Revista Bistritei - XIV, 2000 - Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa ...
412
Transcript of Revista Bistritei - XIV, 2000 - Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa ...
Revista Bistritei - XIV, 2000 - Complexul Muzeal Judeean Bistria-NsudIonu COSTEA, Corneliu GAIU, Gheorghe MARINESCU, Valentin ORGA, Marin POPAN, Lucian VAIDA
Orice coresponden referitoare la publicaia "Revista Bistriei" se va adresa:
Muzeul Judeean Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./Fax: 063-211063
Ediie aprut cu sprijinul Editurii Accent 3400 Cluj-Napoca Tel. 094-775732 E-mail: [email protected]
Tiprit la S.C. Standard S.R.L., Cluj-Napoca, tel. 094-775732
Toute corespondance sera envoyee a l'adresse: Muzeul Judeean Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./Fax: 040-63-211063 Roumanie
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
1. SIMPOZIONUL "VIA PUBLIC, VIA PRIVAT ÎN MEDIUL URBAN TRANSILVNEAN"
Ionu COSTEA, Istoria ca reprezentare sau întoarcerea în "paradisul pierdut" ............................... 9
Oraul. Spaiul public - spaiul urban Sorin NEMETI, Spaiul public în fostele orae romane din Transilvania .................................... 16 Dan RUS CU Initiativa imperial în constructiile militare din Dacia roman ........................... 24 ' . . GYARMATI Zsolt, Contribuii privind modernizarea Clujului ................................................... 28
Repere pentru istoria vieii private Liliana SUCIU, Organizarea i amenajarea !>paiului în locuinele din aezri/e civile
de la Grditea de Munte .................................................................................... 3 6 Dan DANA, Proprietatea public sau privat la daci. Dezbaterile istoriografice i
raiunile lor ............................................................................................................... 48 Alexandru STNESCU, Aspecte ale familiei din Dacia roman. Instituia cstoriei i
concubinaju/ ................ .......................................................................... 60 Felix !viARCU, Ovidiu ENTEA, Observaii asupra cetii dacice din perioada roman i
post-roman ........................................................................... 67 Cosmin BUDEANC, Impactul colectivizrii asupra spaiului privat românesc în zona
Hunedoara-Ortie .................................................................................. 86
Instituii. Via social
Dorin-Ioan RUS, Din activitatea Societii de plutrit din Reghinul-ssesc 1853-1908 ............. 91 Valentin ORGA, Via româneasc în Ortie pân la Unirea din 1918 .................................... 96 Grigore BUDA, Instituii evreieti din Slaj în perioada interbelic ......................................... 113 Ana-Maria STAN, Preocupri cultural tiinifice i sociale ale Centrului studenesc
"Petru Maior" (1918-1925) ......................................................................... 116 Clin MORAR-VULCU, Organizare local i componen etnic. PCR Cluj 1945-1950 ....... 126 Cornel JURJU, 21 Decembrie 1989: Piaa Libertii (Cluj Napoca). Profil de
revoluionar: Lucian Mati ................................................................................ 136
Religie. Biseric. Rituri. Ritualuri MOLNAR Zsolt, Consideraii asupra spiritualitii bronzului timpuriu ................................... 143 Silvius CHI, Observai~ asupra "geografiei funerare" în opera lui Vergilius ..... .................... 156 Carmen FLOREA, Elemente devoionale în viaa asociaii/ar laice din Cluj (secolul al XV) ... 162 Aura POPA, Activitatea misiunii iezuite din Oradea .................................................................. 168 Daniel DUMITRANA, Misiunea pastoral în Biserica Român Unit. Cazul
Episcopului Ioan Bob ............................................................................ 173 Corina BEJINARIU, Moartea în cas. Performri spaiale i comportament ritual ................ 181 Irina NEMETI, Regimul spaial al ierburilor magice în credinele populare româneti ........... 196
Reprezentri. Imaginar Meda Diana BÂRC, Imaginea oraului în manuscrisele de cri populare româneti ........... 200 Mihaela GRANCEA, Reprezentri ale elitelor transilvnene în relaiile cltorilor strini
prin spaiul românesc 1683-1789 ............................................................ 205 Petre DIN, Aspecte privind viaa privat i viaa public specifice mediului urban transilvnean
reflectate în sensibilitatea cltorilor strini ai secolului al XVIII-lea .................... 213 Eugenia BÂRLEA, Schema lui Philip Aries i atitudinea fa de moarte în spaiul române.s ... 218
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Ioan CARJ, Les romains de Transylvanie et 1 'Empire des Habsbourgs dans la periode 1848-1851. Entre realite et imaginaire ................................................... 231
Naiune i minoritate Sorin MITU, Construirea ideii de patrie la intelectualii români din Transilvania în
prima jumtate a secolului al XIX-lea ................................................................... 245 Cosmin SEMAN, Moise Nicoar în Basarabia (1 839) ... ........................................................... 251 Ovidiu MUNTEAN, Observatori francezi despre naionalitile din Transilvania pân
la 1848 ....................................................................................................... 258 Adrian IVAN, La Transylvannie et ses nationalites a !afin de la Premiere Guerre .................. 263 Adrian IVAN, Les minorites nationales et la securite europeenne a !afin du XX-e siecle ........ 273
Relaii bilaterale i internaionale Vitalie BÂRC, Oraul Tyras i Imperiul roman în secolul I d.Ch. (Consideraii
numismatice i istorice) ................................................................................... 277 Ligi a RUSCU, Westponticshe Griechesadte und das Konigreich Pont os im 2 Jh. v. Ch. ........... 295 Radu MÂZA, Public i privat la sfâritul secolului al XVI-lea. Logoftul !van Norocea i
