S.C. NTX Projekt S.R.L. - isuvl.ro. Logistica/Pr_Inv_2016/01. Caiet de sarcini.pdf · S.C. NTX...

of 56

S.C. NTX Projekt S.R.L. Str. I. C. Bratianu, Nr. 2, Bl. A69, Sc. D, Ap. 9, Ramnicu Valcea, CIF: 28341555 Tel: 0740.035.985, e-mail: [email protected]

„TERMOSISTEM, CENTRALA TERMICA, INSTALATIE DE INCALZIRE SI DE APA CALDA MENAJERA LA DETASAMENTUL DE POMPIERI DRAGASANI - JUDETUL

VALCEA”

Faza de proiectare: P. Th. + D.D.E.

CAIETE DE SARCINI

SPECIALITATEA ARHITECTURA

CUPRINS: - 1. GENERALITATI - 2.1. CADRU LEGISLATIV GENERAL CE TREBUIE RESPECTAT IN TIMPUL EXECUTIEI

LUCRARILOR - 2.2. HOTARARI DE GUVERN REFERITOARE LA CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA PENTRU RISCURI SPECIFICE - 2.3. REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE REFERITOARE LA ECHIPAMENTELE DE

MUNCA UTILIZATE PE SANTIERELE DE CONSTRUCTII - 2.4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFASURATA LA

INALTIME - 2.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII IMPOTRIVA ELECTROCUTARII - 2.6. STANDARDE DE SECURITATE A MUNCII CE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL

EXECUTIEI LUCRARILOR - A. IZOLAREA TERMICA LA EXTERIOR A PERETILOR DE INCHIDERE, A SOCLULUI, A ZONEI

GLAFURILOR SI FERESTRELOR - B. INLOCUIREA TAMPLARIEI DIN LEMN SI METAL EXISTENTE CU TAMPLARIE DIN P.V.C. CU

GEAM TERMOIZOLANT SI INLOCUIREA USILOR METALICE DE GARAJ CU USI SECTIONALE INDUSTRIALE DIN PANOURI DE TABLA GALVANIZATA SI IZOLATIE TERMICA

- C. INLOCUIREA INVELITORII EXISTENTE, DETERIORATE, DIN TIGLA CERAMICA, CU PANOURI METALICE PROFILATE (TIGLA METALICA), REPARAREA STRUCTURII ACOPERISULUI SI PREVEDEREA DE TAMPLARIE CU TOCURI SI CERCEVELE DIN P.V.C. PENTRU OCHIURILE REALIZATE IN ACOPERIS IN VEDEREA PASTRARII CIRCULATIEI LIBERE A AERULUI IN POD

- D. IZOLAREA TERMICA A PLANSEULUI ETAJULUI SPRE POD

mailto:[email protected]�

of 56

1. GENERALITATI 1.1. Prezentele caiete de sarcini au ca obiect lucrarile de arhitectura privind: „TERMOSISTEM, CENTRALA TERMICA, INSTALATIE DE INCALZIRE SI DE APA CALDA MENAJERA LA DETASAMENTUL DE POMPIERI DRAGASANI - JUDETUL VALCEA”, lucrari precizate prin proiectul tehnic si detaliile de executie in conformitate cu tema de proiectare completata conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea. 1.2. Executantul (antreprenorul general) va prelua frontul de lucru in baza unui proces verbal, conform prevederilor reglementarilor in vigoare. Inainte de inceperea lucrarilor, antrepriza (antreprenorul general) va confrunta proiectul cu situatia de pe teren, iar in cazul lucrarilor speciale pe care nu le poate executa cu fortele proprii se va consulta cu subantreprizele specializate atat in privinta conditiilor tehnice de executie cat si a pretului si termenului. Inaintea inceperii lucrarilor executantul va solicita proiectantului, dupa caz, prelucrarea documentatiei de executie si eventual elucidarea unor aspecte neconcordante fata de situatia din teren. 1.3. Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru executarea lucrarilor, in conformitate cu proiectul. In afara de verificarea terenului, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri intre diferite piese, sa le semnaleze in scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp de catre proiectant. In caz contrar, antrepriza ramane responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse in sarcina ei. Antrepriza va elabora, dupa caz, in baza proiectului de executie, o documentatia tehnologica de executie pe domenii specializate, evidentiate in graficul de esalonare a executiei precum si documentatia privind organizarea de santier si a masurilor de protectie a constructiei si imprejurimilor acesteia. 1.4. Antrepriza este obligata sa faca toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au fost predate la contractare, precum si sa intocmeasca obiectiunile, inclusiv sugestiile pe care le considera optime, pentru eventualele imbunatatiri ale solutiilor din proiect. Este obligatoriu ca antrepriza sa traseze sau sa puncteze o linie de vagris, dupa executarea desfacerilor si a decaparilor si sa intretina pe toata durata santierului, pana la executarea straturilor finite la diferitele nivele, aceasta linie. 1.5. Proiectantul impreuna cu antreprenorul general, subantreprenorii si beneficiarul vor intocmi graficul de esalonare al lucrarilor dupa acceptarea ofertei de catre beneficiar, in functie de ordinea fireasca a lucrarilor si de capacitatea de finantare. 1.6. Subantreprenorii vor beneficia de conditiile necesare de lucru in santier, asigurate de catre antrepriza generala si se vor supune acelorasi norme si regulamente privind igiena, protectia muncii, P.S.I.. 1.7. Atat antrepriza cat si subantreprizele vor lucra numai cu materiale agrementate pe teritoriul tarii si sunt obligate sa ceara certificate de calitate si garantie furnizorilor de materiale; documentele vor fi puse la dispozitia comisiei de receptie. 1.8. Lucrarile executate de catre antreprenor sau subantreprenori in ateliere vor fi montate numai dupa vizionarea si avizul proiectantului, iar dupa caz executia in serie se va face dupa avizarea prototipului. 1.9. Antrepriza va executa lucrarile astfel incat sa fie produse cat mai putine inconveniente stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, luand masuri pentru a nu impiedica circulatia si accesul la cladirile invecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare plantatiile, constructiile, instalatiile invecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de catre dirigintele de santier in acest scop. Antrepriza va lua masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare, beneficiarul neluandu-si nicio raspundere in privinta acestora. Antrepriza este obligata sa asigure paza lucrarilor santierului, pana la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari.

of 56

Antrepriza va lua masurile pentru prevenirea incendiilor pe santier, conform legislatiei in vigoare, in caz contrar va fi raspunzatoare de eventualele pagube produse atat in cadrul santierului cat si limitrof (constructii, imobile invecinate, afectate). Antrepriza se va asigura ca lucrarile de executie se vor efectua strict in interiorul limitelor imobilului aferent santierului, fara afectarea domeniului public si fara tulburarea imobilelor invecinate. 1.10. Antrepriza este obligata sa ia toate masurile si sa realizeze toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier sa fie feriti de accidente. In acest sens antrepriza va intocmi toate formalitatile privind masurile de securitate si sanatate a muncii si va asigura toate conditiile privind protectia si igiena muncii, conform legislatiei in vigoare. Pentru orice accident survenit pe santier, in timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza ramane singura responsabila, atat fata de persoana accidentata / familia persoanei accidentate, cat si fata de autoritati, fara recurs in contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va acorda autoritatilor publice tot sprijinul solicitat in vederea desfasurarii cercetarilor necesare in asemenea situatii. Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va urmari respectarea conditiilor elementare de igiena necesare (va asigura dotarea santierului cu grupuri sanitare ecologice, va asigura cazarea lucratorilor in conditii corespunzatoare, etc.). 1.11. La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile rezultate din executie, va inlatura movilele de pamant, materialele reziduale, molozul, gunoaiele, astfel incat lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii / spatii verzi care au fost afectate / distruse in timpul lucrarilor de executie, acestea vor fi refacute integral de catre antrepriza, pe cheltuiala sa. 1.12. Dirigintele de santier va controla si verifica intocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de catre dirigintele de santier nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor. Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia la cunostinta inscrierile facute si sa le subscrie. 1.13. Antrepriza este datoare sa execute ordinele de santier (dispozitii de santier) date de catre beneficiar sau proiectant prin intermediul dirigintelui de santier. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte, prin carnetul de ordine de santier care se va pastra in permanenta la locul lucrarii. Daca pe timpul executiei apar lucrari suplimentare, acestea vor fi transmise antreprenorului prin dispozitii de santier sau prin proiecte suplimentare intocmite de proiectant cu acordul beneficiarului. Dispozitiile de santier si proiectele suplimentare vor fi atasate carnetului. In baza dispozitiilor de santier si / sau proiectelor suplimentare antrepriza va intocmi devize oferta suplimentare. Intra in sarcina antreprizei subscrierea in carnet a fiecarui ordin primit. 1.14. Executantul (antreprenorul general) si executantii lucrarilor de specialitate impreuna cu dirigintele de santier, responsabilul tehnic cu executia si, dupa caz, cu proiectantul, vor intocmi procesele verbale, pe faze de executie, in special pentru lucrari ascunse; in unele cazuri se pot cere si opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate. La terminarea executiei se vor intocmi documentele de receptie a lucrarii, in baza documentatiei tehnico-economice si a documentelor elaborate pe parcursul lucrarilor (procese verbale de preluare front lucru, procese verbale de executie pe faze de lucrari si pentru lucrari ascunse, dispozitii de santier, etc.), conform reglementarilor in vigoare 1.15. Imediat dupa finalizarea lucrarilor, in urma sesizarii facute de catre dirigintele de santier, in baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia la terminarea lucrarilor urmata apoi de receptia finala la expirarea perioadei de garantie, conform legislatiei in vigoare. 1.16. Antrepriza este obligata sa predea dirigintelui de santier, prin proces-verbal, obiectele sau materialele de orice fel, gasite in timpul executarii lucrarilor de sapaturi, demolari. 1.17. In timpul executiei, in caz de neconformitate a lucrarilor cu documentatiile tehnice avizate, beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si poate dispune masuri de remediere a situatiei. Cheltuielile vor fi suportate de catre antrepriza.

of 56

1.18. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de antrepriza si aprobata de catre beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995 (cu completarile si modificarile ulterioare). Ca parte a cerintelor de calitate in constructii antreprenorul general, proiectantii si beneficiarul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare directa, vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in contractul pentru lucrari. In absenta sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau standarde europene relevante. Antreprenorul general trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor caiete de sarcini. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Acest caiet de sarcini defineste standardele minime, dar se poate modifica sau completa cu acordul proiectantului si al beneficiarului. Aprobarea doar de catre proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale, in aceste cazuri este necesar si acordul in scris al beneficiarului. 2.1. CADRU LEGISLATIV GENERAL CE TREBUIE RESPECTAT IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR: Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006; Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotarirea de Guvern nr.1425/2006 cu modificarile ulterioare (Hotarirea de Guvernnr.955/2010); P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului. STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, publicate in Monitorul Oficial nr. 132/ 27 mai 1994 Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Normele metodologice de aplicare, republicata in Monitorul Oficial nr. 47 din 29 ianuarie 2001 Norme generale de protectie a muncii – noiembrie 1998 IM006-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii; IM007-90 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje. Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul Protectiei Muncii; Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul Protectiei Muncii;

of 56

Prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul Protectiei Muncii; Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor. Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca - Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006 PROIECT - Hotarare de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca Monitorul Oficial nr. 378/29.04.2004 Legea nr. 186/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.171/2005 pentru modificarea si competarea Legii nr . 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale Monitorul Oficial nr. 440/22.05.2006 Legea nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale Monitorul Oficial nr.509/13.06.2006 2.2. HOTARARI DE GUVERN REFERITOARE LA CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU RISCURI SPECIFICE: Hotararea Guvernului nr.300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotararea Guvernului nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca Hotararea Guvernului nr.1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Hotararea Guvernului nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Hotararea Guvernului nr.493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotararea Guvernului nr.1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotararea Guvernului nr.1028/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot sa fie expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive Hotararea Guvernului nr.1136/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de expunerea la campuri electromagnetice Hotararea Guvernului nr.510/2010 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale Hotararea Guvernului nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare Hotararea Guvernului nr.971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotararea Guvernului nr.1218/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici in munca Hotararea Guvernului nr.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenti biologici in munca Hotararea Guvernului nr.1875/2005 privind protectia securitatii si sanatatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotararea Guvernului nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotararea Guvernului nr.1093/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni in munca

of 56

Hotararea Guvernului nr.600/13.06.2007 privind protectia tinerilor la locul de munca 2.3. REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE REFERITOARE LA ECHIPAMENTELE DE MUNCA UTILIZATE PE SANTIERELE DE CONSTRUCTII: Hotararea Guvernului nr.1029/2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor Hotararea Guvernului nr.457/R1/2003 privind privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune Hotararea Guvernului nr.982/2007 privind compatibilitatea electromagnetica Hotararea Guvernului nr.1756/2007 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor Hotararea Guvernului nr.752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive Hotararea Guvernului nr.207/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata Hotararea Guvernului nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca Hotararea Guvernului nr.115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata Hotararea Guvernului nr.622/R1/2004 privind stabilirea conditiilor privind introducerea pe piata a produselor din constructii Legea nr.245/2004 privind securitatea generala a produselor 2.4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFASURATA LA INALTIME: Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pana la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol. Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime“. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate permanent. La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decat pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Componenta echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime se va stabili si acesta se va acorda in functie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul conditiilor de munca, pe baza “Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie“, elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii echipamentului individual de protectie. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat in timpul lucrului, cat si in timpul accesului la si de la locul de munca.

of 56

Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu franghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului. In functie de caracteristicile locului de munca se vor acorda tipuri diferite de centuri de siguranta, care sa asigure, dupa caz, sprijinirea, suspendarea corpului sau oprirea accesului intr-o zona periculoasa. In functie de cota de amplasare la inaltime a locului de munca, timpul de lucru efectiv va fi stabilit de persoana juridica sau fizica, cu avizul Ministerului Sanatatii, astfel ca solicitarile psiho-functionale ale salariatilor sa nu afecteze capacitatea de munca a acestora. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati. Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur. Echipamentul individual de protectie trebuie sa evite, in caz de cadere, o ciocnire a corpului de un obstacol; de asemenea, forta de franare nu trebuie sa depaseasca valoarea dincolo de care apar leziuni corporale. Trebuie, de asemenea, sa prezinte perfecta siguranta impotriva deschiderii sau ruperii unui element al dispozitivului, ceea ce ar provoca caderea utilizatorului. Aceasta grupa de EIP trebuie sa asigure utilizatorul ca la sfarsitul fazei de franare se va gasi intr-o pozitie corespunzatoare, care sa-i permita, daca este cazul, sa primeasca ajutor. In prospectul EIP trebuie sa se precizeze:

- caracteristicile impuse pentru punctul de ancorare sigur, precum si “spatiul liber“ minim de sub utilizator si din jurul acestuia;

- modul adecvat de a purta dispozitivul atasat pe corp si de a racorda sistemul sau de legatura la punctul de ancorare sigur.

Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). La locurile de munca cu grad mare de accidentare se vor asigura puncte de prim ajutor, care vor fi amenajate, organizate, dotate si vor functiona potrivit Normelor Ministerului Sanatatii. Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune. Semnalizarea de securitate si sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim-ajutor si se realizeaza, dupa caz, in maniera permanenta sau ocazionala. Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie. Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel: prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta; prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol. Salariatii trebuie sa fie informati si instruiti privind semnalizarea de securitate si sanatate utilizata la locul de munca. Semnalele de avertizare trebuie sa fie usor de perceput si de inteles si sa fie lipsite de ambiguitate. Salariatii trebuie sa poata patrunde in toate locurile necesare efectuarii operatiilor de lucru, iar acestea trebuie sa fie iluminate corespunzator sarcinii de lucru care se efectueaza. Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.

of 56

Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod cat mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru. Caile de acces de urgenta si iesirile care au nevoie de iluminat trebuie sa fie dotate cu instalatii de iluminare de siguranta in caz de defectare a sistemului principal de iluminat. Caile de acces de urgenta si iesirile, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie sa fie libere de orice obstacole, astfel incat sa poata fi utilizate in orice moment fara dificultate. Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii. Locurile de munca de pe platforme vor fi prevazute cu balustrade, pentru evitarea pericolului de cadere in gol. Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare, avertizoare sau inscriptii luminoase). Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca“ , elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Executantul este obligat sa asigure un sistem operativ de informare a lucratorilor asupra pericolelor la care sunt expusi si asupra masurilor de protectie care au fost luate. De asemenea, trebuie sa asigure instruirea lucratorilor privind modul in care urmeaza sa intrerupa lucrul si sa paraseaca locul de munca spre o zona sigura, in cazul aparitiei unei situatii de pericol iminent. Chiar si atunci cand conducatorul locului de munca lipseste, instructajul trebuie sa asigure responsabilitatea lucratorilor pentru desfasurarea actiunilor proprii in conditii corespunzatoare. Executantul trebuie sa interzica continuarea sau reluarea activitatii inainte de eliminarea cauzelor care au creat situatia de pericol iminent. 2.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII IMPOTRIVA ELECTROCUTARII Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice; b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare); c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamant si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie; j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru. Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin a tingere directa sunt urmatoarele:

of 56

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de catre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal; c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe. Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele: 1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamant; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante. Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare. Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa fie rezistente la solicitarile fizice si chimice in mediul in care functioneaza. In afara de conditia impusa privind protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa, carcasele si invelisurile trebuie sa fie in constructie corespunzatoare protectiei impotriva incendiilor si exploziilor. Nu se vor folosi improvizatii de echipamente si utilaje. Ingradirile de protectie trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu existe elemente sub tensiune neingradite in zona de activitate a omului. Ingradirile mobile trebuie sa se foloseasca pentru protectia persoanelor numai in timpul executarii unor lucrari in instalatiile electrice, impotriva atingerii directe sau prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare etc.) de partile active, la distante mai mici decat cele admise de protectie. 2.6. STANDARDE DE SECURITATE A MUNCII CE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR: STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori, muncitori montatori STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Franghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi, vulcanizate liber STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii tehnice generale de calitate

of 56

STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Carlige de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru franghie. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie, verificare STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor La executia lucrarilor, executantul va respecta atit dispozitiile normelor de mai sus, cit si orice alte norme P.S.I. si N.T.S.M. specifice activitatii de santier in vigoare la data executarii lucrarilor. A. IZOLAREA TERMICA LA EXTERIOR A PERETILOR DE INCHIDERE, A SOCLULUI, A ZONEI GLAFURILOR SI FERESTRELOR Izolarea termica la exterior a peretilor de inchidere, a soclului, a zonei glafurilor ferestrelor are influenta asupra consumului de caldura prin reducerea fluxului termic disipat prin peretii exteriori. A.1.1. LUCRARI DE DESFACERE, DECAPARE, DEMONTARE: Pentru executarea termosistemului fatadelor, se vor realiza lucrari de desfacere a finisajelor existente la pereti, atice si soclu pana la caramida, respectiv beton armat (inclusiv: desfacerea straturilor termoizolante din polistiren expandat de cca 10cm, tencuite, aplicate cu caracter temporar la nivelul parterului, coltul nord-estic al cladirii; demontarea gratiilor metalice de la goluri de ferestre; demontarea unitatilor de exterior ale aparatelor de aer conditionat; demontarea corpurilor de iluminat exterior; demontarea cablurilor existente la nivelul fatadelor; demontarea casetei inscriptionate; demontarea camerelor de luat vederi; demontarea antenelor, sirenelor si a scarii metalice de acces in pod; demontarea tevilor de scurgere aferente colectarii apelor pluviale din perioada in care cadirea avea acoperis terasa - conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea). Dupa finalizarea lucrarilor de executie propuse prin prezenta documentatie, echipamentele specifice necesare (ex.: sirene) vor fi montate la nivelul fatadelor cladirii, conform legislatiei in vigoare. De asemenea se va demonta si tamplaria exterioara (usi si ferestre) din: lemn cu geam simplu, clar; metal, precum si tamplaria din P.V.C. culoare alb cu geam termoizolant - defecta - existenta la nivelul parterului, la "sala curatat vesela". Vor fi desfacute finisajele exterioare existente in zona glafurilor ferestrelor si in zona spaletilor de usi, ferestre si porti sectionale, precum si finisajele interioare aferente zonei glafurilor ferestrelor, (tavanului garajului si peretilor laterali ai garajujui - propusi spre termoizolare - conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea). A.1.2. STANDARDE SI NORME NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor

of 56

ORDIN Nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata in 2014, Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de Urgenta nr. 61/2006 aprobata cu modificari si completari prin Legea 27/2007); Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Hotararea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, modificata si completata prin H.G. nr. 358/11.04. 2007; Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.1364/1499/2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor (M Of. 232/04.04.2007, anexele 1-8 in nr. 232 bis din aceeasi data.); Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri; Hotararea de Guvern nr. 349/2 005 privind depozitarea deseurilor; Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor modificat de Ordinul nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor; Hotararea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; Hotararea de Guvern 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1013/2006 privind transferul de deseuri; Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 215 /2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice. Deseurile din constructii si demolari sunt incadrate la categoria 17 conform Catalogului European al Deseurilor, iar in Romania sunt reglementate prin Hotararea Guvernului nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor introduce in cadrul serviciului de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodarie comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale) si activitatea de „colectare, transport si depozitare a deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari” ca activitate separata de ”precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere”. A.1.3. ECHIPAMENT La lucrarile de desfacere a tencuielilor existente nu se vor folosi ciocane pneumatice, baroase, rangi, etc, care pot produce vibratii si pot duce la pierderea stabilitatii unor elemente structurale. Operatiunea de desfacere a tencuielilor se executa manual, in metoda traditionala, cu dalti, ciocane, lopeti, tobogan de evacuare, schele. Tehnologia de demolare manuala traditionala consta in principal in montarea – demontarea si mutarea jgheaburilor de evacuare a deseurilor si a schelelor, executarea lucrarilor propriuzise de demolare si desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, sortarea si stivuirea acestora.

