REORGANIZAREA JUDICIARĂ

Managementul Afacerilor în Comerţ

Bucureşti 2012

1

CUPRINS

1. Introducere

2. Definiţia legală după apariţia noii legi

3. Definiţia reorganizării de „evenimente” prealabile

4. Planul de reorganizare

4.1. Propunerea planului de reorganizare

4.2. Conţinutul planului de reorganizare

5. Planul de lichidare

6. Programul de plată a creanţelor

7. Comunicarea, admiterea, publicarea

8. Categorii de votanţi

9. Confirmarea planului de reorganizare

10. Efectele confirmarii

11. Aplicarea planului. Reorganizarea

12. Rolul administratorului judiciar

13. Rolul comitetului creditorilor în reorganizare

Concluzii

Studiu de caz

2

1. INTRODUCERE

Reorganizarea vizează redresarea debitorului prin eficientizarea activităţii sale şi acoperirea masei pasive într-un cuantum cel puţin egal cu cel realizabil prin faliment.

Reorganizarea judiciară este alternativa oferită debitorului care având o afacere cu potenţial viabil, trece printr-o perioadă de dificultate financiară.

Faţă de versiunile anterioare a Legii nr.64/1995, prezenta lege îşi propune să restrângă căile de abuzare a oportunităţii de reorganizare oferite de către debitorii care nu au intenţia/seriozitatea să se reorganizeze sau nu mai au posibilitatea economică să se reorganizeze.

Trebuie încurajată practica potrivit căreia debitorul să depună planul de reorganizare împreună cu cererea introductivă. Evident aceasta ar avea un caracter provizoriu în ceea ce priveşte cuantumul recunoscut al creanţelor.

2. DEFINIŢIE LEGALĂ DUPĂ APARIŢIA NOII LEGI

Art. 3, pct. 20 – Reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat:

a) Restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;b) Restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;c) Restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.

DEBITORI CARE NU POT FI SUBIECT AI REORGANIZĂRII

Reorganizarea NU este accesibilă debitorilor cărora li se aplică procedura simplificată, adică:

a) Persoane fizice comercianţi (şi asociaţii familiale)b) Societăţile care îndeplinesc una dintre condiţiile: nu au bunuri nu prezintă documentele contabile sau actele constitutive sediul nu mai există/nu corespunde cu cel de la ORC administratorul nu poate fi găsit şi-au declarat intenţia de faliment nu pot beneficia de reorganizare (5 ani) le-a fost respinsă contestaţia la starea de insolvenţă, atunci când cererea

introductivă este depusă de creditori

3

3. DEPENDENŢA REORGANIZĂRII DE “EVENIMENTE” PREALABILE

Importanţa şi termenul declarării intenţiei de intrare în reorganizare descrierea sumară a modalităţilor avute în vedere de către debitor pentru

reorganizare (art. 28, lit. i); creditorul îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii poate declara

eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului precizând şi în principiu modalitatea de participare (art. 31, al. 1 lit d).

Importanţa raportului de 60 de zile întocmit de administratorul judiciarRaportul va trebui să cuprindă:

posibilităţile reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului (art. 20, lit.b); motivelor care nu permit reorganizarea.

În raportul administratorului judiciar (art. 59 alin.3) trebuie menţionat dacă: recomandă planul debitorului; colaborează cu debitorul la întocmirea planului; intenţionează să propună alt plan singur sau împreună cu unul sau mai mulţi

creditori.

Decizia de a demara un plan de reorganizare trebuie să se bazeze pe:

înţelegerea principalilor factori economici care influenţează mediul economic în care operează debitorul;

evaluarea potenţialului intern de redresare al debitorului; identificarea operaţiunilor avute la dispoziţie.