fiica sa Velica- contemporanii lui Mihai Viteazul.. ............................................. 300
Tudor SLGEAN, 12 7 4-12 77: Transilvania în sistemul politic a/lui Matei Csak ................ 311 Crina DEACONU, Frana i reorganizarea politica-economic a Europei
Central-Rsritene (1919-1921). Proiectul Confederaiei danubiene ......... 323
Il. STUDII (COMUNICRl
Monar PETIC, MOLNR Zsolt, lvfateria/e preistorice de la Târgu Mure "Cetate"- III .... 337 Nicolae GUDEA, Dacia Porolissensis. 1. Contribuii la o bibliografie a istoriei militare
i la un scurt istoric al cercetrilor ............................................................... 3 5 5 Corneliu GAIU, Vestigii feudale timpurii din nord-estul Transilvaniei ...................................... 3 79 Sanda SALONTAI, Despre arhitectura unui monument disprut. Conventul dominican
din Bistria ................................................................................................... 409
Summary
1. THE SYMPOSION "PUBLIC LIFE, PRIVATE LIFE IN TRANSYLVANIAN URBAN COMMUNITIES"
Ionu COSTEA, History as Representation ar the Re turn ta "The Losf Heaven " .............................. 9
The City. Public Space- Urban Space Sorin NEMETI, The Public Territory in The Former Roman Cities of Transylvania .. ................ 16 Dan RUSCU, Imperial Initiative in Military Aspects.from Roman Dacia ................................... 24 GYARMATI Zsolt, Contributions ta Cluj Modernization During 1867-1914 ............................. 28
Directions for the History of the Private Life Liliana SUCIU, The Space Organization in Grditea de Munte ................................................ 36 Dan DANA, Dacian Private and Public Property: Historiographical Debates .......................... 48 Alexandru STNESCU, Aspekten Betreffend der Rmischen Familie aus Dakien. Die Ehe
und das Konkubinat ............................................................................... 60 Felix MARCU, Ovidiu ENTEA, Some Considerations about Dacian Cup During
Roman Period and after ......................................................... 67 Cosmin BUDEANCA, Collectivization Impact an Romanian Private Space in
Hunedoara - Ortie Region .................................................................... 86
lnstitutions. Social Life Dorin Ioan RUS, Aus der Ttigkeit der Flosshandelsgesselschaft aus
Schsisch-Regen (1853-1908) ........................................................................... 91 Valentin ORGA, Romanian Life in Ortie Up Ta 1918 .............................................................. 96 Grigore BUDA, Social Assistance in Jewish Diaspora Jewish Communify in Slaj
District Between the Firsf and the Second World War ...................................... 113 Ana-Maria STAN, Cultural, Scientific and Social Preoccupations of Petru Maior
Student Society (1918-1925) ......................................................................... 116 Clin MORAR-VULCU, Local Organization and Ethnic Composition of the Romanian
Communis! Party Cluj, 1945-1950 ..................................................... 126 Cornel JURJU, December 2Jth 1989, Libertii Square Cluj-Napoca a Revolutionary
Projile -Lucian Mati ........................................................................................ 136
Religion. Church. Rites. Rituals MOLNAR Zsolt, Considerations an Bronze Age s Spirit ........................................................... 143 Silvius CHI, Some Considerations a baut "Funeral Geography" in Works of Vergilius .. ........ 156 Carmen FLOREA, Devotional Elements in Lay Life .from Cluj During Fifteenth Century ....... 162 Aura POPA, L 'Activi te de la Mission Jesuife D 'Oradea ............................................................ 168 Daniel DUMITRANA, Pastoral Mission in Unit arian Church Bishop Ioan Bob ..................... 173 Corina BEJINARIU, Death Phenomenon in the House. Rituals and Space Performances ....... 181 Irina NEMETI, A Spatial Systematization of Magic Herb in Romanian Tradition .................... 196
Representations. Imaginary Meda Diana BÂRC, The Image ofthe City in the Manuscripts of Romanian Folk Books ...... 200 Mihaela GRANCEA, Foreign Opinions about Public Ceremony in
Transylvania (1683-1789) ........................................................................ 205 Petre DIN, Aspects of Public and Private Life Specif'nz in Transylvanian Urban Space
in the Travels of Foreignness During 18 Century ............................................... 213
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Eugenia BÂRNEA, The Scheme of Philippe Aries and Attitudes Toward Death in Romani an Space o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 00 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 218
Ioan CÂRJ, Les Roumains de Transylvanie et L 'empire des Habsbourgs dans la Periode 1848-1851- Entre Realite et Imaginaire OOOOOOOOOoOOOOOoOoOOOooooooOooooooo 231
N ation and Minority Sorin MITU, The 1dea of Homelandfor Romanian Intellectuals in Transylvania
in The First Half of Nineteenth Century o o o o o o o 00 o o o o o o o o o o 00 o o 00 o 00 o o o o o o 00 o o o o 00 o o o o o o o o o 00 o 00 o o o o o o o o 245 Cosmin SEMAN, Moise Nicoar in Bassarabia -1839 oooooooooooooooooooooooooooOOoooooooooooooooooooooooooooooooo 251 Ovidiu MUNTEAN, French Obsen1ers about Transylvanian Nationalities up lo 18-18 0000000 00000 258 Adrian IVAN, La Transylvanie el ses Nationalites R La Fin De La Premiere Guerre OOOooooOooOoooo 263 Adrian IVAN, Les Minorites Nationales el la Securite Europeenne a la Fin Du XX-e Siecle 000 273
Bilateral and International Relationships Vi talie BÂRC, The Town of Tyras and Roman Empire in the First Century AODO o o o o O o o 00 o o o o o o o o o o 277 Ligi a RUSCU, Westpontische Griechenstdteund das Knigreich Pont os Im 20 Jh. V Chr. o o o o o 295 Radu MÂRZA, Public and Private by the end of Sixteenth Century. !van Norocea and his