of 56

Deseurile din constructii si demolari sunt stocate la locul de generare, urmand apoi sa fie transportate la instalatiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton si caramizi) ori la depozitele de deseuri. A.1.4. MATERIALE Din operatiunea de desfacere provine molozul. Pentru a se evita impactul negativ asupra mediului, trebuie acordata atentie deosebita stocarii temporare a deseurilor din constructii si demolari la locul de generare. Alegerea amplasamentului pentru stocarea temporara a deseurilor rezultate, depinde de tipul activitatii care se desfasoara. In cazul activitatii de constructii, trebuie sa fie prevazute zone de stocare a deseurilor in planul organizarii de santier. Stocarea deseurilor se poate realiza in gramezi sau in containere metalice in functie de cantitatile si tipurile de deseuri generate. Stocarea propriu-zisa a deseurilor se realizeaza in containere speciale, in cazul deseurilor reciclabile rezultate din demolarea selectiva sau din sortarea preliminara si in cazul deseurilor rezultate in timpul lucrarilor de constructie. Containerele vor fi amplasate astfel incat sa fie permis accesul usor pentru realizarea operatiilor de descarcare si pentru preluarea acestora pe platformele mijloacelor de transport rutier. Containerele vor fi etichetate cu numele categoriei de deseuri pentru care sunt destinate. De regula, containerele vor fi dotate cu capac, pentru reducerea riscului ca apele meteorice sa spele deseurile sau sa se acumuleze in containere. Containerele trebuie supravegheate pe durata stocarii din punct de vedere al integritatii fizice, in vederea evitarii scurgerilor sau imprastierii accidentale. Se interzice umplerea in exces a containerelor. Trebuie avut in vedere ca prin umplere, containerelor sa nu li se schimbe semnificativ pozitia proiectiei centrului de greutate in plan orizontal. Se vor lua masuri pentru ca amplasamentul de stocare sa nu afecteze caile de acces si gramezile de deseuri sa fie stabile. Criteriile de selectare a zonelor de stocare temporara a deseurilor nepericuloase (zone aflate in limitele amplasamentelor pe care se realizeaza activitati de constructii si/sau demolari) sunt urmatoarele: marimea zonei de stocare - in functie de dimensiunile amplasamentului pe care se realizeaza operatiile de constructii si demolari si de volumul de lucrari desfasurate; accesul mijloacelor de transport - drum de acces care sa fie practicabil si in conditii meteorologice nefavorabile; utilitati – in cazul stocarii molozului trebuie sa fie asigurat accesul cisternelor cu apa. Amplasamentele pentru stocarea temporara a deseurilor periculoase din constructii si demolari si a solurilor contaminate se infiinteaza in general pe, sau in apropierea amplasamentelor unde au loc operatiile de constructie/demolare, respectiv decontaminare. Categoriile de deseuri periculoase care sunt interzise la stocare pe amplasamentele de stocare temporara a deseurilor din constructii si demolari sunt: deseurile asimilabile deseurilor menajere, rezultate din activitatile desfasurate in/pe instalatiile/amplasamentele de stocare; deseuri industriale periculoase provenite din instalatii dezafectate. In cazul in care, din cauza structurii, deseurile nepericuloase nu pot fi separate de deseurile periculoase (in cazul demolarii neselective), este permisa stocarea acestor deseuri in amestec, pe amplasamentul de stocare temporara a deseurilor periculoase din constructii si demolari. Stocarea temporara a deseurilor din constructii si demolari se poate face, in functie de modul de realizare a demolarii sau constructiei in urmatoarele moduri: - direct pe amplasamentul obiectivelor demolate pentru deseuri de materiale de constructie in cazul demolarilor selective, deseuri de sticla, metal, lemn si materiale de constructii in cazul demolarilor clasice cu sau fara tratare la locul de generare - pe platforme pe care se aseaza containere metalice pentru: deseuri de sticla, metal, lemn, plastic rezultate din demolarea selectiva sau din demolarea cu tratare la locul de generare, deseuri de materiale de constructii in amestec, rezultate din activitatile de constructii.

of 56

Deseurile reciclabile (rezultate in urma demolarii selective sau a sortarii preliminare) sunt depozitate in containere metalice de capacitate mare (ex. 10 mc). In cazul existentei pe amplasament a unei zone betonate/asfaltate, se recomanda amplasarea containerelor de stocare in aceasta zona. In cazul activitatilor de constructii, stocarea deseurilor nepericuloase se realizeaza in containere metalice de capacitate mare. Pentru fiecare categorie de deseuri reciclabile in parte, se recomanda sa se asigure un container separat, si anume: sticla; metal; plastic; lemn; alte resturi de materiale de constructii. Perioada de stocare temporara a deseurilor din constructii si demolari poate varia in functie de marimea amplasamentului de stocare si de distanta fata de instalatiile de de tratare/valorificare/eliminare. Perioada de functionare a facilitatii de stocare temporara a deseurilor periculoase este strict legata de perioada de desfasurare a activitatilor de constructie respectiv demolare/decontaminare. Perioada este stabilita in autorizatia de construire, respectiv demolare. Cel tarziu, pana la data expirarii autorizatiei de construire/desfiintare, este obligatoriu transportul la instalatiile de valorificare/eliminare a deseurileor stocate temporar pe amplasament. Stocarea deseurilor periculoase din constructii si demolari se realizeaza in general in containere de metal de mare capacitate. In cazul in care pe amplasamentul santierului exista o platforma betonata ce poate fi utilizata (grad de inclinare redus, acces facil), se recomanda utilizarea acesteia pentru amplasarea containerelor. Containerele utilizate trebuie sa asigure un grad ridicat de impermeabilizare astfel incat sa nu permita scurgerea de lichide din recipienti in timpul manipularii (stocarii) si al transportului. Este obligatorie utilizarea de containere care sa poata fi inchise si securizate. Stocarea deseurilor periculoase se realizeaza separat, pe categorii, in functie de caracteristicile acestora si de posibilitatile de identificare existente (personal cu experienta si cunostinte in aceasta problematica). Este recomandata stocarea separata cel putin a urmatoarelor categorii de deseuri periculoase: deseuri ce contin PCB (transformatoare, condensatori, materiale textile impregnate cu ulei cu PCB etc.); deseuri de azbest (placi de azbociment utilizate la acoperirea cladirilor, materiale de izolatii etc.). Deseurile cu continut de azbest stocate, trebuie ambalate, in functie de dimensiune, in saci de plastic sau folie de polietilena. Sacii se umplu doar partial cu deseuri pentru a putea fi inchisi usor. In momentul inchiderii sacilor, trebuie impiedicata iesirea aerului din acestia. Sacii inchisi si etichetati se introduc, la randul lor, in alti saci de plastic rezistenti si transparenti. Etichetarea, atat a deseurilor cu azbest ambalate in saci, cat si a celor ambalate in folie de polietilena, este obligatorie si se realizeaza conform prevederilor HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, cu modificarile si completarile ulterioare. Containerul in care se depoziteaza deseurile cu azbest trebuie neaparat sa fie securizat (de ex. incuiat). In ceea ce priveste stocarea deseurilor ce contin PCB, aceasta trebuie sa se realizeze in incinte unde accesul persoanelor neautorizate este interzis. Incintele trebuie imprejmuite si protejate impotriva infiltrarii apei, iar pardoseala trebuie sa fie acoperita cu un material rezistent la actiunea substantelor chimice si la scurgerile de lichid. Pe toate usile de acces in incinte se vor lipi etichete realizate conform HG 173/2000 pentru regimul special privind gestiunea si controlul compusilor bifenili policlorurati, cu modificarile si completarile ulterioare. Deoarece acestea sunt deseuri inflamabile, iar prin ardere la temperaturi scazute degaja compusi extrem de toxici (dioxine si furani), este absolut obligatorie asigurarea accesului la mijloacele de stingere a incendiului. Demolarea controlata presupune: indepartarea si eliminarea materialelor si componentelor periculoase (ex: materiale cu continut de azbest, intrerupatoare cu continut de PCB etc.) conform prevederilor prevazute de normele specifice. Astfel se asigura protectia muncitorilor de pe santier prin evitarea manipularii in mod impropriu a componentelor periculoase si este impiedicata poluarea mediului; Selectarea si demontarea componentelore reutilizabile (ex. caramizi, tigle, grinzi, elemente feroase, tocuri de usi si ferestre, usi si ferestre etc.): in cazul in care nu sunt deteriorate pot fi reutilizate ca atare, in caz

of 56

contrar pot fi supuse proceselor de remediere si tratare (curatire, verificarea functionarii, reparare, vopsire) pentru a le adapta noii utilizari. Recuperarea materialelor reciclabile (ex. moloz de caramizi si beton, lemn, gips-carton etc): aceste materiale pot fi reciclate dupa o tratate preliminara, in mod adecvat si sunt utilizate pentru a produce materiale noi, cu functii si utilizari chiar diferite de cele originale. Eliminarea deseurilor nereciclabile (ansamblul de materiale care ramane dupa selectare si nu se mai pot valorifica): aceste materiale vor fi trimise la eliminare. A.1.5. TRANSPORT (Transportul deseurilor din constructii si demolari.) Deseurile rezultate din lucrarile de desfacere, decapare, demontare vor fi evacuate prin intermediul toboganelor, vor fi transportate cu roaba sau prin purtare directa, dupa caz, vor fi containerizate in cadrul santierului. Din santier, acestea vor fi preluate si transportate spre locatia specifica, conform legislatiei in vigoare. O deosebita importanta revine transportului cu containere sigure a materiilor prime, a deseurilor, a produselor obtinute si a deseurilor inutilizabile. Transportul trebuie facut de personal instruit pentru incarcarea, transportul si descarcarea deseurilor in conditii de siguranta si pentru interventie in cazul unor defectiuni sau accidente. Deseurile nu trebuie abandonate pe traseu. De asemenea, transportul trebuie insotit de toate documentele necesare, din care sa rezulte detinatorul, destinatarul, tipurile de deseuri, locul de incarcare, locul de destinatie, cantitatea de deseuri transportata si codificarea acestora. Transportul deseurilor din constructii si demolari se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei. Transportul deseurilor se realizeaza cu camioane si basculante; acestea trebuie sa fie asigurate impotriva deversarii deseurilor, molozurilor, a materialelor de constructii, care de obicei curg sau sunt spulberate de curentii de aer. A.1.6. CONDITII DE EXECUTIE Ordinea de desfacere a lucrarilor de constructii va fi, in principiu, inversa operatiunilor de montaj. Executantul va lua toate masurile necesare pentru a proteja vecinatatile impotriva: prabusirii de la inaltime a elementelor demontate; transmisiei vibratiei puternice sau socului; degajarilor puternice de praf; improscarii cu materiale. Executia desfacerilor va fi condusa de catre cadre tehnice cu experienta. Inainte de inceperea desfacerilor, intregul personal care ia parte la executarea lucrarilor va fi instruit asupra procesului tehnologic, succesiunii operatiilor si fazelor de executie, asupra masurilor specifice de protectia muncii decurgand din natura acestor operatii si asupra tehnicilor ce se aplica in vederea recuperarii corespunzatoare a materialelor rezultate. Principalele operatiuni la desfacerile de tencuiala sunt urmatoarele: localizarea si marcarea suprafetei ce urmeaza a fi desfacuta si desfacerea tencuielii. Molozul rezultat va fi: evacuat prin intermediul toboganelor, transportat cu roaba, containerizat si transportat auto la locul indicat. Operatiunile de desfacere se vor executa de regula la lumina zilei. In cazul in care se impune ca desfacerile sa fie continuate si pe timpul noptii se va prevedea un iluminat corespunzator si se va evita pe cat posibil executarea operatiunilor cu grad ridicat de periculozitate. Desfacerile se vor realiza de regula, de sus in jos si pe tronsoane. In conditii meteorologice defavorabile, cu polei, ceata, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploi torentiale sau ninsori puternice, indiferent de temperatura aerului, executia lucrarilor de dsfaceri la fatade se va intrerupe. Deseurile rezultate din desfaceri se vor evacua pe cat posibil in ziua in care au rezultat.

of 56

A.1.7. CONTROLUL CALITATII Nu se admit zone insuficient curatate sau deteriorari / distrugeri ale elementelor structurale (din beton armat) sau de inchidere si de compartimentare (pereti din zidarie) ale cladirii. A.1.8. RECEPTIA LUCRARII Se verifica daca desfacerile de tencuieli sunt facute pentru suprafetele indicate de catre proiectant si daca nu au fost deteriorate / distruse elementele structurale (din beton armat) sau de inchidere si de compartimentare (pereti din zidarie) ale cladirii. Verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone. A.2.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT PENTRU TERMOSISTEM Dupa realizarea decaparilor, se va trece la pregatirea stratului suport pentru termosistem. A.2.2. STANDARDE SI NORME, NORMATIVE ORDINUL Nr.1572 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri", indicativ C-107/0-02 Normativul privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri”, Indicativ NE 00196 CE l-95 Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare GT-041-02 - „Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor" aprobat prin ORDINUL Nr.1575 din 15.10.2002 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente C 17-82 Instructiuni tehnice privind compactarea si prepararea mortarelor din zidarie si tencuiala C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pe elementele din beton si beton armat C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C107 - 002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice de cladiri, indicativ (revizuire C 107/82) GT – 041 – 02 Gid privind reabilitarea fatadelor peretilor si pardoselilor cladirilor STAS 790-84 – Apa pentru betoane si mortare STAS 1030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cui anti minerali STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare. STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului STAS 7055-87 Ciment Portland alb SR EN 196-7/1995 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii, instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea A.2.3. MATERIALE, ECHIPAMENTE SI PRODUSE Curatarea stratului suport se va realiza prin mijloace mecanice si/sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite produce chimice). Dupa caz, pentru asigurarea planeitatii, se aplica, in zonele si pe grosimea necesara, tencuieli cu solutii similare celor existente. A.2.4. CONDITII DE EXECUTIE Suprafata suport (zidarie din caramida, beton, tencuiala) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- trebuie sa fie uscata, lipsita de praf; - sa prezinte capacitate portanta, aderenta (fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.); - sa prezinte planeitate (±5mm/m); - sa nu prezinte denivelari mai mari de 10mm deoarece nu pot fi preluate de adezivul de spaclu, la

lipire.

