SC S.C. CEPROMIN S.A. CEPROMIN DEVAapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari...bazmentul...

SC

SA

CEPROMIN

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro

EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE

DIN PERIMETRUL CERTEJ

PROIECT TEHNIC DE REFACERE A MEDIULUI

Contract: 4491/2009

Etapa: P.T.

Simbol: CP-DG-11

Beneficiar: S.C. DEVAGOLD S.A.

Director ing. Auner Florica _____________

Şef proiect: ing. Moga Marinela _____________

Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva şi S.C. DEVA GOLD S.A. DEVA, indiferent de scop.

Exemplar nr. _____

2010

SC

SA

CEPROMIN

Proiect tehnic de refacere a mediului Simbol: CP-DG-11

2

BORDEROU DE PIESE DESENATE

Planşa

Lucrări proiectate - investiţii

1. Plan general perimetrul Certej 1

2. Plan incintă uzina Certej - scurgeri ape pluviale 2

3. Plan de situaţie iazurile de decantare flotaţie şi CIL 3

4. Plan de situaţie halda de steril Nord 4

5. Plan de situaţie halda de steril Sud 5

6. Amplasament construcţii incinta carieră 6

7. Plan de situaţie incintă uzina Certej 7

Lucrări proiectate – închidere (refacerea mediului)

1. Plan general Certej 1

2. Plan de situaţie incinte uzină 2

3. Plan de situaţie iazuri de decantare 3

4. Plan de situaţie halda Nord 4

5. Plan de situaţie halda Sud 5

SC

SA

CEPROMIN


3

COLECTIV DE ELABORARE

Colectiv minier

ing. Auner Florica _______________

ing. Dud Olimpia _______________

ing. Barath Lucia _______________

ing. Ciobanu Paul _______________

Colectiv construcţii

ing. Buzaş Emil _______________

ing. Zaharie Nicolae _______________

arh. Dumitriu Violeta _______________

ing. Hălmagi Nicodim _______________

ing. Vidiţchi Niculae _______________

sing. Ghişe Vasile _______________

teh. Găianu Ovidiu _______________

Colectiv electromecanici

ing. Felea Gheorghe _______________

ing. Doica Sebastian _______________

ing. Mager Ioan _______________

sing. Popa Dorin _______________

Colectiv tehnologii - protecţia mediului

ing. Popa Lucia _______________

ing. Moga Marinela _______________

ing. Codrean Adrian _______________

ing. Oncu Voicu _______________

SC

SA

CEPROMIN


4

1. ELEMENTE GENERALE

Prezenta lucrare a fost întocmită conform Ordinului ANRM nr. 27/2005, Ordinului ANRM nr. 58/2004, Ordinului ANRM nr. 17/2005, Ordinului MMGA nr. 19/2004 şi Ordinului MMGA nr. 324/2005.

1.1. Date privind recunoaşterea obiectivului minier

Titularul de activitate este S.C. DEVAGOLD S.A. cu sediul administrativ în localitatea Certeju de Sus, str. Principală nr. 89 jud. Hunedoara, posesoare a Certificatului de înregistrare seria B nr. 0737394, CUI 10384352/31.03.1998, nr. de ordine în Registrul Comerţului J20/994/24.12.1997.

S.C. DEVAGOLD S.A este persoană juridică română cu statut de societate pe acţiuni, fiind o companie cu capital privat mixtă romano-canadiană.

Localizarea administrativ – teritorială

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb-Brad- Roşia Montană-Baia de Arieş.

Zăcământul Certej este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului neogen Brad-Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva. Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va desfăşura pe teritoriul comunei Certeju de Sus.

Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va desfăşura in două perimetre miniere.

Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certej, jud. Hunedoara fiind învecinată la Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Sud – localitatea Bocşa Mare, La Vest Valea Măcrişului – Pr. Lui Avram.

Zăcămăntul din perimetrul Certej care face obiectul prezentei documentaţii se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul administrativ al comunei Certejul de Sus, localitatea Bocşa Mică, extravilan şi intravilan. Suprafata totala a zonei industriale ce se ia în studiu este de 456,2 ha, cu principalele obiective: Cariera Certej, haldele de steril, halde de sol vegetal, drumurile de acces şi amenajările edilitare, incintă Uzina de preparare, iazuri de decantare sterile flotatie si sterile CIL, zone de protectie. Pentru întocmirea planului de situaţie s-a lucrat în sistem de coordonate STEREO 70, limita în adâncime z = 310m, suprafaţa S = 26,736kmp.

Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate de 456,2 ha, conform bilanţului teritorial, este:

− suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente planului 300,5 ha, respectiv 65,87% − suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13%

În temeiul reglementărilor documentaţiilor de urbanism nr. 7548/1999 faza PUG aprobat cu HCL al comunei Certeju de Sus nr.13/2000, şi nr. 148/1998 faza Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) aprobat cu Hotărarea Conşiliului Judeţean Hunedoara nr. 40/1999, zona de amplasare a proiectului are următorul regim:

SC

SA

CEPROMIN


5

-Regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare. -Regimul economic este de carieră existentă, fond agricol şi forestier, construcţii de locuinte şi anexe ale acestora, drum DC 24A.

Destinaţia terenului conform PUG Certeju de Sus: funcţiunea dominantă a zonei este de unităţi industriale – exploatarea minereurilor aurifere, iar funcţiunile complementare admise ale zonei sunt: unităţi agricole, servicii, accese pietonale şi carosabile, zone verzi şi reţele tehnico – edilitare. Potrivit Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, pentru terenul aflat în extravilan, la capitolul industrie, datorită potenţialului mineralogic determinat, se recomandă cercetarea şi exploatarea terenurilor cu potenţial mineralogic prezumtiv în vederea valorificării şi prelucrării resurselor naturale ale localităţilor.

Pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) “Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” s-a obţinut Avizul de mediu nr. 5/30.04.2010 emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara – Regiunea Vest şi a fost aprobat de către Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus prin Hotărârea ne. 11/14.05.2010.

Accesul în zonă Perimetrul minier Certej aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Hunedoara,

comuna Certeju de Sus. Din oraşul Deva, accesul spre Certej se face pe drumul european E79 Deva – Brad şi pe

drumul judeţean DJ 761 și DJ 705 trecând localităţile Şoimuş – Certeju de Sus – Hondol – Săcărâmb sau localitatea Certeju de Sus, Hondol, Săcărâmb .

Accesul la zăcământ se realizează pe drumuri industriale ce se bifurcă de la drumul judeţean Deva-Certej.

Morfologia suprafeţei

Concesiunea Certej se găseşte în sectorul de sud-vest al Munţilor Metaliferi, care reprezintă o subdiviziune geografică a Munţilor Apuseni de Sud.

Relieful este caracterizat de prezenţa unor înălţimi cu forme abrupte sau domoale, cu altitudini cuprinse între 400 şi 1.000m. În zonă se găsesc mai multe culmi, corespunzând unor neckuri vulcanice vechi, cum ar fi: Haitău (1.056m), Sarcău (894,9m), Găunoasa (678m), Făerăguţ (702,1m), Făeragu (781m), Măgura (677,9m), Oancii (905,1m), Stogului (897,3m).

Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mare, comuna Certej, jud. Hunedoara, fiind mărginită la Nord şi Est de domeniu silvic (pădure aparţinând Ocolului Silvic Geoagiu), la Sud de localitatea Bocşa Mare şi la Vest de Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.

Nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se desfăşoară la nivelul sistemelor de fracturi. Depozitele coluviale şi aluviale din talvegul văilor şi din zonele marginale ale acestora pot conţine nivele puţin adânci de ape subterane.

Perimetrul este situat în cursul superior al văilor Topliţa, Certej şi Vărmaga, toate reprezentând afluenţi ai râului Mureş. Drenajul zonei se realizează, în general, de la nord la sud.

Valea Certej are un bazin de drenaj mai extins, incluzând pârâurile Făeragu şi Mireşului în partea de sud şi pârâurile Coranda, Băiaga şi Nojag, în partea de nord. După ieşirea din zona montană, Valea Certej colectează apele din reţeaua hidrografică a văii Hondol, care include şi pârâul Vărmaga, menţionat anterior.

SC

SA

CEPROMIN


6

1.2. Geologia regiunii şi a zăcământului

Zăcământul Certej - structura Hondol-Băiaga-Coranda-Dl.Grozii este situată în partea sudică

a Bazinului tectono-magmatic “Brad-Săcărâmb”, între localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa

Mică. La alcătuirea geologică participă formaţiuni vulcanogene bazice şi depozite cretacice -

bazmentul mezozoic, precum şi sedimente şi vulcanite neogene.

Complexul preneogen este constituit în cea mai mare parte dintr-o secvenţă flisoidă, grezo-

siltitică-argiloasă, barremian-aptiană, cu intercalaţii izolate de bazalte, lave spilitice şi piroclastite

asociate. Bazitele aflorează pe arii restrictive, la est de localitatea Hondol. Local, în depozitul

flisoid, Coranda Mică-Hondol, forajele au interceptat blocuri exotice de epimetamorfite sau calcare

recifale în facies de Stramberg, local recristalizate.

Sedimentarul neogen, cu o mare răspândire în zonă este constituit din conglomerate, gresii,

marne şi argile miocene-antebadeniene. Acestea suportă suprastructura vulcanică neogenă,

reprezentată prin andezite amfibolice de tip Hondol şi andezite cuarţifere cu amfiboli de tip

Săcărâmb. Vulcanitele sunt reprezentate preponderent prin structuri subvulcanice şi curgeri de lave.

În zona carierei Coranda-Certej, depozitele flisoide cretacice, sedimentarul detritic neogen şi

andezitele amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupola sau în jurul unui corp subvulcanic de

compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Andezitul este cunoscut prin lucrări

miniere şi foraje, pe o înălţime de cca 500m.

Activitatea magmatică intruziv-efuzivă, cât şi cea hidrotermală s-au manifestat în lungul

unor aliniamente tectonice paleogen-neogene NV-SE, NE-SV, precum şi mai vechi, mezozoice,

reactivate la nivelul neogenului, E-V, N-S. Suprapunerea şi combinarea efectelor tectonice şi

magmatice au condus la desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi laminare, unele cu

funcţii metalogenetice. Întreaga structură prezintă, secvenţial, aspecte de melanj tectonic.

Transformările hidrometasomatice asociate soluţiilor postmagmatice se înscriu atât

zonalităţii generale a tipurilor de alterare în corpuri hipabisice, cât şi zonalităţii locale, conturate pe

baza existenţei unor asociaţii paragenetice, care se întâlnesc succesiv cu scăderea temperaturii.

Au fost stabilite câteva tipuri de alterare cărora le corespund mai multe asociaţii de minerale

de neoformaţie, inclusiv minerale metalice.

Alterarea sodo-potasică

Are o largă răspândire şi se referă atât la transformările asociate ultimei etape a stadiului intermagmatic, cât şi la cele asociate fazelor ulterioare, sub acţiunea soluţiilor post magmatice, cu un regim de temperaturi şi presiuni tot mai scăzute. S-au identificat următoarele asociaţii paragenetice:

• Asociaţia albit – adular triclinic – biotit – cuarţ +/- pirită (+/- Au) +/- arsenopirită +/- blendă

SC

SA

CEPROMIN


7

• Asociaţia adular – biotit/clorit – cuarţ +/- turmalină +/- pirită (+/- Au) +/- arsenopirită +/- blendă +/- sulfosăruri +/- Au liber

• Asociaţia adular – cuarţ – clorit – baritină (criptocristalină-cristalină) +/- pirită (fin cristalizată-micronică)(+/- Au) +/- arsenopirită +/- blendă (vr. cleofanică cu Cd) +/- sulfosăruri +/- telururi +/- Au liber (+/- electrum).

Alterarea argilică-sericitică

Se suprapune parţial peste alterarea sodo-potasică şi este prezentă cu asociaţiile:

• Asociaţia illit – momtmorillonit +/- sericit – carbonat

• Asociaţia sericit – caolin – cuarţ criptocristalin +/- gips – pirită (micronică +/- zonată) (+/- Au) – marcasită +/- arsenopirită – aur liber micronic

• Asociaţia smectite – hidroxizi de fier – plumbojarosit – smithsonit.

Alterarea supergenă Vârsta relativ timpurie a rocilor şi ocurentă răspândită a silicifierilor au dus la formarea unei

calote de oxidare în Certej. Diferenţa dintre rocile oxidate şi cele alterate în facies argilic, cu minerale argiloase

relevante, se poate observa în cartarea carotelor şi a chips-urilor, în funcţie de pigmentaţia generată de cantitatea de oxi-hidroxizi de fier, mangan sau aluminiu, prezentă în minerale de neoformaţie, supergene, cum ar fi limonitul sau boehmitul.

Grosimea zonei de oxidaţie variază între 1-2 metri, până la maxim 50 metri, cu o medie sub 20 metri.

Pe baza informaţiilor din cartarea geologică a forajelor, a fost realizat un model tridimensional al zonei de oxidare. Limita dintre zona de oxidaţie şi rocile nealterate supergen este dată de apariţia mineralizaţiei proaspete, cu sulfuri.

Zona de oxidaţie nu se dezvolta suficient pentru a determina subdivizarea acesteia în continuare. Materialul oxidat variază de la puternic oxidat - până la distrugerea structurii rocii, până la slab oxidat - cu posibilitatea de a conţine sulfuri proaspete.

Lucrările subterane de cercetare au dus la conturarea câtorva zone mici de oxidare de-a lungul pereţilor expuşi ai lucrărilor, însă volumetric, acestea sunt foarte mici şi nu au fost modelate. De asemenea, alterarea supergenă penetrativă se mai observă de-a lungul fracturilor şi a limitelor litologice, însă aceasta nu are nici un efect asupra interpretării generale.

În consens cu rolul determinant deţinut în desfăşurarea proceselor metalogenetice din Metaliferi, controlul structural major în perimetrul Hondol-Băiaga-Coranda-Dealul Grozii prezintă o complexitate ridicată, determinată de suprapunerea mai multor fenomene tectonice, de vârste, intesităţi şi stiluri diferite.

Combinarea mişcărilor sistemului neogen, cu mişcările sistemelor mezocretacice reactivate au dus la crearea unei structuri de depresurizare de tip pull-apart, care a controlat punerea în loc a maselor de andezite.

Suprapunerea şi combinarea efectelor tectonice şi magmatice, dintre structurile subvulcanice Băiaga şi Dl. Grozii au condus la desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi laminare în pachetul de sedimente cretacice şi neogene, interpuse între ele. Local, întreaga structură prezintă, secvenţial, aspecte de melanj tectonic.

SC

SA

CEPROMIN


8

Înrădăcinarea Băiaga şi în subsidiar, edificiile vulcanice Hondol şi Dl. Grozii, au modificat, în condiţiile unei presiuni litostatice reduse, morfologia structurală a sedimentarului cretacic şi neogen.

Stilul de deformare dinamometamorfică difera în plan vertical. Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă modul de

prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-texturale alternând pe distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea de impregnaţie foarte fină, predominant piritoasă, în general în sedimentele cretacice sau zonele de brecii mono-polimictice, sau o impregnaţie grosieră, bogată în plumb şi zinc, în sedimen

tarul neogen. Pe acest fond impregnativ, apar filoane centrimetrice sau decimetrice şi cuiburi de minereu, bogate în blendă şi galenă.

Dimensiunile mineralelor variază foarte mult, în funcţie de granulaţia rocilor gazdă. Litologia complexelor gazdă a introdus în masa mineralizaţiei o omogenitate a distribuţiei mineralelor metalice.

În zona de brecii, gradul de mineralizare este extrem de neuniform, atât datorită geometriei acestor corpuri, cât şi a posibilei levigări a componenţilor metalici, sub acţiunea apelor meteorice. În zona centrală a depozitului, peste mineralizaţia polimetalică auriferă, cantonată în general în roci sedimentare, cu un grad de brecifiere variabil, se suprapune o zonă de mineralizaţie filoniană, predominant auriferă.

Pe verticală, zonalitatea mineralizaţiei este mai puţin evidentă, constatându-se, totuşi, o creştere în adâncime a procentului de arsenopirită. Aurul prezintă, de asemenea, o tendinţă de creştere a conţinutului în adâncime, aceasta sugerând un proces de poliascendenţă complexă, cu procese de mineralizare cu surse posibil diferite.

Mineralele metalice primare sunt pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi minerali vizibili macroscopic. Local, a fost identificată stibina. La microscop au fost indentificate ca incluziuni, pirotina şi arsenopirita în pirită, calcopirita în sfalerit. Celelalte minerale identificate microscopic sunt asociate, în general, mineralelor principale şi sunt reprezentate prin tetraedrit, bournonit, telururi şi destul de frecvent, aur nativ.

În zona vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În acest tip de mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul.

Mineralizaţia auro-argentiferă reprezintă un sistem epitermal cu sulfuri, de temperatură medie sau scăzută, asociat, probabil, în adâncime, cu un sistem de tip porphyry.

Situaţia resurselor/rezervelor

Situaţia rezervelor geologice cercetate

În aprilie 2006, RSG Global a finalizat raportul ,,Proiectul auro argentifer Certej, România- Raportul Tehnic” care prezintă modelul de optimizare a carierei Certej în baza estimări resurselor măsurate şi indicate.

În urma încercărilor de optimizare s-au realizat o serie de modele ale carierei. Modelul cel mai favorabil ales, care a generat cheltuieli minime de exploatare cuprinde 4

domenii mineralogice distincte – Vest, Central, Intermediar şi Est, ale căror caracteristici metalurgice variază.

SC

SA

CEPROMIN


9

Rezerve geologice Rezerva Grupa De bilanţ În afară de bilanţ Exploatabilă Categoria B C1 C2 B C1

Kq Kc Rezerva

industrială Dovedite 111

Cantitatea (t) Cariera Vest Cariera Albion

3.481.366

6.493.305 19.097.493

0,97 1 6.298.506 21.901.494

6.298.506 21.901.493

Cantitate (t) 3.481.366 25.590.798 7.133.811 20.465 9.926.717 0,97 1 28.200.000 28.200.000 Total 29.072.164 7.133.811 9.947.182 28.200.000 28.200.000

În studiul de fezabilitate s-a dezvoltat modelul rezervei bazat pe producerea şi vânzarea de

concentate auroargentifere obtinute prin procedeul de flotare pentru domeniul vestic (Cariera de Vest) şi tehnologia de preparare Albion pentru domeniile central, intermediar şi estic(Cariera Albion), model economic care propune valorificarea maxima a mineralizatiei auro-argentifere .

Situaţia resurselor/rezervelor omologate este prezentata in tabelul urmator:

Rezerve geologice Cantitatea (t)

De bilanţ Cariera de Vest Cariera Albion B - 3.481.366 C1 6.493.305 19.097.493 B+C1 29.072.164 C2 7.133.811 kq 0,97 Rezerva industrială 28.200.000

In afară de bilanţ B 20.465 C1 9.926.717 B+C1 9.947.182

Resurse

- masurate 331 3.501.831 - indicate 332 35.517.515 - posibile 333 7.133.811 Rezerve exploatabile - dovedite 111 28.200.000

In urma analizarii documentatiilor inaintate de SC DEVAGOLD SA in vederea modificarii licentei de exploatare Nr. 435/02.06.1999 (Documentatiile cu calculul resurselor/rezervelor , Studiul de fezabilitate , Planul de dezvoltare etc. ). ANRM a emis actul aditional de modificare a prevederilor licentei precum si incheierea de omologare 92 – 07 / 18.07.2008 cu urmatoarele cantitati pentru zacamintele de mai jos :

SC

SA

CEPROMIN


10

INCHEIEREA 92-07 / 18.07.2008

a.Conform clasificarii alfanumerice ai rezervelor in vigoare la aparitia Legii Minelor

1.Zacamantul Certej – cariera :

� rezerve de bilant categoria B+C1 29.072 mii t . � rezerve de bilant categoria C2 7.134 mii t. � rezerve in afara de bilant categoria B+C1 9.947 mii t . � rezerve industriale provenite din B+C1 bilant 28.200 mii t.

2.Zacamantul Hondol Carol : � rezerve in afara de bilant categoria C1 245 mii t;

3.Zacamantul Sacaramb suprafata : � rezerve in afara de bilant categoria C1 1.164 mii t;

4.Zacamantul Magura suprafata : � rezerve in afara de bilant categoria C2 517 mii t;

5.Halzi si iazuri de decantare : � rezerve in afara de bilant categoria C1 1.166 mii t; � rezerve in afara de bilant categoria C2 749 mii t;

b.Conform clasificarii internationale

1.Zacamantul Certej – cariera :

� resurse masurate (331) 29.072 mii t . � resurse indicate (332) 17.080 mii t. Din care � rezerve dovedite (111) 28.200 mii t..

2.Zacamantul Hondol Carol : � resurse indicate (332) 245 mii t;

3.Zacamantul Sacaramb suprafata : � resurse indicate (332) 1.164 mii t;

4.Zacamantul Magura suprafata : � resurse posibile (333) 517 mii t;

5.Halzi si iazuri de decantare : � resurse indicate (332) 1.166 mii t; � resurse posibile (333) 749 mii t;

SC

SA

CEPROMIN


11

2. PREZENTAREA GENERALĂ A OBIECTIVULUI MINIER

2.1. Descrierea programului de lucrări miniere

In anul 1999 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Bucureşti a acordat R.A.Cu Deva actualmente C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva, în virtutea art. 46 din Legea Minelor nr.61/1998 concesionarea activităţii de exploatare a zăcămintelor din perimetrul Certej prin „Licenţa de concesiune pentru exploatare Certej, nr. 435/1999”.

În decembrie 2001 concesiunea s-a transferat de la C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva la S.C. DEVAGOLD S.A. ulterior aceasta devenind titularul licenţei şi, respectiv, C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva afiliat.

În urma depunerii la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a Documentaţiei Geologice cu Calculul Resurselor/Rezervelor din perimetrul Certej, în vederea omologării noii resurse/rezerve şi a Studiului de Fezabilitate pentru această nouă resursă/rezervă, a fost emis un nou Act Adiţional nr.3 / 18.07.2008, la Licenţa de conceşiune pentru exploatare nr. 435/1999 şi datorită omologării noii resurse/rezerve prin Încheierea 92 - 07 din data de 18.07.2008. Odată cu emiterea acestui Actul Adiţional, S.C. Deva Gold S.A. în calitatea de concesionar devine titular, iar C.N.C.A.F. MINVEST S.A. pierde calitatea de afiliat la această licenţă.

Ultima omologare a rezervelor geologice din Perimetrul Certej a fost facută odata cu aprobarea de către ANRM a documentiilor inaintate de SC DEVAGOLD SA în vederea modificarii licentei de exploatare Nr. 435/02.06.1999 (Documentaţiile cu calculul resurselor/rezervelor , Studiul de fezabilitate , Planul de dezvoltare etc. - conform Legii minelor nr. 85, capitolul 3 art. 20). Cu această ocazie, au fost emise Actul Adiţional nr. 3/18.07.2008 de modificare a prevederilor licenţei precum şi Încheierea de Omologare 92 – 07 / 18.07.2008.

Durata licenţei este de 20 ani, având dreptul de a extinde acest termen cu perioade succesive de 5 ani.

In urma aprobarii Licentei de exploatare Certej, nr. 435/1999, din 2 septembrie 1999, S.C. Deva Gold S.A. a întreprins activităţi susţinute de explorare a obiectivului Certej utilizand metode aero-geofizice, cartari geologice regionale si de detaliu, probari geochimice, santuri de explorare, probari sistematice in subteran şi foraje.

Deva Gold a identificat o resursa importanta de aur in perimetrul de licenta Certej. Principala zona mineralizata are aproximativ 1500 metri lungime si 500 metri latime si apare sub forma unor zone sub-orizontale pana la inclinare moderata cantonate in sedimente cretacice si neogene si unitati de intruziuni andezitice.

2.2. Stadiul actual al lucrărilor miniere

Pentru studierea zăcământului epitermal-aurifer Certej au fost parcurse în perioada 1998-2010 toate etapele cercetării geologice, fiind utilizate metode şi tehnici diferite de investigare, cum ar fi:

- lucrări de revizie geologică - prospecţiunea regională şi de detaliu

� lucrări de prospecţiune regională – concesiunea Certej

• aerofotogrametrie

• cartare geologică regională

• prospecţiuni geofizice – aeromagnetometrie

• prospecţiune pedogeochimică

SC

SA

CEPROMIN


12

• interpretarea fotogeologică şi spectrală a datelor de satelit, ASTER

� lucrări de prospecţiune de detaliu – zăcământul Certej

• lucrări de probare informativă

• probarea informativă a găurilor de puşcare

• probarea informativă cu probe prin ciupire, cariera Coranda

• probarea sistematică la suprafaţă, aflorimente şi şanţuri - lucrări de explorare generală şi de detaliu

� lucrări de explorare generală – zăcământul Certej • probarea sistematică în subteran

• programul I de foraj – forajul de explorare generală

• programul II de foraj – forajul de explorare de detaliu - documentarea lucrărilor geologice - analize şi determinări

� analize chimice de bază şi control extern � analize spectrometrie cantitativă, inductivă cu plasmă � determinări de greutate volumetrică

In perimetrul viitoarei cariere Certej, se află cariera Coranda – Hondol, unde şi-a

desfăşurat activitatea de exploatare FILIALA CERTEJ aflată în subordinea CNCAF MINVEST S.A., deschisă prin drumuri industriale de acces şi transport, fiind efectuate lucrări de descopertare şi exploatare, de la cota +620m până la cota +570m, în trepte cu înălţimea de 10 m, după care s-a trecut la exploatarea în trepte cu înălţimi de 15 m. La data închiderii carierei Coranda – Hondol exploatarea se desfăşura în treptele + 555m şi + 510m. Zăcământul Coranda, este un zăcământ în care s-a exploatat până în anul 2006 cu metoda de exploatare în carieră cu trepte de înălţime 15m. Cariera Coranda ocupă o suprafaţă estimată la 25,94 ha. Lucrările de deschidere şi pregătire ale zăcământului Coranda, au fost cele specifice metodei de exploatare în carieră şi au constat în drumuri de acces şi tranşee de pregătire executate pentru fiecare treaptă ce urmează a fi exploatată, la data sistări activităţii fiind în deschidere şi pregătire treapta de la cota +495m.

Tehnologia de exploatare în cariera Coranda, cu trepte de înălţime 15m, a constat în principal din:

− forarea pentru împuşcare primară de găuri cu diametrul de 250mm, cu foreze SBS-250;

− forarea pentru împuşcare secundară, cu perforatoare P90, P58 şi ciocane de abataj;

− puşcarea găurilor încărcate cu exploziv;

− încărcarea masei miniere derocate cu excavatoare EKG-5A cu cupă de 5 mc;

− transportul masei miniere cu autobasculante de 16t şi respectiv, 27t, la concasor, iar a sterilului la haldele de steril.

Principalele elemente geometrice ale treptelor în carieră:

− înălţimea de treaptă 15m

− unghiul de taluz al treptelor în lucru 800 - 850

− lăţimea bermei de lucru al treptei 45m

− unghiul de taluz final al treptei 350 - 500

− lăţimea bermei de siguranţă 2m – 5m

SC

SA

CEPROMIN


13

Principalii parametrii geometrici ai dislocării masei miniere în cariera Coranda, au fost:

− diametrul găurilor de sondă 250mm

− înclinarea găurilor 900

− plasarea găurilor de sondă în eşicher

− numărul de rânduri de găuri 2 şi 3

− lungimea găurii 17,5m din care 2,5m subadâncirea

− mărimea anticipantei 6,0 m

− limita de minimă rezistenţă 6,5 m – 8 m

− distanţa dintre găuri pe un rând 5,0 m

− distanţa dintre rândurile de găuri 4,0 m

− lăţimea de împrăştiere a materialului derocat 21 m În vecinătatea carierei Coranda au fost create halde de depozitare a sterilului în zona de sud şi

de nord faţă de amplasamentul carierei. Metoda de construire a haldelor a fost prin extragerea sterilului, încărcarea în mijloace de

transport auto şi transportul la locul de depozitare, unde materialul este descărcat. Halda de steril actuală Coranda Nord este amplasată pe pârâul Coranda, având un volum de

cca.1.114.553 m3 şi o suprafaţă de 11,38 ha, suprafaţa zonei de influenţă fiind de 3,1 ha. Halda de steril Coranda Sud actuală este amplasată pe pârâul Baiaga, având un volum de

cca.1.817.000 m3 şi o suprafaţă de 13,6 ha, suprafaţa zonei de influenţă fiind de circa 1 ha.

2.3. Lucrări miniere programate în perioada următoare

Zăcământul Certej a fost împărţit în patru domenii în baza compoziţiei mineralogico-

chimice şi a răspunsului la testele metalurgice şi anume: - Vest - Hondol; - Central - Coranda; - Intermediar - aria cuprinsă între Cariera Certej şi Dealu Grozii; - Est - Dealu Grozii. Roca gazdă a corpului de minereu ce va fi exploatat din zăcământul Certej, este un complex

de roci sedimentare de vârstă cretacică şi roci vulcanice neogene. Analiza compoziţiei petrografice a probelor prelevate şi analizate a pus în evidenţă

următoarele tipuri de roci - gresii cuarţoase şi gresii silitice - argilite marnoase - argilite şistoase - gresii arcoziene cuarţo-feldspatice grosiere - argilite şi marne - roci spilitice, diabaze - andezite - microbrecii mono- polimictice - brecii

Compoziţia tipurilor de minereu din cele patru domenii este prezentată tabelar mai jos:

SC

SA

CEPROMIN


14

Domeniu / Tipul de minereu

Roca gazda Alterarea dominanta

Andezit 85% Silicica 45% Sedimentar Cr 3% Argilica 42% Sedimentar Ng 7% Carbonatica 2% Brecii polimictice 5% Potasica 4%

Vest Minereu predom. piritos

Propilitica 7% Andezit 22% Silicica 73% Sedimentar Cr 39% Argilica 27% Sedimentar Ng 17%

Central Minereu cu

telururi +

pirita Brecii polimictice 22%

Andezit 14% Silicica 69% Sedimentar Cr 48% Argilica 28% Sedimentar Ng 10% Carbonatica 3%

Intermediar Minereu

piritos +

telururi Brecii polimictice 28%

Andezit 50% Silicica 34% Sedimentar Cr 13% Argilica 58% Sedimentar Ng 22% Carbonatica 2%

Est Minereu predom. piritos Brecii polimictice 15% Potasica 6%

Resursele minerale totale care au fost determinate pentru Proiectul carierei luând în

considerare un conţinut limită de 0,8g/t Au.

Conţinut Metal (insitu) Clasificarea resurselor Clasificare (tone) Au (g/t) Ag (g/t) Au (kg) Ag (kg)

Domeniile Vest, Central, Intermediar şi Est Măsurate 3.501.831 2,41 5,22 8.454 18.271 Indicate 35.517.515 1,85 11,48 65.777 407.668

Măsurate + Indicate 39.019.346 1,9 10,92 74.231 425.939 Presupuse 7.133.811 1,65 6,41 11.735 45.747

Lucrări miniere proiectate pentru punerea în exploatare a rezervelor geologice din

perimetrul Certej

A. Organizarea de şantier

Perioada de execuţie a lucrarilor pentru realizarea investiţiei de exploatare a minereului auro-argentifer Certej, preferată de beneficiar, este de aproximativ 2 ani, ceea ce implică atacarea simultană a lucrărilor de execuţie a lucrărilor de toate categoriile.

Pentru că obiectivul de investiţie este amplasat în locaţii diferite, pe teren accidentat, fără reţea de drumuri, este necesară în primul rînd execuţia drumurilor de acces şi a platformelor pentru incintele de la cotele:+618, +593m, +563-565m, +548m, +538m şi +575 pentru Uzina de procesare şi platforma de la cota +590 pentru incinta Carieră.

Descrierea lucrărilor

Terenul cu mari diferenţe de nivel, lucrările de terasamente foarte costisitoare, suprafaţa mare a platformelor pe care se vor construi clădirile şi construcţiile speciale a determinat alegerea

SC

SA

CEPROMIN


15

unei soluţii pentru organizarea de şantier în care să se utilizeze în exclusivitate aceste platforme, fără a ocupa temporar alte terenuri în acest scop.

S-a constituit o incintă de depozitare centrală pentru întreaga investiţie pe platforma de la cota +548m, unde sunt amplasate puţine clădiri de mici dimensiuni şi mai multe fundaţii de utilaje, acestea urmînd să fie atacate ultimele şi puncte de lucru pe fiecare platformă pe care se lucrează, unde este asigurat spaţiu de depozitare a materialelor în funcţie de stadiu fizic al lucrărilor şi spaţiul pentru amplasarea containerelor pentru organizare de şantier.

Depozitul central

Depozitul central constituit pe platforma de la cota +548, are o suprafaţă de 13 605 mp a fost organizat în spaţii în aer liber pentru depozitare si cuprinde:

- platformă depozitare confecţii metalice şi platformă de ansamblare confecţii metalice cu S= 3690,0mp; - platformă pentru panourile de închidere cu S = 960,0mp; - platformă pentru materiale vrac cu S = 2370,0mp; - platformă depozitare utilaje cu S = 3900,0mp; Pe lîngă depozitarea deschisă au fost prevăzute şi spaţii închise pentru depozitare pentru

materialele mărunte sau care cer condiţii speciale de depozitare sau pentru scule. Organizarea de şantier la punctele de lucru

Toate platformele vor fi împrejmuite provizoriu cu gard din panouri metalice, iar intrarile vor fi supravegheate prin case poartă (pentru care s-au prevăzut containere cu dimensiunile de 2,5 m x 2,4 m).

Pentru personalul TSA s-au prevăzut containere tip birou, cu dimensiunile de 6,0 m x 2,4m, iar pentru muncitori s-au prevăzut containere tip vestiar cu dimensiunile de 6,0 m x 2,4m. Pe fiecare platformă s-au prevăzut wc-uri ecologice .

În general halele industriale sunt pe structură metalică cu închideri perimetrale din panouri termoizolate metalice. Pentru montajul închiderilor este nevoie de schela metalică tubulară sau autoridicătoare şi de macara pe pneuri, ceea ce implica lasarea de jur împrejurul halelor un spatiu lat de 7,0m, care include şi un culoar de circulaţie de 2,5m lăţime. Amplasarea containerelor de şantier şi depozitarea materialelor se va face respectînd acestă bandă de 7,0m, pînă se realizează închiderile şi acoperişul halelor.

Asigurarea utilităţilor

În prima fază a execuţiei şantierul nu va avea alimentare cu curent electric, apa şi canalizare pentru că în zonă acestea nu există în prezent, asigurarea lor face parte din obiectivul de investiţie.

În aceste condiţii pînă la realizarea lor, asigurarea utilităţilor se va face astfel: - alimentarea cu curent electric se va face cu grup electrogen; - alimentarea cu apă se va face cu cisterna , iar pentru băut se va asigura apa îmbuteliată; - se vor asigura în toate punctele de lucru wc-uri ecologice;

Descrierea lucrărilor

Perioada propusă pentru construcţia proiectului este de aproximativ 2 ani. Activităţile vor începe cu organizarea de şantier, construcţiile administrative şi mobilizarea principalilor contractori. Pe durata construcţiei, activităţile principale proiectului vor fi:

SC

SA

CEPROMIN


16

1. Amenajarea amplasamentelor miniere: cariera Certej (decopertarea şi depozitarea sterilului în haldele de steril Nord şi Sud şi a solului vegetal în haldele de sol vegetal)

2. Deschiderea şi exploatarea carierei de pe Valea Măcrişului pentru materialele de construcţie (pentru drumuri, pentru construirea barajelor iazurilor de decantare, pentru producerea sorturilor industriale şi producţie de betoane etc.);

3. Racordarea la reţeaua naţională de înaltă tensiune; 4. Construcţia unei conducte de alimentare cu apă industrială din râul Mureş; 5. Construcţia drumului de acces la Uzina de Procesare; 6. Construcţia Uzinei de Procesare; 7. Construcţia iazului de decantare a sterilului de flotaţie şi a sterilului de cianuraţie

(barajul iniţial şi barajul secundar); 8. Construcţia infrastructurii; 9. Construcţia celorlalte structuri de gospodărire a apei. Pentru începerea lucrărilor de construire se vor constitui două puncte principale ale

organizării de şantier: a. Punct principal platforma de la incinta +548m ca organizare de şantier pentru

construirea ansamblului lucrărilor de investiţii „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere Certej”

Investiţia de construire a uzinei de procesare, a celorlalte clădiri care vor deservi procesul tehnologic se va desfăşura pe platformele: + 618m ,+593m,+ 563-565m,+ 548m, + 538m, + 575m.