Daughter Ve li ca- Contemporary to Mihai Viteazul 000000000000 OoOo 0000 0000 0000000000 0000000 300 Tudor SLGEAN, 1274-1277: Transylvania in the Politica! System of Matei Csak 0000000000000 311 Crina DEACONU, France and Politica/ and Economica/ Re-Organization of
Central-Eastern Europe (1919- 1921) The Project of Danubian Confederation 00000000 00 ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo 323
II. STUDIES AND ESSAYS
Monirr PETIC, MOLNR Zsolt, Pre-Historical Discoveries of Târgu-Mure "Cetate" -ll1 o o o o o o 33 7 Nicolae GUDEA, Dacia Porolissensis!. Beitrge zu Einer Bibliographie der
Ilitrgeschichte und zu Einer Forschungsgeschichte oooooooooooooooooooooooooooooooooooo 355 Corneliu GAIU, Des Vestiges de L 'epoque du Haul Moyen Âge au Nord de la Transylvanie 000000 379 Sanda SALONTAI, Ein Verschwundenes Baudenkmal der Vergangenheit das
Zominikanerkloster von Bistritz o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 409
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Ionu COSTEA
Se observ în istoriografia româneasc o inexplicabil lips în orientarea spre interogarea de ordin teoretic asupra discursului despre trecut, în general prin istoriografie înelegându-se abordarea cronologic a scrierilor convergente la un eveniment, fenomen sau problematic istoric. 1 Chiar dac stârnim anumite orgolii considerm c acest dezinteres marcheaz o lipsa de maturitate specific unei comuniti academice aflat într-o perioad de post ideologie totalitar. Pe de o parte, se motiveaz acest dezinteres prin spaima unei noi grile interpretative, far relevan In fapt, deoarece prin scrisul profesat istoricul se înscrie într-o anumit perspectiv teoretic, chiar dac nu i-o asum în mod direct. Pe de alt parte, se poate constata inexistena unui cadru instituional adecvat care s susin i s promoveze o atare cercetare ca obiectiv de baz i nu doar ca pe o îndeletnicire secundar, una printre altele, în preocuprile tiinifice ale cercettorilor. Aceast perspectiv poate fi socotit ca o consecin a primei remarci, în România comunist neîncurajându-se astfel de tentative, istoria fiind un univers simbolic util legitimrii puterii politice i de aceea înconjurat de "personaliti" fidele partidului comunist. O alt cauz ar fi lipsa unui dialog intelectual relevant, absena unui dialog tiinific care s se îndeprteze de "monologul" enconomiastic, hagiografic. Ca urmare, dincolo de izolarea "obiectiv" la care este supus cultura român în general, istoriografia în mod special, prin "marginalizarea" care o caracterizeaz, fie c ne place fie c nu, se regsete o incompatibilitate cu discursul istoric occidental. Astfel, s-a pierdut interesul, apetena i înelegerea sensului unui discurs teoretic orientat spre edificarea unei cunoateri istorice în contextul dezbaterilor culturale, intelectuale ce caracterizeaz o epoc, în mod deosebit sfaritul secolului al XX-lea. Ba mai mult, se disting voci ale unor istorici care neag importana discursului teoretic, considerând istoria istoriografiei ca pe o "Cenureas" a istoriei. In cel mai bun caz, istoriografia este chemat s contribuie la reconstituirea unui climat politico-ideologic din anii totalitarismului comunist, sondarea ei regsindu-se din perspectiva istoriei ca document al epocii, ca mrturie a unei "realiti trecute" (vergangenen Wirklihkeit). Desigur, acestor cauze specifice spaiului românesc i se ataeaz altele, adevrate locuri comune în caracterizarea relaiei dintre istoric i profesia sa. S-a observat adesea c istoricii nu prea sunt interesai de filosofia i teoria istoriei. Spre exemplu, în istoriografia britanic, cazul lui Collingwood rmâne singular pân la mijlocul secolului nostru. Istoricii sunt înclinai spre judeci robuste, ca mini active, mai degrab decât speculativi, dup cum comenta M. Bloch în cartea sa despre meseria istoricului, ei iubesc viaa i le place s fie absorbii în vâltoarea acesteia2
; ei nu se simt confortabil când teoretizeaz asupra muncii lor, ci prefer în mod simplu s i-o îndeplineasc (to do it), riscând s rmân prizonierii tientismului motenit din secolul trecut. 3
1 F. Ankersmit, Tropology and History, 1994, p. 103. 2 M. Bloch, Apologie pour 1 'histoire ou metier d'histoire, Paris, 1967, p. 13: "L'incomprehension du present nail fatalement de
l'ignorance du passe. Mais il n'est peut-etre moins vain de s'epuiser a comprendre le passe, si l'on ne sail rien du present. J'ai deja ailleurs rappele 1 'anecdote: j 'accompagnais, a Stockolm, Henri Pirenne; a peine arrives, il me dit: <Qu' allons-nous voir d 'a bord? II parait qu'il y a un Hotel de Viile lout neuf. Commencons par lui>. Puis, comme s'il voulait prevenir un etonnement, il ajouta: <Si j'etais un antiquaire, je n'aurais d'yeux que pour les vieilles choses. Mais je suis un historien. C'est pourquoi j'aime la vie>. Cette faculte d'apprehension du vivant, voila bien, en effet, la qualite maitresse de l'historien."
1 Paul K. Conkin, Ronald N. Stromberg, Heritage and Challenge. The History and Theory of History, Forum Press, Arlington Heights, Illinois, 1989, p. 94.
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
10
În rândurile de fa nu ne propunem decât o modest i sumar trecere în revist a principalelor teorii interpretative frecventate de istoriografia occidental în anii '80-'90, cu special privire asupra a ceea ce se numete "turnura lingvistic" în definirea concepiei i scrisului despre trecut.
Peisajul cultural în amploarea sa, s-a orientat în secolul pe care-I traversm spre utilitarism i construirea unei lumi în afara spaimelor i dezastrelor, în edificarea unei lumi controlat i sigur. Ca o reacie în faa acestei artificialiti într-o zon a interdisciplinaritii, prin comunicarea istoriei cu antropologia se regsete o provocare a omului contemporan pentru a se apleca spre o "lume natural",redescoperit în afara inovaiilor tehnice, o lume primar, populat de mituri i poveti, propus de paradigma postmodern. De aici izvorte tendina istoricilor de a scrie o istorie-poveste eliberat din chingile tehnicismului identificat în istoriografie de experiena cantitativ sau structural.