of 56

In cazul in care, suprafata suport prezinta neregularitati mai mari de 10mm este necesara realizarea unei tencuieli de uniformizare, inainte de aplicarea termosistemului. Inainte de punerea in opera a sistemului de finisaj exterior se vor incheia urmatoarele lucrari: - invelitori (inclusiv cea propusa pentru protejarea podestului si scarii de acces direct din exterior aferente fatadei sudice – conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea), terase, cornise, streasini, jgheaburi si instalatii de scurgere a apelor pluviale, termo-hidroizolari ale placilor scoase in consola - aferente acceselor secundare si acceselor in garaj, precum si termo-hidroizolari ale suprafetelor plane: de la fila superioara a partii de zidarie a cosului de fum de pe fatada sudica si a spatiului ce adaposteste racordul la reteaua de alimentare cu gaze naturale existent pe fatada nordica; - hidroizolarea cladirii la baza, pe conturul exterior, - montarea tocurilor tamplariilor, usilor si ferestrelor; - montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul; - protejarea tamplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea; - asigurarea impotriva soarelui si a ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea superioara a schelei. A.2.5. CONTROLUL CALITATII Verificarea stratului suport se face prin observare vizuala si masuratori simple. Nu se admit abateri de la conditiile de executie descrise anterior. Verificarea stratului suport se va face dupa fixarea in stratul de rezistenta al peretelui, a eventualelor piese de ancorare ale obiectelor ce urmeaza a fi prinse de perete. A.2.6. RECEPTIA LUCRARII Se va verifica indeplinirea conditiilor de executie descrise anterior. Verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone si obligatoriu la demararea operatiunii de montare a termosistemului, pentru fiecare front zilnic de lucru in parte. A.3.1. LUCRARI DE HIDROIZOLARE Inainte de montarea termosistemului la nivelul soclului si fundatiilor, va fi aplicata hidroizolatia verticala pe un strat suport corespunzator, conform Ordinului Nr. 607 din 21.04.2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri", indicativ NP 040-02. A.3.2. PREGATIREA STRATULUI SUPORT PENTRU HIDROIZOLATIE Suportul pe care se aplica structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curatat si deprafuit; nivelul admis al umiditatii naturale a suportului hidroizolatiei se recomanda sa fie: maxim 12% Ia beton, elemente prefabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment fara adaos de var); maxim 12% la beton celular sau spumat. Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maxim 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate. Suprafata suportului rigid nu va prezenta neregularitati (bavuri sau excrescente) mai mari de 2 mm determinate cu o rigleta de 20 cm lungime, deplasata in toate sensurile. Nu se vor admite denivelari intre elementele suport, prefabricate, mai mari de 10 mm; denivelarile se vor rectifica cu mortar de ciment (fara adaos de var si eventual cu adaos de aditivi plastifianti), cu o panta de minim 1/5. Suportul rigid nu trebuie sa comporte fisurari in planul suprafetei mai mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite. Neregularitatile locale negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 cm² se vor rectifica cu mortar cu rasini sintetice iar neregularitatile mai mari de 2 cm² se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi specifici (fara adaos de var). Suporturile elastice, semirigide si semielastice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, astfel incat sa nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolatiei) stagnari de apa mai mari de 1 m² cu grosimea stratului de apa de maxim 1,5 cm. Muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu racord la 45° si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 cm

of 56

lungime si denivelari (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste conditii sunt aplicabile si in cazul sliturilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolatiei); nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate la hidroizolatiile impotriva apelor fara presiune hidrostatica. Se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base etc). A.3.3. APLICAREA HIDROIZOLATIEI Hidroizolatia verticala va fi aplicata pe un suport din tencuiala cu mortar de ciment, fara adaos de var, din driscuit. Hidroizolatia verticala, exterioara, a fundatiilor, soclurilor si peretilor subterani va fi ridicata pana la cota finita a trotuarului, in conditiile unor stropiri normale si peste cota finita a trotuarului cu minim 30cm, in cazurile amplasarii constructiilor in zone montane si submontane, in care se prevad aglomerari de zapada si in cazul stropirilor frecvente si intense. Hidroizolatia verticala va fi alcatuita dintr-o membrana hidroizolanta bituminoasa, lipita continuu pe suport si fixata mecanic la partea superioara. Fixarea mecanica la partea superioara a membranei hidroizolante se va realiza prin intermediul profilelor metalice de sustinere a termoizolatiei, prevazute cu cu picurator. Subteran, la nivelul soclului si fundatiilor, hidroizolatia va fi protejata pana la 40 cm sub cota terenului amenajat (cota trotuarului de garda) de catre stratul termoizolant propus spre aplicare (polisiren extrudat ignifugat– 5cm grosime). Suprateran, la nivelul soclului, hidroizolatia va fi protejata pana la minim 50 cm peste cota terenului amenajat (cota trotuarului de garda) de catre stratul termoizolant propus spre aplicare (polisiren extrudat ignifugat– 5cm grosime) si de catre tencuielile dublu-armate propuse spre aplicare. Se va monta, cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30cm, profilul de soclu, prevazut cu lacrimar. De asemenea se vor monta profile metalice, prevazute cu lacrimar, destinate sustinerii termosistemului, pentru zona de atice. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distantiere intre profil si perete, imbinarile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legatura. Suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile. A.3.4. CONTROLUL CALITATII Verificarea, atat pentru hidroizolatie cat si pentru stratul suport se face prin observare vizuala si masuratori simple. Nu se admit abateri de la conditiile de executie descrise anterior. A.3.5. RECEPTIA LUCRARII Se va verifica indeplinirea conditiilor de executie descrise anterior. Verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone si obligatoriu la demararea operatiunii de montare a termosistemului, pentru fiecare front zilnic de lucru in parte. A.4.1 APLICAREA TERMOSISTEMULUI Pentru sistemul de termoizolare la soclu se va utiliza polistiren extrudat ignifugat, de 5 cm grosime si mortar adeziv special, hidrofobizat. Fixarea stratului termoizolant se va realiza prin lipire si prin prindere mecanica. Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protectie se va poza si la partea superioara a aticelor (conform detaliilor de executie). Pentru termoizolarea zonei glafurilor ferestrelor si spaletilor de usi si ferestre se va utiliza polistiren extrudat ignifugat, de 4 cm grosime, fixat cu mortar adeziv special si prinderi mecanice. Pentru sistemul de termoizolare la nivelul fatadelor se va utiliza polistiren expandat ignifugat, de 10 cm grosime. Fixarea stratului termoizolant la nivelul fatadelor (polistiren expandat ignifugat, de 10 cm grosime) se va realiza prin lipire cu mortar adeziv pentru spaclu si prin prindere mecanica cu suruburi prevazute cu rondele din plastic.

of 56

A.4.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ORDINUL nr. 2513/2010 pentru modificarea Reglementarii tehnice „ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”, indicativ C 107-2005, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2055/2005 C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ; NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ; NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ; Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (cu completarile si modificarile ulterioare) Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei Hotarare din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002). Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003). Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Indrumator pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente." (publicata in Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003) C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri - (Revizuire C107- 82) C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie (inlocuieste STAS 6472/4) C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor - (Revizuire NP200/89) MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor aferente GT 043-02 Ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile existente GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente

of 56

GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile existente, in vederea reabilitarii termice mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru constructii PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din materiale termoizolante, Contract icecon nr. 324/2000. SR EN 13172:2008 Produse termoizolante. Evaluarea conformitatii SR EN 13495:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea rezistentei la smulgere a sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS) (incercarea cu bloc de spuma) SR EN 13496:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea caracteristicilor mecanice ale plaselor din fibre de sticla SR EN 13498:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea rezistentei la penetrare a sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS) SR EN 13499:2004 Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat. Specificatie SR EN ISO 13786:2007 Performanta termica a elementelor de constructie. Caracteristici termice dinamice. Metode de calcul SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin transfer si prin schimb de aer. Metoda de calcul SR EN 13793:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea comportarii la incercare ciclica SR EN 13820:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea continutului de substante organice pentru tencuieli: ORDINUL Nr.1572 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri", indicativ C-107/0-02 Normativul privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri”, Indicativ NE 00196 CE l-95 Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare GT-041-02 - „Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor" aprobat prin ORDINUL Nr.1575 din 15.10.2002 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente C 17-82 Instructiuni tehnice privind compactarea si prepararea mortarelor din zidarie si tencuiala C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pe elementele din beton si beton armat C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C107 - 002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice de cladiri, indicativ (revizuire C 107/82) GT – 041 – 02 Gid privind reabilitarea fatadelor peretilor si pardoselilor cladirilor STAS 790-84 – Apa pentru betoane si mortare STAS 1030 – 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cui anti minerali STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare. STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului STAS 7055-87 Ciment Portland alb SR EN 196-7/1995 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

of 56

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii, instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea SR EN 13914-1:2006 Proiectare, preparare si aplicare a tencuielilor interioare si exterioare. Partea 1: Tencuieli exterioare SR EN 13914-2:2005 Proiectarea, prepararea si aplicarea tencuielilor interioare si exterioare. Partea 2: Prevederi de proiectare si principii de baza pentru tencuiala interioara A.4.3. MATERIALE SI PRODUSE - placi de diferite grosimi: polistiren extrudat ignifugat, de 5 cm grosime; polistiren extrudat ignifugat, de 4 cm grosime; polistiren expandat ignifugat, de 10 cm grosime; (panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune); - plasa din fibra de sticla pentru armare; - adezivi; - spuma poliuretanica termoizolanta; - agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; - cuie din otel inoxidabil; - suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; - profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; - profile metalice de colt cu plasa din fibra de sticla; - profile din P.V.C. cu lacrimar si plasa; - profile din P.V.C. cu plasa de dilatatie intre cladiri colt interior; - dopuri din material izolant flexibil; - dopuri / cordoane din mastic de bitum; - benzi de plasa din fibra de sticla; - masa de spaclu; - grund (amorsa); - tencuiala siliconica de soclu (rezistenta la lovire – dupa uscare); - tencuiala decorativa structurata de exterior pentru fatade; - tencuieli interioare si vopsele lavabile de interior, similare celor existente (la nivelul tavanului garajului si la nivelul peretilor interiori, laterali, ce urmeaza a fi termoizolati, ai garajului). Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari. Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare, trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii - inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii. Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica. A.4.4. EXECUTIA LUCRARILOR Mortarul adeziv pentru spaclu se aplica pe marginea placilor sub forma unui cordon perimetral cu o latime de cca 6 cm si in mijlocul placii, in minim 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafata de contact cu suportul de minimum 40% din suprafata placii. Placile se cladesc de jos in sus, cu latura mai lunga asezata la orizontala. Primul rand de placi termoizolante se aseaza in profilul de soclu, prin miscari usoare de apasare. Se va evita alinierea rosturilor dintre placi cu rosturile de la ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de eforturi; in zona colturilor ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind sa depaseasca coltul golului, atat pe verticala cat si pe orizontala. Placile se aseaza in siruri orizontale, cu rosturile tesute (inclusiv la colturile cladirii). In rosturile

of 56

dintre placi nu se va aplica adezivul pentru a nu forma punti termice. Rosturile dintre placi, mai mari de 4mm, se vor umple cu straifuri (pene) din polistiren. Rosturile mai mici de 2mm pot fi inchise cu spuma poliuretanica termoizolanta. Placile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplica dupa montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadelor, se vor taia dupa minim 24 ore de la lipire. Se verifica planeitatea la fiecare 2m² de izolatie termica aplicata. Dupa intarirea adezivului de lipire se va face o slefuire a placilor in dreptul rosturilor. Pentru asigurarea unei ancorari mecanice optime, placile termoizolante se dibluiesc utilizand dibluri din material plastic (trei dibluri / placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga minim 2 dibluri pe placa, dispuse in interiorul unei fasii cu latime de max. 40cm de la muchie. Diblurile trebuie sa patrunda in zidaria de BCA min 45mm, iar in beton 35mm. La zidaria din blocuri ceramice cu goluri, trebuie ca zona de ancorare a diblului sa depaseasca grosimea peretelui exterior al caramizii. Talerele diblurilor trebuiesc ingropate pana la fata exterioara a placilor de polistiren. Adanciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore inainte de spacluirea placilor termoizolante, pentru a preveni aparitia petelor din cauza absorbtiei diferite a diblurilor fata de masa de spaclu. Dibluirea placilor se va realiza in toate punctele de intersectie dintre rosturile verticale si cele orizontale si cate un diblu in mijlocul fiecarei placi, conform imaginii urmatoare:

Dupa montarea tocurilor tamplariei se vor executa lucrari de reparatii ale spaletilor si se vor monta profile metalice de colt, cu plasa din fibra de sticla, pentru protectia muchiilor, iar la fila superioara a golurilor, pe toata lungimea, vor fi montate profile din P.V.C. cu lacrimar si plasa. Pentru spacluire se foloseste masa de spaclu iar pentru armare plasa din fibra de sticla de minim 145 gr/ mp densitate, dublata dupa caz. Dupa min. 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren si min. 12 ore de la spacluirea capetelor diblurilor, se face o slefuire a placilor de polistiren. Se asigura astfel, o planeizare suplimentara a suprafetei obtinute in urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamani nu se aplica stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si curatate de impuritati. Se aplica masa de spaclu adeziva cu spaclul cu dinti de 10 mm, apoi se pune in masa de spaclu proaspata, plasa din fibra de sticla in fasii verticale, netezind cu latura neteda a spaclului intreaga suprafata. Grosimea minima a masei de spaclu armate este de 2 mm iar cea maxima de 4 mm. Fasiile de plasa se suprapun lateral si longitudinal pe minim 10 cm. La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidarie, se recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu adeziv pentru spaclu, montate la 45º (25 cm – latimea fasiei). Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului adeziv. Nu este admisa aplicarea masei de spaclu peste plasa din fibra de sticla aplicata direct pe suprafata de polistiren. La muchiile fatadei se vor aplica profile din aluminiu cu plasa din fibra de sticla integrata. Pentru rosturile de dilatare se vor folosi: profile din P.V.C. cu plasa de dilatatie intre cladiri colt interior, dopuri din material izolant flexibil si dopuri / cordoane din mastic de bitum, conform detaliilor de executie. Rosturile de miscare si dilatare vor separa fatada in campuri de cel mult 14 m², evitandu-se alinierea acestora cu ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de eforturi.

of 56

Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 4 zile inaintea aplicarii finisajului sau pina la 7 zile in functie de conditiile meteo. Lacrimarele se realizeaza folosind profile speciale din PVC, cu plasa, cu picurator, si se monteaza inainte de armarea generala, la fila superioara a golurilor de usi, ferestre, porti sectionale, la fila inferioara a tencuielii de fatada (deasupra cotei tencuielii de soclu) si la fila inferioara a aticelor iesite din planul fatadei. Muchiile interioare se executa similar celor exterioare fara profil, cu minimum 10 cm suprapunere. Dupa intarire, masa de spaclu poate fi slefuita, avand insa grija sa nu se deterioreze plasa din fibra de sticla. Pentru zona aferenta izolarii cu polistiren extrudat ignifugat de 5 cm grosime (incluzand zona aferenta acceselor in garaj, pe fatada nordica – tronsonul 1 si zona aferenta platformei betonate dinspre sud, fatada aferenta tronsonului 1 si tronsonului 2 – corp de legatura), pe langa tencuirea cu tencuieli de soclu, rezistente la actiuni mecanice, se propune suplimentarea tesaturii din fibre de sticla cu inca o tesatura avand rezistenta la intindere de trei ori mai mare decat cea normala. Grundul este folosit ca amorsa atat pentru tencuiala decorativa de fatada (si bordare de goluri) cat si pentru tencuiala de soclu; se aplica peste adezivul de spaclu uscat, cu trafaletul cu blanita sau cu bidineaua, pe toata suprafata ce urmeaza a se finisa. Dupa amorsare suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma. Timpul de uscare pentru grund este de min. 24 de ore. Grundul si tencuielile trebuie sa asigure permeabilitatea la vaporii de apa concomitent cu impermeabilitatea la apa. Tencuiala siliconica de soclu (rezistenta la lovire – dupa uscare) se livreaza sub forma unui amestec fluid, de consistenta pastoasa. Tencuiala decorativa structurata de exterior pentru fatade se livreaza sub forma unui amestec fluid, de consistenta pastoasa, cu continut de granule cuartoase (granulatie 2.0mm). Tencuiala este un produs ce se achizitioneaza / livreaza gata preparat, in galeti. Se aplica dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pana la omogenizare (min. 5 minute). Tencuiala se intinde cu fierul de glet inoxidabil, de jos in sus, prin apasare energica, intr-un strat de cca. 2-3 mm. Dupa aplicare, tencuiala se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare, cu o drisca din material plastic. Pentru evitarea aparitiei imbinarilor in campul finisat, se recomanda aplicarea continua pe fasii orizontale, in scara, de sus in jos. Primul camp de finisaj se va executa de preferinta pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai redusa. Echipele de lucru vor fi neaparat instruite in ceea ce priveste exigentele de aplicare ale materialului. Intarirea tencuielii are loc la aproximativ 24 ore de la punerea in opera, interval in care se vor evita: atingerea, zgarierea si umezirea suprafetei. Executia lucrarilor trebuie realizata in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate, autorizate, care dispun de personal calificat si de tehnologie agrementata si doar cu materiale de calitate, certificate. A.4.5. CONDITII DE EXECUTIE Materialele termoizolante care urmeaza sa fie uitilizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - conductivitatea termica de calcul trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu 0.04W/mK; - densitatea aparenta in stare uscata a materialelor termoizolante trebuie sa fie cel putin egala cu 15 kg/mc; - materialele termoizolante trebuie sa prezinte stabilitate, dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice corespunzatoare, in functie de structura elementelor de constructie in care sunt inglobate sau de tipul straturilor de protectie, astfel incat, materialele sa nu prezinte deformari sau degradari permanente din cauza solicitarilor mecanice datorate procesului de exploatare, agentilor atmosferici sau actiunilor exceptionale; - durabilitatea materialelor termoizolante trebuie sa fie in concordanta cu durabilitatea cladirilor si a elementelor de constructie in care sunt inglobate;

of 56

- comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie sa fie in concordanta cu conditiile normate prin reglementarile tehnice privind siguranta la foc, astfel incat sa nu deprecieze rezistenta la foc a elementelor de constructie pe care sunt aplicate sau in care sunt inglobate; - materialele utilizate la realizarea izolatiei termice a elementelor de constructie nu trebuie sa emane in decursul exploatarii mirosuri, substante toxice, radioactive sau substante daunatoare sanatatii oamenilor; materialele utilizate la realizarea izolatiei termice a elementelor de constructie nu trebuie sa produca poluarea mediului inconjurator; in cazul utilizarii izolatiei termice din materiale care, pe parcursul exploatarii, pot degaja pulberi in atmosfera (produse din vata minerala,vata de sticla, etc.) trebuie sa se realizeze protectia etansa a acestora sau inglobarea lor in structuri protejate; - materialelele termoizolante trebuie sa fie stabile la umiditate sau sa fie protejate impotriva umiditatii; - materialele termoizolante trebuie sa reziste la actiunea agentilor biologici sau sa fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de protectie; - trebuie sa existe compatibilitate intre materialele termoizolante si elementele de constructie; materialele termoizolante trebuie sa permita aplicarea unor straturi de protectie pe suprafata lor; materialele termoizolante nu trebuie sa contina sau sa degaje substante care sa degradeze elementele cu care vin in contact (inclusive prin coroziune); materialele termoizolante care se monteaza prin procedee la cald nu trebuie sa prezinte fenomene de inmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decat cele de aplicare; in caz contrar ele vor trebui prevazute din fabricatie cu un strat de protectie; - materialele termoizolante trebuie sa permita o punere in opera care sa garanteze mentinerea caracteristicilor fizico-chimice si de izolare termica in conditii de exploatare; - materialele noi sau cele traditionale, precum si cele produse in starinatate trebuie sa fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrari de izolatii termice in constructii; toate materialele termoizolante utilizate trebuie sa aiba certificate de conformitate privind calitatea care sa le confirme caracteristicele fizico-mecanice conform celor prevazute in stadardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricatie ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie sa se specifice numarul normei tehnice de fabricatie (standardul de produs, agrementul tehnic, norma sau marca de fabricatie etc.); transportul, manipularea si depozitarea materialelor termoizolante trebuie sa se faca cu asigurarea tuturor masurilor necesare pentru protejarea si pastrarea caracteristicilor functionale ale acestora. Aceste masuri trebuiesc asigurate atat de catre producatori cat si de catre utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective; conditiile de depozitare, transport si manipulare, eventualele masuri speciale ce trebuiesc luate la punerea in opera (produse combustibile, care degaja anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor fi in mod expres precizate in normele tehnice ale produsului precum si in avizele de expeditie eliberate la fiecare livrare. Sistemul de finisaj nu se aplica la temperaturi sub +5ºC, pe suport inghetat sau in caz de pericol la inghet la minim 24 de ore de la aplicare. Se va evita punerea in opera a straturilor finale de finisaj atunci cand temperaturile depasesc 35 ºC si sub actiunea directa a razelor solare sau ploii. Pe toata perioada executiei lucrarilor trebuiesc respectate cu strictete:

