.

Printre meºteºugurile þãrãneºti azi dispãrute se numãrãbãrdãºitul, confecþionarea de acoperiºuri de ºindrilã ºi trestie, lãdãrit-ul, dogãritul, sau butãritul, dulgheritul, fabricarea de spete, piepteni,tãlpi, cizmãritul ºi pantofãritul, sumãnãritul ºi cojocãritul.

Au rãmas însã vii ºi se practicã ºi azi olãritul, curelãritul (Buteni),împletitul de frânghii (Buteni, Pâncota), împletitul de nuiele (Ineu,Pecica), fabricarea de mãturi (Vidra), furci (Avram Iancu), turtã dulceºi pãlãrii (Pâncota), þesutul în rãzboi (ªicula, Iacobini, Nãdlac).

ªi astãzi satul Hãlmãgel, situat la poalele Muntelui Gãina,datoritã pãmântului lutos care nu putea fi folosit pentru agriculturã,este specializat în olãrit, încât mai multe familii practicã acestmeºteºug. Odinioarã în judeþ au funcþionat mai multe centre de olãrit,la Târnãviþa, Bârsa – unde se fãcea doar ceramicã nesmãlþuitã –Nãdlac, Ineu, Lipova ºi Birchiº. Formele ºi ornamentaþia vaselorlucrate la roatã variau, în funcþie de centrul de olãrit. Fiind aºezãriurbane, Lipova ºi Ineul produceau ceramicã de facturã orãºeneascã,imitând formele oalelor de bucãtãrie manufacturate. La Bârsa se pro-duceau cãni, oale ºi farfurii diverse, pentru uzul cotidian, iar laBirchiº predominau „cârcegele” pentru bãut apã ºi oalele mari de sar-male.

6.4. Cultura scrisã

6.4.1. Biblioteca Judeþeanã ,,A.D. Xenopol’’ Arad

Nucleul primei biblioteci publice din Arad a fost constituit înanul 1881, în cadrul Societãþii culturale „Kölcsey” care oferea numai

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

67

Page 67: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

membrilor sãi cele 1.523 volume pe care le poseda. Despre o bib-liotecã publicã a oraºului se poate vorbi începând cu anul 1913, cândaceasta începe sã funcþioneze în clãdirea Palatului Cultural. Dupãdouã schimbãri de sediu, începând cu anul 1984, biblioteca se sta-bileºte în actuala clãdire de pe strada Gh. Popa de Teiuº, la numãrul2 – 4. Construcþia în stil eclectic, cu elemente decorative interioaresécession, dateazã de la începutul secolului al XX-lea. În 1995 bib-lioteca primeºte definitiv numele pe care îl poartã astãzi, BibliotecaJudeþeanã „A.D. Xenopol” Arad. Fondul de carte veche, de patrimo-niu, aproximativ 22.000 volume (în limbile latinã, maghiarã,francezã, germanã, ebraicã, greacã) 632 de manuscrise ºi 22 deincunabule provenit în cea mai mare parte din biblioteca OrdinuluiMinoriþilor ºi a Gimnaziului Regal Superior (1873), azi liceul „MoiseNicoarã”, înscrie biblioteca noastrã în rândul deþinãtorilor de valoribibliofile importante. Acestora li se adaugã bibliotecile unor person-alitãþi de marcã ale vieþii româneºti: A.D. Xenopol, Vasile Goldiº,Iosif Moldovan, Coriolan Petran ºi un însemnat numãr de periodice.

În prezent, biblioteca deþine aproximativ 500.000 de publicaþii înlimba românã ºi în limbi strãine - englezã, francezã, germanã,maghiarã, precum ºi alte documente audio - vizuale (albume, parti-turi, discuri, CD-uri, DVD-uri, casete audio). Colecþiile au caracterenciclopedic, adresându-se tuturor categoriilor socio-profesionale ºide vârstã, oferind informaþii în diferite domenii: filosofie, psihologie,drept, economie, literaturã beletristicã, istorie, geografie, ºtiinþeexacte º.a. Serviciile bibliotecii asigurã condiþii optime pentru studiu,documentare-cercetare sau recreere. Fondul de publicaþii este struc-turat pe urmãtoarele secþii, destinate relaþiilor cu publicul:

Secþia colecþii speciale pune la dispoziþie, la cerere, pentrustudiu, peste 20.000 U.B.-uri de secolul XV-XVIII în limbilefrancezã, latinã, greacã, germanã, ebraicã, maghiarã etc. numãr devolume: 21.522; cãrþi strãine: 20.678; manuscrise ºi cãrþi româneºti:611; incunabule: 22; hãrþi ºi atlase vechi: 34; cãrþi rare ºi periodiceapãrute între anii 1481-1800 în limbile latinã, francezã, germanã,maghiarã, italianã, greacã veche, englezã, polonezã, ebraicã.

Secþia împrumut adulþi oferã prin acces liber la raft cãrþi din

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

68

Page 68: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

toate domeniile cunoaºterii. Conform datelor din 2007 secþia avea unnumãr de 109.306 volume; ofertã de carte: literaturã de referinþã, despecialitate (drept, economie, sociologie, psihologie, pedagogie,ºtiinþã, tehnicã, criticã ºi esteticã literarã, istorie, geografie) ºi liter-aturã beletristicã; numãr de cititori: 3.556; frecvenþa anualã: 41.982.

Secþia pentru copii asigurã micilor cititori o lecturã instructivã,într-o ambianþã plãcutã, atât în sala de lecturã cât ºi în LUDOTECÃ.Conform datelor din 2007 secþia avea un numãr de 51.243 volume;oferta de carte este formatã din: literaturã pentru copii, beletristicã(enciclopedii, atlase, dicþionare pentru copii ºi tineret), religie, istorie,geografie, chimie, fizicã, matematicã, ºtiinþe sociale, etc.; documentemultimedia: CD-uri, casete audio ºi video (în limba românã ºienglezã); numãr de cititori: 1.810; frecvenþa anualã: 25.237.

Secþie de artã ºi multimedia gãzduieºte cartea de artã, docu-mente audio-vizuale, colecþii electronice dar ºi manifestãri culturalede microgrup: expoziþii de carte, de picturã, audiþii muzicale,vizionãri de filme documentare, conferinþe, dezbateri, lansãri decarte, întâlniri cu personalitãþi culturale, serate literar - muzicale etc.Conform datelor din 2007 secþia avea un numãr 19.115 volume dincare 12.500 lucrãri de muzicologie ºi teorie muzicalã, istoria muzicii,monografii etc.

Sala de lecturã dispune de un fond specializat pe domenii: liter-aturã de referinþã (enciclopedii, lexicoane, dicþionare) ºi periodicedestinate consultãrii, cercetãrii sau documentãrii. Conform datelordin 2007 sala dispune de un numãr de 156.859 volume; oferta decarte: colecþii: 1. Fondul documentar – publicaþii apãrute între anii1800 – 1950 (cãrþi, ziare, reviste, etc), 2. Publicaþii arãdene – ziare,reviste, monografii apãrute din 1800 pânã astãzi, 3. Colecþii uzuale –lucrãri de referinþã (dicþionare, enciclopedii, lexicoane, ghiduri, etc.)ºi cãrþi din domeniile: literaturã, lingvisticã, istorie, geografie, infor-maticã, teologie, ºtiinþe sociale, ºtiinþe economice, medicinã, drept,etc.

Serviciul de informare bibliograficã elaboreazã bibliografii la

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

69

Page 69: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

cerere, sinteze ale bibliografiei locale.

Biblioteca, prin cele cinci filiale aflate la Sânicolaul Mic, AradulNou, Micalaca, Aurel Vlaicu, Gai, satisface nu numai nevoie de lec-turã a populaþiei municipiului Arad dar ºi a populaþiei din judeþ.Biblioteca are o audienþã în creºtere. Acest lucru se observã dinevoluþia numãrul de participanþi la programele, proiectele ºi activ-itãþile culturale, astfel în 2007 instituþia a realizat urmãtorii indicatoride performanþã: participanþi la programe culturale: 1898, vizite labibliotecã: 106.724, vizite virtuale: 2.018, ludotecã: 1.206.

Activitatea bibliotecii este realizatã de 49 de angajaþi dintre care:37 de specialitate, 10 personal auxiliar ºi 2 personal de conducere. Înultimii 6 ani se înregistreazã o realã tendinþã de întinerire a person-alului de specialitate prin schimbarea generaþiei, astfel din totalulangajaþilor 40% reprezintã angajaþi sub 35 ani. De remarcat existenþaa doi specialiºti în carte veche care activeazã la secþia „Colecþii spe-ciale”, de asemenea existenþa unei persoane specializate în efectuareaanumitor operaþii de digitizare a documentelor este importantã pentrumodernizarea activitãþii.

Bugetul anual asigurat de Consiliul Judeþean Arad, în creºtere din2002 pânã în prezent, este satisfãcãtor. Au fost atrase resurse finan-ciare internaþionale în cadrul a douã proiecte, dintre care cel maiimportant este Proiectul European „ANIMALITER” implementatprin programul „Cultura 2007-2013” în perioada 2007-2009.Donaþiile private de carte rãmân o modalitate complementarã deîmbogãþire a colecþiilor.

Principalele evenimente ºi acþiuni realizate la nivel local, naþion-al ºi internaþional de Bibliotecã:

1. Convorbiri pe aceeaºi arcã – întâlniri lunare ale cititorilor cuscriitorii arãdeni;

2. Noile elite – proiect realizat în colaborare cu Asociaþia

Tinerilor Universitari din România, care are ca scop cunoaºterea ºipromovarea tinerei generaþii de gânditori, scriitori, eseiºti, critici lit-erari din þarã;

3. Ziua Xenopol. Ziua bibliotecii tale - zi închinatã memorieipatronului spiritual al bibliotecii ºi altor personalitãþi ale istoriei ºiculturii româneºti. La 4 aprilie 1995 au fost sãrbãtorite, pentru prima

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

70

Page 70: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

datã la Arad;4. Limba românã fãrã frontiere - întâlnirea publicului arãdean cu

reprezentanþi ai românilor trãitori în afara graniþelor României;5. Ziua adolescentului – biblioteca dedicã o zi din luna mai a

fiecãrui an adolescenþilor, propunând pentru aceºtia, dezbateri care sãle incite interesul;

6.„ Dulcea mea doamnã / Eminul meu iubit ” - se materializeazãîntr-un concurs de scrisori de dragoste pentru tineri ºi adulþi;

7. Partituri în expoziþie –acþiune realizatã în colaborare cuFilarmonica arãdeanã din fondul muzical al bibliotecii;

8. Se deapãnã poveºti cu cãrþi ºi copii ºi Prietena mea, cartea –

acþiuni ce-i vizeazã ºi implicã pe cei mici. Acestea au loc la salaAtelier a bibliotecii;

9. Descoperã arta ºi Arta ca spectacol - audiþii muzicale, întâl-niri interactive multimedia, videoproiecþii destinate iubitorilor de artãse desfãºoarã, la sala Artã ºi Multimedia.

10. Expoziþii ocazionale de carte, cu lucrãri ale artiºtilor plasticiarãdeni sau din þarã, cu lucrãri ale elevilor se realizeazã ocazional însala Artã ºi Multimedia, sala Atelier, precum ºi în holul instituþiei.Enumerãm doar câteva dintre ele: Mãrþiºoare literare arãdene,

Aradul ºi Marea Unire, Porni Luceafãrul.. , Slavici la el acasã,

Personalitãþi româneºti în colecþiile particulare de medalisticã,

Rochiþe de prinþese etc.

11. Ludoteca reprezintã spaþiul mirific, din incinta instituþiei, des-tinat basmelor, jocului ºi veseliei, în care copiii petrec clipe de neui-tat la acþiuni ca : Prinþul ºi prinþesa Ludotecii, Petrecere în pijama,

Scaunele muzicale etc.

12. Expoziþii de carte rarã. Biblioteca judeþeanã organizeazãbianual expoziþii de carte de patrimoniu, la sala Clio a ComplexuluiMuzeal Arad (str. Horea), pentru promovarea valorilor bibliofile aleAradului. Pânã în prezent au fost vernisate 13 expoziþii de carte rarãdintre care amintim: De la alchimie, la chimie, Tipãrituri deStrasbourg, Medicinã ºi farmacie, Mari plasticieni – ilustratori decarte, Cãlãtori în jurul lumii, Manu propria, Biblii ºi cãrþi liturgice,Amour et érotisme au siécle des lumiéres.

13. Proiecte internaþionale realizate. Lecturi primejdioase. Înanul 2007 Biblioteca judeþeanã a devenit coparticipant alãturi de

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

71

Page 71: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Biblioteca Naþionalã a Ungariei, Biblioteca Naþionalã a Austriei,Biblioteca Naþionalã a Franþei ºi British Library la expoziþia inter-naþionalã de carte rarã din Budapesta (perioada 15 sept.- 15 dec.2007) intitulatã: Lecturi primejdioase - ilustraþie de carte eroticã

francezã din sec. al XVIII-lea.

