S T E N O G R A M A · -3 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 11 aprilie 2017 Şedinţa...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 11 aprilie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Legea salarizării

unitare va conduce la creșterea calității serviciilor pentru cetățeni și la reducerea

corupției din administrație”;

- Ștefan-Radu Oprea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „De ce este necesară

creșterea salariilor?”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Stop otrăvirii Arieșului

și Munților Apuseni! Sau cum putem transforma un dezastru de mediu într-o

oportunitate de dezvoltare durabilă”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Problematica

domeniului apelor în județul Giurgiu”;

- Dan Manoliu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Terorismul fundamentalist –

pericol pentru creștinii de pretutindeni!”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Românii care muncesc în

străinătate – cetățeni ai României și ai Uniunii Europene cu drepturi și libertăți

depline, precum și cu îndatoriri corespunzătoare”;

- Turos Lóránd (UDMR) – declaraţie politică având ca temă intrarea în vigoare a

Regulamentului (UE) 2017/458 al Parlamentului European și al Consiliului de

modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește consolidarea

verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca temă standardul de viață

al românilor;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Importanța

programului România Start-up Nation”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Creșterea veniturilor

românilor – momentul așteptat de o țară întreagă”;

- Roxana-Natalia Pațurcă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Brațul Borcea – un

obiectiv turistic neexploatat din județul Călărași”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca temă bilanțul primelor 100

de zile ale mandatului de ministru al sănătății;

3

- 2 -

- Ion Marcel Vela (PNL) – declarație-replică la declaraţia politică a domnului senator

Florian-Dorel Bodog;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – replică la intervenția domnului senator Ion Marcel Vela.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 24

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 17 – 22 aprilie a.c. 25

4. Aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii

legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind

organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. (b36/2017)

25

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale

conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Rolul

valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară – COM(2017) 34 final.

26

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 11 aprilie 2017

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, asistat de domnii senatori Marian Pavel şi Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Dună dimineața, doamnelor și domnilor!

Declar deschisă ședința declarațiilor politice de astăzi, 11 aprilie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor este de 90 de

minute.

Invit la microfon pe doamna senator Doina-Elena Federovici, pentru a prezenta declarația

politică.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Legea salarizării unitare va conduce la

creșterea calității serviciilor pentru cetățeni și la reducerea corupției din administrație”.

Distinși colegi,

Proiectul de lege privind salarizarea unitară din sectorul bugetar va ierarhiza în mod corect

salariile din administrația publică locală, fapt care ar trebui să conducă la creșterea calității serviciilor

prestate pentru cetățeni.

Salariile din sistemul bugetar vor fi repartizate pe o grilă de multiplicare de la 1 la 12, unde 1

reprezintă salariul minim pe economie, iar 12 – cel mai mare salariu din sistemul bugetar, care va

aparține Președintelui României. Ierarhizarea funcțiilor pe această grilă a fost realizată după modelele

din statele din Uniunea Europeană. O ierarhizare foarte asemănătoare o regăsim în state precum

Germania, Franța sau Italia. Funcțiile din sistemul public sunt împărțite în șapte categorii: educație,

sănătate, cultură, administrație, justiție, ordine publică și siguranță națională, diplomație.

Guvernul PSD-ALDE va aloca până în 2020, la finalul mandatului, 32 de miliarde de lei pentru

această creștere a salariilor din sistemul bugetar, așa cum am promis în campania electorală. Aceasta

înseamnă o creștere, în medie, de 56% a salariilor din sistemul bugetar față de decembrie 2016, cu o

creștere a masei salariale de câte 10 miliarde pe an.

- 4 -

Dar pentru alinierea salariilor la ierarhizarea stabilită va mai fi nevoie de încă doi ani, până în

2022 inclusiv, când alocarea pentru creșterea salariilor va ajunge la 58 de miliarde de lei, care va

reprezenta o creștere medie de 100% față de decembrie 2016. Astfel, din 2023 toate salariile din

sistemul bugetar se vor raporta la salariul minim pe economie. Prin urmare, o creștere a salariului

minim va implica o creștere proporțională pentru toate salariile din sistemul public.

Principiile Legii salarizării unitare vor fi următoarele:

- principiul egalității – pentru funcții egale, studii egale și muncă egală se va plăti un salariu egal;

- principiul ierarhizării – salariul șefului trebuie să fie mai mare decât al subalternului; salariul

pentru funcții de studii superioare trebuie să fie mai mare decât cel pentru studii medii pentru aceeași

vechime și gradație; salariile pentru funcțiile de demnitate publică trebuie să fie mai mari decât cele

pentru funcții de conducere, iar cele pentru funcții de conducere trebuie să fie mai mari decât cele

pentru funcțiile de execuție;

- un alt principiu, principiul unității – toate salariile din sistemul bugetar trebuie reglementate

printr-o singură lege. Nu mai trebuie acceptată reglementarea de sporuri și prime speciale prin legi

speciale.

Noua lege a salarizării va elimina anomalia prin care primarul, ales de cetățeni, este mai prost

plătit decât unii funcționari din primărie. Legea salarizării unitare prevede o creștere treptată a

salariilor din administrația publică locală, concomitent cu creșterea economică din următorii ani. În

plus, sunt eliminate anomaliile în care un secretar sau un director din primărie va avea venituri chiar de

câteva ori mai mari decât ale primarului, ales de cetățeni, ceea ce era profund incorect. De asemenea,

primăriile și consiliile județene vor putea angaja persoane mai competente pe funcțiile de conducere. În

principiu, aceste modificări ar trebui să conducă la creșterea calității serviciilor pentru cetățeni.

Consider că majorările de salarii, în special în zona funcțiilor de răspundere decizională mare

din primării și consiliile județene, vor contribui semnificativ la reducerea corupției din acest sector, la

fel cum s-a întâmplat și în justiție după creșterea semnificativă a veniturilor salariale ale procurorilor și

judecătorilor.

Așadar, având în vedere aspectele prezentate privind Legea salarizării unitare, fac un apel la

dumneavoastră, stimați colegi, să adoptăm acest proiect în Parlament până la finalul acestei sesiuni

legislative, astfel încât să avem o administrație publică centrală și locală profesionistă, bine plătită și,

cel mai important, concentrată pe nevoile cetățeanului.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Vă mulțumim și noi, doamna senator.

- 5 -

Continuăm declarațiile politice.

Invit la microfon pe domnul senator Oprea Ștefan-Radu.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Ștefan-Radu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează „De ce este necesară creșterea salariilor?”.

Doamnelor și domnilor,

Asistăm în ultima vreme la o avalanșă de luări de poziții ale economiștilor neoliberali, cei care

propovăduiesc austeritatea, referitoare la pericolul reprezentat de măsurile de creștere a salariilor în

economia românească. Ce uită să menționeze acești domni este că economia României este dominată

de o inegalitate majoră în ceea ce privește repartizarea produsului final între salarii și profituri, adică

între muncă și capital.

În România, în privința distribuirii PIB, muncii îi revin sub 35%, pe când în țările UE, cu care

ne place să ne comparăm, indicatorul este peste 60%. Al doilea factor important este convergența

salariilor raportate la convergența prețurilor sau, în traducere pe înțelesul tuturor, putere de cumpărare

scăzută în România față de Uniunea Europeană. Statistic, în România convergența salariilor este

20,5%, aproape jumătate față de Cehia – 37,9% și sub nivelul Poloniei și Ungariei – în jur de 30%.

