Sarcini de Lucru Economie

8/19/2019 Sarcini de Lucru Economie

1/12

Universitatea Nicolae Titulescu

Facultatea de Drept

Teme Economie

Coord. Lector universitar Student

Carmen Radu Popescu Alina, gr.

!ucure ti "#$ș


2/12

A. # T% D% &Sarcini de lucru' din (icroeconomie.

. E)plica*i di+eren*a ntre doctrina mercantilist- i cea +i/iocrat-.

Mercantilismul (între 1500 şi 1750) avea în centrul atenţiei ideea că aurul şi argintul

reprezintă principala bogăţie atât pentru individ cât şi pentru stat Mercantilismul spaniol

interzicea ieşirea din ţară a metalelor preţioase! mercantilismul "rancez încura#a

protecţionismul industriei şi comerţului! iar mercantilismul german aşează în centrul

preocupărilor tezaurul public

$iziocraţii (mi#locul sec %&''')! reprezentaţi de $ranrcois uesna! al cărui *ablou

economic prezintă! pentru prima dată! un model cantitativ al circuitului economic şi al

"lu+urilor e+istente între ramurile economiei naţionale ,ponenţi ai mercantiliştilor! "iziocraţii

consideră agricultura singura ramură productivă! în care se creează produs net -i acordă oatenţie sporită ordinii naturale din societate! încura#ează proprietatea privată! liberul sc.imb şi

impozitul unic pe produsul net creat în agricultură

". Ce repre/int- li0eralismul economic1

/nceput spre "inal de sec %&'' şi având ca reprezentanţi pe illiam ett! 2dam

3mit.! 4avid icardo sau 6ean aptiste 3a! liberalismul întemeiat pe principiul 8laissez "aire!

laissez passer9! consideră libertatea de acţiune a agenţilor economici ca "iind cea mai

importantă coordonată economică /n optica liberală sc.imbul de măr"uri nu este dictat decât

de raportul cerere : o"ertă! valoarea "iind dată în principal de munca depusă la realizarea

produselor! idei care se păstrează în prezent sub denumirea de principiul avanta#ului absolut

(enunţat de 2dam 3mit.) şi principiul avanta#ului comparativ (enunţat de 4avid icardo)

;eoclasicii consideră valoarea bazată pe utilitatea marginală! pun accentul pe studiul

microeconomiei şi analizează procesele economice în termenii ec.ilibrului economic

2. Ce elemente cuprinde sistemul tiin*elor economice1

3istemul ştiinţelor economice integrează< ştiinţe economice general teoretice şi istorice

(economie politică! istoria gândirii economice! istoria economiei naţionale)= ştiinţe economice

teoreticoaplicative ("inanţe! monedă! bănci! economia muncii! industriei sau agriculturii)=


3/12

ştiinţe de măsurare şi "uncţionale (statistică! management! mar>eting! sociologie sau

cibernetică economică)

3. Ce repre/int- legile economice1

?egile economice e+primă raporturi esenţiale! durabile! cu un grad ridicat de

repetabilitate între procese şi "enomene economice @ele mai multe dintre aceste raporturi sunt

de cauzalitate! altele e+primă "uncţionalitatea sistemelor economice! iar unele sunt raporturi de

interdependenţă şi variaţie reciprocă a "enomenelor @u toate acestea se poate naşte "iresc

dilema! cum poate "i prevăzut comportamentul consumatorilor atâta timp cât aceştia sunt

oameni cu dorinţe şi gusturi di"erite! ba c.iar mai mult orice consumator poate "i în situaţia de

a conduce propria a"acere deci de a "i şi producător ?a această dilemă răspunde poate cel mai

bine obert ? Aeilbroner care a"irmă< 8iaţa care reprezintă culmea libertăţii economiceindividuale este totodată cel mai riguros dispecer şi supraveg.etor e piaţă "iecare poate să