14. Proiecte internaþionale. Animale care vorbesc. În toamnaanului 2007 Biblioteca a fost invitatã sã dea curs unui parteneriat într-un nou proiect internaþional intitulat Animale care vorbesc. Acestproiect se desfãºoarã de-a lungul a doi ani: 2007 – 2009, structurat înmai multe etape, pe patru secþiuni: ilustraþie de carte despre animale(de la cartea de patrimoniu la cea contemporanã); un simpozion peaceastã tema, ce va avea loc la Varºovia, în luna mai 2008; un schimbde experienþã cu bibliotecarii din toate þãrile participante (Franþa,Spania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria) ºi unatelier de creaþie pentru artiºti profesioniºti ºi viitori profesioniºti,gãzduit de România.

15. Lucrãri editate de Biblioteca Judeþeanã „A.D.Xenopol”. Înultimii ani Biblioteca Judeþeanã a publicat urmãtoarelelucrãri:Tipãrituri de Strasbourg, Contribuþii la bibliografia localã

arãdeanã. Aparþii editoriale (IV ediþii), Ghidul bibliotecilor publice

ºi al bibliotecarului Florin Bãnescu - muºchetarul Câmpiei de vest,Momente din istoria lecturii publice din municipiul ºi judeþul Arad,Tipologia presei arãdene, Amour et érotisme au siécle des lumiéres.

Bibliotecile din judeþul Arad

La nivelul judeþului Arad funcþioneazã un numãr de 74 de bib-lioteci orãºeneºti ºi comunale. În medie, bibliotecile orãºeneºti dis-pun de un fond de carte între 30.000-40.000 de exemplare, în timp cedotarea bibliotecilor comunale se cifreazã între 6.000-10.000 deexemplare. Din datele statistice primite de la bibliotecile din judeþ, seconstatã o îmbãtrânire a fondului de carte, noile achiziþii fiind spo-radice, mai mult din donaþii, fãrã a implica autoritatea localã dinpunct de vedere financiar. În ceea ce priveºte starea imobilelor în carefuncþioneazã bibliotecile din judeþul Arad, în majoritatea cazuriloraceasta este într-o relaþie directã cu starea cãminelor culturale sau acaselor de culturã pe lângã care funcþioneazã ºi bibliotecile. Înprezent, aproximativ 45% dintre localurile de bibliotecã sunt modern-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

72

Page 72: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

izate sau în curs de modernizare, excepþie fãcând doar mobilierul ºidotarea IT. În paralel, în judeþul Arad funcþioneazã ºi aproximativ 215biblioteci ºcolare, pe lângã ºcolile generale sau liceele din judeþ,majoritatea acestora fiind dotate cu cãrþi de literaturã didacticã. Spredeosebire de bibliotecile comunale sau orãºeneºti, bibliotecile ºcolaredispun de cãrþi achiziþionate de datã mai recentã, dar ºi în acestecazuri achiziþia de carte are tot o frecvenþã sporadicã. În ceea cepriveºte personalul angajat, excepþie fãcând bibliotecile orãºeneºti –unde postul de bibliotecar este prevãzut cu normã întreagã – la bib-liotecile comunale, în majoritatea cazurilor, postul de bibliotecar esteîncadrat cu jumãtate de mormã, cealaltã jumãtate fiind alocatãresponsabilitãþilor de referent cultural ºi/sau director de cãmin cultur-al. În cazul bibliotecilor ºcolare, postul de bibliotecar este atribuitprofesorului de limba ºi literatura românã sau unuia dintre învãþãtori,fiind consideratã ca o activitate extracurricularã. Referitor la dez-voltarea bibliotecilor orãºeneºti ºi rurale pe termen mediu, majori-tatea acestora reclamã achiziþii frecvente de carte ºi dotarea cu unulsau mai multe calculatoare, în special pentru evidenþa informatizatã afondului de carte. În ceea ce priveºte recondiþionarea imobilelor,marea majoritate a primãriilor orãºeneºti ºi comunale fie cã au real-izat acest lucru, fie au depus proiecte de finanþare pentru amenajareacãminelor culturale ºi, implicit, a bibliotecilor din incinta acestora. Înjudeþul Arad existã doar douã cazuri de comune nou înfiinþate, careîncã nu au bibliotecã publicã, ci doar bibliotecã ºcolarã.

6.4.2. Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Arad

Filiala din Arad a Uniunii Scriitorilor din România s-a înfiinþat în24 iunie 1994, în prezenþa preºedintelui Uniunii Scriitorilor dinRomânia de atunci, criticul literar Laurenþiu Ulici, urmare a voinþeilibere a scriitorilor rezidenþi în Arad, Deva, Hunedoara ºi Oradea.Raþiunea constituirii unei filiale noi a Uniunii Scriitorilor dinRomânia la Arad n-a fost motivatã numai de existenþa aici, în acelmoment, a unui grup valoros ºi numeric important de scriitori – maimult de 20, peste prevederile statutare care condiþioneazã înfiinþareaunei noi filiale teritoriale - ci ºi a unei specificitãþi literare din arealul

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

73

Page 73: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

vestic al þãrii. Era vorba întâi de existenþa unei anumite promoþii com-pacte – ca generaþie ºi oarecum ºi ca direcþie esteticã – de prozatori(Florin Bãnescu, Gh. Schwartz, Dorel Sibii, Horia Ungureanu,Dumitru Toma), precum ºi a uneia de poeþi (Petru M. Haº, MihaiTraianu, Vasile Dan, Romulus Bucur, Ioan Matiuþ, Gh. Mocuþa,Ondrej Stefanko, Ivan Miroslav Ambrus, Anoca Maria Dagmar, cãro-ra li s-au alãturat ulterior orãdenii „familiºti” Ioan Moldovan ºiTraian ªtef, hunedorenii Paulina Popa ºi Nicolae Szekely), ca sã-ipomenim doar pe aceºtia. În anul 2007 la Filiala arãdeanã erau aron-daþi 35 de scriitori.

Legaþi de comunitãþile în care trãiesc ºi scriu, scriitorii din filialaArad provoacã prin creaþia lor literarã, prin intervenþiile publice – laArad, la Oradea, la Deva, la Hunedoara – zone de profesionalism ºiexcelenþã culturalã. Lansãrile de carte, festivalurile literare, întâlnir-ile cu cititorii, revistele de culturã editate sub egida Uniunii(„Familia” din Oradea, „Arca» din Arad. „Semne” din Deva),Cenaclul Uniunii Scriitorilor cu întâlnirile lui bilunare în Arad (laCasa Municipalã de Culturã ºi sediul revistei „Arca”) sunt tot atâteaforme de vizibilitate scriitoriceascã. Filiala noastrã a editat unDicþionar al Scriitorilor arãdeni de azi (1997) ºi o Antologie a liter-

aturii române arãdene de azi (2000). Se aflã în curs de editare undicþionar complet al Filialei Arad a U.S.R. Gala premiilor anuale aleFilialei este un eveniment aºteptat cu emoþie în fiecare sfârºit de anatât de scriitori, cât ºi de cititorii lor. Deºi una dintre cele mai tineredin þarã, Filiala arãdeanã a Uniunii Scriitorilor din România este unavie, valoroasã în primul rând prin calitatea literarã a membrilor sãi,prin dinamismul ºi iniþiativele literare, publice (includem aici, desig-ur, ºi prezenþa lor în media).

6.4.3. Revista de Culturã „Arca”

Revista de Culturã „Arca” a fost fondatã la Arad în februarie1990. Redactor-ºef fondator – Vasile Dan. Revista a apãrut pânã înanul 2001 ca instituþie cu personalitate juridicã a Consiliului JudeþeanArad. Din toamna anului 2001 revista „Arca” este editatã de CentrulCultural Judeþean Arad. În istoria presei culturale a Aradului ARCA

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

74

Page 74: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

este revista de culturã cea mai longevivã, cu o apariþie regulatã, cu uncorp redacþional constant, format din profesioniºti – scriitori – cu odifuzare ºi receptare naþionalã. Actualul corp redacþional este formatdin: Vasile Dan, redactor-ºef, Romulus Bucur, redactor-ºef adjunct,Ioan Matiuþ, Carmen Neamþu, Onisim Colta ºi Cãlin Chendea –redactori. Formula publicisticã actualã a revistei, format carte (A5),cu ediþii triple (238 pagini), patru într-un an, cu album de artã în poli-cromie (8 pagini dedicate câte unui mare artist contemporan), într-untiraj de 1.000 de exemplare pe ediþie s-a dovedit, în mare, un succesapreciat ca atare în mass-media din þarã (aproape în toate revistele deculturã importante, în marile cotidiene, la televiziunile naþionale –TVR 1 ºi 2, PRO TV, la Radio România Cultural), precum ºi în cealocalã.

În fiecare ediþie la Revista „Arca” colaboreazã în jur de 40 deautori, unii nume importante ale culturii române de astãzi. Revista aredeschidere, criteriul colaborãrii la ea nefiind unul localist, ci unul val-oric. Sprijinindu-se pe numele locale certe, la „Arca” colaboreazãscriitori, eseiºti, istorici, traducãtori, teologi, universitari dinBucureºti, Timiºoara, Braºov, Oradea, Cluj, dar ºi din Chiºinãu, dinVoivodina ºi Gyula, din Germania ºi Israel. Acest refuz al complexu-lui provincial a impus revista „Arca” în peisajul publicistic culturaldin þarã. Ministerul Culturii a introdus Revista „Arca” în nomencla-torul revistelor protejate de minister. Miza revistei – profesionalismulcultural ºi deschiderea spre valorile autentice ale culturii scrise dinRomânia – se încearcã, în continuare, a fi onoratã. Revista „Arca” ainiþiat sau a coparticipat la manifestãri cultural-literare din Arad, dinþarã sau din strãinãtate. Astfel „Arca” este co-organizatoare la festi-valul internaþional de poezie Lucian Blaga (luna mai, Arad – Alba-Iulia – Lancrãm), la festivalul Eminescu de la Macea (15 iunie), lafestivalul-concurs Dorel Sibii (octombrie, Sãvârºin), la festivalulPoesis din Satu-Mare, la Zilele Revistei „Familia” din Oradea, laTârguri de carte (Arad, Timiºoara, Oradea, Bucureºti), la lansãri decarte arãdene, la întâlniri cu intelectuali români din Gyula (Ungaria)ºi Uzdin, Vîrºeþ, Novi Sad (Iugoslavia), la organizarea ºi susþinereaCenaclului Uniunii Scriitorilor din Arad.

Se editeazã lunar suplimentul Revistei de culturã „Arca”,„Monitorul cultural”, publicaþie de informaþie culturalã în policromie

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

75

Page 75: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

a judeþului Arad.Se editeazã în format electronic ºi se publicã pe site-ul

www.revistaarca.ro fiecare numãr triplu al revistei „Arca” ºi fiecarenumãr lunar al suplimentului „Monitorul cultural”.

6.4.4.Direcþia judeþeanã Arad a Arhivelor Naþionale

La Direcþia judeþeanã Arad a Arhivelor Naþionale se pãstreazãaproximativ 6100 m.l documente din fonduri administrative (pre-turile plaselor, primãriile judeþului Arad, Sfatul Popular al RegiuniiArad, sfaturile populare raionale, Prefectura Judeþului Arad ºiComitetul Judeþean P.C.R. Arad), fonduri judecãtoreºti (TribunalulJudeþului Arad), fonduri economice (U.T.A., ARIS, C.P.L. Arad,ASTRA Arad, C.A.P.-uri, I.A.S.-uri), fonduri din ramura învãþãmânt(Liceul Moise Nicoarã, Elena Ghiba Birta), fonduri culturale (Teatrulde Stat), fonduri ºi colecþii personale ºi familiale, matrice sigilare etc.

Cel mai vechi document original este un Act de vânzare-cumpãrare a localitãþii Tothfalu, încheiat la data de 6 februarie1406 între Gheorghe de Kusal, vânzãtor ºi Omechin loan, judeleoraºului liber regesc Baia Mare, cumpãrãtor. Alte documente deimportanþã istoricã ºi documentarã deosebitã sunt Colecþia dediplome (1406-1915), Colecþia de Hãrþi ºi planuri (1726-1951),Prefectura Judeþului Arad (1721-1950), Prim Municipiului Arad(1721-1975), Fond Personal Roman R. Ciorogariu, Ioan Suciu, LupaºOctavian, Vasile Goldiº etc.

