CauzeSus

Cauza exacta a rozaceei ramane necunoscuta. Se considera ca are o componenta genetica, insa la fel de importanti

sunt si factorii vasculari, de mediu, degenerativi sau chimici. Se pare ca sunt implicati si organisme microbiene care

populeaza tegumentele, ca si anumite anomalii ale unitatii pilosebacee (aceasta este formata din foliculul pilos si

glandele sebacee atasate lui).

In momentul actual exista mai multe teorii care isi propun sa explice aparitia bolii.

Teoria vasculara se bazeaza pe existenta unei sensibilitati crescute a vaselor localizate in pielea fetei care au un

raspuns exagerat la stimulii dilatatori. Datorita faptului ca se modifica temperatura cutanata, acest fapt duce la

cresterea proliferarii bacteriene, care va determina aparitia de pustule sau cosuri (de unde aspectul clinic asemanator

dintre rozacee si acneea vulgara).

Un rol in aparitia leziunilor cutanate specifice il pot avea si anumite microorganisme , Demodex folliculorum,

care se gasesc in mod normal pe tegumente. Se pare insa ca in cazul pacientilor cu rozacee numarul lor este foarte

crescut, comparativ cu persoanele care nu au boala.

Rozaceea se acutizeaza in momentul in care pacientul este expus factorilor declansatori (care determina dilatarea

exagerata a vaselor). Acestia sunt reprezentati in general de soare, activitate fizica intensa, apa fierbinte, stress

emotional, mancaruri picante, alcool, produse pe baza de cafeina, in special cafea si ceai, medicamente

vasodilatatoare (inclusiv medicamente antihipertensive) si corticosteroizi.

Unele studii coreleaza existenta rozaceei cu prezenta Helicobacter Pylori, care este agentul etiologic

al ulcerului gastric, insa rezultatele si relatia dintre ele sunt in continuare neclare.

De asemenea, specialistii au observant ca pacientii cu rozacee au niveluri mult crescute ale unui peptid numit

catelicidina.

Alte teorii includ ipoteza ca rozaceea este de fapt o boala neurologica ce apare in urma hipersensibilizarii

neuronilor senzitivi de catre bradikinina (aceasta fiind activata de catre sistemul kinina - kalicreina, ca urmare a

expunerii la bacterii de provenienta enterica). Se produce apoi o inflamatie de cauza neurogena la orice stimulare

dermatologica ce va determina vasodilatatia caracteristica bolii.

Anumite medicamente sau anumiti iritanti chimici locali sunt capabili sa grabeasca evolutia bolii. Steroizii induc

aparitia rozaceei, chiar si cei cu aplicare locala sau nazala.

SimptomatologieSus

Exista 4 tipuri importante de rozacee, fiecare avand simptomatologia lui. Unii pacienti pot prezenta mai multe tipuri

si au, din acest motiv, o gama mult mai larga de simptome.Aceste 4 tipuri au fost stabilite tinandu-se seama de

semnele clinice si simptomele pacientului si sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Tipul eritematotelangiectatic - se caracterizeaza prin inrosirea faciala centrala, adesea acompaniata de senzatia de

arsura la nivelul pielii. Eritemul cruta de cele mai multe ori regiunile perioculare bilateral. 

Pacientii cu acest tip de rozacee au un ten foarte subtire si cu tendinta spre deshidratare. Zonele afectate in mod

cronic pot sa devina in timp aspre la atingere (ca urmare a dermatitei). Factorii declansatori sunt reprezentati de

stresul emotional, bauturi calde, alcool, alimente condimentate. O alta caracteristica a acestui tip este reprezentata

de agravarea senzatiei de arsura in momentul in care se aplica diverse creme, unguente sau alifii locale.

Rozaceea papulopustuloasa - reprezinta forma clasica a bolii. Pacientii sunt de cele mai multe ori femei de varsta

mijlocie. Leziunile au localizare centrala si sunt sub forma unor placarde eritematoase, papule rosiatice peste care

apar pustule. Telangiectaziile sunt si ele prezente, dar se observa mai greu datorita eritemului intens ce

caracterizeaza acest tip de boala. Datorita aspectului aceasta forma este adesea confundata cu acneea.