- NSSM 27 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii

- Norme generale de protectie a muncii A.4.6. CONTROLUL CALITATII • Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. • Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii. • Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot. Verificari anterioare inceperii lucrarilor de izolatii termice:

of 56

- terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie); - existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului; - existenta proiectului si a detaliilor de executie; - existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale, sisteme si proceduri noi; - existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor; - existenta utilajelor necesare lucrarilor; - pregatirea suprafetei suport. Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice: - daca este respectata procedura tehnica de executie conform specificatiilor tehnice date de catre producator; - daca sunt respectate proiectul si detaliile de executie; - daca rosturile dintre placi sunt conforme documentatiei tehnice de executie si specificatiilor tehnice; - daca nu s-au produs goluri in placi; - daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; - daca sunt respectate conditiile de fixare a placilor, atat prin lipire cat si mecanic. Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice: - daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund; - daca nu apare condens in dreptul puntilor termice. La materiale pentru etansare: - toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de catre producator; - dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare; - filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor fixa ferm in rosturi; intinderea filer-elor elastice nu este permisa; - filer-ele vor fi montate la adancimile necesare folosind lemn sau unelte specifice;. - materialele pentru etansare vor fi aplicate cu echipamente certificate; - materialele pentru etansare vor fi aplicate cu acuratete si vor avea continuitate; - la aplicarea materialelor pentru etansare se va folosi presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua; - suprafetele materialelor pentru etansare trebuie sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralele cu suprafetele finisate adiacente; - suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar nu pot fi peste suprafetele finisate adiacente; exceptii un se admit decat in cazuri particulare, aprobate in prealabil; - pentru situatiile in care marginile rosturilor sunt rotunde sau de forma atipica, se va aplica suficient material pentru etansare; - se vor aplica materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului; - materialele pentru etansare prefabricate se vor monta intotdeauna comprimate; - suprafetele invecinate cu rosturile etansate se vor curata de murdaria rezultata din etansare; - in cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la alte materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii; aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare; - materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi. A.4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Executie lucrari de termoizolare la fatade - Executie lucrari de reabilitare termica

of 56

B. INLOCUIREA TAMPLARIEI DIN LEMN SI METAL EXISTENTE CU TAMPLARIE DIN P.V.C. CU GEAM TERMOIZOLANT SI INLOCUIREA USILOR METALICE DE GARAJ CU USI SECTIONALE INDUSTRIALE DIN PANOURI DE TABLA GALVANIZATA SI IZOLATIE TERMICA B.1.1.GENERALITATI Pierderile de caldura intr-o cladire se realizeaza in principal prin intermediul geamurilor si usilor. In conditiile nevoii de economie si fiabilitate, cea mai buna solutie o reprezinta inlocuirea tamplariei vechi cu geam simplu, neetanse, cu tamplarie din P.V.C. cu geam termoizolant. Valorile optime ale izolarii termice si fonice se obtin prin imbinarea geamului termoizolant performant cu o tamplarie multicamerala, de grosime mare. Geamul termoizolant poate fi definit ca un ansamblu format din doua sau mai multe foi de sticla, transparente sau translucide, separate pe contur prin distantiere din aluminiu de grosimi diferite, in care se introduce o cantitate controlata de substanta absorbanta a vaporilor de apa, astfel incat foile sa inchida un volum de aer uscat sau alte gaze. Studiile realizate de catre specialisti arata ca la folosirea unui profil pentacameral, pierderea energiei calorice se reduce la 25%, comparativ cu ferestrele vechi, din lemn. Conform prospectelor de amortizare a costurilor de izolare termica, sistemele noi isi au amortizarea energetica pe perioade foarte reduse (pana la 2 ani). Cladirea studiata - „Sediul detasamentului de Pompieri Dragasani” – prezinta la nivelul fatadelor un numar total de: 63 goluri de fereastra, 5 goluri de usi pietonale de acces direct din exterior, 7 goluri de usi de garaj si un gol de usa de vizitare aferent spatiului destinat racordului la reteaua de gaze. B.1.2. CERINTE CE TREBUIESC RESPECTATE Producatorul tamplariei din PVC va respecta urmatoarele cerinte de performanta:

- Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tamplariei conform ISO 9001 : 2008 (existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel incat performantele stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre firma ofertanta);

- Certificarea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de producere/montaj a tamplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sistemului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel incat riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime).

Se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse in opera si atestatele de producator sau montator. La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE. Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora. Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau traficului auto. B.1.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.

- O.U.G. nr.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate

- C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit" - RAL GZ 7161 "Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC" ALPROM-1995

of 56

- Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii - Indicativ C 47-86

- C107-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri - C 107/7-02 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale

cladirilor - C47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in

constructii - SR EN 12207:2002 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Clasificare - SR EN 12208:2002 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Clasificare - SR EN 12209:2004 Feronerie pentru cladiri. Broaste ingropate si aplicate. Broaste ingropate si

aplicate si placi opritor, actionate mecanic. Cerinte si metode de incercare - SR EN 12210:2002 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Clasificare - SR EN 12211:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Metoda de incercare - SR EN 12219:2002 Usi. Influente climatice. Cerinte si clasificare - SR EN 12238:2001 Ventilarea in cladiri. Guri de aer. Incercari aerodinamice pentru determinarea

difuziei aerului - SR EN 12239:2001 Ventilarea in cladiri. Guri de aer. Incercari aerodinamice pentru determinarea

deplasarii aerului - SR EN 13363-1+A1:2007 Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de

transmisie solara si luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata - SR EN 13363-2:2006 Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de

transmisie solara si luminoasa. Partea 2: Metoda detaliata de calcul - SR EN 13363-2:2006/AC:2007 Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului

de transmisie solara si luminoasa. Partea 2: Metoda detaliata de calcul - SR EN 13465:2004 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in

cladiri - SR EN ISO 13786:2007 Performanta termica a elementelor de constructie. Caracteristici termice

dinamice. Metode de calcul - SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin

transfer si prin schimb de aer. Metoda de calcul - SR EN 14277:2007 Ventilarea in cladiri. Guri de aer. Metoda de masurare a debitului de aer cu

senzori etalonati in interiorul sau in imediata apropiere a gurilor de aer - SR EN 14600:2009 Seturi de usi si ferestre mobile, rezistente la foc si/sau etanse la fum. Cerinte si

clasificare - SR EN ISO 14683:2007 Punti termice in cladiri. Coeficient liniar de transfer termic. Metode

simplificate si valori aproximate - SR EN 14846:2008 Feronerie pentru cladiri. Broaste si zavoare. Broaste si placi opritor actionate

electromecanic. Cerinte si metode de incercare - SR EN 15242:2007 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in

cladiri inclusiv infiltratiile - SR EN 13241-1 Usi pentru uz industrial, comercial si pentru garaje.Standard de produs. Partea 1:

Produse fara caracteristici de rezistenta la foc sau protectie la fum. B.1.4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Feronerie: - fabricata din otel galvanizat conform cu cerintele RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante"

of 56

- Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive anti panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior. - Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere Incuietori: - Inchizatorile sunt din otel galvanizat, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei. Geam termoizolator: - Geamul termoizolator este realizat din doua foi de sticla: una "float" cu grosimea de 4 mm la exterior si la interior, o foaie de geam "Low-E" (low emission), tratata cu nitrati de argint - pierderi joase de energie. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu argon. Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip de geam. Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt din proifile P.V.C. ranforsat, similare tamplariei. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc, rezistenta la razele ultraviolete. - Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC: - Profile PVC albe - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,1 W/m2K. - Inatimea minima a profilelor va fi 70 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (±0,5 mm). - Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara impuritati mecanice. - Profilele de rigidizare sunt din otel zincat cu grosimea de min.1,8 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm. B.2.1.TAMPLARIE DIN P.V.C. CU GEAM TERMOIZOLANT EXISTENTA, CE SE PASTREAZA Dintre cele 63 goluri de fereastra si 5 goluri de usi pietonale de acces direct din exterior existente, 42 goluri de fereastra si un gol de usa pietonala de acces direct din exterior au tamplarie din P.V.C. culoare alb, cu geam termoizolant. Pentru acestea sunt propuse spre realizare:

- decaparea tencuielilor vechi ramase pe conturul golului, - demontarea glafurilor originare si a celor neconforme, montate ulterior, - repararea si indreptarea suprafetelor orizontale si verticale pe conturul golului, - imbunatatirea etansarii intre toc si zidarie / beton armat / glafuri, completarea cu spuma poliureatanica a spatiilor ramase dupa montaj si inchiderea rosturilor cu tencuiala; - etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe, etc.), acoperirea rosturilor cu baghete din P.V.C., - realizarea captusirii termoizolante pe conturul exterior conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - montarea pe contururi a profilelor de intarire-protectie si a benzilor suplimentare din tesatura de fibra de sticla conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - verificarea in vederea remedierii eventualelor defectiuni de orice natura; efectuarea de reparatii pentru a obtine o mai buna inchidere a cercevelelor pe toc, - montarea / inlocuirea de glafuri interioare si exterioare conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - prevederea lacrimarelor la glaful orizontal exterior si la partea superioara a golurilor din peretii exteriori, conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic,

of 56

- completarea cu accesorii lipsa (plase anti-insecte, balamale, opozante, manere, garnituri, prize cu clapete mobile, broaste, etc.), - desfundarea gaurilor de la partea inferioara a tocurilor, destinate indepartarii apei condensate dintre cercevele (sau realizarea acestora daca nu exista), - realizarea de fante de ventilare la nivelul tamplariei (in masura in care acest lucru este posibil). B.3.1.TAMPLARIE DIN P.V.C. CU GEAM TERMOIZOLANT, PROPUSA SPRE MONTARE Dintre cele 63 goluri de fereastra si 5 goluri de usi pietonale de acces direct din exterior existente, 20 goluri de fereastra si 4 goluri de usi pietonale de acces direct din exterior au tamplarie metalica sau din lemn neetansa si geam simplu, clar si un gol de fereastra prezinta defectiuni majore la nivelul tamplariei din P.V.C..

Pentru tamplaria existenta: din lemn sau metalica, cu geam simplu, clar si din P.V.C. culoare alb cu geam termoizolant, defecta (la nivelul parterului, la "sala curatat vesela") sunt propuse spre realizare: - demontarea tamplariei, - decaparea tencuielilor vechi existente pe conturul golului, - demontarea glafurilor originare, - repararea si indreptarea suprafetelor orizontale si verticale, pe conturul golului (pregatirea stratului suport pentru aplicarea izolatiei termice), - inlocuirea cu tamplarie cu tocuri si cecevele din P.V.C. (culoare alb) in sistem pentacameral, cu ranforsari din profile din otel zincat, cu geam termoizolant dublu, - realizarea etansarii intre toc nou si zidarie existenta / beton armat existent, completarea cu spuma poliureatanica a spatiilor ramase dupa montaj si inchiderea rosturilor cu tencuiala; - realizarea captusirii termoizolante pe conturul exterior conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - montarea pe contururi a profilelor de intarire-protectie si a benzilor suplimentare din tesatura de fibra de sticla conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - montarea glafurilor interioare si exterioare conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - prevederea lacrimarelor la glaful orizontal exterior si la partea superioara a golurilor din peretii exteriori, conform detaliilor de executie anexate proiectului tehnic, - realizarea etansarii intre toc nou si glafuri, - etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe, etc.), acoperirea rosturilor cu baghete din P.V.C., - verificarea ansamblului tamplariei in vederea remedierii eventualelor defectiuni de orice natura; efectuarea de reglaje / eventuale reparatii pentru a obtine o mai buna inchidere a cercevelelor pe toc, - verificarea si dupa caz montarea accesoriilor necesare (plase anti-insecte, balamale, opozante, manere, garnituri, prize cu clapete mobile, broaste,etc.). Dispozitivele de inchidere - deschidere pentru ochiurile mobile ale ferestrelor vor fi oscilo-batante. La nivelul tamplariei noi propuse vor fi prevazute fante de ventilare. La partea inferioara a tocurilor tamplariei noi vor exista gauri destinate indepartarii apei condensate dintre cercevele. Pentru fiecare din cele sapte ferestre ale garajului existent la nivelul parterului, aferente fatadei sudice, se vor monta, in ochiurile fixe de geam, ventilatoare in vederea realizarii ventilarii spatiului prin tiraj natural organizat. B.4.1.PORTI SECTIONALE; USA METALICA DUBLA DE ACCES LA SPATIUL DESTINAT RACORDULUI LA RETEAUA DE GAZE Golul de usa de vizitare aferent spatiului destinat racordului la reteaua de gaze are tamplaria metalica, deteriorata. Se propune inlocuirea tamplariei existente, deteriorate cu tamplarie metalica noua, conform legislatiei in vigoare.

of 56

Cele 7 goluri de usi de garaj au in prezent tamplarie metalica neizolata, neetansa. Foile de usa sunt din tabla. Doua dintre cele 7 usi duble, metalice, ale garajului, au usi pietonale inglobate. Se propune inlocuirea celor 7 usi metalice, existente cu porti sectionale din panouri din tabla galvanizata cu perete dublu, cu grosimea de 42mm, cu izolatie termica U=1W/mpk, etanse la apa, cu actionare manuala cu lant si, prevazute cu grile de ventilare in vederea realizarii ventilarii spatiului prin tiraj natural organizat; doua dintre portile sectionale, propuse spre montare, vor avea cate o usa pietonala inglobata. B.5.1.PORTI SECTIONALE; USA METALICA DUBLA DE ACCES LA SPATIUL DESTINAT RACORDULUI LA RETEAUA DE GAZE Interventiile de izolare termica propuse la nivelul spatiului interior al garajului (conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea) implica de asemenea inlocuirea a trei usi interioare. Doua dintre acestea au tamplarie din lemn neetansa si geam simplu, clar si vor fi inlocuite cu usi cu tamplarie din P.V.C. si geam termoizolant; a treia este din P.V.C. si deoarece face legatura dintre spatiul interior al garajului si spatiului tehnic destinat centralei termice va fi inlocuita cu o usa metalica, rezistenta la foc (URF 90minute), conform legislatiei in vigoare. B.6.1. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA SI ASAMBLAREA Generalitati Tamplaria se va monta in golurile existente in zidarie dupa demontarea tamplariei ce urmeaza a fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca s-au comandat dimensiunea si modelul, adecvate. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisat inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosita ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este essential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor. Lucrari in afara santierului Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva). Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre - Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC. - Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la 40 cm. - Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va prezenta pori sau culoare gri-galbuie. Toata tamplaria va fi livrata pe santier unde va fi montata si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara santierului. Lucrari pregatitoare (in reabilitare) Demontarea tamplariei existente (deasemenea, vezi A.1.1. Lucrari de desfacere, decapare, demontare si A.2.1. Pregatirea stratului suport pentru termosistem). a) Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele:

of 56

- structura interna si externa si, in caz ca se gasesc deteriorari, aceste trebuie raportate proiectantului inainte de inceperea lucrarilor; - daca tamplaria noua nu a fost deteriorata in timpul transportului - daca tamplaria noua respecta conditiile de fabricatie conform cerintelor investitorului; - daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea tamplariei existente; - daca este mutata mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii tamplariei existente si montarii celei noi; - daca sunt acoperite covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deteriorarii lor si pentru facilitarea operatiunii de curatenie dupa finalizarea montarii. b) Inainte de demontarea tamplariei existente se va utiliza un cutit (sau alt obiect ascutit similar) pentru desprinderea tencuielii interioare de rama existente, in felul acesta, deteriorarea finisajelor interioare existente va fi minimizata. c) Primul pas in demontarea tamplariei existente il constituie demontarea panourilor mobile si geamurilor din rama. d) Al doilea pas in demontarea tamplariei il constituie taierea traverselor si scoaterea lor din rama principala. e) Al treilea pas in demontarea tamplariei il constituie taierea traverselor verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii. f) Se indeparteaza apoi partile orizontale ale ramei exterioare din gol. g) Se curata apoi golul si se indeparteaza masticul din structura. Montarea Pregatirea ramei: Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte strans de rama exterioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafurile au fost livrate separat de ferestre, trebuisc atasate conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama, intotdeauna se vor insuruba de dedesubt, in cadru. Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Tamplaria va fi pozata in gol, conform recomandarilor furnizorului si se va imbina temporar pentru a vedea daca este adecvata. Se va fixa tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara; gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nici la o distanta mai mare de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, se va aplica ulterior un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod, imbinarile temporare se pot desface. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se montarea adecvata pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si evitandu-se deteriorarea geamului. Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.

of 56

Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de etansarea cu mastic si inainte de finisare. Orice defect trebuie rectificat. Finisare: Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. Spuma izolatoare trebuie sa intre suficient de mult in gol pentru a fi evitata puntea termica. Dupa intarire, excesul de spuma dinspre exterior trebuie taiat, astfel incat sa nu se amestece cu materialul de etansare. Dupa finisarea partii exterioare a golului, se indeparteaza banda de protectie transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior, inainte ca rosturile sa fie etansate. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si trebuiesc sterse imediat ce au fost afectate. Canalele de drenare trebuiesc curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie. Toate partile mobile trebuiesc unse dupa montare. Siguranta pe santier: Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri. B.6.2. ASIGURAREA CALITATII. ABATERI ADMISE Dupa ce structura de baza a fost terminata contractorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri. Materialele receptionate vor fi verificate. Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii contractorului, va indica masurile ce trebuiesc luate. Pe parcursul executiei vor fi verificate verticalitatea, orizontalitatea si pozitionarea tamplariei in goluri. Dupa montaj se vor verifica: - fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica, etansarea cu silicon; - aspectul, pozitionarea corecta a garniturilor si baghetelor, montarea feroneriei, montarea geamului, functionalitatea ferestrelor; Manerele usilor vor fi instalate astfel incat sa previna vatamari. Manerele verticale de tip bara vor fi amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm). Deformatia maxima admisa: in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; in directia orizontala cu geam dublu: 1/500. B.7.1. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie si montaj tamplarie PVC (usi si ferestre). Executie si montaj porti sectionale (cu usi pietonale inglobate).

of 56

Executie si montaj tamplarie metalica (usi, usi resistente la foc).

