Sarcini Practica Master

8/17/2019 Sarcini Practica Master

1/8

CERINŢE PRACTICĂ ANUL II, MASTER EI

TEMA:DEZVOLTAREA MORALĂ LA COPIII DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL

INTEGRAT

SARCINI:

Studenţii !"te#!n$i % 'u(#! indi%idu!' )ent#u ! *nt&(i un !te#i!' #e+e#it'! de$%&'t!#e! !' ! (&)iii' din *n%ţ-ntu' ")e(i!' inte.#!t (!#e %!(u)#inde:

- o parte teoretică, care să surprindă referiri la teoriile vehiculate în literatura despecialitate cu privire la:

1. Dezvoltarea morală a copiilor de vârstă şcolară mică. Prezentarea stadiilordezvoltării morale

2. olul educa!iei morale în dezvoltarea personalită!ii copiilor.ATENŢIE: Se % (it! "u#"e'e /i/'i&.#!+i(e uti'i$!te *n te0t 1i "e %! enue#! 1i'i"t! !uti' '! 2i/'i&.#!+ie3

"Poveştile oferite sunt e#trase din lucrarea : Pia$et, %. &1'()*. Judecata morală lacopil. +DP, ucureşti

- o parte aplicativă, de administrare pe elevi din care elevi cu /+0 &preciza!idia$nostucul* inte$ra!i în învă!ământul de masă şi trei cole$i de clasă aacestora, care nu prezintă /+0* a patru poveşti moralizatoare propuse dePia$et. &Dacă nu au fost depista!i şi dia$nostica!i copii cu /+0, veti elaorastudiul pe fete şi ăie!i fără /+0*.

ATENŢIE: )&t#i%it #")un"u#i' &+e#ite, %eţi )ute! "e"i$! &du' *n (!#e (&)iii "e#!)te!$ '! )ede!)"4

5În u'ti! )!.in ! !(e"tui !te#i!' %eţi )ute! "u#)#inde !")e(te )#i%ind 6ude(!t! !' '! (&)ii, )ent#u ! *nţe'e.e %&i *n1i% )#in(i)iu' du) (!#ePi!.et ! !'(tuit )&%e1ti'e 1i &du' *n (!#e (&)iii "e )&t #!)t! '!)ede!)"! *n "ine4

PA7I:1. M!"te#!ndu' (ite1e )e #-nd (e'e )!t#u )&%e1ti (&)i' Du) +ie(!#e)&%e"te !d#e"e!$ "etu' din 8 *nt#e/#i4 Proa poate fi administrată

individual sau dacă copiii ştiu de3a să scrie, în $rup. 4ten!ie însă să nu seinfluen!eze reciproc, să nu ofere răspunsuri cu voce tare.5a întreările 1 şi pot răspunde cu cifre araice, în func!ie de numărul

pedepsei 1, 2 sau . 5a întrearea 2 vor oferi un răspuns lier.Se (&'e(te!$ #")un"u#i' +ie(#ui (&)i' )e +&i'e de )#&t&(&', 1i % +i!du.!te '! ANE9E34 An!'i$! #e$u't!te' &/ţinute '! )&%e1ti'e )#e$ent!te (u #e+e#ite '!+#e(%enţ! #")un"u#i' *n +un(ţie de (!te.i! de (&)ii: (u CES;+#CES, "!u +ete;/ieţi4 În !n!'i$! #e$u't!te', #")undeţi '! *nt#e/#i)#e(u:- /are este cea mai dreaptă pedapsă pentru fiecare din cele 6 poveşti7

+#istă o diferen!ă în func!ie de criteriul copil cu /+08fără /+0 sau ăie!i8fete7

1


2/8

- /are este cea mai severă pedapsă pentru fiecare din cele 6 poveşti7+#istă o diferen!ă în func!ie de criteriul copil cu /+08fără /+0 sau

ăie!i8fete7- /are sunt motivele după care copiii de $hidează în evaluarea unei

pedepse ca fiind drepte sau nu7 &aici ave!i de urmărit răspunsuri liere*

84 C&n('u$ii

Su)'ient!# '! !te#i!'u' )#ed!t !ne0!ţi 1i de"enu' unui &u'eţ #e!'i$!t de+ie(!#e (&)i' e%!'u!t4Ce#inţ! e"te:

Desenează un omuleţ aşa cum îţi place ţie.