Rozaceea fimatoasa - se caracterizeaza prin ingrosarea accentuata si difuza a tegumentelor fetei, cu aparitia de

nodozitati sau neregularitati la suprafata nasului (rinofima), barbiei (gnatofima), fruntii (metofima), urechilor

(otofima), si/sau pleoapelor (blefarofima). Rozaceea fimatoasa are la randul ei 4 subtipuri histologice: glandulara,

fibroasa, fibroangiomatoasa si actinica.

Rozaceea oculara - este tipul de rozacee in care manifestarile oculare le preced cu cativa ani pe cele tegumentare

(dar exista si numeroase situatii cand apar concomitent manifestarile oftalmologice cu cele dermatologice).

Manifestarile oculare includ blefarita, conjunctivita, inflamarea pleoapelor si glandelor, hiperemia conjunctivala

interpalpebrala si telangiectazii conjunctivale. Pacientii pot sa acuze de asemenea senzatia de corp strain in ochi sau

de arsura si uscaciune. Fotofobia poate fi si ea prezenta.

Au fost descrise si alte forme de rozacee, insa deocamdata nu au fost acceptate ca subtipuri individuale. Acestea

sunt:

- Rozacee granulomatoasa;

- Rozacee fulminans (pyoderma faciale), o forma rara si severa care afecteaza exclusiv femeile tinere, in jurul

varstei de 20 de ani;

- Dermatita periorala (sau periorificiala);

- Rozaceea conglobata;

Pacientii cu rozacee trec adesea prin perioade intense de depresii ca urmare a afectarii faciale si a durerilor resimtite.

Toate simptomele scad semnificativ calitatea vietii acestora.

De retinut!

Oricare ar fi tipul particular de rozacee pe care il are un pacient, exista o paleta de simptome care se regasesc in

toate. Aceste simtpome principale includ:

- Flush (eritem) facial - poate avea aspect de eritem in fluture (desi aceasta descriere semiologica este mult mai

caracteristica lupusului eritematos sitemic) deoarece afecteaza piramida nazala si pometii (arcadele zigomatice). La

femei apare in mod tipic pe obraji, nas, barbie si frunte, iar in cazul barbatilor apare pe nas. In cazuri mai rare apare

si la nivelul decolteului si pe torace.

- Pustulele - apar in special pe zonele eritematoase sau pe marginile acestora. Culoarea rosiatica le diferentiaza de

cosurile din acnee.

- Telangiectazii - sunt vase superficial vizibile la nivelul tegumetelor, in special pe obraji. Apar liniare si sinuoase, ca

niste panze de paianjen.

- Ingrosarea localizata a tegumentelor sau nodozitati tegumentare (cum apar in cazul pacientilor cu rinofina,

majoritatea barbati, care prezinta astfel de proeminente la nivelul nasului)

- Iritare oculara: roseata, senzatia de nisip in ochi, conjunctivita, edemul pleoapei. 

Pacientii nu tolereaza lentilele de contact, iar vederea devine incetosata (doar in cazurile cu adevarat severe este

afectata serios si ireversibil vederea pacientului). Aproximativ 50% din pacientii cu rozacee sufera, intr- o masura mai

mare sau mai mica de tulburari vizuale.

Unele din simptomele ce apar in rozacee se intalnesc si in alte boli, cum ar fi: lupus eritematos sistemic (fazele

acute), dermatita periorala, sarcoidoza, dermatita seboreica, sindrom de carcinoid si insuficienta de valva mitrala,

acnee vulgara, foliculita pustulara.

Mecanism fiziopatologic

Sus

Rozaceea apare in etape. Primul semn poate fi reprezentat de tendinta pacientilor de a se inrosi usor si la stimuli

aparent nesemnificativi. Apar, in mod caracteristic obrajii imbujorati si zone eritematoase care persista. Tenul devine

mult mai sensibil si are o reactivitate exagerata la produse cosmetice, la lotiuni si creme. Exista pacienti care prezinta

initial iritatii la nivelul ochilor inainte de orice alte semne sau simptome. Modificarile prezente la nivelul tegumentelor

sunt expresia clinica a proceselor fiziopatologice care au loc in structurile profunde. 

Exista o serie de procese si mecanisme intricate ce au ca rezultat final aparitia rozaceei.

Mecanismul vasogenic: cresterea fluxului prin vasele sangvine ale fetei care sunt localizate superficial reprezinta

principalul factor incriminat in aparitia flushului facial. Vasodilatatia (care reprezinta de fapt raspunsul vascular normal

la hipertermie) este semnificativ mai intensa in cazul pacientilor cu rozacee.

