S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L.lexinsolv.ro › wp-content › uploads › 2016 ›...

S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L.loc. Cajvana, str. Principala, nr. 1196 A, jud. Suceava

J33/604/1991, CUI RO 756668

TTRRIIBBUUNNAALLUULL SSUUCCEEAAVVAA –– DDOOSSAARR NNRR.. 44552200//8866//22001144**

PPLLAANN DDEE RREEOORRGGAANNIIZZAARREE

SS..CC.. MMIICCAA IINNDDUUSSTTRRIIEE SSII PPRREESSTTAARRII SSEERRVVIICCIIII SS..RR..LL..

AADDMMIINNIISSTTRRAATTOORR SSPPEECCIIAALLPASCAR GRIGORE

Plan de reorganizare - S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L.

2

CUPRINS

CAP. I: CONSIDERENTE GENERALE1.1. Cadrul legal si situatia juridica a societatii....…………………………………………………………………………............................ 3

1.2. Autorul planului ……………………………………….……………………………………………………………………………........................ 3

1.3. Scopul si durata planului …………………………………………………………………………………………………………...................... 4

1.4. Durata de implementare a planului si administrarea societatii .....................…………………………………...................... 5

CAP. II: NECESITATEA REORGANIZARII JUDICIARE2.1. Considerente economice …………………………………………………………………………………………………………....................... 5

2.2. Considerente sociale …………………………………………………………………...…………………………………………....................... 5

2.3. Avantajele reorganizarii fata de faliment ……………………………………………………………………………………....................…. 6

2.3.1. Premisele reorganizarii …………………………………………………………………………………………...…………........................... 6

2.3.2. Aspecte generale …………………………………………………………………………………………………...…………........................... 6

2.3.3. Premisele reorganizarii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L..................................…………..….............. 7

2.3.4 Comparatia reorganizare versus faliment ……………………………………………………………………………………................... 8

2.3.5. Avantaje pentru principalele categorii de creditori ………………………………………………………………………................... 13

2.3.5.1. Avantaje pentru creditorii garantati .…………………………………………………………………………………………................. 13

2.3.5.2. Avantaje pentru creditorii bugetari …………………………………………………………………………………………..................... 13

2.3.5.3. Avantaje pentru creditorii chirografari ........................................................................................................... 13

CAP. III: PREZENTAREA S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L..3.1. Date generale ……………………………………….....................……………..............…………………………………………………....... 14

3.2. Obiectul de activitate …………………………………………………...................…………………………………...............……………… 14

3.3. Asociato. Capitalul social ………………………………………………………………...............................................………………... 14

3.4. Scurt istoric ………………………………………………………………………………………………………….........................…………...... 14

3.5. Principalele cauze care au dus la insolventa …………………….....................………………………………………………………….. 15

3.6. Starea actuala a societatii …………………………………….......................………………………………………………………………….. 16

3.6.1. Administrarea societatii ……..…………………………......................………………………………………………………………………… 16

3.6.2. Starea actuala a societatii …………………………….....................……………………………………………………………………….... 16

3.6.3. Pasivul societatii …………………………………………........................…………………………………………………………………….... 16

CAP. IV: PERSPECTIVE DE REDRESARE A SOCIETATII DEBITOARE …………..……………………….................... 17CAP. V: STRATEGIA DE REORGANIZARE5.1. Durata de implementare a planului ………………..................…………………………………………………………………………....... 23

5.2. Mecanismul reorganizarii …………………………........................………………………………………………………………………..……. 23

5.3. Masurile de reorganizare judiciara ………....................…………………………………………………………………………………….... 23

5.4. Prognoza activitatii pe perioada implementarii planului de reorganizare …….........……………………………………….......... 26

CAP. VI: TRATAMENTUL CREANTELOR SI DISTRIBUIRI6.1. Aspecte generale ………………………………………….......................…….…………………………………..……………………….…….. 28

6.2. Categoriile de creante ……………………………........................…………………………………………......…………………………….. 28

6.2.1. Categoriile de creanta care nu sunt defavorizate prin plan ................................................................................ 28

6.2.2. Categoriile de creanta care sunt defavorizate prin plan ......……...........……………………………........………………………. 28

6.3. Tratamentul corect si echitabil ........................................................................................................................... 29

6.4. Tratamentul creantelor defavorizate. Distribuiri …………………………………………………………....…………………….............. 30

6.4.1. Distribuiri catre creditorii garantati ………………………....................…………………………………………………………………… 30

6.4.2. Distribuiri catre creditorii bugetari ……………………….................………………………………………………..………………….... 30

6.4.3. Distribuiri catre creditorii chirografari …………………………………………………..…………………………………………………….... 30

6.5. Prezentarea comparativa a sumelor estimate ce ar fi obtinute in ipoteza falimentului …….…………………................... 31

6.6. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului …………….............……………………………………………………....... 31

6.7. Plata retributiei administratorului judiciar ...............................................……………………………………………………....... 32

CAP. VII: CONCLUZII .......................................................................…………..……………………….................... 33


3

CAP. I CONSIDERENTE GENERALE

1.1. Cadrul legal si situatia juridica a societatii

Prezentul plan de reorganizare este fundamentat, din punct de vedere legal, pe normeleprevazute în Legea 85/2006 privind procedura insolvenței cu modificările ulterioare.

Prin prisma acestor prevederi legale, societatea debitoare, fata de care s-a deschis procedurainsolventei, are posibilitatea sa-si continue existenta in circuitul economic, prin reorganizareaintregii sale activitati pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 95 (1) din lege : „vaindica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile și specificul activitatii debitorului, cumijloacele financiare disponibile și cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprindemasuri concordante cu ordinea publica (…)” .

Deschiderea procedurii de insolventa s-a facut prin Incheierea de sedinta nr. 937 din data de22.07.2014 pronuntata de Tribunalul Suceava – Sectia Civila in Dosarul nr. 4520/86/2014, lacererea S.C. Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. Necesitatea formularii cererii a aparut pefondul imposibilitatii societatii de a mai achita datoriilor existente la data aceea pe bazaresurselor disponibile, astfel fiind necesara o reorganizare a activitatii desfasurate in baza unuiplan de reorganizare.

Administratorul judiciar:Prin Incheierea de sedinta din data de 22.07.2014 pronuntata de Tribunalul Suceava – Sectiaa VII-a Civila in Dosarul nr. 4520/86/2014, prin care a fost admisa cererea debitoarei dedeschidere a procedurii de insolventa, a fost desemnat in calitate de administrator judiciar alsocietatii Lexinsolv I.P.R.L. Suceava.Avand in vedere aceste aspecte mentionate consideram ca masurile de reorganizareprezentate detaliat in cuprinsul planului de reorganizare modificat respecta prevederile legalein materie.S.C. Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. nu a mai fost subiect al procedurii instituite înbaza Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei de la infiintarea acesteia pana in prezent.Nici societatea si nici un membru al organelor de conducere al acesteia nu a fost condamnatdefinitiv pentru niciuna dintre infractiunile prevazute de art. 94 alin. 4 din Legea nr. 85/2006privind procedura insolventei.

1.2. Autorul planului

Planul de reorganizare al S.C. Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. este propus de catreadministratorul special.Se considera aceasta formula de promovare a unui plan ca fiind viabila, avand in vedere faptulca in baza atributiilor conferite de Lege, dar şi prin prisma analizei şi controlului permanenteconomico-financiar asupra activitatii debitoarei, administratorul special, ca asociat unic,cunoaste cel mai bine realitatile existente atat în planul intern cat si cel extern al acesteia,având conturata o imagine fidela asupra situatiei actuale si asupra obiectivelor de urmarit înperspectiva reorganizarii.Prezentul Plan de reorganizare va fi supus, conform prevederilor legale, aprobarii creditorilor siconfirmarii judecatorului sindic. Fara aprobarea acestora planul nu poate fi pus in aplicare. Deaceea se solicita sprijinul din partea creditorilor pentru a accepta angajamentele efectuate prinintermediul prezentului plan.


4

1.3. Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii nr. 85/2006, proclamatfara echivoc in art. 2 si anume acoperirea pasivului debitorului in insolventa.De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea - pentru creditoriisocietatii - a unui nivel al recuperarii creantelor superior celui de care acestia ar avea partein cadrul unei ipotetice proceduri de faliment.Prezentul plan de reorganizare are ca scopuri de baza redresarea societatii debitoare siacoperirea intr-o proportie cat mai insemnata a datoriilor acumulate. Prin prisma datoriilor deacoperit, principalul mijloc de realizare privit din perspectiva legii insolventei, il constituietocmai reorganizarea economica a societatii debitoare, salvarea si mentinerea acesteia incircuitul economic si social, cu toate consecintele care decurg din aceasta. Aceasta pentru ca,atat in conceptia legiuitorului cat si din practica a rezultat faptul ca este mult mai probabil ca oafacere functionala sa poata genera resurse necesare acoperirii pasivului decat ar putea sa ofaca operatiunea de lichidare a averii unei societati aflate in faliment.Procedura reorganizarii, desi reprezinta o continuare a activitatii debitorului implica atatrealizarea unor modificari de ordin structural in activitatea curenta a societatii aflate indificultate cat si implementarea unui sistem de supraveghere stricta a activitatii societatii, careva trebui pliata dupa noua strategie, creionata prin planul de reorganizare, conform curesursele existente si cu cele care urmeaza a fi atrase, toate aceste strategii aplicate vizand caprincipala finalitate:1. achitarea creantelor conform celor ce vor fi prezentate in continuare2. desfasurarea unei activitati in conditii de profitabilitate

Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii 85/2006, trebuie sa satisfaca scopul reorganizariilato sensu, anume mentinerea debitoarei in viata comerciala si sociala, cu efectul mentineriiserviciilor si produselor debitorului pe piata. Totodata, reorganizarea inseamna protejareaintereselor creditorilor, respectiv realizarea creantelor lor. Argumentele care pledeaza infavoarea acoperirii pasivului societatii prin reorganizarea activitatii acesteia sunt accentuate deactualul context economic caracterizat printr-o acuta criza de lichiditati.