C. INLOCUIREA INVELITORII EXISTENTE, DETERIORATE, DIN TIGLA CERAMICA, CU PANOURI METALICE PROFILATE (TIGLA METALICA), REPARAREA STRUCTURII ACOPERISULUI SI PREVEDEREA DE TAMPLARIE CU TOCURI SI CERCEVELE DIN P.V.C. PENTRU OCHIURILE REALIZATE IN ACOPERIS IN VEDEREA PASTRARII CIRCULATIEI LIBERE A AERULUI IN POD C.1.1. GENERALITATI In prezent, cladirea studiata - „Sediul detasamentului de Pompieri Dragasani” – are invelitoare din tigla ceramica, montata pe sarpanta din lemn. Jgheaburile si burlanele sunt din tabla zincata. Invelitoarea, jgheaburile, burlanele, paziile si astereala vizibila (sageac) sunt deteriorate. Starea fizica a sarpantei din lemn, precum si operatiunile de consolidare / reparare a acesteia sunt descrise in documentatiile „expertiza tehnica” si „documentatie tehnica – specialitatea rezistenta”, anexate. C.1.2. STANDARDE SI NORME Normativ NP 069-2014. Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta la cladiri NP005-2003 „Normativ privind proiectare constructiilor din lemn” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 si a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari din exploatare pentru constructii. Anexa nationala” SR EN 508-1:2008 „Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice. Specificatie pentru produse autoportante de tabla de otel, aluminiu sau otel inoxidabil” SR EN 46-1:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 1:Efect larvicid (Metoda de laborator) SR EN 46-2:2006 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 2:Efect ovicid (Metoda de laborator) SR EN 49-1:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin tratament de suprafata (Metoda de laborator) SR EN 179:2008 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru iesiri de urgenta actionate printrun maner sau o placa de impingere. Conditii si metode de incercare SR EN 300:2007 Placi de aschii lungi, subtiri si orientate (OSB). Definitii, clasificare si conditii SR EN 302-4:2004 Adezivi pentru structuri portante de lemn. Metode de incercare. Partea 4: Determinarea influentei contractiei lemnului asupra rezistentei la forfecare SR EN 335-1:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de exploatare. Partea 1: Generalitati SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de utilizare. Partea 2: Aplicatie la lemn masiv SR EN 336:2004 Lemn pentru constructii. Dimensiuni, abateri admisibile SR EN 338:2004 Lemn pentru constructii. Clase de rezistenta SR EN 383:2007 Structuri de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor de strivire locala si a portantei locale a elementelor de asamblare tip tija. SR EN 408:2004 Structuri de lemn. Lemn masiv si lemn lamelat incleiat. Determinarea anumitor proprietati fizice si mecanice SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru invelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse

of 56

SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru invelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru invelitori de acoperis si placari de pereti. Metode de incercare SR EN 506:2008 Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice. Specificatie pentru produse autoportante de tabla de cupru sau zinc SR EN 508-1:2008 Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice. Specificatie pentru produse autoportante de tabla de otel, aluminiu sau otel inoxidabil. Partea 1: Otel SR EN 516:2006 Accesorii prefabricate pentru acoperis. Instalatii pentru acces pe acoperis. Pasarele, podine si trepte SR EN 517:2006 Accesorii prefabricate pentru acoperis. Carlige de siguranta pentru acoperis SR EN 539-1:2006 Tigle de argila arsa pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Incercarea impermeabilitatii SR EN 539-2:2006 Tigle de argila arsa pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Incercarea rezistentei la inghet SR EN 612:2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice SR EN 717-1:2003/A1:2005 Acustica.Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii.Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice a cantitatilor exprimate printr-o valoare unica SR EN 717-2:2001/A1:2007 Acustica.Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii.Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. Amendament 1 SR EN 789:2004 Structuri de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor mecanice ale placilor pe baza de lemn SR EN 1026:2001 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Metoda de incercare SR EN 1027:2001 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Metoda de incercare SR EN 1036-1:2005 Sticla pentru constructii. Oglinzi de geam float peliculizat cu argint pentru interioare. Partea 1: Definitii, conditii si metode de incercare SR EN 1036-2:2005 Sticla pentru constructii. Oglinzi de geam float peliculizat cu argint pentru interioare. Partea 2: Evaluarea conformitatii/standard de produs SR EN 1158:2001 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Cerinte si metode de incercare SR EN 1158:2001/A1:2003/AC:2006 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Conditii si metode de incercare SR EN 1191:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la inchidere si deschidere repetata. Metoda de incercare SR EN 1297:2006 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Metoda de imbatranire artificiala prin expunere pe durata lunga la combinatia de radiatii UV, temperatura ridicata si apa SR EN 1303:2005 Feronerie pentru cladiri. Cilindri pentru broaste. Cerinte si metode de incercare SR EN 1303:2005/AC:2008 Feronerie pentru cladiri. Cilindri pentru broaste. Cerinte si metode de incercare SR EN 1304:2005 Tigle si accesorii de argila arsa. Definitii si specificatii de produse SR EN 1337-1:2000 Reazeme pentru structuri. Partea 1: Reguli generale de proiectare SR EN 1337-2:2004 Reazeme pentru structuri. Partea 2: Elemente de alunecare SR EN 1380:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare.Imbinari de rezistenta cu cuie. SR EN 1382:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare. Rezistenta la smulgere a elementelor de fixare in lemn.

of 56

SR EN 1383:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare. Rezistenta la trecerea prin lemn a capului elementelor de fixare. SR EN 1390:2006 Produse de protectia lemnului. Determinarea actiunii de protectie impotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linneaus) Metoda de laborator SR EN 1462:2006 Carlige pentru jgheaburi de streasina. Cerinte si incercari SR EN 1548:2008 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi de material plastic si de cauciuc pentru hidroizolarea acoperisurilor. Metoda de expunere la bitum SR EN 1670:2007 Accesorii pentru constructii. Rezistenta la coroziune. Conditii si metode de incercare SR EN 1670:2007/AC:2008 Accesorii pentru constructii. Rezistenta la coroziune. Conditii si metode de incercare SR EN 1844:2003 Foi flexibile hidroizolante. Determinarea rezistentei la ozon. Foi hidroizolante din material plastic si de cauciuc, pentru acoperis SR EN 1847:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante din material plastic si din cauciuc. Metode de expunere la produse chimice lichide, inclusiv apa SR EN 1848-1:2003 Foi flexibile hidroizolante. Determinarea lungimii, latimii si liniaritatii. Partea 1: Foi hidroizolante bituminoase pentru acoperis SR EN 1848-2:2003 Foi flexibile hidroizolante. Determinarea lungimii, latimii, liniaritatii si planitatii. Partea 2: Foi hidroizolante de material plastic si de cauciuc pentru acoperis SR EN 1849-1:2003 Foi flexibile hidroizolante. Determinarea grosimii si masei specifice. Partea 1: Foi hidroizolante bituminoase pentru acoperis SR EN 1849-2:2003 Foi flexibile hidroizolante. Determinarea grosimii si masei specifice. Partea 2: Foi hidroizolante de material plastic si de cauciuc pentru acoperis SR EN 1850-2:2003 Foi flexibile hidroizolante. Determinarea defectelor de aspect. Partea 2: Foi hidroizolante de material plastic si de cauciuc pentru acoperis SR EN 1912:2005 Lemn de constructii. Clase de rezistenta. Atribuirea sorturilor si speciilor prin examinare vizuala SR EN 1928:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa SR EN 1931:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea proprietatilor de transmisie a vaporilor de apa SR EN 1931:2003/AC:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea proprietatilor de transmisie a vaporilor de apa SR EN 1935:2003/AC:2004 Accesorii pentru constructii. Balama cu ax simplu. Cerinte si metode de incercare SR EN ISO 10077-1:2007 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 1: Generalitati SR EN ISO 10077-2:2004 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 2: Metoda numerica pentru profile de tamplarie SR EN ISO 10456:2007 Materiale si produse pentru constructii. Proprietati higrotermice. Valori tabelare de proiectare si proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate si de proiectare SR EN 12207:2002 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Clasificare SR EN 12208:2002 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Clasificare SR EN 12209:2004 Feronerie pentru cladiri. Broaste ingropate si aplicate. Broaste ingropate si aplicate si placi opritor, actionate mecanic. Cerinte si metode de incercare SR EN 12210:2002 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Clasificare SR EN 12211:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Metoda de incercare

of 56

SR EN 12412-2:2003 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Determinarea coeficientului de transfer termic prin metoda cutiei calde. Partea 2: Rame SR EN 12436:2002 Adezivi pentru structuri portante de lemn. Adezivi pe baza de cazeina. Clasificare si cerinte de performanta SR EN ISO 12569:2000 Performanta termica a cladirilor. Determinarea schimbului de aer in cladiri. Metoda diluarii gazului trasor SR EN ISO 12571:2000 Performanta higrotermica a materialelor si produselor pentru constructii. Determinarea caracteristicilor de adsorbtie higroscopica SR EN 12691:2006 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru hidroizolarea acoperisului. Determinarea rezistentei la impact SR EN 12730:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea rezistentei la sarcina statica SR CEN/TS 12872:2008 Placi pe baza de lemn. Ghid de utilizare a placilor portante in pardoseli, pereti si acoperisuri. SR EN 13126-1:2006 Feronerie pentru cladiri. Cerinte si metode de incercare pentru feronerii de ferestre si usi pentru balcon. Partea 1: Cerinte comune pentru toate tipurile de feronerie SR EN 13707:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase armate pentru hidroizolarea acoperisului. Definitii si caracteristici SR EN 13707:2005/A1:2007 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase armate pentru hidroizolarea acoperisului. Definitii si caracteristici SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin transfer si prin schimb de aer. Metoda de calcul SR EN ISO 13791:2006 Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi fara climatizare in timpul verii. Criterii generale si proceduri de validare SR EN ISO 13792:2004 Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii fara climatizare in timpul verii. Metode de calcul simplificate SR EN 13892-5:2009 Metode de incercare a materialelor pentru sape. Partea 5: Determinarea rezistentei la uzura cu rola pivotanta a materialului de sape pentru stratul de uzura SR EN 13892-7:2009 Metode de incercare a materialelor pentru sape. Partea 7: Determinarea rezistentei la uzura cu rola pivotanta a materialului de sape cu imbracaminte rezistenta la soc SR EN 13897:2006 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa dupa intindere la temperatura scazuta SR EN 13969:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase de etansare impotriva umezelii, inclusiv foi bituminoase pentru etansarea cuvelajelor. Definitii si caracteristici SR EN 13969:2005/A1:2007 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase de etansare impotriva umezelii, inclusiv foi bituminoase pentru etansarea cuvelajelor. Definitii si caracteristici SR EN 13970:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase utilizate ca straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici SR EN 13970:2005/A1:2007 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase utilizate ca straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici SR EN 13986:2005 Placi pe baza de lemn destinate constructiei. Caracteristici, evaluarea conformitatii si marcare SR EN 14081-1:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara sortat dupa rezistenta. Partea 1: Cerinte generale SR EN 14081-2:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara clasificat dupa rezistenta. Partea 2: Sortare mecanica; cerinte suplimentare referitoare la incercarile initiale de tip

of 56

SR EN 14081-3:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara clasificat dupa rezistenta. Partea 3: Sortare mecanica; cerinte suplimentare referitoare la controlul productiei in fabrica SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argila arsa sau de beton montate pe acoperis. Metoda de incercare a sistemului de acoperis SR EN 14592:2008 Structuri de lemn. Elemente de fixare. Cerinte SR EN ISO 14683:2007 Punti termice in cladiri. Coeficient liniar de transfer termic. Metode simplificate si valori aproximate SR EN 14964:2007 Substraturi rigide pentru invelitoare de acoperis cu montare discontinua. Definitii si caracteristici SR EN 14967:2006 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase de etansare la umiditate. Definitii si caracteristici SR EN ISO 15026:2007 Performanta higrotermica a componentelor si elementelor cladirilor. Evaluarea transferului de umiditate prin simulare numerica SR EN ISO 15217:2007 Performanta energetica a cladirilor. Metode de exprimare a performantei energetice si de certificare energetica a cladirilor SR EN 15242:2007 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in cladiri inclusiv infiltratiile SR EN ISO 28970:2005 Structuri de lemn. Incercarea imbinarilor realizate cu organe metalice. Conditii referitoare la densitatea lemnului. C.2.1. LUCRARI DE DESFACERE, DEMONTARE In vederea pregatirii desfacerii invelitorii existente, se va desfiinta cosul de fum nefunctional, realizat din zidarie de caramida plina, specifica, existent la nivelul podului (tronsonul 2). Caramizile vor fi demontate treptat, de sus in jos, cu respectarea legislatiei in vigoare. Conform expertizei tehnice anexate, inainte de desfacerea invelitorii existente, vor fi efectuate urmatoarele operatiuni: „- se va curata si dezinfecta suprafata stratului hidroizolant existent la nivelul podului; - se vor pregati suprafetele aticului perimetral din zidarie de caramida si din b.a. pentru realizarea camasuielii cu tencuiala armata cu mortar de ciment fara adaos de var; plasele tencuielii se vor ancora in placa din beton armat a planseului, prin intermediul conexpandurilor; se vor lasa mustati din camasuiala, pentru prinderea primei grinzi, de langa aticul consolidat; - se va realiza planseul casetat cu grinzi din lemn, incepandu-se cu montarea acestora pe directia longitudinala, in dreptul popilor din lemn, pe sistem cleste, dupa care se vor monta grinzile pe directie transversala.” Prezentul capitol se va citi impreuna cu urmatoarele capitole anterioare: A.1.1. Lucrari de desfacere, decapare, demontare; A.1.2. Standarde si norme; A.1.3. Echipament; A.1.4. Materiale; A.1.5. Transport; A.1.6. Conditii de executie; A.1.7. Controlul calitatii; A.1.8. Receptia lucrarii. C.2.2. LUCRARI DE DESFACERE INVELITOARE Aceste lucrari se refera la desfacerea invelitorilor din tigla ceramica si din tigla din beton existente si constau in: - demontarea jgheaburilor si burlanelor; - desfacerea asterealei din scanduri de rasinoase vopsite; - desfacerea paziilor din scanduri de rasinoase vopsite; - desfacerea riglelor (sipcilor) din lemn de rasinoase; - desfacerea inchiderilor frontale ale lucarnelor (scanduri de rasinoase vopsite); - desfacerea invelitorilor.

of 56

C.2.3. GENERALITATI Prin demolarea partiala sau totala a invelitorilor si acoperisurilor se urmareste: recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea in conditiile stabilite de lege, a resurselor materiale rezultate; reintegrarea in natura a materialelor nerecuperabile asigurandu-se securitatea maxima a personalului de executie a lucrarilor. Sortarea materialelor se va face cu acordul beneficiarului avand la baza o justificare economica. C.2.4. ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII. Dupa desfacerea tiglelor ceramice se va trece la realizarea consolidarilor locale de la nivelul panelor, clestilor si contrafiselor. Sipcile de la nivelul invelitorii, de pe cele doua directii, pe care este montata tigla ceramica, se vor desface numai dupa ce lucrarile de consolidare ale scheletului din lemn al sarpantei au fost realizate. Desfacerea cosului de fum dezafectat, a invelitorii din tigla ceramica, a jgheaburilor, burlanelor, paziilor si asterealei vizibile, existente, se va face cu recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea in conditiile stabilite de lege, a resurselor materiale rezultate, reintegrarea in natura a materialelor nerecuperabile, asigurandu-se securitatea maxima a personalului la executia a lucrarilor. Sortarea materialelor se va face cu acordul beneficiarului, avand la baza o justificare economica. Inceperea lucrarilor de demontare propuse se va face numai pe baza documentatiei tehnice, cu respectarea acesteia. Personalul va fi instruit asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si operatiilor si a masurilor de protectia muncii. Se vor lua masuri de protectie a vecinatatilor prin: evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum si prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinatati. Se vor lua masuri de protectie a mediului inconjurator.

Demontarea invelitorilor se va efectua dupa dezechiparea podului. Se vor inceta activitatile din interiorul constructiei si anume, spatiul folosit sub pod; utilitatile care pot impiedica buna desfasurare a interventiei (ex.: firele de inalta tensiune, firele de telefon etc.) vor fi suspendate; se va asigura continuitatea instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati, daca este cazul; se va realiza evacuarea inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.), din spatiul imediat inferior podului.

Demontarea invelitorilor se va incepe de la cota cea mai inalta si se va realiza fara a afecta rezistenta constructiei. Demontarea se va efectua respectand ordinea logica a operatiilor, pornind de la partea superioara sau coama catre streasina, incepand cu demontarea accesoriilor, continuand cu invelitorile propriu-zise, dinspre exterior catre interiorul constructiei apoi a luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor si incheind cu elemente aferente sarpantei (sipci, lucarna aferenta accesului in pod, direct din exterior). Demontarea lucarnei aferente accesului in pod, direct din exterior se va face cu atentie, in proces invers de constructie: se va incepe cu desfacerea capriorilor, intai a celor intermediari, care sunt fixati de pane. Se vor descherta capriorii si se vor desface scoabele de fixare, cu ajutorul rangii. Capriorii rezultati din procesul de demontare se vor strange in legaturi potrivite astfel incat coborarea la baza cladirii sa se faca in siguranta. Materialul lemnos se va inventaria, sorta si transporta la depozit pentru reutilizare. Se vor demonta capriorii de scaun, care sunt rigidizati de scaun prin dispunerea clestilor. Se vor utiliza tesle pentru scos cuie si ranga pentru scoabe. Se vor rigidiza provizoriu popii cu scanduri pentru a putea trece la desfacerea panelor in conditii de siguranta. Pentru aceasta se vor folosi scanduri de pe santier care vor fixa prin cuie popii. Dupa ce popii sunt rigidizati suplimentar, se demonteaza contrafisele care fixeaza panele de popi. Materialul lemnos rezultat din desfacerea elementelor de sarpanta se coboara bucata cu bucata, cand este cazul, sau in legaturi cu ajutorul franghiei si scripetelui, evitand aglomerarea spatiului de lucru si supraincarcarea podului. Ordinea operatiilor de demontare se va stabili in conformitate cu caracteristicile constructiilor respective astfel incat operatiile de taiere sau sudare a unor ansambluri nedemontabile sa nu creeze pericolul de aprindere a elementelor combustibile ale constructiei. Se interzice lucrul cu foc deschis la

of 56

distante mai mici de 3 m fata de elementele sau materialele combustibile PAS (carton sau panza bitumata, poliester, lemn etc.) fara luarea masurilor de protectie specifice (izolare, umectare, ecranare etc.). Zilnic, dupa terminarea programului de lucru acoperisul se curata de resturile si deseurile rezultate. Materialele si substantele combustibile se depoziteaza in locuri special amenajate, fara pericol de producere a incendiilor. Pe timpul executarii lucrarilor la sarpante si invelitori combustibile este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevazute si asigurate cu protectiile necesare. La executarea lucrarilor la invelitori pe timp friguros se interzice curatirea de zapada si gheata a acoperisurilor cu foc deschis. Fiecare santier trebuie sa fie echipat cu un post de incendiu, conform legislatiei in vigoare. Se recomanda lucrul pe podine la desfacerea elementelor aflate la inaltime. La efectuarea lucrarilor de demolare se va avea in vedere respectarea normelor tehnice si masurile de securitate si sanatate a muncii. Invelitoarea, fiind un element al constructiei deosebit de expus la numeroase solicitari, se va analiza starea de uzura a materialelor componente pentru stabilirea modului de lucru in vederea recuperarii, reconditionarii si reutilizarii totale sau partiale. Se interzice supraincarcarea planseului de sub invelitoare prin aglomerarea materialelor demontate (acolo unde este cazul se vor da solutii pentru sprijiniri). Transportul si evacuarea materialelor demontate din si de pe acoperis se va realiza astfel icat sa nu se produca degradarea lor, utilizand pentru acestea jgheaburi, palete, containere, precum si dispozitive si utilaje corespunzatoare. Materialele recuperate din acoperis se sorteaza, reconditioneaza si se depoziteaza corespunzator. La finalizarea lucrarilor de demontare a invelitorilor, structura din lemn a acoperisului va fi verificata din punct de vedere structural, elementele sale vor fi ignifugate si tratate antiseptic. C.3.1. INLOCUIREA INVELITORII EXISTENTE, DIN TIGLA CERAMICA CU INVELITOARE DIN PANOURI METALICE PROFILATE: ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Invelitoarea existenta va fi inlocuita cu o invelitoare din panouri metalice profilate (tigla metalica), complet accesorizata cu: coame, dolii, pazii, racorduri, podine, accesorii de montaj, de etanseizare, de ventilare, parazapezi, jgheaburi, burlane si elemente de racordare, bride jgheab, prelungitoare intermediare, racorduri jgheab-burlan, coturi, bratari ramificatii, mansoane, coturi de evacuare, carlige presate pentru jgheab, carlige cu agrafe nituite montate pe pazie verticala, piese de imbinare cu garnituri de etansare, capace autoblocante, coltare la 90º interior/exterior pentru jgheab. Jgheaburile, burlanele si elementele de racordare vor fi din tabla galvanizata, vopsite multistrat pe ambele fete, cu poliester de 50µm grosime, cu rezistenta la coroziune, produsa conform cerintelor impuse de standarde. Panourile metalice profilate sunt utilizabile la constructii, fara restrictii privind: zona geoclimatica de amplasare, clasa sau a categoria de importanta a cladirii. Panourile metalice profilate se vor poza si monta pe rigle (sipci si contrasipci) din lemn. Riglele din lemn vor fi ignifugate si tratate antiseptic. Suprafata de reazem/contact va fi de minim 50 mm latime. Distanta dintre rigle (interax) este variabila la panourile metalice profilate, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului (tip, profilatura, grosime tabla), de panta si de incarcarile uniform distribuite preconizate. Fixarea se face, conform indicatiilor producatorului, cu mijloace mecanice (suruburi autofiletante, suruburi pentru lemn, etc.) prevazute cu elemente de etansare si de protectie (garnituri etansare, capacele protectie). Coaserea longitudinala dintre panouri se face, uzual, cu nituri cu cap etans. Acoperisurile cu panouri metalice profilate pot inchide spatii neconditionate sau conditionate termic. Pentru spatiile neclimatizate (pod), panourile de invelitoare se vor poza si monta conform prevederilor producatorului privind pantele si suprapunerile;

of 56

Configuratia panourilor profilate Inaltimea cutei/ondulei

(mm)