Expuneri climatice – exista dovezi care sustin teoria conform careia expunerea organismului la conditii aspre de

mediu afecteaza vasele sangvine cutanate si tesutul conjunctiv dermic. Astfel de situatii includ expunerea la radiatii

ultraviolete, la frig sau caldura excesiva. Dimpotriva, alte studii demonstreaza ca simptomele majoritatii pacientilor

nu sunt agravate de expunerea la soare si nici nu se acutizeaza daca persoana vine in contact brusc cu ultraviolete.

Degenerarea matrixului dermic - rozaceea presupune atat afectarea endoteliului vascular cat si degenerarea

matricei conjunctive. Inca nu s-a stabilit insa daca afectarea initiala este la nivel matricial (determinand astfel o

sustinere conjunctiva slaba a vaselor ce modifica permeabilitatea cu extravazare de ser, mediatori ai inflamatiei si

metaboliti toxici) sau la nivel vascular (cu extravazarea compusilor mentionati, prezenta lor determinand mai departe

modificari degenerative ale matricei).

Mecanisme iritante – episoadele de flush pot sa apara ca urmare a ingestiei anumitor alimente care au capacitatea

de a declansa aceasta reactie, mancaruri condimentate, alcool, bauturi calde. Desi acesti factori au rol in

declansarea crizei, ei nu sunt implicati in mecanismul fiziopatogenic in urma caruia apare rozaceea. Exista chiar si

medicamente care determina acutizari ale simptomatologiei, cum ar fi: amiodarona, steroizii cu administrare locala

sau nazala si doze mari de vitamina B6 si B12.

Inflamatia perifoliculara vs inflamatia perivasculara - pot sa existe infiltrate inflamatorii in spatiul perivascular si/

sau perifolicular. Deocamdata nu s-a stabilit exact care este localizarea predilecta a acestor inflamatii.

Organisme microbiene - Demodex folliculorum (microorganism ce populeaza firul de par) poate juca un rol

important in patogeneza rozaceei. Este demonstrat faptul ca Demodex prefera regiunile tegumentare care sunt

afectate in rozacee (nas, obraji). De asemenea se stie ca organismul se apara impotriva antigenelor de Demodex

prin declansarea unui raspuns inflamator bazat pe celulele T helper. Datorita faptului ca Demodex se gaseste si pe

pielea pacientilor sanatosi, specialistii inca realizeaza teste si studii pentru a putea corela prezenta

microorganismelor cu boala.

Daca stimulul care initiaza procesul patogen se mentine inca necunoscut, evolutia procesului a fost destul de mult

analizata.

Pe masura ce rozaceea evolueaza eritemul facial apare si dispare de pe zonele predispuse: obraji, frunte, barbie. Ori

de cate ori se intensifica fluxul sangvin in vasele subtegumentare sau apar factori care sa determine dilatarea

acestora, pielea se va inrosi. Dilatarea cronica este cea care sta la baza aparitiei telangiectaziilor.

Pot sa inceapa sa apara mici pustule la nivelul placardelor eritematoase sau pe marginile lor (pustule care seamna

cu cosurile din acnee). Daca boala nu se trateaza, eritemul poate deveni permanent.

Pe langa modificarile tegumentare apar si modificari oculare (uneori chiar inaintea celor dermatologice). Principala

acuza este conjunctivita. Daca nu se trateaza, pacientul poate suferi in timp tulburari importante de acuitate vizuala,

insa niciodata nu se poate ajunge la pierderea totala a vederii.

Tratamentul corect instituit poate controla aparitia simptomelor si poate preveni progresia si agravarea bolii. Daca

este lasata netratata, rozaceea determina aparitia rinofimei - o conditie cauzata de inflamarea cronica a nasului ce

determina aparitia unor modificari tegumentare - nodozitati groase, rosii si mari. Rinofima este expresia inflamatiei

glandelor sebacee din tegumente. Este mai frecventa in cazul barbatilor. Deoarece reprezinta un stadiu foarte

avansat de evolutie al rozaceei, rinofima apare doar rar (majoritatea cazurilor sunt tratate corect si la timp).

Factori de riscSus

Nu se cunosc factorii de risc pentru aparitia bolii, insa se considera ca rozaceea are componenta genetica. Pacientii

cu un risc mai crescut sunt cei cu piele deschisa, varsta intre 30-60 de ani, in special femeile la menopauza, cu istoric

de flush sau bufeuri.