Ce înseamnă aceste cifre? Un cerc vicios al sărăciei, cu toate riscurile ce derivă de aici.

Acest dezechilibru macroeconomic între muncă și capital a condus la decizia strategică privind

mărirea salariilor în sectorul public și mărirea salariului minim în economie. Cum se exprimă această

disfuncție în mediul de afaceri? Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, prezenta un studiu

privind principalele îngrijorări ale mediului de afaceri. Pe primul loc se afla continuitatea businessului.

A doua se referă la lipsa forței de muncă calificate și a treia, la creșterea salariului minim pe economie.

Ultimele două se află, din păcate, într-o contradicție logică. Atâta timp cât asupra unui sistem

nu se intervine, el va produce aceleași rezultate, ceea ce înseamnă că oricât am investi în sistemul de

învățământ și am diversifica metodele de predare, inclusiv cu accent pe învățământul dual, rezultatele

vor fi aceleași: absolvenții, în marea lor majoritate, se vor alătura celor peste 3 milioane de români

aflați la muncă în afara granițelor țării.

Concluzia logică este necesitatea creșterii salariilor în economia românească, cu două avantaje

majore: unul dat de posibilitatea ca cei care finalizează procesul de învățământ să găsească motivarea

pentru a lucra în țară și al doilea, constând în reintegrarea astăzi în economie a forței de muncă

calificate care se află pe piața muncii altor state.

Modelul propus de programul PSD de creștere economică prin mărirea salariilor, susținut

legislativ de Legea salarizării unice și Legea privind creșterea salariului minim pe economie, este

- 6 -

singurul care pe termen lung poate crea o clasă de mijloc puternică în România, o forță de muncă

calificată și stabilă și poate reprezenta singura soluție viabilă pentru a ieși din cercul vicios al sărăciei.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Prahova, Ștefan-Radu Oprea


Vă mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Goțiu Remus Mihai.


Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Stop otrăvirii Arieșului și Munților Apuseni! Sau

cum putem transforma un dezastru de mediu într-o oportunitate de dezvoltare durabilă”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

3 aprilie 2017 este o nouă dată a morții în calendarul devastării râului Arieș și a Munților

Apuseni. După cum probabil știți sau ar fi trebuit să știți, tone de apă și nămoluri pline de metale grele,

precum cupru, mangan, fier, cadmiu, zinc ori arsen, au ajuns în Arieș din iazul de decantare de la

Valea Șesii, aflat în responsabilitatea Cupru Min Abrud și a statului român.

Accidentul de săptămâna trecută vine în urma unor deversări și accidente periodice din 2004,

2008, 2011 și 2013, care au distrus fauna și flora unuia dintre cele mai frumoase râuri ale României,

punând în pericol inclusiv viața oamenilor – de la otrăvire, până la boli grave precum cancer, paralizii,

orbiri, boli de inimă și așa mai departe –, dar și bunăstarea lor.

Afirmația prefectului de Alba conform căreia „populația piscicolă nu ar fi fost afectată de acest

accident” o putem plasa între ridicol și cinism, în condițiile în care accidentele din 2008 și 2013 au

produs tone de pești morți. Oare la ce populație piscicolă se mai referea domnul prefect de Alba pe

Arieș în aval de iazul de la Valea Șesii?

Potrivit primelor informări și declarații apărute în presă, problemele care au cauzat accidentul

de săptămâna trecută erau cunoscute de Cupru Min încă din 2015, dar, citez reprezentanții Cupru Min:

„Comisia națională urma să decidă care este soluția optimă în primăvara anului 2017, după dezgheț.”

Acest lucru arată iresponsabilitatea cu care asemenea probleme sunt tratate atât la nivelul conducerii

companiei miniere, dar și la nivel guvernamental, într-o țară în care mai sunt unii care își pun problema

avizării și realizării altor asemenea iazuri ale morții: la Roșia Montană, la un pas de Valea Șesii, la

Certej, lângă Deva, ori în alte părți.

- 7 -

Nu e deloc întâmplător că turla bisericii și crucile din cimitirul fostului sat Geamăna, scufundat

în milioanele de tone de steril și otravă, au devenit imagini emblematice ale Munților Apuseni nu doar

în România, dar și peste hotare. Dacă nu ne trezim acum, când e deja târziu, asemenea peisaje sunt tot

ce le vom lăsa moștenire copiilor și nepoților noștri.

Și totuși, stimate colege, stimați colegi, există soluții.

În toamna anului 2014, în luna septembrie, Comisia de dialog social din cadrul fostului

Minister al Mediului și Schimbărilor Climatice a pus în dezbatere publică documentul intitulat

Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din

România. Practic, a fost pentru prima dată când în România s-au recunoscut la nivel politic, în mod

oficial, dimensiunile și impactul uriaș al distrugerilor de mediu cauzate de dezvoltările industriale și

miniere, acțiunile anterioare vizând doar refaceri punctuale, fără o strategie unitară și fără existența

unei metodologii adecvate.

Potrivit documentului amintit, România avea în acel moment 210 situri contaminate și 1 183 de

situri potențial contaminate, adică situri pentru care nu au fost realizate încă rapoarte de evaluare,

rezultate de pe urma activităților industriale miniere desfășurate în ultimele decenii.

Costurile de refacere sunt uriașe. 1 264 000 000 de euro ar costa evaluarea de risc și remedierea

celor 210 situri contaminate, la care se pot adăuga 7 192 000 000 de euro evaluările de risc și refacerea

pentru siturile potențial contaminate.

Atenție însă! Ținând cont de prioritățile Uniunii Europene, aceste costuri se pot transforma,

deloc paradoxal, într-o oportunitate de dezvoltare a României:

- prin atragerea, până în 2050, a fondurilor europene – după cum arătam, vorbim de miliarde de

euro – pentru refacerea siturilor contaminate, implicit prin crearea de mii de locuri de muncă în

domeniul refacerii mediului;

- prin repunerea în circulație agricolă ori forestieră a zeci de mii, poate chiar sute de mii, de

hectare de teren arabil, pășuni, livezi ori păduri, ținând cont că doar un singur proiect minier ori

industrial poate lăsa în urmă mii de hectare de teren afectat;

- prin reducerea poluării și a riscurilor majore de poluare a apelor;

- prin economii importante la bugetul de sănătate, știut fiind faptul că în zona siturilor

contaminate avem de-a face cu numeroase probleme de sănătate, inclusiv la nivelul la care se

recomandă strămutarea unor localități.

Din păcate, din toamna anului 2014 și până acum nu am mai auzit nimic de continuarea

elaborării strategiei și de punerea în aplicare a vreunui plan de acțiune pentru gestionarea siturilor

contaminate din România.

- 8 -

Accidentul de la Valea Șesii arată că, și dacă există o asemenea strategie ori plan, atunci există

doar pe hârtie, nu și pus în practică. Altfel, e greu de imaginat că nu ar fi vizat unul dintre cele mai

mediatizate, atât în țară, cât și în străinătate, iazuri de decantare ale României.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dar și stimate și stimați miniștri ai Guvernului Grindeanu,

Haideți să facem acest efort și să transformăm o problemă națională într-o șansă de dezvoltare

durabilă. Nu trebuie nici să inventăm roata, soluții există, trebuie doar să recunoaștem existența

problemei și să ne apucăm de lucru.