De la început în şantier se va crea platforma de la cota +538m ca platformă principală a punctului de organizare a şantierului în care se va crea baza materială prin care se poate realiza volumul lucrărilor de montaj din amplasament şi care să-şi menţină capacitatea de producţie pe durata execuţiei, de la înfiinţarea şantierului până la desfiinţarea lui. După finalizarea lucrărilor din celelalte platforme (+ 618m ,+593m,+ 563-565m,+ 548m, + 575m) se va executa investiţia aferentă acestei platforme (+538m).

b. Punct principal iazurile de decantare - sterile de flotaţie şi – iaz CIL Corespunzător cu lucrările ce urmează a se executa la investiţia iaz de decantare sterile de

flotaţie şi iaz de decantare CIL se va contracta o firmă specializată în executarea de astfel de lucrări (galerie de preluare a apelor pârâului Măcrişului şi baraje din anrocamente la cele două iazuri, drumuri de acces bazine colectoare, portale etc.). Constructorul îşi va organiza şantierul în funcţie de graficul de eşalonare a lucrărilor, de mărimea şi volumul acestora.

Din punct de vedere al execuţiei lucrărilor de investiţii în cele două puncte ale organizării de şantier (a. si b.), principalele lucrări care trebuie corelate şi eşalonate constau din:

Lucrări pregătitoare:

− se curăţă terenul (defrişări, îndepărtarea gunoaielor);

− se executa îndepărtarea şi evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului conform prevederilor din proiect;

− se execută – acolo unde este cazul: vecinătăţi cu pantă mare, zone inundabile în perioada ploioasă - şanţuri de scurgere a apelor pluviale, başe de colectare (filtre inverse), instalarea pompelor pentru epuismente;

− se execută trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;

SC

SA

CEPROMIN


17

− se realizează aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin proiect, astfel încât să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor;

− se asigură utilajele si dispozitivele de mică mecanizare necesare;

− se asigură forţa de muncă specializată;

− se realizează căile de acces şi platforma de depozitare a materialelor.

B. Execuţia lucrărilor

Descrierea lucrărilor permanente

În perioada de construcţie (2 ani) principalele lucrări care se vor executa în amplasamentul Certej vor fi:

− Defrişarea terenurilor : se va face etapizat pe obiective şi pe faze de executie cu solicitarea si obtinerea actelor de reglementare pentru scoaterea temporara a suprafetelor ce vor fi afectate de implementarea proiectului.

Defrisarea pe etape si obiective se prezinta in tabelul de mai jos:

Denumire obiectiv Faza Defrisare ha

Faza constructie 5.38 Uzina de preparare Faza operare 0 Faza constructie 12.38 Cariera Faza operare 24.40 Faza constructie 4.0 Halda de sterile Nord Faza operare 9.87 Faza constructie 0 Halda de steril Sud Faza operare 11.58 Faza constructie 3.92 Cai de comunicatie Faza operare 0 Faza constructie 2.85 Halde de sol vegetal Faza operare 1.50 Faza constructie 3.28 Iaz steril de flotatie Faza operare 37.8 Faza constructie 1.27 Iaz CIL Faza operare 21.29

TOTAL FAZA DE CONSTRUCTIE

31.73

TOTAL FAZA DE OPERARE 109.76 Lucrarile de defrisare vor avea in vederea taierea arborilor, depozitarea acestora pe o locatie

de unde vor fi valorificati, curatirea terenului de crengi si lastaris, curatirea terenului de cioate si radacini.

− Halde de sol vegetal

Pe tot amplasamentul unde vor avea loc constructii se va trece la decaparea solului vegetal si depunerea acestui in haldele de sol vegetal. Constructia acestora se va face tinand cont de tehnologia de haldare (cu trepte si taluze si asigurarea unghiului pantelor astfel incat sa nu se produca alunecari ale terenului haldat).

SC

SA

CEPROMIN


18

Volumul de sol estimat a fi indepartat tinad cont ca grosimea acestuia variaza functie de locatie este 1.407.898 mc.

Rezumatul cantităţilor de sol de pe amplasamentul Certej

Obiectiv Suprafaţa proiectată

(ha)

Cantitatea de sol vegetal decapată pentru amplasarea lucrărilor şi

amplasarea ei în halde (mc)

Cariera 60,85 139.000 Halda Nord 32,6 50.000 Halda Sud 40,22 65.000 Incinte uzina de preparare 20,97 608.000 Drumuri de acces 7,13 193.000

Iazuri de decantare flotaţie şi CIL

63,64 353.000

− Accesul pe amplasamente

La proiectarea drumurilor principale din amplasamentul Certej s-au avut în vedere următoarele:

- Proiectarea elementelor geometrice in plan conforma cu STAS 863/85 ” Lucrari de drumuri, Elemente geometrice ale traseelor, Prescriptii de proiectare. Viteza minima de proiectare la care s-a studiat traseul este de 25 km/h. Aliniamentele sunt racordate prin curbe circulare, cu raze cuprinse intre 32m si 400m.

- In proiectarea profilului longitudinal, s-a urmarit pe cat posibil linia terenului existent. Panta longitudinala maxima proiectata este de 12%. Conform prescriptiilor tehnice in vigoare la schimbatorii de panta au fost prevazute racordari verticale cu raze cuprinse intre 500m si 4000m.

- In profil transversal elementele geometrice sunt in conformitate cu STAS 863/85. În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele drumuri de pe amplasament, necesare

transportului utilului, sterilului, personalului:

Destinaţia/Zona Categoria Lungime Drum principal de acces la uzină (asigură accesul din Certej pe amplasamentul uzinei) - drum Certej-staţie de concasare (5km asfaltat) - drum staţie de concasare-incinte uzină (3km pietruit)

Drum industrial categoria I B = 7,0m cu 2 acostamente de 0,5m

8 km

Drum de acces din carieră la uzină şi haldele de steril (asigură transportul minereului la uzină şi a sterilului la hălzi)

Drum staţionar B = 16,0m 2,5 km

Drum de acces la iazul sterile de flotaţie cota +720m (asigură legătura între uzină şi iazul sterile de flotaţie)

Drum industrial categoria III B = 3,5m

4,0 km

Drum de acces la iazul CIL cota +745m (asigură legătura între uzină şi iazul CIL, se desprinde din drumul de acces la iazul sterile de flotaţie)


4,7 km

Refacere drum existent pentru începerea lucrărilor la barajele de iniţiere


4,0 km

SC

SA

CEPROMIN


19

− Descoperta - Cariera Certej

Cariera Certej, din cadrul acestei investiţii, se va dezvolta pe vechiul amplasament al carierei Coranda-Certej cu dezvoltare în Vest şi Est.

Suprafaţa totală carieră Cantitatea de steril extrasă din carieră în anul de investiţie 62,8 ha,

din care 26 ha cariera actuală 1.500.000 mc/an

� Lucrări miniere de deschidere

Deschiderea şi pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea lucrărilor miniere la zi şi anume a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire.

În cariera Certej vor exista mai multe tipuri de tranşee şi anume: - tranşee principală (drumul principal de acces) care asigură accesul de la suprafaţă

spre orizonturile de lucru ale carierei servind pe tot parcursul exploatării rezervei - tranşeea de pregătire care creează frontul iniţial pentru extragerea treptei (se sapă din

tranşeea principală) - tranşeea specială, este o tranşee de legătură care are un rol auxiliar, asigură

deplasarea materialului rulant şi a utilajului din carieră Cele 16 trepte din zona Vestică şi cele 28 din zona Centrală, Intermediară şi de Est asigură exploatarea corespunzătoare a substanţei minerale utile din carieră fără a se impune lucrări de pregătire speciale. Având în vedere creşterea cantităţii de steril de pe treapta I se va urmări realizarea coeficientului de descopertă şi avansarea frontului în aşa fel încât să asigure decalajul minim între subtreapta de steril şi cea de substanţa minerală utilă. Atacarea acestei trepte se va face printr-o tranşee de pregătire care va asigura exploatarea raţională a resurselor de substanţă minerală utilă. Adâncimea maximă de exploatare la zi este + 440 m în zona de Vest a carierei şi + 310 m în zona Centrală, Intermediară şi de Est, această cotă reprezentând nivelul vetrei carierei. Zăcământul se dezvoltă deasupra nivelului terenului înconjurător, până la cota maximă + 605 m; +600m. La determinarea limitelor carierei şi la alegerea modului de lucru se iau în considerare mai mulţi factori de influenţă, dintre care:

- forma şi caracteristicile geometrice ale corpurilor de substanţă minerală utilă; - aşezarea zăcământului faţă de rocile înconjurătoare; - proprietăţile fizico-mecanice ale substanţei minerale utile şi ale rocilor

înconjurătoare; - tectonica zăcământului şi a rocilor înconjurătoare; - calitatea substanţei minerale utile, pierderile de exploatare; - dinamica producţiei şi termenul de atingere a producţiei planificate; - condiţiile climaterice şi de siguranţă ale exploatării; - mijloacele tehnice posibile a fi aplicate în cadrul lucrărilor miniere.

Principalul indicator determinant în aprecierea eficacităţii economice a carierei este raportul de descopertă. Raportul de descopertă este de 3 t/t pentru total masa minieră extrasă.

SC

SA

CEPROMIN


20

Dimensionarea platformelor şi a fronturilor de lucru

Pentru a asigura o suprafaţă de lucru corespunzătoare şi suficientă în vederea obţinerii producţiei planificate de aproximativ 3.000.000 t/an, aceasta se calculează ţinând seama de coeficientul de recuperare şi de adâncimea pe care se va exploata zăcământul.

Proiectul carierei cuprinde două rampe principale de acces cu panta de 1 : 10, una deserveşte zona de Vest iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est.

Fiecare din rampele principale are o lăţime de 24 m pentru funcţionarea în deplină siguranţă a basculantelor de 100 t, pe două sensuri. În porţiunile mai adânci ale carierei rampele vor fi de 12 m căpătând configuraţia unui drum cu sens unic.

� Lucrări miniere de pregătire

Lucrările de deschidere respectiv volumul de lucrări ce se execută pe investiţii au fost astfel concepute, atât ca execuţie tehnică cât şi ca eşalonare în timp, încât la terminarea lor procesul tehnologic în carieră să se desfăşoare într-un flux normal, fără întreruperi. În funcţie de natura copertei, respectiv a rocilor din care este constituită, se stabileşte dacă toată cantitatea trebuie haldată ori dacă poate fi utilizată parţial sau total pentru valorificare. Pregătirea pentru exploatare a carierei se va face, în prima fază, prin înlăturarea materialului alterat ce se găseşte pe treptele existente, concomitent cu realizarea drumului de acces la treptele superioare proiectate, pentru deschiderea acestora. După executarea lucrărilor principale de deschidere a câmpului de exploatare la zi, se trece la săparea tranşeelor de pregătire.

În funcţie de amplasarea tranşeelor de deschidere faţă de câmpul de exploatare la zi şi a tranşeelor de pregătire în câmpul de exploatare, sistemul de pregătire este cel în paralel. Tranşeea de pregătire se sapă în prelungirea celei de deschidere, iar frontul de lucru se deplasează paralel cu el însuşi, lucrându-se pe un singur front. Acest sistem de pregătire se aplică cu succes la carierele ce exploatează zăcăminte dezvoltate deasupra reliefului terenului înconjurător. Treptele de lucru asigură exploatarea corespunzătoare a substanţei minerale utile din carieră fără a se impune lucrări de pregătire speciale.

Datorită morfologiei terenului şi distanţei de haldare a sterilului rezultat din descopertă, soluţia de deschidere cu drumuri este cea mai avantajoasă şi nu creează complicaţii din punct de vedere tehnologic.

Tehnologia de descopertare În cadrul activităţii privind deschiderea carierei se vor mai realiza lucrări de defrişare, de

îndepărtare a solului vegetal şi descopertare necesare creării fronturilor corespunzătoare activităţii de producţie în util (minereu auro – argentifer). Lucrările de decopertare se execută treptat, respectiv solul vegetal şi deluviul vor fi îndepărtate mecanizat cu buldozerul sau cu încărcător frontal din dotare, care corespund integral pentru acest scop.

Lucrările de deschidere şi pregătire a rezervelor pentru exploatare se vor executa în avans faţă de operaţiile de exploatare pentru asigurarea frontului de lucru.

De o deosebită importanţă sunt lucrările de topografie în carieră pentru stabilirea exactă a volumelor de rocă dislocată în perioada de timp necesară pentru urmărirea şi dirijarea lucrărilor de descopertare şi exploatare.

SC

SA

CEPROMIN


21

Descopertarea rocii sterile in cariera începe de la nivelul treptei + 605 m dinspre partea estică, după ce în prealabil se vor executa lucrări de amenajare a treptei în vederea lărgirii treptei până la lăţimea bermei. Formarea treptei se face prin forarea de găuri orizontale cu foreza pe înălţimea treptei şi împuşcarea cu exploziv.

� Exploatarea în carieră

Metoda de exploatare propusa în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu trepte descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".

Adâncimea maximă de exploatare proiectată a carierei a fost determinată ca fiind de 290 m,

talpa carierei fiind la cota + 440 m în zona de vest şi la + 310 m în celelalte trei zone. Unghiul de taluz general al carierei a fost stabilit la 35-500.

Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia vechii cariere. Prin lucrări de cercetare geologică au fost omologate rezerve care confirmă din punct de vedere economic exploatarea pe viitor a unei cantităţi de 28,2 milioane t extras industrial.

Vechea carieră Coranda, pe amplasamentul căreia se va dezvolta viitoarea carieră, în prezent este neecologizată.

Capacitatea de producţie a carierei, eşalonată pe ani, se prezintă astfel: Articol

U.M. Pre-Prod

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Total

mil. m3/an 1,013 3,418 2,827 6,414 6,371 5,992 6,540 5,485 5,232 3,544 0,717 47,553 m3/zi 2.893 9.765 8.077 18.324 18.204 17.119 18.686 15.672 14.949 10.127 2.049 135.866

Masă minieră

mil. t/an 2,40 8,10 6,70 15,19 15,09 14,20 15,49 12,99 12,39 8,40 1,70 112,65 mil. m3/an 0,633 1,983 1,899 5,232 5,106 4,726 5,274 4,219 3,966 2,236 0,338 35,654

m3/zi 1.809 5.666 5.426 14.949 14.589 13.503 15.069 12.054 11.331 6.389 966 101.869 Steril mil. t/an 1,50 4,70 4,50 12,39 12,10 11,20 12,49 9,99 9,40 5,30 0,80 84,46

mil. m3/an 0,380 1,393 0,928 1,139 1,266 1,266 1,266 1,266 1,266 1,308 0,380 11,899 m3/zi 1.086 3.980 2.652 3.254 3.617 3.617 3.617 3.617 3.617 3.737 1.086 33.997 Util

mil. t/an 0,90 3,30 2,20 2,70 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,10 0,90 28,2

Zăcământul Certej va fi deschis şi pregătit pentru exploatare prin lucrări miniere specifice

exploatării în carieră: - lucrări de deschidere - amenajarea drumurilor principale industriale de acces şi transport,

precum şi drumurile tehnologice din carieră la treptele în exploatare; - lucrările de descopertare - vor începe de la cota + 600/ + 605 m în trepte de 10 m după

care se va trece la exploatarea propriu zisă în trepte cu înălţimea de 10 m.; Deschiderea şi pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin

săparea lucrărilor miniere la zi şi anume a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire (descrise mai sus).

Principiul tehnologiei şi succesiunea operaţiilor de exploatare

Extragerea substanţei minerale utile se face prin lucrări de perforare – împuşcare iar transportul acesteia la uzina de preparare (concasor) se face cu autobasculanta.

Tehnologia de exploatare în carieră cu trepte de înălţime 10 m, constă în principal din:

− forarea pentru împuşcarea primară, găuri cu diametre de 165 mm, cu foreze.

SC

SA

CEPROMIN


22

− forarea pentru împuşcarea secundară, cu perforatoare P90, P58 şi ciocane de abataj.

− împuşcarea găurilor încărcate.

− încărcarea masei miniere derocate cu excavatoare, autoîncărcătoare.

− transportul masei miniere cu autobasculante

Metoda de extracţie a minereului auro-argentifer Certej este prin lucrări miniere la zi. Lăţimea bermei de lucru a treptei a fost stabilită la 30 m, iar lăţimea bermei de siguranţă la

2m- 5 m. Pentru exploatarea întregii cantităţi de resursă indicată şi măsurată sunt necesare 16 trepte

în zona de Vest şi 29 în zona Centrală, Intermediară şi de Est la o înălţime de treaptă de exploatare de 10 m.

Forarea găurilor se va executa cu ajutorul unei foreze care va fora găuri de sondă verticale,

cu un diametru d = 165mm şi cu o lungime de gaură de 11,2m. Roca sterilă şi substanţa minerală utilă la nivelul unei trepte se extrage prin intrânduri,

pornite la început din tranşeea de pregătire iar apoi din intrândurile corespunzătoare exploatate. Deplasarea în plan a intrândurilor se poate efectua după trei metode de bază: metoda de

deplasare în paralel, metoda de deplasare în evantai şi metoda de deplasare mixtă. În cadrul carierei Certej vom utiliza metoda de deplasare în paralel, această metodă caracterizându-se prin următoarele:

- lăţimea şi lungimea intrândurilor sunt constante pe toată durata exploatării - bermele de lucru au formă dreptunghiulară - punctele de racordare la liniile principale de circulaţie se modifică la fiecare nou

intrând Fronturile de lucru se recomandă a fi orientate spre sud, sud-est sau est. Intrândurile se împart pe lungime în blocuri, care se exploatează prin mijloace independente

de extragere şi încărcare. Lungimea şi numărul blocurilor în care se va exploata concomitent, respectiv treptele din exploatarea la zi, sunt determinate de condiţiile de prezentare a zăcământului, de utilajul folosit la extragere şi de mijloacele de transport întrebuinţate.

În cazul nostru, având în vedere că transportul se execută auto pe berme şi în fronturile de lucru, numărul blocurilor pe o treaptă poate ajunge până la 5 – 6.

La exploatarea zăcămintelor stratiforme înclinate, pentru a avea asigurată stabilitatea treptelor individuale şi a sistemului de trepte, se recomandă ca orientarea şi înaintarea taluzului frontului de lucru să fie făcută astfel, încât stratele să încline spre interiorul masivului. Dacă operaţiile de extragere nu se pot executa în direcţie inversă înclinării stratelor, atunci acestea trebuie executate transversal pe direcţia zăcământului sau într-o direcţie apropiată de aceasta.

La exploatarea în carieră a zăcământului Certej se vor respecta:

− înălţimea maximă a treptelor de descopertare (10m) şi de exploatare (10m)

− decalajul minim între ultima treaptă de descopertare şi prima treaptă de exploatare

− decalajul minim pe orizontală între fronturile de exploatare situate pe trepte diferite

− unghiul maxim de taluz frontal şi lateral al treptelor de descopertare şi exploatare şi general al carierei

− unghiul general de taluz al treptelor de descopertare şi de exploatare

SC

SA

CEPROMIN


23

� Haldarea sterilului

În cazul proiectului de la Certej s-a ales metoda de depozitare a materialului steril uscat rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în halde sau pe pante.

In acest mod, la exploatarea în carieră a zăcământului Certej, rezultă două halde tehnologice în afara perimetrului carierei – Halda Nord si Halda Sud, halde constituite prin depozitarea de roci sterile (descopertă+steril din exploatarea minereului din cariera):

- Halda Nord - amplasată pe valea Corănzii cu o suprafaţă de 32,61 ha , cantitatea de depozitare 49 milioane tone steril

- Halda Sud - amplasată pe valea Băiegii cu o suprafaţă de 40,23 ha , cantitatea de depozitare 36 milioane tone steril

Clasificarea haldelor Nord si Sud după natura obiectivelor din zona de influenţă şi gradul de stabilitate, este prezentata mai jos :

Denumirea haldei

Grupa de periclitate

Felul materialului

haldat

Volumul haldei

Suprafaţa haldei (ha)

Obiective situate în zona de influenţă

Starea Tehnică

Halda de steril Nord

4.2. Conglomerate vulcanice,

andezite, brecii mixte, gresii

20,5 mil. mc 48,8 mil. t

32,6 Valea Corănzii Extindere haldă

existente

Halda de steril Sud

4.2. Conglomerate vulcanice,

andezite, brecii mixte, gresii

15,1 mil. mc 35,8 mil. t

40,23 Valea Băiegii Extindere haldă

existente

Materialul depozitat în halde este constituit aproape în totalitate din rocă de dimensiuni

variate (particule milimetrice şi bolovăniş) şi este tasat de la 10 -15 m adâncime, fiind lipsit de resturi organice

Sterilul rezultat în urma exploatării, repartizat pe ani în tabelul următor, va fi transportat auto la cele două halde: halda nord şi halda sud.

Articol Anul

punerii în funcţiune

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total

Masă minieră - mii tone -

2.400 8.100 6.700 15.200 15.100 14.200 15.500 13.000 12.400 8.400 1.700 112.700

Steril transportat pe haldă - mii tone -

1.500 4.700 4.500 12.400 12.100 11.200 12.500 10.000 9.400 5.300 800 84.500

Raport de descopertă (t/t)

1,7 1,4 2 4,6 4 3,7 4,2 3,3 3,1 1,7 0,9 3

Capacităţile haldelor de steril au fost estimate folosind un factor de afânare de 30%, cantităţile de steril pe ani sunt prezentate în tabelul următor:

SC

SA

CEPROMIN


24

Halda Anul punerii în funcţiune

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Total

Nord (mii tone) 1.500 4.700 4.500 12.400 6.100 9.300 5.200 5.000 48.700 Sud (mii tone) 6.100 2.000 7.300 5.000 9.400 5.300 800 35.800 Total (mii tone)

1.500 4.700 4.500 12.400 12.200 11.300 12.500 10.000 9.400 5.300 800 84.500

Total (mii mc) 833 2.611 2.500 6.889 6.778 6.278 6.945 5.556 5.222 2.944 444 46.945

La amplasarea celor două halde din perimetrul Certej, Nord şi Sud, s-a urmărit îndeplinirea următoarelor condiţii:

- haldele se află la distanţă mică faţă de cariera Certej (0,5 km halda Nord, 0,3 km halda Sud)

- în aval de cele două halde nu există obiective industriale şi sociale - terenurile pe care s-au amplasat cele două halde sunt terenuri neproductive - terenurile pe care sunt amplasate haldele se prezintă conform studiului geotehnic anexat

Având în vedere că cele două halde au un volum foarte mare şi o durată mare de depozitare se va întocmi anual un program de haldare, în concordanţă cu dezvoltarea lucrărilor din care provin rocile şi substanţele de depozitat şi care se cuprinde în programul general (preliminar) de exploatare al unităţii.

Lucrări de amenajare pentru halda Nord si Halda Sud Amenajarea fundamentului

În primul rând se realizează eliberarea terenului de vegetaţie şi evacuarea apelor din ampriza

amplasamentului.

Stratul deluvial care este alunecat pe roca de bază va fi înlăturat. Zonele cu pantă mai mare

de 100 vor fi amenajate cu trepte de înfrăţire pentru împănarea corespunzătoare a sterilului

depozitat. Treptele de înfrăţire se execută cu pantă inversă înclinării fundamentului.

Având în vedere că amplasamentul haldei prezintă pante deosebite atât în lungul văii cât şi

pe versanţi, este necesar ca depozitele argiloase deluviale slab permeabile să fie îndepărtate şi

transportate la halda de sol, înainte de efectuarea depunerilor, pentru a permite un drenaj natural

eficace (şi pentru a se evita tasările diferenţiate rezultate din depunerile sterilului neomogen ca şi

compoziţie petrografică). Datorită configuraţiei terenului şi a tipului de material existent pe rocă de

bază şi ţinând cont de cantitatea de steril care trebuie depusă, stratul acoperitor trebuie îndepărtat

pentru a crea o împănare între materialul depus şi rocă de bază şi a crea o stabilitate haldei. Acesta

este motivul pentru care se fac şi scarificări pe fundamentul haldei.

Îmbunătăţirea rezistenţei contactului fundament – haldă poate fi obţinută prin scarificarea

parţială a rocilor din fundament. Procedeul se bazează pe reducerea suprafeţei de minimă rezistenţă

prin săparea în fundament a unor şanţuri, trepte, executate transversal pe direcţia de alunecare a

taluzului.

SC

SA

CEPROMIN


25

Drenuri pe fundamentele haldelor Nord si Sud

Drenajul constituie o măsură hotărâtoare pentru asigurarea stabilităţii sistemului structură -

teren de fundare. Efectele drenajului sunt multiple:

a) reduce subpresiunea apei care circulă sau se acumulează la presiune în fisurile sau porii

rocilor şi pe talpa fundaţiei, mărind stabilitatea sistemului cu până la 50%;

b) colectează apa care circulă prin masa rocii şi reduce umiditatea rocii, îmbunătăţind

rezistenţa de frecare pe fisurile masivului;

c) previne antrenarea de fracţiuni fine din sectoarele cu rocă alterată;

d) controlează comportarea fisurilor indicând eventuale creşteri de debit şi necesitatea unor

măsuri suplimentare;

Drenul are un efect de consolidare întrucât forţele volumice de infiltraţie sunt orientate în

jos.

Pentru eliminarea posibilităţilor de intrare a depozitului în regim hidrodinamic, au fost

prevăzute lucrările necesare pentru evacuarea apelor pluviale de infiltraţie. Direct pe fundament se

vor executa drenuri transversale şi longitudinale pe firul torenţilor şi a pâraielor existente în

amplasament.

Drenurile se vor executa prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră)

înainte de depozitarea sterilului propriu zis.

Roca grosieră care se va depune pe firul torenţilor şi a izvoarelor care vor apărea în ampriza

haldei şi va avea granulometria variabilă, de la 20-200mm, (bolovăniş) până la 2-20mm (pietriş).

Lungimea şi secţiunea drenurilor pentru halda nord care se vor realiza sunt prezentate in

tabelul de mai jos:

Tabelul 1.5. Lungimea şi secţiunea drenurilor pentru halda nord

Nr. crt. Dren Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m 1 A 170 0,74 0,61 2 B 350 0,76 0,63 3 C 450 0,80 0,66

Lungimea şi secţiunea drenurilor care se vor realiza pentru halda sud sunt cele indicate în

tabelul următor:

Tabelul 1.6. Lungimea şi secţiunea drenurilor pentru halda sud

Nr. crt. Dren Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m 1. a 280 0,478 0,395 2. b 350 0,426 0,352

SC

SA

CEPROMIN


26

3. c 450 0,534 0,442 4. d 280 0,524 0,434 5. e 260 0,433 0,358 6. f 260 0,458 0,379

Ziduri de sprijin la cele două halde

Halda de steril Nord va fi protejată cu un zid de sprijin pe o lungime totală de 600 m iar

zidul de sprijin care se va executa la piciorul haldei sud va avea o lungime de 100m.

Zidurile de sprijin se vor executa la piciorul haldelor de steril în tronsoane de câte 5m cu

rosturi de tasare între ele. Rosturile se vor realiza cu o foaie de carton asfalt, sau prin turnarea

alternativă a tronsoanelor, în etape succesive. Fundarea zidului se va face în rocă de bază, peste care

se găseşte stratul de deluviuni cu grosimi variabile. De asemeni coronamentul tronsoanelor de zid se

vor executa în trepte de cca. 0.50m urmărind panta naturală a terenului existent. Fundaţiile şi

elevaţiile se vor executa din beton.

În spatele zidului se va executa un dren din piatră negelivă, etanşat la partea superioară cu

un dop de argilă, iar la partea inferioară fiind aşezat pe o rigolă din beton pentru colectarea apelor.

Din rigolă apa se scurge prin barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din

PVC în exteriorul zidului fiind apoi colectate într-un canal de scurgere. Aceste ape vor fi colectate

în bazinele colectoare ape acide corespunzătoare fiecărei halde şi care vor fi descrise mai jos.

Barbacanele se vor monta la o distanţă de 2,50m.

Pe peretele interior al fiecărui zid se va aplica un strat de bitum pentru izolaţie.

Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord

Are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe zona Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele

pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, care formează pr. Corandă.

Canalizarea pr. Coranzii pe zona hălzii Nord va cuprinde următoarele lucrări:

- Galeria de evacuare a apelor pe sub Halda Nord, având lungimea L = 740 m, şi o secţiune

unică, executată jumătate cu săpătură în rocă de bază şi jumătate din beton armat.

Galeria va avea capacitatea de evacuare a debitelor maxime: Qmax 1% = 8,65 mc/s

- Construcţii prevăzute pe pr. Coronzii (Floroaia), amonte de intrarea apelor în galerie:

- Amenajarea albiei pe L = 20m, cu consolidări cu pereu de piatră brută cu mortar de

ciment şi 2 căderi cu h = 1,50m

- Bazin de încărcare, din beton armat cu dimensiunile (5,00 x 10,0) m şi adâncimea de

6,50 m.

- Portal amonte galerie, din beton armat cu h = 7,0m, b= 5,0m şi d = 1,0m

SC

SA

CEPROMIN


27

-Construcţiile aval de galerie sunt:

• Portal aval galerie, din beton armat cu h = 7,0m, b= 5,0m şi d = 1,0m

• Bazin disipator de energie din beton armat cu dimensiunile (5,00 x 10,0) m şi h = 6,5

m

• Amenajarea albiei pr. Corănzii pe L = 125 m, în vederea racordării galeriei la albia

naturală.

Captare şi evacuare ape din ampriza Haldei Sud

Reprezintă ansamblul lucrărilor hidrotehnice care au ca scop eliberarea amplasamentelor

Carierei de minereuri Coranda – Certej şi a Haldei Sud prin devierea pârâului Ciongani şi a

afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi Vale 2) în bazinul hidrografic vecin Pârâul Mare.

Cariera şi Halda Sud s-a amplasat în lungul pr. Ciongani astfel cariera de minereuri Coranda

ocupă versantul drept al pr. Ciongani, de la confluenţa pr. Ciongani cu pr. Grozii (limita estică) şi

până la albia pr. Măcrişului (limita vestică) iar Halda Sud ocupă versantul stâng al pr. Ciongani, de

la circa 100m de intersecţia drumului comunal din satul Bocşa Mică cu pr. Izvorul Zgibuleşti

(limita estică) şi până la circa 400m de albia pr. Măcrişului (limita vestică).

Pentru realizarea în teren a lucrărilor propuse: Cariera Coranda şi Halda Sud, este necesar

să se devieze de pe suprafaţa interesată cursurile de apă naturale cu sau fără scurgere permanentă

(pâraie, viroage, torenţi).

Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă va cuprinde următoarele lucrări principale:

1)Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda, (L = 250m) dimensionat la Q max

1% = 0,70 mc/s, cu secţiunea trapezoidală cu b = 0,50 m, h = 1,00 m, 1:m = 1:1. Canalul se va

realiza din zidărie uscată de piatră brută şi un pereu din piatră cu mortar de ciment la suprafaţa

interioară a canalului, la contact cu apa. Canalul de gardă va descarca debitul preluat în pr Grozei,

amonte de barajul de priză.

2)Captarea comună a pâraielor Ciongani şi Grozei, denumită în proiect C1, s-a prevăzut

cu un baraj de priză, din anrocamente de piatră brută, amplasat transversal pe albia pr. Ciongani,

imediat aval de punctul de confluenţă cu pr. Grozei. Debitele captate vor fi evacuate pe un canal

care va traversa barajul şi care a fost dimensionat la Q max 1% = 18,52 mc/s şi verificat la Q max

0,1% = 31,85 mc/s. Preluarea de către canal a debitului de verificare s-a făcut pentru ca barajul de

priză să nu fie deversat de ape la probabilitatea de depăşire de 0,1%. De asemenea, şi primul

tronson al canalului de deviere (de la barajul de priză la confluenţa cu pr. Borzei) a fost dimensionat

la Q max 1% şi verificat la Q max 0,1%; în continuare canalul de deviere s-a dimensionat numai la

Q max 1%, fără verificare la Q max 0,1% - conform prevederilor STAS 4273 – 83.

SC

SA

CEPROMIN


28

3)Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate.

Canalul de deviere s-a împărţit în următoarele 5 tronsoane:

- tronsonul I, L =40 m, secţiunea trapezoidală tip b= 2,00m, h = 2,30 m, 1:m = 1:0,5

cu qunetă la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, = 0,50 m , Q1%= 18,52 mc/s, h1% =

1,07 m, Q 0,1%= 31,85mc/s, h0,1% =1,47 m

- tronsonul II, L =110 m, secţiunea trapezoidală b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 22,11 mc/s, h1% =2,11

- tronsonul III, L = 760m, secţiunea trapezoidală b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 23,25mc/s, h1% = 2,17m

- tronsonul IV, L = 490 m, secţiunea trapezoidală b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu

qunetă la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 24,88mc/s, h1%

=2,25m

- tronsonul V, L = 100 m, secţiunea trapezoidală b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 24,88mc/s, h1% =2,25m

4)Lucrări pe canalul de deviere: 3 captări de afluenţi (pr. Borzei, Vale 1, Vale 2), 3 căderi

cu h = 0,50 m, 5 căderi cu h = 0,75m, 1 podeţ la traversarea canalului cu un drum local

5) Regularizarea pr. Pârâul Mare, în scopul evacuării debitului maxim propriu, Q max 1%

= 5,80 mc/s, plus debitul maxim deviat din bazinul hidrografic Ciongani, Q max 1% = 24,88

mc/s.Având în vedere că Pârâul Mare traversează satul Bocşa Mică şi că debitele evacuate vor

creşte de circa 5 ori, s-a propus redimensionarea şi consolidarea albiei actuale corespunzător noilor

condiţii. S-a prevăzut reducerea pantei fundului de la circa 0,10 la 0,05%, în concordanţă cu

vitezele maxime admisibile ale apei. Reducerea de pantă s-a realizat cu 70 căderi cu h = 1,50 m.

6) podeţe din tuburi prefabricate de beton – tuburi Premo, amplasate la intersecţia

Pârâului Mare regularizat cu drumurile din intravilanul Bocşa Mică. Acestea se execută la treceri de

ape, peste pâraie cu debite mici de 0-2 mc/s, în vederea executării unor lucrări urgente, deci sunt

lucrări provizorii care se execută numai în cazuri deosebite şi pentru folosinţe limitate.

Execuţia constă în aşezarea unor tuburi tip Premo cu diametrul de 1m şi cu lungimea de 6m.

Canale de gardă

Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Nord (Anexa 1.10) vor fi de formă trapezoidală

şi în funcţie de apele ce le vor prelua şi apoi descărca au fost calculate hidrotehnic pe tronsoane cu

secţiuni şi lungimi diferite după cum urmează:

- tronson cu o lungime de 220m cu următoarele dimensiuni: b=0,7m, B=1,73m, h=0,9m,

- tronson cu o lungime de 200m cu următoarele dimensiuni: b=0,5m, B=1,42m, h=0,9m,

- tronson cu o lungime de 320m cu următoarele dimensiuni: b=0,4m, B=1,09m, h=0,6m.