Marcându-ne profund proiecia identitar, istoria a devenit pentru societatea modern un "clcâi al lui Ahile". Proclamat drept tiin, integrat umanisticii, istoria a tins s-i subordoneze spaiul cunoaterii sociale. Însumând un spaiu interdisciplinar, printr-o perspectiv concertant dezvoltat în raporturile cu sociologia, etnologia, psihologia i antropologia, istoriei i se ofer un nou bagaj conceptual, dar i semnificaii reformulate la nivelul motivaiilor umane. In acest context se desprind dou trsturi marcante. In primul rând se constat o specializare a istoriei, apunând vremea când istoricii scriau best-sellers i deveneau figuri publice familiare; iar în al doilea rând, se constat ocuparea unui statut tiinific din partea istoriei. Începutul secolului impune dezbaterea despre metod în cercetarea trecutului (Methodenstreit), tiinele umane desprinzându-se de tirania fizicii. Exprimat categoric aceast opiune în cuvintele lui H. Bergson ("este o grav eroare s gândeti despre societate în acelai fel ca despre natur"), va contura în geografia cunoaterii dou zone distincte i opozite, Geistwissenschaften i Naturwissenschaften. O dat cu "macularea îngerilor" promovat de societatea postindustrial, reduta istoriei a fost supus unei redimensionri care n-a atins doar suprafaa, de altfel într-o permanent micare, ci adâncurile tectonice, natura disciplinei. Istoria (scrisul istoric) se delimiteaz de trecut (realitatea trecut) i este îneleas ca o form de cunoatere a crei stabilitate se resimte subminat de relativism i perspectivism~ Sunt suspectate i
puse în discuie obiectivitatea în cunoaterea istoric, libertatea anchetei istoricului i credina în continuitatea dezvoltrii istoriei5
. Asaltul se regsete în perimetrul filosofiei istoriei sau dinspre pozitivismul logic Ofensiva cunoate o resuscitare în anii '70 prin cartea lui Paul Veyne6
, în spaiul francez, i Hayden White7 , în cel anglo
saxon i a fost reactualizat la începutul anilor '80 cu studiul lui Lawrence Stone dedicat resureciei naraiunii în detrimentul unei istorii hipermatematizate, o istorie cantitativ i serial sau, în varianta sa cea mai pronunat, dezvoltat în cuprinsul literaturii de specialitate din America, sub formula cliometriei. 8 Dup aproape zece ani, în primul numr din 1988, editorii revistei "Annales" remarcau simptomele unei crize cu care se confruntau tiinele sociale, reperabil în abandonarea sistemului global de interpretare, a "paradigmelor dominante" impuse un timp de structuralism sau marxism, o dat cu refuzul suportului ideologic oferit de acestea. Se adaug acestei cauze de perspectiv, una particular, dar la fel de devastatoare, surprins în lipsa ipotezelor de lucru. In ciuda conturrii
4 Jean-Francois Lyotard, Condiia postmodern, Traducere i prefa de Ciprian Mihali, Editura Babel, Bucureti, 1993, p. 42: "Dar prin termenul de cunoatere ("savoir") nu se înelege numai un ansamblu de enunuri denotative; în ea intr i idei legate de tiina de-a-face ("savoir-faire"), de tiina-de-a-tri ("savoir-vivre"), de tiina-de-a-asculta ("savoir-ecouter") etc. Este vorba, în acest caz. de o competen care depete determinarea i aplicarea doar a criteriului adevrului i care se extinde asupra criteriilor de eficien (calificare tehnic), de justiie i/sau de fericire (înelepciune etic), de frumusee sonor, cromatic (sensibilitatea auditiv, vizual) etc. Astfel îneleas, cunoaterea ("savoir") este ceea ce face capabil pe cineva s profeseze "bune" enunuri denotative; dar i "bune" enunuri prescriptive, "bune" enunuri evaluative ... "
s George G. lggers, New Directions in European Historiography, Wesleyen University Press, Connecticut, 1984, p. 4. 6 P. Veyne, Cum se scrie istoria?, Bucureti, 1999. ' H. White, !vfetahistory, The Johns Hopkins University Press, Baltimor & London, 1973. 8 Articolul lui L. Stane (personalitate considerat "o figur monumental a profesiunii", un barometru al schimbrilor operate în
disciplin în Marea Britanie în ultima jumtate de veac) este tiprit în revista "Past and Presenl", apreciat ca o publica~e deschis dezbaterilor, susintoare a întoarcerii narapunii i a autorului în orizontul istoriei contemporane. Semnificativ pentru eforturile sale pe acest plan este schimbarea subtitlului cu care a aprut la început, în 1952, -"A Journal of Scientific History" -dup numai ase ani, în 1958, -''A Journal ofHistorical Stadies", cf. M. Hawkins.