Accidentul de săptămâna trecută de la Valea Șesii și toate celelalte care l-au precedat în mai

puțin de 15 ani arată cât de mari sunt riscurile la care ne expunem și faptul că doar hazardul ne-a

ocrotit până acum de o tragedie de proporții pe Arieș și prin toate localitățile străbătute de Arieș, de la

Câmpeni și Baia de Arieș până la Turda și chiar mai departe, pe Mureș.

E chiar așa de greu să acționăm acum inteligent, responsabil și în interesul cetățenilor români

de astăzi și din generațiile viitoare?

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Marciu Dan Ovidiu Cristian.

Vă rugăm, domnule senator.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.


Declarație politică – „Problematica domeniului apelor în județul Giurgiu”.

Anual, în urma ploilor, peste 2 500 de hectare de terenuri agricole, pășuni și păduri, podețe,

drumuri județene și comunale, anexe gospodărești sunt afectate de deversarea apelor din albiile râurilor

Neajlov, Dâmbovnic și Valea Mamina și nu mai putem asista pasiv la aceste probleme.

Deși Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu a efectuat în anul 2016 lucrări de decolmatare a

cursurilor de apă Sabar, Valea Ilfovățului, Neajlov, Glavacioc și Milcovățu pe o lungime totală de

14,72 km, aceste lucrări nu sunt suficiente, dar pot fi extinse și sunt condiționate de achiziționarea unui

excavator cu braț lung și a unui buldozer, necesare în regim de urgență pentru S.G.A. Giurgiu.

Ca o consecință a revărsării râului Neajlov, în anul 2017 a fost grav avariat podul peste Neajlov

din localitatea Vadu Lat, comuna Bucșani. Râul Dâmbovnic inundă izlazurile și terenurile agricole din

- 9 -

comuna Bucșani. Râul Valea Mamina inundă terenurile agricole de pe raza comunei Colibași, sat

Câmpurelu. Prin intervenția ministrului apelor și pădurilor, dorim regularizarea cursurilor acestor râuri,

pentru a împiedica pe viitor pagubele ce le pot genera.

În legătură cu fluviul Dunărea. În zona localității Gostinu se impune de urgență executarea de

lucrări de apărări de mal de către Ministerul Apelor și Pădurilor, întrucât există o eroziune de mal în

zona km 476 – 479, fluviul Dunărea, incintă îndiguită Malu Roșu – Gostinu, care avansează anual cu

15 – 20 de metri, iar în momentul de față se află la o distanță minimă față de piciorul digului, de circa

30 de metri, cu risc iminent de inundare a întregii comune Gostinu în cazul ruperii digului.

Digul transversal Vedea Pietroșani, prin care se poate realiza tranzitarea apei prin incintele

învecinate Vedea Pietroșani și Vedea Slobozia, este subtraversat de o conductă corodată, a cărei

refacere o solicităm de îndată ministerului, deoarece ea poate conduce la surpări în corpul digului,

producând imposibilitatea tranzitării apei între cele două incinte și accesului pe coronamentul digului.

Începând cu zona Dunapref Giurgiu și până în apropierea Podului Prieteniei, malul românesc a

fost protejat cu lespezi de piatră zidite, care s-au degradat progresiv, existând pericolul erodării

malurilor, care poate afecta într-un viitor apropiat faleza portuară și faleza care leagă municipiul de

Portul Giurgiu fără refacerea de urgență a protecției malului Dunării.

Totodată, în județul Giurgiu se impune includerea la finanțare a următoarelor lucrări imperios

necesare:

- amenajare râu Argeș, pentru stabilizarea talvegului în zona Baraj Ogrezeni – Baraj Mihăilești

și reabilitarea prizei Argeș – Ilfovăț, județul Giurgiu, având în vedere că s-a… deci având în vedere că

s-a depus studiul de fezabilitate reactualizat;

- regularizare râu Glavacioc și râu Milcovățu, în zona localităților Letca Nouă și Ghimpați

existând studiu de fezabilitate;

- amenajarea împotriva inundațiilor râului Sabar, tronson Găiseni – Colibași;

- apărare mal stâng la râul Argeș, capăt amonte sat Podu Popa Nae, comuna Găiseni, în cadrul

obiectivului de investiții „Amenajare râu Argeș, pentru stabilizarea talvegului în zona aval Baraj

Golești – Baraj Ogrezeni, județele Dâmbovița și Giurgiu”;

- finalizarea acumulării Ogrezeni, aducțiune casetată.

Vă mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Marciu Cristian

Mulțumesc.



Așteptăm și alți colegi care doresc să vină să prezinte declarațiile politice.

- 10 -

(Discuții la prezidiu.)

PAUZĂ


Stimați colegi,

Având în vedere că urmează ședința de Birou permanent reunit, suspendăm ședința și o reluăm

după ce se încheie ședința de Birou permanent reunit.

Aveam și varianta să supunem la vot sistarea lucrărilor, propusă de domnul senator Pavel

Marian, dar mergem pe varianta de suspendare.

PAUZĂ


Stimați colegi,

Reluăm ședința de declarații politice și invit la microfon pe domnul senator Dan Manoliu, din

partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3… nu, microfonul central.

Vă rog, că de aici se citesc.

Domnul Dan Manoliu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Terorismul fundamentalist – pericol pentru creștinii

de pretutindeni!”.

Stimați colegi,

Încep cu tristețe această declarație, tristețe care marchează, de asemenea, și acest final de Post

al Paștelui pentru toți creștinii din lume. Acest fapt se datorează în principal celor două atentate care au

zguduit lumea creștină în ultimele cinci zile: cel din data de 7 aprilie, din Stockholm, unde au murit

patru persoane, și cel mai sângeros, cel din 9 aprilie, de acum două zile, din Egipt, unde s-au înregistrat

45 de morți și 106 răniți, majoritatea creștini ortodocși, dar nu numai.

Aceste atacuri reprezintă o lovitură primită în însăși fundația societății în care trăim și pe care

încercăm să o construim noi astăzi, o lume deschisă, încăpătoare pentru toți, indiferent de culoarea

pielii, locul de origine sau religia pe care o practicăm.

Consider că societatea românească trebuie să dea atenție la ceea ce se întâmplă în jurul nostru,

al României, trebuie să empatizăm, dar să și acționăm în cunoștință de cauză pentru interesul nostru, al

românilor de pretutindeni.

Faptul că trăim într-o lume în care creștinii sunt atacați în însăși celula lor de bază, biserica,

trebuie să ne dea mult de gândit. Premierul României, în numele Guvernului, a avut o luare de poziție

- 11 -

fermă, pe care o salut și eu astăzi și alături de care sunt solidar, inclusiv pentru a transmite un mesaj nu

doar către cei ce agresează dreptul fundamental la viață al nostru, cât și nouă, românilor, care trebuie

să fim mai atenți, mai bine informați, mai alerți. Însă în același timp trebuie să fim și conștienți că

trăim într-un stat democratic, unde drepturile noastre sunt apărate corect și unde nu avem parte de

asemenea incidente cum se întâmplă inclusiv în alte state europene.

Faptul că astăzi sunt atacați vehement cei doi poli ai creștinismului, respectiv Orientul

Mijlociu, locul de naștere a religiei noastre, cât și Europa, locul de unde aceasta a înflorit și de unde s-a

împrăștiat în lume, trebuie ca pe noi, creștinii, să ne unească, să ne înfrățească, să ne facă să renunțăm

la micile noastre lupte interne pe care le avem fiecare în țara lui și să ne dăm mâna pentru a atinge țelul

mai înalt împreună: anihilarea și eradicarea terorismului fundamentalist, indiferent de religia pe care

acesta a confiscat-o, și protejarea cetățenilor noștri oriunde ar fi aceștia.