SC

SA

CEPROMIN


29

Apele ce se aduna pe aceste tronsoane sunt ape ce se vor scurge de pe halda nord şi vor fi

conduse în aval către bazinul de colectare ape acide nr 1 al haldei nord.

- tronson cu o lungime de 262m şi cu următoarele dimensiuni: b=0,5m, B=1,3m, h=0,7m.

- tronson cu o lungime de 368m având următoarele dimensiuni: b=0,7m, B1,85m, h, 1,0m,

- tronson cu o lungime de 165m şi cu următoarele dimensiuni: b=0,5m, B=1,48m, h=0,85m.

Apele ce se aduna în aceste tronsoane de canal sunt ape curate de pe versant şi ca atare vor fi

dirijate către zona canalizată pe sub halda spre pârâul Corănzii.

- tronson cu o lungime de 309m având dimensiunile: b=0,5m, B=1,0m, h=0,5m .

Apele colectate de acest tronson de canal vor fi descărcate în pârâul Măcriş.

Canalele de gardă ce s-au proiectat la Halda Sud vor fi de formă trapezoidală şi în functie

de apele ce le vor prelua şi descarca, au fost calculate hidrotehnic pe patru tronsoane cu secţiuni şi

lungimi diferite după cum urmează :

- tronson cu lungime de 443m avand urmatoarele dimensiuni: b=0,5m B=1,54m , h=0,9m,

- tronson cu lungime de 416m şi următoarele dimensiuni: b=0,7m, B1,74m,h=0,9m,

- tronson cu lungime de 385m şi dimensiunile: b=0,7m, B=1,97m, h=1,1m şi tronson cu

lungime de 330m cu următoarele dimensiuni: b=0,5m, B1,37m, h=0,75m.

Apele colectate de aceste tronsoane de canal sunt ape pluviale ce se scurg de pe halda si ele

vor fi dirijate spre aval la bazinul de colectare ape acide al acestei halde .

Bazine de sedimentare şi de stocare ape acide pentru Halda Nord

Pe baza calculelor de dimensionare efectuate au fost prevăzute a se executa două bazine de

colectare a scurgerilor de ape acide. Aria de captare pentru Halda de Steril Nord poate fi împărţită

în două arii separate, întrucât sunt situate două pâraie în cadrul amprentei sale. Aria 1 este de

155.000 m2, în timp ce Aria 2 este de 675.000 m2. Apa de scurgere din Aria 1 va fi colectată în

bazinul nr.1 al Haldei de Steril Nord în timp ce apă de scurgere din Aria 2 va fi colectată în bazinul

nr.2 al Haldei de Steril Nord.

Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Nord va fi direcţionată prin intermediul

canalelor de gardă într-un bazin de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere

şi va permite sedimentarea. Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi

lăţimea de 10m. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând întreţinere periodică pentru

îndepărtarea sedimentelor accumulate. Sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare sterile

de flotaţie. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în

bazinul de stocare ape nr. 1.

Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 16.000m3,

cota minimă a barajului va fi de 420m şi maximă de 430m. Barajul va fi construit în etape şi va

SC

SA

CEPROMIN


30

avea înălţimea la coronament de aproximativ 10m, lăţimea coronamentului de 5m iar lungimea

coronamentului de 46m. Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea

canalelor de gardă.

Bazinul nr. 2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 4.000mc, cota minimă

435m şi maximă 442m. Barajul va fi construit în etape şi va avea înălţimea la coronament de

aproximativ 7m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 33m.

Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă.

Ambele bazine vor fi protejate pe ampriza lor şi pe faţa din amonte a digului pentru a

preveni exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector sub

geomembrană. Suprafaţa totală ce va fi izolată este de 5.000m2 pentru bazinul 1 şi 3.000m2 pentru

bazinul 2.

Bazine de sedimentare şi de stocare ape acide pentru Halda Sud

Pe baza calculelor de dimensionare efectuate la Halda Sud (care are o arie de captare de

650.000 m2) a fost prevăzut a se executa un bazin de colectare a scurgerilor de ape acide.

Apa din scurgeri care rezultă de pe halda de steril Sud va fi direcţionată prin intermediul

canalelor de gardă într-un bazin de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere

şi va permite sedimentarea. Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi

lăţimea de 10m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de

evacuare în bazinul de stocare ape halda Sud. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând

întreţinere periodică pentru îndepărtarea sedimentelor acumulate.

Bazinul de stocare ape acide al haldei de steril Sud va avea capacitatea maximă de

15.000mc, cota minimă 385m şi maximă 393m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la

coronament de aproximativ 8m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului

va fi de 76m. Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de

gardă.

Bazinul va fi protejat pe ampriza lui şi pe faţa din amonte a barajului pentru a preveni

exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector sub geomembrană.

Suprafaţa totală ce va fi acoperită este de 4.600m2.

Sistemul de pompare a apelor acide la staţia de epurare

Apele acide colectate în bazine vor fi transportate prin pompare la staţia de epurare ape

acide amplasată în incinta uzinei (la cota +593m), pe un sistem de conducte de oţel cu diametrele de

200-250.

La bazinul nr. 1 al haldei de steril Nord vor fi două pompe cu capacitatea de 65 mc/h iar la

bazinul nr. 2 al haldei de steril Nord va fi o pompă cu o capacitate de 45 mc/h. La bazinul haldei de

SC

SA

CEPROMIN


31

steril Sud vor fi două pompe cu capacitatea de 65 mc/h.

� Prepararea minereului

Uzina de procesare va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării.

Instalatiile care vor fi construite vor constitui fluxul tehnologic de procesare a minereului si va contine urmatoarele operatiuni principale:

• Sfaramarea primara a minereului;

• Macinarea minereului in circuitul de macinare-clasare;

• Flotatia minereului in celule de flotatie circulare tip Outokumpu;

• Oxidarea concentratului flotat prin procedeul Albion;

• Cianurarea concentratului oxidat prin procedeul CIL;

• Elutia si electroliza metalelor pretioase.

Minereul auro-argentifer rezultat din carieră este transportat cu maşinile la staţia de concasare primară, aflată lângă uzina de preparare.

Procesarea minereului se realizează în trei etape:

− etapa I – Prepararea minereului prin flotare cu obţinerea concentratului aurifer;

− etapa II – Oxidarea concentratului de pirita aurifera (procesul Albion);

− etapa III – Cianurarea concentratului oxidat, eluţia metalelor preţioase şi obţinerea aurului prin electroextracţie şi turnare în lingouri de aliaj Dore (procesul CIL).

Etapa I – Prepararea minereului prin flotare cu obţinerea concentratului aurifer

cuprinde următoarele operaţii principale: a) concasarea minereului, într-un concasor giratoriu; b) depozitarea minereului rezultat după concasare; c) măcinarea minereului într-o moară semiautogenă SAG, care lucrează în circuit cu un

concasor conic pentru a sfărâma fracţia critică; d) remăcinarea umedă a grobului într-o moară cu bile care lucrează în circuit cu o baterie

de hidrocicloane, bateria de hidrocicloane alimentează agitatorul de condiţionare, din care se alimentează instalaţia de flotare;

e) condiţionarea cu reactivi de flotaţie: Sulfat de cupru, Silicat de sodiu şi Xantat amilic de potasiu ;

f) flotarea minereului şi obţinerea unui concentrat de pirită auriferă şi a sterilului final de flotaţie;

g) îngroşarea sterilului de flotaţie într-un îngroşător de mare capacitate. Sterilul îngroşat este trimis la iazul de decantare, iar apa limpezită rezultată de la îngroşare este introdusă într-un bazin de stocare, de unde va fi recircuitată în procesul de măcinare.

h) filtrarea / pompare concentratului rezultat din îngroşător. Concentratul de pirita aurifera este fie filtrat (partea solidă fiind depozitată în vederea valorificării ca atare – primii doi ani de activitate, sau a unei prelucrări ulterioare iar partea lichidă recirculată în proces), fie pompat direct în instalaţia Albion pentru prelucrare în continuare.

SC

SA

CEPROMIN


32

Etapa II – Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion) constă din următoarele operaţii principale:

a. măcinarea concentratului de pirită auriferă la fineţe avansată; b. oxidarea concentratului aurifer (oxidarea Albion) se realizează la presiune atmosferică prin injectarea de oxigen gazos, cu menţinerea pH-ului în domeniul 5,5 - 6 prin adaos de calcar măcinat;

c. îngroşarea produsului de oxidare într-un îngroşător cu φ 20 m. Produsul îngroşat este dirijat la neutralizare, iar apa limpezită din preaplinul îngroşătorului este pompată şi recirculată la măcinarea şi la oxidarea concentratului aurifer (procesul Albion); d. neutralizarea şi răcirea îngroşatului rezultat de la oxidarea concentratului. Etapa III – Cianurarea concentratului oxidat, eluţia metalelor preţioase şi obţinerea

aurului prin electroextracţie şi turnare în lingouri de aliaj Dore (Procesul CIL), ce cuprinde următoarele operaţii principale:

a. Leşierea cu cianură a tulburelii rezultată de la Albion; b. Îngroşarea şi pomparea sterilului rezultat de la leşiere; c. Spălarea acidă, eluţia şi regenerarea cărbunelui activ, extragerea metalelor preţioase -

extragerea electrolitică şi topirea (în camera de aur) d. Detoxifierea sterilului de cianuraţie (Detox 1) şi pomparea pe iazul de decantare

� Iazurile de decantare

Obiectul, prevederile şi domeniul de aplicare Sterilele rezultate din prepararea minereului (steril de flotaţie respectiv de cianuraţie) sunt

depozitate in două iazuri de decantare (Flotatie si CIL), amplasate pe Valea Măcrişului la cca. 2 km respectiv 4 km nord-est de uzina de preparare.

Pentru depozitarea sterilului rezultat din procesul tehnologic al uzinei de preparare Certej sunt prevăzute două iazuri de decantare, câte unul după fiecare etapă tehnologică: un iaz pentru decantarea sterilului rezultat de la flotaţie şi unul pentru decantarea sterilului rezultat de la instalaţia de cianuraţie.

Ambele iazuri sunt amplasate pe Valea Măcrişului, afluent de stânga al Văii Certej (cod cadastral IV – 1.120), la rândul ei afluent de dreapta al râului Mureş. Iazul nr. 2 pentru decantarea sterilului de la instalaţia de cianuraţie este situat în amonte de iazul pentru sterilul de flotaţie, ceea ce micşorează riscul în caz de accident.

Pentru realizarea celor două iazuri sunt proiectate baraje de închidere a văii, fiecare figurând ca un baraj iniţial şi baraje de supraînălţare. La iazul pentru steruilul de la flotaţie mai avem un baraj de închidere a unei şei laterale cu cotă mai joasă decât cota finală şi un baraj de închidere amonte a iazului.

Clasificarea iazurilor de decantare

Iazul de decantare sterile de flotaţie şi iazul de decantare CIL de la Certej sunt iazuri de vale, realizate prin bararea văii Măcrişului.

Clasa de importanţă În conformitate cu prevederile STAS 4273-83. (Construcţii hidrotehnice - Încadrarea în clase

de importanţă), stabilirea clasei se face în funcţie de:

SC

SA

CEPROMIN


33

- categoria construcţiei, determinată pe bază de criterii social economice; - durata de exploatare proiectată; - rolul funcţional în cadrul amenajării hidrotehnice. În conformitate cu punctul 2.2 din standardul citat, la construcţii hidrotehnice de barare,

categoria construcţiei hidrotehnice se stabileşte în funcţie de înălţimea maximă H sau de volumul acumulat la nivelul maxim de retenţie V. În cazul unor lucrări care se execută pe parcursul exploatării, se iau în considerare valorile maxime. Pentru lucrări în cascadă, lucrarea cu cea mai mare importanţă impune clasa pentru întrega amenajare.

Cele două baraje care formează cele două iazuri de decantare au, în faza finală, următoarele caracteristici:

Baraj Înălţime H [m]

Volum anrocamente V [hm3]

Baraj nr.1 (flotaţie) 169 69,9 Baraj nr. 2 (CIL) 88 7,63

În conformitate cu punctul 3.1. din standardul de mai sus, cele două baraje sunt construcţii hidrotehnice definitive (permanente), cu durată de existenţă practic nedefinită. În conformitate cu punctul 4.1 din acelaşi standard barajele sunt construcţii hidrotehnice principale, avarierea acestuia sau distrugerea parţială sau totală provoacă scoaterea din funcţiune a amenajării respective.

Din tabelul 13 al standardului 4273-83, ambele baraje fiind lucrări principale şi definitive, de categoria 1, rezultă clasa de importanţă I - anume construcţie de “importanţă excepţională” a cărei avarie are urmări catastrofale. Încadrarea celor două baraje şi a iazurilor aferente de decantare în clasa I-a de importanţă este susţinută şi de prevederile punctului I.2 aliniatul 1.

Categoria de importanţă În conformitate cu prevederile NTLH-021/2002 privind metodologia de stabilire a

categoriilor de importanţă a barajelor, aprobată prin ordinul comun al MAPM şi MLPTL şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 427/19.VI.2002, criteriul de stabilire a categoriei de importanţă a barajelor şi depozitelor îl constituie riscul, exprimat prin indicele de risc RB. Pentru barajele care realizează depozite de deşeuri industriale, calculul se face conform cu anexa 2 la normativul citat.

Pentru cele două baraje la care analizăm proiectul tehnic, situaţia este asemănătoare. Barajele formează depozite de vale, prin închiderea completă a unei văi, sunt de dimensiuni

mari (H>50m), sunt fundate pe un teren puţin permeabil, pe un amplasament încadrat în zona F de seismicitate, sunt construite cu desvoltare complet spre aval din material de împrumul pentru barajul de la flotaţie şi cu umplutură mixtă pentru cel de la CIL, au evacuarea apei limpezite prin pompare, apa se recirculă dar există şi posibilitatea tratării pentru evacuare în aval, apele mari sunt tranzitate spre aval printr-o galerie pe sub deposit. Pentru aceste condiţii coeficientul parţial corespunzător caracteristicilor şi şi condiţiilor di amplasament este RB=50-62.

Pentru o lucrare nouă, proiectată conform normelor, coeficientul corespunzător stării depozitului are valoare maximă CB= 97. Singura micşorare a coeficientului provine de la faptul că avem o evacuare a apei limpezite cu pompare (dar cu capacitate de rezervă).

Consecinţele avarierii depozitului au fost calculate ţinând seama că materialul depozitat poate fi extreme de periculor şi că o avarie poate duce la pierderi de vieţi omeneşti, că există însă dotari pentru tratarea locală dar poluarea se poate extinde pe distanţe mari, cu efecte grave, s-a

SC

SA

CEPROMIN


34

presupus că va exista plan de alarmare verificat de apărarea civilă şi că o avarie va duce la întrerupere temporară a activităţii. Coeficientul corespunzător consecinţelor avarierii depozitului a rezultat CA= 56.

Conform prevederilor Art. 5 din NTLH-021 coeficienţii de pondere au valorile: α = 1 - baraje sau depozite proiectate conform reglementărilor în vigoare;

β = 1 - pentru baraje sau depozite aflate în proiectare. Ţinând seama de valorile indicilor BA, CB şi CA precum şi de valorile coeficienţilor de

pondere de mai sus, a rezultat RB = 0,36-0,38. Conform Art. 6 din NTLH-021 cele două baraje şi iazurile de decantare aferente se încadrează în categoria “B” de “importanţă deosebită” (0,80>RB>0,15 ). Încadrarea barajelor şi a iazurilor aferente în categoria de “importanţă deosebită” are drept consecinţă necesitatea unei “urmăriri speciale” a comportării. Obiectele componente ale iazurilor de decantare

Iazul de decantare sterile de flotaţie cuprinde următoarele lucrări: 1. Barajul principal:

− barajul de iniţiere starter din anrocamente, cu cota coronamentului 625 mdMN

− 3 supraînălţări din anrocamente de câte 15m ale barajului, spre aval, la cote coronament 640m, 665m şi 670m

− 7 supraînălţări de câte 5m ale barajului, cu ridicarea succesivă a coronamentului la cotele 675m, 680m, 685m, 690m, 695m, 700m şi 707m

2. Barajul de închidere laterală iaz sterile de flotaţie:

− barajul de iniţiere din anrocamente cu înălţimea de 10m, cota 680m

− 4 supraînălţări de câte 5m şi o supraînălţare de 7m ale barajului din anrocamente, cu ridicarea succesivă a coronamentului la cotele 685m, 690m, 695m, 700m şi 707m

3. Barajul de închidere amonte iaz flotaţie:

− baraj de închidere din anrocamente cu înălţimea maximă 30m, cota coronament 720 mdMN

4. Sistemul de distribuţie a tulburelii 5. Sistemul de evacuare a apelor limpezite 6. Sistem de colectare şi bazine de stocare ape de exfiltraţii 7. Canale de gardă 8. Drum contur iaz Iazul de decantare sterile CIL cuprinde următoarele lucrări: 1. Barajul principal:

− Barajul de iniţiere (starter), h= 39m şi cota coronamentului = 780,00 mdMN

− supraînălţare de 5m a barajului, spre aval, la cota coronament: 785,00m,

− 5 supraînălţări de câte 5m ale barajului, cu ridicarea succesivă a coronamentului între cotele 785,00 şi 810,00m . H total = 70 m

− 7 supraînălţări ale iazului spre amonte, în trepte de câte 2,50m, între cotele 810,00 şi 827,50m

2. Sistemul de distribuţie a tulburelii 3. Sistemul de evacuare a apelor limpezite

SC

SA

CEPROMIN


35

4. Sistem de colectare şi bazine de stocare ape de exfiltraţii 5. Canale de gardă 6. Drum contur iaz Depozitarea sterilelor de procesare Capacitatea de depozitare a celor două iazuri este următoarea: Sterile flotaţie:

− densitate tulbureală sterilă alimentată în iaz = 1,61 t/mc

− solid în tulbureala alimentată în iaz = 60%

− greutate specifică solid = 2,7 t/mc

− densitatea materialului depus în iaz = 1,78 t/mc

− umiditatea reţinută de sterilul depus = 30% Sterile CIL:

− densitate tulbureală sterilă alimentată în iaz = 1,35 t/mc − solid în tulbureala alimentată în iaz = 40%

− greutate specifică solid = 2,8 t/mc

− densitatea materialului depus în iaz = 1,82 t/mc

− umiditatea reţinută de sterilul depus = 30% Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total Steril flotatie (solid)

mii t 2788 2789 2754 2732 2706 2732 2760 2737 2826 1032 25856

Steril flotaţie (cu 30% apă)

mii t 3624,4

3625,7 2580,2 3551,6 3517,8 3551,6 3588 3558,1 3673,8 1341,6 33612,8

Densitate sterile de flotaţie depozitate

t/mc 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78 1,78

Steril flotaţie (cu apă 30%)

mii mc

2036,18 2036,91 2011,35 1995,28 1976,29 1995,28 2015,73 1998,93 2063,93 753,71 18883,6

Steril CIL (solid)

mii t 535,54 606,95 688,82 611,52 577,39 670,89 536,38 181,68 4409,17

Steril CIL (cu W=30%)

mii t 696,202 789,035 895,466 794,976 750,607 872,157 697,294 236,184 5731,92

Densitate sterile CIL depozitate

t/mc 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82

Steril CIL (cu W=30%)

mii mc

382,528 433,536 492,042 436,800 412,421 479,207 383,129 129,771 3149,407

Steril flotaţie:

• densitate pulpa = 60% • permeabilitate 1,8 x 10-8 m/s

Steril CIL:

SC

SA

CEPROMIN


36

• densitate pulpă = 40% • permeabilitate = 2 x 10-8 m/s

� Utilităţi

Alimentarea cu apă potabilă şi industrială

▪ Instalaţia de alimentare cu apă potabilă Apa potabilă necesară pentru igiena personalului şi în procesul tehnologic este asigurată

dintr-un izvor, cu debitul de 2,5 l/s, situat în localitatea Bocşa Mică. Din izvor apa este adusă în rezervorul de înmagazinare (cu capacitatea de 20 m3) din

incinta uzinei prin intermediul unei staţii de pompare echipată cu un ansamblu de pompare cu caracteristicile : Q=6 m3/h, H= 130 mCA şi U= 380V.

Din rezervorul de înmagazinare apa potabilă se distribuie gravitaţional la clădirile de pe platformele uzinei.

▪ Instalaţia de alimentare cu apă industrială Apa industrială necesară în procesul tehnologic este adusă din râul Mureş, prin intermediul a

două staţii de pompare, până la rezervorul de apă industrială din incinta uzinei, de unde se distribuie gravitaţional la clădirile industriale de pe platformele uzinei. Traseul de conductă Mureş – Certejul de Sus (bazinele 2 x 2500 mc) se refolosesc, sunt cele care alimentau vechea uzină de pe amplasamentul Certej.

1. Staţia de pompe Mureş Este amplasată pe malul drept al Râului Mureş, în dreptul localităţii Bălata, comuna Şoimuş. Staţia de pompare va fi echipată cu patru pompe cu următoarele caracteristici: Q = 150 m3/h,

H = 256 mCA, P = 250 KW şi U = 380 V. Refularea pompelor se face înrtr-o conductă Dn= 350 mm, montată subteran, prin care va

transporta apa industrială până la rezervoarele existente, 2 x 2500 m3, din localitatea Certej, şi care au aparţinut în trecut de fosta exploatare minieră.

2. Staţia de repompare Certej Este amplasată lângă rezervoarele de apă industrială 2 x 2500 m3, existente în localitatea

Certej. Staţia de pompare va fi echipată cu trei pompe, cu următoarele caracteristici: Q = 170 m3/h,

H = 395 mCA, P = 315 KW şi U = 380 V. Refularea pompelor se face înrtr-o conductă Dn= 350 mm, prin care se va transporta apa

industrială până la rezervorul (cu capacitatea de 3300 m3) din incinta uzinei proiectate Apa pentru incendiu

Instalaţia de stins incendiu Toate platformele uzinei sunt prevăzute cu retea exterioară de stins incendiu alimentată de la

rezervorul de apă industrială, unde s-a asigurat o rezervă de incendiu de 250 m3.

Canalizarea menajera Instalaţia de canalizare menajeră Apele menajere de la grupurile sociale, birouri, vestiare, ateliere, laborator, uzină preparare

sunt preluate de sistemul de canalizare menajeră si vor fi epurate în 3 staţii de epurare:

SC

SA

CEPROMIN


37

- Staţia de epurare ape menajere de pe platforma depozitului de exploziv - statie Bio Cleaner tip BC-4. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare. Apa limpezită de la staţia de epurare se va deversa în pârâul Ciongani. Din staţia de epurare se evacuează la canal 0,18 m3/zi apă epurată;

- Staţia de epurare ape menjere în aval de platforma +538m de tipul ECO CLEANER VFL AT 100, cu o capacitate de epurare de 13,5 m3/zi apa epurata şi are parametri de evacuare conform NTPA 001/2002. Apa menajeră este preluată gravitaţional de sistemul de canalizare menajeră exterioară, de pe platformele uzinei, şi este condusă la staţia de epurare amplasată în aval de platforma +538 m. Apa epurată evacuată de la staţia de epurare este deversată în pârâul Corănzii. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare;

- Staţia de epurare ape menajere incinta carieră pentru apa menajeră ce rezultă de la grupurile sanitare din anexa atelierului auto, care este condusă la staţia de epurare a apelor menajere tip ECO CLENER VFL, de unde, după epurare, apa limpezită este evacuată în afara platformei în canalul ce deviază pâraiele : Grozii, Ciongani şi Borzei. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare. Din staţia de epurare se evacuează la canal 7,25 m3/zi apă epurată.

Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a obiectivului minier Certej se face prin linie aeriană

LEA 110 kV dublu circuit proiectată, racordată la sistemul energetic din zonă şi staţie de transformare ST 110/6 kV 2 x 40 MVA propusă a fi amplasată în incinta Uzinei de preparare.

Distribuţia energiei electrice la consumator se face la tensiunea de 6 kV şi 0,4 kV. Receptoarele care funcţionează la tensiunea de 6 kV se vor alimenta prin cabluri direct de pe barele de 6 kV ale staţiei de 110/6 kV.

Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tensiune de pe platforme sunt prevăzutr posturi de transformare amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor, numărul lor şi puterea transformatoarelor fiind dimensionate în funcţie de puterea maximă necesară.

În incinta Uzinei de preparare se vor amplasa 10 posturi de transformare de 6/0,4 kV echipate cu transformatoare de putere în răşină sintetică de interior şi tablouri de joasă tensiune.

Pentru alimentarea receptorilor vitali de la uzina de preparare sunt prevăzute şi generatoare de curent de rezervă acţionate cu motor diesel.

Sunt propuse şi trei posturi de transformare pentru consumatorii de energie electrică şi la iluminatul exterior, amplasate în zona iazurilor de decantare unde se montează staţii de recircuitare ape de exfiltraţii, staţii de pompare ape limpezite.

Transformatoarele de pe amplasament sunt: Nr. crt.

Amplasare Tipul

transformatorului Protecţie

1 Transformator amplasat în incinta carieră 1 buc Transformatoare uscate

SC

SA

CEPROMIN


38

tipul : ABB turnate în răşină 2 Cameră de comandă şi control sfărâmare

primară (MCC 001) –cota 618 1 buc tipul : ABB

Transformator uscat turnat în răşină

3 Cameră de comandă şi control uzina de preparare (MCC 002+MCC 003+ MCC 004+MCC 005) – cota +593m

4 buc tipul : ABB

Transformatore uscate turnate în răşină

4 Cameră de comandă şi control îngroşător(MCC 006) – cota +593m

1 buc tipul : ABB

Transformator uscat turnat în răşină

5 Clădire control + comandă ( MCC 007+MCC 009) – cota +548m

2 buc tipul : ABB

Transformatoare uscate turnate în răşină

6 Grup generator– cota +548m 1 buc tipul :

funcţionare cu combustibil motorină

7 Cameră de comandă şi control CIL (MCC 008+MCC 010) – cota +538m

2 buc tipul : ABB


8 Grup electrogen– cota +538m funcţionare cu combustibil motorină

9 Postul de transformare staţia de pompe Certej

2 buc 20/0,4kV-1600kVA


10 Post de transformare iaz de decantare sterile de flotaţie

2 buc tipul : ABB


11 Post de transformare iaz CIL 1 buc tipul : ABB


12 Transformatoare 110/6kV 40 MVA 2 buc 110 kV/6kV–40MVA

Transformatoare – cu răcire în ulei, prevăzute cu cuve etanşe din beton armat

13 Transformatoare staţia de pompe Mureş 2 buc 20/0,4kV-1600kVA


� Construcţii necesare activităţii de exploatare şi valorificare

In cadrul investitiei „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”, au fost cuprinse următoarele lucrări:

- lucrări de deschidere a carierei Certej - lucrări de amenajare a haldelor de steril Nord şi Sud aferente carierei - drumuri de acces în carieră, la incinte şi la iazurile de decantare nr. 1 si nr. 2 - clădiri si construcţii speciale (depozit explozivi), instalaţii aferente şi reţele de utilităţi în

carieră - uzină de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, filtrare, etc) - uzină metalurgică (instalaţie Albion şi CIL) - clădiri şi construcţii speciale, statii epurare, instalaţii aferente, reţele de utilităţi în uzină - lucrări şi amenajări speciale aferente celor două iazuri de decantare - reţele de alimentare cu energie electrică, apă industrială, apă potabilă şi alte utilităţi - dotarea cu utilaje tehnologice şi echipamente pentru funcţionarea obiectivului minier Principalele lucrări pentru construirea uzinelor de preparare şi a celorlalte clădiri şi

construcţii necesare fluxului tehnologic sunt:

− amenajări incinte industriale (la cotele +538;+548;+563;+565;+593) şi devieri pâraie

− construcţii clădiri hale industriale, benzi transportoare, staţii de concasare, etc.

SC

SA

CEPROMIN


39

În incinta Uzinei au fost prevăzute a se realiza următoarele construcţii : Număr/poziţie Subobiect

Staţia de concasare şi platformă de depozitare minereu brut (platformă cota + 618 m)

1 Depozitul de minereu brut 2 Secţia sfărâmare primară 3 Transportor cu bandă

Depozit de minereu concasat (platformă cota + 618 m)

1 Depozit de minereu concasat Uzina de preparare(măcinare, clasare, flotare, îngroşare, concentrare) (platformă cota

+593m)

1 Ingroşător concentrat 2 Secţia măcinare 3 Concasare fracţie critică 4 Secţia flotare 5 Secţia aer comprimat 6 Preparare reactivi 7 Ingroşător sterile 8 Batal Avarie

Instalaţia Albion (platforma cota + 548 m) 1 Tancurile Albion 2 Îngroşător Albion 3 Turn răcire produs Albion

Instalaţia CIL

Platforma cota + 548 m 1 Staţie compresoare 2 Turn răcire compresoare 3 Tancurile CIL 4 Preparare şi stocare cianură

Platforma cota + 538 m 5 Electroliză camera de aur 6 Eluţia 7 Preparare/stocare acid clorhidric, rampă descărcare 8 Preparare/stocare reactivi eluţie (metabisulfit, floculant şi soda caustică) 9 Îngroşător CIL

Platforme depozitare bile de măcinare (platforma +593 m)

1 Platformă depozitare bile de măcinare Depozit de reactivi (platforma +593)

1 Depozit de reactivi Staţie de preparare a laptelui de var (platforma +548 m)

1 Instalaţie preparare lapte de var Atelier întreţinere uzină (platforma +563 m)

1 Atelier întreţinere Uzina de oxigen (platforma +565 m)

1 Uzina de oxigen

SC

SA

CEPROMIN


40

Grup social (platforma +563 m)

1 Grup social Clădire administrativă (platforma +563 m)

1 Clădire administrativă Laborator analize chimice (platforma +563 m)

1 Laborator analize chimice Staţia trafo ST 110/6kV (platforma +593 m)

1 Staţia electrică Posturi de transformare incinte

Platforma +618 m 1 Cameră de comandă şi control sfărâmare primară (MCC 001)

Platforma +593 m 2 Cameră de comandă şi control uzina de preparare (MCC 002+MCC 003+

MCC 004+MCC 005) 3 Cameră de comandă şi control îngroşător(MCC 006)

Platforma +548 m 4 Clădire control + comandă ( MCC 007+MCC 009) 5 Grup generator

Platforma +538 m 6 Cameră de comandă şi control CIL

(MCC 008+MCC 010)

7 Grup electrogen 8 Batal avarie

Alimentare cu apă industrială 1 Alimentare cu apă industrială

Staţie de epurare ape limpezite iaz flotaţie (platforma +593) 1 Staţie de epurare ape iaz flotaţie

Staţie de epurare ape limpezite iaz CIL – DETOX 2 (platforma cota +538m)

1 Staţie de epurare ape limpezite iaz CIL – DETOX 2 2 Prepapare reactivi pentru DETOX 2

Staţie de epurare DETOX 1 (platforma cota + 538 m)

1 Staţie de epurare DETOX 1 2 Staţii de pompe DETOX 1

Staţie de epurare ape acide carieră +halde (platforma +593 m) 1 Staţie de epurare ape acide carieră + halde

Instalaţie preparare calcar

Platforma + 575 m 1 Instalaţie preparare calcar

Platforma + 548 m 1 Rezervor stocare calcar

▪ Depozitul de exploziv

Depozitul complex de materiale explozive Certej este un depozit subteran, de tip ,,complex" (o parte a depozitului este amenajată ca depozit de bază, iar cealaltă ca depozit de consum), nelegat la reţeaua minei, proiectat la o capacitate de depozitare de 24,9 t ET (echivalent trotil), reautorizat

SC

SA

CEPROMIN


41

de Ministerul de Interne – Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara cu Autorizaţia nr. 25164/21.02.2003 pentru o capacitate de 40.000 kg ET.

Obiectivul reprezintă un depozit subteran şi are în componenţă următoarele lucrări:

− Galeria de acces la depozit, amplasată la cota +630m si cu lungimea de 180m;

− Camerele pentru manipulare şi depozitare materiale explozive: - cameră manipulare capse – lungime 2,8m - camera manipulare explozivi – lungime 3,8m - camera depozitare capse – lungime 2,4m - camere depozitare materiale initiere - camera depozitare dinamită – lungime 8,7m - camera depozitare nitramon-AM1 – 30,6 x 3buc = 91,8m

− Galerie pentru şicană–7,5ml şi galerie de coastă pentru aeraj–9 ml

− Suitor de aeraj, tip SB cu secţiunea de 2,8mp si lungime totală de 40 ml

− Platformă incintă depozit la gura galeriei de acces în depozit

▪ Iazurile de decantare

Iazul de decantare sterile de flotaţie cuprinde urmatoarele lucrari (baraje, galerie, canale): - Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie cu Varocamente = 6.990.000mc,

înălţime maximă = 169 m, lungime coronament = 480m, lăţime coronament = 8,00m, lăţime berme 6,00m amonte şi 8,00m aval

Barajul principal se va realiza în etape, astfel:

• Barajul de iniţiere (starter), cota coronamentului = 625,00 mdMN, se amplasează pe pr. Măcriş si are înălţime baraj 78 m, lungime la coronament 243,0 m, lăţime la coronament 6,0 m;

• 3 supraînălţări de câte 15m ale barajului, spre aval • 7 supraînălţări de câte 5m ale barajului

- Baraj supraînălţare la cota finală iaz sterile de flotaţie: înălţime baraj 169,0 m, înălţime maximă baraj 172,0 m, lungime la coronament 480,0 m, lăţime la coronament 8,0 m

- Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie format din: barajul de iniţiere cu H = 10m, 4 supraînălţări de câte 5m şi o supraînălţare de 7m. Inălţimea totală H t = 37 + 3 = 40m

- Baraj închidere amonte iaz flotaţie amplasat pe pr. Măcriş la 950m de barajul principal, înălţime baraj 25,0 m, înălţime maximă baraj 28,0 m, lungime la coronament 85,0 m, lăţime la coronament 6,0 m, lăţime berme aval 8,0m

- Galeria de preluare a apelor pr. Măcriş pe sub barajul principal si două batardouri - Regularizarea locală a pr. Măcriş in zona de confluenta cu Pârâul lui Avram ; L = 50m,

debitul de dimensionare Q1%=20,5 mc/s, sect. trapezoidala, adâncimea H = 1,00m, baza b = 3,00m - Canale de colectare-evacuare a apelor exfiltrate din iaz (C1) si colectare-evacuare ape

pluviale (C2 si C3) :

Cotă baraj Canal C1 (m)

Canal C2 mal stâng (m)

Canal C3 mal drept (m)

625,00 340 560 560 640,00 290 540 560 655,00 230 520 550 670,00 140 480 550

SC

SA

CEPROMIN


42

707,00 40 480 600

Iazul de decantare sterile CIL

- Baraj principal din anrocamente iaz de cianuraţie cu Vanrocamente = 763.000 mc, înălţime maximă 70m, lungime coronament 480m, lăţime coronament 8,0m, lăţime berme 6,0m amonte şi 8,0m aval

Barajul principal se va realiza în etape, astfel: • barajul de iniţiere (starter), h= 39m, cota coronamentului = 720,00 mdMN • o supraînălţare de 5m a barajului, spre aval • 5 supraînălţări de câte 5m ale barajului, cu H total = 70 m • 7 supraînălţări ale iazului spre amonte, în trepte de câte 2,50m

- Baraj supraînălţare la cota finală iaz CIL: înălţime baraj 70 m, înălţime max. baraj 70 m, lungime la coronament 305,0 m, lăţime la coronament 8,0 m, lăţime bermelor aval 8,0 m

- Galerie de preluare a apelor de pe pr. Măcriş pe sub baraj - Galerii de colectare şi evacuare a apelor de pe ampriza viitorului lac de acumulare - Canale colectare-evacuare ape de exfiltratii (C1) si ape pluviale (C2,C3) din scurgerile de

pe versanţi:

▪ Hidrotransportul sterilelor

- Sistem de hidrotransport al sterilului - conducte la iazul sterile flotatie şi iaz CIL, conducte de oţel Dn 200mm si 250mm, respectiv conducte de otel Dn 150mm si 200mm (montate suprateran pe suporţi)

- Staţii de pompare tulbureală la iazurile de decantare sterile de flotatie si sterile CIL (două staţii de pompare)

▪ Ape limpezite

- Recircuitare ape limpezite de la iaz flotatie şi iaz CIL la uzina de preparare, prin conducte metalice Dn 150 mm si staţiile de pompare amplasate pe barje aferente, din dotarea fiecarui iaz;

În interiorul construcţiilor, toate spaţiile vor avea asigurate toate utilităţile necesare: iluminat, încălzire, alimentare cu apă şi canalizare.