In acest context economic incercarea de acoperire a pasivului societatii Mica Industrie siPrestari Servicii S.R.L. prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un intervalde valorificare destul de indelung generat de specificul bunurilor existente in patrimoniulsocietatii si de specificul cererii pentru acestea, sumele obtinute din valorificarea activelorputandu-se dovedi insuficiente pentru acoperirea intr-o maniera satisfacatoare a creantelorexistente impotriva societatii. De asemenea, nu sunt de neglijat cheltuielile semnificativegenerate de derularea unei proceduri de lichidare a activelor Mica Industrie si Prestari ServiciiS.R.L. de lunga durata (practica anilor de criza a demonstrat ca, pentru multe active suntnecesari ani de zile pana la vanzare).Din punct de vedere conceptual, reorganizarea inseamna trasarea realista a unor obiective cetrebuie atinse in orizontul de timp planificat, sub aspectul angajarii unor noi afaceri, aimbunatatirii calitatii si cantitatii produselor si serviciilor existente. Planul de reorganizareconstituie o adevarata strategie de redresare, bazata pe adoptarea unei politicicorespunzatoare de management, marketing, organizatorice si structurale, toate menite satransforme societatea Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. din una aflata in dificultate intr-un competitor viabil generator de plus valoare și beneficii.


5

1.4. Durata de implementare a planului si administrarea societatiiDurata de implementare a planului de reorganizare este durata maxima prevazuta deprevederile art. 95 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 si anume 3 ani de la data confirmarii acestuiade catre judecatorul sindic.1

In situatia in care nu se vor gasi conditii optime pentru buna desfasurare a reorganizarii, inconditiile legii, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu inca 12 luni.De asemenea, pe durata reorganizarii, activitatea societatii debitoare va fi condusa de catreadministratorul special al acesteia, Pascar Grigore, societatea pastrandu-si dreptul deadministrare, sub supravegherea administratorului judiciar. In conditiile art. 101 alin. 5 dinLegea insolventei, planul de reorganizare va putea fi modificat oricand pe parcursul procedurii,cu respectarea conditiilor de vot și de confirmare prevazute de Legea nr. 85/2006.Prin Incheierea de sedinta nr. 937 din data de 22.07.2014 pronuntata de Tribunalul Suceava,Sectia Civila, in Dosarul 4520/86/2014, a fost desemnat ca administrator judiciar LexinsolvIPURL.

CAP. II NECESITATEA REORGANIZARII JUDICIARE

2.1. Considerente economice

In plan economic, procedura reorganizarii este un mecanism care permite agentului economicaflat într-o stare precara din punct de vedere financiar, sa se redreseze si sa-si continueactivitatea economica.

Din acest punct de vedere, reorganizarea societatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L.înseamnă trasarea realistă a unor obiective ce trebuie atinse în orizontul de timp planificat,respectiv planul de reorganizare, cu realizarea surplusului necesar pentru acoperirea (conformgraficului de plată a creanţelor) pasivului societăţii.

Reorganizarea Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. inseamna pentru viata economica ajudeţului Suceava si nu numai: mentinerea unui important contribuabil la bugetul local şi de stat. asigurarea de locuri de munca. rulaj prin băncile locale; relaţionarea pe mai departe cu clienţii, generare de lichidităţi prin încasarea acestora; continuarea colaborarii comerciale cu furnizorii traditionali, atat cei de servicii, materii

prime cat şi de produse in interesul economic reciproc.

2.2. Considerente sociale

Reorganizarea societatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. si continuarea activitatii isimanifesta efectele sociale pozitive prin pastrarea locurilor de munca de catre salariatiiexistenti in acest moment in cadrul societatii, precum si asupra pietii muncii din judetulSuceava si in special din zona loc. Cajvana si a loc. Cacica. Planul propus vizeaza creareapremiselor de mentinere a salariatilor, intrucat societatea urmareste ca in urma derulariiactivitatii sa obtina un profit insemnat, destinat platii pasivului, dar si crearea conditiilorpentru crearea de noi locrui de munca, prin utilizarea intregii capacitati de prestare deservicii detinuta de catre societate.

1 Pentru ca nu se poate anticipa data confirmarii planului de reorganizare in toate previziunile financiare ale planului s-a utilizat numarullunii de reorganizare (de la 0 la 36) in loc de numele acesteia.


6

2.3. Avantajele reorganizarii fata de faliment2.3.1. Premisele reorganizarii

Principalele premise de la care pleaca reorganizarea societatii Mica Industrie si Prestari ServiciiS.R.L. sunt urmatoarele: prin continuarea activitatii in perioada de insolventa, societatea Mica Industrie si Prestari

Servicii S.R.L. a pastrat relatia cu piata, conservandu-si colaborarile cu furnizorii principali simai ales cu clientii de pe piata specifica, chiar daca la un nivel mai redus decat anteriordeschiderii procedurii, societatea dispunand inca de un portofoliu de clienti si furnizori dejaformat;

existenta unor contracte in curs de executie si perspectiva de contractare altora noi; adoptarea ca urmare a deschiderii procedurii insolventei fata de societate a unor masuri de

reducere a costurilor acesteia si a unui control sporit asupra acestora; infrastructura organizatorica, logistica performanta si specialistii angajati ii permite acesteia

sa-si desfasoare activitatea.Demararea procedurii de reorganizare a societatii si relansarea activitatii curente conformplanului propus va crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce vapermite efectuarea de distribuiri catre creditori.Per a contrario, vanzarea in acest moment a intregului patrimoniu in cadrul proceduriifalimentului ar minimiza sansele de recuperare a creantelor pentru creditorii acesteia si arduce la instrainarea acestui patrimoniu la o valoare cu mult inferioara valorii sale reale. Deasemenea, in cadrul procedurii falimentului, toate cheltuielile procedurii (impozite si taxe,conservarea si administrarea bunurilor, asigurarea pazei, organizarea licitatilor, publicitatea,retributia lichidatorului judiciar, etc.) trebuie suportate din fondurile obtinute din valorificareabunurilor debitoarei.

Votarea planului modificat si continuarea procedurii reorganizarii sunt masuri menite prinfinalitatea lor sa satisfaca interesele tuturor creditorilor, atat ale creditorilor garantati, cat siale celorlalti creditori, precum si interesele debitoarei care isi salveaza centrele de profit prindivizarea societatii si continuarea activitatii, cu toate consecintele economice si socialeaferente.

2.3.2. Aspecte generale

Falimentul unei societati conduce, conform legii, la valorificarea intregului patrimoniu si ladizolvarea si ulterior radierea acesteia din registrul comertului. Astfel, in aceasta proceduradebitoarea si creditorii sunt pe pozitii antagonice nemaiputand conlucra deoarece, in cazulfalimentului, interesele creditorilor exclud posibilitatea salvarii debitoarei si a intereseloractionarilor acesteia.In cazul reorganizarii cele doua deziderate se cumuleaza, societatea continuandu-siactivitatea, cu consecinta cresterii sale economice, iar creditorii profita de pe urmamaximizarii valorii averii si a lichiditatilor suplimentare obtinute, incasandu-si in acest felcreantele intr-o proportie superioara celei ce s-ar incasa in ipoteza falimentului.Cel mai bine se constata aceasta diferenta in cazul creditorilor: chirografari, in special al furnizorilor care continua sa lucreze cu o societate in

reorganizare pentru a-si pastra piata de desfacere; salariati, care isi pastreaza locurile si conditiile de munca; bugetari, care doresc recuperarea datoriilor istorice in mod esalonat, pastrand totodata un

contribuabil la bugetul de stat; garantati (institutiile de credit), care sunt de acord de cele mai multe ori cu modificarea


7

clauzelor din contractele de credit pentru a evita calcularea inutila de accesorii, executareasilita a garantiilor si pierderea unui client.

Facand o comparatie intre gradul de satisfacere a creantelor in cadrul celor doua proceduri,aratam ca in ambele cazuri exista un patrimoniu vandabil destinat platii partiale a pasivului,dar ca in procedura reorganizarii, la lichiditatile obtinute din eventuala vanzare a bunurilordin patrimoniul debitoarei care sunt excedentare activitatii debitoarei se adauga profiturilesubstantiale rezultate din continuarea activitatii debitoarei, toate destinate platii creantelor.Reorganizarea prezinta si alte avantaje, respectiv: continuand activitatea, creste considerabil gradul de valorificare al bunurilor unei societati

“active”, fata de situatia valorificarii patrimoniului unei societati „moarte”, nefunctionale(patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentulinstrainarii);

invariabil, societatea are costuri fixe (utilitati, salarii, paza, asigurari bunuri dinpatrimoniu, impozite, taxe locale et.) semnificative, cheltuieli care nu pot fi acoperitedecat prin continuarea activitatii de baza, precum si din obtinerea de venituri din inchirierisi / sau valorificari ale bunurilor excedentare activitatii pe care societatea urmeaza sa odesfasoare. Toate aceste cheltuieli, in cazul nefericit al falimentului societatii, ar urma safie platite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art. 121 pct. 1 din Legea nr.85/2006 (ca si cheltuieli de conservare si administrare), respectiv din valoarea pretulobtinut in urma valorificarii patrimoniului societatii si diminuand in mod direct gradul desatisfacere a creantelor creditorilor.

continuand activitatea, creste considerabil gradul de valorificare al bunurilor unei societati“active”, fata de situatia valorificarii patrimoniului unei societati „moarte”, nefunctionale(patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii).

Avantajele de ordin economic si social ale reorganizarii sunt evidente, tinand cont denecesitatea mentinerii in circuitul economic a unei societati care are un bun renume pe piatade profil, a avut rezultate concretizate in obtinerea unor importante cifre de afaceri si profituri,a fost un bun si important contribuabil la buget si datorita brandului care l-a consacrat.

2.3.3. Premisele reorganizarii S.C. Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L.

Principalele premise de la care pleaca reorganizarea Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L.sunt urmatoarele: prin continuarea activitatii in perioada de insolventa, societatea Mica Industrie si Prestari

Servicii S.R.L. a pastrat relatia cu piata, conservandu-si colaborarile cu furnizorii principali simai ales cu clientii de pe piata specifica, chiar daca la un nivel mai redus decat anteriordeschiderii procedurii, societatea dispunand inca de un portofoliu de clienti si furnizori dejaformat;

adoptarea ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei fata de societate a unor masuri dereducere a costurilor acesteia si a unui control sporit asupra acestora, mai ales in urmadivizarii pe centre de profit;

infrastructura organizatorica, logistica performanta si specialistii angajati ii permite acesteiasa-si desfasoare activitatea;

baza materială modernizată ca urmare a investiţiilor efectuate, de care dispune Societatea,îi permite acesteia să ocupe o pozitie importanta in piata de profil si sa iși desfășoareactivitatea in conditii;

context economic mai puţin spectaculos și fluctuant.Continuarea procedurii de reorganizare a societatii si relansarea activitatii curente conformplanului propus va crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce vapermite efectuarea de distribuiri catre creditori.