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
unui peisaj gri istoria era prezentat ca o disciplin înc viguroas, în msur s traverseze incertitudinile. Pstrarea pe 0 linie de plutire se datora strategiei istoricilor de a-i pstra domeniul într-o micare continu, prin absorbirea fronturilor deschise de alte discipline (etnologie, sociologie, demografie, antropologie) i prin promovarea unor noi teme de investigare (atitudinea înaintea vieii i morii, ritualuri i credine, structuri parentale, formele de sociabilitate etcY Cu toat sigurana afiat istoria se resimte într-o "turnur critic", însemnând o schimbare de paradigm în delimitarea obiectivelor sale. Este privit cu îndoial proiectul istoriei globale, capabil s articuleze la toate nivelele realitatea social, pretinzându-se renunarea la modelul totalizant brodelian în favoarea particularismului, a definirii teritoriale a obiectului de cercetat i primatul acordat decupajului social. Geografia umanitii este dinamitat, rezultând o cartografie în care capt relevan morfologia social, pluralitatea clivajelor sociale etc 10
In lurile sale de poziie H. White surpinde o baz metaistoric pentru gândire alimentat de prezena unui "protocol lingvistic i o imaginaie poetic" ("lingvistic protocol and poetic imagination"), ceea ce anuleaz diferena dintre istorie i filosofia istoriei, iar în cele din urm modific fundamentul pe care se proiecteaz istoria, având o natur estetic sau moral, mai degrab decât una epistemologic ("ultimately aesthetic or moral rather than epistemological grounds") II_
Polemica iscat a cunoscut o consacrare i instuionalizare ulterioar prin includerea unei atari tematici la sesiunile internaionale i prin publicarea unor volume i reviste. Astfel, în 1991, vedea lumina tiparului cartea lui K. Jenkins intitulat sugestiv "Re-gândind istoria", sintagm reluat apoi în 1997, în titulatura unei reviste…
Orice coresponden referitoare la publicaia "Revista Bistriei" se va adresa:
Muzeul Judeean Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./Fax: 063-211063
Ediie aprut cu sprijinul Editurii Accent 3400 Cluj-Napoca Tel. 094-775732 E-mail: [email protected]
Tiprit la S.C. Standard S.R.L., Cluj-Napoca, tel. 094-775732
Toute corespondance sera envoyee a l'adresse: Muzeul Judeean Bistria-Nsud Str. Gen. Grigore Blan, nr. 19 4400 Bistria Tel./Fax: 040-63-211063 Roumanie
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
1. SIMPOZIONUL "VIA PUBLIC, VIA PRIVAT ÎN MEDIUL URBAN TRANSILVNEAN"
Ionu COSTEA, Istoria ca reprezentare sau întoarcerea în "paradisul pierdut" ............................... 9
Oraul. Spaiul public - spaiul urban Sorin NEMETI, Spaiul public în fostele orae romane din Transilvania .................................... 16 Dan RUS CU Initiativa imperial în constructiile militare din Dacia roman ........................... 24 ' . . GYARMATI Zsolt, Contribuii privind modernizarea Clujului ................................................... 28
Repere pentru istoria vieii private Liliana SUCIU, Organizarea i amenajarea !>paiului în locuinele din aezri/e civile
de la Grditea de Munte .................................................................................... 3 6 Dan DANA, Proprietatea public sau privat la daci. Dezbaterile istoriografice i
raiunile lor ............................................................................................................... 48 Alexandru STNESCU, Aspecte ale familiei din Dacia roman. Instituia cstoriei i
concubinaju/ ................ .......................................................................... 60 Felix !viARCU, Ovidiu ENTEA, Observaii asupra cetii dacice din perioada roman i
post-roman ........................................................................... 67 Cosmin BUDEANC, Impactul colectivizrii asupra spaiului privat românesc în zona
Hunedoara-Ortie .................................................................................. 86
Instituii. Via social
Dorin-Ioan RUS, Din activitatea Societii de plutrit din Reghinul-ssesc 1853-1908 ............. 91 Valentin ORGA, Via româneasc în Ortie pân la Unirea din 1918 .................................... 96 Grigore BUDA, Instituii evreieti din Slaj în perioada interbelic ......................................... 113 Ana-Maria STAN, Preocupri cultural tiinifice i sociale ale Centrului studenesc
"Petru Maior" (1918-1925) ......................................................................... 116 Clin MORAR-VULCU, Organizare local i componen etnic. PCR Cluj 1945-1950 ....... 126 Cornel JURJU, 21 Decembrie 1989: Piaa Libertii (Cluj Napoca). Profil de
revoluionar: Lucian Mati ................................................................................ 136
Religie. Biseric. Rituri. Ritualuri MOLNAR Zsolt, Consideraii asupra spiritualitii bronzului timpuriu ................................... 143 Silvius CHI, Observai~ asupra "geografiei funerare" în opera lui Vergilius ..... .................... 156 Carmen FLOREA, Elemente devoionale în viaa asociaii/ar laice din Cluj (secolul al XV) ... 162 Aura POPA, Activitatea misiunii iezuite din Oradea .................................................................. 168 Daniel DUMITRANA, Misiunea pastoral în Biserica Român Unit. Cazul
Episcopului Ioan Bob ............................................................................ 173 Corina BEJINARIU, Moartea în cas. Performri spaiale i comportament ritual ................ 181 Irina NEMETI, Regimul spaial al ierburilor magice în credinele populare româneti ........... 196
Reprezentri. Imaginar Meda Diana BÂRC, Imaginea oraului în manuscrisele de cri populare româneti ........... 200 Mihaela GRANCEA, Reprezentri ale elitelor transilvnene în relaiile cltorilor strini
prin spaiul românesc 1683-1789 ............................................................ 205 Petre DIN, Aspecte privind viaa privat i viaa public specifice mediului urban transilvnean
reflectate în sensibilitatea cltorilor strini ai secolului al XVIII-lea .................... 213 Eugenia BÂRLEA, Schema lui Philip Aries i atitudinea fa de moarte în spaiul române.s ... 218
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Ioan CARJ, Les romains de Transylvanie et 1 'Empire des Habsbourgs dans la periode 1848-1851. Entre realite et imaginaire ................................................... 231
Naiune i minoritate Sorin MITU, Construirea ideii de patrie la intelectualii români din Transilvania în