"acă ce vrea 4acă "ace ceva ce piaţa dezaprobă! preţul libertăţii economice va "i ruinarea

economică91 @um de alt"el se remarcă şi în literatura română că 8 e+tinderea şi ampli"icarea

libertăţii economice nu a"ectează cu nimic nici statutul ontologic al necesităţii economice şi

nici mani"estarea ei ca imperativ9B

$. Care este di+eren*a dintre metoda deductiv- i cea inductiv- n studiul economic1

4acă inducţia reprezintă observarea mani"estării unor "enomene! acceptarea şi

înţelegerea lor! atunci deducţia presupune selectarea noţiunilor! adică de"inirea lor şi stabilirea

unor a+iome! e+tragerea din postulate a deducţiilor logice şi veri"icarea teoriilor în realitate

4. 5n ce const- di+eren*a dintre macroeconomie i mondoeconomie1

Macroeconomia reprezintă ansamblul "ormelor de economie din cadrul unei ţări!

privite în unitatea şi interdependenţa lor cu procesele microeconomice Mondoeconomia

studiază economiile naţionale în conte+t global

1 Robert L. Heilbroner, „Filosofi lucrurilor pământeşti”, Ed. Humanitas, 1991, p.1!".

" #urel $e%ucioiu, &'. (i)u, #nton (ră%oescu, *abin +op „Economie +olitică”, ol.-, Ed. &eor%e ari)iu, 199/, p. 9/.


4/12

6. Care sunt categoriile de riscuri ce pot pertur0a activitatea economic- a unei

societ-*i.

/n condiţii normale! riscul în a"aceri apare sub trei ipostaze

a) isc generat de incertitudini privind condiţiile pieţei Cn întreprinzător niciodată nu este

sigur că tot ceea ce produce se vinde re"erinţele consumatorilor! orientările acestora sunt

imprevizibile! de asemenea! cererea este deosebit de elastică! în "uncţie de veniturile

consumatorilor! de nivelul preţului produselor etc -ste "iresc ca întreprinzătorul să nu poată

deţine toate in"ormaţiile necesare! sau c.iar dacă le deţine! acestea nu re"lectă corect realitatea

@ercetările de mar>eting pot in"orma întreprinzătorul cu privire la multe aspecte ale pieţei! dar

nici aceasta nu elimină riscul 4esigur! pentru a contracara riscul pieţei! întreprinzătorul

trebuie să c.eltuiască mult cu acţiuni de reclamă pentru produsele lui! cu un sistem deosebit dee"icace de distribuire a produselor! cu un sistem de comercializare operativ etc 4ar şi aceste

c.eltuieli nu elimină riscul pieţei! cel mult îl pot atenua

b) iscul datorat sc.imbărilor de te.nologie şi implicit concurenţei celor care au un avans în

domeniu /n epoca contemporană! impactul progresului te.nic este uriaş , simplă reţinere în

acest domeniu poate aduce pre#udicii uriaşe unei "irme! după cum o politică desc.isă de

încura#are şi promovare a noului poate aduce avanta#e deosebite! câştiguri suplimentare! nu

mari! ci "oarte mari 4e asemenea! investiţiile în cercetare "ăcute de "irme pot aduce succesul

sau pot înregistra pierderi! dacă alte "irme au avut avans în domeniu şi au reuşit numai cu o

"racţiune de timp mai devreme să "inalizeze

c) isc "inanciar! #uridic şi politic ;u trebuie să uităm că "irmele "iinţează în anumite cadre

socialDpolitice determinate! că ele trebuie să respecte legislaţia ţării în care "uncţionează şi că

se supun oricăror acţiuni politice ce vin să orienteze economia în ansamblul ei 4acă situaţia

politică şi militară dintrDo ţară se deteriorează! sau dacă apar "enomene politice restrictive la

nivel mondial! atunci şi activitatea "irmelor este sting.erită sau c.iar stopată 4e pildă! în caz

de război! contractele! sau numai unele din contractele "irmelor se anulează! apar interdicţii de

e+port de capital etc 4upă cum! dezordinile sociale : de pildă mişcările sindicale : anulează

orice e"ort de prosperitate al "irmei /n cadrul acestui risc nu putem să nu subliniem "aptul că

interesul naţional este prioritar interesului local al "irmei! deci riscul la aceşti "actori are o

#usti"icare indiscutabilă


5/12

7. De+ini*i structura economiei na*ionale i enumera*i tipurile de structuri

cunoscute.