8

Votarea planului de reorganizare si continuarea sunt masuri menite prin finalitatea lor sasatisfaca interesele tuturor creditorilor, ale creditorilor garantati, bugetari si ale creditorilorchirografari, precum si interesele debitoarei care isi continua activitatea, cu toate consecinteleeconomice si sociale aferente.Falimentul societatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. situeaza debitoarea si creditorii pepozitii opuse, primul urmarind recuperarea integrala a creantei impotriva debitorului, iar acestadin urma mentinerea societatii in viata comerciala. Daca in cazul falimentului intereselecreditorilor exclud posibilitatea salvarii intereselor debitorului, a carui avere este vanduta(lichidata) in intregime, in cazul reorganizarii cele doua deziderate se cumuleaza, debitorulcontinunadu-si activitatea, cu consecinta cresterii sale economice, iar creditorii profita de peurma maximizarii valorii averii si a lichiditatilor suplimentare obtinute, realizandu-si in acest felcreantele.Ordonarea unui complex de masuri menite sa asigure redresarea Mica Industrie si PrestariServicii S.R.L. reprezinta o necesitate evidenta, care permite participantilor la procedura saaiba o reprezentare adecvata a tintei si a mijloacelor prin care se propune atingerea acesteia.De aceea, desi este o procedura concursuala care se desfasoara in prezenta intereselordivergente ale debitoarei si ale creditorilor, procedura propunerii unui plan care in conditiilelegii urmeaza a fi acceptat si confirmat, implica deopotriva creditorii si debitorul si conciliazainteresele contrare ale acestora in vederea atingerii unui scop comun: acoperirea pasivului sicontinuarea activitatii comerciale. Falimentul, in schimb, ar conduce la vanzarea intreguluipatrimoniu al Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. la o valoare inferioara fata de valoareasa reala si ar reduce dramatic sansele de recuperare a creantelor.

2.3.4. Comparatia: Reorganizare versus Faliment

Reorganizarea societatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. are ca efect principalmentinerea activitatii de productie panificatie, a activitatii de prestari servicii si comert cuamanuntul in magazine nespecializate, inclusiv comert cu materiale de constructii. Princomparatie, intrarea in faliment a Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. presupune: incetarea aprovizionarii cu materii prime si materiale consumabile; incetarea activitatii de preluare de noi comenzi, urmarindu-se finalizarea productiei in curs

de executie; incheierea anticipata a tuturor contractelor cu clientii; inventarierea, mutarea, depozitarea si conservarea stocurilor; inventarierea si conservarea tuturor activelor societatii; vanzarea activelor societatii in conditii de vanzare fortata.

Raportandu-ne, in estimarea valorii de lichidare a activului societatii Mica Industrie si PrestariServicii S.R.L., la valoarea de evaluare a patrimoniului societatii debitoare, se poate desprindeconcluzia ca implementarea cu sucees a planului de reorganizare va asigura acoperireacreantelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata.In vederea cuantificarii avantajelor obtinute de creditori in cazul reorganizarii in detrimentulfalimentului s-a estimat valoarea de piata a activelor societatii in ipoteza vanzarii fortate caurmare a falimentului.Valorificarea activelor societatii debitoare in procedura de faliment se realizeaza in conditiispeciale care, de obicei, nu permit obtinerea valorii de piata a acestora. Conform Standardelorde Evaluare in vigoare, in lichidari, valoarea multor active necorporale (de exemplu fondulcomercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantelelichidarii.


9

Valoarea de lichidare a activului societatii debitoare, conform raportului de evaluare intocmitde catre evaluatorul independent, in conformitate cu Standardele de Evaluare Anevar – SEV2015, se prezinta astfel:

Explicatie Valoare de lichidare apatrimoniuluiActive garantate

Titieni Floarea 7.649.200S.C. Celco S.A. Constanta 210.700A.J.F.P. Suceava 153.400Banca Romaneasca S.A. Bucuresti 0S.C. Arcon S.R.L. Sf. Gheorghe 0Total active garantate 8.013.300

Active libereActive libere 201.300Stocuri 309.000Creante 0Diponibilitati 15.000Total active libere 525.300TOTAL ACTIVE 8.538.600

Astfel, valoarea de lichidare a activului S.C. Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. eraestimata de catre evaluatorul desemnat la 8.538.600 lei.Din totalul bunurilor detinute in proprietate de catre societatea debitoare, cea mai mareparte se afla in garantia creditorilor garantati, respectiv : Titieni Floarea bunuri in valoare (de lichidare) de 7.649.200 lei; S.C. Celco S.A. Constanta bunuri in valoare (de lichidare) de 210.700 lei A.J.F.P. Suceava bunuri in valoare (de lichidare) de 153.400 lei

Mentionam insa faptul ca aceasta suma de 8.538.600 lei nu va putea fi distribuita integralcreditorilor inscrisi in tabelul definitiv de creante, valoarea acestor distribuiri urmand a fiinfluentata de de cheltuielile de procedura (art. 123 pct. 1, art. 121 pct. 1) care au fostestimate la aproximativ 715.916 lei si de datoriile acumulate in perioada de observatie (incuantum de 262.000 lei) ce s-ar adauga creantelor inscrise in tabel (art. 123 pct 3).Diferenta efectiva ramasa de distribuit creditorilor inscrisi la masa credala actuala, in cazulfalimentului ar fi in jurul sumei de aproximativ 7.822.684 lei.

In vederea estimarii cat mai exacte a gradului de acoperire a creantelor in ipoteza declansariifalimentului, s-au avut in vedere urmatoarele ipoteze:1. Respingerea planului de reorganizare si pronuntarea sentintei de deschidere a procedurii

falimentului la termenul stabilit de instanta pentru confirmarea planului;2. S-au estimat toate categoriile de cheltuieli aferente functionarii societatii pe perioada de la

deschiderea procedurii falimentului si pana la radierea societatii (~24 luni) – ex. paza,utilitati, cheltuieli salariale, comisionul lichidatorului judiciar, actiunea de arhivare adocumentelor, alte cheltuieli, etc);

3. S-au estimat datoriile curente nascute intre data deschiderii procedurii, respectiv22.07.2014 si data deschiderii procedurii falimentului, ramase in sold2;

4. Conditiile reale ale pietei sunt cele curente (numar limitat de investitori, deficit definantare, criza economico-financiara, oportunitati diverse si multiple de investitii – ofertasupraabundenta etc.);

5. Datorita cererii scazute de pe piata, durata de expunere pe piata fara cumparatori estefoarte mare. Ținand cont de conjunctura specifica in care ne aflam, intervalul de timp

2 Vezi anexa 5


10

pentru realizarea unui marketing adecvat poate depasi chiar si un an, iar pentru a reduceaceasta perioada este nevoie de scaderi de pret semnificative;

6. Cu cat valorificarea se face mai tarziu in timp, valoarea neta (pret de vanzare – cheltuielide vanzare) este mai mica deoarece la un pret dat avem cheltuieli din ce in ce mai mari.

In schimb, totalul distribuirilor ce urmeaza a se efectua prin programul de plati propus prinprezentul plan de reorganizare sunt in cuantum de 15.186.248,50 lei la care se adauga sisuma de ~ 7.500.000 lei platita pe perioada planului catre bugetele de stat, ca taxe siimpozite, valoarea net superioara sumelor achitate in ipoteza falimentului.

Raportat la cele aratate mai sus privitoare la cheltuielile de lichidare si datoriile din perioadade observatie, algoritmul in functie de care se calculeaza valoarea estimativa care ar fiprimita de creditori in caz de faliment trebuie sa tina seama de faptul ca distribuirea sumelorse face potrivit art. 121 s i 123 avand in vedere urmatoarele prioritati:a. Art. 121 pct. 1 si 123 pct. 1. Suportarea cheltuielilor de procedura, care - asa cum

aratam anterior - sunt in cuantum de 715.916 lei. Dupa scaderea acestor cheltuieli deprocedura din totalul activelor evaluate ramane de distribuit pe urmatorul punct suma de7.822.684 lei, suma ce face obiectul distribuirii doar a unor parti din creantele detinute decreditorii garantati.

b. Art. 121 pct. 2. Distribuiri in favoarea creantelor garantate, carora in caz de faliment li s-ardistribui suma de 7.822.684 lei, conform garantiilor detinute.

Creditor garantatvalori de lichidare ale

bunurilor garantate conformevaluarii

valoare maxima posibil de platitdintre valoarea creantei sivaloare bunurilor ipotecate

Titieni Floarea 7.649.200 7.467.245,01S.C. Celco S.A. Constanta 210.700 205.687,98A.J.F.P. Suceava 153.400 149.751,00Banca Romaneasca S.A. Bucuresti 0 0,00S.C. Arcon S.R.L. Sf. Gheorghe 0 0,00TOTAL 8.013.300 7.822.684

c. Art. 123 pct. 3. Distribuiri in favoarea creantelor nascute in procedura – perioada deobservatie – 0 lei;

d. Art. 123 pct. 4. Distribuiri in favoarea creantelor bugetare: 0 lei;e. Art. 123 pct. 7. Distribuiri in favoarea creantelor chirografare: 0 lei;f. Art. 123 pct. 8. Distribuiri catre alti creditori chirografari: 0 lei;g. Art. 123 pct. 9. Distribuiri catre actionarii societatii debitoare: 0 lei.