4

Identificarea factorilor care au provocat căderea

Estimarea potențialului de îmbunătățire

Necesar de resurse: timp, capital, management

Planul de acțiune aprobat de creditori

Lichidarea și radierea

Îmbunătățirea performanței pe

termen scurt

Investiție pentru reorientarea afacerii

Completa reabilitare

4. PLANUL DE REORGANIZARE

Intenţia de a propune un plan de reorganizare:a) atribuţie dată în sarcina administratorului special de a face cunoscută intenţia

debitorului de reorganizare la data depunerii de către debitor a cererii de deschidere a procedurii sau ulterior în termen de 10 zile de la primirea copiei cererii creditorului de deschidere a procedurii, condiţionat de recunoaşterea stării de insolvenţă;

b) creditorii, la data depunerii cererii de deschidere a procedurii sau ulterior până la votarea raportului prevăzut de art.59 privind propunerea de intrare în procedura de faliment;

c) administratorul judiciar, până la votarea raportului prevăzut de art.59 privind propunerea de intrare în procedura de faliment

4.1. PROPUNEREA PLANULUI DE REORGANIZARE [art. 94]

Art. 94. - (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile demai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante. (2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1). (3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. (4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute in Legea nr.21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa,infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. (5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul dea depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.

5

Modalităţi de realizare:Planul propus de creditori poate viza modificarea actului constitutiv FĂRĂ acordul acţionarilor/asociaţilor debitorului în următoarele condiţii (Art. 95 alin. (7)):

prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fără acordul statutar al membrilor sau asociaţilor/acţionarilor debitorului, a actului constitutiv.

Termenul depunere al planului de reorganizare: 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv al creanţelor

4.2. CONŢINUTUL PLANULUI DE REORGANIZARE

Structura planului de reorganizare trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:

Informaţii generale referitoare la debitor Structura acţionariatului la momentul declanşării procedurii de insolvenţă şi

eventualele modificări propuse prin plan Managementul societăţii Pieţe pe care acesta acţionează Prezentarea activului societăţii debitoare Prezentare generală Necesarul de investiţii Previziunea recuperării creanţelor deţinute

Evaluarea patrimoniului

Scopul evaluării este asigurarea premiselor pentru aplicarea unui tratament corect şi echitabil fiecărui titular de creanţe, prin oferirea unei recuperări cel puţin la fel de mare ca în situaţia falimentului.

Surse de finanţare pe perioada reorganizării Finanţare prin aport de numerar Finanţare prin apelarea la credite bancare Finanţare prin vânzarea unora dintre activele debitorului

Pasivul societăţii Tabelul creditorilor. Categorii de creditori. Modalităţi de acoperire a datoriilor - Programul de plată a creditorilor.

Previziunea situaţiilor financiare ale societăţii debitoare pe perioada reorganizării

Contul de profit şi pierderi Situaţia fluxurilor de numerar

6

5. PLANUL DE LICHIDARE

Lichidarea parţială sau totală a activelor imobilizate în vederea acoperii pasivului debitorului:

Reducerea imobilizărilor (conceptul “sale-and-lease-back”); Restrângerea activităţii, prin renunţarea la unele subactivităţi (“non-core”); Reorientarea spre alte activităţi mai puţin intens consumatoare de capital.

Operaţiunile de lichidare parţială sau totală a activului debitorului în vederea executării planului se efectuează cu respectarea prevederilor cuprinse în Secţiunea a 7-a Falimentul, Sub-secţiunea 2, Efectuarea Lichidării (art. 116- 120).

Art. 116. - (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din avere adebitorului. (2) Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii si depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca ansamblu in stare de functionare - sau individual.Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua,va fi aprobata de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezinta adunariigenerale a creditorilor si regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii de vanzare pentru care opteaza. (3) In vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie sa angajeze in numele debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, sa utilizeze un evaluator propriu.Evaluatorii trebuie sa fie membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, iar evaluarea trebuie efectuata in conformitate cu standardele internationale de evaluare. (4) Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat in bloc, cat si individual. Evaluarea in bloc are invedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor functionale.Prin subansamblu functional se intelege acele bunuri ale debitorului care, impreuna, asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permit desfasurarea unei afaceri independente. Un subansamblu esteconsiderat functional numai daca are asigurat accesul la drumul public si la folosirea utilitatilor. Art. 117. - (1) Lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor si metoda de valorificare a acestora si in care se va preciza daca vanzarea se va face in bloc sau individual ori o combinatie a acestora, prin licitatie publica sau negociere directa sau prin ambele metode. (2) In cazul in care se propune vanzarea in bloc prin negociere directa, lichidatorul va putea propune, in baza ofertelor primite, inceperea negocierii cu unul sau mai multi cumparatori identificati, cu precizarea conditiilor de plata si a pretului minim de pornire a negocierii, care nu poate fi inferior pretului de evaluare. (3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.