prima jumtate a secolului al XIX-lea ................................................................... 245 Cosmin SEMAN, Moise Nicoar în Basarabia (1 839) ... ........................................................... 251 Ovidiu MUNTEAN, Observatori francezi despre naionalitile din Transilvania pân
la 1848 ....................................................................................................... 258 Adrian IVAN, La Transylvannie et ses nationalites a !afin de la Premiere Guerre .................. 263 Adrian IVAN, Les minorites nationales et la securite europeenne a !afin du XX-e siecle ........ 273
Relaii bilaterale i internaionale Vitalie BÂRC, Oraul Tyras i Imperiul roman în secolul I d.Ch. (Consideraii
numismatice i istorice) ................................................................................... 277 Ligi a RUSCU, Westponticshe Griechesadte und das Konigreich Pont os im 2 Jh. v. Ch. ........... 295 Radu MÂZA, Public i privat la sfâritul secolului al XVI-lea. Logoftul !van Norocea i
fiica sa Velica- contemporanii lui Mihai Viteazul.. ............................................. 300
Tudor SLGEAN, 12 7 4-12 77: Transilvania în sistemul politic a/lui Matei Csak ................ 311 Crina DEACONU, Frana i reorganizarea politica-economic a Europei
Central-Rsritene (1919-1921). Proiectul Confederaiei danubiene ......... 323
Il. STUDII (COMUNICRl
Monar PETIC, MOLNR Zsolt, lvfateria/e preistorice de la Târgu Mure "Cetate"- III .... 337 Nicolae GUDEA, Dacia Porolissensis. 1. Contribuii la o bibliografie a istoriei militare
i la un scurt istoric al cercetrilor ............................................................... 3 5 5 Corneliu GAIU, Vestigii feudale timpurii din nord-estul Transilvaniei ...................................... 3 79 Sanda SALONTAI, Despre arhitectura unui monument disprut. Conventul dominican
din Bistria ................................................................................................... 409
Summary
1. THE SYMPOSION "PUBLIC LIFE, PRIVATE LIFE IN TRANSYLVANIAN URBAN COMMUNITIES"
Ionu COSTEA, History as Representation ar the Re turn ta "The Losf Heaven " .............................. 9
The City. Public Space- Urban Space Sorin NEMETI, The Public Territory in The Former Roman Cities of Transylvania .. ................ 16 Dan RUSCU, Imperial Initiative in Military Aspects.from Roman Dacia ................................... 24 GYARMATI Zsolt, Contributions ta Cluj Modernization During 1867-1914 ............................. 28
Directions for the History of the Private Life Liliana SUCIU, The Space Organization in Grditea de Munte ................................................ 36 Dan DANA, Dacian Private and Public Property: Historiographical Debates .......................... 48 Alexandru STNESCU, Aspekten Betreffend der Rmischen Familie aus Dakien. Die Ehe
und das Konkubinat ............................................................................... 60 Felix MARCU, Ovidiu ENTEA, Some Considerations about Dacian Cup During
Roman Period and after ......................................................... 67 Cosmin BUDEANCA, Collectivization Impact an Romanian Private Space in
Hunedoara - Ortie Region .................................................................... 86
lnstitutions. Social Life Dorin Ioan RUS, Aus der Ttigkeit der Flosshandelsgesselschaft aus
Schsisch-Regen (1853-1908) ........................................................................... 91 Valentin ORGA, Romanian Life in Ortie Up Ta 1918 .............................................................. 96 Grigore BUDA, Social Assistance in Jewish Diaspora Jewish Communify in Slaj
District Between the Firsf and the Second World War ...................................... 113 Ana-Maria STAN, Cultural, Scientific and Social Preoccupations of Petru Maior
Student Society (1918-1925) ......................................................................... 116 Clin MORAR-VULCU, Local Organization and Ethnic Composition of the Romanian
Communis! Party Cluj, 1945-1950 ..................................................... 126 Cornel JURJU, December 2Jth 1989, Libertii Square Cluj-Napoca a Revolutionary
Projile -Lucian Mati ........................................................................................ 136
Religion. Church. Rites. Rituals MOLNAR Zsolt, Considerations an Bronze Age s Spirit ........................................................... 143 Silvius CHI, Some Considerations a baut "Funeral Geography" in Works of Vergilius .. ........ 156 Carmen FLOREA, Devotional Elements in Lay Life .from Cluj During Fifteenth Century ....... 162 Aura POPA, L 'Activi te de la Mission Jesuife D 'Oradea ............................................................ 168 Daniel DUMITRANA, Pastoral Mission in Unit arian Church Bishop Ioan Bob ..................... 173 Corina BEJINARIU, Death Phenomenon in the House. Rituals and Space Performances ....... 181 Irina NEMETI, A Spatial Systematization of Magic Herb in Romanian Tradition .................... 196
Representations. Imaginary Meda Diana BÂRC, The Image ofthe City in the Manuscripts of Romanian Folk Books ...... 200 Mihaela GRANCEA, Foreign Opinions about Public Ceremony in
Transylvania (1683-1789) ........................................................................ 205 Petre DIN, Aspects of Public and Private Life Specif'nz in Transylvanian Urban Space
in the Travels of Foreignness During 18 Century ............................................... 213
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Eugenia BÂRNEA, The Scheme of Philippe Aries and Attitudes Toward Death in Romani an Space o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 00 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 218
Ioan CÂRJ, Les Roumains de Transylvanie et L 'empire des Habsbourgs dans la Periode 1848-1851- Entre Realite et Imaginaire OOOOOOOOOoOOOOOoOoOOOooooooOooooooo 231
N ation and Minority Sorin MITU, The 1dea of Homelandfor Romanian Intellectuals in Transylvania
in The First Half of Nineteenth Century o o o o o o o 00 o o o o o o o o o o 00 o o 00 o 00 o o o o o o 00 o o o o 00 o o o o o o o o o 00 o 00 o o o o o o o o 245 Cosmin SEMAN, Moise Nicoar in Bassarabia -1839 oooooooooooooooooooooooooooOOoooooooooooooooooooooooooooooooo 251 Ovidiu MUNTEAN, French Obsen1ers about Transylvanian Nationalities up lo 18-18 0000000 00000 258 Adrian IVAN, La Transylvanie el ses Nationalites R La Fin De La Premiere Guerre OOOooooOooOoooo 263 Adrian IVAN, Les Minorites Nationales el la Securite Europeenne a la Fin Du XX-e Siecle 000 273