11

ExplicatieTemei

legal Lege85/2006

Creantaconform tabel

definitiv

Distriburiefectuate

Tabeldistribuirisimulate

Distriburi dinactiv garantat

Distriburi dinactiv

negarantat

Procentdistribuire

1 2 3 4 5(5=6+7) 6 7 8

Distriburi +cheltuieli deprocedura

8.538.600,00

0,00 8.013.300,00 525.300,00

Cheltuieli deprocedura

art. 121alin. 1 pct. 1 715.916,00 190.616,00 525.300,00

Tabel de distribuit

Garantati

art. 121alin. 1 pct. 2

13.260.479,00 0,00 7.822.684,00 7.822.684,00 0,00 58,99%

Titieni Floarea 10.359.266,00 0,00 7.467.245,01 7.467.245,01 0,00 72,08%

S.C. Celco S.A.Constanta 2.444.794,00 0,00 205.687,98 205.687,98 0,00 8,41%

A.J.F.P. Suceava 357.241,00 0,00 149.751,00 149.751,00 0,00 41,92%

Banca RomaneascaS.A. Bucuresti 73.259,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

S.C. Arcon S.R.L.Sf. Gheorghe 25.919,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

Datorii dinobservatie

art. 123pct. 3 262.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

Bugetari

art. 123pct. 4

258.464,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

Primaria orasCajvana 218.933,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

Primaria com.Cacica 32.844,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

AdministratiaFondului pentruMediu Bucuresti

87,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

C.N.A.D.N.R. S.A.Iasi 6.308,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

Consiliul JudeteanBraila 292,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

Chirografari art. 123pct. 7 3.334.611,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

RECAPITULATIE

ExplicatieTemei

legal Lege85/2006

Creantaconform tabel

definitiv

Distriburiefectuate

Tabeldistribuirisimulate

Distriburi dinactiv garantat

Distriburi dinactiv

negarantat

Procentdistribuire

1 2 3 4 5(5=6+7) 6 7 8Sume aferentemasei credale 16.853.554,00 0,00 7.822.684,00 7.822.684,00 0,00 46,42%

Cheltuieli deprocedura 715.916,00 0,00 715.916,00 190.616,00 525.300,00 100,00%

Datorii dinobservatie 262.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

TOTAL 17.831.470,00 0,00 8.538.600,00 8.013.300,00 525.300,00

Cateva precizari asupra simularii de faliment surprinsa in tabelul de mai sus: valoarea de 8.538.600 lei estimata ca distribuire totala din activ a fost astfel determinata:

o 8.013.300 lei valoarea de lichidare a activelor garantate existente in patrimoniulMica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. la data depunerii planului de reorganizaremodificat (conform raport de evaluare);

o 525.300 lei lei valoarea de lichidare a activelor libere existente in patrimoniul MicaIndustrie si Prestari Servicii S.R.L. la data depunerii planului de reorganizare.

Astfel, a rezultat urmatoarea situatie comparativa intre gradul de recuperare a creantelor incazul reorganizarii si respectiv in cazul falimentului Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L.:


12

Tab. 1: Gradul de recuperare a creantelor in cazul reorganizarii

NR.CRT. DENUMIRE CATEGORIE CREDITORI

VALOARECREANTA

RECUNOSCUTA(lei)

VALOARECREANTA

PLATITA (lei)

PROCENT(%)

1 Creante garantate cf. art. 121 pct. 2 din Legea 85/2006 13.260.479,00 13.260.479,00 100,00%2 Creanta bugetara art.123, pct. 4, Lg. 85/2006 258.464,00 258.464,00 100,00%3 Creanta chirografara art. 123, pct. 7, Lg. 85/2006. 3.334.611,00 1.667.305,50 50,00%

TOTAL 16.853.554,00 15.186.248,50 90,11%

Tab. 2: Gradul de recuperare a creantelor in cazul falimentuluiNR.CRT. DENUMIRE CATEGORIE CREDITORI

VALOARE CREANTARECUNOSCUTA

(lei)

VALOARECREANTA

PLATITA (lei)

PROCENT(%)

1 Creante garantate cf. art. 121 pct. 2 din Legea85/2006 13.260.479,00 7.822.684,00 58,99%

2 Creanta bugetara art.123, pct. 4, Lg. 85/2006 258.464,00 0,00 0,00%3 Creanta chirografara art. 123, pct. 7, Lg. 85/2006. 3.334.611,00 0,00 0,00%

TOTAL 16.853.554,00 7.822.684,00 46,42%

Nota: O situatie detaliata a cheltuielilor pe perioada de observatie si in perioada defalimentului este prezentata in Anexa 4.

Sintetizand, se poate observa ca in caz de faliment, doar cheltuielile de procedura aferenteperioadei de faliment vor fi acoperite in proportie de 100%. Nici o alta categorie de creantainscrisa in tabelul definitiv, nici macar datoriile din perioada de observatie nu vor mai putea fiachitate in integralitate. Din categoriile de creante inscrise la masa credala, creditorii garantatisi-ar acoperi diferentiat creantele, insa nu mai mult de un procent total de 58,99% (conformtabelului de mai sus), restul creditorilor ar recupera 0 lei, iar cheltuielile de procedura fiindde asemenea nerecuperabile.In legatura cu aceasta simulare facem urmatoarele precizari: in caz de faliment nu mai putem discuta de valoarea de piata a bunurilor, ci se are in

vedere valoarea de lichidare a activelor societatii; in simularea efectuata, la stabilirea acestor distribuiri preconizate a se face in perioada

reorganizarii judiciare/faliment au fost luate in considerare valorile de piata/lichidarestabilite de catre evaluatorul desemnat in procedura, valori la care s-a estimat a se faceinstrainarile activelor. Subliniem faptul ca, in masura in care valorificarile activelor se vorface la un pret mai mic decat valorile de piata/lichidare (cu acordul creditorilor), atuncidistribuirile efectuate in perioada de faliment vor scadea in mod corespunzator.

Astfel, in cazul reorganizarii, prin prezentul plan se propune distribuirea catre creditoriiinscrisi la masa credala a unor sume superioare celor care s-ar distribui acestor creditori incaz de faliment, respectand prevederile legale mentionate anterior: creditorii garantati - sunt achitati in integralitate; creditorii bugetari - sunt achitati in integralitate; creditorii chirografari - sunt achitati in proportie de 50% din valoarea creantelor detinute

de catre acestia.De asemenea, prin reorganizarea societatii se previzioneaza a fi achitate integral datoriileacumulate in perioada de observatie.

Ca o concluzie a celor expuse mai sus, in procedura f alimeniului creditorii ar beneficia de sumemult mai mici decatt cele prevazute prin prezeniul plan de reorganizare, astfel cum rezultadin comparatia realizata mai sus.


13

2.3.5. Avantaje pentru principalele categorii de creditori2.3.5.1. Avantaje pentru creditorii garantati

Pentru creditorii garantati procentul de acoperire a creantelor propus prin plan este de 100%.Planul presupune achitarea datoriilor in principal din surplusul generat de activitatea curenta.In ipoteza deschiderii procedurii falimentului exista riscul de acoperire doar partiala acreantelor din aceasta categorie generat in special de faptul ca piata imobiliara se afla intr-undezechilibru major, existand o oferta ridicata de active in conditiile unei cereri scazute caurmare a lipsei de lichiditati. Practica ne arata ca, dupa 2010, valoarea de vanzare in caz defaliment nu depaseste 50% din valoarea estimata de evaluator.Principalul avantaj pentru creditorii garantaţi este recuperarea unei părţi importante acreanţei, în condiţiile unor riscuri şi eforturi financiare reduse. Astfel, creditorii garantaţi auocazia de a obţine o recuperare pe întregul activ garantat, fără a fi necesar să avansezecheltuieli de conservare a activelor. În cazul falimentului este posibil ca să nu se reușeascăvalorificarea imediata a activului cu titlu de ansamblu funcțional, unele active (de exemplu:activele imobiliare şi unele instalaţii/utilaje specializate) să nu poată fi valorificate într-unorizont de timp rezonabil şi la un preţ echivalent cu cel rezultat din Raportul de evaluare (aşacum este avut în vedere în recuperarea estimată în cazul falimentului).De mentionat este si faptul ca la sumele prevazute in programul de plati pentru creditorulA.J.F.P. Suceava, se adauga sumele estimate a fi achitate la bugetul consolidat al statuluirezultate din desfasurarea activitatii curente ca urmare a implementarii cu succes a prezentuluiplan de reorganizare, respectiv: ~ 7.500.000 lei lei cu titlu de TVA, contributii aferentesalariilor si alte impozite si taxe, sume estimate a fi generate de societate din continuarea sireorganizarea activitatii in cei 3 ani de derulare a planului.

2.3.5.2. Avantaje pentru creditorii bugetariPentru creditorii bugetari procentul de acoperire a creantelor propus prin prezentul plan estede 100% din sumele prevazute la plata prin programul de plati rambursare pentru perioada dereorganizare.De asemenea, trebuie precizat ca in cazul reorganizarii, continuarea activitatii economice asocietatii comerciale Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. inseamna mentinerea unuiimportant contribuabil, care achitand impozite si taxe aferente activitatii curente intregesteresursele financiare publice ale bugetelor locale si bugetelor de stat.Deschiderea procedurii falimentului impotriva debitoarei, cu consecinta radierii Societatii arinsemna disparitia unui important contribuabil.Pentru creditorii bugetari procentul de acoperire a creantelor propus prin prezentul plan estede 100,00% in cei trei ani de reorganizare.Apreciem, asadar, ca implementarea acestui Plan prezinta beneficii pentru acesta categorie,prin posibilitatea acestora de a avea atat pe durata planului de reorganizare, cat si ulteriorun important contribuabil, care achitand impozite si taxe aferente activitatii curente intregesteresursele financiare publice.

2.3.5.4. Avantaje pentru creantele chirografareContinuarea activitatii comerciale a societatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L., prinreorganizarea ei, implica achitarea in proportie de 50% a creantelor detinute de catre acesticreditori, dar si continuarea colaborarilor cu furnizorii specifici pentru activitatea prevazuta a firealizata in perioada de reorganizare, o parte dintre ei fiind creditori ai societatii (furnizorii demarfuri, materiale consumabile si servicii...), pentru care Mica Industrie si Prestari ServiciiS.R.L. reprezinta o sursa constanta de venituri, sursa care ar disparea in cazul falimentuluisocietatii cel putin pentru o perioada importanta de timp.


14

CAP. III PREZENTAREA S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L.

3.1. Date generaleSocietatea comerciala Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L., are sediul social în orasulCajvana, nr. 1996, jud. Suceava, avand CUI 756668, fiind inmatriculata la Oficiul RegistruluiComertului de pe langa Tribunalul Suceava sub nr. J33/604/1991.

3.2. Obiectul de activitateConform Actului Constitutiv, obiectul principal de activitate al societatii Mica Industrie siPrestari Servicii S.R.L. constă în: „Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzarepredominanta de produse nealimentare, inclusiv comert cu materiale de constructii”, cod CAEN4719.Conform declaraţiei reprezentantului societatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. înprezent societatea derulează si alte activităţi secundare.