2.4. Lucrări de dezafectare programate

Pe perioada concesiunii agentul economic şi-a propus următoarele lucrări de investiţii: - achiziţionarea unor utilaje corelate cu fluxul tehnologic pentru atingerea capacităţilor

propuse

Cotă baraj Canal C1 (m)

Canal C2 stâng (m)

Canal C3 drept (m)

780 160 360 380 785 140 360 380 810 50 350 420

827,5 50 460 510

SC

SA

CEPROMIN


43

- lucrări pentru protecţia mediului (amenajări la haldele de steril şi iazurile de decantare) - monitorizarea pe perioada de exploatare a factorilor de mediu sol, aer, apă şi măsurători

la bornele topometrice pentru ţinerea sub control a tuturor posibililor poluanţi La finalizarea exploatării în cariera Certej se va trata descrierea lucrărilor pentru finalizarea

exploatării, cu precizarea zonelor ce s-au exploatat, a ordinii de exploatare a acestora înainte de închidere şi a celor pentru îmbunătăţirea stabilităţii taluzurilor carierei, după cum urmează:

- localizarea lucrărilor şi tipul acestora - lucrări speciale necesare pentru siguranţa zonei geografice din vecinătatea carierei - descrierea lucrărilor necesare pentru protecţia rezervelor rămase - măsuri pentru protecţia rezervelor imobilizate în taluze Lucrările de dezafectare programate după perioada de exploatare se vor structura în

următoarele obiecte principale: ● Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran

Exploatarea substanţei minerale utile în cadrul perimetrului Certej se va executa în carieră. În perimetrul de exploatare există o singură lucrare subterana şi anume depozitul de exploziv din localitatea Certej.

În cadrul depozitului de exploziv lucrarile subterane ce se vor executa constau din: diguri si placi de beton la galeria de acces si suitorul de aeraj, si lucrari de rambleiere.

Lucrările de închidere a legăturilor cu suprafaţa pentru depozitul de exploziv, vor fi următoarele:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Diguri şi plăci de beton Lucrări miniere verticale Suitorul de aeraj de la depozitul de exploziv

Rambleiere pe toată lungimea sa Placă de beton armat 4/4 m, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul suitorului de aeraj

Lucrări miniere orizontale Galeria de acces la depozitul de exploziv

Rambleiere pe 30 m la intrare

- Diguri la baza suitorului de aeraj în galeria de legătură cu acesta - Dig la gura galeria galeriei de acces în depozit şi la 30 m în spatele rambleului

Digurile şi plăcile de beton se vor executa în conformitate cu PT-M28 din beton cu o

grosime de minim 0,5 m încastrate în rocă compactă pe tot perimetrul, digurile vor fi prevăzute cu tuburi pentru scurgerea apelor şi a gazelor.

Rambleul folosit pentru umplerea suitorului de aeraj de la depozit va proveni din demolări sau din haldele de steril.

Suitorul de aeraj va fi acoperit cu o placă din beton armat rezistent la o sarcină de 32 kN/m2. Placa din beton va fi amenajată cu fereastră de observaţie a nivelului coloanei de rambleu şi ţeavă de drenare a gazelor.

● Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere Activitatea de producţie şi exploatare s-a desfăşurat în trei incinte: - incinta carierei - incinta uzinei de preparare - incinta iazurilor de decantare

SC

SA

CEPROMIN


44

Lucrările de amenajare a incintelor după demolare constau din:

− nivelarea terenului

− aşternerea unui strat de pământ vegetal de împrumut sau din haldele de sol vegetal cu grosimea de 10 – 15cm

− grăpatul suprafeţei

− tehnologii de renaturare funcţie de tipul de folosinţă (agricol/silvic) În lucrările pentru amenajarea terenului sunt cuprinse şi lucrările de demolare ale clădirilor

şi construcţiilor de la suprafaţă aparţinătoare S.C. DEVA GOLD S.A. Din punct de vedere al conformării, construcţiile de la suprafaţă care urmează a fi dezafectate prin demolare sunt de tipul:

− construcţii cu structura de rezistenţă în cadre din beton armat

− construcţii speciale – hale metalice

− construcţii cu pereţi portanţi din zidărie

− construcţii uşoare Alegerea tehnologiei de demolare a construcţiilor, clădirilor se va face ţinând cont de tipul

structurii de rezistenţă, înălţimea şi volumul construcţiei, cât şi de vecinătatea şi interdependenţa structurală cu aceste vecinătăţi.

Demolarea obiectelor de construcţii din incintele sus menţionate presupune:

− demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor

− îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice

− recuperarea metalului provenit din structurile de rezistenţă şi a panourilor metalice folosite la închiderile perimetrale şi la acoperişuri

− rambleierea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile şi compactarea până la nivelul existent al solului

− degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier a materialelor inacceptabile

− nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în circuitul iniţial

− recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate

Tehnologia de demolare adoptată poate fi:

− demolare element cu element

− dărâmare prin prăbuşire-doborâre

− demolare de ansamblu prin implozie Molozul rezultat din demolări se va transporta şi utiliza pentru rambleieri (a suitorului de

aeraj de la depozit de explozivi, în carieră) iar metalul recuperat se va depozita până la valorificarea lui ca fier vechi pe una din platformele din incinta uzinei de preparare stabilită de comun acord beneficiar-constructor.

Toate utilităţile din clădirile care urmează a fi demolate trebuie deconectate şi dezmembrate înainte de demolarea finală.

La sfârşitul exploatării nu toate utilajele vor fi amortizate, acestea putând fi valorificate. Iniţial se va încerca valorificarea lor prin vânzare în starea în care se găsesc. Acele utilaje care nu

SC

SA

CEPROMIN


45

pot fi valorificate în acest mod vor fi demontate, dezmembrate, tăiate în bucăţi gabaritice pentru transport şi valorificate în centrele de recuperare a materialelor.

Construcţii care se demolează - cantităţi (volum moloz şi cantităţi de metal recuperat) pe incinte miniere:

Demolări Incinta

Ac (mp)

Ad (mp) Infastructură

(mc) Suprastructură

(t)

Metal (tone)

Volum material acceptabil pentru rambleiat gol

fundaţii excavate

Incinta Carieră 2.322 2.322 696 250 365 696 Incinta staţie de concasare la uzină

1.073 1.073 214 560 533 214

Platforma cotă +593m

12.480 12.480 2.500 1.420 1.500 2.500

Platforma cotă +565-563m

6.381 7.300 2.871 650 580 2.871


4.636 5.200 2.300 450 550 2.300


4.117 4.900 2.100 430 610 2.100

Etapele necesare pentru valorificarea fondurilor fixe constau în: - inventarierea patrimoniului privind sistarea activităţii; - obţinerea fondurilor necesare valorificării; - depozitarea utilajelor ce vor fi valorificate; - depozitarea utilajelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din

dezmembrarea fondurilor fixe; - predarea la unităţile de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile a fondurilor

fixe casate şi a materialelor uzate care nu mai pot fi folosite datorită uzurii fizice şi morale.

● Lucrări necesare dezafectării infrastructurii

Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare, prelucrare au fost necesare instalaţii şi reţele aferente procesului tehnologic. Odată cu închiderea obiectivului acestea îşi pierd funcţionalitatea, urmând a fi dezafectate.

- demontare reţele electrice exterioare, LEA 0,4 kV iluminat incintă, LEA 0,4 kV iluminat iazuri şi LEA 110 kV Certej.

- demontare reţele de hidrotransport steril. Conductele de hidrotransport sterile se vor demonta de pe suport, se vor curăţa de steril şi se vor valorifica la fier vechi.

- demontare reţele de recircuitare a apei limpezite. Conductele de recircuitare a apei limpezite se vor demonta de pe suporţi şi se vor valorifica la fier vechi.

- demontarea conductelor tehnologice de pe estacade / demontarea reţelelor termice. Reţelele termice exterioare se vor demonta de pe suporţi, se vor curăţa de izolaţia termică şi se vor valorifica la fier vechi.

- demontare reţele de alimentare cu apă industrială Drumurile care au deservit activitatea de exploatare vor fi predate comunităţii locale.

SC

SA

CEPROMIN


46

● Lucrări necesare refacerii mediului (refacerii terenurilor afectate prin activităţile

executate) În perimetrul carierei Certej, datorită activităţilor de exploatare şi prelucrare a minereului,

precum şi a celor de haldare a materialului steril (descopertă de carieră si/sau steril rezultat din operaţiile metalurgice şi de flotare), solul a fost degradat antropic.

Depozitele de steril necesită lucrări de redare în circuitul silvic, pentru ameliorarea calităţii solului precum şi pentru integrarea acestor terenuri afectate în cadrul natural al zonei.

Lucrările considerate necesare refacerii terenului afectat sunt: � Lucrări de amenajare şi ecologizare a carierei (62,85ha) Centralizat suprafaţa carierei Certej care urmază să fie reabilitată este:

Denumire obiect Suprafaţa (ha)

Cariera Certej 62,85 din care

- taluz 40,5 - platforma 22,35

Pentru reabilitarea carierei Certej şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele

lucrări: - depunerea molozului rezultat din demolări (aproximativ 10.700 mc) pe vatra carierei

(pentru ridicarea nivelului vetrei carierei); - nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din zonă; - lucrări de corectare a taluzelor carierei şi curăţirea curgerilor din taluz cu depunerea

lor pe vatra carierei prin lucrări de nivelare şi compactare; - curăţiea canalelor de gardă existente; - înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă; - lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

Redarea în circuitul economic a terenului degradat de activitatea minieră în carieră are la

bază un complex de lucrări care se referă în primul rând la reamenajarea din punct de vedere minier a suprafeţelor afectate.

� Lucrări de amenajare a incintelor (incinte uzină de la cotele 618m, 590m, 593m, 565m,

548m, 538m) după demolare (20,97 ha) Incinta uzinei Certej ocupă o suprafaţă de aproximativ 20,97 ha, suprafaţă ocupată de clădirile aferente uzinei de preparare. Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a suprafeţei de teren ocupată de incintă sunt următoarele:

- nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei ; - scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm; - curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare - acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10 cm,

împrăştiat şi nivelat cu buldozerul; - fertilizarea solului; - însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce terenul a fost pregătit.

Tehnologiile de renaturare a solurilor în funcţie de tipul de folosinţă, sunt următoarele:

SC

SA

CEPROMIN


47

� Folosinta silvica Principalele lucrări necesare pentru redarea în circuitul silvic a solului din zona Certej

(incinte) sunt următoarele: − Eliberarea terenului;

− Săparea solului (manuală sau mecanizată) la o adâncime de 18 – 20 cm

− Însămânţarea cu ierburi perene � Lucrări de ecologizare si redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud Pentru redarea in circuitul silvic si revegetalizarea haldelor Nord şi Sud prin înierbare şi

împădurire, s-au prevăzut următoarele operaţiuni: - lucrări de corectare a taluzelor, de nivelare şi micşorare a pantelor; - curăţirea suprafeţei haldei de supragabariţi; - împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi forestieri de salcâm,

cătină şi mesteacăn în gropi de 30 x 30 x 30 cm umplute cu pământ de împrumut cu adaus de gunoi; - stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldei cu gărduleţe de coastă din nuiele amplasate

pe curbele de nivel din 3 în 3 m; - reabilitare ziduri de sprijin la baza haldelor (existente), dacă va fi cazul; - refacerea şanţurilor de gardă halda Nord şi halda Sud (dacă este cazul) - lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .

Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a

terenurilor de corpuri străine, de modelare (nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări ale teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat.

În cazul haldelor de steril suprafeţele orizontale (platformele) reclamă, după caz, lucrări de degajare a terenurilor de corpuri străine, lucrări de nivelare şi scarificări înainte de aşternerea unui strat de pământ vegetal gros de 10 cm care urmează să fie însămânţat ulterior cu ierburi perene. Probleme mai dificile le pune stabilizarea taluzului haldei şi preîntâmpinarea fenomenelor de şiroire şi eroziune în cazul pantelor pronunţate (25 - 300) şi aceste obiective pot fi atinse prin terasarea manuală a taluzului‚ în terase înguste de 0,7- 1,0 m, distanţate la aproximativ 3 m şi sprijinite prin gărduleţe continui de coastă confecţionate din nuiele verzi de foioase. Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul carierei Certej, s-au prevăzut următoarele lucrări:

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 72,83 ha., va fi supusă lucrărilor de

revegetalizare prin înierbare, din care: - suprafaţă platforme 19,18 ha.; - suprafaţă taluze 50,0 ha.; Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare s-au prevăzut următoarele etape:

− grăpatul terenurilor;

− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.;

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;

− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;

− administrarea de îngrăşăminte;

SC

SA

CEPROMIN


48

− udarea suprafeţelor.

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire Taluzul haldelor de steril, având suprafaţa de 50 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare

prin împădurire. Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor

etape:

− săparea manuală a gropilor 0,3x0,3x0,3;

− plantare puieţi;

− administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă; − administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd);

− mobilizarea solului în jurul puieţilor;

− udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri. � Lucrări de punere în siguranţă şi redare în circuitul silvic a iazurilor de decantare

(63,6 ha): În existenţa iazurilor de decantare – depozitelor de steril se pot distinge în general mai multe

etape:

− etapa de construcţie în care se realizează lucrările necesare pentru intrarea în funcţiune a iazului de decantare

− etapa incipientă de exploatare în care nu se fac lucrări noi de construcţii

− etapa curentă de exploatare cu durata cea mai îndelungată din cadrul perioadei propriu zise de exploatare, în care funcţionarea iazului (respectiv limpezirea apei prin decantarea tulburelii şi creşterea în volum a depozitului de steril) se desfăşoară în paralel cu execuţia unor lucrări noi: lucrări de înălţare a barajului sau a digului de contur, mutarea periodică a elementelor sistemului de distribuţie a tulburelii, creşterea progresivă a cotei de la care se evacuează apa limpezită

− etapa finală de exploatare care poate să nu apară dacă aportul de tulbureală încetează brusc, dar poate fi controlată urmărind obiectivul principal care constă în umplerea capacităţilor remanente de depozitare în scopul valorificării cât mai complete a volumelor disponibile cât şi în scopul uşurării lucrărilor ulterioare de amenajare a a suprafeţei, respectiv reducerii volumului de lucrări necesare închiderii depozitului

− etapa de conservare a depozitului de steril, etapă care începe din momentul în care în iazul de decantare nu mai intră tulbureală şi se termină odată cu stabilizarea definitivă a depozitului de steril, asigurarea circuitului nepericulos al apelor de suprafaţă din zonă, reintegrarea suprafeţei ocupate în mediu şi revalorificarea ei

Lucrările de amenajare pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei pe toată perioada post

închidere şi protecţia mediului a iazului sterile de flotaţie şi iazului CIL, ca urmare a închiderii lucrărilor de exploatare va cuprinde următoarele lucrări de construcţii:

I. Iazul de decantare sterile de flotaţie.

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur, si sunt:

− Lucrări de amenajare a suprafeţei iazului

SC

SA

CEPROMIN


49

− Acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20cm

− Lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii din zonă (salcâm, mesteacăn, cătină)

− Lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani)

Lucrările de amenajare a suprafeţei iazului si redare in circuitul silvic constau in principal

din:

- Reamenajarea şanţului de gardă pentru asigurarea funcţionalităţii sale prin decolmatare,

reprofilare şi execuţia de peree din beton. - Protejarea suprafeţei iazului prin nivelare teren, înierbare şi plantare puieţi. - Supraînălţarea digului de coronament. - Drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului - Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform

proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ vegetal şi

plantare de puieţi.

II. Iazul de decantare CIL Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în

siguranţă iazul, să reducă riscul de producere a unor evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de evitare a poluarii ecosistemelor. Aceste lucrari sunt urmatoarele:

− Lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie

− Acoperirea în totalitate a depozitului cu strat de geomembrană

− Aşternerea / acoperirea suprafeţei iazului cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş cu grosime de 0,30m si strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m)

− Lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei

− Implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani)

Lucrările de amenajare a suprafeţei iazului si redare in circuitul silvic constau in principal din:

- Reamenajarea canalului existent pe versanţii iazului pentru colectarea apei meteorice de pe versanţi şi din bazinul iazului şi dirijarea ei spre zona amonte unde va fi evacuată.

- Amenajarea parţială a suprafeţei iazului cu mijloace mecanice, pentru crearea unei pante de scurgere (de 5‰) a apelor provenite din precipitaţii de pe suprafaţa iazului către canalele de gardă.

- Lucrari de impermeabilizare - acoperirea suprafeţei iazului cu strat de geomembrană şi cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş cu grosime de 0,30m si strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m).

- Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ vegetal şi plantare de puieţi.

- Drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului.

SC

SA

CEPROMIN


50

- Supraînălţarea digului de gardă existent şi amenajarea taluzului din amonte pentru protecţia barajului.

- Amenajarea şi ecologizarea barajului amonte, prin înlăturarea zonelor cu ravene, acoperirea taluzelor cu pământ vegetal şi plantarea de puieţi.

Pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori aduşi de viitură la gura galeriei, încă din faza de construire s-a prevăzut un grătar metalic. Acest grătar este de formă circulară şi este executat la 5-6m de gura galeriei. La data închiderii se va verifica şi se va consolida acest grătar.

Lucrările recomandate pentru ecologizarea terenurilor afectate constau, în principal, din:

▪ degajarea de corpuri străine (pietre sau resturi vegetale) a suprafeţelor de teren pe care se execută ulterior plantaţiile;

▪ nivelarea terenului în vederea eliminării formelor geometrice neregulate şi a astupării ravenelor şi gropilor apărute în urma acţiunii de eroziune a apelor sau a surpărilor de teren;

▪ amenajarea manuală a unor terase înguste (acolo unde este posibil, pe versanţii erodaţi), late de 0,4 – 0,6 m, distanţate la 2 m, pentru stabilizarea şi plantarea ulterioară a acestora

▪ mobilizarea manuală a solului în jurul puieţilor plantaţi în vederea afânării solului şi îndepărtării concurenţei vegetaţiei ierboase nedorite, consumatoare a apei disponibile puieţilor. Operaţia se execută pe câte o suprafaţă de 0,38 m2 în jurul fiecărui puiet, de 6 ori în decurs de 4 ani (2 – 2 – 1 – 1), în lunile mai şi iunie, în anii 1 şi 2 şi numai în luna mai, în anii 3 şi 4 ;

▪ revizuirea plantaţiilor de 6 ori, executată în decursul a 4 ani (1 – 2 – 2 – 1 revizuiri), toamna şi primăvara, în anii 2 şi 3 şi numai toamna în anii 1 şi 4;

▪ completarea lipsurilor (puieţilor neprinşi, uscaţi sau prejudiciaţi) în proporţie de 30% în primăvara anului următor plantării.

Pe suprafaţa plajei arborii se vor planta la o distanţă de 2 – 3m de canalele de gardă perimetrale iazurilor.

Revegetarea

Revegetarea principalelor obiective descrise mai sus se va face cu sol vegetal care se află cantonat în haldele de sol constituite la data execuţiei lucrărilor din proiectul de exploatare a minereurilor auro-argentifere. Dacă se va considera că sunt necesare cantităţi suplimentare, acesta se va aduce din alte zone.

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru incinte şi halde, sunt:

Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M. Total

incinte Platformă

halde Taluz halde

Total Suprafeţe

1 lucrări pregătitoare ha. 20,97 19,18 50 90,15 2 lucrări înierbare ha. 20,97 19,18 40,0 3 lucrări împădurire ha. 50 50

SC

SA

CEPROMIN


51

4 lucrări de cleionaje m. 20.000 20.000 5 lucrări împădurire buc. 250.000 250.000 6 zid de sprijin m 900 7 Canale de gardă m 2.200 Total revegetalizare erbacee ha. 20,97 19,18 40,0 Total revegetalizare forestieră ha. 50 50

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru cariera Certej, sunt:

Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă

berme Suprafaţă

taluz Total

suprafeţe 1 lucrări pregătitoare ha. 15 26 41 2 lucrări înierbare ha. 3 lucrări împădurire ha. 15 15 4 lucrări împădurire buc. 75.000 75.000 5 Canal de gardă curăţire m 6 Canal de gardă proiectat m 500 Total revegetalizare erbacee ha. 15 15 Total revegetalizare forestieră ha. 26 26

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru iazurile Certej, sunt:

Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M.

Suprafaţă iaz sterile de flotaţie

Suprafaţă iaz sterile CIL

Total Suprafeţe

1 lucrări pregătitoare - reconfigurarea suprafaţă iaz

ha. 30 20 50

2 lucrări înierbare ha. 30 20 50 3 lucrări împădurire ha. 11 4 15 4 lucrări de impermeabilizare ha. 20 20 5 Canal de gardă curăţire m 6 Canal de gardă proiectat m Total revegetalizare erbacee ha. 30 20 50 Total revegetalizare forestieră ha. 11 4 15

● Alte lucrări necesare

Monitorizarea pe etape de funcţionare

Monitorizarea mediului din perimetrul minier are drept scop controlul evoluţiei emisiilor de poluanti pe amplasament si identificarea posibilelor cresteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrarile de remediere necesare pentru atenuarea impactului.

Monitorizarea factorilor de mediu in perimetrul minier Certej se va realiza atat in perioada de exploatare cat si dupa incetarea activitatii – monitorizarea în perioada de execuţie, garanţie (2 ani) şi postînchidere si vizeaza urmarirea:

- evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice; - evoluţiei calitaţii apelor evacuate din perimetrul minier si a emisarilor in care se

deverseaza; - evaluarea scurgerilor acide din roci - evoluţia calitaţii solului si a vegetatiei; - nivelul zgomotului si vibraţiilor in timpul executiei lucrarilor de închidere si ecologizare

SC

SA

CEPROMIN


52

- stabilitatea si starea suprafeţei terenurilor din perimetrul depozitelor de sterile (iazuri de decantare, halde de steril de mină). Urmarire topografica la bornele topometrice, urmărirea regimului hidrochimic prin măsurarea nivelelor piezometrice în foraje si observaţii asupra stării digurilor şi taluzelor digurilor.

S-a considerat ca stabilitatea depozitelor de sterile - a haldelor de steril de mina si a iazurilor de decantarea, este un parametru esenţial care necesită monitorizare continuă, pe termen indelungat (minim 30 ani).

Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza in urmatoarele perimetre:

- iazul FLOTAŢIE - iazul CIL; - incinta industriala – Uzina de preparare

- halda Nord; - halda Sud; - cariera Certej, depozit explozivi Certej.

La data închiderii, sistemele de evacuare a apelor pluviale căzute pe halda Nord, halda Sud şi carieră vor rămâne în funcţiune, apele din bazinele de colectare (3 bazine) situate aval de cele trei obiective miniere vor fi transportate la staţia de epurare ape acide din incinta uzinei (platforma 593m). Acest sistem va funcţiona în perioada de monitorizare post-închidere până când rezultatele analizelor chimice vor confirma încadrarea în parametri impuşi de legislaţie.

2.5. Situaţia terenurilor la data elaborării studiului şi la finalul perioadei

Perimetrul principal care face obiectul prezentei documentaţii se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul administrativ al comunei Certej, localitatea Bocşa, extravilan şi intravilan-perimetrul carierei Certej Coranda, jud. Hunedoara. Suprafaţa aproximativă care se ia în studiu este situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera Coranda Certej, drumurile de acces, zona de haldare. Pentru întocmirea planului de situaţie s-a lucrat în sistem de coordonate STEREO 70, limita în adâncime z = 310m, suprafaţa S = 26,736kmp.

Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate de 456,2 ha, conform bilanţului teritorial, este:

− suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente planului 300,5 ha, respectiv 65,87%

− suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13%.

Folosinţa actuală a acestor suprafeţe este prezentată în tabelul următor:

Folosinţa Suprafaţa (ha) Păduri 187 Fânaţe 30,7 Terenuri arabile 5,3 Zone pentru locuinţe (conform PUG Certej) 18,7 Căi de comunicaţii (drumuri, platforme, accese) 3,2 Zone industriale (conform PUG Certej) 55,6 Suprafaţa totală 300,5

SC

SA

CEPROMIN


53

Obiectivul de investiţii - activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va desfăşura în două zone industriale: zona industriala (incinta) principala si zona industriala (incinta) secundara.

Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certej, jud. Hunedoara fiind învecinată la Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Sud – localitatea Bocşa Mare, La Vest Valea Măcrişului – Pr. Lui Avram.

Zăcământul Certej a fost împărţit în patru domenii şi anume: - Vest - Hondol; - Central - Coranda; - Intermediar - aria cuprinsă între Cariera Certej şi Dealu Grozii; - Est - Dealu Grozii

Iazul de decantare a sterilului de flotatie este amplasat pe Valea pr. Măcrişului amonte de cariera Certej, iar iazul de decantare steril cianurare (CIL) este amplasat tot pe Valea Măcrişului, în amonte de iazul pentru sterilul de flotaţie. Iazurile de decantare sunt situate la cca. 1,5–2 km respectiv cca. 4 km nord-est de Uzina de preparare

Iazurile de decantare sterile flotatie si sterile CIL vor ocupa o suprafaţă de 63,6 ha si se află localizate pe teritoriul administrativ al comunei Balşa, în extravilanul localităţii Voia la nord de cariera Certej Coranda, jud. Hunedoara .

Zăcământul aurifer de la Certej se află localizat în cadrul centurii vulcanice neogene Brad – Săcărâmb, dezvoltat pe o lungime de 1,5 km şi aflat la nord de oraşul Deva.

Zăcământul, cu orientare generală NV – SE are o lungime de aproximativ 20km şi o lăţime de 10km, este constituit dintr-un singur corp de minereu de formă circular neregulată, ca tip genetic face parte din grupa zăcămintelor de impregnaţie, de geneză hidrotermală şi temperatură medie scăzută.

S.C. DEVAGOLD S.A., are sediul în localitatea Certeju de Sus, str. Principală nr. 89 jud. Hunedoara, posesoare a Certificatului de înregistrare seria B nr. 0737394, CUI 10384352/31.03.1998, nr. de ordine în Registrul Comerţului J20/994/24.12.1997. Principalele lucrări care urmează a se executa sunt:

Incinta industriala principală - Sat Bocşa Mică, com Certejul de Sus: - Cariera Certej (Cariera Albion şi Cariera de Vest) 62,8 ha - Haldele de steril (Halda Nord – 32,6ha si Halda Sud – 40,2ha) - Incinta Uzinei de preparare 20,9ha - Drumuri de acces si amenajari edilitare 7,1 ha - Halde sol vegetal 7,7 ha - Zone de protectie intre obiective, inclusiv depozitul de explozivi 65,3 ha - Utilităţii (alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă) Suprafaţa totala ocupată de incinta principala este de 236,8 ha. Incinta industriala secundară - Sat Bocşa Mare, com. Certeju de Sus

Suprafaţa zonei industriale secundare – a iazurilor de decantare, este de 63,6 ha. Principalele lucrări care urmează a se executa sunt:

- Iazurile de decantare – iaz steril flotatie si iaz CIL - Halde de steril (sol) rezultate din execuţia iazurilor - Drumuri de acces - Conducte de hidrotransport

SC

SA

CEPROMIN


54

Suprafaţa totală ocupată de zona industriala – incinta principala si incinta secundara, este de 300,5 ha. Zona perimetrala de protectie va fi de 155,7 ha. Suprafata totala studiata este de 456,2 ha. Pentru amplasarea obiectivelor miniere beneficiarul S.C. DEVA GOLD S.A. a obţinut

Certificatul de urbanism nr. 178/14.08.2008. Suprafeţele de teren necesare pentru desfăşurarea activităţii de producţie viitoare sunt: cele

redate în tabelul de mai jos, la finalul perioadei de exploatare tot aceste terenuri vor trebui ecologizate şi redate în circuitul silvic.

Nr. Crt.

LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces şi amenajări edilitare (în afara incintei uzinei) 7,1 6. Halde sol vegetal 7,7 7. Zone de protectie între obiective, inclusiv depozitul de explozivi 65,3 TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ 8. Iazuri de decantare sterile flotatie si sterile CIL 63,6

TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ (Principală + Secundară) 300,5 Zona perimetrală de protecţie 155,7

SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2

SC

SA

CEPROMIN


55

3. DETERIORĂRI ALE MEDIULUI GENERATE DE ACTIVITATEA

DE EXPLOATARE

3.1. Stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzurilor de cariere/halde

Observaţiile directe făcute asupra tehnologiilor de haldare întrebuinţate au dus la concluzia că menţinerea şi chiar mărirea stabilităţii haldelor de steril şi a iazurilor de decantare impune adoptarea unor măsuri de ordin constructiv şi de întreţinere a acestor depozite de steril pe toată durata exploatării şi după încetarea ei.

Activitatea de producţie din cadrul carierei Certej constă din: - extracţia substanţei minerale utile în carieră fiind afectată o suprafaţă de 62,8 ha,

transportul descopertei şi a substanţei sterile la cele două halde N şi S fiind afectată o suprafaţă de 72,8 ha;

- prepararea minereului aurifer în uzina de preparare şi transportul sterilului la cele două iazuri de decantare.

La exploatarea în cariera Certej se vor lua următoarele măsuri: - exploatarea în carieră se va desfăşura în limitele perimetrului aprobat, fără afectarea

altor suprafeţe; - diminuarea degradării terenului prin deplasări pe verticală şi orizontală a suprafeţei, cu

respectarea metodei de exploatare, a tehnologiei de impuşcare şi încărcare; - folosirea obligatorie a forajului umed, stropirea minereului derocat şi umectarea

drumurilor din cariere pentru reducerea pulberilor din atmosferă; - amenajarea bermelor carierei astfel încât să se scurgă fără dificultate apa pluvială căzută

pe acestea; - evitarea degradării solului prin scurgerile de ulei şi motorină de la utilajele de transport

din carieră; - urmărirea în timp a eventualelor fisuri apărute în terenul limitrof ca urmare a exploziilor

din carieră; - interzicerea defrişării pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea de

suprafaţă; Măsuri de ordin constructiv şi de întreţinere pentru asigurarea stabilităţii haldelor constau

din: - construirea corectă a haldelor Nord si Sud, cu trepte de 20-30m, respectiv 60 – 70m, cu

respectarea unghiului de taluz general al haldei de 200 , respectiv 260 şi a unghiului de taluz al treptei de 350;

- executarea acolo unde este posibil a unei haldări selective prin depunerea la baza haldei a materialului de terasă nisipos extras din descopertă, care să permită o mai bună drenare a ansamblului treptelor de haldă;

- bermele treptelor vor fi realizate cu o pantă exterioară de 3% pentru a permite scurgerea apelor pluviale;

- pe timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de cele în care s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice;

- controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime prin executarea unei reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul acestora care să fie înălţate odată cu halda, sau se execută după construirea haldei;

SC

SA

CEPROMIN


56

- vehicularea utilajelor principale din fluxul tehnologic de haldare la distanţe cât mai mari de la bordurile treptelor, spre a evita ruperile şi alunecările de taluz, precum şi avarierea utilajelor. Descărcarea autobasculantelor se face la distanţa minimă de 10,0 m de marginea taluzului;

- urmărirea în timp, prin intermediul măsurătorilor topografice pe repere mobile de suprafaţă, a variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării profilelor treptelor de haldă.

Creşterea rezervei de stabilitate a iazurilor de decantare se poate asigura prin următoarele măsuri:

- reducerea unghiului general de taluz prin creerea bermelor intermediare la nivelul cotelor de supraînălţare a digurilor;

- realizarea unor pinteni de reazem la baza digurilor; - folosirea unui sistem eficient de evacuare a apei limpezite şi prin asigurarea unui pat

drenant eficient, sau prin amenajarea unor lucrări suplimentare de drenaj la baza iazului de decantare;

- apele limpezite vor fi colectate prin staţii de pompare poziţionate pe barje plutitoare; - punctele 0 se referă la accesul pe toată lungimea coronamentelor celor două baraje

începând de la cota coronamentului barajului de iniţiere (starter) pentru conductele de hidrotransport a sterilului;

- în cazul iazului sterile de flotaţie ţinând cont de forma lobată în plan, după realizarea barajului de iniţiere şi formarea unei plaje de depuneri vor fi prevăzute zone de acces pentru o repartizare mai uniformă a volumelor de depuneri;

- în cazul iazului CIL punctul de acces este exclusiv pe coronament; - executarea şi întreţinerea şanţurilor de gardă, în scopul preluării apelor de şiroire şi

conducerii acestora în reţeaua hidrografică, în aval de iazul de decantare; 3.2. Degradarea terenului prin excavaţii, depozitarea sterilelor miniere, desolificări etc.

Reziduurile de procesare sunt materialul steril de granulaţie fină care rămâne după extracţia metalelor şi mineralelor recuperabile din punct de vedere economic. Compoziţia fizică şi chimică variază în funcţie de natura materialului procesat şi de procesul în sine (concasare, lixiviere). Aceste diferenţe, împreună cu locaţia operaţiei, vor determina nivelul de gestionare necesar pentru reziduurile de procesare şi pentru amenajările de depozitare a reziduurilor.

Redarea în circuitul economic a terenurilor degradate de activitatea minieră şi a haldelor de steril are la bază un complex de lucrări care se referă în primul rând la reamenajarea din punct de vedere minier a suprafeţelor afectate.

Prin lucrările de reamenajare trebuie să fie create din nou potenţialele economice anterioare ale zonei.

Refacerea terenurilor trebuie să devină o parte integrantă a operaţiilor miniere, cu costuri suplimentare.

Activitatea minieră provoacă asupra unui teritoriu o serie de efecte dintre care amintim: - reducerea activităţii agricole şi silvice prin ocuparea suprafeţelor de teren destinate

acestor scopuri; - modificarea condiţiilor hidrogeologice prin lucrările de asecare, devierile de râuri,

asanarea lacurilor;

SC

SA

CEPROMIN


57

- modificări ale infrastructurii din punct de vedere tehnic şi social; - poluarea mediului înconjurător, atât prin activitatea minieră cât şi prin industriile

prelucrătoare legate de minerit şi pe care mineritul le deserveşte; Se disting trei tipuri de intervenţii pentru recuperarea teritoriului afectat: a) primul tip impune reconstruirea peisajului aşa cum era înainte de degradare b) al doilea tip caută o destinaţie de reutilizare inventând noi forme de folosire sau încercând

satisfacerea cererilor precise avansate de comunitate c) ultimul tip se referă la sistematizarea provizorie a suprafeţelor afectate, în aşteptarea deciziilor definitive luate de organele în drept.