M!te#i!'e ne(e"!#e:• +&!ie A<• C#ei&n .#!+i(

C#ei&!ne (&'!te =d&!# d!( (&)i'u' de1te " 'e uti'i$e$e>Pent#u !(e!"t)#&/, nu +!(eţi !n!'i$! #e$u't!te', d&!# !ne0!ţi de"enu' (&)i'

INSTRUCTA? *n !)'i(!#e! )&%e1ti'

/iti!i instructa3ul şi poveştile pe rând:

Oare pedepsele care li se dau copiilor sunt întotdeauna drepte sau există unele

mai puţin drepte decât altele? Nu e deloc uşor să ştii ce pedepse trebuie să dai

copiilor pentru ca ele să fie absolut drepte. Există mulţi părinţi şi profesori care nu

ştiu cum să procedeze. Atunci mam !andit săi întreb c"iar pe copii.

Am săţi #să $ă% po$estesc despre unele !reşeli promise& nişte pozne pe care le

au făcut unii copii mici şi tu ai sa spui #$oi îmi $eţi spune% cum crezi #credeţi% că

trebuie pedepsiţi. Am să ţi #$i% le spun şi tu #$oi% $ei #$eţi% ale!e #ale!eţi% sin!ur #i%.

POVESTEA NR4 @

9n ăie!el se 3oacă în camera lui. ama îi cere să mear$ă să cumpere pânie

pentru prânz, deoarece în casa nu a mai rămas pâine. ;n loc să mear$ă imediat, ăiatul

răspunde că nu are chef, că o să mear$ă mai târziu.


3/8

întreaă cum treuie să îl pedepsească pe ăiat, pentru ca pedeapsa să fie cât mai

dreaptă. +l se $ândeşte la trei pedepse.

1. Prima ar fi să interzică ăiatului să mear$ă a doua zi la călulşei. 4 doua zi

era tocmai o sărătoare şi ăiatul treuia să mear$ă ca să se distreze la

căluşei, dar pentru că nu a vrut să cumpere pâine, el nu va mer$e la căluşei.

2. 4 doua pedeapsă la care se $ândeşte tatăl este să-l lipsească pe ăiat de

pâine. ;n ufet a rămas pu!in pâine din ziua precedentă pe care o vor mânca

părin!ii, dar fiindcă ăiatul nu a adus pâine, nu este destulă pentru toată

lumea. ăiatul nu va avea aproape nimic de mâncare la prânz.

. Pedeapsa a treia la care se $ândeşte tatăl este să facă şi el ca ăiatul. . ăiatul

se $ândeşte că e ine aşa, dar după câteva zile vrea să se 3oace cu o 3ucărie

care se află sus, pe dulapul săi. ;ncearcă să o ia, dar este prea mic. 0e urcă pe

un scaun dar tot nu a3un$e. ;l cheamă pe tatăl său şi îl roa$ă să-l a3ute.

4tunci tatăl îi răspunde: =dra$ul meu, î!i aduci aminte ce !i-am spus7 ?u ai

vrut să faci un serviciu. /ând ai să faci şi tu servicii, am să-!i fac şi eu !ie cu

plăcere, dar nu mai înainte.>

POVESTEA NR4

9n ăiat nu a făcut prolema pe care treuia să o facă pentru şcoală. 4 doua zi,

el spune profesoarei că nu a făcut prolema pentru că a fost olnav. Dar pentru că el

avea ora3ii rumeni şi sănătoşi, profesoara şi-a dat seama că este o născocire şi le-a

spus părin!ilor. .

. 4 treia pedeapsă: =4i spus o minciună, acum nu te mai pot crede şi chiar

dacă ai să spui adevărul nu voi mai avea încredere în tine>. 4 doua zi ăiatul

ia o notă ună la şcoală. /ând ia o notă ună, tata îi dă întotdeauna ani să îi

pună în puşculi!ă. Dar în ziua aceea când ăiatul îi povesteşte că a luat onotă ună, tatăl său îi răspunde: =Dra$ul meu, poate e adevărat, dar pentru


4/8

că ieri ai spus o minciună nu mai pot să te cred. 4zi nu î!i dau ani, pentru

că nu ştiu dacă e adevărat ceea ce îmi povesteşti. Dacă am să văd că în

următiarele zile nu mai spui minciuni am să te cred din nou şi totul va mer$e

ine.

POVESTEA NR4 8

;ntr-o după-amiază, un ăiat se 3uca în camera lui.