3.3. Actionari. Capitalul social

Data deschideriiprocedurii Capital social (lei) Numar actiuni

Valoare nominala(lei/actiune) Unic asociat %

22.07.2014 350.000,00 35.000 10,00 Pascar Grigore 100%

TOTAL 350.000,00 35.000 - - 100,00%

3.4. Scurt istoricInfiintata in anul 1991, societatea Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. este o firma cucapital integral privat romanesc ce isi desfasoara activitatea in domeniul comertului cuamanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare,inclusiv comert cu materiale de constructii, prestarea de servicii (alimentatie publica,transporturi si service auto) si productie in domeniul panificatiei.Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. este o societate cu unic asociat, Dl. Pascar Grigore,activitatea sa desfasurandu-se in spatiile proprii situate in localitatile Cajvana, Cacica si PoieniSolca din jud. Suceava.Pe parcursul anilor, societatea a demarat o serie de proiecte de investitii constand in spatiipentru productie si prestari servicii precum si spatii pentru baza de tratament de la Cacica,jud. Suceava, proiecte pentru construirea carora era necesara finantarea externa. Astfel ca inperioada 2008 ÷ 2011 societatea MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L. demareazaproiecte de investitii in loc. Cajvana, jud. Suceava, constrand in spatii de productie si prestariservicii, respective alimentative publica, comert cu amanuntul si service auto, urmand ca inperioada 2011 ÷ 2013 sa demareze un proiect de investitie la baza de tratament balnear dinloc. Cacica.Referitor la activitatea desfasurata, de-a lungul timpului, cifra de afaceri a crescut an de an, lafel si dimensiunile si complexitatea lucrarilor efectuate.Principala resursa de finantare a constituit-o in primii ani activitatea curenta desfasurata,ulterior, societatea apeland la incheierea de contracte de credit in baza carora s-au achizitionato serie de spatii comerciale si de productie.Administrarea defectuoasa a firmei, de catre administratorul statutar al S.C. Mica Industrie siPrestari Servicii S.R.L., printr-un management defectuos, neexistand o preocupare activapentru practicarea unui ados comercial care sa fie in acelasi timp si competitiv si sa acoperecheltuielile privind desfasurarea activitatii si necesarul de finantare pentru investitiile derulatesau care sa reduca cheltuielile la limita adaosului comercial practicat in vederea acoperirii cudisponibilitati banesti a acestora, a determinat starea de insolventa a firmei.


15

Conform situatiilor financiare anuale aferente exercitiului financiar 2013, S.C. Mica Industrie siPrestari Servicii S.R.L. Cajvana, inregistreaza la sfarsitul perioadei de raportare o pierdere de111.700 lei fata de aceeasi perioada a anului precedent in care a fost inregistrat un profit insuma de 6.640 lei. Astfel profitul mic realizat in anul 2012 si pierderea mare inregistrata inanul 2013 au dus in mod vadit la incetarea de plati, creditele bancare impreuna cu dobanzile,penalitatile si comisioanele neachitate au reprezentat aproximativ 2/3 din totalul creantelor. Inperioada urmatoare anului 2013, societatea a înregistrat o reducere a rezultatului dinexploatare datorată în principal creşterii cheltuielilor cu majorările şi penalitaţile aferentedatoriilor bugetare şi implicit a cheltuielilor generale de administraţie pe fondul reduceriivolumului de vânzări. Toate aceste aspecte au condus la o creştere a datoriilor bugetare, caurmare a lichidităţilor insuficiente şi la scăderea capitalurilor proprii.Blocajele aparute la încasarile de la clienti pentru lucrarile efectuate au dus la amânărirepetate ale platilor catre proprii furnizori si catre institutiile de credit si acumularea de datorii,fapt ce a determinat starea de insolvenţă a firmei. Astfel administratorul societatii s-a vazutnevoit sa-si declare insolventa conform Legii 85/2006, cu intentia de reorganizare.

3.5. Principalele cauze care au dus la insolventaIn urma analizei efectuate pe baza balantelor de verificare si a altor situatii financiare,societatea a inceput sa aiba probleme financiare din anul 2013.Asupra activitatii societatii au actionat deopotriva atat factori din mediu extern, cat si factoridin mediul intern, astfel cum au fost descrisi de administratorul judiciar in cadrul raportuluicauzal intocmit la deschiderea procedurii de reorganizare:Dintre cauzele de ordin extern care au avut un impact negativ major asupra activităţiisocieatatii Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. amintim: criza economică şi financiară declanşată de la finele anului 2008 care a condus în mod

direct la scăderea puterii de cumpărare şi la o schimbare radicală a preferinţelor şinecesităţilor cumpăratorilor;

stagnarea economică naţională din ultimii doi ani care a urmat perioadei de recesiune carea condus la diminuarea activităţii societăţii şi imposibilitatea realizării unor estimărieconomice realiste pe o astfel de piaţă în scădere;

Aceasta situatie faptica nefavorabila (ne referim la situatia ulterioara declansarii crizei) sereflecta in analizele economice prezentate in raport si au fost amplificate si de cauze deordin intern care au favorizat criza cu care se confrunta entitatea.a. cauze care au decurs din activitatea de exploatare: principala cauza o constituie managementul defectuos al administratorului societatii, care

prin practicarea unui adaos comercial neadecvat si extinderea activitatii mult pesteposibilitatile de finantare au destabilizat lichiditatea si solvabilitatea societatii;

gestionarea precara a activelor societatii a dus la reducerea corespunzatoare a activitatiisocietatii;

dificultati in recupererea creantelor ce a dus la inrautatirea situatiei lichiditatilor; nerespectarea graficelor de plati si a scadentelor datoriilor care au determinat perceperea

de dobanzi si penalitati de intarziere. acumularea continuă a datoriilor faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, cu

impact direct asupra rezultatelor financiare prin cuprinderea în costuri a majorărilor şipenalităţilor de întârziere calculate pentru neplata la termen a acestora;

utilizarea cu eficienţă redusă a resurselor deţinute, manifestată în special printr-un ritm decreştere al datoriilor superior ritmului de creştere a cifrei de afaceri (ceea ce demonstreazădin nou o gestiune ineficientă a îndatorării entităţii);

nerealizarea planului de vânzări pe fondul începerii şi mai ales continuării crizei economice.


16

subutilizarea capacităţii de producţie – pe fondul lipsei resurselor financiare pentru a asiguranecesarului optim de marfuri ce a condus în mod direct la o reducere corespunzătoare acifrei de afaceri si implicit a profitabilitatii firmei;

neconcordante si anomalii inregistrate in contabilitatea firmei, ce a determinat onecunoastere a situatiei reale a patrimoniului societatii si a problemelor cu care seconfrunta aceasta.

b. cauze care au decurs din activitatea financiară: rate ale dobânzilor bancare ridicate şi în creştere aferente creditelor bancare.c. cauze care au decurs din activitatea de investiţii: activitate investiţională defazata fata de conditiile pietii, respectiv societatea a realizat o

serie de investitii. Odata cu finalizarea proiectelor, s-au inregistrat mari dificultati inderularea activitatii curente, perioada care a coincis cu aparitia la inceputul anului 2013 acrizei mondiale si nationale, conducand la acumularea de datorii foarte mari, lipsalichiditatilor facand imposibila redresarea activitatii economico-financiare a societatii.

3.6. Starea actuala a societatii3.6.1. Administrarea societatii

In perioada reorganizarii conducerea societatii va fi asigurata de catre administratorul special,acestuia nefiindu-i ridicat dreptul de administrare. Conform art. 103 alin. 1 din Legea 85/2006,administratorul judiciar va exercita atributia de supraveghere a activitatii debitoarei si deverificare a modului de respectare a obligatiilor asumate prin plan.

3.6.2. Starea actuala a societatiiOdata cu aparitia primelor semne ale starii de insolventa, conducerea societatii a demarat unplan de masuri care sa reduca efectele negative asupra societatii, din care mentionam: Analiza – diagnostic a societatii pentru determinarea situatiei reale; Intarirea disciplinei financiare prin eliminarea cheltuielilor inutile; Continuarea activitatii de comert cu produce alimentare si industriale, cu materiale de

constructii, a activitatii de alimentatie publica si prestari servicii.Intrucat masurile mentionate mai sus nu au condus prin ele insele la stabilitatea financiara,avand in vedere si criza financiara economica nationala, administratorul societatii, constatandinsolventa vadita a firmei, a fost nevoit sa formuleze cerere de deschidere a procedurii deinsolventa in scopul redresarii pe baza unul plan de reorganizare.

Prin urmare, eliminarea starii de insolventa nu se poate realiza fara sprijinulcreditorilor prin procedura colectiva instituita de Legea 85/2006.

3.6.3. Pasivul societatii

In urma depunerii cererilor de inscriere la masa credala la dosarul cauzei administratoruljudiciar a procedat la verificarea declaratiilor de creante formulate impotriva societatiidebitoare. Ca si consecinta a acestui demers a fost intocmit tabelul preliminar de creante,cuprinzand creantele declarate impotriva societatii debitoare, astfel cum acestea au fostadmise de catre administratorul judiciar.Ca urmare a solutionarii contestatiilor formulate impotriva Tabelului preliminar al creantelor, afost afisat si depus la dosarul cauzei Tabelul definitiv.


17

Cuantumul pasivului defalcat pe categoriile de creante prevazute de art. 123 din Legea85/2006 inscrise in tabelul definitiv de creante este:

Nr. crt. Denumire creditorValoarea creantei recunoscuta de

lichidator si insusita ca legal solicitata(lei)

1 Creante garantate cf. art. 121 pct. 2 din Legea 85/2006 13.260.479,00

2 Creanta bugetara art.123, pct. 4, Lg. 85/2006 258.464,00

3 Creanta chirografara art. 123, pct. 7, Lg. 85/2006. 3.334.611,00

TOTAL 16.853.554,00

CAP. IV PERSPECTIVE DE REDRESARE A SOCIETATII DEBITOARE

Odata cu identificarea aspectelor negative care au afectat desfasurarea unei activitati eficientea societatii si in urma unei analize obiective si realiste asupra ceea ce reprezinta piata pentrusocietatea Mica Industrie si Prestari Servicii S.R.L. s-a desprins concluzia ca activitatea in viitorpoate fi eficienta in conditiile in care se vor respecta masurile de reorganizare a activitatii si arespecta corelarea indicatorilor de eficienta stabiliti prin bugetul de venituri si cheltuieli peurmatorii trei ani, parte integranta a Programului de reorganizare a societatii.