Activitatea cultural-ºtiinþificã: Direcþia Judeþeanã Arad aArhivelor Naþionale este o instituþie culturalã de seamã a municipiu-lui ºi judeþului nostru, având atribuþii legate de preluarea, pãstrarea ºiprelucrarea tezaurului documentar pe care îl pune apoi la dispoziþiacercetãrii ºtiinþifice, contribuind astfel la progresul cultural-educativ.Fondurile ºi colecþiile arhivistice aflate în pãstrarea DirecþieiJudeþene Arad a Arhivelor Naþionale constituie, pentru numeroºicercetãtori din þarã ºi de peste hotare care le-au consultat, o valoroasãbazã documentarã în elaborarea a numeroase cãrþi, studii ºi articoleprivitoare la istoria României, a Transilvaniei, istoria judeþului sau amunicipiului. De asemenea, personalul ºtiinþific al direcþiei ºi-a adus

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

76

Page 76: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

contribuþia la elaborarea ºi editarea unui numãr considerabil delucrãri referitoare la istoria Aradului.

6.5. Artele spectacolului

6.5.1. Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

La aceastã orã, Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad este o instituþieprofesionistã de spectacole, cu o trupã stabilã formatã din 28 deactori, doi regizori ºi trei scenografi. Repertoriul fiecãrei stagiuni estestructurat pe douã categorii de spectacole. Prima dintre ele este des-tinatã producþiilor pentru sala mare, realizate dupã texte ale dra-maturgiei clasice, româneºti ºi universale, în montãri dintre cele maidiferite. Cea de a doua categorie vizeazã spectacolele destinate sãliiStudio – spectacole realizate dupã texte aparþinând dramaturgiei con-temporane, româneºti ºi universale, montate în chei moderne, avan-gardiste.

Pe lângã producþiile propriu-zise de teatru, instituþia arãdeanãmai realizeazã, în conformitate cu politica sa repertorialã, ºi specta-cole - lecturã destinate elevilor de liceu din municipiul Arad. Acestproiect se materializeazã în parteneriat cu Inspectoratul ªcolarJudeþean Arad ºi cu profesorii de Limba ºi literatura românã, specta-colele fiind realizate în conformitate cu programa ºcolarã a diferiþilorani de liceu. Un alt proiect foarte important este cel intitulat„Shakespeare pentru copii“. Acesta presupune producerea, în fiecarestagiune, a unor spectacole pentru copii, realizate dupã cele maiimportante piese de teatru scrise de William Shakespeare ºi transpusescenic pe înþelesul celor mici. Proiectul este unic în România ºi seînscrie în politica de formare a viitorului public de teatru, prin famil-iarizarea publicului, de la o vârstã foarte fragedã, cu marea creaþiedramaturgicã a lumii.

În ultimii ani, Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad ºi-a asumat ostrategie fermã de deschidere cãtre importante spaþii culturaleeuropene ºi de promovare a valorilor culturale româneºti în strãinã-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

77

Page 77: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

tate. În acest sens, au fost întreprinse numeroase turnee în strãinãtate,cu spectacole de referinþã din repertoriul teatrului din Arad, în maimulte þãri europene (Italia, Austria, Suedia, Danemarca, Elveþia,Franþa, Serbia, Ungaria).

Valoarea producþiilor artistice ale Teatrului Clasic „Ioan Slavici“Arad a fost recunoscutã atât prin articolele criticii de specialitate, câtºi prin nominalizãrile ºi premiile obþinute. Dintre acestea menþionãmcele patru nominalizãri la Premiile UNITER obþinute de TCIS Aradpentru spectacolul „Iubirea Fedrei”, de Sarah Kane, în regia lui MihaiMãniuþiu: Cel mai bun actor într-un rol principal (Zoltan Lovas), Ceamai bunã actriþã într-un rol principal (Irina Wincze), Cea mai bunãscenografie (Doru Pãcurar) ºi Cel mai bun spectacol („IubireaFedrei”). La acestea se adaugã ºi obþinerea Premiului pentru Cel maibun actor într-un rol secundar de cãtre actorul Ovidiu Ghiniþã (pentrurolul Tatãl din spectacolul „Vis. Toamna“, de Jon Fosse, în regia luiRadu Afrim)

La aceastã datã, Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad are urmãtoriiparteneri din strãinãtate: Teatrul Naþional Pecs (Ungaria), Teatrul„Jokai“ din Bekescsaba (Ungaria), Teatrul Dramatic din Vaxjo(Suedia), Teatro Stabile Perugia (Italia), Teatrul „Gavella“ din Zagreb(Croaþia). Mai trebuie menþionat ºi faptul cã în fiecare an TeatrulClasic „Ioan Slavici“ Arad este invitat la importante festivaluri deteatru din þarã, în anul 2009 pe cartea de vizitã a teatrului înscriindu-se încã douã festivaluri extrem de importante: Festivalul ComedieiRomâneºti (Bucureºti – organizat de Teatrul de Comedie Bucureºti,cu sprijinul Ministerului Culturii ºi Cultelor din România), unde afost prezentat spectacolul „Steaua fãrã nume“, de Mihail Sebastian, înregia lui Dan Vasile, ºi Festivalul Internaþional de Teatru „NopþileGavellei”, de la Zagreb. Acesta din urmã este cel mai important fes-tival de teatru din Croaþia ºi este organizat în fiecare an de Teatrul„Gavella”. În data de 31 octombrie 2009, Teatrul Clasic „IoanSlavici” Arad va prezenta pe scena acestui festival spectacolul„Tartuffe”, de Moliere, în regia lui Dan Vasile, devenind, astfel,primul teatru din România invitat la marele festival de la Zagreb. Maimult, spectacolul arãdean este considerat „invitatul de onoare“ al fes-tivalului „Nopþile Gavellei”, fiind ultima producþie prezentatã în fes-tival, chiar în seara Galei de la Zagreb.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

78

Page 78: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Festivalul Internaþional de Teatru Clasic

În anul 2009, Festivalul Naþional de Teatru Clasic îºi schimbãdenumirea în Festivalul Internaþional de Teatru Clasic, desfãºurându-se în acest an în perioada 11-24 octombrie. O datã cu aceastã cea dea XV-a ediþie, cel mai important eveniment cultural al toamnei arã-dene îºi va schimba înfãþiºarea, dar ºi oferta culturalã prezentatã pub-licului. Caracterul internaþional este conferit de douã aspecte: primuleste dat de producþiile strãine de teatru care vor fi prezentate în festi-val iar cel de-al doilea vizeazã organizatorii festivalului.

Astfel, în acest an vor fi invitate în festival ºi patru spectacoleimportante de teatru din strãinãtate. Primul dintre ele este „Caligula”,o co-producþie croato – macedoneanã, care poartã semnãtura celebru-lui regizor macedonean Tomaz Pandur – cotat ca fiind unul dintre ceimai importanþi regizori europeni ai momentului. „Caligula” este oproducþie impresionantã, atât din punct de vedere artistic, cât ºitehnic, fiind apreciat în Europa drept o adevãratã revelaþie a stagiuniitrecute. Cel de-al doilea spectacol din strãinãtate va aparþine TeatruluiNaþional din Pecs (Ungaria), al treilea – Teatrului „Jokai” dinBekescsaba (Ungaria) iar cel de-al patrulea unui teatru din Franþa –invitat în parteneriat cu Asociaþia AMIFRAN, acesta din urmã mar-când închiderea Festivalului Internaþional de Teatru Clasic de la Aradºi începerea Festivalului Internaþional de Teatru FrancofonAMIFRAN.

Începând cu ediþia a XV-a (11-24 octombrie 2009), FestivalulInternaþional de Teatru Clasic de la Arad are ca principal partenerTeatrul „Jokai” din Bekescsaba (Ungaria) – una dintre cele maiimportante instituþii profesioniste de teatru din þara vecinã.Parteneriatul încheiat între cele douã instituþii, pentru anul în curs,prevede organizarea comunã a deschiderii festivalului de la Arad,partea ungarã implicându-se direct în spectacolul inaugural

6.5.2. Teatrul de Marionete Arad

Teatrul de Marionete din Arad a fost înfiinþat în anul 1951 ºi prez-intã o importanþã deosebitã prin cele douã coordonate ale sale: este

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

79

Page 79: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

singurul teatru de pãpuºi din þarã care funcþioneazã în afara capitaleiRomâniei ºi, nu în ultimul rând, prin specificitatea pãpuºilor cu fire,este printre puþinele de acest fel din lume. Aceastã unicitate, care seîmpleteºte ºi cu tradiþia multisecularã româneascã a pãpuºilor din iar-maroace, denotã importanþa sa deosebitã pentru spaþiul cultural aljudeþului Arad. În prezent, Teatrul de Marionete funcþioneazã cu otrupã formatã din 11 actori pãpuºari, 21 de persoane ca personaltehnic, administrativ ºi la atelierele de decor ºi confecþionare pãpuºiºi 2 persoane la departamentul de conducere. Repertoriul este unulcât se poate de variat, punându-se în scenã spectacole inspirate dinfolclorul naþional ºi universal: „Albã ca Zãpada”, „Cenuºãreasa”,„Dumbrava Minunatã”, „Muzicanþii din Bremen” etc. În ceea cepriveºte numãrul tinerilor spectatori, acesta a crescut, constant, de laan, la an: 14.800 de spectatori în anul 2005, 18.485 în 2006, 20.256în anul 2007. Din dorinþa diversificãrii ofertei, au fost realizate ºispectacole inedite, de tip acrobatic, în colaborare cu Filarmonicaarãdeanã ºi cu trupa Urania. Spectacolele realizate în ciclul „Teatrulmic pentru cei mici” de cãtre cunoscutul regizor Victor Ioan Frunzãºi scenograful Adriana Grand, au contribuit la o mai mare mobilitatea Teatrului de Marionete – dupã conceptul teatrului ambulant – aces-te spectacole putând fi jucate ºi în spaþii neconvenþionale sau pescenele Cãminelor culturale din oraºele ºi comunele judeþului Arad,mai ales în proiectul „Cetatea Culturalã”, dezvoltat în ultimul an decãtre Centrul Cultural Judeþean Arad, la iniþiativa vicepreºedinteluiConsiliului Judeþean Arad, dl. Adrian Þolea.

O altã preocupare constantã a Teatrului de Marionete Arad o con-stituie participarea acestuia la festivalurile de gen organizate în þarã(Galaþi, Sibiu, Cluj-Napoca, Sighiºoara etc.) sau în strãinãtate(Avignon, Bekescsaba, Pecs, Chiºinãu etc.), precum ºi coproducþiilepuse în scenã împreunã cu Theatre de la Mezzanine din Paris. În ceeace priveºte festivalurile organizate de cãtre Teatrul de MarioneteArad, remarcãm Festivalul internaþional de arta animaþiei„Euromarionete”, un festival bianual cu o largã participare naþionalãºi internaþionalã. De asemenea, Festivalul internaþional de povestiricu marionete „...de-a fir’a pãr”, a cãrui primã ediþie a fost lansatã înanul 2008, în dorinþa de a readuce Teatrul de Marionete Arad înlumea internaþionalã a festivalurilor de gen. Astfel, pe parcursul a 11

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

80

Page 80: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

zile au fost prezentate spectacole de marionete la fire lungi,scurte ºimedii ale unor trupe din þarã ºi din strãinãtate: România, Germania,Spania ºi Cehia. Încadrându-se în specificul multicultural al judeþu-lui, Teatrul de Marionete Arad a lansat ºi o stagiune permanentã înlimba maghiarã, care se bucurã de un real succes, valorizând, evident,povestiri din literatura ºi folclorul maghiar. Prin profesionalismulactorilor ºi regizorilor de aici, precum ºi prin participarea la eveni-mentele culturale judeþene, naþionale ºi internaþionale, Teatrul deMarionete Arad a devenit deja un reper al culturii arãdene, valori-ficând din plin unicitatea ºi popularitatea de care se bucurã în rândulmicilor spectatori.