3.3. Poluarea acviferelor de suprafaţă sau subterane

Principalele surse de poluare a apelor râurilor din zona minieră Certej sunt apele rezultate din procesul de extracţie şi din cel de prelucrare a minereurilor în uzina de preparare.

Din procesele de extractie si preparare a minereului aurifer din zacamantul Certej, vor rezulta urmatoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej:

- ape acide din cariera CERTEJ si din perimetrele haldelor Nord si Sud; - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie; - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuratie; - ape uzate menajere de la birouri şi grupul social. Pentru reducerea impactului asupra emisarilor care recepteaza aceste ape uzate, si care sunt

afluenti ai raului Mures - principalul curs natural din zona, Proiectul Certej a prevazut epurarea apelor mai sus menţionate, în instalatii de neutralizare care asigura epurarea acestora la continuturile admise de normativul NTPA – 001/2005 care reglementează “ Valorile limita de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale si urbane evacuate in receptori naturali”.

Pentru fiecare categorie de apă uzată s-a prevăzut staţie de epurare, după cum urmează : Staţie epurare ape acide din Cariera Certej si perimetrele haldelor Nord si Sud Epurarea apelor evacuate din Cariera Certej si perimetrele haldelor Nord si Sud, are drept

scop reducerea impactului produs de apele acide - generate la exploatarea minereului, ape care pe langă o aciditate mare prezintă conţinuturi mari de metale grele (Fe, Zn, Mn, Cu – zeci până la sute de mg/l) şi de sulfati (de ordinul gramelor/litru), asupra emisarilor din perimetrul Certej, precum şi pentru protecţia şi refacerea mediului natural.

Epurarea apelor acide din Cariera Certej si zona haldelor se va realiza prin tehnologia clasica «activa » de neutralizare a aciditataţii şi precipitarea metalelor grele cu var, urmând ca apele epurate rezultate să fie utilizate în procesul tehnologic, iar excedentul evacuat în emisar (pârâul Corănzii). Calitatea apelor evacuate se va încadra în limitele prevăzute de NTPA-001/2005.

Neutralizarea se va realiza într-o staţie de epurare amplasată în incinta Uzinei de preparare, cota + 593.

Staţie epurare ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie (TMF) Epurarea apelor limpezite care vor fi evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie rezultate din prepararea minereului aurifer, este necesară datorită conţinuturilor mari a acestora în sulfaţi şi metale grele (Zn, Fe si Mn).

SC

SA

CEPROMIN


58

Tehnologia de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare TMF consta în precipitarea metalelor cu var – tehnologie clasică. Staţia de epurare a acestor ape va fi amplasată pe platforma de la cota +593, în vecinatatea îngroşătorului de sterile flotatie, pozitionare aleasa pentru a facilita evacurea nămolului rezultat de la epurarea apei, la iazul de decantare a sterilelor de flotaţie.

Staţie epurare ape limpezite evacuate din iazul de decantare CIL ( Staţia DETOX 2)

Epurarea apelor limpezite care vor fi evacuate din iazul de decantare a sterilelor rezultate de la cianuraţia concentratelor de pirită auriferă, este necesară în cazul în care în etapele primare de epurare a cianurilor nu se va realiza neutralizarea cianurilor la valoarea limită impusă de normativul NTPA – 001/2005, care reglementează concentraţia cianurii totale la 0,1mg/l la evacuarea apelor uzate în receptori naturali.

In condiţii extreme de precipitaţii, va exista un surplus de apa ce va conţine urme de cianură, de obicei până la 4 mg/l CNT iar limita de cianură care poate fi evacuată în mediu este < 0,1 mg/l CNT, astfel fiind prevăzută o instalaţie de detoxifiere a cianurii.

Apa recircuitată de la iazul de decantare CIL la uzină la bazinul de apă recircuitată, va fi dirijata la o instalaţie de neutralizare a cianurilor numită Statie epurare Detox 2, pentru realizarea epurarii cianurilor la limitele impuse de normativul NTPA -001/2005 - care reglementeaza Valorile limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in receptori naturali . Statia de epurare Detox 2 – realizeaza epurarea cianurii prin procedeul procedeul de

oxidare cu peroxid de hidrogen, folosind catalizator cupru Statia de epurare Detox 2 este compusă din: � instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu

peroxid de hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar;

� instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie Statia de epurare Detox 2 a fost proiectată să reducă nivelul cianurii la un continut de

maxim 0,1mg/l (valoare maximă admisă de normativul NTPA-001/2005) Staţia de epurare DETOX 2, va fi amplasată pe platforma de la cota +538, in vecinatatea nordica a staţiei de epurare DETOX 1.

Etapele primare de epurare a cianurii sunt:

− treapta I de epurare - prin procedeul INCO in statia de epurare DETOX 1, înainte de evacuarea sterilului din circuitul CIL la iazul de decantare CIL ;

− treapta II - autoepurarea în iazul de decantare CIL .

Staţie epurare DETOX 1

Tulbureala sterilă rezultată din procesul de cianurare a concentratului conţine cianuri (CNWAD - cianuri dizolvabilă în mediu slab acid), în concentraţie variind între 260-300mg/l, prin urmare pentru conformarea cu legislatia de mediu (Directiva 21/2006/CE – privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă) se impune reducerea concentraţiei de cianură la punctul de deversare în iazul de decantare până la maxim 10 mg CNWAD / l. Statia de epurare Detox 1 – realizeaza reducerea concentratiei de cianuri prin procedeul

INCO (SO2 / aer), sursa de SO2 este asigurată de metabisulfitul de sodiu.

SC

SA

CEPROMIN


59

Procedeul INCO, de neutralizare a cianurilor se bazează pe reacţia de oxidarea a formelor libere şi complexate ale cianurii cu metabisulfit de sodiu.

Tulbureala sterilă îngroşată rezultată de la îngroşătorul CIL este pompată la Statia de epurare DETOX 1, pentru detoxifierea cianurii, înainte de evacuare la iazul de decantare CIL. Statia de epurare Detox 1 este compusa din:

� instalaţie de neutralizare INCO care îndepărtează cianura din tulbureala sterila CIL prin oxidare cu aer şi SO2 (furnizat de metabisulfitul de sodiu) folosind cupru drept catalizator. Tulburela sterila detoxifiata fiind apoi dirijata la iazul de decantare prin intermediul statiei de pompare steril CIL;

� instalaţie de dizolvare a metabisulfitului de sodiu, dozat sub forma de soluţie Statia de epurare DETOX 1 este amplasată lângă îngroşătorul sterilului CIL, pe platforma de

la cota +538. Staţii epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sociale uzina preparare, birouri, vestiare, ateliere, laborator, vor fi epurate în următoarele staţii de epurare:

- Staţia de epurare ape menajere de pe platforma depozitului de exploziv de tipul BC-4. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare. Apa limpezită de la staţia de epurare se va deversa în pârâul Ciongani. Din staţia de epurare se evacuează la canal 0,18 m3/zi apă epurată.

- Staţia de epurare ape menjere în aval de platforma +538m de tipul ECO CLEANER VFL AT 100, cu o capacitate de epurare de 13,5 m3/zi apa epurata şi are parametri de evacuare conform NTPA 001/2002. Apa epurată evacuată de la staţia de epurare este deversată în pârâul Corănzii. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.

- Staţie de epurare ape menajere incinta carieră tip ECO CLENER VFL. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare. Apa limpezită este evacuată în afara platformei în canalul ce deviază pâraiele: Grozii, Ciongani şi Borzei.

3.4. Degradarea calităţii aerului prin emisii de pulberi, noxe etc.

În timpul activităţii în cadrul perimetrului Certej, principalele surse de poluare ale aerului atmosferic s-au datorat următoarelor activităţi:

- derocarea prin împuşcare cu exploziv in carieră - transportul şi concasarea minereurilor; - prepararea minereului; - depozitarea sterilului în iazurile de decantare, antrenat de vânt; - depozitarea sterilului în haldele de steril, antrenat de vânt; - arderea combustibililor în centrale termice din incintele miniere - gazelor de ardere de la cuptorul de regenerare a cărbunelui ;

SC

SA

CEPROMIN


60

- traficul uzinal pentru toate activitatile din cadrul fluxurilor tehnologice din perimetrul minier Certej si noxele rezultate de la functionarea autovehiculelor si utilajelor.

Principalele noxe gazoase rezultate din activităţile sus menţionate sunt: pulberi în suspensie şi emisiile de dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon si bioxid de carbon.

Pentru diminuarea poluării aerului pe timpul exploatării se vor lua următoarele măsuri: - reducerea cantităţilor de gaze toxice se poate realiza numai prin perfecţionarea reţelei

explozivilor încât să se obţină un exploziv cu bilanţ de oxigen cât mai mic; - montarea de catalizatori la sistemele de eşapare ale autobasculantelor dotate cu motoare

diesel şi dotarea acestora cu sisteme de filtrare a gazelor; - măsuri tehnice de reducere a cantităţii de praf prin utilizarea burajului cu apă, stropirea

cu apă a norului, injectarea apei în masiv, întinderea unui covor de spumă chimică pe trepte;

- alegerea explozivului Nitramon s-a făcut pentru reducerea influenţei norului de praf, deoarece acest exploziv pe bază de azotat de amoniu în amestec simplu determină a acceleraţie mai mică de 4 – 6 ori decât cea realizată de alţi explozivi (trotil, dinamită);

- instalaţia de sfărmare-concasare va fi echipată cu filtre pentru diminuarea emisiilor de praf;

- coşul de evacuare a gazelor arse de la cuptorul de regenerare a cărbunelui va fi echipat cu filtru pentru reţinerea noxelor.

Poluarea aerului cu praf şi gaze Împuşcările din exploatările la zi reprezintă o puternică sursă de poluare a aerului,

formându-se pe toată durata împuşcării un nor ce conţine praf şi gaze toxice care se deplasează pe distanţe mai mari sau mai mici, poluând teritoriul din vecinătatea zonei în care se lucrează.

Măsurile tehnice de reducere a cantităţii de praf sunt reprezentate de utilizarea burajului cu apă, stropirea cu apă a treptei în extindere.

Din punct de vedere practic sunt indicaţi explozivii care conţin în structura lor apă, care determină cea mai mare cantitate de vapori. În astfel de situaţii deasupra rocii dislocate se realizează o fază de tranziţie ,,vapori-apă” care are drept rezultat apariţia de vid în interiorul norului, compresia acestuia, umezirea prafului de către vaporii condensaţii şi depunerea acestuia.

3.5. Deteriorarea vegetaţiei (defrişări, desolificări etc.) Amplasarea principalelor obiective propuse presupun scoaterea din circuitul forestier a unor

importante suprafeţe de teren. O parte din suprafaţa de pădure va fi afectată direct de implementarea proiectului ceea ce presupune defrişări. Cea mai mare parte a acestor defrişări vor fi aferente amplasamentului iazurilor de decantare şi se vor efectua treptat, pe măsura creşterii cantităţilor de sterile depozitate şi deci a suprafeţelor ce vor fi acoperite de acestea, pe toată durata de implementare a proiectului.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi în mare parte compensate. -durata impactului: pe termen mediu şi parţial reversibile pe termen lung, - impactul prognozat: impact negativ important Repartiţia geografică a vegetaţiei şi faunei este condiţionată de marea varietate a reliefului.

Etajul pădurilor de foioase este cel mai întins. În zonele învecinate amplasamentului pot fi întâlnite păduri de cer (Quercus cerris) în amestec de gârniţă (Quercus frainetto), păduri de gorun (Quercus

SC

SA

CEPROMIN


61

petraea) cu carpen, culturi agricole şi pajişti secundare cu Festuca sulcata, Festu valesica, Andropogon iscaemun etc.

După cum reiese din specificul activităţii se consideră că influenţa asupra vegetaţiei se manifestă prin activităţile de defrişare şi descopertare efectuate pe amplasamentele carierei, influenţă ce se răsfrânge şi asupra faunei din zonă.

SC

SA

CEPROMIN


62

4. LUCRĂRI DE REFACERE A MEDIULUI 4.1. Lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali, a taluzurilor de cariere/halde

Problema analizei stabilităţii taluzurilor şi versanţilor sau a diferitelor construcţii de pământ este deosebit de complexă datorită numărului mare de factori ce intervin în procesele de alunecare şi a imposibilităţii de a cuantifica influenţa acestora asupra gradului de stabilitate.

În practică se întâlnesc frecvente cazuri de supraîncărcare a versanţilor şi taluzurilor cu diferite sarcini. O suprasarcină pentru versanţii împăduriţi o reprezintă şi vegetaţia arborescentă, dar prezenţa acesteia este în schimb benefică prin procesul de ancorare al rocilor datorită sistemului de rădăcini şi ca urmare a eliminării fenomenelor de ravinare sub influenţa apelor de şiroire, la care se adaugă fenomenele de evapotranspiraţie care contribuie la reducerea umidităţii rocilor.

Taluzurile carierelor, haldelor de steril sau iazurilor de decantare din industria minieră suportă adeseori sarcinile suplimentare transmise de utilajele tehnologice sau de căile de transport amplasate pe berme în apropierea acestora. Evaluarea acestor suprasarcini este absolut necesară în scopul efectuării analizei de stabilitate.

În cazul în care prezenţa diferitelor suprasarcini conduce la diminuarea rezervei de stabilitate până la limita de echilibru-dezechilibru (Fs = 1) se poate proceda la: reproiectarea elementelor geometrice ale taluzului, îndepărtarea suprasarcinii prin modificarea poziţiei acesteia în raport cu taluzul sau versantul, sau la reducerea acesteia.

Halda de steril Nord

Determinarea gradului de stabilitate Masa de steril care urmează să fie depozitată pe suprafaţa de 32,6 ha, trebuie să fie astfel

geometrizată astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi să asigure depozitarea unui volum de cca.8 milioane mc.

Înălţimea preconizată a haldei pentru volumul de material steril preconizat a se depozita este de 140,00m.

Faţă de această înălţime înclinarea limită a taluzului general a fost stabilită pe baza caracteristicilor fizico – mecanice ale rocilor sterile care vor constitui halda.

Procedeul de determinare a înălţimii maxime a haldei este grafo-analitic, elaborat de A.M. Demin. Conform acestui procedeu, înălţimea taluzului vertical cu stabilitate asigurată se determină cu relaţia:

H90 = γ

nxc2x

n

n

ϕ

ϕ

sin1

cos

−

în care, cn = valoarea de calcul a coeziunii

ϕn = valoarea de calcul a unghiului de frecare internă

γa = greutatea volumetrică a materialului haldat

Din graficul dependenţei înălţimii taluzului şi a înclinării în funcţie de valoarea unghiului de taluz la limita de stabilitate de 200 , deşi unghiul de taluzare iniţial este de 300. Rezultă că materialul din taluzul definitiv al haldei este aşezat la limita de stabilitate de 200.

SC

SA

CEPROMIN


63

Având în vedere panta terenului natural de 160, şi materialul care se depune în amplasament cu un unghi de frecare interioară cu valori cuprinse între 220 - 350 unghiul general de taluz al haldei este de 200.

Pentru verificarea analitică a stabilităţii taluzurilor s-a folosit metoda Fellenius (metoda fâşiilor). Conform acestui procedeu coeficientul de stabilitate este dat de raportul dintre forţele care se opun la alunecarea volumului elementar şi cele care tind să provoace alunecarea acestuia, de-a lungul suprafeţei de alunecare a sectorului considerat. Suprafaţa de alunecare în această metodă este de formă cilindrică-circulară. Practica dovedeşte că suprafaţa de alunecare în numeroase cazuri are o formă curbilinie. Determinarea coeficientului de siguranţă s-a făcut cu relaţia:

η = ∑∑ +

T

cLNtgφ=

∑∑

θ

+θϕ

sinG

cLcosGtg

Ni = componenta normală a greutăţii proprii a fâşiei, t; Ti= componenta tangenţială a greutăţii proprii a fâşiei, t; Gi= este greutatea unei fâşii, t;

θi= unghiul dintre forţele N şi T, grade;

ϕ= unghiul de frecare internă, grade; R= raza suprafeţei de alunecare, m; L= lungimea suprafeţei de alunecare, m. Secţiunile de calcul propuse sunt astfel alese pentru a sublinia zonele de minimă rezistenţă. Pentru estimarea stabilităţii taluzelor şi versanţilor în condiţiile unui şoc seismic provenit din

cutremure de pământ sau din explozii se foloseşte relaţia:

η =)()(∑

∑θ+θ

+θ−θϕ

cosksinG

cLsinkcosGtg

în care termenii au aceeaşi semnificaţie cu cei din formula anterioară, iar Kc este un coeficient adimensional ce ţine seama de şocul seismic, puşcările din carieră.

Calculele s-au executat cu valori ale caracteristicilor de rezistenţă la forfecare, (unghiul de frecare internă şi coeziune) diferite, avându-se în vedere sterilul care va fi depus în haldă, considerându-se că suprafaţa de alunecare va avea loc în corpul haldei şi în fundament.

Valorile obţinute din calcul de stabilitate se regăsesc în tabelul următor:

η static η dinamic Profil Specificaţie

ϕ =220

c= 0,7 ϕ =220

c= 1,4 ϕ =350

c= 0,7 ϕ =350

c= 1,4 ϕ =220

c= 0,7 ϕ =220

c= 1,4 ϕ =350

c= 0,7 ϕ =350

c= 1,4 1 Alunecare în

corpul haldei 1,427 1,47 2,43 2,48 0,716 0,742 1,83 1,87

1 Alunecare prin fundament

1,13 1,15 1,96 1,97 0,74 0,75 1,27 1,29

Din analiza valorilor obţinute din calculele coeficientului de stabilitate se desprind

următoarele concluzii:

Rocile sterile care au valorile caracteristicilor de rezistenţă la forfecare (ϕ =220 , c= 0,7) scăzute, vor imprima maselor de roci o instabilitate accentuată, atât în cazul static cât şi dinamic.

SC

SA

CEPROMIN


64

Având în vedere înălţimea haldei şi geometria ei, coeficientul de stabilitate trebuie să aibă

valori ≥ 1,50 în cazul static şi ≥ 1,30 pentru condiţiile dinamice. Verificarea stabilităţii taluzelor la acţiunea şocului seismic este o problemă foarte

importantă pentru zonele seismice, în vederea menţinerii stabilităţii. Şocul seismic al exploziilor are de asemenea un efect negativ asupra taluzelor versanţilor.

Factorii care controlează intensitatea vibraţiei şi rezerva de stabilitate, sunt: cantitatea de exploziv, condiţiile geologice ale versantului supus şocului şi distanţa de la locul exploziei. Exploziile pot reduce rezistenţa rocilor până la pierderea stabilităţii. Exploziile repetate conduc la reducerea unghiului de frecare internă şi a coeziunii structurale, (Stewart R. M., Seegmiller B. L., 1972).

Prin explozii se formează fisuri, cele mai apropiate de locul exploziei fiind perpendiculare pe frontul de lucru, iar cele mai depărtate sunt orientate pe o direcţie paralelă faţă de frontul de lucru al carierei. În funcţie de cantitatea de exploziv, fisurile se formează până la 20-50,0m de locul exploziei (Maslov N. N.).

Prin explozie coeficientul de siguranţă al stabilităţii taluzului se reduce, ceea ce a rezultat şi din calculele efectuate.

Se va avea în vedere ca materialul depozitat să fie bine compactat, astfel încât caracteristicile fizico – mecanice să nu influenţeze stabilitatea maselor de roci.

Concluzii şi recomandări În calculele de stabilitate efectuate au fost folosite valorile caracteristicilor fizico-mecanice

ale materialului haldat şi ale rocilor din fundament, corespunzătoare condiţiilor naturale. Sub influenţa diverşilor factori în special al apei, caracteristicile fizice şi mecanice ale rocilor pot înregistra modificări esenţiale. În scopul evitării producerii unor schimbări dezavantajoase ale proprietăţilor fizico-mecanice, care ar putea conduce la producerea deformaţiilor din haldă şi în fundamentul ei, se impune luarea unor măsuri tehnice eficiente.

Aceste măsuri se referă la efectuarea unor lucrări de amenajare a terenului de fundaţie şi construcţia haldei.

Măsuri pentru amenajarea fundamentului Se va decapa solul vegetal din zonele agricole şi fâneţe şi se va înlătura formaţiunea

acoperitoare acolo unde este alunecată pe roca de bază. Se vor amenaja drenuri în văile (torenţi, izvoare şi cursuri permanente şi nepermanente) din

ampriza haldei, astfel încât captarea şi drenarea lor să permită menţinerea materialului din baza haldei şi a rocilor din fundament, la umidităţi cât mai scăzute.

Se va depune pe toată suprafaţa un strat de calcar de un metru pentru a neutraliza şi drena apele de infiltraţie .

Apele pârâului Corănzii care traversează perimetrul haldei, vor fi captate în amonte de haldă şi vor fi conduse printr-o galerie în aval.

Se va amenaja un canal de gardă pe conturul haldei care va avea rolul de a capta şi drena apele provenite din precipitaţii.

Măsuri pentru amenajarea haldei Materialul depozitat va fi nivelat cu ajutorul buldozerelor şi compactat cu compactoarele

mecanice.

SC

SA

CEPROMIN


65

Bermele fiecărei trepte vor avea o înclinare de 3-5% spre aval pentru a permite scurgerea apelor din precipitaţii.

Se recomandă ca după, intrarea în exploatare a haldei să se facă verificări periodice de stabilitate.

În partea din aval a haldei se va construi un dig de protecţie . Dacă în amonte de haldă vor avea loc acumulări de ape, ducând la formarea unor mici

lacuri, trebuie luate măsuri imediate pentru secarea lor. Existenţa acestor acumulări de ape în amonte de haldă pot conduce la instabilităţi ale materialului haldat şi la deteriorări ale fundamentului în ipoteza pătrunderii lor în perimetrul haldei. Halda de steril Sud

Determinarea gradului de stabilitate Masa de steril care urmează să fie depozitată pe suprafaţa de 40,23 ha, trebuie să fie astfel

geometrizată astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi să asigure depozitarea unui volum de cca.18,621 milioane mc.

Înălţimea preconizată a haldei pentru volumul de material steril preconizat a se depozita este de 190,00m.

Faţă de această înălţime înclinarea limită a taluzului general a fost stabilită pe baza caracteristicilor fizico – mecanice ale rocilor sterile care vor constitui halda.

Procedeul de determinare a înălţimii maxime a haldei este grafo-analitic, elaborat de A.M. Demin. Conform acestui procedeu, înălţimea taluzului vertical cu stabilitate asigurată se determină cu relaţia:

H90 = γ

nxc2x

n

n

ϕ

ϕ

sin1

cos

−

în care, cn = valoarea de calcul a coezi

ϕn = valoarea de calcul a unghiului de frecare internă

γa = greutatea volumetrică a materialului haldat

Din graficul dependenţei înălţimii taluzului şi a înclinării în funcţie de valoarea unghiului de taluz la limita de stabilitate de 260 , deşi unghiul de taluzare iniţial este de 350. Rezultă că materialul din taluzul definitiv al haldei este aşezat la limita de stabilitate de 260. Având în vedere panta terenului natural de 0 - 160, şi materialul care se depune în amplasament cu un unghi de frecare interioară cu valori cuprinse între 220 - 350 unghiul general de taluz al haldei este de 260.

Pentru verificarea analitică a stabilităţii taluzurilor s-a folosit metoda Fellenius (metoda fâşiilor). Conform acestui procedeu coeficientul de stabilitate este dat de raportul dintre forţele care se opun la alunecarea volumului elementar şi cele care tind să provoace alunecarea acestuia, de-a lungul suprafeţei de alunecare a sectorului considerat. Suprafaţa de alunecare în această metodă este de formă cilindrică-circulară. Practica dovedeşte că suprafaţa de alunecare în numeroase cazuri are o formă curbilinie. Determinarea coeficientului de siguranţă s-a făcut cu relaţia:

η = ∑∑ +

T

cLNtgφ=

∑∑

θ

+θϕ

sinG

cLcosGtg

Ni = componenta normală a greutăţii proprii a fâşiei, t; Ti= componenta tangenţială a greutăţii proprii a fâşiei, t;

SC

SA

CEPROMIN


66

Gi= este greutatea unei fâşii, t;

θi= unghiul dintre forţele N şi T, grade;

ϕ= unghiul de frecare internă, grade; R= raza suprafeţei de alunecare, m; L= lungimea suprafeţei de alunecare, m. Secţiunile de calcul propuse sunt astfel alese pentru a sublinia zonele de minimă rezistenţă. Pentru estimarea stabilităţii taluzelor şi versanţilor în condiţiile unui şoc seismic provenit din

cutremure de pământ sau din explozii se foloseşte relaţia:

η =)()(∑

∑θ+θ

+θ−θϕ

cosksinG

cLsinkcosGtg

în care termenii au aceeaşi semnificaţie cu cei din formula anterioară, iar Kc este un coeficient adimensional ce ţine seama de şocul seismic, puşcările din carieră. Calculele s-au executat cu valori ale caracteristicilor de rezistenţă la forfecare, (unghiul de frecare internă şi coeziune) diferite, avându-se în vedere sterilul care va fi depus în haldă, considerându-se că suprafaţa de alunecare va avea loc în corpul haldei şi în fundament. Valorile obţinute din calcul de stabilitate se regăsesc în tabelul următor:

η static η dinamic Profil Specificaţie

ϕ =350 c= 1,4 ϕ =350 c= 1,4

Observaţii

1 Alunecare în corpul haldei 2,07 1,19 1 Alunecare în fundament 2,06 1,09

Din analiza valorilor obţinute din calculele coeficientului de stabilitate se desprind

următoarele concluzii: Având în vedere înălţimea haldei şi geometria ei, coeficientul de stabilitate trebuie să aibă

valori ≥ 1,50 în cazul static şi ≥ 1,10 pentru condiţiile dinamice. Verificarea stabilităţii taluzelor la acţiunea şocului seismic este o problemă foarte

importantă pentru zonele seismice, în vederea menţinerii stabilităţii. Valorile obţinute în acest caz sunt la limita te stabilitate, deci halda prezintă o stabilitate limită.

Şocul seismic al exploziilor are de asemenea un efect negativ asupra taluzelor versanţilor. Factorii care controlează intensitatea vibraţiei şi rezerva de stabilitate, sunt: cantitatea de exploziv, condiţiile geologice ale versantului supus şocului şi distanţa de la locul exploziei. Exploziile pot reduce rezistenţa rocilor până la pierderea stabilităţii. Exploziile repetate conduc la reducerea unghiului de frecare internă şi a coeziunii structurale, (Stewart R. M., Seegmiller B. L., 1972).

Prin explozii se formează fisuri, cele mai apropiate de locul exploziei fiind perpendiculare pe frontul de lucru, iar cele mai depărtate sunt orientate pe o direcţie paralelă faţă de frontul de lucru al carierei. În funcţie de cantitatea de exploziv, fisurile se formează până la 20-50,0m de locul exploziei (Maslov N. N.).

Prin explozie coeficientul de siguranţă al stabilităţii taluzului se reduce, ceea ce a rezultat şi din calculele anterioare.

Se va avea în vedere ca materialul depozitat să fie bine compactat, astfel încât caracteristicile fizico – mecanice să nu influenţeze stabilitatea maselor de roci.

SC

SA

CEPROMIN


67

Concluzii şi recomandări În calculele de stabilitate efectuate au fost folosite valorile caracteristicilor fizico-mecanice

ale materialului haldat şi ale rocilor din fundament, corespunzătoare condiţiilor naturale. Sub influenţa diverşilor factori în special al apei, caracteristicile fizice şi mecanice ale rocilor pot înregistra modificări esenţiale. În scopul evitării producerii unor schimbări dezavantajoase ale proprietăţilor fizico-mecanice, care ar putea conduce la producerea deformaţiilor din haldă şi în fundamentul ei, se impune luarea unor măsuri tehnice eficiente.

Aceste măsuri se referă la efectuarea unor lucrări de amenajare a terenului de fundaţie şi construcţia haldei.

Măsuri pentru amenajarea fundamentului Se va decapa solul vegetal din zonele agricole şi fâneţe şi se va înlătura formaţiunea acoperitoare acolo unde este alunecată pe roca de bază.

Se vor amenaja drenuri în văile (izvoare, torenţi şi cursuri permanente şi nepermanente) din ampriza haldei, astfel încât captarea şi drenarea lor să permită menţinerea materialului din baza haldei şi a rocilor din fundament, la umidităţi cât mai scăzute.

Se va depune pe toată suprafaţa un strat de calcar de un metru pentru a neutraliza şi drena apele de infiltraţie .

Apele pârâului Băiegii care traversează perimetrul haldei, vor fi captate şi dirijate printr-un canal deschis în amonte de haldă şi vor fi conduse prin sudul haldei, într-un curs de apă existent, după recalibrarea acestuia astfel încât să preia debitele de apă suplimentare.

Se va amenaja un canal de gardă pe conturul haldei care va avea rolul de a capta şi drena apele din ampriza haldei şi de pe versanţi, provenite din precipitaţii.

Măsuri pentru amenajarea haldei Materialul depozitat va fi nivelat cu ajutorul buldozerelor şi compactat cu compactoarele

mecanice. Bermele fiecărei trepte vor avea o înclinare de 3-5% spre aval pentru a permite scurgerea

apelor din precipitaţii. Se recomandă ca după, intrarea în exploatare a haldei să se facă verificări periodice de

stabilitate. În partea din aval a haldei se va construi un dig de protecţie . Dacă în amonte de haldă vor avea loc acumulări de ape, ducând la formarea unor mici

lacuri, trebuie luate măsuri imediate pentru secarea lor. Existenţa acestor acumulări de ape în amonte de haldă pot conduce la instabilităţi ale materialului haldat şi la deteriorări ale fundamentului în ipoteza pătrunderii lor în perimetrul haldei.

4.2. Lucrări de rambleiere a excavaţiilor În perimetrul de exploatare a minereului in perimetrul minier Certej, există o singură lucrare

subterană şi anume depozitul de exploziv din localitatea Bocsa Mica. Aceste lucrări miniere se vor închide cu respectarea prevederilor din Legea minelor nr.

85/2003. Lucrările de închidere a legăturilor cu suprafaţa vor fi executate următoarele lucrări:

SC

SA

CEPROMIN


68

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Diguri şi plăci de beton Lucrări miniere verticale Suitorul de aeraj de la depozitul de exploziv

Rambleiere pe toată lungimea sa Placă de beton armat 4/4 m, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul suitorului de aeraj

Lucrări miniere orizontale Galeria de acces la depozitul de exploziv

Rambleiere pe 30 m la intrare

- Diguri la baza suitorului de aeraj în galeria de legătură cu acesta - Dig la gura galeria galeriei de acces în depozit şi la 30 m în spatele rambleului

Digurile şi plăcile de beton se vor executa în conformitate cu PT-M28 din beton cu o

grosime de minim 0,5 m încastrate în rocă compactă pe tot perimetrul, digurile vor fi prevăzute cu tuburi pentru scurgerea apelor şi a gazelor.

Rambleul folosit pentru umplerea suitorului de aeraj de la depozit va proveni din demolări sau din haldele de steril. Granulometria rambleului nu va depăşi 250 mm pe primul tronson, pe ultimul tronson de 50m spre suprafaţă se foloseşte un material de rambleu cu granulaţia de 100mm.

Suitorul de aeraj va fi acoperit cu o placă din beton armat rezistent la o sarcină de 32 kN/m2. Placa din beton va fi amenajată cu fereastră de observaţie a nivelului coloanei de rambleu şi ţeavă de drenare a gazelor.

4.3 Lucrări pentru ecologizarea haldelor de steril şi a iazurilor de decantare

Haldele de steril

Sterilul rezultat din extracţia minereului din cariera Certej va fi depus în cele două halde de steril, Nord şi Sud. Aceste depozite sunt depozite de deşeuri inerte (OUGR 78/2000 aprobate şi modificate prin Legea 426/2001). Sterilul de mină depozitat în haldele de steril este codificat conform Ordinul MMGA nr. 95/2005 – cod 01 01 01 deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere.

Haldele de steril Nord şi Sud scot din circuitul economic o suprafaţă de teren de 72,83 ha prin materialul steril depozitat.

Lucrările necesare refacerii mediului ce cuprind si lucrarile de ecologizare si redare în circuitul silvic a haldelor de steril si a iazurilor de decantare sunt prezentate detaliat in cap.2.4. a prezentei documentatii.

Lucrările specifice pentru ecologizarea haldelor de steril constau din: - lucrări de corectare a taluzelor - curăţirea suprafeţei haldelor de supragabariţi - fixarea haldelor de steril prin plantaţii foresiere, împădurirea integrală a platformelor şi

taluzelor haldelor cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn care s-au dovedit adaptabili la pH-ul acid şi la solul sărăcăcios, puieţi plantaţi în gropi de 30 x 30 x 30 cm umplute cu pământ de împrumut cu adaos de fertilizator

- stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldei cu gărduleţe de coastă din nuiele amplasate pe curbele de nivel din 3 în 3 m

SC

SA

CEPROMIN


69

- tasarea prin cilindrare a platformelor haldelor pentru impermeabilizarea acestora şi realizarea unor pante de minim 3% cu căderea spre conturul extern al haldelor în vederea scurgerii apelor pluviale de pe berme

- ziduri de sprijin la haldele de steril (înălţime = 4 m, L = 600 m – halda Nord, înălţime = 4 m, L = 100 m – halda Sud)

- canale de gardă (pe mai multe tronsoane: Ltotala = 2171 m la halda Nord, Ltotala = 1574 m la halda Sud)

- lucrări de monitorizare - executarea de lucrări geotehnice şi de construcţii pentru stabilizarea haldelor (montare de borne topografice pentru urmărirea în timp a deformaţiilor)

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor

Iazurile de decantare

Reziduurile rezultate din tehnologia de procesare a minereului auro-argentifer de la Certej, vor fi reprezentate de sterilul tehnologic de la uzina de preparare. Sterilul tehnologic rezultat din procesul de preparare va fi trimis la 2 iazuri de decantare (unul pentru materialul rezultat de la secţia de flotare, unul pentru materialul rezultat după procesul ALBION şi CIL).

Lucrările specifice pentru ecologizarea iazurilor de decantare – iazul sterile flotatie si iazul CIL, sunt:

- transportul şi aşternerea cu pământ vegetal a suprafeţei iazurilor – 63,6 ha - fixarea iazului de decantare cu vegetaţie erbacee şi arborescentă care se pretează în zonă

(salcâm, cătină, mesteacăn) - construirea canalelor de gardă pe conturul iazurilor, pentru evitarea încărcării iazurilor

cu excedent de ape, fapt ce poate produce revărsarea sterilului peste diguri sau chiar ruperea şi prăbuşirea iazurilor

- executarea de terase şi gărduleţe de coastă pe taluzele iazului - aşternerea cu pământ vegetal a taluzelor din zona amonte şi aval a iazului - consolidarea taluzului barajului aval prin lestare cu piatră brută - amenajarea suprafeţei iazului cu mijloace auto - lucrări de monitorizare - executarea de lucrări geotehnice şi de construcţii pentru

controlul stabilităţii iazurilor (montarea de tuburi piezometrice şi borne topografice)

4.4 Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare)

Colectarea apelor

▪ Colectarea si drenarea apelor din perimetrul Carierei Certej după executarea lucrărilor de închidere

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale din perimetrul Carierei Certej s-au prevazut urmatoarele lucrari:

- bermele carierei se vor amenaja astfel încât apa pluvială căzută pe acestea să se scurgă fără dificultate;

- apele pluviale vor fi evacuate în afara perimetrului carierei pe canale de gardă –pentru a preveni acumulările de apă în ampriza carierei;

SC

SA

CEPROMIN


70

▪ Colectarea si drenarea paraielor si torentilor – din perimetrul haldelor

− se vor menţine în stare de funcţionare captările şi evacuările apelor permanente din ampriza haldei Nord şi haldei Sud

− se vor menţine în stare de funcţionare canalele de gardă perimetrale haldelor de steril Nord şi Sud, precum şi sistemul de stocare şi sedimentare a posibilelor ape acide provenite din halda Nord şi halda Sud

Colectarea şi tranzitarea apelor naturale din perimetrul iazurilor de decantare Apele pârâului Măcriş şi ale afluenţilor de pe ampriza celor două iazuri vor fi preluate şi

tranzitate printr-o reţea de galerii şi conducte. Alegerea secţiunilor necesare s-a făcut ţinând seama că pentru clasa de importanţă a barajelor verificarea capacităţii de scurgere se face la probabilitatea de depăşire de 0,01%. Pe valea pârâului Măcriş (traseul A-B-C-D-E-F-G) şi pe doi afluenţi principali ai acestuia, un pârâu din iazul CIL (traseul F-H-I) şi părâul Icoanei (traseul B-R) din iazul de flotaţie a rezultat necesitatea unor galerii.