Triggerii (factorii declansatori ai crizei) sunt multi si includ expunerea la soare, stresul, apa fierbinte, alcoolul,

cafeina, alimente condimentate, dusuri calde, vreme rece, exercitii fizice. Triggerii au capacitate de a produce o

crestere brusca a debitului circulator in special la nivelul vaselor fetei, ceea ce determina o dilatare a lor (procesul

avand drept expresie clinica inrosirea fetei pacientului). Triggerii au variabilitate individuala (nu sunt la fel in cazul

tuturor pacientilor, nu produc aceleasi efecte sau cu aceeasi intensitate).

Consult de specialitateSus

Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un consult medical de specialitate daca prezinta semne si simptome sugestive

pentru rozacee, cum ar fi:

- pete rosiatice la nivelul fetei ce au caracter ciclic (apar si dispar regulat);

- eritem, papule sau linii violacee foarte subtiri (tealangiectazii) cantonate in anumite regiuni ale fetei;

- iritatii oculare, inrosirea frecventa a ochilor;

- aparitia unor modificari la nivelul nasului (tegumente ingrosate, rosiatice);

In cazul in care pacientul observa prezenta unor simptome asemanatoare celor prezentate, este sfatuit sa se prezinte

la medic. Daca boala este diagnosticata corect si in timp util, prognosticul pacientului este favorabil, se poate aplica

un tratament care sa tina simptomele sub control si sa previna agravarea lor (sau cresterea frecventei).

Pacientii se pot adresa mai multor specialisti pentru a fi diagnosticati, consultati si pentru a beneficia de tratament.

Acestia pot fi: medicul de familie, dermatolog, medic internist, oftalmolog (daca exista si atingere oftalmologica).

Daca pacientul necesita tratament chirurgical sau minichirurgical, poate fi luat in grija de catre medicul dermatolog

sau de catre chirurgul plastician.

Pregatirea vizitei la medic

La inceput exista posibilitatea ca pacientii sa se afle in grija unui medic de familie (daca insa afectiunea este foarte

grava si extinsa, pacientul poate fi trimis imediat la un dermatolog). In ciuda atentiei cu care medicul trateaza fiecare

caz, timpul alocat fiecarui pacient poate fi uneori destul de limitat. De aceea, acestia sunt sfatuiti sa isi pregateasca

din timp o eventuala lista cu intrebari pe care sa le adreseze doctorului cu scopul de a afla mai multe despre boala

lor. 

Aceste intrebari pot fi referitoare la semne si simptome, la testele necesare pentru a sustine diagnostiul, la

principalele modalitati terapeutice si la eficienta acestora si care sunt cele mai importante masuri pe care pacientul le

poate lua ca sa amelioreze aceasta conditie (in special ce produse dermatocosmetice sunt recomandate, care ar

trebui evitate si care ar trebui sa fie rutina zilnica de ingrijire a pielii).

La randul sau, medicul va adresa pacientului o serie de intrebri astfel incat sa poata formula la sfarsitul anamnezei un

diagnostic de suspiciune. Unele din intrebari pot fi referitoare la debutul simptomelor, la frecventa aparitiei lor, la

caracterul lor (daca au fost permanent sau au disparut pentru o perioada), la conditiile care determina ameliorarea

sau agravarea simptomelor. Pregatirea raspunsului la astfel de intrebari poate economisi timp pretios, timp de care

pacientul poate profita si pe care il poate utiliza in avantajul sau, fructificand astfel din plin vizita la medic.

PrognosticSus

Prognosticul este favorabil in cazul pacientilor care urmeaza un tratament corect - acestia ating o stare stabila a bolii,

iar simptomele au intensitate scazuta. Boala poate deveni cronica si poate progresa in cazul unor pacienti.

Investigatii paracliniceSus

Investigarea pacientului cu rozaceea este complexa si trebuie facuta cat mai amanuntit posibil, insa nu se abate de la

schema clasica si cuprinde anamneza, examen fizic, investigatii paraclinice si de laborator.

Anamneza este centrata pe debutul simptomelor, asocierea lor cu eventuali triggeri (declansatori), caracterul lor

(progresiv, permanent sau nu, intermitent) dar si pe antecedentele personale si heredo-colaterale (aceastea sunt

importante deoarece rozaceea are o componenta genetica in aparitie).