A. Comertul cu amanuntul de produse alimentare si industrialeSectorul global al comerţului cu amănuntul a suferit o transformare dramatică în ultimele douădecenii. Daca la mijlocul anilor 1990, giganţii comerţului cu amănuntul au început să seextindă pe plan internaţional, stabilind filiale în câteva pieţe emergente, in prezent, aceşticomercianţi cu amănuntul şi engrosişti reprezintă legături esenţiale într-o economie modernă,în care populaţia cumpără alimentele, îmbrăcămintea şi alte produse pe care le doreşte şi decare are nevoie la preţuri competitive. Ca urmare, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC),precum şi numeroase instituţii principale de dezvoltare din lume, a sprijinit extindereatransfrontalieră a marilor comercianţi cu amănuntul. În calitate de membru al Grupului BancaMondială, Romania are două obiective primordiale: eliminarea sărăciei extreme şi accelerareaprosperităţii comune. Fiind cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorulprivat în ţările în curs de dezvoltare, considerăm că sectorul comerţului cu amănuntul joacă unrol esenţial în îndeplinirea acestor obiective.

Mai multe studii arată că multi comercianţi cu amănuntul au creat mai multe locuri de muncă,au contribuit la reducerea preţului bunurilor şi au dus la ridicarea standardelor comercialelocale. Dezvoltarea comercianţilor moderni cu amănuntul i-a ajutat pe cei care caută un loc demuncă - în special pe femei - precum şi pe consumatorii şi furnizorii locali.

In primele 8 luni din 2015, retailul cu bunuri de larg consum a inregistrat in Romania cea maiimportanta crestere din ultimii 7 ani. Calculele bazate pe date statistice, evolutia din primaparte a anului, dar si prognozele pentru ultimul trimestru arata ca, in 2015, piata bunurilor delarg consum a inregistrat o crestere de 9 procente pentru volumele de marfuri vandute. Inprimele 8 luni ale anului trecut, afacerile din comertul cu amanuntul au crescut cu 5,8% serieneta, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica Economica (INSSE).Volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul a inregistrat o crestere cu 6,2%datorita cresterii vanzarilor de produse alimentare, bauturi si tutun (+14,01%).

Industria alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei naţionale, produselealimentare fiind de importanţă strategică in viata oamenilor. Sectorul panificatiei, reprezinta oparte importanta a industriei alimentare din Romania, contribuind mai ales la dezvoltarea


18

socio-economica a anumitor zone unde, de cele mai multe ori, reprezinta singurul mediu dedezvoltare sustenibil si creator de noi locuri de munca. Produsele de patiserie au fost si ramano opţiune la care apelează tot mai mulţi consumatori din Romania, acestea ocupand primulloc, fiind preparate în casă de 60% dintre consumatori. Dintre acestia ponderea celor careprepară în casă astfel de produse este mai mare în mediul rural (66%) faţă de mediul urban(55%), iar cantitatea medie preparată de aceştia într-o lună este de aproximativ 3 kg.

Vanzarile de produse nealimentare au ramas aproximativ la acelasi nivel inregistrat in 2014, cuo crestere nesemnificativa de 0,3%.Urmarind evolutiile vanzarilor din anii anteriori, pentru lunile septembrie – noiembrie 2015prognozele au indicat o scadere a volumului afacerilor pe categoria de produse alimentare(creste autoconsumul bazat pe recoltele de toamna), scadere compensata insa de crestereavanzarilor pentru bunurile de larg consum din categoria produselor nealimentare. Din toatecalculele realizate reiese o crestere pontentiala anuala de minimum 9% si maximum 10,2% involume de marfuri vandute in industria bunurilor de larg consum. Diferentele dintre cele douavalori sunt determinate de factori ce pot determina modificari ale actualelor tendinte, precumcampanii promotionale in exces, scumpirea produselor la furnizori in luna noiembrie (practicaobisnuita in randul furnizorilor de talie medie, inainte de luna decembrie) etc.

In primele 11 luni ale anului 2015, indicii volumului cifrei de afaceri in comertul cu amanuntulin magazine de tip minimarket, supermarket si hipermarket au crescut cu 6,5 % serie bruta,respectiv 5,6 % serie ajustata in functie de sezonalitate si numarul de zile lucratoare,comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

Tendinta de crestere a comertului cu amanuntul a fost confirmata de rezultatele centralizatede Institutul National de Statistica pentru luna noiembrie 2015, luna in care companiilerespective au inregistrat un indice de crestere de 8,4 % in serie bruta, respectiv 8 % serieajustata dupa sezonalitate si numarul de zile lucratoare, comparativ cu luna noiembrie a anului2014.

In viitor impactul politicilor comerciale se va materializa în diverse orientări şi tendinţe ce vormarca în continuare şi evoluţia comerţului cu amănuntul. Acesta deoarece respectivele politiciau în vedere ca, atît structurile macrocomerciale, cît şi firmele sau alte tipuri de unităţi caredau profilul structurilor microcomerciale în fundamentarea strategiilor prospective, să ia înconsiderare orice element de ordin economic sau social ce apare în rîndul societăţii, spre aputea face faţă viitoarelor exigenţe ale pieţei. Între asemenea elemente ce se întrevăd înmomentul de faţă sunt reliefate: creşterea propensiunii pentru economii, generată între altele,de îmbătrînirea populaţiei, apariţia în viitor a societăţii cu două viteze, precum şi multe alteaspecte ce ţin de acest fenomen; liberalizarea schimburilor internaţionale şi derulareaprotecţiilor agricole; reînnoirea sub aspect calitativ a consumului; reducerea mobilităţiiconsumatorilor, care are în vedere în principal trecerea de la cumpărarea-plăcere lacumpărarea-necesitate; promovarea modalităţilor de tele-cumpărare precum şi revalorificareacentrelor comerciale ale oraşelor şi sporirea activităţii de distribuţie din cartierele periferice.

Dealtfel, evoluţia de ansamblu a economiei mondiale scoate în evidenţă că, peste tot în lume,comerţul în general şi comerţul cu amănuntul în special a devenit în mod progresiv un sectoreconomic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscînd profunde mutaţii pe toate planurile:metode de vînzare, forme de distribuţie, repartiţie geografică, managementul întreprinderiloretc.


19

De asemenea, se constată că respectiva activitate - comerţul cu amănuntul - ca ultimă verigăa lanţului care duce pe producători spre consumatori este foarte sensibil şi vulnerabil laevoluţia mediului ambiant, dovedind însă o mare capacitate de a se adapta la noile condiţii alepieţei. Un studiu realizat de o comisie de specialitate a ONU preciza cu privire la activitatea decomerţ cîteva aspecte deosebit de importante, care pot reprezenta adevărate elemente cadrupentru urmărirea evoluţiei comerţului cu amănuntul în viitorii ani.Dintre acestea, un interes deosebit prezintă: recunoaşterea rolului comerţului ca determinant în evoluţia economică a diferitelor ţări; dinamizarea puternică a comerţului de către tehnica electronică şi, îndeosebi, de cea

informatică, ce va favoriza modalităţi rapide de informare şi de plată în raporturile sale cucumpărătorii;

penetrarea informaticii va modifica gestiunea funcţiilor vînzării (gestiunea stocurilor şiaccelerarea adaptării ofertei la variabilele cererii);

cărţile de credit, sub diferitele lor forme, vor modifica sistemul de raporturi atît cucumpărătorii, cît şi cu băncile;

comerţul cu amănuntul va cunoaşte puternice influenţe din partea unor revoluţiidemografice, tehnologice sau politice, influenţe ce vor modifica concomitent circuiteleeconomice şi fluxurile de cumpărători;

formele de organizare ale ansamblului de activităţi ce dau profilul comerţului cu amănuntulse vor caracteriza prin ritmuri rapide, atît sub aspectul evoluţiilor, cît şi sub aspectulconducerii acestora;

atribuţiile aşa-zise "generaliste" vor cunoaşte un ritm mai slab de dezvoltare, totuşi o seriede fenomene referitoare la tendinţa de înlocuire a magazinelor de proximitate prinsupermagazine, la dezvoltarea puternică a comerţului specializat, la extinderea comerţuluiprin corespondenţă, la reorientarea şi extinderea comerţului prin automate, precum şi lacreşterea ponderii comerţului mobil, se consideră că vor reprezenta elemente de profil aleevoluţiei activităţii comerciale de la sfîrşitul acestui secol.

Obligat fiind deci să acţioneze în condiţiile unei pieţe ale cărei schimbări sunt date de mutaţiileintervenite în cadrul agenţilor economici, cît şi de mutaţiile generate de o revoluţie tehnico-ştiinţifică foarte generoasă în ultimele decenii, comerţul cu amănuntul a fost si va fi inperioada urmatoare puternic influenţat, în ceea ce priveşte evoluţia sa, de o multitudine defenomene, fiecare dintre acestea punîndu-şi amprenta pe anumite laturi ale sale.Asemenea fenomene pot fi împărţite în două categorii: unele care ţin de cumpărător, altelegenerate de însăşi activitatea comercială.În ceea ce priveşte influenţele care vin din partea cumpărătorilor, ele sunt generate demutaţiile intervenite în structura pe vîrste a populaţiei, în creşterea puterii de cumpărare şi întransformările continue ale modului de viaţă. Modificarea structurii pe vîrste a populaţie generează, îndeosebi prin gusturile şi motivaţiile

fiecărei categorii de consumatori, în mod continuu, noi exigenţe cu privire la evoluţiacomerţului, în sensul modernizării sale sub toate formele.

Sporirea puterii de cumpărare favorizează evoluţia comerţului cu amănuntul atît prinredimensionarea şi restructurarea nevoilor de consum ale populaţiei, cît şi prindisponibilizarea şi facilitarea unor căi de satisfacere a nevoilor respective. Ori, acestfenomen presupune mărirea capacităţii de desfacere a comerţului cu amănuntul, sporireaacoperirii diferitelor zone geografice, noi sisteme de aprovizionare şi forme de vînzare,precum şi noi sisteme de plată ale cumpărătorilor.