Galeria se execută chiar pe albia pârâului, cu o secţiune semi-îngropată în stâncă, cu dimensiuni care să permită vizitarea în perioade de ape mici şi chiar eventuale lucrări de reparaţii. Pentru simplificarea lucrărilor de execuţie au fost stabilite doar două secţiuni.

Intrarea în galerie a apelor din pârâu se va face printr-un bazin de liniştire (camera de încărcare): bazinul nr. 3 la iazul CIL, bazinele 1 şi 2 la iazul de flotaţie.

Ordinea în care trebuie să intre în funcţiune cele două iazuri, cu o diferenţă importantă a intrării în funcţiune a iazului CIL, permite o etapizare a lucrărilor:

� Se execută galeria în ampriza barajului de flotaţie care va servi şi la devierea apelor pe perioada de execuţie a barajului. Pentru a asigura punerea în uscat a amprizei se va construi câte un batardou pe cele două ramuri ale pârâului Măcriş la 30-40 m amonte de ampriza barajului.

� Se termină galeria pe întreg traseul. Intrarea apei în galerie se face prin camerele de încărcare dimensionate şi ele la debitele de verificare ale galeriei.

� Restul afluenţilor sunt conduşi în galerie prin conducte care sunt prelungite pe măsura ridicării nivelului depunerilor.

� La închiderea exploatării apele pluviale de pe versanţi, preluate pe parcurs din reţeua hidrografică şi conduse în galeria de tranzitare prin conducte, vor fi preluate de canale de gardă şi vor fi conduse de acestea în camerele de încărcare (bazinele de liniştire) menţionate. Toate punctele de preluare a unor ape sunt prevăzute cu grătare pentru evitarea pătrunderii

în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari. Debitele colectate din pârâul Macriş şi afluenţii acestuia din bazinul hidrografic

corespunzător amplasamentului iazurilor de decantare, cu probabilitatea de depăşire de 0,01%, se colectează prin galeria de deviere şi se evacuează în aval de barajul iazului sterile de flotaţie în albia naturală a pârâului Măcriş.

În faza finală, de închidere a iazului, apele pluviale de pe versanţii aferenţi celor două iazuri sunt colectate de canalele de gardă perimetrale conturului şi sunt conduse spre galeria de tranzitare.

Apele pluviale extraordinare din bazinul amonte de iazul de cianurare (CIL) sunt preluate şi evacuate prin sistemul de tranzitare a pârâului Măcriş.

SC

SA

CEPROMIN


71

În calculul de bilanţ al apei din fiecare iaz s-a ţinut seama şi de precipitaţiile directe pe suprafaţă ca şi de evaporaţie. Diferenţa este inclusă în apa de transport a sterilului şi este reintrodusă în circuitul tehnologic. Surplusul este decontaminat şi evacuat în emisar.

Din datele existente rezultă următoarele date de bază pentru elementele care intră în calculul bilanţului apei la fiecare iaz:

� precipitaţii anuale 600÷1200 mm/an � media multianuală 720 mm/an � precipitaţia istorică 260 mm/24h � strat maxim din topirea zăpezii 40÷50 mm � evaporaţie media multianuală 477 mm/an

Ca situaţii extraordinare au fost analizate: � corespunzător ipotezei de calcul la clasa I-a de importanţă, calcul la precipitaţiile cu

probabilitate de apariţie de 0,1% şi verificare la 0,01%; � corespunzător practicii actuale din domeniul iazurilor de decantare verificare la

precipitaţia maximă posibilă (PMP). În toate situaţiile au fost luate în consideraţie atât precipitaţia care cade pe suprafaţa iazului

cât şi aportul versanţilor deşi pentru colectarea, captarea şi evacuarea apei de pe versanţi a fost proiectat un întreg sistem de canale şi conducte care conduc apa fie în galeria de tranzitare, fie în aval de barajul de flotaţie. S-a ţinut însă seama că sistemul de canale de coastă va fi finalizat de abia la terminarea exploatării şi că, mai ales în situaţii excepţionale, există posibilitatea ca aceste canale să fie blocate de materialul forestier antrenat de pe versanţi.

Staţiile de pompare pentru recircularea apei şi de epurare pentru a putea evacua suplimentul de apă în reţeaua hidrografică au fost calculate pentru precipitaţii cu probabilitate de apariţie de 0,1%.

Pentru valori mai mari ale precipitaţiilor apa poate fi stocată în iaz cu o gardă satisfăcătoare. Pentru siguranţa lucrării a fost calculate nivelul maxim la care poate fi ridicat nivelul sterilului astfel încât să se asigure volumul necesar pentru preluarea unei precipitaţii la nivelul PMP.

Epurarea apelor

Functie de continuturile apei limpezite evacuate din iazurile de decantare Statiile de epurare aferente iazurilor vor functiona, după închidere, cat timp apele vor prezenta continuturi de cianuri si metale grele peste limitele admise.

Apele uzate evacuate din procele tehnologice de exploatare si preparare a minereului aurifer prezinta conţinuturi mari de metale grele (Fe, Zn, Mn, Cu – zeci pană la sute de mg/l), de sulfati (de ordinul sutelor de mg/l sau chiar a gramelor/litru), precum si cianuri (sute de mg/l – in cazul apelor rezultate de la extractia metalelor pretioase prin cianurarea concentratului de pirta aurifera), ceea ce nu permite descarcarea lor directa in emisarii naturali din zona. Aceste ape trebuie în permanenţă epurate, procesele de neutralizare a impurificatorilor din fiecare categorie de ape in Statiile de epurare necesitand monitorizarea continua a diversilor

parametri tehnologici (pH, potential redox, dozarea reactivilor de neutralizare, etc) pentru a se asigura epurarea la continuturile admise de normative. Pe perioada de închidere şi postînchidere se vor menţine în stare de funcţionare următoarele staţii de epurare:

SC

SA

CEPROMIN


72

1. Statie epurare ape acide din Cariera Certej si perimetrul haldelor Nord si Sud Epurarea apelor acide din Cariera Certej si zona haldelor se va realiza prin tehnologia

clasica « activa » de neutralizare a aciditatatii si precipitarea metalelor grele cu var. Neutralizarea se va realiza intr-o statie de epurare amplasata in incinta uzinei de preparare.

Scurta prezentare a fluxului tehnologic proiectat

Apele din cariera vor fi dirijate prin pompare in tancul de tratare ape acide cu Ø 5900 mm si volum de 159 mc, prevazut cu sistem de agitare mecanica. In agitator este dozat laptele de var stocat intr-un dintr-un rezervor de stocare a varului (de 60 mc).. In tancul de tratare ape (tanc de reactie), se asigura conditionarea apei acide cu laptele de var timp de cca.30 minute, realizandu-se neutralizarea aciditatii si precipitarea metalelor grele. Suprascurgerea–apa neutralizata din tancul de tratare, va fi dirijată la un tanc Clarificator–Decantor cu Ø 16 m, prevazut cu un pod raclor, unde are loc sedimentarea precipitatului format si limpezirea apei.

Pentru facilitarea depunerii/îndepartarii nămolul precipitat, in clarificator este adaugat floculant sub forma de solutie de 0,05 %, din rezervorul de stocare floculant cu volumul util de 27 mc din cadrul sistemului de dizolvare si transfer floculant. Suprascurgerea (apa epurata limpezita) de la decantor este colectată în rezervorul/tancul de suprascurgere a decantorului, cu volumul util de 22 mc. O pompă de pe acest rezervor refulează apa tratată cca. 168 mc/h, în rezervorul de apă brută pentru folosire în uzină (fie este dirijata in emisar) Nămolul îngroşat va fi evacuat cu ajutorul unei pompe centrifuge orizontala la îngroşătorul sterilului de flotaţie, prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului (clarificator). Nămolul va fi considerat ca steril de flotaţie şi va fi pompat cu sterilul la iazul de decantare flotaţie (TMF).

Dimensionarea Statiei de epurare ape acide din Cariera Certej si zona haldelor de steril Capacitatea proiectata a Statiei de epurare ape acide a fost estimata pentru un debit nominal

de ape acide evacuate de pe haldele de steril si cariera de: Qape acide ≈ 45,55 l/s = 164 m3/h = 3936 m3/zi.

Notă: Apa limpezită evacuată din staţia de epurare a apelor acide, în cazuri de avrie când nu pot fi recircuitate în fluxul tehnologic, vor fi deversate în pârâul Corănzii.

In cazul precipitatiilor abundente, debitul maxim de ape acide evacuate se estimeaza la max. 318 m3/h (≈ 88,33 l/s = 7632 m3/zi)

2. Statie epurare ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (TMF)

Tehnologia de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare TMF consta in precipitarea metalelor cu var – tehnologie clasica. Principalele faze tehnologice de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul TMF sunt:

♦ precipitarea metalelor cu var (lapte de var); ♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin floculare/decantare şi limpezirea apei tratate; ♦ evacuarea nămolului îngroşat.

SC

SA

CEPROMIN


73


Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea vegetaţiei şi apoi curge într-un tanc de tratare cu capacitate utilă de 85m3

- prevăzut cu sistem de agitare care asigură un timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var. În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care este dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var, cu ajutorul unei pompe centrifuge. Apa tratată cu var curge din tancul de tratare, în decantorul unde are loc depunerea (sedimentarea) precipitatului format la tratarea apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii vitezei de sedimentare a precipitatului, în decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie concentraţie 0,05%.

Decantorul este echipat cu un mecanism cu raclete – pentru colectarea precipitatului îngroşat depus pe fundul decantorului şi dirijarea lui spre conul de evacuare.

Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar – pârâul Coranzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a apelor acide - ARD (apă din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate fi pompată la rezervorul de apă brută. Nămolul îngroşat, va fi evacuat cu pompa de îngroşat la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului, de unde va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare. Varul necesar tratării apei este furnizat de la instalaţia de preparare a varului hidratat, prin pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var, într-un rezervor de stocare a varului amplasat lângă decantor. Din acest rezervor de stocare varul este furnizat, prin pompare – cu pompele centrifuge atât la instalaţia de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie cât şi la instalaţia de epurare ape acide ARD.

Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, care furnizează necesarul şi pentru instalaţia de epurare ape acide. Floculantul este dozat automat printr-o pâlnie de alimentare, la un tanc de amestecare cu apă brută pentru a rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia este stocată într-un tanc de stocare şi este dozată cu o pompă de alimentare la conductele de alimentare cu floculant a decantorului, cu diluarea în flux continuu cu apă brută, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant.

Dimensionarea Statiei de epurare s-a efectuat pentru un debit de:

Qapa limpezita evacuate TMF = max.170 m3/h

3. Statie epurare ape limpezite evacuate din iazul de decantare CIL ( Statia DETOX 2) Tehnologia de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare CIL consta in Oxidare cu

apa oxigenata (Procedeu Degussa). Principiu de baza – oxidare cianuri cu apa oxigenata in prezenta de catalizator de cupru, cu formare de cianat, in conditii specifice de operare. Statia de epurare Detox 2 este compusă din:

� instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu peroxid de hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar;

� instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie .

SC

SA

CEPROMIN


74

Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalatia de neutralizare INCO a Statiei de epurare DETOX1. Statia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h.

Principalele faze tehnologice de epurare a apelor evacuate din iazul CIL sunt: ♦ oxidare cianurilor cu apa oxigenata (peroxid de hidrogen);

♦ sedimentartea precipitatelor formate prin floculare/decantare.


Debitul de apă recircuitată de la iazul CIL (apele limpezite) pentru Detox 2 este luat din conducta de apă recircuitată de la acest iaz, în regim controlat, înainte de bazinul de apă recircuitată care este amplasat în instalaţia de neutralizare INCO. Apa brută este adaugată în alimentarea instalaţiei de neutralizare Detox 2 la un debit controlat, la un raport pre-stabilit faţă de debitul alimentării cu apă recircuitată de la iazul CIL, in general se va respecta un raport de 1:1 apa recircuitată : apa brută. Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc (vas) de

neutralizare (cu agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un Clarificator – Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate si îndepărtarea nămolului de precipitat cu adăugare de floculant. Apa de alimentare trece prin tancul de neutralizare prevazut cu agitator, capacitatea tancului de neutralizare de 126 m3asigura cu un timp de retenţie de 60 minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de peroxid de hidrogen şi de sulfat de cupru. pH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece apa de alimentare are deja un pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var. Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantorul prevăzut cu mecanism cu pod raclor.

In decantor este adăugat floculant sub formă de soluţie 0,05%, pentru marirea vitezei de sedimentare a precipitatului (nămol) rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată prin suprascurgerea decantorului şi curge în mediu (emisar).

Nămolul îngroşat, la o consistenta corespunzatoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje, prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje cu o pompa centrifugă, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL. Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este livrat instalaţiei în container de 1 m3, şi este dozat la tancul de neutralizare cu pompele dozatoare peristaltice. Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru din dotarea uzinei de flotatie, folosind containere de 1m3, din care este dozat în tancul de neutralizare cu pompe dozatoare. Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, amplasată intr-o cladire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.

Instalaţie de preparare a floculantului Detox 2

Instalaţia de preparare a floculantului - pachet/sistem automat este compusă dintr-un buncăr cu pâlnie în care sunt descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc floculantul este dirijat si dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare cu apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.

SC

SA

CEPROMIN


75

Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer la un tancul de stocare, unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată cu pompa de alimentare cu floculant la decantorul Instalatiei de neutralizare Detox 2, cu diluarea în flux continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant

Dimensionarea Statiei de epurare: Capacitatea proiectata a Statiei de epurare DETOX 2 a fost estimată pentru un debit

nominal de: Q = 35 l/s = 126 m3/h = 3.024 m3/zi.

Utilaje si echipamente necesare statiei de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul de decantare CIL (iaz decantare sterile de la cianurarea concentratelor aurifere):

♦ Utilaje din Instalaţia de neutralizare Detox 2

- Tanc neutralizare Detox 2, Vu = 126 m3, prevazut cu sistem de agitare, 1 buc

- Decantor Ø 12 m, H= 4m, prevazut cu mecanism pod raclor, 1 buc

- Aparat luat probe din evacuare DETOX 2 ,din suprascurgere decantor , 1 buc - Pompă evacuare îngroşat decantor Detox 2, Q =14 m3/h, H= 8m, 2 buc

- Pompă dozare peroxid de hidrogen, Q = 0 -30 l/h, H= 7 m, 2 buc

-Tanc transport si stocarea peroxid de hidrogen, din inox, V = 1 m3, 1 buc

- Pompă dozare sulfat de cupru, Q = 0 -80 l/h, H= 7 m, 2 buc - Pompă la jompul DETOX 2, Q =36 m3/h, H=16m, 1 buc

♦ Utilaje din Instalaţia de preparare floculant DETOX 2

- Pachet floculant Detox 2 - Sistem automat de dizolvare şi transfer floculant, cuprinde: buncăr, alimentator cu melc, pompa, tanc de dizolvare (cu agitator şi sonde de nivel), pompe transfer si de alimentare

- Pompă transfer floculant la Detox 2, 2 buc - Tanc de stocarea floculant, Vu = 4 m3, 1 buc

- Pompă alimentare floculant la Detox 2, Q = 0 - 2 m3/h, 2 buc

4.5. Lucrări pentru refacerea vegetaţiei Redarea în circuitul economic a terenurilor degradate după exploatarea minieră comportă

mai multe faze tehnologice şi anume: nivelarea suprafeţei, ameliorarea pământurilor, recultivarea propriu-zisă.

Recultivarea terenurilor degradate de exploatarea minieră în cariera Certej constituie acţiunea de restituire a capacităţii utile a solurilor prin tratamente tehnice şi biologice.

Refertilizarea şi recultivarea terenurilor degradate constituie o preocupare a beneficiarului cu participarea tuturor disciplinelor ştiinţifice şi tehnice.

Refertilizarea terenurilor degradate în urma extragerii substanţei minerale utile şi a rocilor este dificilă şi trebuie analizată în ansamblu şi de la zonă la zonă climatică şi pedologică pentru a se putea determina posibilităţile de adaptare a diverselor specii şi soiuri de plante la recultivare şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea acestor terenuri.

Recultivarea se desfăşoară în general în două etape principale: - reamenajarea minieră

SC

SA

CEPROMIN


76

- reamenajarea biologică Reamenajarea minieră trebuie să creeze condiţii necesare pentru regenerarea fertilităţii

terenului şi pentru cultivarea plantelor sau condiţii pentru scopuri constructive. În această etapă intreprinderea minieră este obligată să niveleze terenul. Nivelarea terenului este una din operaţiile cele mai importante în cadrul acţiunii de refertilizare.

Nivelarea terenului se face longitudinal şi uneori transversal, lucrările de nivelare se

realizează în cadrul lucrărilor de amenajare şi admit toleranţe de ± 10 cm faţă de planul de referinţă. În funcţie de tehnologia de haldare aplicată, în cazul haldelor de la Certej – auto, lucrările de

nivelare trebuie începute imediat ce halda prezintă o stabilitate suficientă, pentru a se putea lucra în condiţii de securitate. Nivelarea haldelor se face cu buldozerul, pentru scurgerea apei trebuie să se asigure pante de scurgere de 2 – 3% spre drenurile marginale ale haldei şi unghiuri de taluz de 1 : 1,25 până la 1 : 4 la o înălţime de haldă de 40 m. Suprafaţa nivelată se acoperă cu un strat de pământ cultivabil (sol vegetal de 10 cm) care în prealabil a fost exploatat separat şi depozitat.

Ameliorarea terenurilor de pe halde după nivelare se va îmbunătăţi cu calciu sau cenuşă, funcţie de aciditatea solului haldat.

Tehnologia ameliorării terenurilor reclamă relaţii speciale pentru fiecare haldă şi trebuie proiectate pe baza expertizelor geologice care să stabilească calitatea pământurilor, felul de recultivare şi culturile ce se pretează pentru fiecare teren în parte.

Criteriile care stau la baza alegerii plantelor pentru refacerea vegetaţiei sunt: - clima regiunii - solul - alegerea îngrăşămintelor Recultivarea agricolă şi forestieră se face în funcţie de zonă pedoclimatică şi de condiţiile

concrete de amplasament. După recultivare, în funcţie de umezeala solului, se trece la procedeul de udare a plantaţiilor.

Calitatea apei (industriale, naturale) de udare a terenurilor ameliorate este determinată de gradul şi felul mineralizării, de cantitatea şi felul materialelor în suspensie, de temperatura şi gradul de aeraţie.

4.6. Alte lucrări necesare Lucrările de refacere a mediului în perimetrul iazurilor de decantare sunt lucrări speciale şi

constau din aşternere cu pământ vegetal a suprafeţei iazului de sterile flotatie (TMF), si lucrari de impermeabilizare iaz de decantare sterile (CIL).

Lucrări de reconfigurare suprafaţă iaz Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unei pante de 5‰ pe direcţia axului

longitudinal al suprafeţei iazului catre aval şi 5‰ în secţiune transversală pentru dirijarea apelor meteorice, căzute pe suprafaţa iazului, din centrul iazului către canalele de gardă de pe cei doi versanţi.

Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafeţei iazului înlăturând proeminentele şi umplând golurile (lucrări de debleu şi rambleu). Realizarea acestor lucrări constituie un obiectiv major de asigurare a stabilităţii iazului, prin aceea că se asigură o bună scurgere a apelor meteorice de pe suprafaţa iazului, evitându-se în acest fel producerea fenomenului de acumulare al apei pe suprafaţa iazului în cazul unor precipitaţii excepţionale.

Inainte de inceperea lucrarilor de amenajare a suprafetei iazului se vor lua toate masurile necesare care sa duca la eliminarea in totalitate a apei de pe plaja iazului si la impiedicarea

SC

SA

CEPROMIN


77

fenomenului de refulare a terenului, de scufundare, asigurand astfel o stabilitate si o compresibilitate foarte buna a zonei desecate.

Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda ”Pionier„ prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format prin pomparea tulbureli.

Lucrări de impermeabilizare a suprafeţei iazului CIL care constau în acoperirea cu strat de geomembrană şi cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş, grosime de 0,30m ; strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m)

După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru încolţire sigură la intervale de 5-6 zile, în zonele unde nu se poate împăduri.

Pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori aduşi de viitură la gura galeriei, încă din faza de construire s-a prevăzut un grătar metalic. Acest grătar este de formă circulară şi este executat la 5-6m de gura galeriei. La data închiderii se va verifica şi se va consolida acest grătar.

SC

SA

CEPROMIN


78

5. VOLUMELE FIZICE ŞI VALORICE ALE LUCRĂRILOR DE REFACERE A MEDIULUI

5.1. Liste cu lucrările care se vor executa şi cantităţile necesare

Identificarea aspectelor de mediu semnificative, recomandările auditului de mediu şi cerinţele legislative vor avea ca rezultat o serie de acţiuni pe care companie minieră S.C. DEVA GOLD S.A. va trebui să le întreprindă.

Odată stabilite obiectivele şi ţintele, compania minieră va lua în considerare stabilirea unor Indicatori Cheie de Performaţă de mediu care să poată fi măsuraţi. În Tabelul de mai jos sunt prezentate exemple de Indicatori cheie de performanţă pentru sectorul minier Certej:

Nr. Obiectiv Ţinte ICP Persoanele responsabile

1. Creşterea eficienţei utilizării apei şi eliminării apelor uzate (apa din iazurile de decantare nr. 1 şi nr. 2). Gospodărirea şi evacuarea mai eficace a apei (iazurile de decantare nr. 1 şi nr. 2)

• Asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor uzate evacuate direct.

• Maximizarea evacuărilor directe din iazurile de decantare apelor limpezite.

• Maximizarea evacuărilor din iazurile de decantare a apelor tratate

• Rezultatele prelevării probelor de apă şi monitorizării debitelor.

• Min. 2,2 m înălţimea de gardă a barajului.

• Gestionarea datelor. • Conformarea cu toate

prevederile autorizaţiei de deversare a apelor uzate.

Responsabilul de Mediu, Directorul Minei, şeful de şantier pentru construcţia barajului.

2. Îmbunătăţirea continuă pentru reducerea nivelului de zgomot operaţional.

• Implementarea unor măsuri de reducere a nivelului de zgomot pe amplasament.

• Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot pe amplasament.

• Efectuarea a 3 determinări de zgomot pe timpul nopţii lunar.

• Tendinţa de reducere a nivelului de zgomot în punctele de control.

Personal din departamentul de mediu, inginerul de mediu.

3. Refacerea zonelor afectate de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere practic.

• Refacerea periodică a unor suprafeţe afectate de exploatarea în carieră

• Finalizarea construcţiei a 20% din calea de acces pe marginea carierei

• suprafaţă de teren refăcută anual

• drumuri de acces executate anual la treptele carierei

Responsabilul de mediu.

4. Asigurarea avansării planurilor de închidere.

• Elaborarea planurilor de închidere a minei.

• Elaborarea unui plan anual de închidere şi refacere a mediului.

Directorul General, Responsabilul de Mediu.

5. Minimizarea consumului de energie şi a emisiilor aferente de gaze cu efect de seră.

• Urmărirea tendinţelor şi îmbunătăţirea înregistrărilor privind consumul de energie de-a lungul timpului, până la sfârşitul exploatării

• Energia consumată

Responsabilii de mediu

SC

SA

CEPROMIN


79

Nr. Obiectiv Ţinte ICP Persoanele responsabile

• Studierea posibilităţii de a subscrie la acorduri voluntare de reducere a emisiilor de CO2.

6. Îmbunătăţirea performanţei de mediu.

• Îmbunătăţirea performanţei de mediu pe tot parcursul exploatării

Toţi angajaţii.

Pentru evidenţierea operativă a efectelor activităţii desfăşurate asupra mediului, lucrările care se vor executa pentru refacerea acestuia vor consta din:

− urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren afectate de exploatarea minieră în cariera Certej

− supravegherea mişcării suprafeţelor de teren, controlul stabilităţii şi comportării în timp a taluzelor carierei, a haldelor de steril şi a iazurilor de decantare

− urmărirea nivelului chimismului apelor din vecinătatea obiectivelor miniere şi din incintele carierei

− controlul calitativ şi cantitativ al apelor din carieră şi a celor rezultate din sistemul de drenaj al haldelor, a iazurilor de decantare, precum şi supravegherea apelor evacuate de la uzina de preparare a substanţelor minerale utile

− refolosirea în sistem închis (fluxul tehnologic) a tuturor apelor uzate de la uzina de preparare prin recircuitare

− instituirea la obiectivul minier a unei reţele de control formată din puncte de recoltare a probelor

Sunt de interes pentru agentul economic S.C. DEVA GOLD S.A. următoarele:

− refacerea mediului după sistarea activităţilor miniere

− utilizarea în procesul tehnologic de extracţie şi prelucrare a unor tehnologii nepoluante pentru minereul Certej

− reciclarea deşeurilor industriale în scopul protejării mediului

− epurarea apelor uzate de la carieră şi din procesul tehnologic de preparare prin proiectarea, construirea şi punerea în exploatare a: staţiei de epurare ape acide din Carieră Certej si zona haldelor, staţie de epurare ape limpezite evacuate din iaz sterile de flotaţie (TMF), staţie de epurare ape limpezite evacuate din iaz CIL (DETOX 2), instalaţia de neutralizare a cianurilor rezultate la cianurarea concentratului aurifer (DETOX 1)

− instruiri ale personalului pentru creşterea capacităţii manageriale în domeniul protecţiei mediului şi a refacerii acestuia

5.2. Costuri unitare pe categorii de lucrări Costurile unitare pe categoriile de lucrări prezentate mai sus sunt redate după cum urmează:

SC

SA

CEPROMIN


80

Prevăzut în licenţă în anul programat Denumirea lucrării

An 0

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

An 7

An 8

An 9

An 10

LUCRĂRI DE PROTECŢIA MEDIULUI

1. Lucrări pentru protecţia solului

1.1. Întreţinere şanţuri de gardă (mii lei) 144 144 498 498 569 569 711 711 1.067 1.067

2. Lucrări pentru protecţia aerului

2.1. Întreţinerea instalaţiilor de prelucrare

(mii lei)

13.172 13.172 34.942 34.942 34.942 34.942 34.942 34.942 34.942 10.981

3. Lucrări pentru protecţia apei

3.1. Întreţinerea staţiilor de epurare (mii lei) 1.534 1.534 1.534 1.534 1.534 1.534 1.534 1.534 1.534 482

4. Măsuri pentru reducerea zgomotului şi

vibraţiilor în instalaţie

4.1. Întreţinere utilaje (mii lei) 1.153 2.675 2.673 4.043 4.245 3.908 4.179 3.617 4.139 3.329 1.483

5. Alte lucrări (monitorizări) (mii lei) 295 295 295 295 295 295 295 295 295 295 295

TOTAL 1.448 17.820 17.818 41.312 41.514 41.248 41.519 41.099 41.621 41.167 14.308

SC

SA

CEPROMIN


81

LUCRARI DE REFACERE A MEDIULUI

1. Lucrări executate în zona afectată de exploatare - carieră

1.1.Lucrări penru asigurarea stabilităţii taluzelor carierei – depunerea de pământ pe berme, plantarea de arbuşti (m2)

9.500 9.000 10.000 11.000 10.500 11.000 9.500 9.000 9.000 5.000

1.2. Rectificarea taluzelor treptelor de lucru şi profilarea bermei de siguranţă, (m2)

9.500 9.000 10.000 11.000 10.500 11.000 9.500 9.000 9.000 5.000

1.3. Lucrări de întreţinere a canalelor colectoare a apelor pluviale din perimetrul carierei (ml)

100 100 100 200 200 200 200 200 200 200

1.4. Lucrări de întreţinere a drumurilor din carieră (ml)

500 500 500 500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500

2. Lucrări în zona haldelor de steril 2.1. Şanţuri de gardă, halda Nord şi halda Sud – 3.406m (ml )

1.000 400 442 500 500 500 64

2.2. Zid de sprijin halda Nord şi halda Sud – 700m (ml)

100 100 100 100 100 100 100

2.3. Acoperirea cu pământ vegetal a bermelor şi taluzelor, transport sol vegetal (m2)

3.000 3.000 3.000 5.000 5.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000

2.4. Amenajări suprafeţe, plantare puieţi 3.000 3.000 3.000 5.000 5.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 3.Lucrări în zona iazurilor de decantare 3.1. Şanţuri de gardă (ml) 1.000 1.000 1.000 1.000 200 3.2. Lucrări de amenajare şi acoperire cu pământ a taluzelor barajelor (m2)

4.500 4.500 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000

3.3. Consolidare şi întreţinere drumuri iazuri (ml)

1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000

SC

SA

CEPROMIN


82

4. Alte lucrări 4.1. Întreţinerea instalaţiei de prelucrare 4.2. Consolidare şi întreţinere drumuri de acces la incintele miniere (ml)

500 500 500 500 1.000 1.000 1.000

4.3. Întreţinere utilaje 4.4. Alte lucrări nenominalizate – curăţire bazine stocare ape acide (mc)

800 800 800 800 800 800 800 800 800 800

SC

SA

CEPROMIN


83

(lei)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 1,280 4,420 3,650 4,130 4,095 3,870 4,225 3,520 3,360 2,270 450Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250Nr. anual de RT 5.12 17.68 14.60 16.52 16.38 15.48 16.90 14.08 13.44 9.08 1.80Valoarea de inlocuire 1,756,664 1,756,664 1,756,664 3,513,328 3,513,328 3,513,328 3,513,328 3,513,328 3,513,328 3,513,328 3,513,328

Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.3% 5,270 5,270 5,270 10,540 10,540 10,540 10,540 10,540 10,540 10,540 10,540Valoarea totalaanuala a RT 26,982 93,173 76,942 174,121 172,645 163,159 178,126 148,403 141,657 95,703 18,972Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 1.28 4.42 3.65 4.13 4.10 3.87 4.23 3.52 3.36 2.27 0.45

Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 1.42% 24,945 24,945 24,945 49,889 49,889 49,889 49,889 49,889 49,889 49,889 49,889Valoarea totalaanuala a RC1 31,929 110,255 91,048 206,043 204,296 193,071 210,782 175,610 167,628 113,249 22,450Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000Nr. anual de RC2 0.32 1.11 0.91 1.03 1.02 0.97 1.06 0.88 0.84 0.57 0.11Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 11% 193,233 193,233 193,233 386,466 386,466 386,466 386,466 386,466 386,466 386,466 386,466Valoarea totalaanuala a RC2 61,835 213,522 176,325 399,026 395,645 373,906 408,205 340,090 324,631 219,319 43,477Valoarea totalaa reparatiilor 120,746 416,951 344,315 779,189 772,586 730,136 797,113 664,103 633,917 428,271 84,900

Intretinere foreze principale

Anul

SC

SA

CEPROMIN


84

(lei)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 0 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250Nr. anual de RT 0.00 9.10 9.10 9.10 9.10 9.10 9.10 9.10 9.10 9.10 9.10Valoarea de inlocuire 0 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700 1,155,700Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.3% 0 3,467 3,467 3,467 3,467 3,467 3,467 3,467 3,467 3,467 3,467Valoarea totalaanuala a RT 0 31,551 31,551 31,551 31,551 31,551 31,551 31,551 31,551 31,551 31,551Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 0.00 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 1.42% 0 16,411 16,411 16,411 16,411 16,411 16,411 16,411 16,411 16,411 16,411Valoarea totalaanuala a RC1 0 37,335 37,335 37,335 37,335 37,335 37,335 37,335 37,335 37,335 37,335Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000Nr. anual de RC2 0.00 0.57 0.57 0.57 0.57 0.57 0.57 0.57 0.57 0.57 0.57Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 11% 0 127,127 127,127 127,127 127,127 127,127 127,127 127,127 127,127 127,127 127,127Valoarea totalaanuala a RC2 0 72,303 72,303 72,303 72,303 72,303 72,303 72,303 72,303 72,303 72,303Valoarea totalaa reparatiilor 0 141,189 141,189 141,189 141,189 141,189 141,189 141,189 141,189 141,189 141,189

Intretinere foreza ajutatoare

Anul

SC

SA

CEPROMIN


85

(lei)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 2,056 6,749 3,808 6,310 6,868 6,282 6,609 5,460 6,938 5,322 1,297Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400Nr. anual de RT 5.14 16.87 9.52 15.77 17.17 15.70 16.52 13.65 17.34 13.30 3.24Valoarea de inlocuire 5,174,233 5,174,233 10,348,467 10,348,467 10,348,467 10,348,467 10,348,467 10,348,467 10,348,467 10,348,467 10,348,467Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.3% 15,523 15,523 31,045 31,045 31,045 31,045 31,045 31,045 31,045 31,045 31,045Valoarea totalaanuala a RT 79,788 261,890 295,586 489,704 533,035 487,538 512,963 423,752 538,452 413,047 100,681Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 2.06 6.75 3.81 6.31 6.87 6.28 6.61 5.46 6.94 5.32 1.30Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 1.00% 51,742 51,742 103,485 103,485 103,485 103,485 103,485 103,485 103,485 103,485 103,485Valoarea totalaanuala a RC1 106,384 349,186 394,114 652,939 710,714 650,050 683,950 565,002 717,935 550,729 134,241Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000Nr. anual de RC2 0.26 0.84 0.48 0.79 0.86 0.79 0.83 0.68 0.87 0.67 0.16Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 8.00% 413,939 413,939 827,877 827,877 827,877 827,877 827,877 827,877 827,877 827,877 827,877Valoarea totalaanuala a RC2 106,384 349,186 394,114 652,939 710,714 650,050 683,950 565,002 717,935 550,729 134,241Valoarea totalaa reparatiilor 292,556 960,263 1,083,814 1,795,582 1,954,463 1,787,638 1,880,864 1,553,757 1,974,323 1,514,504 369,163

Anul

Cheltuieli de intretinere la incarcare steril

SC

SA

CEPROMIN


86

(lei)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 2,056 6,749 3,808 6,310 6,868 6,282 6,609 5,460 6,938 5,322 1,297Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400Nr. anual de RT 5.14 16.87 9.52 15.77 17.17 15.70 16.52 13.65 17.34 13.30 3.24Valoarea de inlocuire 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960 3,235,960Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.3% 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708 9,708Valoarea totalaanuala a RT 49,899 163,786 92,429 153,130 166,680 152,453 160,403 132,507 168,374 129,159 31,483Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 2.06 6.75 3.81 6.31 6.87 6.28 6.61 5.46 6.94 5.32 1.30Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 1.00% 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360 32,360Valoarea totalaanuala a RC1 66,532 218,381 123,239 204,174 222,240 203,270 213,871 176,676 224,498 172,213 41,977Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000Nr. anual de RC2 0.26 0.84 0.48 0.79 0.86 0.79 0.83 0.68 0.87 0.67 0.16Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 8.00% 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877 258,877Valoarea totalaanuala a RC2 66,532 218,381 123,239 204,174 222,240 203,270 213,871 176,676 224,498 172,213 41,977Valoarea totalaa reparatiilor 182,964 600,547 338,908 561,478 611,159 558,993 588,145 485,859 617,370 473,585 115,437