Examenul fizic general ofera informatii cu privire la starea generala de sanatate a pacientului si informatiile obtinute

ajuta la diagnosticul diferential, iar examenul fizic local furnizeaza date despre boala specifica a persoanei respective.

Datorita faptului ca rozaceea are o gama variata de semne si simptome, controlul trebuie facut in detaliu, cautandu-

se:

- zone eritematoase, telangiectazii (apar de obicei pe obraji si frunte) 

- papule inflamatorii si pustule (mai ales pe nas, frunte, obraji) 

- limfedem ocular, periorbital (este destul de rar, dar cand apare este semnificativ)

- iritare conjunctivala, episclerita (in formele cu atingere oculara)

- semne de dermatita seboreica si blefarita (sunt asociate frecvent cu rozacee, insa motivele nu se cunosc

deocamdata cu certitudine)

- in cazuri mult mai rare, pacientii pot prezenta abcese dermice, noduli (in pyoderma faciale, de exemplu), papule

intens rosiatice si eritem inflamator avand distributie simetrica pe zona superiora a fetei, in special in jurul ochilor si

nasului (in cazul rozaceei granulomatoase).

Datorita faptului ca in momentul actual nu exista un test specific pentru rozacee, medicul se bazeaza foarte mult pe

datele obtinute din anamneza si din examenul fizic.Investigatiile paraclinice sunt importante pentru a determina daca

boala are sau nu un rasunet sistemic. Sunt investigatiile uzuale de laborator: hemoleucograma, glicemie, sumar de

urina.

Pentru a exclude alte boli, cum ar fi sarcoidoza sau lupusul eritematos sistemic, se practica insa biopsia de piele.

Rezultatele obtinute la analiza histologica depind foarte mult de stadiul evolutiv al bolii, astfel: leziunile nonpustulare

arata existenta unor infiltrate limfoplasmocitare perifoliculare si perivasculare, alaturi de numeroase celule

multinucleate, neutrofile, eozinofile. Leziunile papulopustulare se caracterizeaza prin infiltrat granulomatos mult mai

pronuntat si uneori si abcese perifoliculare (in apropierea foliculilor pot fi evidentiati numerosi Demodex folliculorum).

De retinut!

Rozaceea este o boala al carei diagnostic este unul clinic, de aceea pacientii sunt sfatuiti sa nu omita nici un

amanunt din trecutul lor medical ce ar putea fi important pentru caz.

Tratament medicamentosSus

Antibioticele pot fi folosite in creme sau comprimate pentru ca sunt capabile sa amelioreze simptomatologia, sa

reduca eritemul si intensitatea manifestarilor oculare, sunt utile in tratarea papulelor si in prevenirea suprainfectariilor

acestora. 

Cazurile moderate raspund pozitiv la tratament cu creme pe baza de antibiotic, insa ameliorarea este mai rapida

daca antibioticele se administreaza oral.Tratamentul pe termen lung are numeroase efecte secundare, in principal

sindroame dispeptice si infectii genitale (mai ales vaginale, la femei). Ca urmare se recomanda inceperea

tratamentului cu antibiotice sub forma de preparate orale, apoi dozele se scad treptat si se introduce crema. Rinofima

nu are indicatie de tratament antibiotic.

Scopurile tratamentului farmacologic sunt reducerea morbiditatii si prevenirea complicatiilor. 

Se utilizeaza, pe langa antibiotice, o gama larga de medicamente:

Antiacneice - pot fi utile in cazul pacientilor cu papule, pustule sau cu rozacee glandulara si fimatoasa. Dintre aceste

preparate, frecvent folosite in tratamentul rozaceei sunt acidul azelaic, peroxidul de benzoil si sulfacetamida sodica.  

Acidul azelaic este disponibil in 2 forme: gel 15% si crema 20%. Este eficient in cazul rozaceei papulopustulare

medii. La inceput poate fi aplicat de 2 ori/zi, apoi in functie de recomandarile medicului. Unii pacienti au descris iritatii

tranzitorii, in special la inceputul tratamentului. 

Sulfacetamida sodica este un produs ce contine 5% sulf si 10% sodiu si se utilizeaza local in rozaceea acneica

deoarece are proprietati antibacteriene. Se aplica exclusiv pe zonele afectate, insa nu si daca acestea sunt iritate.