În ceea ce priveşte transformările intervenite în modul de viaţă, acestea au, la rîndul lor,multiple influenţe asupra evoluţiei de perspectivă a comerţului cu amănuntul. În acest senstrebuie avute în vedere: urbanizarea crescîndă a mediului rural, apariţia unor orăşele satelitîn preajma marilor aglomeraţii urbane, precum şi implantarea unor cartiere anexe la


20

periferia marilor oraşe, fenomene care generează atît o nouă orientare a reţelei comercialestabile şi a sistemului de relaţii între unităţi, cît şi necesitatea apelării la noi metode devînzare pentru acoperirea unor astfel de zone; motorizarea crescîndă a populaţiei, caregenerează noi exigenţe cu privire la amplasamentul unităţilor comerciale, căile de accesspre asemenea unităţi, parcaje, posibilităţi multiple de aprovizionare concomitentă înunităţile din cadrul centrelor comerciale şi chiar cu privire la diversitatea serviciilorcomerciale; schimbarea raporturilor între diferitele structuri ale timpului disponibil alpopulaţiei, care generează noi forme şi metode de vînzare, mai adecvate procesului dedisponibilizare a timpului liber al fiecărei categorii de cumpărători (liber-service-ul şiconcentrarea sortimentului, crearea unor unităţi care să atragă cumpărătorii prin ambianţaşi serviciile asigurate, perfecţionarea comerţului fără magazine etc.). Cu privire lainfluenţele pe care transformările din modul de viaţă al populaţie le exercită asupraevoluţiei activităţii comerciale, mai este necesar a fi amintite înseşi diferenţele care apar înevantaiul de consum, generate de influenţele modei, de multitudinea ideilor de cumpărareşi chiar de existenţa unei curiozităţi referitoare la ceea ce se vinde în altă parte sau prinintermediul altor forme sau metode de comercializare.

Referitor la fenomenele generate de însuşi sistemul de distribuţie a mărfurilor, trebuie subliniatcă acestea pot fi grupate, la rîndul lor, în fenomene de ordin managerial, material şi comercial. Aspectele de ordin managerial au în vedere penetrarea şi extinderea continuă în cadrul

comerţului cu amănuntul a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sistemede aprovizionare, precum şi influenţa puternică a informaticii în activitatea managerială,fenomene care duc la apariţia unor noi sisteme de conducere a activităţii comerciale, subtoate aspectele sale (relaţiile cu furnizorii şi consumatorii, localizarea stocurilor, amplasareareţelei şi utilizarea formelor de vînzare etc.).

Pe plan material, fenomenele se referă la îmbunătăţirea sistemelor şi mijloacelor detransport, mecanizarea şi automatizarea manipulării de mărfuri, raţionalizarea tuturormuncilor fizice şi a sistemelor de utilizare a personalului comercial, apariţia de noi materialeşi tipuri de ambalare a mărfurilor, care permit promovarea unor tehnologii moderne decondiţionare, prezentare şi etalare a mărfurilor şi chiar de vînzare a diverselor produse.

Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenţă a viitoarelor evoluţii ale comerţului cuamănuntul, vizează trecerea la aplicarea pe scară largă a tehnicilor de marketing, realizareadiferitelor studii de piaţă şi de motivaţie în vederea cunoaşterii şi atragerii clienţilor,perfecţionarea sistemului de prezentare a mărfurilor, utilizarea tehnicilor de design şi demerchandising, precum şi promovarea continuă a acelor metode de vînzare care să atragăclientela, să o satisfacă şi să o permanentizeze.

A. Comertul cu material de constructiiIn perioada 2010 – 2014, piata materialelor de constructii in general si cea a materiale pentruamenajari interioare, in particular, a manifestat tendinte similare cu trendul inregistrat depiata, insa cu amplitudini diferite.Printre principalii factori care au influentat negativ evolutia pietei constructiilor in 2014 senumara accesul dificil al dezvoltatorilor la resursele de finantare (mai exact costul foarte ridicatal acestora, ceea ce le-a facut practic inaccesibile), intârzierea demararii marilor proiecte deinfrastructura anuntate de stat, variatia cursului de schimb ron/euro determinata de contextulmacroeconomic nefavorabil, continua degradare a pretului de vânzare pe piata a materialelorde constructii si cresterea intr-un ritm sustinut a riscurilor comerciale.In plus, instabilitatea mediului economic, a generat un grad ridicat de prudenta; oamenisimpli, companii, chiar si autoritati au inceput sa fie mult mai atenti si chiar reticenti in a faceorice tip de achizitie/investitie.


21

Toate acestea au avut un impact direct asupra consumului, crescând si mai mult problemalipsei de lichiditati a companiilor, conducând la imposibilitatea finalizarii proiectelor dejaincepute, a demararii unor noi proiecte in toate cele 3 sectoare (constructii rezidentiale,nerezidentiale si ingineresti) si implicit a maririi nivelului cererii de materiale.Este evident ca segmentul de piata analizat este direct legat de piata. Se poate afirma ca, in2015, evolutia pietei materialelor de constructii pentru amenajari interioare va depinde inprincipal de demararea proiectelor guvernamentale anuntate de stat si a proiectelor imobiliaredezvoltate de antreprenori privati. Un alt aspect cu un rol important in dinamica segmentuluide piata este capacitatea companiilor locale si agentilor economici de a absorbi fondurile pusela dispozitie de Uniunea Europeana sau de avea acces la finantari bancare.Daca analizam strict piata placilor ceramice, materiale care ocupa cea mai mare pondere incuantumul vanzarilor firmei, pe primele locuri in Europa in ceea ce priveste consumul mediuanual de placi ceramice pe cap de locuitor se afla Spania si Grecia, unde valorile se situeaza la5,26 mp de placi ceramice si respectiv 4,7 mp.Criza economica a afectat insa si aceste doua tari, consumul de placi ceramice fiind in scadere.In acelasi timp, italienii cumpara in medie anual aproximativ 3 mp de gresie si faianta pe capde locuitor, in timp ce in Polonia consumul este de 2,8 mp.Romania, cu un consum mediu anual de 1,2 mp placi ceramice pe cap de locuitor, se situeazain apropierea Germaniei, unde se achizitioneaza 1,35 mp de gresie si faianta anual per cap delocuitor. Consumul scazut de placi ceramice de pe piata locala se justifica prin puterea scazutade cumparare, prin lipsa infrastructurii si a utilitatilor in mediul rural.In ceea ce priveste achizitiile strict efectuate, romanii cumpara gresie si fainta in valoaremedie de 750 de lei, fapt ce se traduce printr-o cantitate totala de 30 mp la un pret mediu de25 lei pe metrul patrat. Aceasta investitie are loc o data la 20 de ani, interval de timpasemanator cu cel al majoritatii europenilor.In Germania de obicei se folosesc placi ceramice simple de culoare alba, iar schimbarea lor areloc, in medie, o data la 30 de ani. Consumul scazut de gresie si fainta al germanilor se justificaprin conservatorismul acestora. In Italia oamenii obisnuiesc sa foloseasca modele de placiceramice mai sofisticate, iar in medie schimbarea placilor se realizeaza cel putin o data la 20ani.Piata de placi ceramice din Romania a atins anul trecut cel mai scazut nivel de vanzari. Suntfoarte multi investitori, fie ca vorbim de persoane fizice fie de persoane juridice, care vor sa-sifaca acum o locuinta sau un sediu, pentru ca este unul dintre momentele oportune, avand invedere ca pretul la materialele de constructii s-a redus semnificativ fata de perioada de boom.In plus, un avans al economiei va ajuta cu siguranta si piata. O majorare a economiei de 1 ÷2% in 2012 s-ar traduce intr-o crestere a pietei de 5 ÷ 10%, potrivit unui studiu.Economia locala a crescut cu 0,6% in primul trimestru al anului, dupa cum a anuntat recentInstitutul National de Statistica (INS). Pentru 2011, Fondul Monetar International (FMI) siComisia Europeana (CE) estimeaza un avans economic de 1,5% in Romania, in vreme ceBanca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a revizuit prognoza de crestere aProdusului Intern Brut (PIB) la 1,8% in 2011, de la 1,1%, cat estima in ianuarie.Anul trecut, cand economia s-a redus cu 1,3%, piata de placi ceramice (gresie si faianta) s-amentinut la un nivel relativ constant in raport cu 2012. Avand in vedere ca grupul austriacLasselsberger, singurul producator de placi ceramice activ in Romania, are o capacitate deproductie de sase milioane de metri patrati, inseamna ca circa 75% din gresia si faiantavandute pe plan intern provin din import.Principale tari exportatoare de gresie si faianta in Romania sunt China, Turcia, Spania si Italia.Data fiind scaderea economiei globale, importurile de placi ceramice din Spania si Italia auconsemnat scaderi importante, in vreme ce produsele din China si Turcia si-au crescutponderea pe piata interna.