3tructura economiei naţionale re"lectă elementele ei componente! natura şi însuşirile

acestora! poziţia lor în cadrul întregului şi rolul pe care îl #oacă "iecare element! precum şi

legăturile şi interacţiunile lor reciproce 4in punct de vedere al sistemului de "actori de

producţie dar şi a evoluţiei istorice! sistemul economiei naţionale cuprinde următoarele tipuri

de structuri<

a structura material= b structura te.nică=c structura demoeconomică=d structura organizaţională=e structura teritorială=" structura de proprietate

8. Comenta*i structura material- a economiei na*ionale.

3tructura materială D re"lectă compartimentarea activităţilor economicoDsociale în

"uncţie de diviziunea muncii! corespunzător specializării producţiei din cadrul societăţii -a se

regăseşte în structura de ramură a economiei naţionale şi! ca o lărgire a acesteia! în structura pe

produse 3tructura de ramură pune în evidenţă alcătuirea economiei naţionale pe ramuri şi

subramuri amura economiei naţionale reprezintă! de "apt! o totalitate de activităţi omogeneşi înrudite! grupate ca urmare a diviziunii muncii! care se des"ăşoară în unităţi specializate sau

cu caracter mi+t şi care se concretizează în anumite produse sau servicii ?a rândul lor!

ramurile economiei naţionale se pot grupa în sectoare de activitate -conomia naţională este

structurată pe trei sectoare< sectorul primar! ce cuprinde agricultura! silvicultura! pescuitul şi

industria e+tractivă= sectorul secundar! ce cuprinde ramurile prelucrătoare ale industriei şi

construcţiile şi sectorul terţiar! care cuprinde transporturile! telecomunicaţiile! comerţul!

"inanţele şi alte servicii

#. Comenta*i structura de proprietate a economiei na*ionale.

3tructura de proprietate pune în evidenţă componenţa! alcătuirea internă a economiei

din punct de vedere al proprietăţii -a se re"eră în mod concret la relaţia dintre individ şi

rezultatele muncii lui! la relaţia dintre membrii societăţii şi bogăţia acesteia -a poate să apară


6/12

sub "orma proprietăţii private a "iecărui individ din societate (proprietate privată individuală)!

sub "orma proprietăţii asociate! a mai multor indivizi care sDau asociat! "iecare păstrânduDşi

controlul asupra cotei părţi adusă la asociere sau renunţând la acest control (sunt di"erite

combinaţii de asociere! principalul este să nu se piardă din vedere esenţialul! şi anume că

asocierea nu neagă caracterul privat al proprietăţii)! sub "orma proprietăţii mi+te! ca proprietate

colectivă a unor indivizi asociaţi! pe de o parte şi a statului! pe de altă parte! care reprezintă

interesele publice şi participă cu o cotă la realizarea şi e+ploatarea unor obiective economice!

sub "orma proprietăţii publice gestionate de stat! în calitate de agent economic şi purtător al

intereselor naţionale ot e+ista şi alte "orme : mintea omului a "ost şi este "oarte inventivă!

atunci când intervine interesul personal /n con"ormitate cu reglementările actuale! în

omânia! proprietatea este structurată în "elul următor< proprietate individuală (privată)=

proprietate de stat= proprietate mi+tă (capital de stat şi privat)= proprietate cooperatistă= proprietate obştească luralismul "ormelor de proprietate constituie premiza mani"estării

libertăţii agenţilor economici 3tructura de proprietate pune! aşadar! în evidenţă "ormele de

proprietate e+istente în economie! ponderea "iecărei "orme în ansamblul proprietăţii! precum şi

modul de organizare a proprietăţii în cadrul "iecărei "orme

!. # T% D% &Sarcini de lucru' din (acroeconomie.