Peroxidul de benzoil se poate elibera atat pe baza de prescriptie medicala, cat si fara. Sunt disponibile mai multe

tipuri de preparate (geluri, creme, lotiuni) in concentratii diferite, de 2,5%, 5% si 10%.

Imunosupresoare - sunt capabile sa inhibe reactiile sistemului imun ce apar la diversi stimuli exogeni. Se utilizeaza

in special tacrolim, insa mecanismul lui de actiune nu este inca complet elucidat. Are capacitatea de a reduce pruritul

si inflamatia locala prin supresia si inhibarea citokinelor din limfocitele T. Se recomanda aplicarea sa in strat subtire si

masarea delicata, pana cand unguentul este absorbit in piele. Tratamentul trebuie continuat inca o saptamana dupa

ce semnele si simptomele au disparut.

Retinoizii - sunt substante ce scad agragarea keratinocitelor anormale si pot sa scada foarte mult riscul de

degenerare maligna. Influenteaza diferentierea keratinocitelor. Principalele substante sunt:

Tretinoin: este inrudita structural cu vitamina A. Este o substanta adecvata unor anumite categorii de pacienti ca

tratament pe termen lung, insa poate determina aparitia iritarii locale. Unele studii asociaza utilizarea ei cu

promovarea angiogenezei, insa nu a fost demonstrat inca daca influenteaza sau nu aparitia telangiectaziilor. 

Pacientii trebuie sa evite aplicarea cremelor cu tretinoin daca au eczeme, itritatii, prurit local, daca stau foarte mult la

soare. Trebuie evitat contactul cu membranele mucoase, gura si nasul.

Izotretinoin: este un agent farmacologic indicat in cazurile grave. Este contraindicat in sarcina deoarece poate

determina avorturi spontane sau aparitia malformatiilor congenitale grave la fat. Izotretinoina poate sa scada

acuitatea vizuala, sa determine aparitia sindromului de colon iritabil, a hepatitei, variatii mari in nivelul glicemiei.

Tratamentul trebuie intrerupt daca apare rectoragie, durere abdominala sau diaree severa.

Antibiotice - singure sau in combinatii cu alte clase de medicamente, antibioticele sunt printre cele mai eficiente

medicamente in tratarea rozaceei, cele mai utilizate fiind:

Azitromicina: inhiba cresterea bacteriana, se administreaza 500 mg in prima zi, apoi 250 mg/zi timp de 4 zile. Nu se

indica pacientilor cu hipersensibilitate la acest produs sau celor cu afectare hepatica. Reactii adverse apar daca

produsul este injectat intravenos. Exista riscul ca dupa un tratament prelungit sa creasca proliferarea bacteriana sau

fungica.

Metronidazol – administrat oral si-a demonstrat eficienta in tratarea papulelor si a pustulelor. Se administreaza 200

mg de 2 ori pe zi. In cazul aplicarii locale se recomanda curatarea si spalarea corespunzatoare a zonei respective,

apoi aplicarea unui film foarte subtire de unguent peste zona rosie. In timpul tratamentului pacientii trebui monitorizati

pentru a nu aparea convulsii sau neuropatii periferice.

Eritromicina- inhiba cresterea bacteriana. Este eficienta in doza de 500 mg de 2 ori/ zi, in administrarea orala, iar

aplicarea cremelor trebuie facuta timp de 2 saptamani. In cazul in care apare iritatia locala se recomanda oprirea

tratamentului.

Clindamicina - se recomanda in solutii si creme pentru uz extern. Aplicat pe piele produsul este metabolizat si

transformat in compusul activ, care determina inhibarea microorganismelor. Sunt disponibile solutii, lotiuni si geluri.

Este foarte eficienta in tratarea rozaceei papulopustuloase.

Alte antibiotice utilizate sunt: claritromicina, tetraciclina, minociclina, doxiciclina.

De retinut!

Tratamentul rozaceei este unul exclusiv simptomatic. In cazul in care pacientul prezinta simptome grave si pe o

perioada prelungita de timp, tratamentul trebuie mentinut pana la remiterea lor completa.

Tratament la domiciliuSus

Exista o serie de masuri pe care pacientii le pot lua pentru a-si ameliora conditia, pentru a preveni aparitia

episoadelor acute si pentru a-si imbunatati calitatea vietii, in general. Pe langa tratamentul medical special prescris

de medic, pacientii isi pot ameliora sanatatea daca se implica activ in tot ce presupune tratamentul complet.  