Bilateral and International Relationships Vi talie BÂRC, The Town of Tyras and Roman Empire in the First Century AODO o o o o O o o 00 o o o o o o o o o o 277 Ligi a RUSCU, Westpontische Griechenstdteund das Knigreich Pont os Im 20 Jh. V Chr. o o o o o 295 Radu MÂRZA, Public and Private by the end of Sixteenth Century. !van Norocea and his
Daughter Ve li ca- Contemporary to Mihai Viteazul 000000000000 OoOo 0000 0000 0000000000 0000000 300 Tudor SLGEAN, 1274-1277: Transylvania in the Politica! System of Matei Csak 0000000000000 311 Crina DEACONU, France and Politica/ and Economica/ Re-Organization of
Central-Eastern Europe (1919- 1921) The Project of Danubian Confederation 00000000 00 ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo 323
II. STUDIES AND ESSAYS
Monirr PETIC, MOLNR Zsolt, Pre-Historical Discoveries of Târgu-Mure "Cetate" -ll1 o o o o o o 33 7 Nicolae GUDEA, Dacia Porolissensis!. Beitrge zu Einer Bibliographie der
Ilitrgeschichte und zu Einer Forschungsgeschichte oooooooooooooooooooooooooooooooooooo 355 Corneliu GAIU, Des Vestiges de L 'epoque du Haul Moyen Âge au Nord de la Transylvanie 000000 379 Sanda SALONTAI, Ein Verschwundenes Baudenkmal der Vergangenheit das
Zominikanerkloster von Bistritz o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o 409
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Ionu COSTEA
Se observ în istoriografia româneasc o inexplicabil lips în orientarea spre interogarea de ordin teoretic asupra discursului despre trecut, în general prin istoriografie înelegându-se abordarea cronologic a scrierilor convergente la un eveniment, fenomen sau problematic istoric. 1 Chiar dac stârnim anumite orgolii considerm c acest dezinteres marcheaz o lipsa de maturitate specific unei comuniti academice aflat într-o perioad de post ideologie totalitar. Pe de o parte, se motiveaz acest dezinteres prin spaima unei noi grile interpretative, far relevan In fapt, deoarece prin scrisul profesat istoricul se înscrie într-o anumit perspectiv teoretic, chiar dac nu i-o asum în mod direct. Pe de alt parte, se poate constata inexistena unui cadru instituional adecvat care s susin i s promoveze o atare cercetare ca obiectiv de baz i nu doar ca pe o îndeletnicire secundar, una printre altele, în preocuprile tiinifice ale cercettorilor. Aceast perspectiv poate fi socotit ca o consecin a primei remarci, în România comunist neîncurajându-se astfel de tentative, istoria fiind un univers simbolic util legitimrii puterii politice i de aceea înconjurat de "personaliti" fidele partidului comunist. O alt cauz ar fi lipsa unui dialog intelectual relevant, absena unui dialog tiinific care s se îndeprteze de "monologul" enconomiastic, hagiografic. Ca urmare, dincolo de izolarea "obiectiv" la care este supus cultura român în general, istoriografia în mod special, prin "marginalizarea" care o caracterizeaz, fie c ne place fie c nu, se regsete o incompatibilitate cu discursul istoric occidental. Astfel, s-a pierdut interesul, apetena i înelegerea sensului unui discurs teoretic orientat spre edificarea unei cunoateri istorice în contextul dezbaterilor culturale, intelectuale ce caracterizeaz o epoc, în mod deosebit sfaritul secolului al XX-lea. Ba mai mult, se disting voci ale unor istorici care neag importana discursului teoretic, considerând istoria istoriografiei ca pe o "Cenureas" a istoriei. In cel mai bun caz, istoriografia este chemat s contribuie la reconstituirea unui climat politico-ideologic din anii totalitarismului comunist, sondarea ei regsindu-se din perspectiva istoriei ca document al epocii, ca mrturie a unei "realiti trecute" (vergangenen Wirklihkeit). Desigur, acestor cauze specifice spaiului românesc i se ataeaz altele, adevrate locuri comune în caracterizarea relaiei dintre istoric i profesia sa. S-a observat adesea c istoricii nu prea sunt interesai de filosofia i teoria istoriei. Spre exemplu, în istoriografia britanic, cazul lui Collingwood rmâne singular pân la mijlocul secolului nostru. Istoricii sunt înclinai spre judeci robuste, ca mini active, mai degrab decât speculativi, dup cum comenta M. Bloch în cartea sa despre meseria istoricului, ei iubesc viaa i le place s fie absorbii în vâltoarea acesteia2
; ei nu se simt confortabil când teoretizeaz asupra muncii lor, ci prefer în mod simplu s i-o îndeplineasc (to do it), riscând s rmân prizonierii tientismului motenit din secolul trecut. 3
1 F. Ankersmit, Tropology and History, 1994, p. 103. 2 M. Bloch, Apologie pour 1 'histoire ou metier d'histoire, Paris, 1967, p. 13: "L'incomprehension du present nail fatalement de
l'ignorance du passe. Mais il n'est peut-etre moins vain de s'epuiser a comprendre le passe, si l'on ne sail rien du present. J'ai deja ailleurs rappele 1 'anecdote: j 'accompagnais, a Stockolm, Henri Pirenne; a peine arrives, il me dit: <Qu' allons-nous voir d 'a bord? II parait qu'il y a un Hotel de Viile lout neuf. Commencons par lui>. Puis, comme s'il voulait prevenir un etonnement, il ajouta: <Si j'etais un antiquaire, je n'aurais d'yeux que pour les vieilles choses. Mais je suis un historien. C'est pourquoi j'aime la vie>. Cette faculte d'apprehension du vivant, voila bien, en effet, la qualite maitresse de l'historien."
1 Paul K. Conkin, Ronald N. Stromberg, Heritage and Challenge. The History and Theory of History, Forum Press, Arlington Heights, Illinois, 1989, p. 94.
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
10
În rândurile de fa nu ne propunem decât o modest i sumar trecere în revist a principalelor teorii interpretative frecventate de istoriografia occidental în anii '80-'90, cu special privire asupra a ceea ce se numete "turnura lingvistic" în definirea concepiei i scrisului despre trecut.
Peisajul cultural în amploarea sa, s-a orientat în secolul pe care-I traversm spre utilitarism i construirea unei lumi în afara spaimelor i dezastrelor, în edificarea unei lumi controlat i sigur. Ca o reacie în faa acestei artificialiti într-o zon a interdisciplinaritii, prin comunicarea istoriei cu antropologia se regsete o provocare a omului contemporan pentru a se apleca spre o "lume natural",redescoperit în afara inovaiilor tehnice, o lume primar, populat de mituri i poveti, propus de paradigma postmodern. De aici izvorte tendina istoricilor de a scrie o istorie-poveste eliberat din chingile tehnicismului identificat în istoriografie de experiena cantitativ sau structural.