6.5.3. Filarmonica de Stat Arad

Din punct de vedere muzical, Aradul are o tradiþie de invidiat. La1833, când aici ia fiinþã Conservatorul de Muzicã, vorbim despre alºaselea centru muzical european, dupã Paris, Praga, Bruxelles, Vienaºi Londra. Palatul Cultural arãdean, construit în anul 1913, oferã ºiastãzi una dintre cele mai bune ºi mai cunoscute incinte acustice dinEuropa, fapt ce potenteazã cu atât mai mult potenþialul Filarmoniciiarãdene. Orchestra Simfonicã ºi Corul Academic din Arad ºi-aucâºtigat, de-a lungul timpului, un binemeritat prestigiu, atât în þarã,cât ºi în strãinãtate, concertând în Austria, Elveþia, Germania, Italia,Olanda, Spania, Serbia, Ungaria ºi Statele Unite ale Americii. Nu înultimul rând, pe lângã concertele sãptãmânale oferite publiculuiarãdean în fiecare stagiune, Orchestra Filarmonicã de Stat Arad par-ticipã ºi la numeroase deplasãri în judeþ, în special în oraºele în carese organizeazã Cetatea Culturalã semestrialã. Colaborarea cu mariartiºti de renume mondial, care au fost oaspeþii scenei arãdene ºi careau elogiat, de fiecare datã, calitatea actului cultural care se desfãºoarãaici, a oferit publicului meloman arãdean contactul nemijlocit culumea muzicalã internaþionalã. Mai mult, începând cu acest an, cândla Arad au fost interpretate în premierã naþionalã piese din compoz-iþia muzicalã a lui Alexandru Mocioni – primul mare compozitorromân de muzicã de camerã – a fost revigoratã ºi activitatea de cerc-etare muzicalã, în paralel cu cea de valorificare a patrimoniului muz-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

81

Page 81: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

ical local. Prin iniþierea ºi promovarea unor evenimente muzicale cuo largã respiraþie continentalã, cum este cazul „Festivalului Arãdeande Muzicã Vienezã”, a „Concursului internaþional pentru pian” etc.,municipiul ºi judeþul nostru intrã în zona locaþiilor de prestigiu dinEuropa. Festivalul Muzicii Sacre, Festivalul pentru chitarã clasicã,Muzica în cetãþile Aradului, Primãvara arãdeanã sau Zilele Aradului,reprezintã tot atâtea reuºite ale Filarmonicii arãdene, cu atât mai mult,cu cât astfel de spectacole sunt organizate ºi în locaþii alternative,cum este Domul Minorit, Biserica Roºie, Sinagoga Neologã, Salafestivã a Palatului de Justiþie, Piaþa Avram Iancu, Parcul Reconcilieriietc. Concertele educative, prezentate pentru elevii ºcolilor ºi liceelorarãdene atât de cãtre Orchestra Filarmonicã, cât ºi de cãtre CorulAcademic, contribuie decisiv la educaþia muzicalã a tinerei generaþiide melomani arãdeni ºi ca captarea unui public-þintã pentru manageriiacestei instituþii. În plus, cu precãdere în ultimii ani, se constatã osporire a numãrului de deplasãri în judeþ, mai ales în oraºele arãdene,unde muzica clasicã este reclamatã de cãtre un public aflat într-o con-tinuã creºtere. Colaborarea Filarmonicii de Stat Arad cu Liceul deArtã „Sabin Drãgoi”, cu ªcoala Popularã de Artã ºi cu cele douãUniversitãþi arãdene, reprezintã o altã dimensiune, care întregeºtesfera preocupãrilor contemporane ale acestei instituþii culturale dinjudeþul nostru ºi care va contribui la diversificarea ofertei culturale ºi,mai ales, la ridicarea nivelului artistic în ceea ce priveºte arta muzi-calã de amatori. Tot prin implicarea profesioniºtilor Filarmonicii,asistãm ºi la o revigorare a corurilor bisericeºti, a fanfarelor ºigrupurilor corale ce se dezvoltã pe lângã aceste instituþii ºi organiza-þii neguvernamentale din judeþul Arad.

6.6. Arte vizuale

6.6.1. Uniunea Artiºtilor Plastici din România – Filiala Arad

Filiala din Arad a Uniunii Artiºtilor Plastici din România a fostînfiinþatã în anul 1957 ºi este o asociaþie profesionalã de utilitate pub-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

82

Page 82: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

licã, constituitã în baza Legii nr.21/1924. Asociaþia cuprinde unnumãr de 57 de membri, dintre care 22 sunt membri fondatori ºi 35sunt membri asociaþi. Ca mijloace de expresie artisticã, din asociaþiaarãdeanã fac parte pictori, sculptori, graficieni, scenografi, designerisau realizatori de picturã religioasã. De-a lungul timpului, filialaarãdeanã a Uniunii Artiºtilor Plastici din România s-a fãcut remarcatãpe plan judeþean, naþional ºi internaþional, în spaþiile Galeriei de Artã„Delta” având loc cel puþin 12 expoziþii personale în fiecare an,aparþinând artiºtilor arãdeni. La finele fiecãrui an, Galeriile orga-nizeazã ºi expoziþii colective, astfel ca fiecare artist sã-ºi poatãprezenta realizãrile artistice pe anul în curs. Dupã 1989, UAP Arad aorganizat 14 ediþii ale Bienalei Naþionale de Sculpturã Micã ºi aleBienalei Naþionale de Desen, iar în anul 2007 a fost organizator prin-cipal al Bienalei Internaþionale de Picturã, Sculpturã ºi Graficã, lacare au participat artiºti plastici din România, Ungaria, Cehia ºiCroaþia. Premiile Bienalei Internaþionale i-au evidenþiat pe pictorulSever Frenþiu, pe sculptorul Ovidiu Maitec ºi pe graficianul EugenPopa. Dintre cei mai activi artiºti plastici arãdeni îi amintim peDumitru ªerban, Onisim Colta, Rudolf Kocsis, Iosif Stroia, AdrianSandu, Cosmin Moldovan, Giotto Doichiþã, Maria Balea, Anamariaªerban, Cott Lia Rodica, Corina Hriþcu, Ioana Þugulea, care suntinvitaþi sã organizeze periodic expoziþii personale în þarã ºi strãinã-tate: Ungaria, Germania, Olanda, Maroc, Italia, Norvegia, Serbia,Polonia etc. Deloc întâmplãtor, Dumitru ªerban este, în prezent,preºedintele Uniunii Artiºtilor Plastici din România, o încununare aactivitãþii artistice ºi pedagogice a acestui important artist plasticarãdean.

6.6.2. Parcul de sculpturã monumentalã de la Cãsoaia

Începând cu vara anului 1979 ºi pânã în anul 1985, la Cãsoaia afuncþionat, neîntrerupt, Tabãra de sculpturã monumentalã.Autoritatea judeþeanã, împreunã cu Uniunea Artiºtilor Plastici dinRomânia organiza cazarea ºi întreþinerea, pe o perioadã de 45 de zilea tinerilor artiºti plastici din toatã þara, selecþionaþi dupã criteriiextrem de riguroase. Blocurile de calcar, ca material de lucru, erau

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

83

Page 83: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

aduse de la Podeni ºi Viºtea, din judeþul Cluj, iar sculpturile finisate(aproximativ 2 m înãlþime sau lãþime) erau aºezate de cãtre organiza-tori pe socluri de beton. În plus, tot autoritãþile judeþene au decis sãplanteze în acest cadru ºi copaci sau arbuºti ornamentali, cu viziunedendrologicã, pentru a spori frumuseþea parcului. În cele ºapte ediþiiale taberei – unicat în România – au fost realizate 70 de sculpturimonumentale, semnate de 57 de autori, dintre care 56 din România ºiunul din Ungaria. Tinerii sculptori de atunci au devenit astãzi person-alitãþi marcante ale artei plastice româneºti ºi internaþionale, ceea ceridicã ºi mai mult cota exponatelor de la Cãsoaia. Gheorghe Apostu,considerat a fi continuatorul lui Constantin Brâncuºi, a sculptat laCãsoaia „Altarul Dacic”. De la Aurelian Borlea ne-a rãmas „CavaleriiApocalipsei”. Mihai Borodi a sculptat „Pecetarul”, Maria MarcelaBranea „Simbol”, „Luminã de zi” ºi „Soclul”, Delia Brânduºescu ne-a lãsat „Vatra”, iar Mihai Buculei „Fereastra”. Livia Cernenschi arela Cãsoaia „Spre zãri albastre”, Vlad Ciobanu „Învãþãturile luiNeagoe Basarab cãtre fiul sãu Teodosie”, Ioana Deac-Bistriþa„Neliniºte”, Constantin Doichiþã „Icar”, Doru Nicoale Drãguºin„Lupta omului cu centaurii”, Anton Eberwein „Copacul”, AlexandruGheorghiþã „Arbore Gotic”, „Arbore Bizantin” ºi „Arbore Romanic”,Nicolae Gheaþã „Izvorul”, Gheorghe Goidaci „Geomorfã”, ElenaHariga „Compoziþie”, Ion Iancuþ „Plimbare cu inorog” ºi „Cetãþuia”,Gheorghe Iliescu-Cãlineºti „Captarea razelor solare”, IorgosIliopolos „Cuplu”, Mihai Istudor „Loc pentru sãrbãtoare” ºi „Vatrãpentru o zi de odihnã”, Dumitru Juravle „Trofeu Roman”, NicolaeKruch „Jilþ”, Dorin Lupea „Sceptru pentru apus de soare”, AlexandruLupu „Naºterea unui triptic”, ªtefan Macovei „Tors”, GheorgheMarcu „Semn pentru apã”, Bata Marianov „Compoziþie”,Mladonyiczky Bela „Vitae”, Traian Moldovan „Anotimpurile”, IonelMunteanu „Semn pentru ea ºi el”, Alexandru Nancu „SimþireaPãmântului”, Iulian Olariu „Fluiditate”, Octavian Olariu „Lupta con-trariilor”, Dumitru Paina „Reflectare”, Alexandru Paraschiv„Seminþe pentru mai târziu”, Dumitru Pasima „Semn pentruMioriþa”, Mihai Pãcurar „Cuplu”, Ioan Pârvan „Arlechinii”, Ana ZoePop „Robusteþe”, Adrian Popovici „Sub semnul iminenþei”, AntonRaþiu „Mit”, Dinu Rãdulescu „Cavalerul”, Ion Rusu „CopiiiSoarelui”, Ovidiu Simionescu „Altarul”, Rodica Stanca Pamfil

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

84

Page 84: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

„Compoziþie”, Mihai Stãnescu „Straja”, Sava Stoianov „TurnulBabel” ºi „Cupola”, Petru Stoicu „Elogiu Pãmântului” ºi „Contraste”,Dumitru ªerban „Piatra de hotar” ºi „Praznic”, Constantin ªevþov„Familia”, Corneliu Tache „Medievala”, Florentin Tãnãsescu„Zburãtorii” ºi „Cumpãna cerului”, Narcis Teodoreanu „Omul cuscut”, Carmen Tepºan „Oglindirea”, Ioan Tolan „Maternitate”, EmilVitroel „Germinaþie” ºi „Elegie”, Aurel Vlad „Urcã spre SoareRãsare”.

Reamenajarea Parcului de Sculpturã Monumentalã de la Cãsoaia,acþiune demaratã în acest an de cãtre Consiliul Judeþean Arad ºi tre-cerea acestei Tabere în patrimoniul judeþean, fac posibilã atât punereaîn valoare a acestui tezaur sculptural naþional, cât ºi o eventualãrevigorare a Taberei de Sculpturã dupã modelul de odinioarã, eventu-al cu participare internaþionalã.

6.6.3. Asociaþia Foto Club Arad

Asociaþia Foto Club Arad a fost înfiinþatã în anul 1968, cu scop-ul de a imortaliza ºi promova valorile culturale ale judeþului Arad.Destul de repede, în jurul acestei Asociaþii se reunesc un grup de arã-deni pasionaþi de arta fotograficã ºi organizeazã o primã expoziþie înfoaierul Teatrului de Stat din Arad. Sub coordonarea unor fotografi deexcepþie – Francisc Kelen, Virgil Jireghie ºi Nelu Scripciuc – artiºtiifotografi arãdeni reuniþi în cadrul Asociaþiei Foto Club organizeazãexpoziþii de succes, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. Prin profesional-ismul de care dau dovadã, fotografii arãdeni au devenit parteneri înelaborarea unor albume de prezentare a municipiului ºi judeþului, iarîn anul 2006 au editat primul album jubiliar, marcând aniversarea a100 de ani de la înfiinþarea primul club de fotografie în Arad.Asociaþia are în prezent un numãr de 45 de artiºti ºi amatori defotografie, în ultimii ani organizând ºi numeroase expoziþii în aerliber ºi în spaþii neconvenþionale, venind astfel în întâmpinarea pub-licului amator de frumos. Meritul Asociaþiei Foto Club Arad în imor-talizarea monumentelor de for public ºi a valorilor arhitecturale arã-dene este incontestabil, cu atât mai mult, cu cât constatãm ºi o extin-dere a prezenþei lor în judeþul Arad, la festivalurile locale, nedeile,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

85

Page 85: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

rugile ºi alte manifestãri culturale rurale.

6.7. Culturã ºi artã tradiþionalã

6.7.1. Centrul Cultural Judeþean Arad

Centrul Cultural Judeþean Arad este o instituþie publicã cupersonalitate juridicã care funcþioneazã din anul 2001 sub autori-tatea Consiliului Judeþean Arad.

Centrul are drept scop promovarea culturii, în toate formele eimoderne ºi tradiþionale, a resurselor patrimoniale valorificate printurism, identificând oportunitãþile de convergenþã a celor douãdomenii de referinþã.