Propun ca acum, la finalul declarației, să ținem un moment de reculegere pentru victimele celor

două atentate, majoritatea frați creștini, unii ortodocși, iar alții catolici, care și-au pierdut viața brutal și

sângeros în timp ce-și petreceau liniștit timpul liber sau se adunau pașnic pentru a se ruga la

Dumnezeu.

Dumnezeu este universal, iar el nu trebuie și nu poate fi confiscat de către nimeni!

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală 29 – Neamț

Momentul de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulțumesc.



Suntem siguri că cei din județul Neamț sunt mândri de dumneavoastră.

Invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, din partea Grupului PSD.

Domnul Victorel Lupu:


Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Declarația de astăzi am intitulat-o „Românii care muncesc în străinătate – cetățeni ai României

și ai Uniunii Europene cu drepturi și libertăți depline, precum și cu îndatoriri corespunzătoare”.

Este de notorietate publică faptul că peste 5 milioane de români muncesc și trăiesc în mai multe

țări membre ale Uniunii Europene, și nu numai. Majoritatea covârșitoare a semenilor noștri muncesc și

trăiesc în condiții bune, au un nivel de trai decent și putem vorbi chiar de o integrare, dar nu de o

asimilare a lor la noile condiții de muncă și de viață la standarde și valori europene.

- 12 -

Acești oameni trimit anual acasă, în țară, milioane de euro, care se investesc în educație, în

sănătate, în locuințe, în confort mai bun în case și așa mai departe. Acest aspect a fost și este unul de

apreciere și eu personal sunt bucuros să afirm și să susțin acest lucru.

Ultimele evoluții mă fac totuși să fiu mai rezervat, mai reținut. Mijloacele mass-media TV,

posturile de radio, cotidienele centrale și locale au relatat cu lux de amănunte cazuri în care românii

noștri se simt abandonați, chiar părăsiți, de patria-mamă, România. Titluri vehiculate în presă

înspăimântă doar la citirea lor: „Românce violate și bătute”, „Sclavie modernă cu români”, „Bătaia de

joc a străinilor”, „Abuzați și alungați de patroni”, „Înfiorător! Violate și bătute”, „Români bătuți și

schingiuiți”, „De ce nu auzim vocea victimelor?”, „Coșmar sicilian” și altele asemănătoare, care ne fac

să credem că asistăm la un adevărat fenomen care este în plină evoluție spre niveluri superioare.

Recunosc că trăim într-o lume a regionalizării, a globalizării, dar acești români nu trebuie să

creadă nicio clipă faptul că România și statul român i-au uitat. Asta nu! Niciodată și pentru niciun

motiv! Ei sunt vecinii noștri, prietenii noștri, semenii noștri, sunt cetățeni români, oameni ai cetății

care se numește România și au drepturi și libertăți depline, precum și îndatoriri corespunzătoare, fiind

și cetățeni europeni în spațiul generos al Uniunii Europene, în care muncim și trăim cu toții.

De asemenea, fac un apel solemn la Guvernul României, la Ministerul pentru Românii de

Pretutindeni, la Ministerul de Interne, la Ministerul de Externe, la Serviciul Român de Informații, la

Serviciul de Informații Externe și la alți factori decidenți să constituie o celulă de criză, să analizeze

toate aceste aspecte, dar și altele cu relevanță în acest fenomen. Ar fi oportun să se conceapă o

strategie națională, cu un plan de măsuri corespunzător, ambele pentru termene scurte, medii și lungi.

Cred cu tărie că se impune de îndată o analiză atentă a tuturor punctelor slabe și a punctelor tari

din plan intern, național, dar mai ales a tuturor amenințărilor și oportunităților din plan extern,

european și internațional deopotrivă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Lóránd Turos.


Domnul Turos Lóránd:


Stimați colegi,

- 13 -

În urma intrării în vigoare a Regulamentului 458/2017 de modificare a Codului Frontierelor

Schengen, adoptat de către Parlamentul European și Consiliul Europei, autoritățile de control la

frontieră din statele Uniunii Europene efectuează verificări ample la intrarea și ieșirea de pe teritoriul

statelor membre, începând cu data de 7 aprilie.

Potrivit Poliției de Frontieră Române, verificările permit statelor membre să se asigure că

persoanele controlate nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau

sănătatea publică, în scopul îmbunătățirii securității Uniunii Europene și a cetățenilor acesteia.

Teoretic, această măsură este în interesul Europei și al cetățenilor din Uniunea Europeană.

Practic însă, este o încălcare grosolană a unuia dintre conceptele de bază ale Uniunii, respectiv

libertatea de circulație și de ședere a persoanelor în UE, piatra de temelie a Uniunii, instituită prin

Tratatul de la Maastricht în 1992.

Faptul că această verificare amplă se aplică nu doar în cazul frontierelor externe ale Uniunii, ci

și la frontierele dintre statele membre, consider că este o mare nedreptate față de România, care, deși a

îndeplinit toate condițiile tehnice și juridice pentru aderarea la spațiul Schengen, din motive pur

politice a rămas pe dinafară.

Odată cu aplicarea noilor reglementări, regăsim la granițele noastre de vest condiții de dinaintea

aderării la Uniunea Europeană: cozi imense, timp de așteptare de mai multe ore. Și toate acestea,

înaintea Sărbătorilor Pascale, când mulți dintre românii din diasporă doresc să petreacă sfintele

sărbători acasă, alături de cei dragi.

Pe lângă această problemă punctuală, să nu uităm de românii care au domiciliul în localități din

Ungaria, aflată în imediata apropiere a graniței de vest a României, care și-au cumpărat case acolo și

fac zilnic naveta la locurile lor de muncă din România, deoarece au crezut de-a lungul anilor în

promisiunile politicienilor privind aderarea României la spațiul Schengen într-un interval foarte scurt.

Aceste persoane, chiar dacă au case dincolo de graniță, muncesc și plătesc impozite în România.

Dimineața stau ore în șir la punctele de trecere a frontierei pentru a ajunge la serviciu și la școală cu

copiii.

Datoria Guvernului și a Președintelui României este să apere drepturile acestor cetățeni. Și

avem un exemplu de urmat. Cel mai nou membru al Uniunii Europene, Croația, a suspendat aplicarea

Regulamentului 458/2017 de modificare a Codului Frontierelor Schengen, pentru că era contra

intereselor cetățenilor croați.

Cred că ar fi cazul ca patriotismul guvernanților să se manifeste nu doar în vorbe, ci și în

apărarea intereselor tuturor cetățenilor, nu doar ale celor care pot trece de uriașe cozi de la vamă având

în buzunar un pașaport diplomatic.

Lóránd Turos, senator de Satu Mare

- 14 -



Invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Carmen Eleonora Hărău.


Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

S-au făcut și continuă să se facă frecvent ironii pe tema irelevanței utilizării unor date statistice

de dată recentă. Am văzut într-o publicație economică de limbă engleză un gentleman având un picior

într-o vadră cu foc și unul într-un butoi cu gheață, iar în traducere, sub caricatură, scria: „În medie,

gentlemanul se simte excelent.”

La noi, în România, ca să revenim în folclorul național, dacă un român mănâncă o pâine, e în

regulă, iar altul mănâncă două, e și mai în regulă. Dar, când cel de-al treilea rămâne flămând fiindcă nu

mănâncă nicio pâine, nu-i ține de foame faptul că în statistică, în medie, fiecare român mănâncă câte o

pâine.