5/8

OAIE DE RĂSPUNS

Iniţi!'! nue'ui: BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBV-#"t!: BBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

C'!"!: BBBBBBBBB 7(&!'!: BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

A)!#teneţ! de .en =/i!t;+!t>: BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

Di!.n&"ti( =d!( e (!$u'>: BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

Povestea nr. 1

?r.

crt.

;ntrearea ăspunsul

1.

/are este ceamai dreaptă

pedapsă dintrecele trei pedepseale tatălui7

2.

De ce crezi căaceasta este

pedeapsa cea

mai dreaptă7

.

/are este pedeapsa ceamai severă, dură&usturătoare,sâcâitoare*.

Povestea nr. 2

?r.

crt.

;ntrearea ăspunsul

1.



@


6/8

2.


pedeapsa ceamai dreaptă7

.

/are este pedeapsa ceamai severă, dură&usturătoare,sâcâitoare*.

Povestea nr.

?r.

crt.

;ntrearea ăspunsul

1.



2.



.

/are este pedeapsa ceamai severă, dură

&usturătoare,sâcâitoare*.

Povestea nr. 6

?r.

crt.

;ntrearea ăspunsul

1./are este ceamai dreaptă


7/8


2.



.

/are este pedeapsa ceamai severă, dură&usturătoare,

sâcâitoare*.

5?ude(!t! !'! '! (&)i'


8/8

Pia$et a concluzionat ca e#ista doua stadii principale ale $andirii morale:

-morala a constran$erii sau a heteronomiei &-( ani*-cand copilul preia neselectiv si

necritic anumte re$uli, norme din antura3ul sau. 4ceste norme sunt respectate doar din motive de

supunere.

-morala cooperarii sau a autonomiei- cand copilul este constient de valoarea normelor,

le aplica si isi insuseste propriul sistem de valori.

En ceea ce priveste atitudinea fata de pedeapsa, copiii manifesta doua tipuri de reactii:

unii o considera dreapta, necesara, ea fiind cu atat mai dreapta cu cat este mai severa. Pedeapsa

devine eficienta, in sensul ca persoana pedepsita va sti sa-si indeplineasca indatoririle mai ine

decat altul. Pentru altii insa, sanctiunea nu este necesara, sin$urele pedepse drepte sunt acelea

care solicita o reparare a lucrurilor sau il fac pe vinovat sa suporte consecintele faptelor sale ori

cele care implica un simplu tratament de reciprocitate. Pedeapsa, in $eneral, este inutila, mai

folositoare fiind simpla do3ana sau e#plicatia .

%. Pia$et &1'()* prezinta doua tipuri de sanctiuni:

1. sanctiuni expiatoare& corelate cu constran$erea si autoritatea, e#istenta unei

proportionalitati intre pedeapsa si $ravitatea infractiunii fiind primordiala. 0in$ura modalitate de

a repara lucrurile este de a-l pedepsi pe individ printr-o constran$ere suficienta si de a face

lamul perceptiil. 0anctiunea e#piatoare va avea un caracter ,,aritrar>, adica nu e#ista relatie

intre continutul sanctiunii si natura actului sanctionat. /a si sanctiuni e#piatoare putem aminti:

interzicearea de a mer$e la caluti pentru ca nu s-a cumparat paine, sau aplicarea unei pedepse

corporale pentru o minciuna, etc.

2. sanctiuni prin reciprocitate, corelate cu cooperarea si re$ulile de e$aliate. 4ceste

sanctiuni sunt ,,motivate>, adica e#sita o proportionalitate de natura si continut intre infractiune si

pedeapsa.

,, Daca re$ula este incalcata, nu este deloc nevoie, pentru repararea situatiei, de o

constran$ere dureroasa, care impune dinafara respectarea le$iiA este suficient ca ruperea le$aturiisociale provocata de cel vinovat sa-l faca sa simta efectele eiA cu alte cuvinte, este suficient sa

folosim reciprocitatea.>&1'(), p. 1*. 4stfel ca, lamul despre care voreste Pia$et nu necesita o

pedeapsa dureroasa pentru a fi sulimat, sanctiunile prin reciprocitate sunt suficiente pentru ca

vinovatul sa constientizeze $ravitatea infractiunii. 0anctiunile prin reciprocitate pot fi mai mult

sau mai putin severe: e#cluderea din $rup, o camera rece cu un $eam spart, a face copilului e#act

ceea ce a facut el, vinovatul sa cumpere oiectul stricat etc.

(

Sarcini Practica Master

Documents

Transcript of Sarcini Practica Master