Specialistii recomanda pacientilor sa aiba mereu in vedere:

- Utilizarea produselor de ingrijire a tenului - sunt indicate doar sapunurile, lotiunile si produsele

dermatocosmetice adresate special tenului sensibil, cu probleme. Acestea nu trebuie sa contina alcool, sa nu fie

abrazive si sa nu inchida porii (sa fie specificat pe ambalaj ca sunt noncomedogenice). Pacientii trebuie sa evite

frecarea tenului sau stergerea lui brutala, cu miscari energice. Daca tenul nu este foarte sensibil si tolereaza, se

poate incerca aplicarea diverselor baze colorate pentru machiaj si fond de ten care sa mascheze eritemul accentuat

din anumite zone. Medicul specialist poate recomanda pacientilor anumite produse speciale pentru rozacee.

- Utilizarea permamenta a unei creme cu factor de protectie solar. Specialistii insista asupra importantei unei

asemenea creme. Ea trebuia folosita zilnic si se recomanda utilizarea uneia care sa protejeze anti UVA si UVB si sa

aiba un factor de protectie de minim 15. Desi gasirea unei creme care sa se adapteze perfect nevoilor tenului este un

proces lung, deoarece pot sa apara reactii adverse la multe dintre ele, este important ca in final pacientul sa isi

procure o astfel de crema. Alte avantaje ale cremelor cu factor de protectie solar sunt reprezentate de faptul ca ele

contin silicon protector cum ar fi dimeticon, cyclometicon, iar unele colorate (verzui sau galbene) sunt capabile sa

acopere eritemul. Unii pacienti tolereaza si blocantii fizici ai radiatiilor ultraviolete cum ar fi dioxidul de titan sau oxidul

de zinc.

- Utilizarea produselor de ingrijire a ochilor - se recomanda aplicarea de lacrimi artificiale daca pacientii isi simt

ochii uscati sau aplicarea de comprese umede si caldute pe pleoape si spalarea delicata a pleopelor cu un produs

special (acestea sunt disponibile in farmacii).

- Identificarea triggerilor - pacientii pot realiza o lista cu factorii emotionali, alimentari sau de mediu care determina

aparitia episoadelor de rozacee. Specialistii au intocmit chiar si un fel de formular pentru ca pacientilor sa le fie mult

mai usor sa tina evidenta acestor factori. Pe formular pacientul trebuie sa bifeze sau sa noteze urmatoarele: conditiile

climatice la care a fost expus, bauturile si mancarurile pe care le-a consumat (condimente,  alcool, bauturi calde,

fructe, lactate, legume) medicamentele pe care le-a luat, activitatile pe care le-a efectuat si starile emotionale prin

care a trecut (munca fizica, situatii stresante, bai calde, sauna, lucru la temperaturi ridicate), substantele cu care a

intrat in contact (cosmetice, sapun, parfum, aftershave, sampon, dermatocosmetice, produse de ingrijire a locuintei)

cum au fost simptomele si daca a luat sau nu tratamentul. Un astfel de chestionar trebuie completat la finalul fiecarei

zile pana se identifica toti factorii declansatori ai crizelor.

- Evitarea triggerilor - dupa identificarea lor se recomanda pacientilor sa incerce pe cat posibil sa ii evite:

- sa limiteze expunerea la soare, sa poarte palarii cu boruri largi vara si sa aplice crema cu factor de protectie solar

inainte de a iesi afara, in orice sezon

- sa reduca din stresurile zilnice, sa aiba o dieta echilibrata si sa faca sport cu moderatie

- sa isi mentina o temperatura adecvata in locurile umede si calde (folosind un evantai, ventilator, aerisind incaperea

sau dand drumul aerului conditionat)

- sa evite alimentele condimentate, alcoolul si bauturile fierbinti

- sa faca exercitii fizice doar de intensitate moderata si doar pentru un timp scurt (vara sa le faca doar in diminetile

racoroase)

- sa utilizeze o crema hidratanta in timpul iernii pentru a preveni deshidratarea pielii. Pacientii sunt sfatuiti sa poarte o

esarfa sau un fular care sa le acopere obrajii si nasul pentru a nu veni in contact cu vantul rece

- evitarea apei fierbinti si a saunelor.