Noi, politicienii, suntem relaxați și avem apă la moară când vorbim despre date

macroeconomice: și când vorbim despre PIB, și când vorbim despre creștere economică. Din păcate,

nu și când vorbim despre standardul de viață al românilor.

Căci nimeni nu poate nega faptul că începând din 2011 PIB-ul României a reînceput să crească

în ritmuri tot mai mari. Și ne putem lăuda că în 2016 am avut cea mai mare creștere economică dintre

statele membre ale Uniunii Europene. Este fără doar și poate un lucru bun, însă bucuria se poticnește în

faptul că această evoluție a economiei n-a avut impact direct în creșterea standardului de viață al

populației, în diminuarea acelei mase critice de cetățeni care nu-și asigură propria subzistență de la o

lună la alta. Altfel spus, trăim paradoxul unei Românii care este din ce în ce mai bogată, în timp ce

românii săraci sunt din ce în ce mai numeroși.

Cel mai dureros lucru este, de departe, atunci când se constată că din bugetul de stat pleacă

anual miliarde bune plătind drumuri care nu-s, bunuri și servicii iluzorii, inexistente sau la prețuri mult

supradimensionate.

Acesta este principalul motiv din care PNL se încăpățânează să propună transparența actelor

administrative în toate zonele administrației publice în scop preventiv și evitarea amestecului politic în

actul de justiție în scop corectiv și de recuperare a banilor ilegal cheltuiți de către decidenții publici.

În context, cum iadul se știe bine că e pavat cu bune intenții, din buget pleacă anual sume

astronomice în scopul declarat al protecției și asistenței sociale. Dacă ne raportăm la eficacitatea

utilizării acestor resurse, ne dăm seama, uitându-ne în jurul nostru, că lucrurile nu merg bine deloc.

- 15 -

De exemplu, în anul 2017 avem alocate mai bine de 13 miliarde de lei pentru asistență socială,

pentru familii, copii, asistența persoanelor cu invaliditate, pentru programe de incluziune socială.

Această sumă se apropie ca pondere de 2% din PIB și s-ar zice că orice persoană aflată în risc de

sărăcie în România are în statul român, dat fiind acest procent, un sprijin puternic.

Stimați colegi,

Auzeam zilele trecute o declarație a doamnei ministru al muncii, când cu voce gravă amenința:

„Nu o să mai vedeți ajutoare sociale cu nemiluita, pentru că oamenii trebuie să meargă la muncă.” O

declarație de salutat. În orice caz, sper din suflet, în interesul României, ca doamna ministru să creadă

ce spune și mai ales să poată face ce crede.

Și sunt sceptică, pentru că PSD, partidul doamnei ministru, a viciat profund sistemul de

asistență socială, transformându-l într-un sistem profund ineficient. De ani buni de zile, personal am

atras atenția asupra faptului că alocațiile și indemnizațiile sociale nu ajung la cei îndreptățiți să le

primească, la cei aflați în suferință. Ba, mai mult decât atât, viciază cultul muncii. Pături largi de

cetățeni s-au obișnuit să stea cu mâna întinsă către stat și investitorii găsesc din ce în ce mai puțin

oameni dispuși să muncească sau să învețe să muncească.

Sistemul acesta de alocații sociale a fost conceput, încă din fază de legiferare, ca instrument

pervers de constrângere electorală a celor mai săraci dintre români. E bine că doamna ministru nu mai

este primar, nu mai are mize electorale locale. N-o mai interesează, se vede treaba, șantajul cu

beneficii sociale. Însă e de întrebat: va trece, va reuși să învingă presiunea celor care au nevoie în

continuare de acest sistem în scop electoral?

Este trist și periculos că se cheltuiesc miliarde în scopul asistenței sociale electorale, însă nu

pentru copii, pentru persoane cu invaliditate și alte categorii îndreptățite. Iar pentru acestea statul

român se face că face.

Stimați colegi,

La început de mandat, avem oportunitatea și responsabilitatea deosebită de a ne așeza la masa

discuțiilor în vederea reconfigurării legislative a tuturor politicilor de asistență socială din România.

Putem scrie cu toții, în primul rând partidele care susțin arcul guvernamental, evident, un set, un cod al

asistenței sociale din România.

Mi-aș dori să pornim de la o definire clară a scopurilor și necesităților unor astfel de politici, să

ajungem la un set de politici cu ținte clare, către grupe de beneficiari bine definite, a căror

implementare să iasă cu totul din sfera de influență a factorului politic, local sau central, indiferent cine

poate fi în timp profitorul.

Fără o țintire a ajutoarelor sociale nu vom reuși niciodată să diminuăm numărul de cetățeni

aflați în sărăcie lucie sau în risc avansat de sărăcie. Banii trebuie să ajungă doar la cei îndreptățiți. Îmi

- 16 -

fac datoria să afirm de la această tribună că, fără o reformare din temelii a sistemului de beneficii

sociale, românii, mai ales cei care trebuie sprijiniți de către stat, vor rămâne captivi în sărăcie.

Vă mulțumesc.

Sunt senator PNL Eleonora-Carmen Hărău.


Mulțumim și noi, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Doru Pănescu, din partea Grupului PSD.


Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.


Declarația mea se intitulează „Importanța programului România Start-up Nation”.

Proiectul România Start-up Nation a fost în campania electorală, ca și atunci când a fost

discutat în Parlament și este și acum, conform reacțiilor primite în ultima vreme de la întreprinzători,

printre cele mai apreciate ale programului de guvernare al PSD.

Un element important este felul în care va fi pusă în practică această lege. Astfel, este

semnificativă definirea noțiunii de start-up.

Aceasta nu este orice întreprindere nou înființată, nu este orice companie care aduce un produs

sau un serviciu pe piață. Start-up este o companie care lansează un produs nou, inovativ, un produs sau

serviciu care nu există la momentul curent. De asemenea, conform literaturii de specialitate – a se

vedea revista Forbes din 16 decembrie 2013 sau Dicționarul Webster –, un start-up este o companie

nou înființată, de mici dimensiuni, cu un număr restrâns de angajați, dar care, prin caracterul inovativ,

prin flexibilitatea în relațiile cu beneficiarii, are un potențial de creștere mare.

Dacă urmărim o statistică la nivel mondial, vom constata că asemenea companii care satisfac

cerințele din definiția menționată sunt adesea din zona IT. Companiile din domeniul informaticii pot

veni cu soluții inovative și, prin natura lor, au un potențial deosebit de a se extinde, de a satisface

necesitățile globalizării.

Așa se explică de ce programul Start-up Nation a stârnit în comunitatea din zona IT a Iașiului, o

comunitate într-o certă dezvoltare în ultima perioadă, un interes deosebit.

Urmărind definiția dată, rezultă că programul Start-up Nation va putea însemna o încurajare a

creativității, a valorificării cercetării și a potențialului de creștere economică a României. Aici nu mai

trebuie multe explicații. România nu trebuie să fie doar o țară în care se asamblează produse proiectate

în exterior sau, în cazul zonei IT, în care se scrie cod pentru sisteme software proiectate în alte țări, ci

- 17 -

una în care se valorifică potențialul creativ pe care-l au inginerii români. Prin sprijinirea companiilor

care creează, care inovează, putem progresa, apropiindu-ne de țările dezvoltate.