22

Potrivit unui studiu, in momentul achizitiei, 65% dintre romani opteaza pentru magazinelespecializate si doar 35% se indreapta catre magazinele de bricolaj existente pe piata dinRomania. Analiza arata ca 24% dintre romanii care isi schimba gresia si faianta aleg placi deculoare bej, in timp ce 22% opteaza pentru nuante de albastru. Maro si verde sunt alte douatonuri cu mare cautare pe piata locala, in proportie de 17%, respectiv 11%.In ceea ce priveste profilul cumparatorilor de gresie si faianta de pe piata autohtona statisticaarata ca 70% dintre acestia sunt casatoriti.De asemenea, decizia de cumparare si alegerea placilor este luata, in peste 70% din cazuri, decatre femei cu varste cuprinse intre 30 si 50 ani, cu studii medii sau superioare si cu veniturimedii.Pentru alegerea placilor ceramice dorite, romanii se ghideaza in primul rand dupa criteriiestetice, insa un alt factor deosebit de important este pretul pe metrul patrat.Conform aceluiasi studiu, piata din Romania revine in proportie de 50% faiantei cu dimensiunide 20x30 cm si gresiei de 30x30 cm. Cu toate acestea, formatele mai mari castiga treptatteren, intre ele remarcandu-se faiantele cu dimensiuni de 25x40 cm sau 20x40 cm, dar sigresiile de 45x45 cm.Totodata, in ceea ce priveste integralitatea domeniului in care activeaza se estimeaza ca piatadin Romania are in continuare un potential foarte mare de crestere, consumul fiind la un nivelscazut in raport cu media statelor europene. Un argument puternic in acest sens sunt planurilede expansiune ale marilor retele nationale si multinationale de retail din domeniu: Dedeman,Praktiker, Baumax, OBI, Le Roy Merlin (care se afla acum pe piata si au continuat extindereape piata, inclusiv in conditiile crizei economice, mizand pe potentialul existent in momentulrevenirii pietei).Legat de factorii pozitivi care vor incuraja redresarea pietei constructiilor, se pot mentiona inprimul rând dinamica economiei nationale, care, daca va inregistra o evolutie pozitiva, vaimpulsiona si sectorul constructiilor si al materialelor de constructii. In al doilea rând, crestereanumarului masurilor de stimulare venite din partea statului si stabilizarea contextului politic voravea o influenta foarte mare asupra redresarii mai rapide a situatiei actuale. Pentru a puteacorecta insa evolutia pietei, ar trebui demarate marile proiecte de infrastructura incepute in2007. Acestea, alaturi de lucrarile agro-industriale, ar trebui sa reprezinte motoarele principalede crestere economica.Factorii de succes ai acestei afaceri constau in: calitatea produselor si serviciilor; preturile de vanzare ale produselor; promovarea numelui si activitatii firmei; gradul de fidelizare al clientilor.Efectul cel mai nociv din punctul societatii de vedere, cel al blocajului financiar, va ficontracarat printr-o atentie sporita in alegerea colaboratorilor pentru a minimiza cat de mult sepoate riscul neincasarilor, prin verificarea si monitorizarea comportamentului financiar alfirmelor cu care se lucreaza.

CONCLUZII:Din cele mentionate mai sus se poate extrage o concluzie generala si anume: exista piatapentru marfurile, lucrarile si serviciile oferite de catre societatea Mica Industrie si PrestariServicii S.R.L., piata aflandu-se in usoara crestere la data prezenta si cu semnale de crestere,oferind posibilitati certe de atingere a obiectivelor stabilite in planul de reorganizare,respectandu-se unele conditii obligatorii: controlul mai strict al conditiilor comerciale,verificarea atenta a partenerilor contractuali, promovare mai intensa si gestionarea eficienta acheltuielilor.


23

CAP. V STRATEGIA DE REORGANIZARE

5.1. Durata de implementare a planului

Conform art. 95 alin. 3 din Legea 85/2006, executarea planului de reorganizare se va intindepe perioada maxima prevazuta de lege, respectiv o perioada de 3 ani. In situatia in careconditiile reale de piata vor impiedica derularea optima a mecanismului reorganizarii, se vaanaliza oportunitatea prelungirii planului cu inca 12 luni, in conditiile legii.

5.2. Mecanismul reorganizarii

Strategia de reorganizare reprezinta ansamblul de masuri necesare a fi intreprinse in vedereaimplementarii planului in scopul redresarii debitoarei si a distribuirilor catre creditorii sai, incuantumul indicat in cuprinsul planului.Mecanismul reorganizarii este stabilit conform art. 95 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 si se referala restructurarea operationala, financiara si corporativa a debitorului. Masurile au scopul de atransforma societatea dintr-o companie dezechilibrata din punct de vedere financiar, aflata ininsolventa, intr-o societate solvabila, capabila sa respecte programul de plati.In esenta, Planul prevede ca masuri de restructurare financiara a debitorului reesalonareadatoriilor pe o perioada de trei ani de zile conform cash-flow-ului si a programului de plati. Deasemenea, Planul prevede: restructurarea operationala a activitatii societatii astfel incat sa se asigure realizarea unei

activitati profitabile pe perioada de implementare a planului; esalonarea unor datorii ale societatii pe intervalul de implementare a Planului pentru a

putea fi achitate de catre aceasta.In conformitate cu prevederile art. 95 alin. 6 lit. B din Legea nr. 85/2006, planul dereorganizare prevede care vor fi sursele de finantare ale acestuia.Sursele de finantare a programului de reorganizare se bazeaza pe elementele generatoare desurplus de numerar destinat achitarii pasivului asumat prin plan, respectiv excedentul rezultatdin continuarea derularii activitatii curente si, daca este cazul, aporturi in numerar aasociatului.Masurile avute in vedere pentru punerea in aplicare a planului sunt prezentate mai josconform prevederilor art. 95 alin. 6 din Legea nr. 85/2005.

5.3. Masurile de reorganizare judiciara

Avand in vedere situatia dificila cu care se confrunta, societatea a demarat un amplu programde reorganizare a activitatii sale. Acest proces este unul continuu, o parte din masuri fiindimplementate anterior deschiderii procedurii insolventei continuate apoi dupa deschidere, iarunele masuri sunt implementate in perioada curenta sau vor fi luate in perioada urmatoare.Din pacate acest program a intampinat unele dificultati avand in vedere prelungirea, din cauzasituatiei juridice, a perioadei de observatie, fara a se putea trece la implementarea directa aacestuia.

A. Reducerea cheltuielilorUna dintre cauzele care au condus la instaurarea insolventei societatii a fost crestereacosturilor operationale, in mare parte a celor fixe, peste limitele suportabilitatii date desurplusul generat de activitatea curenta. Din acest motiv, unul dintre obiectivele prioritare afost acela de a reduce aceste costuri – ca masura de diminuare a pierderilor.


24

S-au luat masuri de control sever a chetuielilor, respectiv: eficientizarea consumurilor de utilitati, atât în activitatea de productie, cât şi în spatiile de

prezentare şi în spatiile cu destinatia de birouri; reducerea cheltuielilor salariale, prin reducerea numarului de salariati; redimensionarea stocurilor de materii prime si materiale necesare în procesul de productie,

în sensul valorificarii acestora; reducerea numarului de autovehicule folosite şi a consumurilor acestora; reducerea numarului de telefoane de serviciu şi limitarea convorbirilor; analiza şi reducerea cheltuielilor cu materialele consumabile.Aceste masuri de control a cheltuielilor se vor implementa mult mai eficient in situatia divizariisocietatii in societati mai mici, mai flexibile si cu o activitate orientata catre o nisa de piata.

B. Asigurarea continuitatii activitatii si cresterea gradului de utilizare a capacitatii de productieSocietatea isi va mentine si dezvolta obiectul principal de activitate (comertul cu produsealimentare si indurctriale, cu materiale de constructii, prestari de servicii in domeniulalimentatiei publice, fabricarea produselor de panificatie) pe toata durata planului dereorganizare. Practic, se va asigura conditii optime de organizare si gestionare a activitatii pecentre de profit, in vederea eficientizarii fiecarii din activitatile desfasurate de societate siluarea de masuri concrete acolo unde se impun.O conditie esentiala pentru continuarea activitatii firmei este asigurarea permanenta astocurilor de marfuri care sa permita utilizarea optima a resurselor detinute de societate sicare sa ofere stabilitate si profitabilitate acesteia.De asemenea se are in vedere gestionarea eficienta a contractelor şi comenzilor aflate pe rolprecum şi încheierea de noi contracte. Se are in vedere promovarea serviciilor de alimentatiepublica prestate de societate (restaurant si salile de nunti), dar si a serviciilor de tratamentbalnear oferite prin microbaza de tratament detinuta de societate la Cacica. Astfel se vaasigura cresterea gradului de utilizare a capacitatilor detinute de societate cu impact directasupra cresterii volumului de resurse financiare si implicit asupra gradului de acoperire apasivului societatii.

C. Dezvoltarea potentialului de atragere a clientilorIn paralel cu desfaşurarea activitatii curente, managementul societatii a luat masuri înca de ladeschiderea procedurii privind eficientizarea activitatii, masuri care se vor continua şi realiza şiprin planul de reorganizare. Un exemplu in acest sens il constituie înfiintarea la nivelul firmei aunui compartiment care are ca scop atragerea de noi clienti, dar si fidelizarea celor existentiprin bonificatii acordate in functie de cantitatea contractata si, nu in ultimul rand, prininlaturarea concurentei neloiale oferind produse de calitate superioara la preturi competitive.

D. Renegocierea contractului muncaIn perioada anterioara depunerii Planului de reorganizare, au avut loc întrevederi cu salariatii,fiind renegociat CM, în sensul reducerii cheltuielilor societatii, inclusiv cele de natura salariala,fara a afecta legalitatea contractului, cu alinierea prevederilor la Contractul Colectiv de Munca.Astfel, au fost negociate clauze care sa acorde angajatilor salarii potrivit competentelorprofesionale şi toate sporurile legale, fiind eliminate sporurile suplimentare. De asemenea, s-ademarat actiunea de readaptare a schemei de personal la noua situatie a societatii, inclusivconstientizarea fiecarui salariat in vederea eficientizarii muncii si cresterii productivitatii muncii.Aceste masuri de readaptare a conditiilor de munca si de salarizare in functie de rezultate si deimplicarea personalului in obtinerea de rezultate pozitive se vor continua pe toata perioada dereorganizare, in functie de necesitati.


25

E. Lichidarea partiala a patrimoniuluiChiar daca sursa principala de asigurare a resurselor financiare suplimentare ce vor fi utilizatepentru a acoperi pasivul societatii inscris in tabelul definitiv de creante este activitatea curenta,societatea isi rezerva dreptul de a apela in secundar la o alta forma de asigurare a acestorsurse financiare prin lichidarea partiala a patrimoniului, respectiv prin valorificarea aceloractive care nu pun in pericol activitatea societatii. Aceasta masura va fi aplicata in cazul in careconditiile pietei nu asigura desfasurarea previzionata a activitatii societatii.Vanzarea se va face prin licitatie publica sau negociere directa organizata in conformitate curegulile prevazute de Legea 85/2006 pentru vanzarea bunurilor imobile / mobile, urmarindu-seobtinerea unui pret cat mai apropiat celui de evaluare. Vanzarea va fi organizata deadministratorul judiciar.

F. Crearea unor centre de profitIn acest sens se urmareste infiintarea unor departamente la nivel de unitate pentrugestionarea activelor detinute. In mod corespunzator se va analiza p

S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L.lexinsolv.ro › wp-content › uploads › 2016 ›...

Documents

Transcript of S.C. MICA INDUSTRIE SI PRESTARI SERVICII S.R.L.lexinsolv.ro › wp-content › uploads › 2016 ›...