Panta minima

(%)

Ondulate

≤ 30 15

≥ 40 5

30<p<40 10

Cutate 30<p<40 ≥ 10

Panta si suprapunerea panourilor metalice profilate (mai multe panouri pe versant): prevederea de etansari (cordoane de etansare) la suprapunerile transversale panoului (T) si la cele longitudinale panoului (L) functie de panta si zonarea climatica (conform zonare climatica a Romaniei pentru perioada de iarna si zonare eoliana a Romaniei pentru perioada de iarna):

Zonare climatica

Zonare eoliana Panta

(p%)

Suprapunere longitudinala minima

mm

Tip de etansare

(T/L)

I si II -

p< 10 200 T+L

10 < p< 20 200 T

20 < p< 30 200 -

30 <p < 100 150 -

III I si II (si pentru zona climatica I; II si III)

p< 15 200 T+L

15 < p < 25 200 T

25 < p < 40 200 -

p> 40 150 -

IV -

p< 25 200 T+L

25 < p < 40 200 T

40 < p < 100 200 -

toate zonarile p> 100 150 L

Panoul aplicat pe reazem (rigla cu latimea de contact de minim 50 mm) va depasi marginea acesteia cu minim 50 mm. Elementele ce depasesc planul invelitorii (elemente de iluminare/acces, scari, podine, elemente de producere de energie, instalatii ventilatii, etc.) se vor monta/fixa numai pe structura de rezistenta (pane, capriori nu pe rigle). La suprapunerile transversale (in lungul pantei), etansate suplimentar,

of 56

coaserea intre panourile profilate se va face pe aripa marginala, inclinata (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetansate suplimentar coaserea intre panouri se va face pe capul ondulei/cutei. La suprapunerile longitudinale, etansate suplimentar, cordonul de etansare se va aplica in avalul elementelor de fixare, la cca.2-3 cm distanta de acestea. Dimensionarea si detalierea elementelor de colectare si dirijare a apelor pluviale se va face conform prevederilor producatorului de sistem. Aripa sortului de racord la jgheab/senou, de sub invelitoare, va avea lungimea de minim 6 ori inaltimea cutei/ondulei. Aceasta aripa va avea lungimea de minim 35 cm la panta pana la 25%, de minim 30 cm la panta pana la 60%, minim 25 cm la panta >60%. Tabla din care sunt alcatuite panourile metalice profilate va corespunde cerintelor standardelor privind acoperirile metalice ale tablei din otel precum si pentru protectia suplimentara peliculara. Pentru panourile profilate sistemul de rigle suport va fi dimensionat conform reglementarilor privind rezistenta si stabilitatea; producatorii emit tabele privind deschiderile dintre rigle functie de modul de rezemare (2; 3 sau 4 reazeme pe panou), grosimea tablei si categorii de incarcari uniform distribuite pentru fiecare tip (geometric). Numarul fixarilor mecanice este indicat de producator (pentru actiuni normale) dar trebuie verificat. Pe conturul unei suprafete de acoperis, pe minim 1 m latime, elementele de bordare si panourile de invelitoare, vor fi ancorate/fixate intarit, pentru a preveni eventuale degradari ca efecte ale actiunii factorilor de mediu (vant, zapada, gheata). Panourile metalice profilate sunt incombustibile si se incadreaza in clasa de reactie la foc A2s1dO, cu rezistenta la foc mai mica de 15 minute.

Nivelul de protectie anticoroziva al foilor din tabla de otel va fi in concordanta cu clasele de agresivitate a mediului de situare, conform GP.111-2004 ”Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel” (date recomandate):

a) agresivitate moderata in mediu rural si urban (clasa C2): pentru constructii provizorii se recomanda: zincare cu minim 150 g.zinc/m2; pentru constructii de categorie de importanta medie si superioara: acoperire cu minim 250 g.zinc/m2 sau 150 g.aluzinc/m2;

b) agresivitate medie in mediu urban, industrial si maritim moderat (clasa C3): acoperire cu minim 275 g.zinc/m2 sau 150 g.aluzinc/m2 si peliculizare suplimentara (PE in grosime de cca.25 µm);

c) agresivitate industriala si maritima ridicata (clasa C4 si C5-1): acoperire cu minim 350 g.zinc/m2 sau 200 g.aluzinc/m2 si peliculizare suplimentara cu pelicule cu rezistenta sporita si grosime mare (de exemplu: HBPE in grosime de cca.50 µm);

d) agresivitate foarte mare (clasa C5-M): dupa caz, se vor prevede masurile de protectie necesare, conform reglementarilor specifice.

Pentru panourile peliculizate suplimentar se vor prevedea vopsiri de retus (cu produse indicate de fabricant) ale zonelor degradate si a muchiilor noi, taiate (cu foarfeca manuala), rezultate la punerea in opera. Sub invelitoare, in special cazul spatiilor conditionate termic, se vor prevedea folii de protectie- anticondens (peste structura termoizolanta). Panourile din tabla nu asigura izolare la zgomot de impact (ploaie, grindina); in acest sens, se va prevedea o structura fonoizolanta special conceputa, ce se va amplasa sub panourile din tabla (sub invelitoare). Izolarea termica a planseului etajului spre pod se va realiza cu saltele din vata minerala – 15 cm grosime si va avea si rol fonoizolant. Invelitorile din panouri metalice profilate nu au efecte termoizolante; Pentru diminuarea temperaturii si a socului termic se pot prevedea produse cu suprafata reflectanta (termoreflectanta) precum si sistem de acoperis ventilat (rigle: sipci si contrasipci). Elementele de tinichigerie vor avea terminatiile (marginile) fasonate (zig, falt); nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu terminatii nebordate; terminatiile fasonate au rolul de a intari si proteja marginile.

of 56

Elementele de tinichigerie, de protectie a invelitorii, se petrec/suprapun minim 20 cm peste/sub panourile metalice profilate, fixate cu nituri cu cap etans, si/sau indirect, prin intermediul unor agrafe din otel lat (zincate).

Fixarea panourilor metalice profilate se face cu mijloace de fixare specifice (suruburi) prevazute cu garnitura de etansare si capacel de protectie, de regula, pe cuta inferioara, conform prevederilor producatorului (in unele cazuri, de regula la invelitori din panouri ondulate, peste spatii fara climatizare termica, producatorul prevede fixare cu tije filetate cu guler, garnitura de etansare, piulita si capacel de protectie).

Mijloacele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, inox, etc.).

La imbinarea longitudinala dintre panourile profilate, fixarea panoului superior se va face excentric, pe ondula inferioara, incat sa se preseze (stranga) suprapunerea.

Urmarirea comportarii in exploatare se va face in conformitate cu prevederile relglementarilor specifice in vigoare.

Asigurarea urmaririi comportarii in timp, in conditii normale de utilizare a invelitorilor se va face, prin grija beneficiarului, o data pe an. Acest interval poate fi modificat in functie de conditiile concrete pentru fiecare caz in parte astfel: intervalul poate fi marit daca la doua verificari succesive nu se constata degradari (nu la lucrari cu vechime mai mare de 10 ani); intervalul poate fi micsorat pentru invelitorile la care degradarile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere de comanda, spatii electrice, camere de calcul, etc.); intervalul poate fi micsorat pentru invelitorile ce au fost supuse la sarcini, socuri sau miscari (deplasari) neprevazute (seism, accidente mecanice, etc.).

Masurile curente de verificare si intretinere ce trebuiesc a fi efectuate o data pe an, recomandabil la inceputul primaverii:

- verificarea, curatirea si repararea, dupa caz, a elementelor de colectare si evacuare a apelor pluviale (dolii, jgheaburi, burlane);

- verificarea si repararea, dupa caz, a elementelor de acces, de asigurare impotriva alunecarii, a parazapezilor si paratonerelor;

- verificarea, repararea sau inlocuirea, dupa caz, a elementelor de invelitoare deteriorate, precum si a elementelor de racord si / sau de tinichigerie aferente invelitorii;

- verificarea si rectificarea, dupa caz, a suprafetelor peliculizate (anticoroziv si / sau decorativ).

Lucrarile necesare montarii invelitorii propuse si accesoriilor aferente acesteia se vor executa de catre firme autorizate, cu personal calificat si specializat pe domenii de lucrari (dulgher, tinichigiu, acoperitor-invelitor, hidroizolator).

In cazul lucrarilor ce se vor desfasura fara dezafectarea temporara a functionalitatii cladirii existente, se vor lua masurile necesare de protectie si siguranta a utilizatorilor: protectia spatiilor interioare, impotriva intemperiilor previzibile, protectia cailor de acces si dupa caz, a perimetrului circulabil din jurul constructiei, etc.. Lucrarile exterioare se vor desfasura in conditii normale, fara vanturi puternice, ploaie sau ninsoare, la temperaturi pozitive, (in general >+5ºC).

of 56

La intreruperea lucrarilor pe timp limitat sau mai indelungat (weekend, sarbatori legale, etc.) se vor lua masurile de protectie a constructiei (spatii inferioare, zone decopertate, materiale perisabile, etc.) si conservarea lucrarilor de executie in desfasurare. Depozitarea elementelor si materialelor grele se va face pe suprafete asigurate din punct de vedere al capacitatii portante si, in general, se vor depozita dispersat (nu in sarcini concentrate). La depozitare, materialele perisabile la umezire (ciment, elemente din lemn, placi gips-carton, materiale termoizolante, etc.) vor fi permanent protejate impotriva apei, asigurandu-se totodata ventilatia, pentru a se preveni condensul (condens sub prelata). Se vor lua masuri privind informarea utilizatorilor asupra implicatiilor privind preluarea frontului de lucru si de incepere a lucrarilor (eliberarea spatiilor in cazul podurilor si mansardelor, dezafectarea temporara a cosurilor, canalelor de ventilatie, etc.). Se va avea in vedere ca timpul prevazut, dintre lucrarile privind desfacerea si indepartarea invelitorii existente, pana la executarea unui sistem provizoriu de protectie (acoperire) sau a sistemului definitiv prevazut, sa fie cat mai scurt si, pe cat posibil, sa nu cuprinda zile nelucratoare. Toate elementele din lemn aferente acoperisului vor fi ignifugate si tratate biocid. Referitor la rezistenta la coroziune electrochimica a elementelor de invelitoare, de finisaj si a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct intre urmatoarele metale: zinc-fier (otel), zinc-cupru, fier (otel)-cupru, aluminiu-fier, aluminiu-staniu (cositor), aluminiu-cupru, aluminiu-plumb, aluminiu-zinc. Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrarilor, de prevederile documentatiei si a reglementarilor specifice. Inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in special privind asigurarea acceselor, a zonelor de depozitare si de adoptarea masurilor de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor ce se impun. Lucrarile se vor executa in conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei tehnico-economice de executie si a reglementarilor specifice in vigoare; orice neconcordanta sau omisiune va fi semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate cu instiintarea beneficiarului. Executantul va intocmi impreuna cu beneficiarul (si cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale executiei, in special pentru lucrarile ascunse. Procurarea materialelor si accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevazute in documentatia tehnic-economica de executie si/sau in caietul de sarcini. Lucrarile propriuzise de executie a invelitorii vor fi precedate de indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor si deseurilor inflamabile si/sau combustibile. La terminarea executiei se vor intocmi formele de receptie a lucrarii (cu eventuale observatii ce vor fi insusite si operate de executant) in baza constatarilor si verificarilor efectuate de o comisie alcatuita conform legislatiei in vigoare. Lucrarile de executie ale invelitorii/acoperisului se vor desfasura in conditii climatice favorabile, (fara vanturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive), conform prevederilor tehnologice specifice produselor / materialelor de invelitoare si a reglementarilor privind protectia muncii.

Suportul pe care se aplica invelitoarea va corespunde specificatiilor din documentatia tehnico-economica de executie. Suprafata suportului trebuie sa fie plana, cu denivelari minime (maxim ± 1 cm la 2 m liniari). Se va verifica pozitionarea si calitatea conformarii si montarii tuturor elementelor la care se raporteaza invelitoarea (elemente suport, de preluare si scurgere a apelor pluviale, sorturi, copertine, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, etc.). Montarea structurilor si produselor/materialelor de invelitoare se va face pe zone si sensuri determinate, tinandu-se seama, in special, de directia vantului dominant, de pante, de caile de acces, transport si de manipularea materialelor, fara afectarea zonelor cu lucrari in curs de executie sau terminate.

of 56

Se vor lua masuri ca dotarile de lucru (utilaje de ridicat, butelii, containere, paleti, dispozitive de transport, etc.) sa nu deterioreze suportul sau invelitoarea. Caracteristicile fizico-mecanice trebuie sa fie declarate de catre producator, definitorii sunt datele privind distanta dintre reazeme (rigle) functie de incarcari, date, raportate la grosimea tablei si la modul de rezemare pe suport si/sau momentul de inertie geometric I (cm4) pentru calculul sagetii, impreuna cu modulul de rezistenta W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile. Pozarea se face, pe pane cu deschideri calculate, functie de geometria de conformare si de caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor precum si de incarcarile la care sunt supuse acestea. Panta invelitorii va corespunde recomandarilor producatorului; in general, panta minima pentru panourile profilate este de 10% (pentru un singur panou pe versant panta minima poate fi de 5%), iar pentru panourile profilat-ambutisate panta minima este de 25%. Producatorul de panouri, producatorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispozitie detalii si conditii de montare si elementele accesorii (elemente de tinichigerie, de fixare, materiale de etansare, de retus, etc.). Ambalarea si transportul panourilor profilate metalice se face in pachete, paletizat sau containerizat, cu masuri de protectie impotriva deteriorarii marginilor si fetelor.

Protejarea hidrofuga a scarii si podestului de acces direct din exterior (fatada sudica) - conform adresei nr. 603.203 din 12.08.2015 emisa de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al judetului Valcea – se va realiza prin intermediul unui acoperis tip sarpanta cu structura metalica si invelitoare din panouri metalice profilate (tigla metalica), complet accesorizata. C.3.2. INLOCUIREA INVELITORII EXISTENTE, DIN TIGLA DE BETON CU INVELITOARE DIN PANOURI METALICE PROFILATE: ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Se va demonta invelitoarea din tigla din beton, aferenta acoperisului tip sarpanta cu structura din lemn ce protejeaza accesul principal in cladire (fatada nordica, tronsonul 2). Demontarea invelitorii se va incepe de la cota cea mai inalta si se va realiza fara a afecta rezistenta constructiei. Se vor desface apoi riglele (sipcile) din lemn cu rol de suport pentru tigle; vor fi desfacute elementele sarpantei: capriori, coame, popi, respectand ordinea logica a operatiilor (in proces invers de constructie). Se va inlocui structura sarpantei in vederea micsorarii pantei – necesara inlocuirii invelitorii din tigla din beton cu panouri metalice profilate, montate pe sistem de sipci si contrasipci fixate pe astereala din O.S.B. hidroizolata (conform proiectului tehnic si detaliilor tehnice). Invelitoarea propusa, din panouri metalice profilate (tigla metalica) va fi complet accesorizata. Executia lucrarilor trebuie realizata in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate, autorizate, care dispun de personal calificat si de tehnologie agrementata si doar cu materiale de calitate, certificate. Prezentul capitol se va citi doar impreuna cu capitolele anterioare ce descriu operatiunile de desfaceri ale elementelor de acoperis si de invelitoare, precum si operatiunile de inlocuire a invelitorilor existente cu invelitori din panouri metalice profilate. C.4.1. DESFACEREA INVELITORILOR EXISTENTE, DIN FOI DE TABLA PLANA EXISTENTE: ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Desfacerea invelitorilor existente, din foi de tabla plana, de la nivelul placilor scoase in consola - aferente acceselor secundare si acceselor in garaj, de la nivelul filei superioare a partii din zidarie a cosului de fum de pe fatada sudica si de la nivelul superior al spatiului ce adaposteste racordul la reteaua de alimentare cu gaze naturale existent pe fatada nordica: invelitorile din tabla plana sau zincata sunt executate numai pe un suport continuu; imbinarea foilor de tabla poate fi executata in falt simplu si falt dublu; acestea la randul lor

of 56

sunt culcate sau in picioare (verticale); falturile perpendiculare pe panta sunt culcate pentru a permite curgerea apei; falturile in picioare, simple sau duble leaga foile de tabla cu cele vecine (dreapta - stanga), acestea sunt paralele cu panta; demontarea invelitorii din tabla se incepe cu elementele care ies din planul invelitorii (calcane, atice, rosturi de dilatatie, cosuri de fum, lucarne etc.); desfacerea racordarii invelitorii la calcane si cosuri de fum se face prin scoaterea cuielor sau picioarelor care au fixat tabla in rosturile zidariei de caramida; in cazul cand tabla ridicata pe verticala a fost fixata cu bolturi impuscate, tabla se cresteaza in zona acestora pentru a putea fi indepartata cu usurinta; tabla este introdusa in rosturile zidariei circa 2 ... 3 cm astfel incat nu ridica probleme scoaterea acesteia; demontarea racordarii invelitorii din tabla la atice si la rosturile de tasare se incepe prin desfacerea sorturilor din platbanda de 3 x 30 mm; demolarea invelitorii din tabla se face prin desfacerea falturilor in picioare simple sau duble (cele paralele cu panta) de o parte si de alta a unui rand de foi legate intre ele prin falturi simple sau duble culcate (imbinarile paralele cu coama); dupa ce faltul in picioare a fost desfacut, se trece la desfacerea randului de tabla; in cazul in care tabla poate fi recuperata, falturile orizontale se desfac la intervale de 4 ... 5 foi, ramanand ca celelalte sa se desfaca in atelier unde conditiile de lucru sunt mai usoare. Dupa ce s-au desfacut falturile orizontale la intervalele aratate, tabla se ridica de pe suport, prin scoaterea cuielor (de regula doua pentru fiecare copca). Tabla se stivuieste, se baloteaza si se coboara cu mijloace de coborare adecvate. In atelier se desfac si celelalte falturi culcate cu ajutorul clestelui cu gura lata pentru faltuit. Daca tabla este corodata, fara posibilitatea de a mai putea fi refolosita dupa desfacerea falturilor in picioare, aceasta se taie cu foarfeca de tinichigerie in bucati cu dimensiuni convenabile pentru a fi usor stivuite, balotate si transportate. Odata cu desfacerea copcilor cuiele se scot si se strang pentru ca prin manipularea foilor de tabla sa nu se raneasca muncitorii. Cand invelitorile din tabla nu sunt prevazute cu jgheaburi si burlane, acestea se termina cu un sort, din tabla fixat in agrafe din platbanda 3 x 30 mm. Pentru desfacere, sorturile se desprind din agrafe dupa care se desfac falturile. Dupa eliberarea suprafetei invelitorii de tabla demontata, se trece la desfacerea vechilor sape (de panta) / hidroizolatii. La efectuarea lucrarilor de demolare se vor avea in vedere: respectarea normelor tehnice si masurile de securitate si sanatate a muncii. Lucrarile necesare demontarii invelitorilor din tabla plana sau zincata existente se vor executa de catre firme autorizate, cu personal calificat si specializat, instruit corespunzator.