Dacă ne referim specific la domeniul IT, deși principiile expuse pot fi generalizate și pentru alte

domenii, va rezulta printr-o asemenea aplicare a programului Start-up Nation ca tinerii programatori să

nu mai fie doar cei care realizează o muncă de rutină, repetitivă. Ei nu trebuie doar să scrie cod la

comanda unor clienți, ci să realizeze produse software originale, prin proiectare și cercetare,

valorificându-și inteligența, creativitatea și pregătirea. În acest fel, România va fi și ea cu un pas

înainte, nu va mai fi surprinsă de posibilele modificări de pe piața muncii.

Spun aceasta pentru că există prognoze conform cărora și cererea pentru produse IT de tip

comun s-ar putea, peste un număr de ani, să intre în descreștere, iar atunci vor fi favorizate țările în

care se creează sisteme software originale, cele legate de partea de cercetare.

În concluzie, Start-up Nation este un program important pentru România și poate deveni cu atât

mai eficient cu cât mecanismul de aplicare va ține seama și de aspectele pe care le-am menționat.

Aceasta înseamnă ca, în judecarea cererilor de solicitare a finanțării prin acest program, să se

favorizeze acele situații în care se dovedește, prin planul afacerii, că se aduce un caracter inovativ.

Fără a însemna un criteriu eliminatoriu, aspectele de inovare trebuie să fie mai bine punctate. În

plus, analiza trebuie făcută într-o manieră flexibilă, avându-se în vedere și zona în care va activa noua

companie, felul în care produsul sau serviciul pe care îl propune lipsește în acea zonă, caz în care

compania trebuie să primească un punctaj mai mare, deoarece ea îndeplinește cerința de a avea un

potențial de creștere considerabil.

Am speranța că elementele prezentate pot contribui la creșterea numărului de întreprinderi mici

și mijlocii în România, iar punerea în practică a legii va reprezenta un real succes.

Senator Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan.

Vă rog, doamna senator. Microfonul central. (Discuții la prezidiu.)

Doamna Emilia Arcan:


Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Creșterea veniturilor românilor –

momentul așteptat de o țară întreagă”.


- 18 -

Odată cu alegerile parlamentare din decembrie 2016, Partidul Social Democrat a introdus un

standard calitativ ridicat în modul de a ne prezenta în fața electoratului și de a face politică mare, la

vârf. Este vorba despre un angajament politic pe un program de guvernare bine întocmit și aplicat cu

rigurozitate de alianța majoritară.

Una dintre cele mai importante prevederi ale programului de guvernare al Partidului Social

Democrat este elaborarea și adoptarea unei legi unitare de salarizare a bugetarilor în cursul anului

2017, cu unele aplicații din acest an, dar cu o implementare principală de la 1 ianuarie 2018 și cu alte

aplicații etapizate până în anul 2022.

Încercări de a elabora o astfel de lege au mai fost făcute în ultimii 10 ani, dar nimeni până acum

nu a dus demersul până la o deplină și finală aplicare. Din acest motiv, salarizarea bugetarilor s-a făcut

fără o perspectivă pe termen lung și fără o fundamentare adecvată. În acest fel, prin creșteri punctuale

ale salariilor doar pentru unele categorii de bugetari, au apărut în sistem tot felul de contradicții,

exagerări și inechități.

În acest context și-a asumat acum Partidul Social Democrat, împreună cu alianța majoritară,

curajul și responsabilitatea de a pune… de a propune aplicarea unei legi care să conducă la o creștere a

veniturilor întregului personal bugetar, să-l motiveze pentru a fi mai stabil și mai eficient în muncă,

pentru a elimina acele discrepanțe care se creaseră între timp și fără logică.

Pentru acest lucru, permiteți-mi să adresez felicitări colegilor care au trudit la elaborarea acestui

important și mult așteptat act normativ. Felicitări merită Guvernul condus de prim-ministrul României

Sorin Grindeanu, cât și Ministerul Muncii, condus de Lia-Olguța Vasilescu, care au coordonat și

finalizat la timp proiectul de lege, așa cum și-au propus, precum și toți cei care au contribuit la

realizarea acestui obiectiv, așa cum sunt partenerii de dialog social și specialiștii în domeniu.

Nu mă îndoiesc că proiectul de lege a salarizării unitare, odată intrat în procedurile

parlamentare, va suferi intervenții și că în acest sens ne vom bucura de atenția și contribuția celor

interesați, inclusiv a colegilor din opoziție, în adoptarea unei legi cât mai bune, mai adaptate condițiilor

din prezent și evoluțiilor viitoare.

Cred că ajunge cât au suferit românii, urmare a unei guvernări nocive din perioada PDL, sub

directa coordonare a fostului președinte al țării Traian Băsescu și cu toți ai lui din acea perioadă – și

este evident că mulți se regăsesc în PNL-ul de astăzi –, atunci când într-un mod agresiv li s-au tăiat

bieților români salariile și pensiile, pentru ca ulterior să se constate că măsurile luate nu au ajutat în

niciun fel această țară.

Despre această lege a salarizării unitare, despre principiile care stau la baza ei și cum sunt ele

concretizate prin prevederile normative vom vorbi mult timp de aici încolo. Ceea ce doresc să

subliniez este faptul că prin acest proiect Partidul Social Democrat înregistrează o contribuție

- 19 -

semnificativă la ceea ce înseamnă consolidarea clasei de mijloc, printr-o salarizare mai consistentă a

unor categorii de specialiști care oferă servicii publice vitale, cum sunt medicii, profesorii, angajații din

administrația publică centrală și locală, oamenii de cultură, precum și a unor funcții publice de mare

răspundere în buna funcționare a unei societăți democratice consolidate.

Partidul Social Democrat și-a propus să crească veniturile românilor, să introducă o mai mare

echitate și justiție socială între cetățenii României, să se apropie de media veniturilor din Uniunea

Europeană, iar această lege constituie proba cea mai concludentă că suntem hotărâți să facem ceea ce

ne-am angajat prin programul de guvernare, chiar dacă acest lucru nu convine unor actori politici care

văd în această adoptare un pericol.

Poate pentru cariera lor este un pericol, dar pentru cetățenii României creșterea veniturilor,

investiția în oameni, este cea mai bună politică posibilă în acest moment, iar Partidul Social Democrat

va continua o astfel de politică, de a investi în oameni și pentru oameni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și, pentru că suntem în prag de Sărbători Pascale, permiteți-mi să transmit tuturor cetățenilor

din această țară: „Sărbători Pascale luminate, cu pace în suflet!”

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.



Vă mulțumim și noi, doamna senator.

Invit la microfon pe doamna senator Roxana-Natalia Pațurcă.


Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Tema declarației de astăzi o reprezintă „Brațul Borcea – un obiectiv turistic neexploatat din

județul Călărași”.

Prin această declarație politică doresc să vă aduc la cunoștință potențialul turistic al județului

Călărași și să exprim nevoia de implicare din partea ministerului în valorificarea unui potențial fabulos.

Dunărea și Brațul Borcea au reprezentat mereu zone de interes turistic atât pentru români, cât și

pentru străini, fiind obiective neîntâlnite în alte țări. În această zonă, turismul se poate dezvolta cu

investiții minime, deoarece amenajările necesare nu sunt numeroase.

Pentru încântarea turiștilor, se pot organiza o serie de trasee pe Dunăre prin care să se atingă

anumite obiective turistice, fiind folosite ambarcațiuni mici și mijlocii. Turiștii pot vizita ruinele cetății

bizantine Vicina, obiectiv turistic arhitectural reprezentativ pentru perioada respectivă și care, din

păcate, nu este foarte cunoscut.