Marcându-ne profund proiecia identitar, istoria a devenit pentru societatea modern un "clcâi al lui Ahile". Proclamat drept tiin, integrat umanisticii, istoria a tins s-i subordoneze spaiul cunoaterii sociale. Însumând un spaiu interdisciplinar, printr-o perspectiv concertant dezvoltat în raporturile cu sociologia, etnologia, psihologia i antropologia, istoriei i se ofer un nou bagaj conceptual, dar i semnificaii reformulate la nivelul motivaiilor umane. In acest context se desprind dou trsturi marcante. In primul rând se constat o specializare a istoriei, apunând vremea când istoricii scriau best-sellers i deveneau figuri publice familiare; iar în al doilea rând, se constat ocuparea unui statut tiinific din partea istoriei. Începutul secolului impune dezbaterea despre metod în cercetarea trecutului (Methodenstreit), tiinele umane desprinzându-se de tirania fizicii. Exprimat categoric aceast opiune în cuvintele lui H. Bergson ("este o grav eroare s gândeti despre societate în acelai fel ca despre natur"), va contura în geografia cunoaterii dou zone distincte i opozite, Geistwissenschaften i Naturwissenschaften. O dat cu "macularea îngerilor" promovat de societatea postindustrial, reduta istoriei a fost supus unei redimensionri care n-a atins doar suprafaa, de altfel într-o permanent micare, ci adâncurile tectonice, natura disciplinei. Istoria (scrisul istoric) se delimiteaz de trecut (realitatea trecut) i este îneleas ca o form de cunoatere a crei stabilitate se resimte subminat de relativism i perspectivism~ Sunt suspectate i
puse în discuie obiectivitatea în cunoaterea istoric, libertatea anchetei istoricului i credina în continuitatea dezvoltrii istoriei5
. Asaltul se regsete în perimetrul filosofiei istoriei sau dinspre pozitivismul logic Ofensiva cunoate o resuscitare în anii '70 prin cartea lui Paul Veyne6
, în spaiul francez, i Hayden White7 , în cel anglo
saxon i a fost reactualizat la începutul anilor '80 cu studiul lui Lawrence Stone dedicat resureciei naraiunii în detrimentul unei istorii hipermatematizate, o istorie cantitativ i serial sau, în varianta sa cea mai pronunat, dezvoltat în cuprinsul literaturii de specialitate din America, sub formula cliometriei. 8 Dup aproape zece ani, în primul numr din 1988, editorii revistei "Annales" remarcau simptomele unei crize cu care se confruntau tiinele sociale, reperabil în abandonarea sistemului global de interpretare, a "paradigmelor dominante" impuse un timp de structuralism sau marxism, o dat cu refuzul suportului ideologic oferit de acestea. Se adaug acestei cauze de perspectiv, una particular, dar la fel de devastatoare, surprins în lipsa ipotezelor de lucru. In ciuda conturrii
4 Jean-Francois Lyotard, Condiia postmodern, Traducere i prefa de Ciprian Mihali, Editura Babel, Bucureti, 1993, p. 42: "Dar prin termenul de cunoatere ("savoir") nu se înelege numai un ansamblu de enunuri denotative; în ea intr i idei legate de tiina de-a-face ("savoir-faire"), de tiina-de-a-tri ("savoir-vivre"), de tiina-de-a-asculta ("savoir-ecouter") etc. Este vorba, în acest caz. de o competen care depete determinarea i aplicarea doar a criteriului adevrului i care se extinde asupra criteriilor de eficien (calificare tehnic), de justiie i/sau de fericire (înelepciune etic), de frumusee sonor, cromatic (sensibilitatea auditiv, vizual) etc. Astfel îneleas, cunoaterea ("savoir") este ceea ce face capabil pe cineva s profeseze "bune" enunuri denotative; dar i "bune" enunuri prescriptive, "bune" enunuri evaluative ... "
s George G. lggers, New Directions in European Historiography, Wesleyen University Press, Connecticut, 1984, p. 4. 6 P. Veyne, Cum se scrie istoria?, Bucureti, 1999. ' H. White, !vfetahistory, The Johns Hopkins University Press, Baltimor & London, 1973. 8 Articolul lui L. Stane (personalitate considerat "o figur monumental a profesiunii", un barometru al schimbrilor operate în
disciplin în Marea Britanie în ultima jumtate de veac) este tiprit în revista "Past and Presenl", apreciat ca o publica~e deschis dezbaterilor, susintoare a întoarcerii narapunii i a autorului în orizontul istoriei contemporane. Semnificativ pentru eforturile sale pe acest plan este schimbarea subtitlului cu care a aprut la început, în 1952, -"A Journal of Scientific History" -dup numai ase ani, în 1958, -''A Journal ofHistorical Stadies", cf. M. Hawkins.
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
unui peisaj gri istoria era prezentat ca o disciplin înc viguroas, în msur s traverseze incertitudinile. Pstrarea pe 0 linie de plutire se datora strategiei istoricilor de a-i pstra domeniul într-o micare continu, prin absorbirea fronturilor deschise de alte discipline (etnologie, sociologie, demografie, antropologie) i prin promovarea unor noi teme de investigare (atitudinea înaintea vieii i morii, ritualuri i credine, structuri parentale, formele de sociabilitate etcY Cu toat sigurana afiat istoria se resimte într-o "turnur critic", însemnând o schimbare de paradigm în delimitarea obiectivelor sale. Este privit cu îndoial proiectul istoriei globale, capabil s articuleze la toate nivelele realitatea social, pretinzându-se renunarea la modelul totalizant brodelian în favoarea particularismului, a definirii teritoriale a obiectului de cercetat i primatul acordat decupajului social. Geografia umanitii este dinamitat, rezultând o cartografie în care capt relevan morfologia social, pluralitatea clivajelor sociale etc 10
In lurile sale de poziie H. White surpinde o baz metaistoric pentru gândire alimentat de prezena unui "protocol lingvistic i o imaginaie poetic" ("lingvistic protocol and poetic imagination"), ceea ce anuleaz diferena dintre istorie i filosofia istoriei, iar în cele din urm modific fundamentul pe care se proiecteaz istoria, având o natur estetic sau moral, mai degrab decât una epistemologic ("ultimately aesthetic or moral rather than epistemological grounds") II_
Polemica iscat a cunoscut o consacrare i instuionalizare ulterioar prin includerea unei atari tematici la sesiunile internaionale i prin publicarea unor volume i reviste. Astfel, în 1991, vedea lumina tiparului cartea lui K. Jenkins intitulat sugestiv "Re-gândind istoria", sintagm reluat apoi în 1997, în titulatura unei reviste…