Prezentul capitol se va citi impreuna cu urmatoarele capitole anterioare: A.1.1. Lucrari de desfacere, decapare, demontare; A.1.2. Standarde si norme; A.1.3. Echipament; A.1.4. Materiale; A.1.5. Transport; A.1.6. Conditii de executie; A.1.7. Controlul calitatii; A.1.8. Receptia lucrarii. C.5.1. MONTAREA DE INVELITORI NOI, DIN FOI METALICE PLANE: ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Montarea de invelitori din foi metalice plane la nivelul placilor scoase in consola - aferente acceselor secundare si acceselor in garaj, la nivelul filei superioare a partii din zidarie a cosului de fum de pe fatada sudica si la nivelul superior al spatiului ce adaposteste racordul la reteaua de alimentare cu gaze naturale existent pe fatada nordica: invelitorile metalice vor fi fixate pe stratul suport prin intermediul prinderilor mecanice; necesarul fixarilor mecanice/m² se calculeaza functie de forta de suctiune data de vant si de forta de alunecare pe versant; pe conturul versantilor si al elementelor ce strapung invelitoarea, pe minim 50 cm latime, numarul fixarilor mecanice (agrafe) se majoreaza cu minim 50%. Foile de tabla se monteaza in randuri verticale (cu falturile verticale in lungul liniei de panta), paralele, cu imbinarile orizontale (falturile culcate) decalate la ½ sau ⅓ din lungimea foii de tabla. In cazul unor suprafete cu lungimi reduse de maxim 1,5 m (in sensul scurgerii apelor), se pot admite pante de minim 5% cu conditia prevederii obligatorii unui substrat din membrana hidroizolanta, continua). Conditiile impuse tablei, din metale diverse, constau in lucrabilitate/maleabilitate (usurinta realizarii falturilor, zigurilor, ciubucelor sau vulturilor) si din capacitatea materialului de a-si mentine continuitatea (sa nu crape)

of 56

la executarea falturilor (indoire multipla la 180°). Versantii pot fi plani, plani cu rupere de panta, sau curbi (in limitele posibilitatii realizarii falturilor verticale); Coamele, doliile, paziile stresinile, etc. se vor rezolva tot cu elemente de tinichigerie, confectionate din tabla plana de acelasi tip cu tabla utilizata in campul invelitorii (la dolii si pe conturul planurilor versantilor se recomanda asigurarea suplimentara cu substrat din membrana hidroizolanta, continua)

Ambalarea si transportul foilor de tabla plana se face in pachete sau role, paletizat si/sau containerizat, cu masuri de protectie impotriva deteriorarii marginilor si fetelor.

Invelitorile din foi metalice plane sunt utilizabile la constructii civile, industriale si agricole, fara restrictii privind zonarea geoclimatica de amplasare si a clasei sau categoriei de importanta a cladirii.

Acoperisurile cu invelitori din foi metalice plane pot inchide spatii conditionate termic sau fara conditionare termica. Acoperisurile peste spatii conditionate termic vor fi termoizolate sub astereala si/sau sub riglele suport. Nu se vor prevedea elemente de tinichigerie montate direct pe elemente din zidarie (tencuite) sau beton ci prin intercalarea unei membrane bitumate (protectie la electrocoroziune).

Strapungerile calde/fierbinti vor fi izolate termic, corespunzator.

Racordurile invelitorii pe suprafete verticale (atice, calcane, elemente de strapungere, etc.) se vor prevede pe minim 30 cm si maxim 50 cm inaltime.

Falturile de imbinare pot fi etansate suplimentar cu chituri/masticuri elastice, in special la pante <30%, iar la falturile verticale, la pante >100%.

Se vor prevede falturi duble, indiferent de panta, la dolii si atice.

Rosturile de dilatare/tasare se vor prevede cu rebord invelit si acoperit cu tabla iar strapungerile vor fi invelite/acoperite cu mansoane cu guler din tabla cu imbinarile etansate (lipite de regula cu cositor.

Elementele de bordare si invelitoarea din foi metalice plane vor fi ancorate/fixate intarit, pe conturul suprafetei de invelitoare si al elementelor ce strapung invelitoarea pe minim 50 cm latime pentru a se preveni eventualele degradari ale suportului ca efecte ale actiunii factorilor de mediu (vant, zapada, gheata); Orice instalatie, agregat, etc., montat peste planul invelitorii va fi montat si fixat pe structura de rezistenta. Foile metalice plane nu sunt combustibile dar sistemul, substrat (ex: membrana hidroizolanta, folie, astereala) este combustibil; se va stabili clasa de reactie la foc conform reglementarilor specifice, in vigoare.

Invelitorile din foi metalice plane nu asigura izolare la zgomot de impact (pentru evitarea zgomotului de impact si aerian se prevede o structura fonoizolanta suplimentara, sub invelitoare).

Invelitorile din foi metalice plane nu asigura o izolare termica semnificativa necesar pentru a fi luata intr-un calcul practic dar suprafetele metalice pot avea, in oarecare masura, efect termoreflectant (functie de material si de indicele de reflexie a suprafetei).

Imbinarile foilor metalice plane se realizeaza prin falt simplu sau dublu, culcate, orizontale sau verticale (falturile verticale se realizeaza numai la imbinarile in lungul pantei versantilor si in coame)

of 56

La faltul simplu culcat, aripa mica a tabelei este de minim 30 mm si aripa mare, ce o cuprinde pe cea mica, este de 50-55 mm. La faltul dublu culcat, aripa mica a tabelei este de minim 60 mm si aripa mare, ce o cuprinde pe cea mica, este de 90-105 mm. La faltul simplu, vertical: aripa mica a tabelei este de 20-25 mm si aripa mare, ce o cuprinde pe cea mica, este de 40-45 mm. La faltul dublu, vertical, aripa mica a tabelei este de 40-50 mm si aripa mare, ce o cuprinde pe cea mica, este de 60-80 mm. La coama, foile din tabla (inclusiv falturile verticale) a celor doi versanti, se vor decala la ½ din latimea foii de invelitoare.

Falt vertical simplu

Falt vertical dublu

Falt orizontal (culcat) simplu Falt orizontal (culcat) dublu

of 56

Elementele ce strapung planul invelitorii (cosuri fum, ventilatii, etc.) vor fi imbracate cu elemente de tinichigerie din tabla plana pe o inaltime de minim 30 cm, cu marginile superioare ancorate in elementul de strapungere si protejate (acoperite) impotriva patrunderii apei din precipitatii (cu chituri, tencuieli). C.6.1. MEMBRANE HIDROIZOLANTE: ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Pentru executia lucrarilor de desfacere, refacere / montare a inveltorilor si straturilor suport ale acestora se vor respecta: "Normativul privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta la cladiri” - indicativ NP 069-2014" din 24.06.2014, Ordinul Nr. 607 din 21.04.2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice - „Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri", indicativ NP 040-02, precum si toate prevederile in vigoare ale legislatiei specifice. Invelitorile metalice propuse spre montare vor avea strat suport hidroizolat. Hidroizolatia suportului se va realiza cu membrane hidroizolante bitumate, cu armatura in unul, doua sau trei straturi, autoprotejate din fabricatie cu granule minerale sau simple, cu sau fara peliculizare suplimentara (grosime utila, nominala minim 3 mm). Membranele hidroizolante se vor aplica pe astereala continua din panouri (placi) fibrolemnoase (O.S.B. ignifugat), montate pe structura suport (grinzi si capriori din lemn ignifugat si tratat antiseptic) pentru acoperisurile cu invelitori din panouri metalice profilate. Membranele hidroizolante se vor aplica pe suport rigid, din beton armat pentru acoperisurile cu invelitori din foi metalice plane. Membranele hidroizolante vor corespunde urmatoarelor niveluri minime de performanta calitative: a) impermeabilitate la apa: etans la minim 6 m coloana apa/24 ore; b) rezistenta la perforare statica: etans la incarcare de minim 15 kg cu bila Ø10 mm/24 ore; c) rezistenta la perforare dinamica: etans la caderea capului de poansonare de la o inaltime de minim

1000 mm; d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120°C; e) flexibilitate la temperaturi scazute:

(i) pentru zona climatica a Romaniei pentru perioada de iarna I si II: -12°C; (ii) pentru zona climatica a Romaniei pentru perioada de iarna III si IV: -18°C.

f) forta de rupere la tractiune: longitudinal > 3,5 Nmm2; transversal >3,0 N/mm2; g) alungirea la rupere la tractiune: longitudinal ≥ 2%; transversal ≥ 1,5%; h) stabilitate dimensionala: < 0,5%; i) rezistenta la smulgere din cui: ≥ 200 N (cui Ø3 mm). Ambalarea membranelor hidroizolant se face in suluri, cu transport pachetizat, paletizat si/sau containerizat. Invelitorile cu membrane hidroizolante sunt utilizabile la constructii, fara restrictii privind zonarea geoclimatica de amplasare a clasei sau categoriei de importanta a cladirii. Nu se impun restrictii privind conformarea acoperisului; coamele, doliile, paziile stresinile, etc., se vor intari cu un strat hidroizolant suplimentar, pe minim 0,5 m latime, lipit si fixat mecanic. Suportul invelitorii consta din astereala continua din panouri fibrolemnoase de minim 20 mm grosime (cu imbinarile dintre panouri in nut si feder sau falt), tratate fungicid si ignifugate sau din suport rigid, din beton armat sau prefabricate din beton armat, cu panta >20%. Aplicarea/fixarea in stuctura monostrat consta in derularea membranei hidroizolante perpendicular pe linia de panta, cu lipire in camp in totala aderenta sau in benzi si fixare mecanica in lungul marginii superioare a membranei la minim 4 cm de marginea superioara si dupa caz, in lungul marginii laterale inferioare. Aplicarea/fixarea in structura bistrat consta in derularea unei membrane substrat (cu grosimea de 1,5 mm/2,5 mm, cu rezistenta mare la sfasiere din cui) fixata mecanic pe suport (pe contur si in camp), cu sau fara lipire in puncte sau benzi si lipirea in totala aderenta, prin sudura, peste aceasta a membranei hidroizolante.

of 56

Structurile hidroizolante monostrat sau bistrat se vor stabili functie de suport si panta, conform prevederilor producatorului de membrane hidroizolante; in mod curent, structurile hidroizolante bistrat (cu membrana substrat) se aplica pe suport de astereala din lemn, indiferent de panta. Numarul fixarilor mecanice/ml se calculeaza functie de rezistenta la smulgere din cui a membranei hidroizolante, respectiv a membranei substrat (dupa caz) si prin componenta (functie de panta) a fortei de tractiune din propria greutate aferenta latimii membranei si din actiunile mediului (vant, alunecare zapada/gheata); fixarile vor fi de minim 3 fixari/ml. Acoperisurile cu invelitori din produse hidroizolante (membrane) se pot utiliza peste spatii conditionate termic sau fara conditionare termica. Pentru hidroizolatiile cu membrane bitumate, suportul va fi uscat si amorsat (suportul din astereala din lemn sau placi fibrolemnoase va fi si tratat biocid si ignifugat). Suprapunerile longitudinale (transversal fasiei de membrana) vor fi de minim 12 cm, lipite si etansate prin sudura (sau cu adeziv specific, la rece) si fixate mecanic. Suprapunerile transversale (in lungul fasiei de membrana) vor fi de minim 10 cm, lipite si etansate prin sudura (sau cu adeziv specific) cu marginea inferioara fixata mecanic. Elementele ce depasesc planul invelitorii si elementele de strapungere vor fi etansate cu racorduri din membrane hidroizolante sudate sau lipite cu adeziv la rece, specific. Strapungerile calde/fierbinti vor fi izolate termic, corespunzator. Elementele de bordare si membranele hidroizolante ce delimiteaza perimetrul sau planurile acoperisurilor vor fi ancorate/fixate si lipite intarit pe minim 1 m latime pentru a se preveni eventualele degradari ca efecte ale actiunii agentilor de mediu (in special, vant). Orice instalatie, agregat, etc., montat peste planul invelitorii va fi pozat si montat pe structura de rezistenta (grinzi/capriori, nu pe astereala). Membranele hidroizolante bituminoase vor fi atestate si/sau incercate conform SR ENV 1187:2003 si clasificate potrivit SR EN 13501-5+A1:2010, din punct de vedere al performantelor la expunere la foc exterior. Membranele si peliculele hidroizolante trebuie sa corespunda cerintei privind etanseitatea, conform normativului privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri. Invelitorile din membrane hidroizolante nu asigura un indice semnificativ de izolare la zgomot aerian. Invelitorile din membrane hidroizolante nu asigura o izolare termica semnificativa, necesar pentru a fi luata intr-un calcul practic. Suprapunerile membranelor hidroizolante vor fi etansate si lipite prin sudura (sau cu masticuri speciale aplicate la rece sau la cald), cu depasirea liniei fixarilor mecanice cu minim 5 cm, fara a se forma exces, vizibil, de bitum (se poate lasa, la marginea inferioara o zona nelipita, libera, de 1-2 mm) sau cu exces de bitum acoperita cu ardezie (dupa caz); linia fixarilor mecanice va fi la minim 4 cm de la marginea exterioara a membranei; in zonele fixate mecanic, membrana hidroizolanta si membrana substrat va fi lipita in totala aderenta (pe suportul amorsat). Pe conturul versantilor, structura hidroizolanta va fi lipita in totala aderenta si dublu fixata mecanic, pe minim o latime de 50 cm. La nivelul podurilor, la suprafata de contact dintre invelitoarea metalica si stratul suport din material lemnos se vor poza membrane anticondens. Pentru ventilarea sistemului de acoperis, intre astereala din O.S.B. ignifugat si placile metalice de invelitoare se va poza sistemul de rigle (sipci si contrasipci) din lemn ignifugat si tratat antiseptic. C.7.1. REALIZAREA VENTILATIEI IN SPATIUL PODULUI : ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Pentru asigurarea nivelului corespunzator de realizare a ventilatiei naturale si functie de necesitati/posibilitati, a ventilatiei fortate (mecanice) in spatiul podului, inchiderile din scanduri deteriorare,

of 56

aferente lucarnelor existente, vor fi inlocuite cu ferestre cu tamplarie din P.V.C., culoare alb, cu geam termoizolant. Dintre cele 16 ferestre triunghiulare, propuse spre montare la nivelul podului, 8 vor avea cate un ochi de geam mobil, 4 vor avea cate doua ochiuri de geam, unul fix si unul mobil, 4 vor avea cate 6 ochiuri de geam, dintre care: 5 fixe si unul mobil, cu sistem de inchidere – deschidere oscilo-batant. Pentru montarea ferestrelor la nivelul podului, se vor desface inchiderile deteriorate din scanduri, se vor realiza reparatii si completari la structura de rezistenta a sarpantei - conform expertizei tehnice anexate, se vor monta parapeti din dulapi din lemn ignifugat si tratat antiseptic, imbracati cu un strat din O.S.B. ignifugat. Dupa montarea tamplariei din P.V.C. (culoare alb) in sistem pentacameral, cu ranforsari din profile metalice, cu geam termoizolant sunt propuse spre realizare: - realizarea etansarii intre toc nou si contur existent, completarea cu spuma poliureatanica a spatiilor ramase dupa montaj; - montarea “glafurilor” din O.S.B. ignifugat (la interior) si a sorturilor din tabla prevazute cu lacrimare (la exterior), - realizarea etansarii intre toc nou si glafuri, - etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, etc.), acoperirea rosturilor cu baghete din P.V.C., - verificarea ansamblului tamplariei in vederea remedierii eventualelor defectiuni de orice natura; efectuarea de reglaje / eventuale reparatii pentru a obtine o mai buna inchidere a cercevelelor pe toc, - verificarea si dupa caz montarea accesoriilor necesare (plase anti-insecte, balamale, opozante, manere, garnituri, prize cu clapete mobile, broaste,etc.). La nivelul tamplariei noi propuse vor fi prevazute fante de ventilare. La partea inferioara a tocurilor tamplariei noi vor exista gauri destinate indepartarii apei condensate dintre cercevele. Prezentul capitol se va citi impreuna cu urmatoarele capitole anterioare: C.2.1. Lucrari de desfacere, demontare; B.1.2. Cerinte ce trebuiesc respéctate; B.1.3. Standarde si normative de referinta; B.1.4. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii. Livrare. Manipulare. Depozitare.; B.6.1. Executia lucrarilor. Montarea. Instalarea si asamblarea.; B.6.2. Asigurarea calitatii. Abateri admise.; B.7.1. Proceduri tehnice de executie specifice. Referitor la „refacere instalatie paratrasnet si instalatie impamantare” – prezenta documentatie se citeste impreuna cu documentatia tehnica specialitatea instalatii electrice, anexata. D. IZOLAREA TERMICA A PLANSEULUI ETAJULUI SPRE POD D.1.1. GENERALITATI In vederea eficientizarii economice, se propune asocierea dintre solutiile tehnice: de izolare termica a planseului din beton existent deasupra etajului 1 si de consolidare a structurii de rezistenta a sarpantei din lemn.