- 20 -

Totodată, zona Balta Borcei este cunoscută pentru posibilitatea pe care o oferă turiștilor de a

practica pescuitul sportiv sau vânătoarea. Pescuitul sportiv se poate practica, de asemenea, și în lacurile

din județ. Aceste facilități transformă zona într-una de interes turistic, indiferent de sezon, putând a fi

promovată cu ușurință și către turiștii din afara României.

Județul Călărași pune la dispoziție turiștilor numeroase obiective ce merită vizitate de-a lungul

întregului teritoriu, nu numai în zona de mal a Dunării. În regiune se găsesc ruinele fostei Mănăstiri

Negoiești, construită în secolul XVII, dar și Muzeul Civilizației Gumelnița, situat în municipiul

Oltenița, care adăpostește lucrări din epoca neolitică atât ale civilizației Gumelnița, cât și ale altor

civilizații ce s-au așezat de-a lungul timpului în Câmpia Română.

Tot în județul Călărași, turiștii se pot relaxa pe malul Lacului Valea Roșie, din comuna Mitreni,

arie recunoscută pentru apa cu proprietăți terapeutice și pentru zona de agrement destinată pescuitului.

Județul Călărași reprezintă o oportunitate de dezvoltare turistică ce se poate realiza cu un efort

minim. Mă bucur că domnul ministru al turismului, Mircea-Titus Dobre, crede că turismul trebuie să

devină o prioritate națională și doresc să-i atrag atenția asupra situației din întreg județul Călărași,

situație favorabilă pentru crearea unui mediu turistic ce ar putea atrage anual sute, poate mii, de turiști

în România.

Îmi doresc să reușim să facem cunoscute cât mai multe zone ale țării, zone cu potențial natural,

economic și turistic. Punerea în valoare a regiunii dunărene, cu flora și fauna specifice, ar contribui cu

succes la dezvoltarea unui sector de turism sportiv într-un cadru natural inedit.

Concluzia pe care cu toții trebuie s-o avem în vedere este aceea că avem nevoie de proiecte

pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de interes turistic din întreaga țară, pentru că natura ne-a înzestrat

cu posibilități nenumărate de dezvoltare pe acest plan.

Senator Roxana-Natalia Pațurcă, Circumscripția nr. 12 – Călărași


Mulțumim, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Florian-Dorel Bodog.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineața, domnule președinte!


Doamnelor și domnilor colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta de aici, de la tribuna Parlamentului, un

scurt bilanț al primelor 100 de zile de mandat la Ministerul Sănătății.

- 21 -

Doresc să exprim de la bun început ideea că această demnitate mă onorează și mă

responsabilizează profund. Este cea mai importantă perioadă din întreaga mea carieră politică de până

acum, una în care pot lucra în mod direct la îmbunătățirea funcționării întregului sistem medical din

țară în beneficiul pacienților. Cea mai mare mulțumire și satisfacție când îmi voi preda mandatul va fi

aceea de a fi putut contribui, cât mai mult posibil, la îmbunătățirea actului medical oferit românilor.

Dincolo de orice, nu am altă misiune decât aceasta.

Punerea în aplicare a programului de guvernare al PSD, axat pe interesul și nevoile pacienților,

pe păstrarea medicilor în țară și pe dezvoltarea infrastructurii medicale, reprezintă prioritățile mele

zilnice și va rămâne astfel până în ultima zi a mandatului meu. Iar această orientare se regăsește în

toate măsurile luate în această perioadă, inclusiv în ceea ce privește finanțarea.

Cea mai mare provocare rămâne păstrarea echilibrului între gestionarea problemelor de zi cu zi

ale ministerului și implementarea unei viziuni strategice de dezvoltare și modernizare a sistemului

medical. Tocmai de aceea, astăzi vreau să vorbim, pe de o parte, despre stadiul implementării

măsurilor cuprinse în programul de guvernare, pe de altă parte, despre problemele și situațiile pe care a

trebuit să le rezolv din mers în aceste trei luni de zile.

Dacă ar fi să evaluez aceste 100 de zile, aș putea spune că am avut un prim trimestru bun, cu

progrese notabile, cu crize gestionate, zic eu, eficient și cu îndeplinirea primelor puncte din programul de

guvernare pe sănătate. Pot să vă spun că am reușit să respectăm în totalitate calendarul de angajamente.

Toate măsurile planificate pentru primul trimestru au fost adoptate și se află în implementare.

Care sunt acestea?

- Încheierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat între CNAS și deținătorii de autorizații

de punere pe piață pentru medicamentele destinate afecțiunilor oncologice, hematologice și pacienților

cu hepatită cronică cu virus C aflați în stadii de fibroză F2, F3 și ciroză decompensată, deci F4;

- reducerea birocrației prin desființarea comisiilor administrative care aprobă tratamentele

medicale la nivelul caselor județene de asigurări de sănătate și la nivelul Casei Naționale de Asigurări

de Sănătate;

- suplimentarea fondurilor pentru programele naționale de sănătate;

- Legea privind suplimentele alimentare;

- eliminarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru venituri obținute din

investiții;

- prioritizarea investițiilor din Acordul cu Banca Mondială – cele 250 de milioane de euro din

acest acord vor fi utilizate pentru dotarea cu aparatură performantă a spitalelor din România:

echipamente de monitorizare, ventilație, ecografie pentru unitățile de primiri urgențe din cadrul a 68 de

spitale regionale/strategice, institute, spitale județene, spitale de pediatrie, spitale de suport, 277 de

- 22 -

mașini de anestezie destinate blocurilor operatorii din cadrul a aproximativ 50 de unități sanitare,

echipamente de radioterapie destinate dotării a peste 12 centre naționale;

- actualizarea listei medicamentelor compensate – am introdus 13 noi denumiri comune

internaționale pe listele medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază pacienții din

România, iar actualizarea listei medicamentelor va continua ori de câte ori se impune;

- reducerea cu 35% a prețului medicamentelor care ies de sub patent. Prin abrogarea Hotărârii

de Guvern nr. 800/2016, modul de calcul și procedura de avizare a prețurilor maximale ale

medicamentelor se vor realiza în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 268/28.03.2017.

În ceea ce privește eliminarea problemelor de discontinuitate temporară sau permanentă de

punere pe piață a unor medicamente, am luat două măsuri importante: pe de o parte, am modificat

ordinul de nevoi speciale pentru stabilirea prețului medicamentelor, iar, pe de altă parte, am introdus

obligația de a garanta permanent respectarea obligației de serviciu public…


Domnule senator, vă rog să vă pregătiți să încheiați, că ieșim din program.


Da, da.

În problema vaccinurilor pentru copii, în premieră, Ministerul Sănătății finanțează achiziționarea

vaccinului pneumococic.

Nu pot să închei acest scurt bilanț fără a face referire și la înțelegerea cu doamna comisar

european Corina Crețu, împreună cu care am convenit asupra unei abordări strategice a investițiilor în

sănătate din fondurile europene.