. Ce este cartelul1

@artelul este un acord de înţelegere prin care un grup de "irme producătoare sau

distribuitoare ale aceluiaşi produs "i+ează anumite preţuri sau îşi împart piaţa ,biectul

cartelului constă în creşterea preţului prin înlăturarea concurenţei 2st"el! se reduc cantităţile

de produse vândute! cresc preţurile! pro"iturile se ma+imizează! ca şi cum ar "i vorba de

monopol

3e apreciază că cea mai mare ameninţare la adresa concurenţei este dată de carteluri

2ceasta! cu atât mai mult cu cât "irmele care ar trebui să concureze se înţeleg aderând la un

acord prin care concurenţa este limitată 4e aceea! cartelurile se consideră că lezează direct

cumpărătorii de bunuri şi servicii implicate în acordul de înţelegere 2cestea au şi un e"ect

distructiv indirect! în sensul că! reducând concurenţa! e"icienţa participanţilor scade! devenind

premisă a creşterii preţurilor de către carteluri! peste nivelul concurenţei reale


7/12

". Ce este trustul1

*rustul este o "ormă oligopolistă mai comple+ă! "irmele "uzionează sub controlul unui

grup "inanciar puternic (.olding)! care deţine pac.etul acţiunilor de control al acestora

olul .oldingurilor constă în mobilizarea capitalului şi analiza rezultatelor "inanciare

obţinute de către 8operating companies9 olul acestora din urmă este de e+ploatare! de

producţie! de transport şi de vânzare ,ricum "iecare companie este responsabilă de elaborarea

unui plan care să se re"ere la toate activităţile pe care le des"ăşoară întrDo anumită ţară= în

legătură cu acest aspect se pune o problemă esenţială< aceea a corelării strategiei şi politici

societăţilor operaţionale cu cele globale ale grupului

2. De+ini*i moneda i preci/a*i +unc*iile monedei n economie.

Moneda constituie ansamblul mi#loacelor de plată imediat utilizabile pentru e"ectuarea

de reglementări şi acceptate întrDo anumită comunitate entru a surprinde întrDo mai mare

măsură rolul şi evoluţia sa! moneda este considerată drept activ lic.id ale cărui "orme se

modi"ică în "uncţie de structurile economice şi sociale şi care serveşte la evaluarea şi

reglementarea sc.imburilor Moneda reprezintă resursa la care se raportează toţi agenţii

economici ai unei ţări

3unt considerate ca "uncţii clasice ale monedei<

a) etalon al valorii sau unitate de cont Moneda serveşte la măsurarea c.eltuielilor de

producţie şi a rezultatelor! la realizarea de calcule economice prin care se stabileşte costul

activităţilor des"ăşurate sau programate a se des"ăşura! se apreciază e"icienţa! se determină

preţul produselor şi al serviciilor $uncţia de etalon al valorii este e+ercitată prin mecanismul

"ormării preţurilor! în care intervin trei "actori determinanţi< munca! utilitatea şi raportul

cerereDo"ertă -a permite e+primarea întrDo aceeaşi unitate de măsură a tuturor bunurilor şi

serviciilor=

b) mi#locitor al sc.imbului Moneda serveşte procesului circulaţiei măr"urilor!intervenind în actul de vânzareDcumpărare al unei măr"i! ce trece de la producător la

consumator în sc.imbul unei anumite cantităţi de monedă /n această calitate de mi#locitor al

sc.imbului D banii apar ca bani reali! cu e+istenţă e"ectivă< numerar sau bani de cont entru

e+ercitarea acestei "uncţii este necesar să e+iste o anumită cantitate de monedă în circulaţie!