În acest sens, principale obiecte de activitate sunt:- Organizarea ºi desfãºurarea de activitãþi cultural-artistice- Iniþierea ºi sprijinirea proiectelor de promovare a tradiþiilor ºi

obiceiurilor locale, a meºteºugurilor ºi a artei populare autentice- Conservarea, protejarea ºi valorificarea culturii tradiþionale în

scopul pãstrãrii specificului zonal ºi a identitãþii etnoculturale- Afirmarea valorilor morale, artistice, tehnice ºi stimularea cre-

ativitãþii ºi a talentului- Editarea de publicaþii, materiale informative ºi de promovare

potrivit obiectului de activitate- Dezvoltarea parteneriatului ºi a schimburilor culturalePrincipalele direcþii în care instituþia acþioneazã potrivit

atribuþiilor ce-i revin prin Regulamentul de organizare ºi funcþionaresunt: coordonare, promovare, informare, educaþie ºi formare,

monitorizare.

Structura organizatoricã

Instituþia îndeplineºte atribuþii specifice mai multor aºezãminteculturale, subinstituþii, integrate instituþiei de bazã:

Centrul Cultural Judeþean Arad:

- Revista de culturã „Arca”, birou de editare publicaþii- Biroul de conservare ºi valorificare a tradiþiei populare

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

86

Page 86: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

- Orchestra popularã „Rapsozii Zãrandului”

Compartimente funcþionale:

- Birou Managementul Proiectelor- Serv. Management ºi Marketing Cultural-Turistic- Serv. Administrativ-ContabilPotenþialul instituþiei reflectã, pe de o parte, resurse organiza-

torice ºi oportunitãþi de dezvoltare evidenþiate de un mediu culturalmarcat de tradiþie, diversitate ºi multiculturaliatate.

Pe de altã parte, oferta cultural-turisticã variatã, amploarea ºicomplexitatea evenimentelor organizate de instituþia noastrã, cu largãdeschidere cãtre spaþiul public, implicã un management instituþionalperformant, adaptat tendinþelor de înnoire a vieþii ºi pieþei culturaleactuale a cãrei dinamicã evolueazã spre dialog, interculturalitate ºiimplicit spre internaþionalizarea demersurilor cultural- artistice.

La o succintã analizã, diagnoza spaþiului cultural arãdean identi-ficã ca puncte tari ale instituþiei Centrului: diversitatea obiectelor deactivitate, bazã de date bine structuratã, resurse umane suficiente, îngeneral specializate ºi competente, buget satisfãcãtor pentru deru-larea proiectelor ºi programelor anuale, dotare tehnicã corespunzã-toare.

Punctele slabe: precaritatea remunerãrii, insuficienþa spaþiuluide lucru în echipã – departajat pentru relaþii cu publicul ºi spaþiu indi-vidual adecvat muncii de creaþie, lipsa unei clãdiri reprezentativepentru sediul central ºi utilizarea fragmentatã a spaþiului existentcreând sincope în comunicare, proceduri dificile de accesare ºidecontare a fondurilor reclamate de unii solicitanþi neexperimentaþi,raporturi instituþionale deficitare, lipsa de comunicare ºi transparenþãa unor parteneri.

Riscurile: ineficienþa rezultatelor datorata monitorizãrii limitate,insuficienta vizibilitate în plan mediatic, percepþie confuzã a sistemu-lui de valori, marginalizarea elitelor intelectuale.

Activitãþi:

Calendarul anual al evenimentelor culturale oferã princi-palele repere ce definesc diversitatea ºi multiculturalitatea ca ele-mente de referinþã ale spaþiului arãdean. Exemplificãm în cele ceurmeazã cu cele mai reprezentative proiecte-eveniment din aria tem-aticã „culturã tradiþionalã”: Festivalul interjudeþean de folclor al

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

87

Page 87: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

cântecului ºi jocului popular din Þara Zãrandului, Târgul meºter-

ilor ºi Parada portului popular de la Moneasa, Târgul de Fete de

pe Muntele Gãina, Festivalul folcloric „La izvor de cânt ºi dor” de

la Lipova, Caravana Tradiþiilor de Iarnã.

Artele vizuale sunt ilustrate printr-un eveniment de talie inter-naþionalã - Bienala de Arte Contemporane ºi un altul de interes zonal- Tabãra de picturã Bata, iar cultura scrisã prin manifestãri de gen,precum: Festivalul Internaþional de Literaturã „Dorel Sibii” ºi

Tabãra de Creaþie Literarã de la Sãvârºin.

Artele spectacolului sprijinite consecvent de Centrul CulturalJudeþean Arad promoveazã cu succes interculturalitatea printr-o suitãde evenimente: « Cetatea culturalã », Festivalul Minoritãþilor, Zilele

Culturii Maghiare, Zilele Culturii Sârbe sau Festivalul Internaþional

de Teatru Francofon realizat în colaborare cu Asociaþia Amifran.Educaþia artisticã permanentã se realizeazã printr-un program

al „culturii de masã” de datã recentã, dar atractiv prin proiecte cuimpact deosebit: ªcoala de Varã, organizatã pe module, destinatãtinerilor cu aptitudini vocaþionale din oraºele judeþului – ChiºineuCriº, Curtici, Sântana, Pecica, Nãdlac,Ineu, Lipova, Pâncota, Sebiº– ºi Târgul Educaþiei în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar alJudeþului Arad.

În aria evenimentelor cu un caracter civic desfãºurate sub egidaConsiliului Judeþean Arad se în scriu manifestãrile: 1 Decembrie –Ziua Naþionalã a României, Comemorarea Eroilor de la Pãuliº,Comemorarea Eroilor Revoluþiei din decembrie 1989, dar ºi acþiunice recompenseazã talentul, creativitatea sau performanþa: Premiileanuale ale Uniunii Scriitorilor ºi Uniunii Artiºtilor Plastici– FilialaArad, Gala Sportivilor Anului.

Biroul Managementul proiectelor ºi Serviciul de Marketing

cultural – turistic au competenþe ºi atribuþii pentru iniþierea, orga-nizarea, implementarea ºi monitorizarea programelor ºi proiectelorculturale proprii sau în parteneriat cu alte instituþii.

Promotor cultural ºi susþinãtor al iniþiativelor valoroase, CentrulCultural Judeþean Arad furnizeazã autoritãþii tutelare – ConsiliulJudeþean Arad -expertizã în domeniul politicilor culturale transpuseîn practicã prin programe ºi proiecte reprezentative ce definesc„identitatea judeþului”.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

88

Page 88: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

7.7.2. Biroul pentru Conservarea ºi Valorificarea Culturii

Tradiþionale

Are un rol esenþial în pãstrarea nealteratã a valorilor etnograficeidentitare, cunoaºterea, perpetuarea ºi promovarea creaþiei populareautentice.

Valorificarea scenicã a potenþialului coregrafic tradiþional dinprincipalele vetre folclorice arãdene - Þara Zãrandului, Zona Codru-Moma, Zona Ineului, Podgoria Aradului, Câmpia Criºului Alb ºiValea Mureºului - reprezintã principala activitate.

6.7.3. Orchestra popularã „Rapsozii Zãrandului”

Face parte din elita muzicii populare româneºti, apãrãtoare avalorilor culturii tradiþionale autentice pe care le susþine cu profe-sionalism ºi virtuozitate.

Performanþele artistice se datoreazã bogãþiei repertoriului muzi-cal, dar ºi calitãþii instrumentiºtilor din acest ansamblu folcloric,renumit pentru arta interpretativã a cântecului ºi jocului popular dinÞara Zãrandului, atât pe plan naþional cât ºi internaþional.

6.7.4. Ansambluri ºi formaþii artistice de amatori în judeþul

Arad

În prezent, la nivelul judeþului Arad existã un numãr de 52 deansambluri ºi formaþii artistice de amatori, majoritatea funcþionândpe lângã casele de culturã orãºeneºti ºi cãminele culturale comunalesau sãteºti.

Ansamblul „Spicul” din Olari, reprezentativ pentru CâmpiaComlãuºului ºi pentru Valea Criºului, are în repertoriu dansuri locale,bãnãþene, bihorene ºi sibiene, obþinând numeroase premii judeþene,regionale ºi naþionale.

„Junii Podgoriei” ºi „Ghioceii” din Ghioroc sunt formaþii de

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

89

Page 89: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

dansuri reprezentative pentru Podgoria Aradului. „Doina Criºului”

din Ineu, pune în scenã dansuri specifice zonei Apateu-ªicula-Craiva-Ineu, iar „Junii Seleuºului” din Seleuº, ca ºi „Bujorii Grãniceriului”din Grãniceri acoperã acelaºi areal folcloric. „Junii Zãbranilor” esteun ansamblu local care a evoluat extrem de mult în ultima perioadã,fiind reprezentativ pentru partea bãnãþeanã a judeþului Arad, din prea-jma Mureºului Inferior. „Cununa Nadãºului” ºi, de datã mai recentã„Junii din ªimand”, pãstreazã tradiþia criºanã, la fel ca ºi „Formaþiamixtã de dansuri populare din Socodor. „Busuiocul” din Sântana, pelângã dansurile specifice zonei, pune în scenã ºi dansuri bãnãþene,germane, moþeºti sau bihorene, efectuând turnee în Austria, Ungariaºi Republica Moldova. La fel, formaþia „Ardeleana” din Bocsig, carea participat la Festivalul Internaþional de Folclor din Franþa.Ansamblul folcloric „Zãrandul” de la Palatul Copiilor ºi Elevilor din

Arad, produs al secþiilor de dans popular ºi canto popular de laaceastã instituþie, pune în scenã dansuri din Þara Zãrandului, dar ºidin Banat, Bihor ºi Þara Moþilor. A participat la numeroase festival-uri locale, regionale ºi internaþionale, fiind apreciat pentru originali-tatea ºi calitatea spectacolelor, dar ºi pentru promovarea folcloruluitradiþional în rândul tinerei generaþii. Acelaºi repertoriu este interpre-tat ºi de cãtre dansatorii ansamblului „Doina Mureºului”, doar cãdansatorii sunt adolescenþi ºi beneficiazã de costume tradiþionale,pãstrate în depozitul Centrului Cultural Judeþean Arad. Totodatã, seconstatã extinderea actului cultural tradiþional prin punerea în scenãa unor grupuri vocale, soliºti individuali, sau interpreteazã obiceiuritradiþionale (chematul la nuntã, colinde de Crãciun, ieºitul la arat,sânzienele etc.).

Formaþia de dansuri „Gyongyvirag” din Dorobanþi, la fel ca„Aranykalasz”, „Rozmaring” din Iratoºu, „Tinny Grup” din Pilu,„Leveles” din Satu-Nou sau ansamblul bulgarilor din Vinga, pun înscenã dansuri ºi cântece tradiþionale, specifice maghiarilor ºi bulgar-ilor din judeþul Arad. Dansurile germane sunt prezente la ansam-blurile din Sântana ºi Pâncota, iar dansurile slovãceºti, la Nãdlac. Deasemenea, majoritatea formaþiilor de dansuri interpreteazã ºi suite„romales”, evident, cu costumaþii specifice.

Formaþiile de Cãluºari, dar ºi „Dubaºii” din Sãvârºin, Petriº,

Cãpâlnaº, Birchiº etc interpreteazã colinde autentice cu o largã influ-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

90

Page 90: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

enþã precreºtinã – spre exemplu „Dansul Dubelor” de o rarã fru-museþe ºi pe care îl regãsim la Sãvârºin.

Alãturi de aceste ansambluri ºi formaþii de dansuri existã ºi altetradiþii: cea legatã de fanfare ºi formaþiile civile de pompieri ......., oaltã tradiþie de sorginte imperialã, prezentã în majoritatea localitãþilordin Transilvania. Remarcãm ºi prezenþa tarafurilor locale, cum estecel de la Vârfurile sau din bazinul Lipovei, o adevãratã pepinierã deinterpreþi instrumentali sau vocali.

Cele mai cunoscute ºi active formaþii ºi ansambluri folclorice dinjudeþul Arad sunt: „Doina Mureºului”, „Rapsodia Mureºanã” ºi„Zãrandul” din Arad; „Cãluºarii” din Beliu, „Junii Criºului” dinDieci, „Junii Podgoriei” din Ghioroc, „Spicul” din Olari,„Podgorenii” din Pãuliº, „Pãstrãtorii tradiþiei” din Pecica, „Cununiþa”ºi „Busuiocul” din Sântana, „Dubaºii” din Sãvârºin, „JuniiSocodorului”, „Garofiþa” din ªimand, „ªiriana” din ªiria, „CununaNadãºului” din Tauþ, „Dubaºii” din Juliþa, „Florile Mureºului” dinVladimirescu.