Sunt măsuri și rezultate obținute în primele trei luni de mandat. Aș vrea, de asemenea, ca pe

viitor, pe termen mediu și lung, să ne axăm mai mult pe programe de informare și prevenție, având ca

obiectiv eficientizarea cheltuielilor, astfel încât să putem folosi toate resursele disponibile acolo unde

într-adevăr este nevoie de ele.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Florian Bodog, senator PSD de Bihor



Drept la replică din partea domnului senator Vela.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:


- 23 -

Stimați colegi,

Domnule ministru al sănătății,

Am… vă rog să rămâneți în sală, să nu plecați… am drept la replică, pe procedură, după

declarația dumneavoastră politică și vreau să vă spun că, din punct de vedere administrativ,

guvernamental, faptul că faceți o declarație politică vizavi de activitatea ministerului nu cred că este

cea mai corectă procedură.

Și noi am propus, ca grup parlamentar al Partidului Național Liberal, o procedură în

Regulament – „Ora ministrului”, astfel încât într-o oră să prezentați activitatea cu mai multe detalii, să

avem o dezbatere, pentru că sănătatea este foarte importantă și dumneavoastră, ca ministru, în „Ora

ministrului” puteți să prezentați mult mai multe detalii.

În această declarație spusă aici, de la tribuna Parlamentului, în viteză, nu faceți decât să

punctați într-un mod populist activitatea pe care o desfășurați la minister. Pentru că în declarația

aceasta politică nu ați spus nimic despre rujeolă și despre faptul că în România vaccinul antirujeolic a

fost o problemă și ministerul n-a mai asigurat stocul de vaccin, iar România a fost în situația să aibă o

epidemie de rujeolă, care, pe plan european, a fost analizată și evidențiată ca fiind una dintre cele mai

grave.

Vreau să vă spun că în județele Arad, Timiș și Caraș-Severin îmbolnăvirile de rujeolă s-au

datorat tocmai lipsei vaccinului antirujeolic, despre care dumneavoastră n-ați amintit nimic în această

declarație.

Așadar, vă rog ca pe viitor să abordăm problema unei comunicări și a unei dezbateri mult mai

ample de aici, de la tribuna Parlamentului.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Domnule senator, dreptul la replică ar fi presupus un comentariu mai scurt.

O să-l rog pe domnul senator și ministru, în 30 de secunde, dacă dorește să facă vreo

completare, îl ascultăm.



Domnule senator,

Mulțumesc pentru observație.

Aștept să se aprobe procedura și voi veni la „Ora ministrului” cu foarte mare deschidere.

De asemenea, probabil că ați observat că mi-am scurtat declarația politică. Declarația politică

scrisă o găsiți în totalitate depusă.

- 24 -

Iar în ceea ce privește rujeola, după cum știți, epidemia de rujeolă nu a izbucnit în România de

când Florian Bodog este ministrul sănătății.

Mulțumesc.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Dar n-are vaccin de când e Florian Bodog ministru…


Mulțumim, domnule senator, pentru precizări.

Încheiem aici sesiunea dedicată declarațiilor politice.

Doresc să vă informez că mai sunt declarații politice depuse la secretariat:

- domnul senator Trufin Lucian, domnul senator Niculae Bădălău, domnul senator Chisăliță

Ioan-Narcis, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Nicolae Avram, din partea Grupului PSD;

- din partea Grupului PNL, domnul senator Ioan Cristina, domnul senator Iancu Caracota,

domnul senator George Stângă, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Costel Șoptică, domnul

senator Marius Nicoară. Și domnul senator Marcel Vela, care și-a retras declarația, o va prezenta într-o

ședință următoare.

Acestea fiind toate declarațiile, cele scrise și cele prezentate, încheiem aici prima parte a

ședinței.

În câteva minute reluăm activitatea plenului cu ce avem înscris la ordinea de zi.

PAUZĂ

*



Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 11 aprilie 2017, ședință condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Pavel Marian și Marcel Vela.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 85, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii asupra ordinii de zi. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Vă supun atenției dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.30 și 13.00,

lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program de lucru. Nu sunt.

- 25 -

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru astăzi

a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 17 – 22 aprilie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 17 aprilie – zi liberă;

- marți, 18 aprilie: ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, 14.00 – 16.00 – lucrări

în grupurile parlamentare, 16.00 – 18.00 – lucrări în plenul Senatului, la ora 17.00 – vot final pentru

legile cu caracter organic, 18.00 – 18.15 – pauză, 18.15 – 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

- miercuri, 19 aprilie 2017: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice, 10.30 – 13.00 – lucrări

în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi, 20 aprilie 2017 – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 21, respectiv 22 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.

Vă supun atenției dumneavoastră dacă sunt intervenții sau… din partea colegilor. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.


Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru

săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților,

ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu Hotărârea Biroului permanent din 10 aprilie 2017, pe baza avizului Comisiei

pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârii Curții Europene a

Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) lit. e) și art. 91 alin. (1) lit. b) din

Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru dezbatere și adoptare, ca primă

Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie

2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (b36/14.02.2017).

Supun votului dumneavoastră transmiterea acestui proiect legislativ către Camera Deputaților.


- 26 -

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată transmiterea către

Camera Deputaților a acestei propuneri legislative.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiect de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naționale, conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Rolul valorificării

energetice a deșeurilor în economia circulară – COM(2017) 34 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru a prezenta raportul și proiectul de

hotărâre.

Vă rog, doamna președinte Gabriela Crețu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Doamna Gabriela Crețu:


Comisia pentru afaceri europene, așa cum s-a precizat, a fost sesizată în baza Protocolului nr. 1

al Tratatului de la Lisabona în vederea examinării Comunicării 34 final a Comisiei Europene către

Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Regiunilor.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Allen Coliban, care

este și președintele Comisiei pentru mediu.

La lucrările comisiei au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Externe și de la

Ministerul Mediului.

De asemenea, Comunicarea a fost examinată în Comisia pentru transporturi și energie, Comisia

pentru mediu, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru dezvoltare și strategie

economică și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele:

Se constată că prezenta Comunicare se concentrează pe valorificarea energetică a deșeurilor și

pe locul ocupat de acestea în economia circulară și clarifică poziția, în ierarhia deșeurilor, a diferitelor

procese de valorificare energetică a acestora, furnizează statelor membre orientări cu privire la modul

în care utilizează mai bine instrumentele economice și planificarea capacității pentru a evita sau

soluționa eventualele probleme de supracapacitate la incinerarea deșeurilor, identifică tehnologiile și

procesele care au fost în prezent cu cel mai mare procent potențial de optimizare a producției de

energie și de alte materiale.

Recomandă autorităților române competente să grăbească aplicarea principiilor economiei

circulare și trecerea la o societate de reciclare pentru a atinge țintele de reciclare asumate de România.

- 27 -

Se apreciază că atingerea obiectivelor prevăzute în prezenta Comunicare poate deschide calea

către oportunități economice tangibile și poate îmbunătăți aprovizionarea industriei cu materii prime,

crea locuri de muncă la nivel local și poate reafirma poziția de lider al Europei în sectorul energiilor

verzi.

Apreciază angajamentul Comisiei Europene de a asigura că finanțarea din partea Uniunii

Europene și alte mijloace financiare publice sunt direcționate către opțiunile de tratare a deșeurilor,

care respectă ierarhia deșeurilor, și că se acordă prioritate prevenirii, reutilizării, colectării separate și

reciclării deșeurilor.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate de

voturi, elaborarea acestui raport, respectiv a proiectului de hotărâre pe care vi-l supunem dezbaterii și

aprobării.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

Nemaifiind alte puncte pe ordinea de zi, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 11 aprilie

2017.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 10.55.

S T E N O G R A M A · -3 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 11 aprilie 2017 Şedinţa...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A · -3 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 11 aprilie 2017 Şedinţa...