care să mi#locească noi şi noi acte de vânzareDcumpărare=


8/12

c) "uncţia de rezervă (rezerva de valoare) rin aceasta! moneda permite trans"erarea

puterii de cumpărare în timp şi constituie o parte a activelor agenţilor economici -ste vorba de

economisirea şi acumularea unor sume băneşti în vederea unor activităţi viitoare sau în scopuri

de precauţie contra unor c.eltuieli neprevăzute Mani"estarea acestei "uncţii se a"lă! evident! în

relaţie directă cu evoluţia puterii de cumpărare a monedei! in"laţia a"ectând mai mult sau mai

puţin această putere=

d) "uncţia de monedă universală Moneda este "olosită şi în cadrul relaţiilor economice

internaţionale la cumpărarea de bunuri şi servicii Monedele "olosite cu preponderenţă în

cadrul acestor relaţii sunt denumite valute "orte! adică acele monede naţionale recunoscute pe

plan internaţional ca mi#loc de cumpărare! mi#loc de plată şi de rezervă (dolarul 3C2! euro!

lira sterlină! "rancul elveţian! enul #aponez etc) *ot în acest sens! se utilizează! în prezent! şi

unităţi monetare convenţionale D 43* (4repturi 3peciale de *ragere)! care însă au o circulaţielimitată la relaţiile dintre băncile centrale ale ţărilor lumii şi între acestea şi $ondul Monetar

'nternaţional

$uncţiile banilor pun în evidenţă rolul pe care ei îl au în societate! de 8sânge9 al acestui

organism comple+ care este economia ( 2 3amuelson)

3. Ce nseamn- paritatea puterii de cump-rare a dou- monede1

/n economie! paritatea puterii de cumpărare (@) este o metodă "olosită pentru a

calcula o rată de sc.imb alternativă între monedele a două ţări @ măsoară puterea de

cumpărare a unei monede! întrDo unitate de măsură internaţională (de regulă! dolari sau euro)!

deoarece bunurile şi serviciile au preţuri di"erite în unele ţări comparativ cu altele atele de

sc.imb ale parităţii puterii de cumpărare sunt "olosite pentru compararea nivelului de trai din

ţări di"erite

$. De c9te +eluri sunt ciclurile economice1

/n "uncţie de timpul pe care se derulează! ciclurile economice pot "i


9/12

D cicluri lungi sau seculare (Eondratie"") care se mani"estă pe termen lung! pe o perioadă de

apro+imativ 100 de ani! "iecare "ază având o durată de 50DF0 de ani @auza de la baza

ciclurilor lungi constă în inovaţie şi organizarea producţiei! adică evoluţia ciclică a inovaţiei!

te.nologiei Metoda lui Eondratie"" are la bază analiza mecanismelor preţurilor= perioadele

ascendente în analiza sa se caracterizau printrDo mişcare continuă a preţurilor cu ridicata! iar

cele descendente! dimpotrivă! prin scăderea indicelui general al acestor preţuri 2ceastă

evoluţie a preţurilor corespunde! după el! 8uzurii! reînnoirii şi măririi bunurilor de capital "i+! a

căror producere necesită investiţii şi un proces lung9= vor e+ista ast"el mari valuri te.nice! care

vor antrena unde economice= în "aza di"uzării! acumularea se ampli"ică! rata pro"itului creşte!

dar odată cu generalizarea noii te.nici! concurenţa reduce ratele pro"itului şi supraacumularea

devine intolerabilă 4ezvoltarea economică este in"luenţată! desigur! de numeroşi "actori

economici! te.nici! socialDculturali etc /n acest spirit! în alte abordări! tipologia ciclurilor economice este pusă în legătură cu< interacţiunea şi dinamica di"erită a indicatorilor care

caracterizează "ormarea şi evoluţia principalelor componente ale aparatului productiv= e"ectulD

ecou al proceselor demogra"ice= reproducţia capitalului "i+= caracteristicile resurselor de

materii prime şi energie= ciclurile progresului te.nicoDştiinţi"ic= mecanismul de "uncţionare a

economiei=D cicluri decenale sau pe durate medii (cicluri 6uglar)! cuprinse între F şi 10 ani 2cestea sunt

cicluri de a"aceri rin ciclu se înţelege "ie ansamblul de "enomene care se realizează întrDo

ordine determinată! prin alternanţa "azelor de dezvoltare şi prosperitate cu cele de depresiune!