6.7.5. Casa de Culturã a Municipiului Arad

Casa de Culturã a municipiului Arad a fost înfiinþatã în anul 1968ºi reînfiinþatã în anul 1992, ca instituþie de culturã din subordineaPrimãriei municipiului, sub autoritatea Consiliului Local MunicipalArad, care este ºi principalul finanþator. În peisajul cultural arãdeaneste singura instituþie culturalã de proiect, ceea ce îi oferã un puter-nic potenþial, datoritã diversitãþii culturale pe care o oferã, de la activ-itãþi culturale susþinute de amatori ºi pânã la cele susþinute de profe-sioniºti, de la programe culturale din domeniul literaturii ºi pânã lacele din domeniul artei spectacolului sau a folclorului, precum ºidatoritã dinamismului conferit de caracteristica instituþiei de proiect.Casa de Culturã a municipiului Arad a dobândit un renume recunos-

cut la nivel naþional ºi internaþional, datoritã calitãþii proiectelor cul-turale promovate ºi susþinute, beneficiind de susþinere constantã aministerelor culturii din România ºi Franþa, precum ºi de o susþinereocazionalã din partea Ministerului Culturii din Ungaria. CCM Aradeste iniþiatoarea unui program pentru promovarea teatrului românesc

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

91

Page 91: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

ºi a celui est european, intitulat „Thespis” ºi susþinut de cãtre minis-terele culturii din România ºi Franþa. Prin faptul cã deþine o salã laAvignon, Casa de Culturã poate promova teatrul din estul europei lacel mai mare ºi de prestigiu festival de teatru din lume. Din dorinþade a promova cultura ºi arta arãdeanã la nivel naþional ºi internaþion-al Casa de Culturã este membru asociat al celei mai mari ReþeleEuropene a Centrelor Culturale (ENCC), cu sediul la Berlin, alAsociaþiei „Le Rencontre“, precum ºi membru al Asociaþiei CentrelorCulturale din România. În acest context instituþia a dezvoltat conexi-uni culturale stabile cu instituþii similare din Avignon, Nîmes, Paris(Franþa), Pecs, Szeged (Ungaria), Helsinki (Finlanda), InstitutulPolonez, Teatrul Tanz Varºovia (Polonia), Centrul Cultural Ceh,Centrul Cultural Francez, Ambasada Statelor Unite ale Americii,Trap Door Chiago Theater (SUA), Centrul Teatral din Kiev(Ucraina), Teatrul DAH din Belgrad (Serbia), precum ºi cu instituþiisimilare sau cu alte instituþii culturale din Bucureºti, Târgu Mureº,Timiºoara, Constanþa, Galaþi, Botoºani, Alba Iulia, Cluj ºi Sighiºoara.Casa de Culturã a municipiului Arad are cea mai diversificatã ofertã

culturalã, dintre instituþiile similare din zona de vest a României.Aceastã afirmaþie poate fi susþinutã atât prin volumul ºi diversitateaofertei curente cât ºi prin calitatea ºi unicitatea evenimentelor cultur-ale punctuale realizate, precum: festival de teatru underground, festi-

val de muzicã rock, festival de D.J. ºi grafitti, festival de muzicã folk,

festival de muzicã jazz, festival de muzicã blues, festival de film, fes-

tival al cãrþii ºi lecturii, festival de folclor, concerte de muzicã cla-

sicã, bienala de artã contemporanã, festival al muzicii de fanfarã,

festival al vinului, festival al muzicii corale. Câteva dintre eveni-mentele produse, organizate ºi promovate de cãtre CCMA suntemblematice pentru Arad ºi se caracterizeazã prin unicitate, nu numaila nivelul municipiului ºi a judeþului Arad, ci ºi în zona de vest a þãrii,ori chiar la nivel naþional; de exemplu, Festivalul de teatru de camerã

ºi underground este unicul din România care se adreseazã exclusivtrupelor ºi producþiilor de teatru independente, Festivalul de rock esteunicul din þarã care se adreseazã exclusiv trupelor tinere sau proaspãtînfiinþate, ori ale celor de proiect etc. Casa de Culturã a municipiuluiArad are în subordine mai multe ansambluri, orchestre sau trupe careºi-au fãcut cunoscut repertoriu atât pe scena localã cât ºi la nivel

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

92

Page 92: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

internaþional: Ansamblul folcloric „Zãrandul“, Ansamblul folcloric„Doina Mureºului“, Corul „Emil Monþia“, cvartetul de corzi„Virtuozii Transilvaniei“, trupa de rock „Narval“, Ansamblul„Rromak“, Asociaþia Numismaþilor, trupa de teatru de amatori etc. Oaltã componentã importantã a activitãþii Casei de Culturã esteeditarea de carþi, reviste, antologii, broºuri, albume muzicale, filme

documentare ºi artistice.

Datoritã ofertei sale culturale Casa de Culturã este principalulorganizator sau principalul partener al Primãriei în organizareamajoritãþii evenimentelor culturale desfãºurate în aer liber sau înspaþii neconvenþionale, crescând astfel accesibilitatea publicului laactul cultural. Anual instituþia organizeazã peste 60 de evenimente ºiacþiuni culturale, peste 150 de concerte ºi spectacole, la care par-ticipã, în medie circa 100.000 de spectatori. Evoluþia audienþei, înultimii opt ani, a fost evidentã, numãrul spectatorilor crescând de lacirca 6.000 într-un an, la peste 100.000 pe perioada anului 2008, la felºi numãrul evenimentelor care au crescut în aceeaºi perioadã de optani, de la 10 la 40 într-un an, fiecare dintre evenimentele organizatecuprinzând mai multe acþiuni artistice sau culturale. În acest sensFestivalul de teatru de camerã ºi underground a cuprins pe lângã cele34 de spectacole invitate ºi patru workshop-uri dedicate artei specta-colului.

Casa de Culturã doreºte sã fie unul dintre principalii promotoriculturali care, prin calitatea ºi diversitatea ofertei, sã contribuie larevenirea Aradului la statutul de oraº al culturii, statut pe care l-apierdut în ultimii cincizeci de ani.

6.7.6. ªcoala Popularã de Arte Arad

ªcoala Popularã de Arte Arad reprezintã o instituþie de culturã cuprofil de învãþãmânt artistic, funcþionând sub autoritatea ConsiliuluiJudeþean Arad, menitã sã realizeze educaþia artisticã a unui publiccultural larg, cu aptitudini în domeniu. Instituþia funcþioneazã în bazaLegii nr.143 din 2007, privind organizarea ºi funcþionareaaºezãmintelor culturale, a O. G 102 din 1998, privind formarea pro-fesionalã continuã în regim educaþional ºi a Regulamentului de orga-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

93

Page 93: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

nizare ºi funcþionare, aprobat de Consiliul Judeþean Arad. ªcoala continuã o însemnatã tradiþie a învãþãmântului artistic

arãdean. Începuturile acesteia sunt legate de înfiinþarea, în anul 1833,a Conservatorului de muzicã (renumitul „Conservatorium”), unuldintre primele din Europa. Scopul activitãþii Conservatorului îºipãstreazã în bunã mãsurã actualitatea: „sã pregãteascã viitori profe-sioniºti, sã instruiascã amatori ºi sã lãrgeascã cercul iubitorilor deartã”. Începând cu anul 1918, institutia a fost reorganizatã pe bazaprogramului de instrucþie publicã, subvenþionatã fiind de cãtremunicipalitate ºi purtând numele de Conservatorul municipal demuzicã ºi artã dramaticã. În anul 1948, ca urmare a dispoziþieiMinisterului Artelor prin care se etatizeazã conservatoarele, se înfi-inþeazã ªcoala popularã de artã.

În prezent, ªcoala Popularã de Arte Arad are ca obiective prin-cipale realizarea de cursuri de educaþie artisticã ºi desfãºurarea deprograme cultural-artistice (concerte, spectacole de muzicã popularã,pop, rock, teatru, balet, audiþii muzicale, expoziþii). Instituþia orga-nizeazã cursuri la 18 discipline: canto clasic, canto muzicã uºoarã,canto popular, pian, vioarã, chitarã, chitarã clasicã, orgã electronicã,percuþie, instrumente de suflat, picturã, graficã, design vestimentar,design grafic-graficã asistatã de calculator, artã fotograficã actorie sibalet. Acestor cursuri, care se desfãºoarã la sediul din str. G. Bariþiunr. 16, li se adaugã disciplina iniþiere fanfarã, în cadrul secþiei externedin localitatea Buteni. În funcþie de profil, se organizeazã cursuricomplementare de teorie-solfegii-istoria muzicii, respectiv istoriaartei plastice.

Numãrul cursanþilor depãºeºte în fiecare an cifra de 400.Cursurile sunt susþinute de 23 de profesori, unii dintre ei artiºticunoscuþi, profesioniºti merituoºi, dar ºi cadre didactice tinere.

Pe lângã activitatea didacticã, ºi în strânsã legãturã cu aceasta,instituþia desfãºoarã programe cultural-artistice. Manifestãrile cultur-ale, în numãr de peste 60, în cursul unui an ºcolar, se desfãºoarã pedouã paliere valorice:

- nivelul general : audiþii de clasã ºi vizionãri (minimum douãîn fiecare clasã, la sfârºit de semestru), expoziþia permanentã de artãplasticã;

- producþia artisticã de vârf, cuprinzând: Festivalul inter-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

94

Page 94: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

judeþean “POP STAR”, „ZILELE ªCOLII POPULARE DE ARTE(Expoziþia de picturã, graficã, sculpturã, design; Concert de muzicãclasicã; Spectacol pop-rock; Spectacol de muzicã popularã; Punereaîn scenã a unei piese de teatru într-un act; Recitalul profesorilor),Salonul bienal de picturã, graficã, design, artã digitalã, Recital de col-inde ºi expoziþia „Felicitare de Crãciun” ºi altele.

Valorificarea ºi promovarea folclorului autentic din zonele etno-folclorice ale judeþului reprezintã o altã preocupare importantã ainstituþiei. În acest sens, în ºcoalã funcþioneazã douã grupuri fol-clorice: „Sânzienele” ºi „Lioara”, participante la numeroase specta-cole ºi festivaluri, pe plan local ºi naþional, la emisiuni televizate defolclor.

În acelaºi timp, instituþia faciliteazã participarea elevilor curezultate deosebite la expoziþiile naþionale ale ºcolilor populare dearte ºi la festivaluri naþionale de muzicã popularã, uºoarã, teatru.

NOTE:1 Balota, Anton, Romano Slavica, vol.X, Bucureºti, 1964, care citeazã Bathyan

Ignatus, De Sancti Gerardi episcopus Chanadiensis scripta et acta…1790.2 Vlãduceanu, Victor, Vechi monument istorico-religios – Mãnãstirea Bodrog,

Timiºoara, 1939.3 Velescu. Oliver, Corveþescu, Adrian, în Buletinul monumentelor istorice, An

4, 1972, nr.1, p.49.4 Vesa, Pavel, Incursiuni în istoriografia ecleziasticã arãdeanã, Editura

Gutenberg Univers, Arad, 2004, pp.25-27.5 Constantinescu R., Lazea E., O bibliotecã monasticã din Transilvania, în

Studii-revistã de istorie, tom.22, nr.5, 1969.6 Originalul se gãseºte la Osterreichische National Bibliothek Viena, secþia

manuscrise, cota 12 (rec.186) XIV.7 Gluk, Eugen, Cu priviire la istoricul pãrþilor arãdene în epoca voievodatu-

lui lui Ahtum, în vol. Studii privind istoria Aradului, Bucureºti,. Pp.101-102, 123-124.

8 Dragomir, Silviu, Vechile biserici din Zãrand ºi ctitoriile în sec. XIV ºi XV,Cluj-Napoca, 1930.

9 Marki G. Aradi regiseyek Gyulan, în Alfold, an.25, nr.24, din 30 ian.1882,p.1. Clopotul de la Bulci se gãseºte la Muzeul Naþional din Budapesta.

10 Griselini, Francesco, Încercare de istorie politicã ºi naturalã a Banatului

Timiºoarei (prefaþã, traducere ºi note de Costin Feneºan), Timiºoara, 1984, vezi ºinoile sãpãturi din anul 2009, expuse pânã la 6 septembrie 2009.