7

 Art. 118. - (1) Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor. (2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte. (3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului,titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare. (4) Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare. Art. 119. - Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 120. - (1) Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic. (2) Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate. Cand legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentica, contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului-verbal delicitatie.

6. PROGRAMUL DE PLATĂ A CREANŢELOR

Program de plată a creanţelor se înţelege tabelul de creanţe menţionat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanţe şi la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare (art. 3, pct. 22). Este parte integrantă a planului de reorganizare, devine titlu executoriu împotriva Debitorului, prin confirmarea planului şi este principalul indicator faţă de care administratorul judiciarraportează cu privire la buna derulare a planului de reorganizare.

Conţinutul programului de plată a creanţelorCuantumul sumelor pe care urmează a fi plătite de debitor, cu următoarele reguli:

a) Cu respectarea prevederilor referitoare la creanţele garantate, nici un creditor nu poate primi mai mult decât cuantumul creanţei recunoscut prin tabelul definitiv;

b) Nici un creditor nu poate primi mai puţin decât ar primi în cazul falimentului, chiar dacă votează împotriva planului;

c) Toţi creditorii dintr-o grupă sunt îndreptăţiţi la acelaşi procent de recuperare din valoarea absolută, recunoscută a creanţei;

d) Termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume.

8

Categorie de creanţe defavorizate

Este prezumată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective:

a) O reducere a cuantumului creanţei;b) O reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor

în defavoarea creditorului;c) Valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a

României, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanţe.

Termenul de executare al planului 3 ani de la data confirmării; se poate extinde cu încă 1 an la cererea administratorului judiciar, cu votul a

2/3 din creanţele în sold la data votului (la maxim 18 luni de la confirmarea planului).

Etapele de parcurs al planului de reorganizare: comunicare (şi publicare); admitere de către judecătorul-sindic; votare de către creditori; confirmare de către judecătorul-sindic.

7. COMUNICARE, ADMITERE, PUBLICARE

O copie a planului de reorganizare va fi depus la: grefa Tribunalului; oficiul registrului comerţului; registrul societăţilor agricole.

Planul de reorganizare va fi comunicat : debitorului; administratorului judiciar; comitetului creditorilor.

Admiterea planului de reorganizare de către judecătorul sindic se va face după: verificarea condiţiilor de admisibilitate; dispoziţia privind convocarea adunării creditorilor (20-25 zile, dar nu înainte de

afişarea tabelului definitiv de creanţe).Publicarea unui extras din planul de reorganizare admis se va face în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

9

8. CATEGORII DE VOTANŢI

Următoarele creanţe constituie categorii distincte de creanţe, care votează separat (art. 100, (3)) :

creanţe garantate; creanţe bugetare; creanţe salariale; creanţe chirografare stabilite conform art.96 alin. (1).

Mecanismul de votare se face în următoarele condiţii:

50%+1 din categorii dar cel puţin 1 categorie defavorizată majoritate absolută din valoarea creanţelor din fiecare categorie

Dacă o categorie defavorizată respinge planul, niciuna din categoriile de rang inferior nu va primi mai mult decât în faliment.

9. CONFIRMAREA PLANULUI DE REORGANIZARE

Atribuţia confirmării planului de reorganizare revine judecătorului sindic.Condiţii cumulative pe care trebuie sa le îndeplinească planul de reorganizare

pentru a putea fi confirmat:a) cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în

programul de plăţi dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3) acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;

b) în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat dacă categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul;

c) fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan.

10. EFECTELE CONFIRMARII

Efectele confirmării planului de reorganizare:a) În urma confirmării unuia dintre planurile de reorganizare depuse, debitorul

este obligat să se conformeze fără întârziere prevederilor acestui plan;b) Respectarea obligaţiilor asumate nu poate fi selectivă, debitorul având sarcina

reorganizării afacerii atât din punct de vedere operaţional, dar şi din punct de vedere financiar şi investiţional;

c) Planul de reorganizare devine titlu executoriu împotriva averii debitorului;d) Creditorii conserva acţiunilor lor, pentru întreaga valoare a creanţelor,

împotriva codebitorilor şi fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat planul de reorganizare.

10

ALTE CERINŢE ŞI CONSECINŢE

Cerinţa evaluării la lichidare: fiecare creditor/categorie de creditori trebuie să primească cel puţin cât ar fi

primit în faliment (art.94, 101).Consecinţe:

raport de evaluare care trebuie însuşit de toate părţile implicate; de refăcut declaraţiile fiscale anterioare (de regulă pierderile au fost

disimulate).