"ie "luctuaţiile recurente ale activităţii economice! "ie perioada de timp de la începutul unei

crize până la începutul alteia @riza economică poate "i de"inită ca o mani"estare a unor

perturbări şi dereglări de amploare în des"ăşurarea activităţii economice şi inversarea de la

"aza ascendentă la cea descendentă a ciclului! e+primată prin creşterea stocurilor de produse

nevândute şi reducerea producţiei! prin scăderea preţurilor (până la cel deDal doilea război

mondial)! prin şoma# şi căderea cotaţiilor bursiere @rizele economice pot "i ciclice şi

neciclice! locale! regionale! naţionale şi mondiale! sau crize industriale! comerciale! valutarD"inanciare etc 'n primul rând! crizele actuale sunt crize de supraproducţie /n al doilea rând!

crizele ciclice nu se rezumă la o ramură sau la un sector de activitate! ci cuprind di"erite

ramuri şi sectoare! economia naţională şi! în anumite condiţii! economia mondială /n al

treilea rând! crizele sunt periodice şi de"inesc ciclurile economice! indi"erent dacă în analiza

teoretică ele sunt situate la începutul sau la s"ârşitul acestora -le sDau repetat la intervale de


10/12

GD11 ani 2st"el! pentru perioada de timp dintre 1GB5! când o criză economică a cuprins

economia 2ngliei şi 1HIG! analiştii au desprins 1I cicluri 6uglar! cu o durată ceva mai mare de

opt ani @ele mai puternice crize au "ost cele din 1G7I şi 1HBHD1HII -le au consecinţe

economice şi sociale importante=

D cicluri scurte sau pe durată mică (sau Eitc.in! de la numele economistului american care în1HBI a pus în evidenta aceste cicluri)! în general de câteva luni! până la câţiva ani "iind

generate în special de variaţia stocurilor! care se intercalează în interiorul ciclurilor decenale

?iteratura de specialitate consemnează şi unele cicluri speci"ice! ciclurile 8intermediareJ! care

se mani"estă în domeniul construcţiilor surprinzând mişcarea capitalului imobilizat în această

activitate! precum şi în domeniul agricol! re"lectând linia sinuoasă pe care raportul cerereD

o"erta o parcurge

4. Prin ce se deose0ete ec:ili0rul par*ial de ec:ili0rul general1

-c.ilibrul general constă în starea de egalitate dintre cererea şi o"erta din toate s"erele

sistemului economic -l se mani"estă ca tendinţă! prin e"ectul de antrenare în economia

naţională a ec.ilibrului pe piaţa bunurilor economice

-c.ilibrul general este pus în evidenţă de indicatori globali cum sunt< producţia

naţională! cererea globală! masa monetară! rata şoma#ului! rata in"laţiei! etc

-c.ilibru parţial reprezintă situaţia unei pieţe sau a unei ramuri! în care con"runtarea

o"ertei şi cererii a determinat simultan preţul şi cantitatea produsă @onţinutul ec.ilibrului

(preţul şi cantitatea) depinde de o"ertă şi cerere! orice modi"icare a acestora implicând şi o

modi"icare a ec.ilibrului

6. Care sunt +actorii care in+luen*ea/- rata do09n/ii1

Mărimea ratei dobânzii D aşa cum am văzut D nu este dată o dată pentru totdeauna -a

este o mărime variabilă! mişcarea ei este generată de procesele economice! sociale şi politice

ce au loc în cadrul societăţii omeneşti 3intetic! putem spune că asupra ratei dobânziiin"luenţează con#unctura economică şi politică şi desigur! evoluţia acesteia atât în interiorul