11 Lupaº, Octavian, Nicolae Horga Popovici, cãrturar arãdean de acum un

veac ºi jumãtate, în „M.B.”, anul XX, 1963, nr.5-6, pp. 262-272.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

95

Page 95: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

12 Biblioteca Naþionalã Szekenyi, Budapesta, secþia manuscrise, 795/II, f.239.13 Bocºan, Nicolae, Contribuþii la istoria iluminismului românesc, Timiºoara,

1986, p.201, vezi ºi Bodea Cornelia, Moise Nicoarã, Bucuureºti, 2001, pp.50-51,vezi ºi Popeangã Vasile, Eduard I. Gãvãnescu, Victor Þârcovnicu, Preparandia din

Arad, Bucureºti, 1964, pp.37-40.14 Ujj Ioan, Gluck Eugen, Csiky Gergely – dramaturg progresist arãdean, în

Ziridava, vol.V/1974, pp.199-208.15 Berwanger, N., Adam Muller Guttenbrunn, în Orizont, Timiºoara,

nr.7/1971.16 Syncok, J., Gregor-Tojovsky na Dolnej zemi, citat în Aradul, permanenþã în

istoria patriei, 1978, p.388.17 Ibidem, Aradul…., p.389.18 Ibidem, p.390.19 Sinaci, Radu, Alexandru Mocioni, incursiuni muzicale, Arad, Editura

Mirador, 2009, pp.23-25.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

96

Page 96: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

7. OBIECTIVELE STRATEGICE

Obiectivele strategice stabilite pentru perioada 2010-2014 au fostdefinite ca urmarea a procesului de consultanþã ºi dialog întrepartenerii prezentei strategii þinând cont de concluziile cercetãrii soci-ologice ºi a anchetei statistice realizate pentru obþinerea unor infor-maþii actuale pertinente privind consumul ºi oferta culturalã în judeþulArad.

7.1. Creºterea participãrii cetãþenilor la viaþa culturalã arãdeanã

7.1.1 Sprijin pentru participarea cetãþenilor la o viaþã cultur-

alã ºi artisticã atractivã în mediul rural ºi mic urban

7.1.1.1. Încurajarea diversificãrii ofertanþilor culturali activi înmediul rural ºi mic urban prin înfiinþarea unor noi formaþii, ansam-bluri, coruri, fanfare

7.1.1.2. Sprijinirea activitãþilor culturale dedicate comemorãrii,serbãrii, pãstrãrii memorie culturale colective

7.1.1.3. Sprijinirea schimburilor culturale intercomunale în judeþ7.1.1.4. Promovarea folclorului autentic prin concursuri ºi eveni-

mente culturale etalon7.1.1.5. Revitalizarea instituþiilor care desfãºoarã activitãþi

tradiþionale vizând formarea ºi promovarea artei de amatori.

7.1.2. Îmbunãtãþirea infrastructurii culturale pe întreg terito-

riul judeþului

7.1.2.1. Refuncþionalizarea, reabilitarea ºi punerea în valoare a 2010

-201

4

97

Page 97: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

spaþiilor culturale existente;7.1.2.2. Identificarea ºi punerea în valoare a altor spaþii necon-

venþionale cu potenþial cultural (cetãþi, castele, conace, parcuri,cartiere, pieþe publice, cadru natural etc.)

7.1.2.3. Dotarea instituþiilor din subordine cu echipamente ºimijloace moderne care sã asigure un standard ridicat de calitate ofer-tei culturale.

7.1.2.4. Facilitarea diversificãrii serviciilor conexe ale instituþi-ilor culturale subordonate (parcãri, baruri, garderobã etc).

7.1.3. Informarea constantã a cetãþenilor privind oferta cul-

turalã arãdeanã

7.1.3.1. Promovarea activã a ofertei cultural prin canalele mediacu accesibilitate mare la cetãþeni (audio-video, internet, materialepromoþionale, alte forme de promovare)

7.1.3.2. Dezvoltarea de facilitãþi pentru promovarea ofertei cul-turale (spaþii de promovare, colaborare cu Centru de Turism etc)

7.1.3.3. Armonizarea ofertei culturale a diferitelor instituþii învederea evitãrii suprapunerilor de evenimente culturale

7.1.3.4. Realizarea de materiale de promovare, publicaþii,albume, cãrþi poºtale, CD, DVD, filme documentare etc care sã pro-moveze valorile culturale arãdene

7.2. Sprijinirea dezvoltãrii actorilor culturali în vederea realizãrii

unei oferte culturale diversificate, atractive, inovatoare ºi de cal-

itate

7.2.1. Sprijin pentru realizarea unei oferte culturale diversifi-

cate, atractive, inovatoare ºi de calitate

7.2.1.1. Dezvoltarea programului “Cetare culturalã” prinrealizarea de spectacole, concerte, expoziþii în diferite localitãþi ale

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

98

Page 98: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

judeþului7.2.1.2. Sprijin pentru încurajarea culturii scrise în judeþul Arad 7.2.1.2.1. Publicarea unor cãrþi, reviste culturale, monografii, etc.7.2.1.2.2. Lansãri de cãrþi, întâlniri cu autorii, lecturã de carte în

ºcoli7.2.1.2.3. Activitãþi de prezentare a bibliotecii în ºcoli7.2.1.2.4. Reorganizarea unor bibliotecile din mediu rural ºi mic

urban prin comasarea bibliotecilor publice ºi a celor ºcolare

7.2.1.3. Sprijinirea dezvoltãrii artelor vizuale7.2.1.3.1. Sprijin pentru realizarea unor spaþii de producþie ºi

expoziþionale7.2.1.3.2. Sprijin pentru realizarea unor expoziþii pentru pro-

movarea artiºtilor plastici arãdeni 7.2.1.3.3. Realizarea unor tabere de creaþie în judeþ

7.2.1.4. Sprijinirea realizãrii unor târguri ºi festivaluri pe întregteritoriul judeþului.

7.2.2. Încurajarea diversitãþii culturale prin finaþarea acþiu-

nilor culturale realizare de ONG-uri ºi alte organizaþii culturale

ale minoritãþilor naþionale active în domeniul culturii ºi artei

7.2.3. Dezvoltarea profesionalã a personalului angajat în cul-

turã

7.2.3.1. Participarea personalului la cursuri de formare specifice7.2.3.2. Optimizarea structurii personalului7.2.3.3. Acordarea anual de premii ºi diplome personalitãþilor

culturale/ artiºtilor remarcabili/ formaþiilor artistice/ instituþiilor/organizaþiilor pentru cele mai remarcabile realizãri

7.2.4. Realizarea unui mediu favorabil dezvoltãrii ofertei cul-

turale pe întreg teritoriul judeþului

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

99

Page 99: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

7.2.4.1. Încurajarea parteneriatelor între CJA ºi autoritãþile localepentru finanþarea unor evenimente culturale comune

7.2.4.2. Dezvoltarea de parteneriate între CJA ºi reprezentanþi aieducaþiei, turismului ºi mass-mediei pentru realizarea de evenimenteculturale comune

7.2.4.3. Realizarea de coproducþii, colaborãri ºi cooperãri întreinstituþiile ºi organizaþiile culturale, la nivel judeþean

2.4.4. Sprijinirea realizãrii de turnee ºi caravane culturale în judeþ

7.3. Sprijinirea dezvoltãrii armonioase a tinerei generaþii

prin accesul la programe de educaþie culturalã.

7.3.1. Sprijinirea realizãrii de cãtre actorii culturali a unor

programe de educaþie culturalã pentru copiii ºi tineri aflaþi în

grãdiniþe, ºcoli, universitãþi ºi/sau în alte tipuri de instituþii sau

organizaþii etc.

7.3.2. Realizarea de lecþii de educaþie privind cultura ºi isto-

ria localã, întâlniri cu personalitãþi culturale în incinte instituþi-

ilor culturale.

7.3.3. Sprijin pentru activitatea trupelor, ansamblurilor, for-

maþiilor, revistelor ºcolare, a cenaclurilor copiilor ºi tinerilor din

judeþul Arad.

7.3.4. Sprijinirea afirmãrii tinerelor talente prin organizarea

sau participarea la festivaluri ºi concursuri naþionale ºi inter-

naþionale.

7.3.5. Susþinerea taberelor de educaþie ºi creaþie culturalã pe

parcursul vacanþelor ºcolare.

7.3.6. Premierea copiilor ºi tinerilor valoroºi, talentaþi,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

100

Page 100: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

olimpici, cu rezultate deosebite la nivel naþional ºi internaþional.

7.4. Conservarea, protejarea ºi valorificarea, prin turism cultur-

al, a patrimoniului arãdean ca formã de expresie a multicultural-

itãþii acestei zone.

7.4.1. Punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil al

municipiului Arad

7.4.1.1. Identificarea ºi organizarea unor muzee, case memoriale,puncte muzeale în localitãþile cu potenþial cultural din judeþ

7.4.1.2. Înfiinþarea Muzeului Satului Arãdean.

7.4.2. Punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil

7.4.3. Valorificarea patrimoniului cultural imaterial, a

tradiþiei ºi creaþiei populare

7.4.3.1. Realizarea de studii, cercetãri, monografii etc. privindpatrimoniul cultural imaterial arãdean

7.4.3.2. Încurajarea ºi promovarea meºteºugurilor tradiþionale7.4.3.3. Încurajarea pãstrãrii autenticitãþii obiceiurilor ºi portului

tradiþional

7.4.4. Încurajarea dialogului intercultural prin sprijinirea

promovãrii patrimoniului cultural în acþiuni culturale realizate

în parteneriat între instituþii, organizaþii, uniunii de creaþie etc.

7.4.5. Creºterea gradului de conºtientizare a cetãþenilor

asupra importanþei acþiunii lor în pãstrarea, conservarea ºi

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

101

Page 101: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

restaurare a bunurilor de patrimoniu.

7.4.6. Valorificarea patrimoniului cultural arãdean prin pro-

movarea turismului cultural

7.4.6.1. Realizarea unei strategii de turism cultural care sã punãîn valoare bogaþia patrimoniului cultural material ºi imaterial aljudeþului.

7.4.6.2. Dezvoltarea unor trasee de vizitare ºi a unor evenimenteculturale atractive, din punct de vedere turistic.

7.4.6.3. Marcarea cu indicatoare a principalelor atracþii de patri-moniu ale judeþului

7.4.6.4. Promovarea activã a judeþului Arad ca destinaþie turisticãatractivã la târguri de turism naþionale ºi internaþionale

7.5. Susþinerea afirmãrii culturii arãdene la nivel regional,

naþional ºi internaþional

7.5.1. Sprijin pentru realizarea de evenimente culturale,

schimburi culturale, colaborãri, coproducþii conferinþe etc cu

impact la nivel regional, naþional ºi internaþional.

7.5.2. Promovarea internaþionalã a culturii arãdene prin

colaborare cu mediul de afaceri, participarea la schimburi eco-

nomice ºi comerciale, târguri etc.

7.5.3. Sprijin pentru integrarea ofertanþilor culturali arãdeni

în reþele culturale internaþionale.

7.5.4. Afirmarea ºi participarea în cadrul unor organizaþii,

reþele, naþionale, regionale ºi/sau internaþionale.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

102

Page 102: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

8. Implementarea, monitorizarea ºi evaluarea

8.1 Implementarea

Implementarea presupune procesul de transformare a resurselordisponibile (materiale, financiare, umane) în rezultate calitative ºicantitative, astfel încât strategia sã-ºi atingã toate obiectivele definiteºi, la sfârºitul perioadei, misiunea asumatã. “Strategia culturalã localãtrebuie sã se ghideze de o viziune despre cum trebuie sã se dezvolterespectiva zonã ºi cultura ei ºi dupã terminarea procesului de imple-mentare a strategiei. Numai autoritãþile locale pot sã-ºi asume culegitimitate rolul de lideri în pregãtirea strategiei culturale localedeoarece sunt aleºi democratic ºi gestioneazã resursele într-un modcontrolabil, au autoritate de reglementare ºi de dezvoltare ºi suntexperimentaþi sã susþinã ºi sã facã posibil ca alþi sã furnizeze serviciiculturale. Dezvoltarea unei strategii trebuie, totuºi, întreprinsã prinangajarea activã ºi implicarea comunitãþii ºi a sectoarelor publice ºiprivate.”1

Strategia Culturalã a jud. Arad a fost elaboratã prin consultare ºiparticipare publicã, vãzute ca fiind condiþii esenþiale pentru creºtereacalitãþii interacþiunii dintre instituþiile publice ºi cetãþeni, în egalãmãsurã, condiþii majore pentru creºterea calitãþii intervenþieiautoritãþii publice, în identificarea ºi rezolvarea corectã a nevoilorculturale ale cetãþenilor.