Cheltuieli de intretinere la incarcare minereu

Anul

SC

SA

CEPROMIN


87

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

65,126 213,765 120,634 199,858 217,543 198,974 209,351 172,942 219,753 168,573 41,090

44,739 108,486 122,837 233,953 279,294 324,612 320,140 230,822 296,215 198,290 38,698

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300Nr. anual de RT 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58Valoarea de inlocuire 1,913,509 1,913,509 3,827,017 3,827,017 3,827,017 3,827,017 3,827,017 3,827,017 3,827,017 3,827,017 3,827,017

Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.2% 3,827 3,827 7,654 7,654 7,654 7,654 7,654 7,654 7,654 7,654 7,654Valoarea totalaanuala a RT 29,022 29,022 58,043 58,043 58,043 58,043 58,043 58,043 58,043 58,043 58,043Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 0.80% 15,308 15,308 30,616 30,616 30,616 30,616 30,616 30,616 30,616 30,616 30,616Valoarea totalaanuala a RC1 34,826 34,826 69,652 69,652 69,652 69,652 69,652 69,652 69,652 69,652 69,652Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000Nr. anual de RC2 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76 0.76Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 10% 191,351 191,351 382,702 382,702 382,702 382,702 382,702 382,702 382,702 382,702 382,702Valoarea totalaanuala a RC2 145,108 145,108 290,215 290,215 290,215 290,215 290,215 290,215 290,215 290,215 290,215Valoarea totalaa reparatiilor 208,955 208,955 417,910 417,910 417,910 417,910 417,910 417,910 417,910 417,910 417,910

Anul

Incarcatoare la concasor

Autocisterne

Anul

Buldozere pe senile

SC

SA

CEPROMIN


88

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300Nr. anual de RT 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58Valoarea de inlocuire 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605 1,411,605Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.3% 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235 4,235Valoarea totalaanuala a RT 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114 32,114Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 0.80% 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293 11,293Valoarea totalaanuala a RC1 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691 25,691Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800Nr. anual de RC2 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47 0.47Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 10% 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160 141,160Valoarea totalaanuala a RC2 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904 66,904Valoarea totalaa reparatiilor 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709 124,709

Buldozere pe pneuri

Anul

SC

SA

CEPROMIN


89

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275 2,275Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300Nr. anual de RT 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58 7.58Valoarea de inlocuire 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915 1,097,915Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.3% 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294 3,294Valoarea totalaanuala a RT 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978 24,978Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RC1 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28 2.28Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 0.80% 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783 8,783Valoarea totalaanuala a RC1 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982 19,982Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 3600 3600 3600 3600 3600 3600 3600 3600 3600 3600 3600Nr. anual de RC2 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63 0.63Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 10% 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791 109,791Valoarea totalaanuala a RC2 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382 69,382Valoarea totalaa reparatiilor 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342 114,342

Anul

Autogredere

SC

SA

CEPROMIN


90

Cheltuieli cu echipamentul de sprijin

Anul Amortizari Reparatii

0 150,660 108,312

1 150,660 108,312

2 150,660 108,312

3 150,660 108,312

4 150,660 108,312

5 45,939 33,027

6 159,836 114,910

7 159,836 114,910

8 159,836 114,910

9 159,836 114,910

10 159,836 114,910

Total 1,598,419 1,149,135

SC

SA

CEPROMIN


91

INSTALATIA ALBION

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 0 0 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 2,640Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RT 0.00 0.00 8.40 8.40 8.40 8.40 8.40 8.40 8.40 2.64Valoarea de inlocuire 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RT 0 0 1,660,755 1,660,755 1,660,755 1,660,755 1,660,755 1,660,755 1,660,755 521,952Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000Nr. anual de RC1 0.00 0.00 1.68 1.68 1.68 1.68 1.68 1.68 1.68 0.53Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RC1 0 0 1,822,610 1,822,610 1,822,610 1,822,610 1,822,610 1,822,610 1,822,610 572,820Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000Nr. anual de RC2 0.00 0.00 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.18Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RC2 0 0 2,274,420 2,274,420 2,274,420 2,274,420 2,274,420 2,274,420 2,274,420 714,818Valoarea totalaa reparatiilor 0 0 5,757,785 5,757,785 5,757,785 5,757,785 5,757,785 5,757,785 5,757,785 1,809,590

Anul

SC

SA

CEPROMIN


- 92 -

INSTALATIA CIL - INCO

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 0 0 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 2,640Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000Nr. anual de RT 0.00 0.00 8.40 8.40 8.40 8.40 8.40 8.40 8.40 2.64Valoarea de inlocuire 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RT 0 0 493,574 493,574 493,574 493,574 493,574 493,574 493,574 369,208Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000Nr. anual de RC1 0.00 0.00 1.68 1.68 1.68 1.68 1.68 1.68 1.68 0.53Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RC1 0 0 860,691 860,691 860,691 860,691 860,691 860,691 860,691 270,503Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000Nr. anual de RC2 0.00 0.00 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.56 0.18Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RC2 0 0 427,861 427,861 427,861 427,861 427,861 427,861 427,861 134,471Valoarea totalaa reparatiilor 0 0 1,782,126 1,782,126 1,782,126 1,782,126 1,782,126 1,782,126 1,782,126 774,181

Anul

SC

SA

CEPROMIN


- 93 -

INSTALATIA MACINARE – FLOTARE – FILTRARE – ALBION - CIL - INCO

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 2,640Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Nr. anual de RT 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00Valoarea de inlocuire 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RT 4,323,025 4,323,025 10,553,619 10,553,619 10,553,619 10,553,619 10,553,619 10,553,619 10,553,619 3,316,852Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Nr. anual de RC1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RC1 4,774,454 4,774,454 12,371,682 12,371,682 12,371,682 12,371,682 12,371,682 12,371,682 12,371,682 3,888,243Nr. de ore intre douareparatii curente RC2Nr. anual de RC2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Valoarea totalaanuala a RC2 4,074,433 4,074,433 12,016,835 12,016,835 12,016,835 12,016,835 12,016,835 12,016,835 12,016,835 3,776,720Valoarea totalaa reparatiilor 13,171,912 13,171,912 34,942,136 34,942,136 34,942,136 34,942,136 34,942,136 34,942,136 34,942,136 10,981,814

Anul

SC

SA

CEPROMIN


- 94 -

TOTAL REPARATII STATII DE EPURARE + INSTALATII DE POMPARE

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 2,640Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500Nr. anual de RT 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 5.28Valoarea de inlocuireValoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.5% 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621Valoarea totalaanuala a RT 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 83,037Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000Nr. anual de RC1 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 1.32Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 7.00% 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972Valoarea totalaanuala a RC1 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 189,015Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000Nr. anual de RC2 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 0.66Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 12.00% 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932Valoarea totalaanuala a RC2 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 210,173Valoarea totalaa reparatiilor 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 482,225

Anul

SC

SA

CEPROMIN


- 96 -

5.3. Costurile totale ale lucrărilor de refacere a mediului

Costurile totale ale lucrărilor de refacere a mediului, în lei, sunt prezentate în tabelul următor:

5.4. Sursele de finanţare a lucrărilor de refacere a mediului

Finanţarea lucrărilor de refacere a mediului se va face din surse proprii, respectiv din fondurile

S.C. DEVA GOLD S.A. Deva.

SC

SA

CEPROMIN


- 97 -

6. GRAFICUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE REFACERE A

MEDIULUI

6.1. Corelarea execuţiei lucrărilor de refacere a mediului cu programul lucrărilor miniere

Lucrările de refacere a mediului vor fi corelate cu lucrările de exploatare şi cu cele de închidere

a obiectivului minier.

La închiderea obiectivului minier este necesar să se întocmească „Planul iniţial de încetare a

activităţii” şi „Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a obiectivului minier Certej”, întocmite

conform: Legea minelor nr.85/2003; HG nr.1208/2003 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii

minelor nr.85/2003; Ordinul MIR nr.273/2001 pentru aprobarea Manualului de închidere a minelor; Ordin comun MMDD/ MEF nr. 1687/2007, privind asimilarea Planului de Încetare a Activităţii cu Studiu

de Fezabilitate.

.

6.2. Etapele de realizare a lucrărilor de refacere a mediului

Principalele lucrări de refacere a mediului pot fi structurate în următoarele etape:

− lucrări de refacere a mediului pe perioada exploatării, acestea constând din:

� depunerea de pământ pe berme şi compactarea

� plantarea de arbuşti pe bermele haldelor de steril odată cu înălţarea depozitului

� întreţinerea canalelor de gardă pentru colectarea apelor de pe versanţi

− lucrări de refacere a mediului pe perioada execuţiei lucrărilor de închidere şi

ecologizare:

� demolare clădiri si construcţii speciale din incintele aferente procesului

tehnologic

� depunerea de pământ vegetal pe suprafaţa iazului sterile de flotaţie şi iazului

CIL

� canale de gardă la iazul sterile de flotaţie şi iazul CIL

� ziduri de sprijin

� impermeabilizare iaz de decantare CIL

� lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud

� lucrări de amenajare şi redare în circuitul silvic şi agricol a incintelor după

demolare

� lucrări de redare în circuitul silvic a carierei Certej

− lucrări de refacere a mediului pe perioada post închidere:

� întreţinere staţii de epurare: staţie de epurare ape acide carieră+halde, staţie de

epurare ape evacuate din iazul sterile de flotaţie, staţie de epurare ape evacuate

din iazul CIL

� monitorizarea factorilor de mediu

� revizuirea plantaţiilor

SC

SA

CEPROMIN


- 98 -

7. MONITORIZAREA

Pentru o bună urmărire a fenomenelor ce pot apărea, eventualele modificări de morfologie, de

stare, de condiţii hidro-geologice şi legislative faţă de cele care există la data aprobării obiectivului

minier pentru exploatare, agentul economic va intocmii studii pentru fundamentarea soluţiilor tehnice

propuse pentru exploatarea zăcământului Certej:

– raport geotehnic care să caracterizeze fenomenele de scufundare sau alunecare –

identificarea modificărilor morfologice ale suprafeţei;

– studiu hidrogeologic pe baza de foraje hidro în care se vor face teste şi pompări

experimentale în vederea stabilirii parametrilor hidrogeologici şi dinamici,

regimul acviferelor subterane, debite, raze de influenţă, etc;

– studiu pentru expertizarea şi evaluarea stării de siguranţa a depozitelor sterile

– identificarea şi evaluarea ariilor ce urmează a fi influenţate de lucrările miniere din

carieră

– studiu pentru expertizarea şi evaluarea stării de siguranţă a depozitelor miniere

periculoase, halde şi iazuri de decantare, cu respectarea NTLH – 023 (conform OUG

nr.244/2000, republicată şi prevederilor ordinului comun MAPM si MLPTL nr.

116/289/11.02.2002 – Anexa 2, Art.10);

– studiu pedologic;

– studiu privind calitatea şi tratarea apelor din carieră;

– studiu radiologic;

– studiu asupra emanaţiilor de gaze şi soluţiile de neutralizare a efectelor acestora;

– măsuri propuse pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei corespunzător noilor folosinţe

7.1. Obiectivele programului de monitorizare

Monitorizarea mediului din perimetrul minier se va face pe etape de funcţionare si are drept

scop controlul evoluţiei emisiilor de poluanti pe amplasament si identificarea posibilelor cresteri ale

nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrarile de

remediere necesare pentru atenuarea impactului.

Monitorizarea factorilor de mediu in perimetrul minier Certej se va realiza atat in perioada de

constructie, exploatare cat si dupa incetarea activitatii, si vizeaza:

- Monitorizarea evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice;

- Monitorizarea evoluţiei calitaţii apelor evacuate din perimetrul minier si a emisarilor in care se deverseaza;

- Monitorizarea sistemelor de tratare a apelor

- Evaluarea scurgerilor acide din roci

- Monitorizarea evoluţiei calitaţii solului si a vegetatiei (urmărirea creşterii culturilor pe

suprafetele afectate şi remediate);

- Monitorizarea biodiversităţii

SC

SA

CEPROMIN


- 99 -

- Monitorizarea nivelului zgomotului

- Monitorizarea stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud, a iazurilor de decantare sterile de

flotatie şi sterile CIL, si starea suprafeţei terenurilor din perimetrul depozitelor de sterile

- Monitorizarea stabilităţii taluzurilor finale ale carierei si a efectelor exploatării în carieră a

resurselor minerale, asupra suprafeţei.

Baza de date constituită pe parcursul funcţionării obiectivului minier, prin analize periodice si

cele determinate cu ocazia întocmirii bilanţurilor de mediu va indica factorii de mediu, parametrii aferenţi si punctele de prelevare, ce trebuiesc urmăriţi in perioada execuţiei lucrărilor de închidere si

post-închidere. In raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu si coroborat cu starea vremii (conditiile

meteorologice), se va stabilit dacă frecvenţa de masurare a calitaţii factorilor de mediu este necesar a fi

modificată.

S-a considerat ca stabilitatea depozitelor de sterile - a haldelor de steril de mina si a iazurilor de

decantarea, este un parametru esenţial care necesită monitorizare continuă, pe termen indelungat

(minim 30 ani). Din acest motiv se impune o prezenţa zilnica a personalului de supraveghere astfel incat sa se poată constata orice eveniment care apare pe depozitul de steril, atât ca urmare a lucrarilor

care s-au executat, cât si a condiţiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranţa a acestor

depozite de sterile. Programul de monitorizare pe perioada de exploatare (11ani) şi activităţile ce se impun după

terminarea lucrărilor – lucrările de închidere şi ecologizare a obiectivului minier Certej, pentru

perioada de garanţie de 2 ani, se va referi la următoarele:

– stabilitatea lucrărilor miniere şi depozitelor de steril (halde şi iazuri de decantare);

– întocmirea unui Plan de acţiune pentru situaţii de urgenţă; – întocmirea unui Plan de evaluare şi urmărire a incidentelor;

– întocmirea unui Plan de monitorizare a sistemului de hidrotransport (galeriile

hidrotehnice, canale de gardă, sonde inverse, reţele de conducte, etc.)

Se vor avea în vedere, după caz, efectuarea de studii care să furnizeze date privind:

1. monitorizarea iazurilor / barajelor – iaz sterile de flotaţie şi iaz CIL :

• nivelul apei;

• cantitatea şi calitatea apelor de exfiltraţie din depozit;

• poziţia stratului freatic;

• presiunea statică în pori;

• presiunea dinamică în pori şi lichefierea;

• condiţiile hidrologice şi evoluţia acestora în timp;

• mişcările crestei barajului şi ale iazului de decantare;

• gradul de alterare şi consolidare al rocilor constitutive din depozite şi baraje;

• seismicitatea, (stabilitatea barajului şi a stratului de fundare);

• mecanica solului;

• stabilitate geochimică – predicţia generării ARD.

2. monitorizarea haldelor de steril – Halda Nord şi Halda Sud

• geometria platformei/pantei;

SC

SA

CEPROMIN


- 100 -

• gradul de alterare şi consolidare al rocilor constitutive din depozite;

• drenajul interior;

• stabilitate geochimică – predicţia generării ARD. De asemenea se vor planifica:

1. în cazul iazului/barajului :

• inspecţii vizuale;

• audituri independente;

• evaluări ale stării de siguranţă a barajelor existente.

2. în cazul haldelor de steril:

• inspecţii vizuale;

• revizuiri geotehnice;

• audituri geotehnice independente. 3. în cazul lucrărilor miniere din carieră

• debitele şi calitatea apelor evacuate din ampriza carierei ;

• calitatea aerului, emisii de gaz, radiaţii în arealul de interes;

• urmărirea variaţiei nivelurilor hidrostatice;

• monitorizarea emisiilor de gaze din foraje;

• morfologia terenurilor afectate de tasări, fisuri, alunecări sau prăbuşiri;

• calitatea şi evoluţia solurilor, a vegetaţiei şi a plantaţiilor;

• urmărirea zonelor cu restricţii în amplasarea construcţiilor;

Executarea lucrărilor de monitorizare

Monitorizarea pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, garanţie (2ani)

Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza in urmatoarele perimetre: - iazul FLOTAŢIE - iazul CIL; - incinta industriala – Uzina de preparare

- halda Nord; - halda Sud; - Cariera Certej, depozit explozivi Certej.

In continuare se prezinta metodologia de monitorizare pentru fiecare factor de mediu in parte, in perimetrele miniere mai sus prezentate.

1. MONITORIZAREA AERULUI SI A CONDITIILOR METEOROLOGICE 1.1. Monitorizarea calitatii AERULUI Principalele surse de poluare a aerului sunt :

� pulberile in suspensie (aerosoli) – PM 10; � gazele (CO, SO2 NO2,) HCN si COV – emise de pe suprafetele incintelor, de la

utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate. � Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie

(aerosoli) si gaze (CO, SO2 , NO2 - din perimetrele incintelor industriale, a iazurilor de decantare si a

SC

SA

CEPROMIN


- 101 -

haldelor de steril, HCN - perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL si COV - in perimetrul Carierei (parc auto) si Uzinei de Preparare (zona cuptoarelor si laborator), urmata de analizarea in laboratoare de specialitate.

In tabelul de mai jos – tabel nr.1, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si modul de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat.

Tabel nr. 1

Nr crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare

Frecventa de masurare

Locul de prelevare Modul de determinare

Modul de evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :

1. Pulberi in suspensie

(aerosoli)

- conf STAS 10813 -76

- cu aparat automat de prelevare

2. GAZE : COV, CO, SO2

NO2, HCN

▪ perioada de

exploatare

- lunar

▪ dupa incetarea

activitatii + perioada

de inchidere,

ecologizare si

post incidere

- lunar, trimestrial, - semestr. Functie de evolutia

calitatii

▪ incinte industriale: - Cota + 593m; - Cota +563m; - Cota + 548; - Cota + 538; - depozit explozivi Certej.

▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL;

▪ perimetrul haldelor de

steril de mina:

- halda Nord; - halda Sud;

Conform: SR ISO 8186/ 97 SR ISO 6767/ 2000

Ord.MAPM

592/2002

STAS 12574 -87

� Standardele de prelevare, aparatura recomandata pentru prelevarea imisiilor atmosferice de pulberi si de noxe gazoase, modul si frecventa de prelevare, standardele de evaluare a calitatii indicatorilor analizati precum si modul de inregistrare a rezultatelor si de raportare a datelor sunt prezentate în continuare.

a) Prelevare probe de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde: - SR 10813-76 – Pulberi in suspensie

- SR EN 12341: 2002 Recoltare PM 10 - SR ISO 8187/97 - determinare CO - SR ISO 6767:2000 - determinare SO2

Aparatura pentru prelevarea gazelor - functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de aparat sau instalatie, formate din: sistem de aspiratie (electropompa), sistem de masura a debitelor si a volumului de aer aspirat (contor gaze), sistem de retinere a poluantilor gazosi (barbotor). Instalatia permit recoltarea a 3 - 5 poluanti poluanti gazosi cu totalizarea volumului de aer aspirat.. Sistemul de retinere a poluantilor gazosi are in compunere vase de absorbtie (barbotoare cu frita), cu capacitatea utila de 100 cm3, in care se gasesc solutiile de absorbtie specifice gazelor analizate

Frecventa si proceduri de prelevare a probelor Se vor preleva probe de particule în suspensie periodic - lunar, pe filtre (Acetat/Nitrat de

celuloza sau de cuart). Prelevarea probelor se va face timp de 24 de ore (de la miezul noptii la miezul noptii), pentru a furniza date statistice relevante pentru comparare atât cu standardul pentru media anuala a calitatii aerului cât si cu cel referitor la perioada de 24 de ore.

SC

SA

CEPROMIN


- 102 -

b) Standarde calitatii aerului, se face conform standardelor in vigoare, astfel : ▪ interpretare rezulte:

- STAS 12574-87 – Calitate Aer din zone protejate; - Ord. 592/2002- Normativ pentru stabilirea valorilor limita a valorilor de prag si a

criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5 ),etc. c) Evidenta rezultatelor analizelor chimice

Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de pulberi in suspensie precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul monitorizat.

d) Validarea si raportarea datelor

Validarea datelor Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în

conformitate cu sandardele de ”Validarea datelor referitoare la calitatea aerului” pentru a se asigura ca datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Criteriile de validitate vor fi stabilite pentru fiecare parametru.

Raportare trimestriala/ anuala Toate datele vor fi procesate si validate trimestrial. Se va elabora un raport de monitorizare trimestrial si un raport anual care va cuprinde toate datele (inclusiv cele meteorologice): parametrii determinati, locatie, data si ora.

1.2. Monitorizare CONDITIILOR METEOROLOGICE a)Parametrii monitorizati – zilnic:

- cantitate precipitatii - directia dominanta vânt - viteza vântului pe directia dominanta - temperatura sol (min-max) - temperatura aer (min-max) - umiditate, evaporatia

b) Aparatura pentru determinarea conditiilor meteorologice - Statie Meteo c) Evidenta rezultatelor Rezultatele obţinute în urma observaţiilor (starea vremii, data

prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării conditiilor meteorologice din perimetrul monitorizat. Toate datele (Meteo)vor fi procesate si validate lunar. Datele vor fi puse în tabele dupa ora zilei si pentru fiecare zi a lunii. Se va elabora un raport sintetic cu toti parametri determinati.

2. MONITORIZAREA FACTORULUI DE MEDIU APA Din procesele de extractie si preparare a minereului aurifer din zacamantul Certej, vor rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej: - ape acide din cariera CERTEJ; - ape acide provenite din percolarea haldelor de roci sterile - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (sterile flotatie); - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuratie (CIL); - ape uzate menajere de la birouri şi grupul social.

SC

SA

CEPROMIN


- 103 -

Categoriile de ape din perimetrul minier Certej a caror calitate se va monitoriza, sunt: ��ape uzate :

• ape evacuate din iazurile de decantare ( ape de exfiltratii, ape de la Statiile de epurare- Staţie de epurare ape limpezite FLOTAŢIE, Staţie de epurare ape limpezite iazul CIL (DETOX 2), Staţie de epurare ape acide (halde, carieră)

• ape menajere – evacuate din Staţae de epurare apemenajere �� ape subterane din:

• forajele de control hidrochimic - amplasate in perimetrul celor doua iazuri de decantare (Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL);

• izvoare şi fântâni - în zonele din apropierea amplasamentului minier (a iazurilor de decantare şi a instalaţiilor care pot constitui posibile surse de poluare a apei subterane).

�� ape de suprafata din emisari naturali : - pârâurile: Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda;

Sistemul de monitoring a calitatii apelor cuprinde urmatoarele actiuni:

a) Prelevarea probelor de ape

b) Masurarea debitelor

c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

d) Sedimentele depuse in albia emisarului: - de apele de la iazurile de decantare (Valea Măcrăşului); - de scurgeri de material de pe halde (Nord şi Sud).

vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al conţinutului de poluanţi. o Calitatea apelor se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe (lunar/trimestrial–

functie de categoria apei) si prin analizarea lor in teren si intr-un laborator de specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice.

o Debitele apelor uzate evacuate (apa din carieră şi de pe haldele de steril, apa din iazuri) si

a emisarilor se vor monitoriza – lunar /trimestrial (functie de categoria apei), prin metode si cu dispozitive adecvate, specifice punctului monitorizat.

o Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestrial/anual), efectuate pe cursul emisarilor receptori ai apei uzate deversate- aval de punctele de deversare a acestor ape.

o Continuturile de poluanti din sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate in laboratoare de specialitate, pe probele de sedimente prelevate (semestrial)

Monitorizarea deversarilor de ape din statiile de epurare sau din colectori vizeaza: ► urmarirea permanenta, a debitelor şi a calitatii apelor uzate evacuate atât înainte cât si dupa epurare, precum şi a calitatii emisarilor care recepteaza apele uzate, prin recoltarea de probe de ape si analizarea lor in laborator in vederea determinarii compozitiei chimice. Urmarirea permanenta pe perioada de activitate (10 ani), pe perioada lucrarilor de inchidere si timp de 3 ani dupa terminarea lucrarilor de reconstructie ecologica (perioada postinchidere), se va efectua prin prelevare apelor din urmatoarele puncte:

• Apa paraielor din perimetrul Haldelor (p. Grozii, Baiaga, Macris, Coranda, etc)

SC

SA

CEPROMIN


- 104 -

• Apa de pe steril flotatie (alimentarea Iaz flotatie)

• Apa de pe steril cianuratie (alimentarea Iaz CIL)

• Apa limpezita evacuata din Iaz flotatie (alimentare Statie epurare)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare iaz flotatie - TMF

• Apa emisar – p. Coranzii

• Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Statie epurare Detox 2)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2

• Apa emisar - p. Coranzii - aval Statie epurare Detox 2 Parametrii factorului de mediu apa monitorizati, frecventa, punctele de monitorizare,

metodele/standardele de prelevare/ analiza a probelor prelevate, aparatura/dispozitivele recomandate pentru masurarea debitelor si standardele de evaluare a rezultatelor determinarilor efectuate, sunt prezentati in tabelul de mai jos (Tabel nr. 2).

2.a) Prelevarea probelor de ape se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde: - SR ISO 5667-10 / 1994 – Ghid pentru prelevarea apelor uzate;

- SR ISO 5667-11 / 2000 – Ghid general pentru prelevarea apelor subterane; - SR ISO 5667-6 / 1997 – Ghid pentru prelevarea probelor din rauri si cursuri de apa.

2.b) Masurarea debitelor Măsurătorile de debit pot fi efectuate prin diferite metode în funcţie de categoria de apa

monitorizata si de punctul in care se executa determinarea. Măsurătorile debitelor se realizează astfel: - în mod continuu, cu ajutorul unui înregistrator al nivelului apei şi utilizând şi o curbă a

debitelor, la punctele de evacuare/colectare pentru principalele surse de apă uzata (conducta/canalul de colectare a scurgerilor de ape uzate) ;

- in mod regulat în aval de deversarea apelor în emisar, cu citiri periodice ale debitelor; - cu ajutorul măsurătorilor instantanee ale deversărilor, pentru toate celelalte puncte din

reţeaua de monitorizare a calităţii apei de suprafaţă, de fiecare dată când se colectează o probă de apă. Dispozitive de masurare:

- instalaţii temporare (canale deschise mobile), morişcă hidrometrică; - dispozitive fixe [mire (tije)gradate, debitmetre cu prag, cutie Noche - montate permanent pe

canalele sau albiile naturale ale apelor de suprafaţă curgătoare]; - prag deversor în formă de „V” pentru cursurile de apa mici.

2.c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate:

� lunar / trimestrial - din apele uzate evacuate, funcţie de categoria apei monitorizate [ape din iazurile de decantare, apa de la Statiile de epurare];

� trimestrial – din emisari si din apele subterane (apa din forajele de control hidrochimic, apa din fântâni).

Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor deterimina prin: - analiza in teren - pH, oxigen dizolvat, conductivitate, temperatura;

SC

SA

CEPROMIN


- 105 -

- intr-un laborator de specialitate acreditat - pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, cianuri, cloruri, sulfuri, azotati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+,

alcalinitate c.1. Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de laboratorul de specialitate trebuie sa fie in vigoare. Se recomanda efectuarea analizelor chimice conform standardelor din tabelul nr.3

Tabel nr. 2.

Nrcrt

Denumirea lucrarii de monitorizare



Modul de evaluare

1 2 3 4 5

A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotati, alcalinitate, pentru:

Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi Sud

▪ perioada de

exploatare - lunar

▪ Cariera Certej,

haldele Nord şi Sud (bazine colectoare ape de şiroire)

Ape de la iazurile de decantare:

- iaz decantare FLOTAŢIE; - iaz decantare CIL;

▪Iaz decantare

FLOTAŢIE ▪ Iaz decantare CIL - Apa – barje plutitoare; - Apa de exfiltraţii; - Apa de pe canalele de

gardă

1.

▪ Apa alimentare Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră ▪ Apa evacuare Staţie

epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră în emisari

▪ perioada de

exploatare - lunar ▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere

- lunar iaz CIL si DETOX2

- trimestr. din

celelate puncte

Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră

- la intrare - la evacuare

Prelevarea conf.

SR ISO 5667-10 / 1994

Analize chimice de laborator conform standardelor existente pentru ape uzate

HG nr.

352/2005 de aprobare a NTPA – 001 /2005

SC

SA

CEPROMIN


- 106 -

Nrcrt




Modul de evaluare

1 2 3 4 5

2. Ape din emisari ▪ emisarii care

subtraverseaza iazurile; ▪ emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a apelor de la iazurile de decantare ▪ emisar de la baza haldelor

▪ perioada de

exploatare

- lunar

▪ dupa incetarea

activitatii, si perioada de inchidere,

ecologizare si

post incidere trimestial

▪ pârâul Valea

Măcrişului

▪ pârâul Grozii

▪ pârâul Băiaga

▪ pârâul Coranda - la 20 – 50 m amonte si - la 50- 100 m aval de deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de epurare)

Prelevarea conf. SR ISO 5667-6 / 1997 Analize chimice de laborator conform standardelor ape suprafata

Ord.MMGA 161/2006 - calitate ape suprafata Tabel nr. 6

3. Apa din pânza freatică (apa subterana) ▪ Apa din foraje control

hidrochimic

▪Apa din fântâni

- trimestrial

▪ Foraje de control de la: - Iaz decantare FLOTAŢIE - Iaz decantare CIL ▪ Fântâni – intravilanul comuna Certej

Prelevarea conf. SR ISO 5667-11 / 2000 Analize chimice de laborator conform standardelor apa potabila

Legea 458/2002 - privind calitatea apei

potabile

B. Masuratori DEBITE pentru:

Apa din carieră, haldele Nord şi Sud

▪ Bazine colectare ape

partea sudică şi bazin

colectare ape partea

nordică

Apele evacuate din iazurile de decantare : - iaz FLOTAŢIE - iaz CIL

▪ perioada de

exploatare - lunar ▪ dupa incetarea


- trimestrial

▪ La sistemul evacuare:

barje plutitoare, la

intrările în staţiile de

epurare, la evacuările din staţiile de epurare din:

- iaz de decantare

FLOTAŢIE

- iaz de decantare CIL

Emisari: ▪ emisarii care subtraverseaza

iazurile de decantare; ▪ emisarii receptori ai apelor

uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare)

▪ emisar de la baza haldei

- trimestrial

▪pârâul Valea

Măcrişului

▪ pârâul Grozii

▪ pârâul Băiaga

▪ pârâul Coranda - aval de punctul de

deversare a apei din staţiile de epurare a carierei, haldei şi din iazurile de decantare

Metode diferite specifice punctului monitorizat. - Se pot utiliza diverse dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate, etc)

- Măsurare a vitezei şi a secţiunii de curgere

C. Determinari pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de mina/carieră si de apele

evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril

SC

SA

CEPROMIN


- 107 -

Nrcrt




Modul de evaluare

1 2 3 4 5

Ord.MMG

A 161/2006- Tabel nr. 8-B

▪ Prelevare probe sedimente depuse in emisari si analiza

chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc)

▪ Măsurători de estimare a

depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare

- semestrial

▪ pârâul Corănzii - aval deversare apa

de la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie

- aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie

▪ pâraiele Grozii,

Băiaga, Măcriş, Coranda - aval deversare ape

epurate

Prelevare conform SR ISO 5667-12:2001

Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele , carbonati,etc) conform standardelor

Masuratori batimetrice pe cursul emisarului

-

Tabel nr.3

Indicator fizico- chimic

APA UZATA si APA DE SUPRAFATA

APA POTABILA

pH SR ISO 10523-1997 SR ISO 10523-1997 Conductivitatii electrice SR EN 27888:1997 SR EN 27888:1997 Oxigen dizolvat SR EN 25814:1999 SR EN 25814:1999 Suspensii STAS 6953-81 STAS 6953-81 Reziduu fix STAS 9187 - 84 STAS 3638-76 CCO-Cr SR ISO 6060-96 SR ISO 6060-96 Sulfati STAS 8601-70 STAS 8601-70 Cloruri SR ISO 9297 : 2001 SR ISO 9297 : 2001 Cianuri SR ISO 6703/1-98 SR ISO 6703/1-98 Cupru SR ISO 8288-2001 SR ISO 8288-2001 Plumb STAS 8637-79 SR ISO 8288-2001 Zinc STAS 8314-87 SR ISO 8288-2001 Fier STAS 13315-96 STAS 13315-96 Mangan SR 8662 / 1-96 SR ISO 6333 : 1996 Cadmiu SR ISO 8288-2001 SR ISO 5961/2002 sau SR ISO 8288-2001 Arsen SR EN 26595:2002 ISO 6595/97 sau SR EN 26595-2002 Azotati SR ISO 7890 –1 : 1998 SR ISO 7890 –1 : 1998 sau SR ISO 7890-1 : 2000

Calciu STAS 3662-90 sau SR ISO 7980 : 2002 Magneziu STAS 6674-77 sau SR ISO 7980 : 2002

♦În situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi se utilizeaza alte metode decât metodele standard

de analiză-mai sus prezentate, metodele analitice utilizate trebuie sa fie agreate la nivel national.

c.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice

▪ apele uzate, vor fi comparate cu valorile admise de normativul NTPA – 001/ 2005 – Valori

limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in receptori naturali . ▪ apele receptorilor naturali vor fi comparate cu indicatorii de calitate stipulati in

Ord.161/2006 „Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii

SC

SA

CEPROMIN


- 108 -

starii ecologice a corpurilor de apa” - Tabel nr. 6-C. – Elemente si standarde de calitate chimice si fizico- chimice in apa.

▪ apele subterane se vor compara cu limitele admise de normativul Legea 458/2002 - privind calitatea apei potabile.

c.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de

ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru - costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si periodic (trimestrial, semestrial si anual) se vor intocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului (administratorului) perimetrului si Autoritatilor de mediu competente (SGA-uri, Directiile Apelor, Agentii de Mediu). 2.d) Sedimentele depuse de apa evacuată din staţiile de epurare

▪ Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestriale), pe cursul emisarilor – aval de puntele de deversare a apelor uzate (ape epurate evacuate din staţiile de epurare) respectiv aval de haldele de steril Nord şi Sud (posibile deversări de ape de şiroire).

▪ Continutul de poluanti din sedimente (metale grele, carbonati, oxizi de Fe, Ca, sulfati, etc) se vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate

d.1. Standardele utilizate la prelevarea si determinarea poluantilor din sedimente: - SR ISO 5667-12:2001 – Prelevare sedimente; - Standarde specifice analizei indicatorilor fizico-chimici: metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Fe,

Mn), carbonati, sulfati, oxizi Fe, de Ca.

d.2.Interpretarea rezultatelor determinarilor (cantitate si calitate sedimente)

▪ Rezultatele masuratorilor depunerilor de sedimente se vor corela cu debitul si continutul de suspensii din apelor uzate deversate (sau cu eventuale scurgeri de materiale din depozitul de steril) in emisarul receptor precum si cu debitul, secţiunea si continutul de suspensii din apa emisarului amonte si aval de punctul monitorizat;

▪ Rezultatele obtinute la analiza fizico-chimica a solurilor vor fi comparate cu Ord.MMGA

161/2006 Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii

ecologice a corpurilor de apa” - Tabel nr. 8-B – Elemente si standarde de calitate chimica pentru sedimente – fractia <63µm.

d.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice si masuratorilor depunerilor de sedimente Rezultatele obţinute în urma masuratorilor batimetrice a depunerilor de sedimente si a

analizelor fizico-chimice a poluantilor din aceste sedimentele şi celelalte datele referitoare la debitele si conţinutul de materii in suspensie din apele deversate precum si a debitului, secţiunii si conţinutul de suspensii din apa emisarului vor fi consemnate într-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii APELOR din perimetrul monitorizat.

