Pasoptismul cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860 perioada care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilorDacia literara a aparut la Iasi intre ianuarie si iunie 1848 sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. Asa cum arata si denumirea revistei, Kogalniceanu se adreseaza tuturor scriitorilor din proviincile romane si tocmai de aceea ia aceasta denumire de Dacia. In mod special, revista este dedicata literaturii si istoriei. In primul ei numar din ianuarie 1848, Kogalniceanu a publicat celebra Introductie care va deveni programul romantismului romanesc.Kogalniceanu traseaza nu doar programul revistei, ci si programul viitoarei orientari a literaturii romane, astfel, in acest articol-program, Kogalniceanu sustine urmatoarele idei: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre; crearea unei literaturi nationale inspirata din istoria poporului nostru, din frumusetile pamantului romanesc, din obiceiurile populare; realizarea unei limbi romane unitare si ale unei literaturi nationale.Kogalniceanu isi propune sa continue activitatea unor carturari romani din perioada anterioara: Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi si Gheorghe Baritiu. Dacia literara isi propune sa faca abstractie de locul de unde provine autorul, sa fie o foaie romaneasca publicand productii romanesti, fie din orice parte a Daciei numai sa fie bune.Revista isi fixeaza drept tel literatura fara a parasi, insa, telurile politice nationale. Criticul de la Dacia literara sustine ideea ca originalitatea nationala este insusirea cea mai de pret a unei literaturi condamnand in felul acesta imitatiile si traducerile mediocre care au devenit o manie primejdioasa deoarece, omoara in noi duhul national.Kogalniceanu recomanda inspiratia din realitatea autohtona. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la altii. Kogalniceanu insista si asupra legitimitatii spiritului critic: vom critica cartea, nu persoana. Dupa ce aduce un omagiu inaintasilor celor care creasera primele publicatii Curierul, Curierul de ambe sexe, Curierul romanesc, Albina, Kogalniceanu defineste telurile si programul Daciei literare.Astfel, evocarea unor personalitati sau momente ale istoriei nationale, antiteza intre trecutul glorios si prezentul decazut, valorificarea traditiei folclorice, a miturilor si a specificului local, descrierile de natura sau constiinta schimbarilor pe care le aduce timpul, sunt specifice romantismului si constituie surse de inspiratie pentru scriitorii pasoptisti, cum ar fi Vasile Alecsandri (Dan,capitan de plai; Dumbrava rosie; Pasteluri), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea.La Cozia); Alecu Russo (Cantarea Romaniei); Dimitrie Bolintineanu (Muma lui Stefan cel Mare; Florile Bosforului), Vasile Carlova (Pastorul intristat).

Cei trei cronicari moldoveni au fost: Grigore Ureche, Miron Costin Si Ion Neculce. Prima intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a scris cite un letopiset care intra in Letopisetul Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin de la 1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743. Scrierea cronicilor este un mare act patriotic prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman, prin aspiratia de independenta Si suveranitate nationala. Grigore Ureche nareaza fapte din istoria Moldovei de la descalecatul cel de al doilea, adica de la DragoS-Voda (1359) pina la domnia lui Aron-Voda (1594). Este o epoca de mari framintari, care il fac pe cronicar sa vorbeasca despre Moldova ca despre o tara miScatoare Si neaSezata aflata in calea raotatilor pradata Si arsa de tatari Si turci cu rare vremuri de bucurie Si liniSte. Ureche urmareSte sa trezeasca in contemporani sentimentul patriotic Si ideea ca jugul turcesc poate fi inlaturat. Miron Costin continua Letopisetul lui Ureche Si iSi realizeaza lucrarea De neamul moldovenilor, din ce tara au ieSit stramoSii lor care este neterminata. In aceasta lucrare povesteSte istoria de la descalecatul cel dintii adica de la cucerirea Daciei de catre romani. In Predoslovia la De neamul moldovenilor apare marturisirea dramatica a unui carturar patriot care n-a putut suporta ocarile aduse acestui neam de o seama de scriitori. Indignarea lui se indreapta impotriva unor copiSti ai cronicii lui Ureche mai ales impotriva lui Simion Dascalul, om cu multa neStiinta Si minte putina care afirmase ca moldovenii ar proveni din tilharii de la Roma exilati pe teritoriul Daciei. Miron Costin este atit de indirjit impotriva acestor basne incit textul Predosloviei capata pe alocuri accente pamfletare. Ion Neculce Si-a cules informatiile din izvoare scrise Si ascultate de la oamenii batrini sau din propriai amintire. El aSeaza in fata Letopisetului sau o sama de cuvinte adica un numar de legende despre voievozi, boieri sau tarani. In legenda 41 scrie despre Nicolae Milescu Spatarul care a pribegit prin mai multe tari. Neculce scrie cum se vorbea in Moldova vremii sale, stilul sau e bogat in pilde, proverbe Si expresii tipice Si se poate considera ca el are, intre cronicar, originalitatea pe care o are Creanga intre prozatorii moderni. Cronicile

Denumirea vine de la latinescul Chronica care inseamna istorie pe ani. Cronicile sunt lucrari istoriografice care prezinta evenimente istorice intr-o ordine cronologica. Ele au fost scrise in limba slavona si aici descoperim primele incercari de realizare a unei literaturi originale romanesti.

Umanismul este o miscare social-culturala care s-a dezvoltat in perioada Renasterii (sec XIV XVI). Pe teritoriul tarii noastre, umanismul se dezvolta destul de tarziu (sec XVII) odata cu aparitia primilor carturari cunoscatori ai culturii antichitatii, a limbilor latina, greaca si slavona.