Elaborarea unei strategiei trebuie sã parcurgã un proces de core-lare, între ceea ce este de dorit a fi realizat cu ceea ce este posibil încondiþiile resurselor existente, ºi ceea ce este probabil, în condiþiileprevizionate. În aceste condiþii responsabilitatea procesului de imple-mentare îi revine Consiliului Judeþean Arad care, în acest sens, con-stituie o Unitate de implementare (UI) în cadrul Centrul CulturalJudeþean Arad, unitate care va rãspunde de buna desfãºurare a întreg-ului proces. 20

10-2

014

103

Page 103: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

Principalele instrumente care vor fi utilizate în procesul de imple-mentare, reglementate prin lege, vor fi:

· solicitarea publicã de proiecte culturale, pentru finanþareaevenimentelor culturale realizate în parteneriat cu ONG-uri, uniuniisau alte instituþii culturale, educaþionale etc., defineºte anual condiþi-ile de alocare, volumul resurselor ºi obiectivelor strategice ºi/sauobiectivele specifice din prezenta strategie ce urmeazã a fi finanþateîn anul respectiv;

· contractele de management încheiate de Consiliul JudeþeanArad cu directorii instituþiilor culturale din subordine pe baza strate-giilor culturale proprii corelate cu obiectivele strategice definite înprezenta strategie;

· contractele de parteneriat cu autoritãþile locale încheiate deConsiliul Judeþean Arad cu primãriile din judeþ pentru colaborare înrealizarea unor evenimente culturale punctuale, finanþate în partener-iat.

8.2 Monitorizarea ºi evaluarea

Fiind o strategie pe termen mediu, procesul de implementare seva afla sub acþiunea unor factori ai mediului inter ºi extern, care potproduce efecte pozitive sau negative domeniului cultural. În acestecondiþii, monitorizarea se va realiza pe tot parcursul procesului deimplementare ºi la sfârºitul lui, prin compararea cantitãþii ºi calitãþiirezultatelor obþinute cu cele planificate prin prezenta strategie. Anualse pot realiza ajustãri ca urmare a rezultatelor procesului de monitor-izare. O evaluare a impactului strategiei se va face la sfârºitul anului2014 prin comparaþie între rezultatele sociologice ºi statistice înreg-istrate în urma cercetãrilor realizate în anul 2009 ºi cele obþinute lafinele anului 2014. Evaluarea va aprecia, în egalã mãsurã perfor-

manþa - realizarea obiectivelor propuse cât ºi procesul - modul în careau fost atinse obiectivele strategice.

În vederea realizãrii acestor deziderate se constituie la nivelulConsiliului Judeþean Arad un Grup de monitorizare ºi evaluare for-

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

104

Page 104: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

mat din reprezentanþi ai: Consiliului Judeþean Arad, Comisiei pentruculturã, Centrului Cultural Judeþean Arad, ONG-urilor culturale, uni-unilor de creaþie, instituþiilor culturale. Acest grup se va întâlni deanual, înainte de lansarea solicitãrii publice de proiecte pentru a pri-oritiza obiectivele strategice ºi pe cele specifice alese pentru solic-itarea publicã de proiecte culturale din anul respectiv, dupã aprobareabugetului pe anul în curs.

Consiliul Judeþean Arad poate apele la experþi sau poate constituicomisii consultative de experþi care sã evalueze anual proiectele pro-puse, impactul gestionãrii resurselor alocate fie la nivelul instituþiilordin subordine fie la nivelul altor entitãþi finanþate în parteneriat, pebaza proiectelor culturale aprobate.

8.3 Mãsurarea performanþelor

Proiectele care vor fi depuse spre finanþare vor fi elaborate carãspuns la obiectivele asumate prin strategie, urmând sã fie evaluateîn cadrul unui proces transparent care sã þinã cont de criteriile deevaluare DAC2, ale Uniunii Europene precum: relevanþa, eficienþa,

eficacitatea, impactul, sustenabilitatea proiectelor. Având în vedereparticularitate domeniului cultural vor exista un set de indicatorispecifici precum vizibilitatea, singularitatea ºi noutatea proiectelorpropuse.

Indicatorii de evaluare pentru activitãþile instituþiilor din subor-dine sunt cei definiþi prin lege ºi stipulaþi în contractul de manage-ment al directorului instituþiei culturale. Abaterile constatate vorimpune luarea unor mãsuri de corecþie agreate de comun acord princontractele de finanþare semnate între pãrþi.

Întreg procesul de planificare strategicã pentru dezvoltareadomeniului cultural asumat de Consiliul Judeþean Arad, pentruperioada 2010-2014, stã sub semnul dialogului, transparenþei ºi par-ticipãrii astfel încât, împreunã, autoritate publicã, actori culturali ºicetãþeni, sã obþinã beneficii majore prin creºterea accesului ºi a par-ticipãrii la actul cultural ºi artistic de calitate.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

105

Page 105: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

NOTE:1 Departement for Culture, Media and Sport – Local Cultural Strategies Draft

Guidance for Local Authorities in England, June, 1999,www.sportdevelopment.org.uk

2 European Commission, EuropeAid – Project Cycle Management,Handbook, 2002

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

106

Page 106: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

BIBLIOGRAFIE

I. Periodice

- Tribuna (Arad) 1904 – 1912- Românul (Arad) 1911-1912- Biserica ºi ªcoala

- Lupta (Budapesta) 1906-1916

II. Documente edite

- ªora Gheorghe, Goldiº Vasile. Corespondenþã (1888-1934).

Scrisori trimise, vol. I, Cluj-Napoca, 1992.- Popeangã Vasile, Fragmente din corespondenþa lui Slavici, în

Limbã ºi literaturã, XIII, Bucureºti, 1967.- Popeangã Vasile, Roman Ciorogariu 1852-1936. Studii ºi doc-

umente, Oradea, 1981.- Arhivele Statului Arad, Muzeul Judeþean Arad, Aradul în lupta

pentru eliberare socialã ºi naþionalã, Arad, 1980.- Bodea Gheorghe I. Octavian Goga. Corespondenþã primitã,

vol.I, Editura Lines, Cluj-Napoca, 2003.- ªora Gheorghe, Goldiº Vasile. Corespondenþã (1888-1934)

Scrisori trimise, vol. I, Cluj-Napoca, 1992.

III. Lucrãri

1. Aradul, permanenþã în istoria patriei, Bucureºti, 1978.2. Bãrbulescu Mihai, Deletant Denis, Hitchins Keith, Papacostea

ªtefan, Teodor Pompiliu, Istoria României, Bucureºti, 2002.3. Berger Jean, Istoria Imperiului Habsburgic 1273-1918,

Bucureºti, 2000.4. Bocu Sever, Drumuri ºi rãscruci, Timiºoara, 1939.

2010

-201

4

101

Page 107: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

5. Bolovan Ioan, Asociaþia Naþionalã Arãdanã pentru cultura

poporului român 1863-1918. Contribuþii monografice, Cluj-Napoca,1994.

6. Bolovan Ioan, Transilvania la sfârºitul secolului XIX ºi

începutul secolului XX : realitãþi etnoconfesionale ºi politici

demografice, Presa Universitarã Clujanã,2000.7. Bondrea Aurelian, Sociologia culturii, Editura Fundaþiei

„România de Mâine”, Bucureºti, 1993.8. Ciorogariu Roman, Zile trãite, Oradea, 1926.9. Ciorogariu Roman, Spre prãpastie, Arad, 1911.10. Eppel Marius, Vasile Mangra 1850-1918. Contribuþii la

cunoaºterea vieþii ºi activitãþii lui, Ed.Mirador, Arad, 2000.11. Goga Octavian. Însemnãrile unui cãlãtor, Arad, 1911.12. Goldiº Vasile, Despre problema naþionalitãþilor, Ed. Politicã,

Bucureºti, 1976.13. Haþegan Ioan, Culturã ºi civilizaþie medievalã la Mureºul de

Jos, Comunitãþi, populaþie ºi habitat într-un spaþiu de interferenþe

culturale, Editura „Almanahul Banatului”, Timiºoara, 2000. 14. Hitchins Keith, Românii 1866-1947, Ed. Humanitas,

Bucureºti,1996.15. Hitchins Keith, Afirmarea naþiunii : miºcarea naþionalã

româneascã din Transilvania 1860-1914, Bucureºti, 2000.16. Hitchins Keith, Conºtiinþã naþionalã ºi acþiune politicã la

românii din Transilvania, 1700-1868, vol.I, Cluj-Napoca, 1987.17. Hitchins Keith, Studii privind istoria modernã a

Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1970.18. Jelavich, Charles ºi Barbara, Formarea statelor naþionale

balcanice 1804-1920, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.19. Maior Liviu, Alexandru Vaida-Voevod între Belvedere ºi

Versailles, Bucureºti,1993.20. Maior Liviu, Miºcarea naþionalã româneascã din

Transilvania 1900-1914, Cluj-Napoca,1986.21. Mândruþ Stelian, Miºcarea naþionalã ºi activitatea parlamen-

tarã a deputaþilor Partidului Naþional Român din Transilvania între

anii 1905-1910, Oradea,1995.22. Mihu Ioan, Spicuiri din gândurile mele politice culturale eco-

nomice, publicate cu un studiu introductiv de prof. Silviu Dragomir,

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

102

Page 108: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

membru al Academiei Române, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane,Sibiu, 1938.

23. Neamþu Gelu, Gustav Augustini ziarist la „Tribuna

Poporului” din Arad 1898-1900, Editura Ivan Krasko, Nãdlac, 2007.24. Pavel Teodor, Miºcarea românilor pentru unitate naþionalã ºi

diplomaþia Puterilor Centrale II 1894-1914, Timiºoara, 1982.25. Pãcãþeanu T.V. Cartea de aur, vol. VII-VIII, Sibiu, 1910-

1913.26. Pãdurean Corneliu, Lexicul politic românesc din Transilvania

la sfârºitul secolului XIX ºi începutul secolului XX, Ed. UniversitãþiiAurel Vlaicu, Arad, 2004.

27. Petraº Lucian, Politicã ºi demers naþional în comitatul Arad

(1895-1916), Editura Brumar, Timiºoara, 2008.28. Popa Mircea, Ilarie Chendi, Bucureºti, 1973.29. Popeangã Vasile, Aradul, centrul politic al luptei naþionale

din perioada dualismului 1867-1918, Ed.Facla, Timiºoara, 1978.30. Russu-ªirianu I. Românii din statul ungar, Ed.Autorului,

Arad, 1904.31. Slavici Ioan, Românii din Ardeal, Ed. Cartea Româneascã,

Bucureºti, 1875.32. Slavici Ioan, Sbuciumãri politice la românii din Ungaria,

Bucureºti, 1911.33. Suciu Dumitru, Antecedentele dualismului austro-ungar ºi

lupta naþionalã a românilor din Transilvania 1848-1867, Bucureºti,2000.

34. Taylor, A.J.P. Monarhia habsburgicã 1809-1918, o istorie a

Imperiului austriac ºi a Austro-Ungariei, Bucureºti, 2000.35. Vaida-Voevod Al. Memorii, I-IV, Cluj-Napoca, 1998.36. Vesa Pavel, Episcopii Aradului 1706-2006, Ed. Gutenberg

Univers, Arad, 2007.37. xxx Istoria României. Transilvania, Volumul II, Ed. George

Bariþiu, Cluj-Napoca,1977.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

103

Page 109: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

IV. Studii ºi articole

1. Boia Lucian, Contribuþii privind criza Partidului Naþional

Român ºi trecerea de la pasivism la activism 1893-1905, în Studii.Revistã de istorie, XXIV, 1971, nr.5,pp. 963-984.

2. Boia Lucian, Contribuþii privind miºcarea naþionalã a

românilor din Transilvania în anii 1910-1914, în Studii. Revistã deistorie, XXV, 1972, nr.4, pp.783-803.

3. Botezan Liviu, Contribuþii la studiul vieþii politice a

Transilvaniei din anii 1895-1898, Anuarul Institutului de Istorie,Cluj-Napoca, 1970.

4. Botezan Liviu, Cordoº Nicolae, Din frãmântãrile partidului

naþional român transilvãneean în anul 1897, în A.I.I.A. Cluj-Napoca,XV, 1971, pp.285-325.

5. Neamþu Gelu, Cordoº Nicolae, Politica guvernelor maghiare

de deznaþionalizare a românilor din Transilvania. 1867-1918, înApulum, XXVII-XXX, 1990-1993, pp.457-492.

6. Roºuþ Nicolae, Aradul ºi noul activism, în Ziridava, VI, 1976,pp.205-219.

7. Roºuþ Nicolae, Contribuþia lui Ioan Russu-ªirianu la reluarea

activitãþii politice, în Ziridava, VIII, 1977, pp.273-285.

2010

-201

4

Strategia culturalã a judeþului Arad

104

Page 110: STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD 2010 … culturala/Strategia...Strategia Culturala a judetului Arad pentru urmatorii cinci ani raspunde acestui deziderat. Bazata pe o analiza

CUPRINS

Cuvânt înainte 3

1. Introducere 8

2. Metodologie 9

3. Context 16

4. Viziune-misiune 16

5. Analiza mediului extern 20

6. Potential cultural 35

7. Obiective strategice 97

8. Implementarea, monitorizarea si evaluarea 103

Bibliografie 10120

10-2

014

105