"iecărei ţări! cât şi în plan internaţional

2şa cum am arătat! asupra nivelului dobânzii in"luenţează! în primul rând! raportul

dintre cererea şi o"erta de capital de împrumut


11/12

2lături de raportul dintre cererea şi o"erta de "actori asupra nivelului dobânzii!

respectiv asupra ratei dobânzii! acţionează şi alţi "actori 2vem în vedere în principal următorii

"actori<

a riscul pentru cel ce acordă capital de împrumut=

b in"laţia D având în vedere acest "actor! respectiv in"laţia! dobânda se prezintă ca dobândă

nominală şi dobândă reală ornind de la ecuaţia lui 'rving $is.er! rata nominală a dobânzii!

sau rata de piaţă se determină ast"el<

rn K rr L ri unde<

rn K rata nominală sau rata de piaţă a dobânzii=

rr K rata reală a dobânzii=

ri K rata in"laţiei

4acă procesul in"laţionist nu este prezent! atunci rn K rr 4upă impozitarea dobânzii nominaleceea ce rămâne este dobânda netă

c durata creditului=

d raportul dintre rata dobânzii şi a pro"itului=

e raportul dintre cererea şi o"erta de capital pentru împrumut pe piaţa capitalului

7. Factorii de in+luen*- nivelului salariului.

-+istă "actori care in"luenţează nivelul salariilor pe categorii de salariaţi şi în interiorul

acestora @ei mai importanţi "actori de in"luenţă sunt următorii< di"erenţe de cali"icare! grade

di"erite de di"icultate a activităţilor din cadrul societăţii! pre"erinţele indivizilor cu privire la o

pro"esie sau alta! la un loc de muncă sau altul! tipul pieţei de muncă! e+istenţa sau ine+istenţa

discriminării în "uncţie de se+! vârstă! culoare! gradul de imobilitate a pieţei muncii!

prevederile legale în vigoare şa

8. Care sunt principalele ca/uri de determinare a salariului1

entru practica economică prezintă interes! alături de problemele teoretice ale

salariului! aspectele legate de determinarea acestuia corespunzător situaţiilor de piaţă e+istente

4in acest punct de vedere întâlnim următoarele situaţii


12/12

D 4eterminarea salariului în situaţia concurenţei =D 4eterminarea salariului în situaţia monopolului =D 4eterminarea salariului în situaţia monopsonului =D 4eterminarea salariului în situaţia salariului minim =D 4eterminarea salariului în situaţia monopolului bilateral

"#. Principalele tipuri de 0urse de valori.

ursele de valori se pot clasi"ica în "uncţie de mai multe criteriiI<

D după natura tranzacţiilor pe care le mi#locesc< burse generale (au ca obiect de activitate

tranzacţii de măr"uri şi .ârtii de valoare) şi burse specializate=D după obiectul tranzacţiilor se disting< burse de măr"uri! burse de valori mobiliare

(acţiuni! obligaţiuni şi alte valori mobiliare)! burse valutare! burse complementare

comerţului internaţional (burse de asigurări! burse de navlu)=D după "orma de organizare! e+istă< burse private (care "uncţionează sub "ormă de

societăţi pe acţiuni sau camere de comerţ) şi burse de stat=D după modul de admitere a participanţilor< burse cu participarea nelimitată şi burse cu

acces limitat (se tranzacţionează numai acele măr"uri şi valori mobiliare care au "ost

admise la cotaţia o"icială)

0 &. #n%'elac'e, $. (ardac, -. *tancu, „+ie)ele de capital şi bursele de alori,*ocietatea „#deărul” *#, ucureşti, 199", p. 0!.

Sarcini de Lucru Economie

Documents

Transcript of Sarcini de Lucru Economie