11. APLICAREA PLANULUI. REORGANIZAREA

Cine administrează debitorul ? administratorul special numit de acţionari/asociaţi sub supravegherea

administratorului judiciarParticularităţi:

administratorul judiciar în cazul în care planul de reorganizare a fost propus de creditori;

administratorul judiciar în cazul preluări ostile a controlului asupra debitorului a unor entităţi capabile să contribuie la redresarea debitorului (planul prevede efectuarea unei majorări de capital făcută de un terţ astfel încât acesta să capete controlul asupra debitorului).

Caracterizarea activităţii/reorganizării plata creditorilor la termenele prevăzute programului de plăţi; evitarea pierderilor rezultate din exploatare.

12. ROLUL ADMINISTRATORULUI JUDICIAR

Supravegherea activităţii debitorului administrator judiciar având rol în supraveghere a activităţii debitorului verifică

modul în care debitorul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu angajamentele asumate prin planul de reorganizare şi a respectării programului de plată a creanţelor.

Raportarea trimestrială către judecătorul sindic şi comitetul creditorilor a situaţiei financiare a debitorului

raportul trimestrial prezentat în camera de consiliu trebuie să reflecte situaţia financiară a debitorului, modul în care pe parcursul perioadei analizate acesta a respectat prevederile planului de reorganizare, motivul eventualelor abateri şi masurile ce au fost luate pentru preîntâmpinarea efectelor negative, cât şi mai ales modul în care debitorul a efectuat plăţi către creditori, cu respectarea Programului de Plată a Creanţelor;

raportul trebuie să prezinte şi sumele datorate administratorului judiciar; raportul va depus la grefa tribunalului şi se va notifica creditorilor numai după

aprobarea comitetului creditorilor.

11

13. ROLUL COMITETULUI CREDITORILOR ÎN REORGANIZARE

a) Analizează raportul administratorului judiciar asupra situaţiei financiare a averii debitorului;

b) Avizează situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii;c) Atunci când este necesar convoacă adunarea creditorilor pentru a prezenta

măsurile luate de debitor şi/sau administratorul judiciar şi să propună motivat şi alte măsuri.

ALTE ATRIBUŢII ALE JUDECĂTORULUI- SINDIC

a) Soluţionarea cererii administratorului judiciar privind propunerea de prelungire a duratei reorganizării;

b) Soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a planului de reorganizare şi de intrare în faliment, în cazul în care activitatea debitorului produce pierderi.

IDEI DE BAZĂ

Părţile implicate trebuie să înţeleagă şi să aibă sub control următoarele aspecte:

Cine ? –Societatea şi poziţia ei pe piaţăCât ? - Valoarea afacerii/ activelor debitoareiCum? - Ce metodă de recuperare să accepte/ propunăCât poate recupera? - Care este poziţia în interiorul tabloului creditorilorCând? - Ce prevede planul de reorganizare: redresarea afacerii, vânzarea activelor, distribuţia către creditoriCând? – Care este termenul la care i se face plata

12

CONCLUZII

Scopul final al oricarei acţiuni de reorganizare judiciară este salvarea societăţii aflată în incapacitate temporară de plată de la faliment. Modul în care societatea intenţionează să evite falimentul trebuie prezentat spre aprobare creditorilor sub forma unui document care poartă numele de "plan de reorganizare".

Planul de reorganizare este de fapt un plan de afaceri având toate caracteristicile acestuia. Diferenţa principală este că în loc ca acest plan de afaceri sa fie prezentat unei banci sau unui alt investitor financiar, el va fi supus aprobării persoanelor cărora societatea le datoreaza deja bani - creditorii.

De un plan de reorganizare poate dispune societatea debitoare, cu aprobarea adunarii generale a acţionarilor în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv al creantelor, administratorul judiciar (în acelaşi termen) şi unul sau mai mulţi creditori deţinand împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor.

Nu va putea propune un plan de reoganizare debitorul care într-un interval de 5 ani anterior a mai fost subiectul unei proceduri de insolvenţă.

Planul poate să prevadă fie restructurarea şi continuarea activităţii societăţii debitoare, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante.

Planul de reorganizare va prevedea în mod obligatoriu programul de plata al creanţelor. Plata creanţelor propusă prin planul de reorganizare poate fi totală sau parţială.