SC

SA

CEPROMIN


- 109 -

3. MONITORIZAREA SCURGERILOR ACIDE DIN ROCI STERILE ŞI STERIL PREPARARE

Cuantificarea potenţialului rocilor (sterilului de preparare) de a genera scurgeri acide - „Acid Rock Drainage” se va realiza prin: prelevarea de probe sterile:

- din haldele de steril Nord şi Sud; - din iazul de decantare FLOTAŢIE.

• analiza compozitiei fizico - chimice a probelor medii de sterile;

• teste de levigare a probelor de sterile, macinate la finete de max. 4 mm;

• teste statice de predictie a generarii apelor acide. ►Prelevarea probelor şi determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potenţialului de

generare a scurgerilor acide, se vor realiza pe probele medii de materiale prelevate din sterilul depozitat in iazurile de decantare respectiv in haldele de steril.

►Pregatirea probelor pentru teste Probele medii de sterile , constituite pentru fiecare perimetru investigat, se vor macina la o

fineţe de maxim 4 mm, se vor omogeniza, dupa care prin sfertuire se va constitui câte o proba/ perimetru, care va fi utilizata la analizele chimice si realizarea testelor de levigare respectiv a testelor statice de predicţie a acidităţii.

Lucrarile de evaluare a potenţialului de generare a apelor acide, parametrii si indicatori fizico-chimici determinati la testele de levigare si testele statice de predicţie a acidităţii sunt prezentaţi in tabelul de mai jos (Tabel nr. 4)

3.1. Standardele utilizate la Evaluarea Scurgerilor Acide sunt: � STAS 7184 /1 – 84 – Prelevarea probelor de sterile; � Standarde specifice indicatorilor fizico-chimici analizati: pH, Sulf, carbonati, sulfati,

SiO2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al2O3, metale grele (Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mn, Fe ); � SR EN 12457-2 – Test de verificare a conformitatii pentru levigarea deseurilor granulare; � Testele statice de predictie a potentialului de generare a aciditaţii ( Test ABA, Test de

Raport de sulf sau Raport NP : AP) Tabel nr. 4

Nr

crt


Locul de prelevare/ detreminare

Modul de determinare

Modul de evaluare

EVALUARE SCURGERI ACIDE

1. Prelevare probe sterile din:

▪ iazurile de decantare;

▪ haldele de steril Nord şi Sud

- inclusiv transport la laborator si pregatire proba medie pt. analize chimice

▪Iazuri decantare FLOTAŢIE ▪ haldele de steril Nord şi Sud

STAS 7184 /1 – 84

2 Analiza chimica probe medii

de sterile din iazuri si halde (pH, Sulf, carbonati, sulfati, SiO2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al2O3, metale grele)

Laborator acreditat pentru analize chimice

- Analize chimice in laborator de specialitate conform standarde indicatorii analizati

SC

SA

CEPROMIN


- 110 -

3. a) Teste levigare - probe medii

de sterile

b) Teste statice - de predictie a

potentialului generarii apelor acide


a) SR EN 12457-2

b) test ABA (sau test AP/NP sau test raport

de Sulf)

4. Analize chimice – eluate

(levigate) rezultate la testele de levigare (cloruri, sulfati, metale grele si met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mo, Hg si As )


- Analize chimice in laborator de specialitate conf. standardelor pt. indicatorii analizati

Ord.MMGA

95/2005

Tabel nr. 3.1

3.2. Interpretarea rezultatelor determinarilor

Evaluarea potenţialului sterilului de a genera scurgeri acide se bazeaza pe: - identificarea minerale potential generatoare de acid (sulfati, sulfuri) si a mineralelor

tampon (carbonati, aluminosilicati) continute de sterilele depozitate in halde – in baza analizei chimice a probelor de sterile;

- calitatea drenajului rezultat prin testele statice de predictie - comparând potenţialul maxim de producere de acid a probei testate (AP sau APP) cu potenţialul de neutralizare maximă (NP);

- stabilirea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, pe baza testelor de levigare a sterilului;

Calitatea drenajului – se evalueaza prin una s-a mai multe variante, functie de testul static efectuat (Test ABA = Evidenta Acid – Baza sau Raport NP : AP sau Testul de Raport de Sulf- Potential de Producere Alcalina).

3.4. Evidenta rezultatelor - Rezultatele obţinute în urma testelor si analizelor chimice vor fi consemnate într-un raport care se vor transmite Administratorului perimetrului costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării potentialului aparitiei drenajului acid al rocilor depozitate in haldele de steril.

4. MONITORIZAREA SOLULUI

Pentru aprecierea si estimarea nivelului de poluare a solului datorita activitatilor de prelucrarea a minereurilor, care au fost desfasurate in perimetrul monitorizat s-a instituit un sistem de urmarire a calitatii SOLULUI, care cuprinde:

a) Prelevarea probelor de sol

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici

Parametrii pentru factorul de mediu sol, frecventa, punctele de monitorizare si standardele de evaluare a acestora, sunt prezentati in tabelul de mai jos (Tabelul nr. 5).

4.1. Prelevarea si analizarea probelor de sol

a) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a solurilor 7184 /1 – 84 si a Ordinului 756 / 1997.

Calitatea solului se va determina prin prelevari – lunare de probe, care vor fi analizate fizico- chimic pentu determinarea caracteristicilor pedologice si a continutului de metale grele si a cianurilor

SC

SA

CEPROMIN


- 111 -

- pentru solurile din perimetrul iazurilor de decantare si a incintei industriale (zona instalatiilor de cianurare).

Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate (recomandat in laboratoare pedologice).

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor in vigoare, astfel:

- pH – SR 7184 / 13 – 2001; SR ISO 10390/1999 - humus - STAS 7184 / 21 – 82; - metale grele ( Cu, Pb, Mn, Zn, Fe, As ) – SR ISO 11047 – 1999; - CN-

t – SR ISO 6703/1 -98; CN-libere- SR ISO 11262/1998

��Precizări privind modul de efectuare a analizelor chimice

♦Analizele chimice se vor executa in laboratoare de specialitate (pedologice) - de pe langa OSPA (Oficiile de Studii Pedologice si Agrocghimice), sau in laboratoare acreditate (pentru analize de soluri) agreate de autorităţile de reglementare din domeniul mediului (Agenţiile de Protecţia Mediului).

♦Echipamente pentru realizarea analizelor chimice – sunt specifice oricarui Laborator de analize si au fost mentionate la punctele anterioare.

4.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice

▪ Rezultatele obtinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinta pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 – privind evaluarea poluarii mediului.

4.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate

într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul monitorizat.

Tabel nr. 5.

Nr crt




Modul de evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice de : pH, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri

1

Soluri din incintele industriale

▪ incinte industriale: - cota +593, +563,

+548, +538 - depozit explozivi Certej.

- proba medie din fiecare zona a incintei

- 1 proba martor din zona limitrofa

2 Soluri din perimetrul iazurilor de decantare

▪ perioada de

exploatare

- trimestrial ▪ dupa incetarea


- semestrial ▪ perimetrul iazurilor:

- iazul FLOTAŢIE - iazul CIL

- 3 probe de pe iaz

- 1 proba din teren natural

- Prelevare

STAS 7184 /1 – 84

- Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare

Ordinul MAPPM nr.756/97

SC

SA

CEPROMIN


- 112 -

din zona limitrofa

3. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord şi Sud

▪ perimetrul haldelor de steril: - halda Nord; - halda Sud;

- 2 probe de pe halda

- 1 proba martor din zona limitrofa

5. MONITORIZAREA STABILITATII IAZURILOR DE DECANTARE SI A HALDLOR DE STERIL DE MINA

Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud) aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial in monitorizarea acestor depozite de steril, deoarece diversele fenomene ce pot apărea în corpul haldelor de steril sau a iazurilor de decantare (tasări, alunecari, sufozii, crăpături, etc), ori în canalele de gardă sau galeriile care evacuează apele din zona iazurilor/ haldelor, pot conduce la pierderea stabilităţii, deasemenea condiţiile meteorologice pot afecta starea de siguranţă acestor depozite de sterile.

5.1.Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare si a haldelor de steril , constau in:

• urmarirea vizuala a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care pot să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor);

• masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati, pe baraje si in terenul natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL;

• masuratori ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare Valea Măcrişului – FLOTAŢIE şi CIL;

• masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord şi Sud.

Pe langa aceste lucrari, personalul care efectueaza lucrarile de intretinere a perimetrului minier va efectua si o serie de observatii si lucrari, cum ar fi:

o urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate si împădurite in scopul completării lipsurilor si/sau refacerii; o observatii meteorologice – se vor consemna datele inregistrate la Statia meteo; o intretinerea/curăţirea a canalelor de garda de la iazurile de decantare si a canalului de

colectare/evacuare a apelor de infiltraţii .

5.2.Interpretarea si evidenta rezultatelor determinarilor

▪ Rezultatele inspectiilor vizuale si rezultatele masuratorilor (topometrice si de nivel hidrostatic) – se vor consemna in Registru de evidenţă a stării tehnice si stabilităţii Iazului de

decantare (pentru fiecare iaz de decantare , costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării si evoluţiei stabilitatii depozitelor de sterile din perimetrul monitorizat;

SC

SA

CEPROMIN


- 113 -

▪ Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare (pentru fiecare iaz de decantare – FLOTAŢIE şi CIL) , respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii

haldelor de steril Nord şi Sud- vor fi consemnate intr-un Raport asupra stării tehnice a iazului monitorizat respectiv a haldei de steril.

Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei de steril de mină se efectuează periodic,o dată la 5 ani.

� Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si haldelor de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinarilor si aparatura recomandată pentru realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilitatile pentru realizarea lucrarilor de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr. 6.

Tabel nr. 6

Nr crt


Frecventa de masurare Locul de determinare

Modul de determinare

Modul de evaluare

Persoana responsabila

1 Inspectie periodica la iazurile de decantare, pentru vizualizare:

▪ crapaturi

▪ denivelari, prabusiri,

umflaturi

- pe taluze;

- pe platforme.

sǎptǎmânal

- Iaz decantare Valea

Măcrişului FLOTAŢIE-

sterile de flotaţie - Iaz decantare Valea

Măcrişului-CIL-sterile

de Canuraţie

vizuala - vizual comparativ

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului;

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

2 Masuratori topometrice la bornele

topometrice de la:

▪ iazurile de decantare

▪ haldele de steril

▪Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor:

-Iazul FLOTAŢIE; - Iazul CIL; .

▪Reperi topometrici din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord;

- Halda Sud;

Statie topografica cu GPS

Abateri de max. 10 cm in primii ani

- inginer topograf

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului

3 Masuratori nivel hidrostatic din tuburile

piezometrice de la

iazurile decantare

▪ perioada de

exploatare

- lunar

▪ dupa

incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post-incidere

- trimestrial

Tuburi piezometrice de la Iazurile decantare -FLOTAŢIE; - CIL;

Dispozitiv manual (rigla gradata sau coarda lestata)

Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

4 ▪ Evaluarea starii de siguranta a iazurilor

de decantare

▪ Evaluarea stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud

o data la

5 ani

▪ Iazurile decantare -CIL; - FLOTAŢIE

▪ Halda Nord

▪ Halda Sud

-inspectie

tehnica

- raport

asupra

starii

tehnice

Studiu de :

Evaluare a stării de

siguranţă a iazului;

Studiu de :

Evaluarea

stăbilităţii

- inginer expert

SC

SA

CEPROMIN


- 114 -

Nr crt



Locul de determinare Modul de determinare

Modul de evaluare


haldei.

6. MONITORIZAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR Principalele surse de poluarea fonica in timpul executării lucrărilor de închidere si

ecologizare (care necesită diverse lucrări de terasamente - săpături, excavări, compactări, etc, executare de foraje pentru plantarea tuburilor piezometrice si a puţurilor de control hidrochimic, concasare de diverse materiale, turnare betoane, si diverse alte lucrari) sunt zgomotul şi vibratiile produse de diverse utilaje si echipamente.

Măsurătorile nivelului de zgomot si vibraţii se vor efectua numai in perioada de construcţie, operare şi închidere, odată cu încheierea acestor lucrări, nivelul zgomotului si vibraţiilor nu va mai ridica nici un fel de probleme, nu mai necesita monitorizare.

Perimetrele in care se efectuează măsurătorile, frecvenţa, aparatura cu care se execută măsurătorile, standardele de determinare si evaluare, responsabilităţile, sunt prezentate centralizat in tabelul nr. 7.

Tabel nr. 7

Nr crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare


Locul de determinare Modul de determinare

Modul de evaluare


1. Masurarea nivelului de zgomot

▪ perioada

exploatare,

- lunar ▪ perioada de inchidere si de ecologizare - trimestrial

- Sonometrul

SR ISO 1996-2 : 2008 STAS

10009/88

- administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului

2. Masurarea nivelului vibraţiilor

Doar in cazul utilizarii de explozivi

▪ incinte industriale: - cotele +593, +563, +548, +538, +618, +575 - depozitul de exploziv ▪ perimetrul iazurilor: - FLOTAŢIE - CIL ▪ perimetrul haldelor de steril:- Nord

- Sud Vibrometrul/

seismograful

- specialisti in domeniu

In conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta nr. 244/2000 privind siguranta barajelor,

activitatea de urmarire a comportarii in timp a iazurilor de decantare se organizeaza pe 3 niveluri,

astfel :

− nivelul I, cuprizand inspectiile vizuale, masuratorile la piezometre si borne topografice si interpretarea primara a rezultatelor (depasirea unor valori de atentie si alarma) realizate

de personalul propriu ;

− nivelul II, cuprinzand sinteza periodica a observatiilor, masuratorilor si inspectiilor tehnice anuale si interpretarea acestora din punct de vedere al sigurantei iazului de

decantare, realizata de catre specialisti din Compania Nationala ;

SC

SA

CEPROMIN


- 115 -

− nivelul III, cuprinzand analiza si avizarea rapoartelor de sinteza anuala, realizate de

Comisia de Iazuri a Ministerului Industriei si Resurselor.

Supravegherea iazurilor de decantare trebuie sa fie permanenta, zi si noapte, pentru a se putea

observa cat se poate mai repede orice fenomen periculos, care poate fi semnalat de o scadere brusca a

nivelului apei in iaz (chiar de ordinul centimetrilor, aceasta se observa prin indepartarea de contur a

oglinzii de apa), tulburarea apei evacuate din iaz, aparitia unui debit crescut in santurile de colectare a apei sau tulburarea apei din drenuri si santuri. Imediat ce se observa semnele unui fenomen periculos,

se urmareste cauza, se iau imediat masuri provizorii si se anunta avaria unitatii care administreaza

iazul.

7.2. Perioada estimată a lucrărilor de monitorizare

Monitorizarea factorilor de mediu (sol, aer, apă) se va executa pe perioada de închidere şi post

închidere a lucrărilor.

Nr. crt.

Denumirea lucrării Perioada estimată

Obiectivele monitorizării

1 Monitorizarea lucrărilor de realizare a investiţiei

3 ani Incinta carierei Certej Incinta uzinei de preparare Amplasamentul haldelor de steril Nord şi Sud Amplasamentul iazurilor de decantare

2 Monitorizarea lucrărilor de exploatare

11 ani Cariera Certej Halda de steril Nord Halda de steril Sud Iazul de decantare nr. 1 (flotaţie) Iazul de decantare nr. 2 (CIL INCO) Incinta uzinei de preparare Sistemul de epurare ape acide din carieră şi ape limpezite din iazul de decantare Sistemul de hidrotransport tulbureală de la uzina de preparare la iazurile de decantare

3 Monitorizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a obiectivului minier

3 ani Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafaţa (tunel de hidrotransport, depozit de exploziv) Lucrări de punere în siguranţă şi redare în circuitul silvic a iazurilor nr. 1 şi nr. 2 Lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud Lucrările de amenajare a incintelor după demolare Lucrări de amenajare a Carierei Certej

4 Monitorizarea lucrărilor pe perioada de garanţie a lucrărilor

2 ani Monitorizarea iazurilor de decantare nr. 1 şi nr. 2 Monitorizarea haldelor de steril Nord şi Sud Monitorizarea tuturor lucrărilor executate pe amplasamente

SC

SA

CEPROMIN


- 116 -

5 Monitorizarea postînchidere 30 ani Monitorizarea iazurilor de decantare şi a haldelor de steril

7.3. Lucrări de întreţinere şi/sau de refacere a unor lucrări

Sistemul de monitorizare a factorilor de mediu cuprinde următoarele secţiuni: SOLUL − urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol şi analizarea lor în laborator de

specialitate, după finalizarea lucrărilor de amenajare a terenului şi redarea în circuitul pastoral/agricol/silvic a terenurilor din perimetrul Certej

− urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv plantare şi completarea lipsurilor.

AERUL Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de poluanţi gazoşi (pulberi în

suspensie – aerosoli), din perimetrul Certej. APA Din procesele de extractie si preparare a minereului aurifer din zacamantul Certej, vor rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej: - ape acide din cariera Certej si zona Haldelor; - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (TMF); - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuratie (CIL); - ape uzate menajere de la birouri şi grupul social.

Urmarirea permanenta, a debitelor şi a calitatii apelor uzate evacuate atât înainte cât si dupa epurare, precum şi a calitatii emisarilor care recepteaza apele uzate, prin recoltarea de probe de ape (zilnic, saptamanal, lunar) si analizarea lor in laborator in vederea determinarii compozitiei chimice. Urmarirea permanenta pe perioada de activitate (11 ani), pe perioada lucrarilor de inchidere si timp de 3 ani dupa terminarea lucrarilor de reconstructie ecologica (perioada postinchidere), a debitelor si calitatii apelor, se va efectua prin prelevare apelor din urmatoarele puncte:

• Apa din Cariera Certej si Halde

• Apa din Cariera Certej-Halde, epurata

• Apa parau amonte si aval Halda Certej Nord

• Apa parau amonte si aval Halda Cettej Sud • Apa de pe steril iaz sterile de flotaţie

• Apa de pe steril cianuratie ( Iaz CIL)

• Apa limpezita evacuata din Iaz TMF (alimentare Statie epurare)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare de la Iaz TMF

• Apa emisar – amonte si aval Statie epurare Iaz TMF

• Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Statie epurare Detox 2)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2

• Apa emisar - aval Statie epurare Detox 2 Functie de continuturile apei limpezite evacuate din iazurile de decantare Statiile de epurare

aferente iazurilor vor functiona cat timp apele vor prezenta continuturi de cianuri si metale grele peste limitele admise.

SC

SA

CEPROMIN


- 117 -

Pentru o exploatare corectă se vor efectua următoarele operaţiuni: 1. Se vor efectua măsurători de debite - a apei de intrare şi a apei evacuate din STP, astfel :

- la intrarea in staţia de epurare ape acide din cariera Certej va fi determinat debitul apei din carieră;

- la evacuarea din staţia de epurare ape acide – apă din carieră si halde tratată cu var; - la intrarea in staţia de epurare ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de

flotaţie (TMF); - la evacuarea din staţia de epurare (TMF) – ape epurate care se varsă în pârâul Corănzii - la intrarea in staţia de epurare ape limpezite evacuate din iazul CIL (staţia DETOX 2); - la evacuarea din staţia de epurare DETOX 2 – ape epurate care se varsă în pârâul Corănzii Aceste măsurători de debite vor fi efectuate săptămânal-in prima lună de funcţionare, apoi

lunar şi vor fi consemnate într-un registru de evidenţă a exploatarii şi funcţionării staţiei de epurare. 2. Se vor preleva lunar urmatoarele probe de ape, care vor fi analizate într-un laborator de

specialitate: - apa evacuată din cariera Certej si halde; - apa epurată din statia de epurare ape acide; - apa limpezită evacuată din iazurile de decantare; - apa epurată din staţiile DETOX 1 şi DETOX 2; - apa amonte şi aval de punctele de deversare în emisar

3. Periodic, în special dupa ploi abundente, mai ales în perioada de primavară şi toamna, căminele de la extremitatile staţiilor se vor decolmata şi curăţa manual de depuneri (frunze,crengi, depuneri de namol, etc); 4. Nămolurile de la staţiile de epurare vor fi depozitate pe iazul de decantare sterile de flotaţie.

5. După fiecare evacuare de nămol, statia va fi spălata cu apă. 6. In perioadele de îngheţ (perioada noiembrie-martie) se vor lua următoarele măsuri: a) zăpada depusă va fi îndepartată când grosimea stratului depus ar putea afecta buna

funcţionare a sistemului de epurare ; b) se vor curăţa, de câte ori este necesar, canalele de preluare a apelor contaminate şi cele de

evacuare a apei tratate (daca este cazul). Evidenta functionarii Toate operaţiunile care se execută la Statiile de epurare vor fi consemnate într-un registru, de

personalul care deserveste staţiile de epurare. Registrul de evidentă nr. 1 - de exploatare şi funcţionare va cuprinde :

- măsurători de debite a apei supusă tratării - data efectuarii măsurătorilor ; - data prelevării de probelor de ape (apa de intrare în staţii, apa tratată - evacuată din staţii,

apa din emisari - amonte si aval de punctul de deversare a apei din staţii) ; - persoana care a efectuat prelevarea si Laboratorul unde au fost trimise probele pentru

efectuarea analizelor; - rezultatul analizelor va fi consemnat într-un registru de evidenta a calitătii apei; - data efectuării curăţirilor de corpuri străine si depuneri; - numele persoanei care execută operaţiunile mai sus mentionate;

SC

SA

CEPROMIN


- 118 -

- defecţiunile care apar, cauzele si modul de indepartare. Model Registrul de evidentă nr. 1 - de exploatare şi funcţionare staţiilor

Data Debit apa

Locul determinarii

Proba de apa

prelevata

Nivelul apei/ locul

masuratorii

Felul operatiei efectuate

(completari, curatiri,etc)

Constatari Observatii

Numele persoanei executante

Intreţinerea sistemelor de epurare constă în executarea următoarelor operaţii:

- inspecţia preventivă

- revizia preventivă

- reparaţii curente planificate - reparaţii pentru înlăturarea unor avarii care necesită a fi imediat remediate

Inspectia preventivă constă în verificarea periodica (săptamânală) de către operatorul care

deserveşte staţiile, a părţilor componente (conductele şi caminele prin care se realizează alimentarea cu

apă contaminată respectiv evacuarea apei tratate), pentru constatarea defecţiunilor şi a neregulilor din punct de vedere al exploatării corecte, etc. Toate constatările făcute se consemnează în Registrul de evidenţă nr. 2- de intervenţii şi reparaţii, pentru luarea măsurilor necesare.

Revizia preventivă este revizia ce trebuie efectuată la toate părţile componente, de către

maistru (şeful statiei) şi un ajutor (operator) care se vor constata eventuale deficienţe de funcţionare,

pierderi eventuale de apa etc. şi vor efectua micile remedieri necesare (etanşeizări, micilor reparaţii

etc.).

Reparatiile curente planificate, vor constata în remedierea defecţiunilor apărute în decursul exploatării (eventuale fisuri, crăpături etc. in pereţii conductelor, rezervoare, tancuri, etc) şi care prin

natura lor au o durată mai lungă si se execută de regulă de grupe de personal specializat.

Reparaţii pentru înlăturarea unor avarii - în afara reparaţiilor curente planificate, se

efectuează reparatii care nu pot fi întarziate, ori de cîte ori se produc defecţiuni sau avarii la

construcţii, cînd prin inspecţii şi revizii vor semnala necesitatea acestora. Functie de gravitatea avariei,

aceste reparatii se vor executa de catre personalul de exploatare al statiilor de epurare sau de catre

grupe de personal specializat.

Model Registrul de evidentă nr. 2 - de intervenţii şi reparaţii

Data Operaţia efectuată

(inspecţie, revizie,

reparaţie)

Locul operaţiei efectuate

(inspecţie, revizie,

reparaţie

Constatari Observatii

Numele persoanei

care a constatat defectiunea/

avaria

Perioada executării remedierii/reparaţiei

Numele persoanei care a

executat reparaţia

7.4. Costurile lucrărilor de monitorizare pe perioada de exploatare şi inchidere/post-închidere

Costurile lucrărilor de monitorizare pe perioada de exploatare şi închidere/post-închidere sunt prezentate în tabelele următoare:

SC

SA

CEPROMIN


- 119 -

Monitorizarea pe perioada de exploatare

MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

PE PERIOADA DE EXPLOATARE

DEVA GOLD – CERTEJ

Nr. crt.

Denumirea categoriilor de lucrari aferente obiectului Valoarea pe categorii de lucrări

(fara TVA) 0 1 2 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Recoltari probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate - 124probe/an - 28 probe/an conţinut cianură

Recoltare probe aer – analize teren, laborator, interpretare

rezultate

- 168 probe/ an - 48 probe/an

Recoltari probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate

- 204 probe/an - 156 probe/an cianuri

Montare borne topometrice si tuburi piezometrice

- 32 borne

- 20 tuburi piezometrice Masuratori topometrice la borne topo

- 40 determinari./an

Măsurători nivel hidrostatic la tuburile piezometrice

- 240 determinări /an

Măsurători nivel zgomot

- 120 determinări /an

88.712,0 lei/ an

27.816,0 lei/an

164.556,0 lei/an

1.287,6 lei

3.840,0 lei/an

1.440,0 lei/an

7.200,0 lei/an

TOTAL Monitorizare în perioada de exploatare: 294.851,6 lei/an

Intocmit Ing. Popa Lucia

SC

SA

CEPROMIN


- 120 -

Monitorizarea pe perioada de închidere / post-închidere


PE PERIOADA DE ÎNCHIDERE


Nr. crt.

Denumirea categoriilor de lucrari aferente obiectului Valoarea pe categorii de lucrari

(fara TVA) 0 1 2

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Recoltare probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate - 42 probe/an - 8 probe/an conţinut cianuri

Recoltare probe aer – analize teren, laborator, interpretare rezultate - 120 probe/ an Recoltare probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate

- 52 probe/an - 48 probe/an analize de cianuri

Măsurători topometrice la borne

- 32 det/an

Măsurători nivel hidrostatic la tuburile piezometrice - 80 determinări /an

Măsurători nivel zgomot - 72 determinări /an

29.920,0 lei/an 16.440,0 lei/an

42.588,0lei/an

3.072,0 lei/an

480,00 lei/an

4.320,0 lei/an

TOTAL Monitorizare în perioada de închidere (2 ani): 193.640,0 lei Intocmit Ing. Dud Olimpia

SC

SA

CEPROMIN


- 121 -


PE PERIOADA POST-INCHIDERE


Nr. crt.

Denumirea categoriilor de lucrari aferente obiectului Valoarea pe categorii de lucrari

(fara TVA) 0 1 2 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Recoltari probe de sol, analize laborator, interpretare rezultate - 26 probe/an - 8 probe/an conţinut cianură

Recoltare probe aer – analize teren, laborator, interpretare rezultate - 28 probe/ an Recoltari probe de apa, analize de laborator, interpretare rezultate

- 72 probe/an - 36 probe/an cianuri

Măsurători topometrice la borne topo de la halde, cariera - 6 determinari./an

Masuratori topometrice la iazurile de decanmtare - 8 determinari./an Măsurători nivel hidrostatic la tuburile piezometrice de la cele 2 iazuri de decantare - 80 determinări /an

18.784,0 lei/an

3.836,0 lei/an

56.592,0lei/an

576,0 lei/an

768,00 lei/an

480,0 lei/an

TOTAL Monitorizare postinchidere: 81.036,0 lei

Intocmit

Ing. Popa Lucia

SC

SA

CEPROMIN


- 122 -

Agent economic: S.C. Deva Gold S.A. Deva Anexa nr. 1 Perimetrul: Certej Anul: 0

VALOAREA GARANŢIEI FINANCIARE PENTRU REFACEREA MEDIULUI

Lucrări de refacere a mediului prevăzute în programul de conformare şi în proiectul tehnic Nr. crt.

Obiectivul U.M. Cantitatea Preţul unitar

Total valoare

0 1 2 3 4 5 1 Lucrări executate în zona afectată de exploatare

1.1 Depunere de pământ pe bermele carierei, compactare, plantare de arbuşti

mp

1.2 Rectificarea taluzelor treptelor de lucru şi reprofilarea bermei de siguranţă

mp

1.3 Lucrări de întreţinere a canalelor colectoare a apelor pluviale din perimetrul carierei

ml

1.4 Lucrări de întreţinere drumuri ml 500 13,2 6.600 Total 1 6.600

2 Lucrări în zona haldelor de steril 2.1 Şanţuri de gardă halda Nord şi halda Sud ml 1.000 3,9 3.900 2.2 Zid de sprijin halda Nord şi halda Sud ml 100 1.900 190.000 2.3 Acoperire cu pământ vegetal a bermelor şi taluzelor,

transport sol vegetal mp

2.4 Amenajare suprafeţe, plantări puieţi mp Total 2 193.900

3 Lucrări în zona iazurilor de decantare 3.1 Şanţuri de gardă iazuri sterile de flotaţie şi CIL ml 3.2 Lucrări de amenajare şi acoperire cu pământ vegetal

a taluzelor barajelor, înierbări, împăduriri mp

3.3 Consolidare şi întreţinere drumuri iazuri ml Total 3

4 Alte lucrări pentru refacerea mediului 4.1 Întreţinerea instalaţiei de prelucrare global 4.2 Consolidare drumuri de acces la incintele miniere mc 4.3 Întreţinere utilaje 4.4 Alte lucrări nenominalizate- curăţire bazine

sedimentare halde mc

Total 4 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 200.500

Agent economic S.C. Deva Gold S.A

Director general, ing. Stanca Nicolae

Avizat Avizat

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Ministerul Mediului şi Padurilor Compartimentul de inspecţie teritorială Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului

Inspector şef, Director, ______________________________ _________________________

SC

SA

CEPROMIN


- 123 -





Total valoare



mp 9.500 3,72 35.340


mp 9.500 3,5 33.250


ml 100 13,5 1.350


2 Lucrări în zona haldelor de steril 2.1 Şanţuri de gardă halda Nord şi halda Sud ml 400 3,9 1.560 2.2 Zid de sprijin halda Nord şi halda Sud ml 100 1.900 190.000 2.3 Acoperire cu pământ vegetal a bermelor şi taluzelor,

transport sol vegetal mp 3.000 3,72 11.160

2.4 Amenajare suprafeţe, plantări puieţi mp 3.000 3,72 11.160 Total 2 213.880



3.3 Consolidare şi întreţinere drumuri iazuri ml Total 3


sedimentare halde mc 800 10 8.000

Total 4 8.000 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 298.420



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 124 -





Total valoare



mp 9.000 3,72 33.480


mp 9.000 3,5 31.500


ml 100 13,5 1.350





3 Lucrări în zona iazurilor de decantare 3.1 Şanţuri de gardă iazuri sterile de flotaţie şi CIL ml 1.000 4,1 4.100 3.2 Lucrări de amenajare şi acoperire cu pământ vegetal


3.3 Consolidare şi întreţinere drumuri iazuri ml 1.000 13,2 13.200 Total 3 17.300


sedimetare halde mc 800 10 8.000

Total 4 8.000 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 312.274



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 125 -





Total valoare



mp 10.000 3,72 37.200


mp 10.000 3,5 35.000


ml 100 13,5 1.350










Total 4 8.000 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 312.520



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 126 -





Total valoare



mp 11.000 3,72 40.920


mp 11.000 3,5 38.500


ml 200 13,5 2.700

1.4 Lucrări de întreţinere drumuri ml 1.500 13,2 19.800 Total 1 101.920





a taluzelor barajelor, înierbări, împăduriri mp 4.500 3,72 16.740


4 Alte lucrări pentru refacerea mediului 4.1 Întreţinerea instalaţiei de prelucrare global 4.2 Consolidare drumuri de acces la incintele miniere mc 500 13,2 6.600 4.3 Întreţinere utilaje 4.4 Alte lucrări nenominalizate- curăţire bazine


Total 4 14.600 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 379.710



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 127 -





Total valoare



mp 10.500 3,72 39.060


mp 10.500 3,5 36.750


ml 200 13,5 2.700










Total 4 14.600 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 376.100



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 128 -





Total valoare



mp 11.000 3,72 40.920


mp 11.000 3,5 38.500


ml 200 13,5 2.700


2 Lucrări în zona haldelor de steril 2.1 Şanţuri de gardă halda Nord şi halda Sud ml 64 3,9 250 2.2 Zid de sprijin halda Nord şi halda Sud ml 100 1.900 190.000 2.3 Acoperire cu pământ vegetal a bermelor şi taluzelor,



3 Lucrări în zona iazurilor de decantare 3.1 Şanţuri de gardă iazuri sterile de flotaţie şi CIL ml 200 4,1 820 3.2 Lucrări de amenajare şi acoperire cu pământ vegetal





Total 4 14.600 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 413.790



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 129 -





Total valoare



mp 9.500 3,72 35.340


mp 9.500 3,5 33.250


ml 200 13,5 2.700


2 Lucrări în zona haldelor de steril 2.1 Şanţuri de gardă halda Nord şi halda Sud ml 2.2 Zid de sprijin halda Nord şi halda Sud ml 2.3 Acoperire cu pământ vegetal a bermelor şi taluzelor,








Total 4 14.600 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 211.890



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 130 -





Total valoare



mp 9.000 3,72 33.480


mp 9.000 3,5 31.500


ml 200 13,5 2.700








4 Alte lucrări pentru refacerea mediului 4.1 Întreţinerea instalaţiei de prelucrare global 4.2 Consolidare drumuri de acces la incintele miniere mc 1.000 13,2 13.200 4.3 Întreţinere utilaje 4.4 Alte lucrări nenominalizate- curăţire bazine


Total 4 21.200 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 214.880



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 131 -





Total valoare



mp 9.000 3,72 33.480


mp 9.000 3,5 31.500


ml 200 13,5 2.700










Total 4 21.200 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 214.880



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 132 -





Total valoare



mp 5.000 3,72 18.600


mp 5.000 3,5 17.500


ml 200 13,5 2.700










Total 4 21.200 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3 + 4 186.000



Avizat Avizat



SC

SA

CEPROMIN


- 133 -

Agent economic: S.C. Deva Gold S.A. Deva Anexa nr. 2 Perimetrul: Certej Anul: (funcţionare la capacitate maximă)

SITUAŢIA Lucrărilor executate pentru refacerea mediului afectat de activităţile miniere

Nr. crt.


Total valoare

0 1 2 3 4 5 1 Lucrări de remediere executate în zona

afectată de exploatare


1.2 Lucrări de întreţinere drumuri 1.3 Lucrări de întreţinere a canalelor

colectoare a apelor pluviale din perimetrul carierei

mc


Total 1 2 Lucrări în zona haldelor de steril şi/sau

a iazurilor de decantare

2.1 Amenajarea suprafeţei (şanţuri de gardă, ziduri de sprijin)

mc

2.2 Acoperirea terenului 2.3 Transportul solului vegetal 2.4 Fertilizare 2.5 Semănatul ierbii 2.6 Întreţinere

Total 2 3 Alte lucrări pentru refacerea mediului

3.1 Întreţinerea instalaţiei de prelucrare global 3.2 Consolidare drumuri acces incinte 3.3 Întreţinere utilaje global 3.4 Alte lucrări nenominalizate

Total 3 TOTAL 1 ++++ 2 ++++ 3

Agent economic

S.C. Deva Gold S.A Director general,

ing. Stanca Nicolae Avizat Avizat


Inspector şef, Director, _______________________________ _________________________

SC S.C. CEPROMIN S.A. CEPROMIN DEVAapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari...bazmentul...

Documents

Transcript of SC S.C. CEPROMIN S.A. CEPROMIN DEVAapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari...bazmentul...