D.1.2. STANDARDE SI NORME C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C 125-2013 Normativ privind acustica in constructii si zone urbane C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elemente de constructie C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor (revizuire NP 200/89) GT 039-2002 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente

of 56

GT 040-2002 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladiri existente, in vederea reabilitarii termice GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii MP 022-2002 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru constructii GT 044-2002 Metodologie privind determinarea permeabilitatii la apa a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cladirilor C 187-1978 Instructiuni tehnice pentru folosirea in constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat. GP 001-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic ORDINUL nr. 2513/2010 pentru modificarea Reglementarii tehnice „ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor”, indicativ C 107-2005, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2055/2005 C 125-2005 Normativ privind proiectarea si executia masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri PCC 016-2000 Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din materiale termoizolante C 112 – 1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton SR EN 46-1:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 1:Efect larvicid (Metoda de laborator) SR EN 46-2:2006 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 2:Efect ovicid (Metoda de laborator) SR EN 49-1:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 2: Aplicare prin tratament de suprafata (Metoda de laborator) SR EN ISO 140-5:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 5: Masurarea in situ a izolarii la zgomot aerian a elementelor de fatada si a fatadelor. SR EN ISO 140-6:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 6: Masurarea in laborator a izolarii la zgomot de impact a planseelor. SR EN ISO 140-7:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 7: Masurarea in situ a izolarii la zgomot de impact a planseelor. SR EN ISO 140-8:2002 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 8: Masurarea in laborator a imbunatatirii izolarii la zgomot de impact prin pardoseli pe un planseu greu standardizat. SR EN ISO 140-11:2005 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 11: Masurarea in laborator a imbunatatirii izolarii la zgomot de impact datorata pardoselilor aplicate pe plansee usoare standard SR EN ISO 140-16:2007 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 16: Masurarea in laborator a imbunatatirii indicelui de atenuare acustica printr-o acoperire suplimentara SR EN 179:2008 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru iesiri de urgenta actionate printrun maner sau o placa de impingere. Conditii si metode de incercare

of 56

SR EN 300:2007 Placi de aschii lungi, subtiri si orientate (OSB). Definitii, clasificare si conditii SR EN 302-4:2004 Adezivi pentru structuri portante de lemn. Metode de incercare. Partea 4: Determinarea influentei contractiei lemnului asupra rezistentei la forfecare SR EN 335-1:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de exploatare. Partea 1: Generalitati SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de utilizare. Partea 2: Aplicatie la lemn masiv SR EN 336:2004 Lemn pentru constructii. Dimensiuni, abateri admisibile SR EN 338:2004 Lemn pentru constructii. Clase de rezistenta SR EN 383:2007 Structuri de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor de strivire locala si a portantei locale a elementelor de asamblare tip tija. SR EN 408:2004 Structuri de lemn. Lemn masiv si lemn lamelat incleiat. Determinarea anumitor proprietati fizice si mecanice SR EN 594:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare.Incercarea privind rigiditatea si rezistenta la contravintuire a panourilor pentru pereti cu structura din lemn SR EN 717-1:2003/A1:2005 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice a cantitatilor exprimate printr-o valoare unica SR EN 717-2:2001/A1:2007 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. Amendament 1 SR EN 789:2004 Structuri de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor mecanice ale placilor pe baza de lemn SR EN 942:2007 Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului SR EN 1026:2001 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Metoda de incercare SR EN 1027:2001 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Metoda de incercare SR EN 1121:2001 Usi. Comportare intre doua climate diferite. Metoda de incercare SR EN 1125:2008 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru iesiri de urgenta actionate printro bara orizontala destinate utilizarii pe cai de evacuare. Conditii si metode de incercare SR EN 1154:2001 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru inchidere controlata a usii. Cerinte si metode de incercare SR EN 1154:2001/A1:2003/AC:2006 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive cu inchidere automata pentru usi. Conditii si metode de incercare SR EN 1158:2001 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Cerinte si metode de incercare SR EN 1158:2001/A1:2003/AC:2006 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Conditii si metode de incercare SR EN 1191:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la inchidere si deschidere repetata. Metoda de incercare SR EN 1192:2001 Usi. Clasificarea conditiilor de rezistenta mecanica SR EN 1195:2005 Structuri de lemn.Metode de incercare.Comportarea planseelor structurale SR EN 1303:2005 Feronerie pentru cladiri. Cilindri pentru broaste. Cerinte si metode de incercare SR EN 1303:2005/AC:2008 Feronerie pentru cladiri. Cilindri pentru broaste. Cerinte si metode de incercare SR EN 1372:2002 Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pentru imbracaminti de pardoseala si tapete. Incercarea la desprindere SR EN 1373:2002 Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pentru imbracaminti de pardoseala si tapete. Incercarea la forfecare SR EN 1380:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare. Imbinari de rezistenta cu cuie. SR EN 1382:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare. Rezistenta la smulgere a elementelor de fixare in lemn.

of 56

SR EN 1383:2005 Structuri de lemn. Metode de incercare. Rezistenta la trecerea prin lemn a capului elementelor de fixare. SR EN 1390:2006 Produse de protectia lemnului. Determinarea actiunii de protectie impotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linneaus) Metoda de laborator SR EN 1603+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea stabilitatii dimensionale in conditii normale si constante de laborator (23 grade C / 50 % umiditate relativa) SR EN 1604+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea stabilitatii dimensionale in conditii specificate de temperatura si umiditate SR EN 1605+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea deformatiei in conditii specifice de incarcare la compresiune si de temperature SR EN 1606+AC:1999/A1:2006 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea fluajului din compresiune SR EN 1609+AC:1999/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea absorbtiei apei de scurta durata prin imersie partiala SR EN 1912:2005 Lemn de constructii. Clase de rezistenta. Atribuirea sorturilor si speciilor prin examinare vizuala. SR EN 1931:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea proprietatilor de transmisie a vaporilor de apa SR EN 1934:1998 Performanta termica a cladirilor. Determinarea rezistentei termice prin metoda cutiei calde cu fluxmetru. Zidarie SR EN 1935:2003/AC:2004 Accesorii pentru constructii. Balama cu ax simplu. Cerinte si metode de incercare EN 1946-1:1999 Performanta termica a produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 1: Criterii comune EN 1946-2:1999 Performanta termica a produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 2: Masurare prin metoda placii calde gardate EN 1946-3:1999 Performanta termica a produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 3: Masurare prin metoda fluxmetrica EN 1946-4:2000 Performanta termica a produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 4: Masurari prin metodele cutiei calde EN 1946-5:2000 Performanta termica a produselor si componentelor de constructie. Criterii specifice pentru evaluarea laboratoarelor care efectueaza masurari ale proprietatilor de transfer termic. Partea 5: Masurare prin metodele de incercare a conductelor SR EN ISO 3382-2:2008 Acustica. Masurarea parametrilor acustici a incaperilor. Partea 2:Durata reverberatiei in incaperile obisnuite(ISO 3382-2:2008) SR EN ISO 8990:1996 Izolatie termica. Determinarea proprietatilor de transmisie termica in regim stationar. Cutia calda calibrata si gardata SR EN ISO 9229:2007 Izolatie termica. Vocabular (ISO 9229:2007) SR EN ISO 9346:2007 Performanta higrotermica a cladirilor si materialelor de constructie. Marimi fizice pentru transfer de masa. Vocabular SR EN ISO 10052:2006 Acustica. Masurarea in situ a izolarii la zgomot aerian si de impact precum si a zgomotului produs de echipamente. Metoda de control SR EN ISO 10077-1:2007 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 1: Generalitati

of 56

SR EN ISO 10077-2:2004 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul coeficientului de transfer termic. Partea 2: Metoda numerica pentru profile de tamplarie SR EN ISO 10211:2007 Punti termice in cladiri. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Calcule detaliate SR EN ISO 10456:2007 Materiale si produse pentru constructii. Proprietati higrotermice. Valori tabelare de proiectare si proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate si de proiectare SR EN ISO 10848-1:2006 Acustica. Masurarea in laborator a transmisiilor pe cai colaterale ale zgomotului aerian si ale zgomotului de impact intre incaperi adiacente. Partea 1: Document de referinta SR EN ISO 10848-2:2006 Acustica. Masurarea in laborator a transmisiilor pe cai colaterale ale zgomotului aerian si ale zgomotului de impact intre incaperi adiacente. Partea 2: Aplicatii la elemente usoare in cazul in care imbinarea are o influenta redusa SR EN ISO 10848-3:2006 Acustica. Masurarea in laborator a transmisiilor pe cai colaterale ale zgomotului aerian si ale zgomotului de impact intre incaperi adiacente. Partea 3: Aplicatii la elemente usoare in cazul in care imbinarea are o influenta semnificativa SR EN 12087:1999/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea absorbtiei apei de lunga durata prin imersie SR EN 12114:2000 Performanta termica a cladirilor. Permeabilitatea la aer a partilor si elementelor de cladire. Metoda de incercare in laborator SR EN 12207:2002 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Clasificare SR EN 12208:2002 Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Clasificare SR EN 12209:2004 Feronerie pentru cladiri. Broaste ingropate si aplicate. Broaste ingropate si aplicate si placi opritor, actionate mecanic. Cerinte si metode de incercare SR EN 12210:2002 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Clasificare SR EN 12211:2001 Ferestre si usi. Rezistenta la incarcare din vant. Metoda de incercare SR EN 12219:2002 Usi. Influente climatice. Cerinte si clasificare SR EN 12412-2:2003 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Determinarea coeficientului de transfer termic prin metoda cutiei calde. Partea 2: Rame SR EN 12412-4:2003 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Determinarea coeficientului de transfer termic prin metoda cutiei calde. Partea 4: Cutii ale obloanelor rulante SR EN 12430:2002/A1:2007 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea comportarii sub incarcare punctuala SR EN 12436:2002 Adezivi pentru structuri portante de lemn. Adezivi pe baza de cazeina. Clasificare si cerinte de performanta SR EN ISO 12569:2000 Performanta termica a cladirilor. Determinarea schimbului de aer in cladiri. Metoda diluarii gazului trasor SR EN ISO 12571:2000 Performanta higrotermica a materialelor si produselor pentru constructii. Determinarea caracteristicilor de adsorbtie higroscopica SR EN 12664:2001 Performanta termica a materialelor si produselor de constructie. Determinarea rezistentei termice cu ajutorul metodei placii calde gardate si al metodei termofluxmetrice. Produse uscate si umede cu rezistenta termica medie si mica SR EN 12667:2001 Performanta termica a materialelor si produselor de constructie. Determinarea rezistentei termice cu ajutorul placii calde gardate si al metodei termofluxmetrice. Produse cu rezistenta termica mare si medie SR EN 12730:2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase, de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea rezistentei la sarcina statica SR EN 12865:2001 Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de cladire. Determinarea rezistentei sistemelor de pereti exteriori la ploaie in rafale cu presiune pulsatorie de aer SR CEN/TS 12872:2008 Placi pe baza de lemn. Ghid de utilizare a placilor portante in pardoseli, pereti si acoperisuri.

of 56

SR EN 12939:2000 Performanta tehnica a materialelor si produselor de constructie. Determinarea rezistentei termice cu ajutorul metodei placii calde gardate si a metodei termofluxmetrice. Produse groase cu rezistenta termica mare si medie SR EN 13009:2000 Performanta higrotermica a materialelor si produselor pentru constructii. Determinarea coeficientului de expansiune higrica SR EN 13172:2008 Produse termoizolante. Evaluarea conformitatii SR EN ISO 13370:2007 Performanta termica a cladirilor. Transfer termic prin sol. Metode de calcul SR EN 13465:2004 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in cladiri SR EN 13495:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea rezistentei la smulgere a sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS) (incercarea cu bloc de spuma) SR EN 13496:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii in cladiri. Determinarea caracteristicilor mecanice ale plaselor din fibre de sticla SR EN 13498:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea rezistentei la penetrare a sistemelor compozite de izolare termica la exterior (ETICS) SR EN 13499:2004 Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat. Specificatie SR EN 13500:2004 Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de vata minerala. Specificatie SR EN 13779:2007 Ventilarea in cladiri cu alta destinatie decit locuinta. Cerinte de performanta pentru instalatiile de ventilare si climatizare. SR EN ISO 13786:2007 Performanta termica a elementelor de constructie. Caracteristici termice dinamice. Metode de calcul SR EN ISO 13789:2007 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin transfer si prin schimb de aer. Metoda de calcul SR EN ISO 13790:2008 Performanta energetica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea si racirea spatiilor SR EN ISO 13791:2006 Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi fara climatizare in timpul verii. Criterii generale si proceduri de validare SR EN ISO 13792:2004 Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii fara climatizare in timpul verii. Metode de calcul simplificate SR EN 13793:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea comportarii la incercare ciclica SR EN 13820:2004 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea continutului de substante organice SR EN 13892-5:2009 Metode de incercare a materialelor pentru sape. Partea 5: Determinarea rezistentei la uzura cu rola pivotanta a materialului de sape pentru stratul de uzura SR EN 13892-7:2009 Metode de incercare a materialelor pentru sape. Partea 7: Determinarea rezistentei la uzura cu rola pivotanta a materialului de sape cu imbracaminte rezistenta la soc SR EN 13914-1:2006 Proiectare, preparare si aplicare a tencuielilor interioare si exterioare. Partea 1: Tencuieli exterioare SR EN 13914-2:2005 Proiectarea, prepararea si aplicarea tencuielilor interioare si exterioare. Partea 2: Prevederi de proiectare si principii de baza pentru tencuiala interioara SR EN 13970:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase utilizate ca straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici SR EN 13970:2005/A1:2007 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase utilizate ca straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici SR EN 13986:2005 Placi pe baza de lemn destinate constructiei. Caracteristici, evaluarea conformitatii si marcare

of 56

SR EN 14081-1:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara sortat dupa rezistenta. Partea 1: Cerinte generale SR EN 14081-2:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara clasificat dupa rezistenta. Partea 2: Sortare mecanica; cerinte suplimentare referitoare la incercarile initiale de tip SR EN 14081-3:2006 Structuri de lemn. Lemn de constructii cu sectiune dreptunghiulara clasificat dupa rezistenta. Partea 3: Sortare mecanica; cerinte suplimentare referitoare la controlul productiei in fabrica SR EN 14257:2006 Adezivi. Adezivi pentru lemn. Determinarea rezistentei la tractiune a imbinarilor prin suprapunere la temperaturi ridicate (WATT 91) SR EN 14342:2005+A1:2008 Pardoseli si parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformitatii si marcare SR EN 14383-1:2006 Prevenirea infractionalitatii. Urbanism si proiectarea cladirilor. Partea 1: Definirea termenilor specifici SR EN 14545:2008 Structuri de lemn. Conectori. Cerinte SR EN 14592:2008 Structuri de lemn. Elemente de fixare. Cerinte SR EN 14600:2009 Seturi de usi si ferestre mobile, rezistente la foc si/sau etanse la fum. Cerinte si clasificare SR EN ISO 14678:2006 Adezivi. Determinarea rezistentei la curgere (inmuiere) SR EN ISO 14683:2007 Punti termice in cladiri. Coeficient liniar de transfer termic. Metode simplificate si valori aproximate SR EN 14761:2006+A1:2008 Pardoseli de lemn. Parchet de lemn masiv. Lamela verticala, pe cant si modul tip caramida SR EN 14846:2008 Feronerie pentru cladiri. Broaste si zavoare. Broaste si placi opritor actionate electromecanic. Cerinte si metode de incercare SR EN 14967:2006 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase de etansare la umiditate. Definitii si caracteristici SR EN ISO 15026:2007 Performanta higrotermica a componentelor si elementelor cladirilor. Evaluarea transferului de umiditate prin simulare numerica SR EN ISO 15186-1:2004 Masurarea izolarii acustice in cladiri si a elementelor de constructii folosind intensitatea acustica. Partea 1: Masurari in laborator SR EN ISO 15217:2007 Performanta energetica a cladirilor. Metode de exprimare a performantei energetice si de certificare energetica a cladirilor SR EN 15242:2007 Ventilarea in cladiri. Metode de calcul pentru determinarea debitelor de aer in cladiri inclusiv infiltratiile SR EN ISO 15251:2007 Parametri de calcul ai ambiantei interioare pentru proiectarea si evaluarea performantei energetice a cladirilor, care se refera la calitatea aerului interior, confort termic, iluminat si acustica SR EN ISO 15927-1:2004 Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare si anuale ale elementelor meteorologice simple SR EN ISO 15927-4:2006 Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea consumului anual de energie pentru incalzire si racire SR EN ISO 15927-5:2006 Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termica de proiectare pentru incalzirea spatiilor SR EN ISO 15927-6:2008 Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 6: Diferente de temperatura cumulate (grade-zile) (ISO 15927-6:2007) SR EN ISO 18233:2006 Acustica. Aplicarea noilor metode de masurare in acustica cladirilor si a incaperilor SR EN ISO 28970:2005 Structuri de lemn. Incercarea imbinarilor realizate cu organe metalice. Conditii referitoare la densitatea lemnului.

of 56

D.2.1. IZOLAREA TERMICA A PLANSEULUI ETAJULUI SPRE POD: ECHIPAMENT. MATERIALE. TRANSPORT. CONDITII DE EXECUTIE. CONTROLUL CALITATII. RECEPTIA LUCRARII Pentru realizarea izolarii termice a planseului din beton existent deasupra etajului 1 si totodata pentru consolidarea structurii de rezistenta a sarpantei din lemn sunt propuse spre realizare: - decaparea straturilor termo-hidroizolante vechi din perioada in care cladirea avea acoperis-terasa, pe o latime de 30 cm perimetral – pentru fiecare tronson si decaparea tencuielilor de la nivelul aticelor, in vederea realizarii camasuielilor cu beton armat a aticelor si in vederea ancorarii structurii din lemn a planseului casetat propus spre realizare conform expertizei tehnice (anexate), - curatirea si dezinfectarea suprafetei stratului termo-hidroizolant vechi, - pregatirea stratului suport necesar realizarii camasuielii aticelor perimetrale – conform expertizei tehnice si documentatiei tehnice specialitatea rezistenta – anexate, - realizarea camasuielilor propuse – conform expertizei tehnice si documentatiei tehnice specialitatea rezistenta – anexate, - termoizolarea la interior a suprafetelor camasuite la nivelul aticelor, perimetral – pentru fiecare tronson, pana la cota inferioara a planseului casetat (conform proiectului tehnic si a detaliilor de executie); - umplerea cu material termoizolant (polistiren rezultat din debitari) a “santului” creat perimetral prin decaparea straturilor termo-hidroizolante vechi si protejarea la fila superioara a umpluturii cu o sapa din mortar de ciment (5 cm grosime); - realizarea planseului casetat cu structura din lemn ignifugat si tratat antiseptic si din O.S.B. ignifugat; stratificatia propusa pentru planseul casetat, de jos in sus: O.S.B. ignifugat (1,2cm), folie bariera vapori, saltele din vata minerala (15cm grosime totala) dispuse intre grinzile din lemn ignifugat si tratat antiseptic, membrana anticondens, O.S.B. ignifugat (2,2cm). Solutia tehnica de termoizolare a aticelor pana la nivelul cosoroabelor se va realiza conform proiectului tehnic si detaliilor de executie. In urma lucrarilor propuse, stabilitatea si rezistenta constructiei existente, nu vor fi afectate. Prezentul capitol se va citi impreuna cu urmatoarele capitole anterioare: A.1.1. Lucrari de desfacere, decapare, demontare; A.1.2. Standarde si norme; A.1.3. Echipament; A.1.4. Materiale; A.1.5. Transport; A.1.6. Conditii de executie; A.1.7. Controlul calitatii; A.1.8. Receptia lucrarii; A.2.2. Standarde si norme, normative; A.2.3. Materiale, echipamente si produce; A.2.4. Conditii de executie; A.2.5. Controlul calitatii; A.2.6. Receptia lucrarii; A.4.1. Aplicarea termosistemului; A.4.2. Standarde si norme de referinta; A.4.3. Materiale si produse; A.4.4. Executia lucrarilor; A.4.5. Coditii de executie; A.4.6. Controlul calitatii; A.4.7. Proceduri tehnice specifice. Intocmit: arh. stag. Gabriel Efrim Sef proiect – specialitatea arhitectura: Arh. Cristina-Maria Miu

S.C. NTX Projekt S.R.L. - isuvl.ro. Logistica/Pr_Inv_2016/01. Caiet de sarcini.pdf · S.C. NTX...

Documents

Transcript of S.C. NTX Projekt S.R.L. - isuvl.ro. Logistica/Pr_Inv_2016/01. Caiet de sarcini.pdf · S.C. NTX...