Ca şi creditor nu este suficient sa aibă o creanţă înscrisă în contabilitatea societăţii aflate în insolvenţă. Pentru a nu fi decazut din drepturi, creditorul trebuie să prezinte o declaraţie de creanţă în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii. Deschiderea procedurii este notificată de către administratorul judiciar tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor la tribunal.

Odată confirmat planul prin senţinta judecatorului-sindic, activitatea debitorului se modifică în mod corespunzator. Planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva societăţii debitoare.

Dacă debitorul nu respectă planul de reorganizare, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori poate solicita judecatorului-sindic intrarea în faliment.

Din reorganizarea judiciară se poate iesi în două moduri: prin încetarea reorganizarii şi repunerea societăţii în situaţia normală de comerciant sau prin intrarea în faliment. În ambele cazuri, trecerea dintr-o stare în alta se va produce printr-o hotarare a judecatorului sindic.

13

În cazul falimentului, activitatea societăţii comerciale se opreşte urmând ca, în timp cât mai rapid, lichidatorul să vândă totalitatea bunurilor, să încaseze creanţele societăţii iar banii obţinuţi să fie distribuiţi către creditori. În cazul în care după distribuirea banilor către creditori rămân sume disponibile acestea vor fi distribuite către acţionari.

STUDIU DE CAZ

Tina R: Planul de reorganizare al lanţului de magazineSursa: Money.ro

Planul de reorganizare al lanţului de magazine Tina R ar putea fi depus până la finalul anului şi va prevede datoriilor, precum şi măsuri de redresare a activităţii şi de optimizare a costurilor prin închiderea magazinelor neprofitabile, dar şi deschiderea altora noi.

Totodată, planul cuprinde şi renegocierea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale.

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), administratorul judiciar al Tina R Distribuţie SA, lucrează împreună cu societatea la planul de reorganizare, care ar putea fi depus până la finalul anului, în funcţie de definitivarea tabelului de creanţe şi rezolvarea posibilelor contestaţii. Termenul de depunere a declaraţiilor de creanţă a fost stabilit de instanţă pentru data de 7 iulie 2011.

Procedura de insolvenţă s-a deschis la cererea Tina R Distribuţie SA în data de 23 septembrie 2011, societatea manifestându-şi intenţia de a propune un plan de reorganizare prin care activitatea sa să fie redresată.Potrivit reprezentanţilor CITR, în actuala realitate economica, procedura de reorganizare este cea care satisface cel mai bine interesele atât ale creditorilor, cât şi ale debitorilor. Astfel, creditorii au posibilitatea de a cunoaşte cuantumul şi modalitatea de achitare a creanţei (date care vor fi cuprinse în programul de plăţi al planului de reorganizare), iar debitorul îşi continuă activitatea sub supravegherea administratorului judiciar.

Principalele măsuri care vor fi prevăzute în planul de reorganizare vor privi redresarea activităţii şi optimizarea costurilor prin închiderea magazinelor neprofitabile şi deschiderea altora noi, renegocierea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale etc. Totodată, principala sursă de venit pentru achitarea datoriilor va fi rezultată din continuarea activităţii societăţii. Însă, raportat la pasivul înscris la masa credală, pentru obţinerea veniturilor necesare achitării datoriilor societăţii vor putea fi identificate şi alte surse.

14

Societatea deţine în prezent nouă magazine proprii deschise în importante centre comerciale din România. În ceea ce priveşte posibilitatea deschiderii de noi magazine, aceasta se va face fie direct de către societatea Tina R, fie prin parteneriate cu alte societăţi.

Potrivit reprezentanţilor CITR, nu este exclusă intrarea în acţionariat a unor noi investitori, însă acest lucru se va decide după definitivarea tabelului creditorilor, pentru a se cunoaşte cu exactitate cuantumul pasivului de achitat prin planul de reorganizare.

CITR este o casă de insolvenţă, reprezentând un liant între debitoare şi ceilalţi participanţi în procedură (instituţii publice, creditori bugetari, bănci şi furnizori de utilităţi sau de alte materii prime). Compania deţine birouri în Bucureşti, Cluj, Alba Iulia, Arad, Braşov, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Timişoara din portofoliul companiei făcând parte nume importante precum Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi, etc. CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări.

15