- Utilizarea exclusiva a produselor speciale pantru pielea sensibila si evitarea produselor abrazive su

iritante. Sunt recomandate produsele catalogate ca fiind noncomedogene (ele au proprietatea de a nu inchide porii

si a nu bloca drenarea glandelor sudoripare si sebacee). Zonele afectate trebuie spalate doar cu lotiuni indicate si

recomandate de medic.

Exista o serie de tratamente naturiste care pot fi utilizate, insa acestea nu si-au demonstrat eficienta. Paceintii nu

sunt sfatuiti sa recurga la aceste metode alternative fara sa fi consultat inainte medicul.

Tratament chirurgicalSus

Pacientii care au indicatie chirurgicala sunt in general cei a caror boala este foarte avansata si la care au

aparutrinofima, telangiectazii marcante si eritem persistent. 

Raspunsul la tratamentul chirurgical este variabil in functie de pacient: cei cu tenul mai deschis la culoare, care

utilizeaza produse de ingirijire cu factor de protectie solar si care dupa procedura isi limiteaza timpul pe care il petrec

la soare au mai multe avantaje in urma realizarii interventiei chirurgicale comparativ cu cei cu pielea mai inchisa care

stau mult timp in soare.

Tipurile de interventii foarte frecvent folosite sunt:

Remodelarea laser - laserul nonablativ este eficient in rozacee deoarece remodeleaza structura anormala a

tesutului conjunctiv dermic si amelioreaza calitatea epidermei. Dezavantajul principal al procedurii este costul ridicat.

Sunt necesare 1-3 sedinte realizate la 4-8 saptamani distanta, pentru a obtine cele mai bune rezultate. Laserul se

foloseste si pentru indepartarea telangiectaziilor: in acest caz laserul absoarbe selectiv oxihemoglobina, ceea ce

determina reducerea calibrului vascular cu o minima afectare si cicatrizare a tesutului din jur. Tratamentul cu lumina

pulsatila reprezinta de fapt un laser multicromatic ce are diverse tinte, inclusiv melanina si hemoglobina. De aceea

este folosit si pentru intinerirea tenului, leziuni vasculare si pigmentare.

Dermabraziunea - procedura este capabila sa amelioreze calitatea si textura tenului si este eficienta chiar si in

rinofima.

Chirurgia estetica - telangiecatziile permanente pot fi tratate electrochirurgical. Datorita faptului ca procedura nu

amelioreaza si eritemul facial, telangiectaziile au tendinta de a reaparea in timp. Eficienta maxima este in tratarea si

remodelarea nasului in cazurile grave de rinofima.

De retinut!

Pacientii aflati in tratament prelungit cu izotretinoin sau cei care l-au utilizat in ultimele 6-12 luni nu sunt candidati buni

la interventia chirurgicala deoarece asociaza un risc crescut de aparitie a unor cicatrici urate dupa interventii.Alte

tipuri de tratament trebuie discutate si analizate exclusiv cu medicul curant deoarece doar acesta cunoaste

complexitatea fiecarui caz in parte.

Educarea si intelegerea pacientului cu rozacee

Rozaceea poate fi o boala destul de disconfortanta care afecteaza in mod serios calitatea vietii pacientului. Acesta se

poate simti adesea jenat de simptomele sale si poate deveni retras. Pentru a face fata mai bine acestei boli,

specialistii recomanda pacientilor urmatoarele:

- sa afle cat mai multe despre boala lor si chiar sa participe la intalniri si discutii cu alte persoane afectate de boala

- sa urmeze intocmai recomandarile medicului si sa isi modifice comportamentul in functie de sfaturile lui

- sa mentina relatii cat mai bune cu familia si prietenii deoarece acestia pot oferi un real sprijin pacientului la nevoie.

PrevenireSus

Datorita faptului ca deocamdata nu se cunoaste cauza exacta de aparitie a rozaceei, boala nu poate fi prevenita.

Dar exista anumite masuri pe care pacientii le pot lua in vederea diminuarii riscului de aparitie sau a intensitatii

simptomelor. Pot incerca sa evite contactul cu diversi agenti declansatori (alimente condimentate, alcool, bai fierbinti,

stres) si pot utiliza produsele speciale pentru ingrijire a tenului sensibil.

Reducerea simptomelor se face doar daca se continua tratamentul conform recomandarilor medicului si daca

pacientul este atent la ce produse cosmetice utilizeaza (trebuie evitate cele pe baza de alcool deoarece irita

pielea).